1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI şi SPORTULUI UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE

ing. Adrian D. PĂUNA

„CERCETĂRI PRIVIND DOBORÂTURILE DE VÂNT ŞI PRINCIPALII FACTORI BIOTICI

VĂTĂMĂTORI, ÎN MOLIDIŞURILE DIN RAZA D.S ARGEŞ "

,, RESEARCHES CONCERNING THE WIND FALLS AND THE MAIN BIOTIC DAMAGING FACTORS, IN SPRUCE FIR AREA FROM D.S ARGES ZONE"

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Sumary of the PhD Thesis

Conducător ştiinŃific: Prof.univ.dr.ing. Olimpia MARCU

Braşov -2011-

2

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI şi SPORTULUI

UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” din BRAŞOV Braşov, B-dul Eroilor Nr. 29, 500036, Tel. 0040-268-413000, Fax 0040- 268-410525

RECTORAT

Către.........................................................................................................

Vă aducem la cunoştiinŃă că în ziua de marŃi, 27.09.2011, ora 13.00, în sala S.I.2, la FACULTATEA DE SILVICULTURĂ şi EXPLOATĂRI FORESTIERE, corpul S, va avea loc susŃinerea publică a tezei de doctorat intitulată: CERCETĂRI PRIVIND DOBORÂTURILE DE VÂNT ŞI PRINCIPALII FACTORI BIOTICI VĂTĂMĂTORI, ÎN MOLIDIŞURILE DIN RAZA D.S ARGEŞ, elaborată de domnul ing. PĂUNA Adrian în vederea obŃinerii titlului ştiinŃific de DOCTOR, în domeniul fundamental ŞTIINłE AGRICOLE ŞI SILVICE, domeniul SILVICULTURĂ.

COMISIA DE DOCTORAT numită prin

Ordinul Rectorului UniversităŃii ,,Transilvania” din Braşov nr. 4656 din 21.07.2011 PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN DECAN – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Universitatea ,,Transilvania” din Braşov CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC: Prof. univ. dr. ing. Olimpia MARCU Universitatea ,,Transilvania” din Braşov REFERENłI: Cercet. şt. gr. I dr. ing. DănuŃ CHIRA I.C.A.S. Braşov Cercet. şt. gr. I dr. ing. Constantin NEłOIU I.C.A.S. Craiova Prof. univ. dr. ing. Dieter SIMON Universitatea ,,Transilvania” din Braşov Aprecierile şi observaŃiile dumneavoastră pot fi transmise pe adresa FacultăŃii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, str. Şirul Beethoven nr. 1, 500123, Braşov, fax 0268475705

3

Cuprins Teză/ Rez

Introducere ………………………………………………………………..…………………7 7 Capitolul 1. Stadiul actual al cunostiinŃelor privind doborâturile de vânt în arboretele de molid

şi principalii factori biotici care produc vătămări în aceste arborete ……………………9 8 1.1 Date privind doborâturile de vânt în arboretele de molid............................................10 8

1.1.1 Scurt istoric al doborâturilor de vânt produse în alte Ńări şi în Ńara noastră.............10 8 1.1.2 Cauze, efecte şi soluŃii recomandate de literatura de specialitate privind doborâturile de

vânt...................................................................................................................................13 9 1.2 Principalii factori biotici care produc vătămări în arboretele de molid, înainte şi după

producerea doborâturilor ....................................................................................................23 12

1.2.1 Principalele specii de gândaci de scoarŃă din subfamilia Scolytinae. Metode de prevenire

şi combatere ....................................................................................................................23 12 1.2.2 Principalele specii de ciuperci lignicole din molidişuri. .......................................33 15

Capitolul 2. Scopul şi obiectivele cercetărilor ………………………………………..……36 16 Capitolul 3. Locul cercetărilor. Material şi metode de cercetare…………………………37 17

3.1 Locul cercetărilor..........................................................................................................37 17

3.2 Material şi metode de cercetare....................................................................................39 18

Capitolul 4. CondiŃiile fizico – geografice şi de vegetaŃie…………………………… …...41 20 4.1 Localizarea geografică a teritoriului luat în studiu .....................................................41 20

4.2 CondiŃii geologice şi geomorfologice ............................................................................43 20

4.2.1 CondiŃii geologice .................................................................................................43 20 4.2.2 CondiŃii geomorfologice ........................................................................................43 21

4.3 Elemente climatice ................................................................................................ .......45 21

4.3.1 Regimul termic .......................................................................................................46 22 4.3.2. Regimul pluviometric ...........................................................................................47 22 4.3.3 Regimul eolian .......................................................................................................49 22

4.4 CondiŃii edafice...............................................................................................................51 23

4.4.1 EvidenŃa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol ..............................................51 23 4.5 Tipuri de staŃiuni forestiere ..........................................................................................57 23

4.5.1 Caracterizare generală ............................................................................................57 23 4.6 Studiul vegetaŃiei forestiere ...........................................................................................60 24

Capitolul 5. Rezultatele cercetărilor efectuate …………………………………….………62 24 5.1 Doborâturile de vânt din zona cercetată.......................................................................62 24

5.1.1 Identificarea şi repartizarea doborâturilor de vânt din ocoalele silvice Câmpulung,

Aninoasa şi Domneşti .....................................................................................................62 24 5.1.2 SuprafeŃele de probă instalate şi interpretarea datelor obŃinute .............................69 29

4

5.1.3 Identificarea factorilor care au contribuit la producerea doborâturilor de vânt în zona

cercetată ..........................................................................................................................81 30 5.1.4 Evaluarea pierderilor economice produse de doborâturile de vânt în zona cercetată.83/ 31

5.2 Fctorii biotici depistaŃi în molidişurile afectate de doborâturi de vânt .......................98 36

5.2.1 Date obŃinute referitoare la gândacii de scoarŃă (din subfamilia Scolytinae).........98 36 5.2.2 Întocmirea hărŃilor de risc pentru Ips typographus folosind mijloace specificeGIS .128.54 5.2.3 Câteva menŃiuni pentru specia Lymantria monacha L. ........................................139 60 5.2.4 Speciile de ciuperci depistate în molidişurile cu doborâturi de vânt ...................140 61

Capitolul 6. Concluzii, contribuŃii personale, recomandări pentru producŃie …..……..145 63 6.1 Concluzii generale........................................................................................................145 63

6.1.1 Doborâturile de vânt din molidişuri. Factorii favorizanŃi naturali şi antropici ....145 63 6.1.2 Factorii biotici care produc vătămări, în molidişuri, înainte şi după producerea

doborâturilor ..................................................................................................................146 63 6.2 ContribuŃii personale ..................................................................................................147 64

6.3 Recomandări pentru producŃie ...................................................................................148 65

Bibliografie ………………………………………………………………………..…… …169 70

5

Contents

Introduction...................................................................................................... ..............................7 7

Chapter 1. Present stage of knowledge ……………...……………………...…………………..9 8

1.1 Information regarding the wind falls in spruce fir stands......................... .........10 8

1.1.1 Short history of the wind falls............................................................10 8

1.1.2 Causes, effects and solutions …………………………………....….13 9

1.2 Main biotic factors that cause damages in spruce stands, before and after fall.23/12

1.2.1 Main species of bark beetles of Scolytinae. Methods to prevent and

control.......................................................................................................23 12

1.2.2 Main xylophagous fungi species from the spruce stands...............33 15

Chapter 2. Research objectives ................................................................................................36 16

Chapter 3. Material and research methods.............................................................................37 17

3.1 Location…………………...…………....………………………….................. 37 17

3.2 Material and research methods……………………………..……....…….........39 18

Chapter 4. Physical - geographical and vegetation conditions...............................................41 20

4.1 Geographical location.................................................................... .......................................41 20

4.2 Geological and geomorphological conditions.......................................................................43 20

4.3 Climatic elements...................................................................................................................45 21

4.3.1 Thermic regime..................................................................................................46 22

4.3.2 Rainfall regime..................................................................................................47 22

4.3.3. Wind regime......................................................................................................49 22

4.4 Edaphic conditions.................................................................................................................51 23

4.4.1 Distribution of soil types..................................................................51 23

4.5 Types of forest sites..............................................................................................57 23

4.5.1 General characterization...................................................................57 23

4.6 Study of forest vegetation.....................................................................................60 24

Chapter 5. Results and discussions………………….……………….………….………….…62 24

5.1 Wind falls in the studied area………………………………………………..…62 24

5.1.1 Identification and distribution of the wind falls from Campulung,

Aninoasa and Domnesti forest districts.........................................................................................62 24

5.1.2 Results on the test surfaces installed and interpreting using statistical

terms the obtained information ....................................................................................................69 29

5.1.3 Identifying the factors that contributed to wind felling in the studied

area................................................................................................................................................81 30

6

5.1.4 The evaluation of economic losses caused by wind falls in the

investigated area............................................................................................................................83 31

5.2 Biotic factors (mainly the bark beetles and fungi) detected in the Norway spruce

stands affected by wind felling.....................................................................................................98 36

5.2.1 Bark beetles (from subfamily of Scolytinae)...................................98 36

5.2.2 Risk maps to Ips typographus using specific GIS technology.......128 54

5.2.3 Few mentions about the Lymatria monacha L...............................139 60

5.2.4 Fungi species..................................................................................140 61

Chapter 6. Conclusions, personal contributions, recommendations for production……..145 63

6.1 General conclusions…..…..…………………………………...……………. 145 63

6.1.1 Wind falls in the Norway spruce stands.Natural and anthropic favouring

factors…………………………..…………………..…………….……………………….…....145 63

6.1.2 Biotic factors (insects and fungi that produce damage in the pure spruce

fir stands before and after the wind falls)…………………………...…..…………….…….… 146 63

6.2 Personal contributions……………………………..…………..….….……….147 64

6.3 Recommandations for production……………………………...…..……...….148 65

The presentation of the risk maps ………………………………...…………….............…..…150 66

Bibliography………………………………………………..………………………...……… 169 70

7

Introducere Molidul, este specia cea mai răspândită la noi dintre răşinoase. Arealul natural şi de cultură însumează circa 1,43 milioane hectare (reprezentând 22% din suprafaŃa păduroasă). SuprafaŃa cea mai mare este concentrată în CarpaŃii Orientali. Răspândirea naturală a molidului este condiŃionată de factorul termic (în Ńinuturile nordice este o specie de câmpie, iar la latitudini mai mici cum este cazul şi la noi în Ńară se întâlneşte în zonele montane). În general, este o specie de Ńinuturi reci şi care se mulŃumeşte cu un sezon de vegetaŃie scurt. Din categoria factorilor abiotici care produc pagube an de an vegetaŃiei forestiere s-a constatat că ponderea cea mai mare o au vătămările cauzate de vânt şi de zăpadă, în special, în molidişuri. Aceasta se datorează, în special, înrădăcinării trasante a molidului, o caracteristică biologică care îl face foarte vulnerabil la vânturi puternice, mai ales in arborete pure (Şofletea et al., 2007). Pentru Ńara noastră, literatura de specialitate (Simionescu et al., 2000), menŃionează asemenea fenomene, mai ales după anul 1964, care s-au produs la intervale foarte scurte de timp şi care au afectat, în general, molidişurile de vârste mijlocii şi mature. Cea mai recentă doborâtură de vânt, de mare amploare, s-a produs în noiembrie 1995, când volumul de material lemnos doborât a fost de 8 milioane metri cubi, pe o suprafaŃă de circa 150 mii hectare, din care, pe 12 mii hectare doborâturile au fost masive. În acelaşi timp, se ştie că obişnuit, în molidişurile mature, acŃionează o serie de factori biotici vătămători, locul principal ocupându-l gândacii de scoarŃă din subfamilia Scolytine, ciupercile asociate acestora (Ceratocystis / Ophiostoma sp.) şi ciupercile xilofage (în special Heterobasidion annosum), care produc putrezirea lemnului. Gândacii de scoarŃă sunt specii cu caracter secundar, care se instalează pe arbori debilitaŃi fiziologic iar, în cazul doborâturilor de vânt se înmulŃesc foarte mult în timp scurt căpătând caracter primar şi devin un pericol pentru arborii sănătoşi rămaşi în picioare şi mai ales pentru arboretele sănătoase vecine. Această înmulŃire se explică prin faptul că, după doborâturile masive, gândacii au la dispoziŃie o cantitate mare de material lemnos slăbit, (arbori rupŃi, dezrădăcinaŃi, doborâŃi), apt pentru reproducerea lor. Acest material nu poate fi evacuat rapid din pădure (aşa cum ar trebui) datorită cantităŃii, inaccesibilităŃii zonelor unde se produc doborâturile, şi a lipsei de drumuri de acces. În acelaşi timp, gândacii de scoarŃă (ca şi insectele xilofage), vehiculează sporii unor ciuperci de colorare (mai ales a celor de albăstreală), ciuperci care contribuie la perturbarea activităŃii fiziologice a arborilor, prin obturarea vaselor şi întreruperea circulaŃiei sevei dar şi prin toxinele eliberate. Albăstreala cuprinde adesea tot alburnul şi se extinde pe lungimi mari ale tulpinii. Ciupercile de colorare chiar dacă nu afectează structura lemnului contribuie la scăderea calităŃii acestuia. MulŃumesc în primul rând doamnei profesoare dr. ing. O. Marcu, conducătorul de doctorat, pentru tot sprijinul care mi l-a acordat în toŃi cei 5 ani în care am desfasurat activitatea pentru întocmirea lucrării de faŃă.

Multumesc conducerii facultăŃii şi conducerii catedrei, pentru condiŃiile oferite în scopul îndeplinirii obligaŃiilor care mi-au revenit din planul individual de pregătire la doctorat, în mod special domnului prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, domnului prof. dr. ing. Dieter Simon şi celorlalŃi profesori care au fost în comisiile pentru susŃinerea referatelor.

Domnilor cercet. şt. gr.I, dr. ing. DănuŃ Chira şi cercet. şt. gr.I, dr. ing. Constantin NeŃoiu le mulŃumesc pentru amabilitatea cu care au acceptat să fie referenŃi ştiinŃifici în comisia de evaluare şi susŃinere a tezei de doctorat şi pentru îndrumările pe care le-am primit pentru finalizarea cu succes a tezei de doctorat.

Nu în ultimul rând mulŃumesc familiei mele pentru înŃelegerea şi sprijinul de care a dat dovadă pe parcursul anilor de lucru pentru întocmirea acestei lucrări şi îi asigur pe cei dragi de toată preŃuirea şi recunoştiinŃa mea.

8

Capitolul 1. Stadiul actual al cunostiinŃelor privind doborâturile de vânt în arboretele de molid şi

principalii factori biotici care produc vătămări în aceste arborete Dintre toate fenomenele naturale cu care silvicultura Ńării noastre este din ce în ce mai confruntată, doborâturile şi rupturile produse de vânt şi zăpadă împreună cu seceta provoacă cele mai mari daune, secetele la câmpie şi coline, iar vântul şi zăpada la munte în deosebi în pădurile de molid şi brad (Giurgiu, 1995). Problema fiabilităŃii ecosistemului forestier, sub aspectul continuităŃii funcŃiilor şi serviciilor oferite, este deosebit de importantă în conceptul actual de dezvoltare şi gestiune durabilă a resurselor naturale. Analiza structurii şi funcŃionalităŃii ecosistemelor forestiere naturale, neperturbate de acŃiunea omului, ne conduce la ideea că doborâturile produse de vânt constituie un proces natural, perfect integrat în lanŃurile biogeochimice ale pădurii. Doborâturile produse de vânt, constituie o formă de exercitare a funcŃiilor ecosistemului, constituind alături de alte procese specifice, o formă a eliminării naturale. Pentru ecosistemul forestier, analizat la scară mare, ajuns în stadiul de climax, de stabilitate maximă, doborâturile nu constituie un factor perturbator, rata lor încadrându-se în limitele ratei eliminării naturale. În comparaŃie cu pădurea naturală virgină, în cadrul ecosistemelor forestiere în care omul a intervenit, prin modificarea structurii şi relaŃiilor interspecifice stabilite între diferitele componente ale ecosistemului, doborâturile produse de vânt depăşesc nivelul de formă a eliminării naturale, având o rată mult mai mare, devenind un factor cu acŃiune perturbatoare, cu efecte economice şi ecologice negative, prin modificarea structurii arboretelor şi prin dereglările de ordin economic pe care le determină.

Vânturile periculoase au provocat în ultimele două secole pagube imense pădurilor Ńării şi ale Europei întregi, care se cifrează la circa 10 milioane de lire sterline pe an. La noi, vătămarile produse de vânt, alături de cele produse de zăpadă, afectează anual circa 5000 ha de pădure, cantitatea de lemn rupt sau doborât atingând impresionanta cifră de 2,5 milioane m3 pe an (Florescu & Nicolescu, 1996).

1.1 Date privind doborâturile de vânt în arboretele de molid.

1.1.1 Scurt istoric al doborâturilor de vânt produse în alte Ńări şi în Ńara noastră

Vătămările provocate pădurilor de fenomene meteorologice deosebite au fost consemnate

încă din cele mai vechi timpuri, fie ca semne prevestitoare, fie ca o curiozitate a vremii. O cronică din secolul al XIII-lea arată că în data de 4.12.1280, în Cehia s-a înregistrat o furtună nemaivăzută care a doborât arborii din rădăcini. (Vicena et al., 1976, citaŃi în Barbu, 1982). Primele cercetări în acest domeniu s-au făcut spre sfârşitul secolului al XVI-lea când silvicultorii au început să acorde o atenŃie din ce în ce mai mare calamităŃilor produse în păduri de vânturi puternice sau de zăpezi umede şi abundente. Cu această ocazie, au fost întocmite studii sumare asupra principalelor caracteristici ale vătămarilor produse precum şi asupra măsurilor silviculturale adoptate care se refereau în principal la modul de execuŃie a lucrărilor de îngrijire. Dar primele informaŃii viabile asupra marilor doborâturi şi rupturi de vânt datează abia de la mijlocul secolului al XIX-lea, odata cu înfiinŃarea unei politici forestiere regulate. Pe această linie se înscriu lucrările publicate de Hetzger(1908), Jackard (1913), Koberg (1963), Bouvarel (1954) ( citaŃi de Barbu, 1982, Doll, 1991, citaŃi în Avram, 2002 ). Cercetările efectuate de Volkov (citat de Vicena ş.a. 1971 şi în Barbu,1982) în Baden arată că în cota exploatărilor de produse accidentale pe perioada 1870 – 1966, 53% au fost produse de vânt, 22% de zăpadă, 20% de atacuri de insecte şi 5% alte cauze. Konôpka în 1977 (citat de Ichim,1990 şi în Avram, 2002) informează că în perioada anilor 1960-1970 volumul doborâturilor şi rupturilor de vânt au reprezentat 30% din volumul total al exploatărilor din Slovacia. În această zonă cele mai afectate au fost arboretele de molid şi brad, iar volumul calamitat a reprezentat 2/3 din totalul exploatărilor anuale de răşinoase. Aceeaşi sursă mai

9

informează că în sudul Cehiei, timp de 70 de ani, volumul doborâturilor de vânt şi rupturilor produse de zăpadă a reprezentat circa 80% din volumul total al exploatărilor. După Bessaqet (2000) citat în (Avram, 2002), principalele perturbaŃii care apar în cazul doborâturilor şi rupturilor de vânt sunt :

• pierderi cantitative (o parte din materialul lemons doborât nu mai poate fi recuperat), pierderi în producŃie (arboretele sunt în general în plină creştere, iar durata de refacere a lor este foarte importantă), pierderi privind preŃurile (scăderea calităŃii lemnului şi implicit a produselor care se obŃin din acest lemn);

• costuri suplimentare datorate supradimensionării volumului de muncă, dificultăŃilor de exploatare, investiŃiilor neprevăzute, dar indispensabile, transportului pe distanŃe mari, stocării prelungite a buştenilor, etc;

• riscuri mărite de accidente în timpul exploatării; • pericolul infestării pădurilor învecinate cu ciuperci şi insecte care se dezvoltă în lemnul în

curs de uscare. În Ńara noastră fenomene ale doborâturilor şi rupturilor de vânt s-au produs încă din cele

mai vechi timpuri, dar datorită legislaŃiei din acele vremuri nu s-a Ńinut o evidenŃă clară. Date despre acest fenomen al doborâturilor de vânt există de aproape un secol. Prima doborâtură produsă şi înregistrată datează abia din anul 1826 în pădurile de la Sinaia, iar I. Ionica în 1896 prezintă rupturile produse de zăpadă în pădurile din zona Bran–Zărneşti (Giurgiu, 1995). De atunci şi până în anul 1995 s-au înregistrat după datele de care se dispune, un numar total de 34 de doborâturi de vânt de mare amploare, cele mai intense producându-se în anii 1931, 1947, 1948, 1963, 1964, 1969, 1974 şi 1975 (Ichim, 1976, 1990; Geambasu, 1995, citaŃi în Avram, 2002). Cu certitudine se poate afirma că, în ultimii 50 de ani a crescut atât amploarea, cât şi frecvenŃa acestor calamităŃi. Volumul arborilor calamitaŃi în această perioadă de vânt şi zăpadă se apropie de 100 milioane metri cubi. ExplicaŃia este dată de îngustarea biodiversităŃii şi, implicit, reducerea stabilităŃii pădurilor noastre (Giurgiu, 1995). Doborâturile de vânt din perioada 1995 – 1998 au afectat peste 8 milioane metri cubi în CarpaŃii Orientali, dificultaŃile organizatorice au făcut ca lemnul să rămână o perioadă îndelungată în parchete şi depozite primare, degradându-se treptat (Chira et al. 2001).

1.1.2 Cauze, efecte şi soluŃii recomandate de literatura de specialitate privind doborâturile de vânt Doborâturile şi rupturile de vânt sunt cauze ale interacŃiunii mai multor factori, echilibrul ecologic al acestor păduri se datorează unui complex de factori a căror ierarhizare este greu de stabilit din cauza lipsei de date concrete asupra tuturor factorilor (Geambaşu, 1980). Factorii sunt împărŃiŃi în două grupe şi anume: naturali şi antropici. Factorii naturali sunt reprezentaŃi de factori stationali, insecte dăunătoare, putregai, iar factorii antropici sunt reprezentaŃi pe două planuri de factorii pe plan silvicultural şi factorii pe planul exploatărilor forestiere (Geambaşu, 1980). Cercetările întreprinse până în prezent au pus în evidenŃă faptul că doborâturile de vânt (în mod deosebit cele în masă), au loc într-un context meteorologic de excepŃie, care se remarcă mai ales prin vitezele impresionante ale curenŃilor de aer (Geambaşu, 1980). Studii cu privire la ciclicitatea fenomenelor naturale au fost făcute încă din secolul trecut, când au fost studiate, fenomene de variaŃie ciclică. Un studiu semnificativ a fost făcut de R. Dissescu în 1962, pe baza unor date existente la acea dată privind marile doborâturi produse de vânt (Popa, 2000). Principalii factori meteorologici care favorizează producerea doborâturilor de vânt sunt curenŃii de aer de mare intensitate şi precipitaŃiile atmosferice. Factorul hotărâtor este viteza vântului, care când se combină şi cu ceilalŃi factori are efecte negative asupra pădurilor din regiunile de munte şi în special asupra pădurilor de molid (Abrudan, et al., 1998). CurenŃii de aer puternici, cu viteze de peste 100 – 150 km/ora, se produc ca urmare a diferenŃelor mari de presiune şi temperatură (ChiriŃă, et al., 1981). La noi în Ńară se semnalează de către Boroncea, Dissescu şi Magdas, apariŃia fenomenului de föhn, caracteristic zonelor muntoase şi în special celor din CarpaŃii Orientali, care a produs doborâturi masive în anii 1947-1948 şi 1958. Acest fenomen, cu particularităŃile lui, l-a determinat pe I. Popescu – Zeletin să afirme: ”CurenŃii de aer periculoşi pentru pădurile din Ńara noastră sunt

10

cei din sectorul de Vest şi devin catastrofali când au loc fenomene de föhn şi când solul este ud şi arborii încărcaŃi cu zăpadă umedă; pericolul doborâurilor de vânt se limitează numai la zona răşinoaselor pure sau în slab amestec cu fagul şi deci numai în regiunile de munte; regiunile forestiere mai ameninŃate sunt acelea situate în zona munŃilor cu orientare generală nord – sud, adică, aşezaŃi perpendicular pe direcŃia vânturilor periculoase; doborâturile provocate de furtuni apar, aproape exclusiv, pe versanŃii estici ai catenelor principale, deci pe cei opuşi curenŃilor periculoşi”(Dumitrescu, 1974). Un alt factor foarte important care trebuie luat în considerare atunci când analizăm doborâturile şi rupturile de vânt este relieful. InfluenŃa reliefului se manifestă în schimbarea direcŃiei vântului (Abgrall et al., 1991), în apariŃia fenomenului de turbulenŃă, în mărirea şi micşorarea vitezei vântului, în încălzirea sau răcirea maselor de aer. După constatările făcute de I. Popescu-Zeletin, Woelfe, Hutte, Dissescu, s.a., aşadar versanŃii în vânt nu sunt expuşi la doborâturi decât numai la piciorul pantei şi sub creastă, pe lungimi care sunt invers proporŃionale cu mărimea unghiului de pantă. Pe creste se produc doborâturi numai când curentii de aer au viteza de peste 17m/s, sau dacă solul, structura, vârsta şi sănătatea arboretelor, se găsesc în condiŃii defavorabile (Dumitrescu, 1974). Cele mai expuse la acŃiunea vântului sunt văile şi chiar culmile situate sub vânt (Norme tehnice 3, 2000), mai ales când acestea işi au originea în şei adânci. Tipul de sol şi modul de înrădăcinare al arborilor conduce la apariŃia doborâturilor de vânt, solul fiind luat în calcul şi din punct de vedere al drenajului. Hutte, analizând influenŃa solului asupra doborâturilor de vânt, constată că pe solurile, pe care molidul formează înrădăcinări superficiale, acesta este expus la doborâturi, chiar la vânturi cu viteze de numai 11-14 m/s, dacă durata furtunii este mai mare şi vântul suflă în rafale (Dumitrescu, 1974). La aceste viteze, dacă vântul suflă în rafale, se produce balansarea molidului. Pe solurile ude prin balansare rădăcinile se desprind treptat de sol, detaşând discul de înrădăcinare, iar la apariŃia unei rafale mai puternice, arborele este scos din echilibru şi răsturnat. Dacă rădăcinile laterale sunt puternice, forŃă vântului trebuie să fie mai mare decât cea necesară despărŃirii rădacinilor verticale de solul mineral. Mişcarea de balansare a arborelui este transferată discului de înrădăcinare, care se ridică şi se scufundă, succesiv, de nenumărate ori în timpul unei furtuni. Această mişcare repetată duce la ruperea rădăcinilor laterale. În aceste situaŃii durata furtunii şi puterea rafalelor sunt de o mare importanŃă în amploarea pagubelor (Dumitrescu, 1974). O primă analiză a coeficienŃilor de zvelteŃe este făcută de către Giurgiu et al., în tabelele de producŃie româneşti, în care evidenŃiază următoarea ierarhie a principalelor specii din Ńara noastră sub raportul rezistenŃei relative la vânt: laricele european, gorunul, pinul negru, bradul, pinul silvestru, carpenul, fagul şi molidul. BineînŃeles că acest potenŃial este legat de însuşirea nativă a fiecărei specii, dar şi de desimea arboretelor, de sistemul de înrădăcinare în raport cu poziŃia pe versant, şi panta terenului, profunzimea, textura, conŃinutul de schelet, troficitatea şi regimul de umiditate al solului (Avram, 2002). În privinŃa influenŃei pe care forma şi dimensiunile tulpinii le au în producerea acestor vătămări, Barbu şi Cenuşă, (citaŃi în Avram, 2002), au arătat că menŃinerea unei desimi excesive în staŃiuni favorabile creşterii molidului determină şi accentuează dezechilibrul între înălŃimea şi grosimea arborilor. Mai mult decât atât, după constatările făcute de Ichim (1976) şi Dumitrescu (1974), (citaŃi în Avram, 2002), confirmate şi de alte observaŃii, vântul şi zăpada afectează cel mai des arboretele pure de molid de productivitate superioară. Autorii citaŃi au mai constatat că:

• stabilitatea arborilor scade, cu cât coeficientul de zvelteŃe creşte; • cele mai sigure împotriva rupturilor şi dezrădăcinărilor de vânt şi de zăpadă, sunt

arboretele în care mai mult de 50% din arbori au valori ale coeficienŃilor de zvelteŃe mai mici de 0,9. FrecvenŃa fenomenului doborâturilor de vânt în timp şi spaŃiu, prezintă o anumită ciclicitate, având o apariŃie guvernată de factori cu acŃiuni sistematice, deci previzibili, lucru ce favorizează prognozarea (Popa, 2000). Modul de înrădăcinare şi natura solului constituie factorul principal pentru dezrădăcinarea arborilor. De aceea cu cât rădăcinile cuprind un spaŃiu mai mare de sol, cu atât ancorarea arborelui este mai solidă (Ichim, 1981, prin faptul că suprafaŃa de pământ cuprinsă de rădăcini şi deci dislocabilă în cazul doborârii este mai mare. De aceea arborii a căror înrădăcinare

11

este puternică, pivotantă sunt mult mai rezistenŃi acŃiunii de dezrădăcinare decât cei ale căror rădăcini sunt superficiale şi slab dezvoltate. În spaŃiul din sol, în care se dezvoltă sistemul radicelar, rădăcinile întreŃes pământul orizontal şi vertical, formând un fel de armătură a cilindrului de pământ în care ele se desfăşoară. Această armătură de rădăcini este atât de puternică, încât la doborârea arborelui antrenează şi dislocă întregul cilindru de pământ (răgălie), întorcându-l de obicei la 90 de grade (Giurgiu, 2008). Profunzimea solului influenŃează şi ea în mare măsură acŃiunea dezrădăcinării arborilor, cu cât solul este mai profund, cu atât rădăcinile au posibilitatea de a se dezvolta, pe solurile scheletice, acest aspect nefiind posibil. Solurile ude, se dislocă foarte uşor şi acest fapt se verifică cu atât mai mult, cu cât doborâturile în masă din Ńara noastră au avut loc după ploi abundente, deci când solul era umed sau ud (Giurgiu, 2008). CompoziŃia şi structura arboretelor influenŃează hotarâtor în ceea ce priveşte doborâturile şi rupturile produse de vânt (Norme tehnice 5, 2000), arboretele a căror compoziŃie este în general 10Mo sunt cele mai expuse, expuse fiind şi amestecurile de fag cu răşinoase, aici depinzând foarte mult de modul de amestec al speciilor (Norme tehnice 1, 2000). Dintre speciile existente pe raza ocoalelor studiate, cele mai afectate de aceste fenomene au fost pădurile în care molidul a fost majoritar în compoziŃia pădurii, acest aspect întâlnindu-se la toate ocoalele studiate. Dintre speciile de foioase fagul este sensibil la astfel de fenomene, existând unităŃi amenajistice numai cu fag, iar sub acŃiunea vântului şi beneficiind de natura solului arborii au fost dezrădăcinaŃi. În arboretele în care răşinoasele predomină şi mai mult, amestecul este grupat, pericolul este mult mai mare decât în cele intim amestecate (Milescu, et al., 1997). Arboretele echiene, cu un plafon continu al coroanelor, sunt cele mai expuse, din motivul că arborii se dezvoltă în condiŃii de sprijin reciproc şi, din această cauză, au un sistem radicelar mai puŃin dezvoltat şi o ancorare în sol mai slabă, iar trunchiurile sunt mai puŃin rezistente la ruperi (Giurgiu, 2008).

In ceea ce priveşte efectele doborâturilor în principal, ele reprezintă pierderile economice provocate de aceste calamităŃi care anual sunt de ordinul milioanelor de euro la nivel european. De exemplu, numai în 1990 peste 110 milioane metri cubi au fost afectaŃi într-o singură noapte (Doll 1992, în Popa, 1999). Aceste efecte negative sunt resimŃite şi la nivelul României, semnificative din acest punct de vedere fiind doborâturile masive din luna noiembrie 1995.

Această calamitate s-a produs pe o suprafaŃă de 141657 ha cu un volum total de material lemnos de 7,9 milioane metri cubi (Popa, 1999). PrezenŃa putregaiului la arborii doborâŃi ne conduce la ideea că acesta are efecte negative majore în ceea ce priveşte stabilitatea arboretului, iar prezenŃa acestuia va conduce la efecte negative majore peste câteva decenii (Balabasciuc, 1994).

Factorii care duc la micşorarea productivităŃii pădurilor sunt numeroşi, atât biotici cât şi abiotici. Dintre factorii biotici rolul principal revine insectelor (mai ales gândacilor de scoarŃă care contribuie la reducerea creşterilor până la uscarea arborilor) şi ciupercilor care produc putrezirea lemnului ( Tudor et al., 1976).

Pentru ca lupta împotriva acestor dăunători să fie încununată de succes, se impune depistarea la timp a insectelor dăunătoare, evaluarea densităŃii acestora şi respectiv a vătămărilor produse şi aplicarea în timp util a măsurilor preventive şi curative care se impun pentru evitarea vătămărilor de ordin economic. Pentru aceasta, este necesară cunoaşterea atât a biologiei şi ecologiei insectelor respective cât şi a măsurilor preventive şi a metodelor eficiente de combatere.

Gandacii de scoarŃă ai molidului au un caracter secundar şi reprezintă dăunătorii numărul unu, dacă luăm în consideratie faptul că Lymantria monacha este de mult timp în perioada de latenŃă şi necesită în prezent numai Ńinerea ei sub control pentru a depista orice tendinŃă de intrare în gradaŃie. Caracterul secundar al gândacilor de scoarŃă în arboretele de molid înseamnă dezvoltarea lor pe material slăbit, pe arbori debilitaŃi datorită unor factori biotici şi abiotici. În cazul doborâturilor de vânt gândacii de scoarŃă se înmulŃesc rapid având la dispoziŃie mult material favorabil pentru reproducere, devenind insecte cu caracter primar foarte periculoase pentru arborii viguroşi rămaşi în picioare şi mai ales pentru arboretele de molid din apropiere în special în cazul în care volumul mare al lemnului doborât nu poate fi exploatat în termen util.

12

1.2 Principalii factori biotici care produc vătămări în arboretele de molid, înainte şi după producerea doborâturilor

1.2.1 Principalele specii de gândaci de scoarŃă din subfamilia Scolytinae. Metode de prevenire şi combatere

Ips typographus L.

-gândacul mare de scoarŃă al molidului-

Ips typographus este specia cea mai des întâlnită dintre gândacii de scoarŃă ai molidului la nivel euroasiatic, producând pagube importante în timpul gradaŃiilor (ce apar adesea in suprafeŃe afectate de doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, arborete slăbite în urma atacurilor defoliatorilor, arborete afectate de incendii, de secetă şi cele afectate de poluarea industrială). Încadrare taxonomică: Specia face parte din regnul Animalia, filumul Arthropoda, subfilumum Hexapoda, clasa Insecta, ordinul Coleoptera, subordinul Polyphaga, suprafamilia Curculionoidea, familia Curculionidae, subfamilia Scolytinae, tribul Ipini, genul Ips, specia typographus (Alonso-Zarazaga , 2007).

Caracteristicile vatămării: Camera nupŃială este roasă în grosimea scoarŃei, frecvent vizibilă şi pe faŃa internă a acesteia. Cele 2-3 galerii mamă, la început sunt uşor curbate, apoi verticale şi opuse, au 6-15 mm în lungime, în lungul lor sunt depuse 20 – 100 ouă, în firide mici, vizibile cu ochiul liber. Galeriile larvare sunt la început perpendiculare pe galeriile mamă, apoi au mers şerpuit şi ating 5- 100 mm lungime.

Pityogenes chalcographus L. -gândacul mic de scoarŃă al molidului-

Încadrarea taxonomică: Specia face parte din regnul Animalia, subregnul Bilateria, încrengătura Arthropoda, subîncrengătura Mandibulata, infraîncrengătura Atelocerata, superclasa Panhexapoda, epiclasa Hexapoda, clasa Insecta, subclasa Dicondyla, ordinul Coleoptera, subordinul Polyphaga, suprafamilia Curculionoidea, familia Anthibidae, subfamilia Thripinae, tribul Archpini, genul Pityogenes, specia chalcographus (Alonso-Zarazaga , 2007).

Caracteristicile vătămării: Atacul este format din 3-6 galerii mamă care pornesc radiar,

din camera nupŃială şi au 2-8 cm lungime, galeriile larvare sunt foarte scurte aproximativ 3 cm, şi slab imprimate în alburn. Preferă scoarŃa subŃire, de aceea se localizează pe ramuri în coroană (Amann, 1971), dăunător secundar, rar poate ataca arbori sănătoşi (Marcu et al.,1995).

Ips amitinus Eich.

-gândacul de scoarŃă al molidului-

Încadrarea taxonomică: Specia face parte din regnul Animalia, subregnul Eumetazoa, încrengătura Arthropoda, subîncrengătura Hexapoda, clasa Insecta, ordinul Coleoptera, subordinul Polyphaga, intraordinul Cucujiformia, superfamilia Curculionoidea, familia Curculionidae, subfamilia Scolytinae, tribul Ipini, genul Ips, specia amitinus (Alonso-Zarazaga , 2007).

Biologie: Are 3-7 galerii mamă stelate şi mai scurte, camera nupŃială şi galeriile sunt

imprimate pe alburn, iar localizarea atacului este în partea superioară a tulpinii, pe ramurile groase, cu scoarŃa netedă, poate deveni dăunător primar (Marcu et al., 1995).

13

Hylurgops glabratus Zett.

Încadrarea taxonomică: Specia face parte din regnul Animalia, subregnul Eumetazoa, încrengătura Arthropoda, subîncrengătura Hexapoda, clasa Insecta, ordinul Coleoptera, subordinul Polyphaga, superfamilia Curculionoidea, familia Curculionidae, subfamilia Scolytinae, tribul Hylastini, genul Hylurgops, specia glabratus (Alonso-Zarazaga , 2007).

Adultul are mărimea de 4,5 – 5,5 mm şi este brun închis. Pe frunte are o uşoară

adâncitură transversală şi o carenă longitudinală. Elitrele prezintă şiruri de puncte (Simionescu, et al., 2000).

Hylurgops palliatus Gyll.

Încadrarea taxonomică: Specia face parte din regnul Animalia, subregnul Eumetazoa, încrengătura Arthropoda, subîncrengătura Hexapoda, clasa Insecta, ordinul Coleoptera, subordinul Polyphaga, superfamilia Curculionoidea, familia Curculionidae, subfamilia Scolytinae, tribul Hylastini, genul Hylurgops, specia palliatus (Karsholt et al., 2007).

Adultul are 2,5 – 3,2 mm. Dorsal este brun sau roşcat (Honomichl, 1998), capul şi partea

ventrală sunt negre. Pronotul este mai lat decât lung, îngustat în partea anterioară şi rotunjit în partea posterioară. Pe partea mediană apare o dungă, iar pe elitre şiruri de puncte (Novak et al., 1976; Grüne, 1979 ).

Caracteristicile vătămărilor: Galeria mamă este orientată longitudinal (Furniss et al.1990) are un pinten la bază şi 4-7 cm lungime. Larvele la început (lângă galeria mamă), rod în comun, apoi galeriile larvare se individualizează iar spre capătul lor se orientează longitudinal (în sus şi în jos).

Metode preventive Măsurile preventive, profilactice sau indirecte au scopul de a preîntâmpina apariŃia şi înmulŃirea în masă a insectelor dăunătoare şi obŃinerea unor condiŃii bune de vegetaŃie arboretelor şi culturilor forestiere (Marcu et al., 1995). Controlul fitosanitar este acŃiunea prin care se descoperă şi se semnalează prezenŃa dăunătorilor, a altor factori vătămători, şi a vătămărilor cauzate de aceştia. Ea mai poartă numele şi de depistare sau cercetare de recunoaştere. Controlul fitosanitar este o sarcină permanentă a personalului silvic, şi are drept scop în primul rând stabilirea existenŃei dăunătorilor, fie după prezenŃa acestora, fie după atacurile cauzate, în al 2-lea rând are scopul de a stabili suprafeŃele pe care se extinde dăunătorul (Ene, 1971). Măsurile de igienă fitosanitară se aplică la: lucrările de refacere a pădurilor, la cele de punere în valoare şi la cele de exploatare. Măsuri de carantină fitosanitară. Pentru a împiedica răspândirea dăunătorilor dintr-o Ńară in alta sau dintr-o regiune în alta, se aplică măsuri de carantină externă şi de carantină internă, prin care se face un control fitosanitar sever al produselor vegetale destinate schimburilor (Marcu et al., 1995). Măsuri pentru ocrotirea organismelor folositoare. Având în vedere rolul important al entomofagilor şi organismelor entomopatogene în limitarea pe cale naturală a populaŃiilor de insecte dăunătoare, în menŃinerea echilibrului în cadrul biocenozelor, prin măsurile silviculturale să se asigure protejarea acestor organisme (Marcu et al.,1995).

14

Combaterea gândacilor de scoarŃă

EficienŃa arborilor cursă amorsaŃi cu feromoni sintetici este mult mai mare decât a arborilor cursă simpli. Astfel, după cercetările făcute de Bombosh (1987), utilizarea acestor arbori cursă amorsaŃi cu feromon sintetic într-o suprafaŃă ce conŃinea arbori slăbiŃi predispuşi la atac a dus la reducerea atacului de către gândacii din prima generaŃie cu 78-97 %. Arborii cursă amorsaŃi cu feromoni sintetici sunt de fapt arbori doborâŃi primavara, pe a căror scoarŃă, în partea centrală, se montează o nadă ferornonală. Metoda feromonală. Feromonii sunt substanŃe biochimice produse de insecte, cu rol de mesageri, care afectează comportamentul indivizilor din aceeaşi specie din care face parte şi individul emitent. Ei transmit informaŃii legate de anumite activităŃi biologice ale insectelor (reproducere, hrănire, agregare etc), determinând un comportament corespunzător la insectele receptoare. Feromonii sunt produşi de glande exocrine, cu localizare extrem de diferită. La gândacii de scoarŃă, glandele care produc 2-Metil-3-Buten-2-ol sunt situate în epiteliul intestinului superior şi cel al tuburilor lui Malpighi (Marcu et al., 1995; Simionescu et al., 2000). Monitorizarea populaŃiilor de gândaci de Ips typographus utilizând feromoni sintetici s-a experimentat şi s-a introdus în producŃie în România începând cu anul 1980. La început s-au folosit feromonii Pheroprax (RFG) şi Tipolur (RFG) produşi în Germania. În ultimul timp a fost sintetizat şi omologat feromonul Atratyp (Norme tehnice 6, 2000), produs de Institutul de Chimie din Cluj Napoca (Simionescu, 1987; Marcu et al., 1995; Simionescu et al., 2000). În Ńările nordice feromonul sintetic folosit este Ipsolur, în timp ce în Ńările din Europa Centrala se foloseşte Pheroprax.

Cursele feromonale sunt foarte des folosite în depistarea gândacilor de scoarŃă, atât pentru monitorizarea lor cât şi pentru capturarea în masă (Zhang et al., 2003). Cursele feromonale sunt dispozitive create în scopul de a captura insectele atrase de nadele feromonale.

Pentru Scolytine se folosesc două tipuri de curse armate cu feromon: curse barieră (de zbor) şi curse de repaus (de aterizare) (Simionescu et al., 2000).

Cursele barieră capturează insectele din zbor. Acestea se confecŃionează din polietilenă, sticlă sau alte materiale. Cursele de repaus atrag insectele care se aşează mai întâi pe ele, intrând ulterior în interiorul cursei prin orificii. Ajunse în interiorul cursei, insectele cad într- un recipient colector montat în partea inferioară a dispozitivului. Aceste curse se construiesc din diferite materiale plastice sau din scoarŃă proaspătă de molid.

În România s-au utilizat începând cu anul 1980 mai multe tipuri de curse: a) curse barieră (de zbor):

- cursa geam este alcătuită dintr-un panou din sticlă sau folie de polietilenă fixată pe o ramă din lemn sub care se află un jgheab colector pentru insecte umplut cu apă. Nada feromonală se montează în partea superioară a cursei (în cazul curselor cu geam) fie în centrul panoului de polietilenă în cazul celor cu polietilenă. - cursa cu aripi tip Cluj - este alcătuită din patru panouri dreptunghiulare din material plastic, rigidizate după o latură, formând aripile cursei. În zona mediană a laturii comune este executat un orificiu în care se va instala nada feromonală. Aripile se montează deasupra unei pâlnii colectoare din material plastic, prevăzută la capătul subŃire cu un recipient din plastic care este obturat în partea inferioară cu un capac cu sită deasă. În recipient se va colecta materialul capturat.

b) curse de repaus (de aterizare) - curse tubulare din material plastic, se realizează din tuburi cu diametrul de 9-20 cm (Simionescu et al., 2000). Pe suprafaŃa exterioară a tubului se prelucrează o canelură sub formă de spire, pe toată lungimea acestuia. Pe latura inferioară a canelurii se fac găuri de 3 mm, la distanŃe de 4mm, prin care vor pătrunde gândacii. Exteriorul tubului este rugos, cu asperităŃi care permit aşezarea şi deplasarea insectelor. Interiorul tubului este neted, astfel că insectele intrate cad în interiorul acestuia, la al cărui capăt se află o pâlnie prevazută cu un recipient de colectare a insectelor capturate. Nada feromonală se montează suspendată în interiorul tubului (Simionescu et al., 2000).

La noi în Ńară s-au mai testat şi alte modele de curse feromonale tip berieră care în străinătate au dat rezultate bune (Mihalciuc, 1989). Astfel s-au testat curse alcătuite din pâlnii suprapuse, curse tip Theyson şi curse Theyson stelate.

15

Combaterea integrată Metoda de combatere integrată a dăunătorilor forestieri a fost tratată în literatura de specialitate la început ca un concept teoretic cu mari perspective de aplicare în practică, Ene (1971) apreciază că prin combinarea procedeelor de combatere cunoscute rezultă o metodă mai sigură, mai eficientă, mai ieftină şi fără aspecte nocive, numită combatere integrată complexă sau luptă integrată (Lupăştean, 2007). În ceea ce priveşte combaterea biologică a gândacilor de scoarŃă aceasta se poate realiza prin utilizarea ciupercii Beauveria bassiana sau a diferiŃilor pradători, (Bathon, 1991). S-au facut experienŃe cu diferite curse şi nade feromonale. Există deasemenea şi experienŃe de utilizare a combaterii biologice a gândacilor de scoarŃă de exemplu cu ciuperca entomopatogena Beauveria bassiana pentru Ips typographus (Kreutz et al., 2004) care au evidenŃiat reducerea lungimii medii a galeriilor mamă cu 8 – 30%, iar la numarul de galerii larvare pe 1 cm de galerie mama cu 19–48% (Lupăştean, 2007).

1.2.2 Principalele specii de ciuperci lignicole din molidişuri.

Specii de colorare în principal cele care produc albăstreala lemnului – Ophiostoma sp.

Ophiostoma pilifera (Fr.) Melin. et. Nannf. -albăstreala lemnului de răşinoase-

Se întâlneşte frecvent la toate speciile de răşinoase, produce colorarea alburnului la arborii

în picioare şi progresează şi în duramen la buştenii depozitaŃi în condiŃii necorespunzătoare, ducând la scăderea calităŃii lemnului (Păuna et al., 2007)

Agentul patogen. Forma conidiană întâlnită frecvent este de tipul Graphium, cu conidii ovoidale sau oblongi şi hialine, dar şi de tipul Cladosporium, cu conidiofori simpli sau ramificaŃi.Miceliul este iniŃial de culoare deschisă, apoi se închide la culoare devenind brun (Marcu, 2005).

EvoluŃia bolii. InfecŃia se produce prin spori, ale căror filamente germinative pătrund direct prin rănile de tulpină sau prin cioturile ramurilor uscate, aderente pe arbori. Din ramurile atacate, miceliul înaintează spre Ńesuturile sănătoase, în alburn, pe care îl colorează în albăstrui (Marcu, 2005). Ophiostoma piceae, pe molid, cu conidii de tipul Graphium, şi Cladosporium.

Specii xilofage care produc putrezirea lemnului : Heterobasidion annosum, Armilaria ostoyae, Stereum sanguinolentum, Gloeophylum abietinum, si Hirschyoporus sp.

Heterobasidion annosum (Fr.) Bref.( sin. Fomes annosus (Fr.)Cooke) - putregaiul roşu al rădăcinilor şi al tulpinilor la răşinoase –

- Specie polifagă la răşinoase, produce pagube foarte mari mai ales în arboretele pure de molid şi pin şi în special pe cele instalate pe foste terenuri agricole, unde lipsesc antagoniştii acestei specii. Agentul patogen. Corpurile fructifere sunt caracteristice şi reprezintă un element sigur pentru identificarea acestei specii, perene (uneori anuale), în formă de cruste neregulate, fie cu aspect de pălărie, fie răsturnaŃi şi lipsiŃi de substrat. Bazidiosporii sunt rotunzi, foarte fin punctaŃi. Această ciupercă produce şi conidii netede, ceva mai mici decât bazidiosporii, care participă şi ei la răspândirea ciupercii (Marcu, 2005). EvoluŃia bolii. Bazidiosporii produşi tot timpul anului se răspândesc prin vânt şi infectează cioatele proaspete. Miceliul progresează în cioate descendent, producând putrezirea acestora, inclusiv a rădăcinilor. De aici miceliul infectează rădăcinile sănătoase ale arborilor vecini, atât prin răni cât şi prin străpungerea activă a Ńesuturilor de protecŃie, cu ajutorul unor enzime (Marcu, 2005).

16

Armillaria ostoyae Romagn. 1970 -gheaba de munte-

Au fost identificate faŃă de specia colectivă Armillaria mellea sensu largo (Vahl) P.

Kumm. şi alte specii pe diferite gazde şi în diferite zone de la câmpie până la munte. Pentru molidişuri este specifică Armillaria ostoyae – gheba cu scvame închise (întâlnită uneori şi pe brad şi fag) pe cioate, rădăcini şi chiar la baza arborilor în picioare (Chira, 2004). Celelalte specii identificate sunt: Armillaria gallica Marxm. & Romagn. – gheba cu scvame galbene sau gheba cu piciorul bulbos, întâlnită de la câmpie până la etajul montan inferior. Armillaria tubescens (Scop.) Emel (predominantă) şi Armillaria mellea sensu stricto răspândite împreună în zona de câmpie la cvercineele cu fenomene de uscare (Chira, 2004). Ciupercă polifagă, întâlnită pe multe specii de foioase şi de răşinoase, atât ca saprofit (pe resturi de lemn, cioate), dar şi ca parazit pe exemplare de diferite vârste. Agentul patogen. Corpurile fructifere, de regulă asociate, sunt alcătuite din pălărie cu picior dispus central. FaŃa superioară a pălăriei este brun-gălbuie, până la roşiatică, cu numeroase scvame cafenii, faŃa inferioară cu lamele alb-gălbui dispuse radial, bazidiile au câte 4 bazidiospori netezi, dispuşi terminal. Ciuperca formează pânze miceliene dense, alb- crem, în formă de evantai şi rizomorfe, cordoane miceliene de câŃiva metri lungime. EvoluŃia bolii. Ciuperca infectează obişnuit rădăcinile, cu ajutorul rizomorfelor, care pătrund atât prin răni, cât şi prin străpungere activă.

Stereum sanguinolentum (A.et. S) Fr.

-ciuperca de rană a răşinoaselor –

Este cea mai răspândită ciupercă de rană a molidului, producând un putregai brun. Agentul patogen. Corpurile fructifere sunt anuale, subŃiri, pieloase, de forma unor pălăriuŃe sau rozete mici. SuprafaŃa fertilă este alb-cenuşie cu marginea albă, rănită se colorează repede în roşu sanguin. Bazidiosporii sunt incolori, aproape eliptici, îngustaŃi la unul din capete şi uşor curbaŃi. EvoluŃia bolii. InfecŃia se realizează prin răni, la început sunt afectate inelele anuale periferice, apoi miceliul pătrunde în profunzime, de unde se extinde vertical, mai ales descendent. Produce putrezirea duramenului, care în stadiul iniŃial de alterare cromatică este brun-roşcat şi umezit, iar în stadiul mai avansat este mai deschis la culoare, cu tendinŃă de sfărâmare (Marcu, 2005).

Gloeophyllum abietinum (Bull.) Karst.

Parazit de debilitare întâlnit frecvent la răşinoase, pe tulpini şi ramuri, la exemplarele debilitate. Produce un putregai roşu al lemnului, care în faza finală se desface în prisme. Întâlnită mai ales pe molid şi brad, himenoforul este alcătuit din lamele mai rare, iar bazidiosporii sunt cilindrici, slab arcuiŃi, la început incolori, apoi palid-bruni (Marcu, 2005).

Capitolul 2. Scopul şi obiectivele cercetărilor

Catastrofele naturale, mai ales doborâturile şi rupturile de vânt şi zăpadă de intensitate ridicată, constituie un factor dereglator al bioproducŃiei forestiere cu implicaŃii majore în plan economic şi ecologic prin modificarea relaŃiilor intrinsece ale ecosistemului forestier. Problema arboretelor afectate de fenomene naturale deosebite, în special a celor vătămate de vânt şi zăpadă nu este nouă şi cu toate cercetările făcute, o soluŃie definitivă, care să o rezolve nu s-a găsit, respectiv, până în prezent, nu s-au reuşit realizări spectaculoase în direcŃia creşterii rezistenŃei pădurilor la vânturile periculoase.

17

Scopul cercetărilor prezentate în lucrarea de faŃă a fost acela de a identifica factorii naturali şi antropici care au contribuit la producerea doborâturilor de vânt în molidişurile din zona cercetată şi la cunoaşterea factorilor biotici care produc vătămări în aceste arborete. Şi, în final, dacă este posibil recomandarea unor măsuri silviculturale pentru prevenirea unor asemenea fenomene şi perfecŃionarea măsurilor de Ńinere sub control a speciilor dăunătoare.

Pentru a realiza scopul lucrării de faŃă ne-am propus urmatoarele obiective: - prezentarea, pe baza bibliografiei studiate, a cunoştiinŃelor cu privire la doborâturile de vânt din molidişuri; - identificarea doborâturilor de vânt şi a factorilor care au contribuit la producerea acestora, în zona cercetată (ocoalele silvice Câmpulung, Aninoasa, Domneşti); - evaluarea pierderilor, în special economice, ca urmare a doborâturilor de vânt; - cercetarea insectelor dăunătoare (în special a gândacilor de scoarŃă din subfamilia Scolytinae), care produc vătămări, în general, în molidişuri şi evoluŃia lor în aceste arborete după producerea doborâturilor; - controlul gândacilor de scoarŃă cu ajutorul curselor feromonale (folosindu-se feromonul sintetic Atratyp produs la Institutul de Chimie Raluca Rîpan Cluj Napoca) pentru determinarea intensităŃii atacului; utilizarea metodei statistice pentru interpretarea datelor obŃinute; - întocmirea hărŃilor de risc pentru principalul gândac de scoarŃă Ips typographus, folosind mijloace specifice GIS. - identificarea ciupercilor xilofage existente în molidişuri înainte şi după producerea doborâturilor de vânt, în zona cercetată;

Capitolul 3. Locul cercetărilor. Material şi metode de cercetare

3.1 Locul cercetărilor Cercetările s-au efectuat în următoarele ocoale silvice (D.S Argeş): Câmpulung, (în UP V Voina, UP II Bughea), Aninoasa (UP IV Navrap), şi Domneşti (UP III Cernat), în arborete pure de molid în care, în perioada 2005 -2007 s-au produs doborâturi puternice de vânt. După o primă parcurgere a molidişurilor cu doborâturi prima constatare a fost legată de prezenŃa gândacilor de scoarŃă şi în special a speciei Ips typographus. Cercetarile s-au efectuat atât în teren cât şi în laborator.

In teren s-au instalat suprafeŃe de probă (25 x 20m) în care s-au efectuat observaŃii şi măsurători. In aceste suprafeŃe s-au instalat curse feromonale şi s-au făcut observaŃii şi pe arbori cursă (aleşi din cei doborâŃi), precum şi măsurători asupra mărimii suprafeŃei cu rădăcini dezrădăcinate.

Cursele feromonale reprezintă metode moderne de monitorizare a insectelor, iar în cazul de faŃă s-au utilizat pentru monitorizarea gândacilor de Ips typographus. Cursele au fost de tipul barieră (de zbor), amorsate cu feromonul specific Atratyp Plus, furnizat de Institutul de Chimie din Cluj, feromon care, din cercetările efectuate anterior (Mihalciuc et al., 1995) s-a dovedit a fi competitiv cu alŃi feromoni de provenienŃă străină. Cursele feromonale s-au instalat, în perioada de zbor din sezonul de vegetaŃie începând din ultima decadă a lunii aprilie, iar controlul s-a facut la intervale de 2-5 zile determinându-se în acest fel dinamica zborului la Ips typographus. La fiecare control gândacii capturaŃi au fost aduşi în laborator pentru analize şi măsurători. Eliberarea curselor de gândacii capturaŃi se face şi pentru considerentul că, prin moartea gândacilor şi prin procesele de descompunere mirosul degajat influenŃează negativ atragerea gândacilor la cursele feromonale.

La arborii cursă (la eşantioane de câte 50 arbori, din cei doborâŃi) s-au recoltat tronsoane de scoarŃă din treimea inferioară, medie si superioară a trunchiului, primavara, după observarea orificiilor de intrare a gândacilor sub scoarŃă, orificiile trădate de rumeguşul gălbui din jurul lor.

18

În laborator, pe aceste porŃiuni de scoarŃă, s-au facut observaŃii asupra dezvoltării insectei sub scoarŃă (a succesiunii stadiilor de dezvoltare) până la începutul împupării, precum şi asupra vătămărilor (camere nupŃiale, galerii mamă, galerii larvare, leagăne de împupare), pentru ca în momentul începerii împupării să se execute cojirea arborilor cursă, pentru stoparea evoluŃiei atacului.

În suprafeŃele de probă s-au făcut măsurători de detaliu privind diametrul cioatelor arborilor inventariaŃi în suprafeŃele de probă la înălŃmea de 0,3 m, măsurători ale diametrului suprafeŃei cu rădăcini dezrădăcinate, şi observaŃii privind existenŃa cioatelor necojite ale arborilor extraşi în urma activităŃii de exploatare.

Figura 3.1.1 Răgălie dezrădăcinată (original) Figura 3.1.1 SuprafaŃă de probă (original) Figure 3.1.1 Uprooted cluster twigs and wood Figure 3.1.1 Test area (original)

Pentru specia Ips typographus s-au făcut măsurători pentru realizarea hărŃilor de risc cu ajutorul aparatului GPS şi s-au realizat hărŃi obŃinute cu ajutorul programului Arc Map 10, pe baza rezultatelor obŃinute la cursele feromonale instalate.

În laborator pe baza materialului biologic recoltat din teren s-a procedat mai întâi la identificarea următoarelor specii de gândaci de scoarŃă, în ordinea frecvenŃei lor: Ips typographus, Pityogenes chalcographus şi Ips amitinus, specia predominantă a fost Ips typographus. Identificarea speciilor s-a facut după caracterele morfologice ale adulŃilor în special după aspectul teşiturii şi al numărului de dinŃi de pe aceasta.

Pentru specia dominantă Ips typographus (şi uneori şi pentru Pitypgenes chalcographus) s-au determinat:

dinamica zborului; elementele morfometrice ale gândacilor şi ale vătămărilor; raportul sexelor (sex-ratio) ObservaŃiile şi măsurătorile asupra materialului biologic recoltat din teren (mai ales cele

care au necesitat binocular si microscop), s-au efectuat in laboratorul de Protectia Plantelor din Bilceşti, Argeş, aparŃinând StaŃiunii Pomicole Voineşti DâmboviŃa.

3.2 Material şi metode de cercetare Pentru studiul doborâturilor şi rupturilor produse de vânt la ocoalele silvice Câmpulung, Aninoasa, Domneşti, ocoale cu un volum mare de material lemnos afectat de aceste fenomene s-au preluat actele de punere în valoare constituite pentru doborâturile de vânt şi s-au realizat observaŃii privind volumele pe specii şi suprafeŃele afectate. Pentru obŃinerea datelor, în teren, s-au folosit: rulete de 30m si de 5m, pentru instalarea suprafeŃelor de probă, curse feromonale tip geam (confecŃionate cu folie de polietilenă), nade feromonale cu feromonul Atratyp Plus, sită pentru recoltarea gândacilor capturaŃi la cursele feromonale, aparat GPS (figura 3.2.1).

19

Figura 3.2.1. GPS şi carnet date (original)

Figure 3.2.1. GPS and data notebook (original) Pentru interpretarea şi detalierea datelor preluate din teren, în laborator s-au folosit: microscop, binocular, ortofotoplanuri, programul Arc Map 10 pentru realizarea hărŃilor de risc. Pentru monitorizarea gândacilor de scoarŃă, respectiv pentru specia Ips typographus, pe lângă metoda clasică a arborilor cursă s-a folosit şi metoda modernă a curselor feromonale. Cursele geam oferă o suprafaŃă mai mare de colectare, aspect ce poate fi socotit pozitiv, atâta timp cât se prind gândacii de Ips typographus cât şi alte specii de gandaci de scoarŃă dăunătoare (Simionescu, 1987). Pentru mărirea capacităŃii de atracŃie a gândacilor la arborii cursă, acestia pot fi amorsati cu nade feromonale. Aceşti arbori, pot fi trataŃi şi chimic înainte sau după zbor, pentru omorârea gândacilor atraşi. Această metodă de a trata chimic arborii cursă amorsaŃi cu nade feromonale nu am aplicat-o, având în vedere menŃiunea din literatură (Simionescu, 1987), conform careia la arborii cursă cu nade feromonale sunt atrase şi specii folositoare ca de exemplu Clerus formicarius, care sunt distruse în cazul tratării chimice a acestor arbori. Cursa geam este formată dintr-un jgheab confecŃionat din lemn sau tablă, în cazul acestei cercetări fiind lemn, cu lungimea de 50 – 60 cm, lătimea de 20 – 30 cm şi adâncimea de 15 – 20 cm. Acesta s-a umplut cu apă, dar este foarte important ca în permanenŃă jumătate din acesta să fie cu apă pentru a nu da posibilitatea gândacilor capturaŃi să iasă din jgheab. Marginile jgheabului sunt etanşate cu parafină sau răşină. Printr-o traversă jgheabul se fixează între doi pari, deasupra jgheabului se montează un panou din geam sau folie transparentă din material plastic de 50/ 50 cm. Nada se fixează la mijlocul panoului într-un orificiu de 10/ 10 cm care se face în partea centrală a foliei. Amplasarea curselor feromonale s-a realizeazat pe liziere, luminişuri, ochiuri, mai puŃin însorite, la 10-30 m de liziera pădurii. DistanŃa între curse este de 50 – 100 m, putând ajunge până la 200, 300 m, în funcŃie de densitatea populaŃiei şi orografia terenului. La 2-4 hectare poate fi o cursă feromonală (Simionescu et al., 2000), creşterea numărului de curse fiind în funcŃie de intensitatea infestării. Instalarea în teren a curselor feromonale s-a realizeazat în a două jumatate a lunii aprilie, înainte de zborul gândacilor de Ips typographus, Ńinând cont de evoluŃia condiŃiilor climatice locale. Foarte important pentru rezultate bune este controlul curselor feromonale şi recoltarea materialului biologic, acesta facându-se la 2-5 zile. Rezultatele obŃinute din teren au fost folosite pentru realizarea hărŃilor de risc, hărŃi realizate cu ajutorul programului ARC MAP 10. In cadrul prezentului studiu au fost folosite metode de extragere a modelelor digitale ale terenului (MDT) , care sunt utilizate, în general, în prelucrarea datelor altimetrice (NiŃă, 2008). Pentru transformarea valorilor punctuale preluate din teren într-o variabilă continuă, structurată în format matricial (grid, raster) a fost folosită metoda Kriging. Metoda Kriging (după D.G. Krige) este o metodă geostatistică ce s-a dovedit utilă în rezolvarea multor probleme. La folosirea metodei este avut în vedere şi un model al variogramei. Variograma caracterizează fiecare set de date. Variograma este o măsură a modului de modificare a valorilor faŃă de medie. Principiul subliniat este acela că în medie, două observaŃii alăturate sunt cu mult mai similare decât două observaŃii îndepărtate. Deoarece procesele de

20

subliniere a datelor au adesea orientări preferenŃiale, valorile se pot modifica mai rapid într-o direcŃie decât în alta. În acest fel variograma este o funcŃie de direcŃie (NiŃu, et al., 2009).

Capitolul 4.

CondiŃiile fizico – geografice şi de vegetaŃie

4.1 Localizarea geografică a teritoriului luat în studiu JudeŃul Argeş este situat în zona central-sudică a României. Pe teritoriul său, în apropierea municipiului Piteşti, se întalnesc: paralela 45 grade latitudine nordică şi meridianul 25 grade longitudine estică. JudeŃul are o suprafaŃă de 6.826 km pătraŃi şi o populaŃie de 663.206 locuitori. Cea mai mare parte a teritoriului judeŃului se găseşte în bazinul superior al râului Argeş, de la care a luat numele şi pe care îl păstrează de la începuturi şi până acum. Relieful coboară în trepte dinspre nord spre sud, de la o altitudine de 2.500 m până la 160 m deasupra nivelului mării. În MunŃii Fagaraş se găseşte Vârful Moldoveanu (2.534 m deasupra nivelului mării), vârful cel mai înalt din CarpaŃii Româneşti. JudeŃul Argeş este traversat de o mulŃime de văi şi râuri din bazinul hidrografic al râurilor Argeş, Vedea şi Olt, lungimea râurilor principale fiind de aproximativ 1.000 km. Râul Argeş are, în acest judeŃ, o lungime de 140 km. În zona de munte şi de deal se întalnesc o multitudine de lacuri glaciare cât şi lacuri artificiale. Flora, fauna şi solul sunt caracteristice unui climat temperat şi formelor de relief întâlnite aici. Pentru a proteja câteva din speciile rare de faună şi floră, cât şi câteva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ale naturii şi sunt protejate în rezervaŃii naturale. Printre ele, cea mai importantă este rezervaŃia de floră şi faună Piatra Craiului. Elementele naturale, locurile istorice şi liniile moderne de comunicaŃie, fac din judeŃul Argeş o zonă turistică de nivel naŃional.

Geografic, pădurile ocolului silvic Câmpulung sunt situate în zona montană şi premontană a MunŃilor Iezer din Masivul Făgăraş şi a MunŃilor Leaota din Masivul Bucegi, în zona deluroasă a Muscelelor Argeşului din SubcarpaŃii Getici, respectiv dealurile Ciocanu, MăŃău, Culmea Groapa Oii şi a SubcarpaŃilor IalomiŃei, respectiv Dealul BărbuleŃului şi zona depresionară a Depresiunii Câmpulung.

Amplasarea geografică este determinată de următoarele coordonate: - 45°15’38" latitudine nordică; - 42°56’43" longitudine estică. Ocolul Silvic Aninoasa face parte din DirecŃia Silvică Argeş şi administrează pădurile

situate în partea nordică a judeŃului Argeş, în zona montană şi premontană a MunŃilor Iezer din Masivul Făgăraş şi în zona deluroasă a Muscelelor Argeşului din SubcarpaŃii Getici şi Gruiurilor Argeşului.

SuprafaŃa ocolului silvic Domneşti este situată în partea de nord a judeŃului Argeş. Întreaga suprafaŃă a ocolului se găseşte în limitele teritorial-administrative ale judeŃului Argeş, pe raza comunelor Coşeşti, Pietroşani, Domneşti, Corbi şi Nucşoara. Geografic, pădurile sunt situate în partea de nord-vest a judeŃului Argeş, fiind situate în CarpaŃii Meridionali, ocupând în întregime bazinul mijlociu şi superior al Râului Doamnei.

4.2 CondiŃii geologice şi geomorfologice

4.2.1 CondiŃii geologice

Din punct de vedere geologic, pe teritoriul ocolului silvic Câmpulung se remarcă

diferenŃieri structurale conforme unităŃilor mari de relief ce se succed de la nord spre sud: munŃi, dealuri şi depresiuni. Substratul litologic al acestui teritoriu este format din roci cristaline intens metamorfozate şi roci sedimentare. FormaŃiunile cristaline intens metamorfozate sunt depozitele cele mai vechi, fiind constituite din gnaise, paragnaise şi micaşisturi cu grafit, pe fondul cărora apar mai

21

rar benzi înguste de amfibolit, mai apar de asemenea, complexe magmatice. În partea de sud a zonei montane, mai apare un complex de şisturi micacee, cloritoase, grafitice şi amfibolitice, precum şi conglomerate metamorfice. În partea de nord mai înaltă, a ocolului silvic, apar depozite glaciare, pe suprafeŃe insulare, constituite din material angular bine sortat. Substratul litologic al ocoalelor silvice Aninoasa şi Domneşti este format din roci cristaline intens metamorfozate şi roci sedimentare. FormaŃiunile cristaline intens metamorfozate sunt depozitele cele mai vechi, fiind constituite din gnaise, paragnaise şi micaşisturi cu grafit, pe fondul cărora apar mai rar benzi înguste de amfibolit

4.2.2 CondiŃii geomorfologice

Relieful complex pe care vegetează arboretele ocolului silvic Câmpulung, prezintă

particularităŃi ce implică măsuri de gospodărire specifice. În această zonă cad multe precipitaŃii atmosferice ce pot da naştere unor procese de degradare a substratului litologic şi a ecosistemelor forestiere. Având în vedere importanŃa hidroenergetică a râurilor Târgului şi DâmboviŃa, precum şi a factorilor climatici prezentaŃi mai sus, rezultă că măsurile silvotehnice trebuie să fie adaptate condiŃiilor social – economice şi ecologice din zonă, permanenŃa pădurii fiind absolut necesară pentru îndeplinirea cu eficacitate a funcŃiilor pe care trebuie să le îndeplinească arboretele.

Formele de relief întâlnite în cadrul ocolului silvic sunt dealurile mijlocii şi înalte şi munŃii. UnităŃile morfologice de relief întâlnite în cadrul ocolului silvic sunt versanŃii, văile, platourile şi luncile. VersanŃii reprezintă unitatea morfologică dominantă, cu înclinare de la slabă în zona de dealuri până la puternică şi foarte puternică în zona montană, predominând versanŃii cu panta repede şi foarte repede. Ocolul silvic Aninoasa este situat pe versantul sudic al MunŃilor Iezer din Masivul Făgăraş, pe Muscelele Argeşului din SubcarpaŃii Getici şi Gruiurile Argeşului. Formele de relief întâlnite în cadrul ocolului silvic sunt dealurile mijlocii şi înalte şi munŃii. UnităŃile morfologice de relief întâlnite în cadrul ocolului silvic sunt versanŃii, văile, platourile şi luncile. VersanŃii reprezintă unitatea morfologică dominantă, cu înclinare de la slabă în zona de dealuri până la puternică şi foarte puternică în zona montană, predominând versanŃii cu pantă repede. Din subprovincia carpatică, teritoriul ocolului silvic Domneşti ocupă partea din Ńinutul CarpaŃilor Meridionali şi anume, partea din districtul estic Făgăraş-Bucegi (F3). Din subprovincia subcarpatică, teritoriul studiat ocupă parte din Ńinutul SubcarpaŃilor Getici (E3) şi anume parte din districtul SubcarpaŃilor Argeşului (E3a). Din subprovincia getică fondul forestier din ocolul silvic Domneşti ocupă parte din Ńinutul de pădure al Podişului Getic.

4.3 Elemente climatice

Climatul teritoriului ocolului silvic Câmpulung constituie rezultanta interacŃiunii complexe dintre radiaŃia solară, circulaŃia atmosferică şi particularităŃile reliefului.

Relieful acŃionează asupra elementelor meteorologice prin dezvoltarea sa altitudinală, prin orientarea şi înclinarea versanŃilor ca şi prin configuraŃia principalelor sale forme de relief, determinând etajarea climatică a teritoriului şi o multitudine de topoclimate. Datele privind mişcarea aerului arată că circulaŃia predominantă a aerului este din direcŃia vest, nord-vest şi sud-vest (63% din timpul anului) ceea ce face ca versanŃii „în vânt” să se caracterizeze printr-un climat mai calm şi mai uscat. Complexele de relief şi formele de relief, cum sunt văile, depresiunile, versanŃii nordici şi sudici, bazinetele sub formă de cuvetă modifică elementele meteorologice, determinând climate locale specifice.

Datele climatice din teritoriul ocolului silvic Domneşti au fost luate după înregistrările făcute la următoarele staŃii meteorologice: Piteşti (307 m); Curtea de Argeş (437 m); Câmpulung (639 m); Rucăr (679 m). De asemenea, pentru precipitaŃiile atmosferice s-au mai folosit datele înegistrate la staŃiile: Muşăteşti (490 m); Arefu (660 m); Nucşoara (814 m).

Fiecare etaj climatic se diferenŃiază prin indici termici caracteristici, care scot în evidenŃă particularităŃile termice ale fiecărui etaj, valorile termice externe ale etajelor climatice constituind

22

uneori indici ecologici prag, determinând unele fenomene biografice specific montane. Aşa spre exemplu, în etajul climatic subalpin durata perioadei de vegetaŃie este doar de 70 zile, suma temperaturilor lunilor reci fiind de –27,90 C; în etajul climatic montan superior, durata perioadei de vegetaŃie este în medie de 100 zile, iar suma temperaturilor lunilor reci de –20,40 C; în etajul montan inferior durata perioadei de vegetaŃie este de 124 zile, iar suma temperaturilor lunilor reci de –13,80

C; în etajul climatic premontan (deluros), durata perioadei de vegetaŃie este de 170 zile, iar suma temperaturilor lunilor reci de –500 C.

4.3.1 Regimul termic

Regimul termic prezintă mari fluctuaŃii diurne, lunare, anotimpuale şi anuale, în

strânsă dependenŃă cu durata de strălucire a soarelui (2 066,1 ore/an de strălucire a soarelui la Câmpulung – (Neacşa, et al., 1969) şi cu frecvenŃa maselor de aer din vest sau est, umede sau uscate, reci sau calde.

Ocoalele silvice luate în studiu fac parte din Piemontul Getic, piemont ce se află preponderent sub influenŃa centrilor barici de acŃiune din Marea Mediterană. Ca urmare, în cea mai mare parte a anului, deasupra acestei regiuni este prezentă circulaŃia de componenta sudică şi vestică, condiŃiile climatice apropiindu-se de sudul Banatului. Iarna, la est de Olt, se resimte şi influenŃa anticiclonului siberian (Neamu, 1992). Altitudinea influenŃează în mod evident temperatura aerului, valorile termice fiind mai mici în partea înaltă a piemontului, la contactul cu SubcarpaŃii. Astfel la Piteşti se înregistrează o temperatură medie de 10,40C, iar la Curtea de Argeş doar 9,00C.

4.3.2. Regimul pluviometric

Lunile cu cea mai frecventă activitate ciclonică sunt cele de la începutul primăverii

(martie–aprilie) şi de la sfârşitul toamnei (octombrie–noiembrie). Lunile de vară şi începutul toamnei se caracterizează printr-o activitate ciclonică mai redusă. Maximele în 24 de ore indică în zona luată în studiu valori foarte mari. Astfel, la Curtea de Argeş, în ziua de 7 iulie 1889 au căzut 204,6 mm în 20 minute (102 mm/min). PrecipitaŃiile atmosferice cad, în cea mai mare parte a anului, sub formă lichidă (Marcu, 1983). Iarna se înregistrează, în medie, 20 de zile cu ninsoare, iar stratul de zăpadă nu se menŃine mai mult de 17 zile în zona dintre Olt şi DâmboviŃa.

În privinŃa regimului anual al precipitaŃiilor se observă variaŃii de la o lună la alta; cea mai mare cantitate cade în perioada mai-iulie, ca urmare a convecŃiei termice directe, iar cea mai mică în februarie.

4.3.3 Regimul eolian

În unii ani, în anumite situaŃii sinoptice, între depresiunile Sibiului şi Jiblea Călimăneşti

se creează diferenŃe termice apreciabile. În aceste condiŃii, pot apărea scurgeri de aer dinspre aria mai rece, situată la nord, spre aria mai caldă, din sud, cu intensificări de vânt care pot produce doborâturi de vânt (Robeşti, pe defileul Oltului, Schitu-Goleşti pe Râul Târgului, judeŃul Argeş). La Câmpulung şi Curtea de Argeş unde staŃiile meteorologice sunt amplasate în văi cu orientarea generală nord-sud, frecvenŃa predominantă a vântului este cea imprimată de culuarul văilor, adică dinspre nord spre sud. Deplasarea aerului pe orizontală de la zonele mai calde spre cele mai reci se face prin mişcări permanente, sezoniere sau nepermanente. În cea mai mare parte a timpului este calm, aceasta şi din cauza distanŃei destul de mici la care sunt amplasate staŃiile.

23

4.4 CondiŃii edafice

4.4.1 EvidenŃa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Arborii instalaŃi pe soluri scheletice, superficiale, grohotisuri, işi formează un sistem radicelar superficial, în care caz prezintă o rezistenŃă scazută la vânt (Simionescu, 1990). De aceea, pentru zona molidişurilor s-a introdus noŃiunea de staŃiune vulnerabilă, care este definită prin gradul de vântuire şi unele însuşiri ale solului ( Simionescu, 1990). Din analiza datelor existente în amenajamentele silvice, se constată că cele mai răspândite soluri sunt: brun acid (districambosol) pe 11329,6 ha (63%), brun feriiluvial (prepodzol), (26%) şi brun eumezobazic (eutricambosol), pe 1750,8 ha (10%)

Din analiza datelor existente în amenajamentele silvice se observă că ocolul silvic Aninoasa are o suprafaŃă de 16463,4 ha, această suprafaŃă fiind reprezentată la nivelul solurilor în 4 clase împarŃite astfel: 20 % din suprafaŃă este ocupată de luvisoluri, 69% cambisoluri, 9% spodisoluri si 2% protisoluri. Clasa de soluri cu cea mai mare repartizare este clasa luvisoluri, tipul de sol dominant fiind preluvosol tipic.

Un procent de 10% din suprafaŃa ocolului silvic Domnesti este ocupată de soluri din clasa luvisoluri, 54% este ocupată de cambisoluri, 33% spodosoluri, 3% protisoluri. Procentul cel mai mare îl are clasa cambisoluri, tipul de sol dominant fiind districambosol.

4.5 Tipuri de staŃiuni forestiere

4.5.1 Caracterizare generală

Rezultanta interacŃiunii dintre factorii de mediu şi elementul biologic este materializată

printr-o structură specifică a ecosistemelor forestiere. Luând ca element de referinŃă fitocenozele forestiere, acestea sunt amplasate variabil în spaŃiul geografic, în principal, în raport cu altitudinea faŃă de care se realizează etajarea vegetaŃiei forestiere.

DistribuŃia suprafeŃelor pe etaje de vegetaŃie se prezintă astfel la ocolul silvic Câmpulung:

- F. Sa – etajul subalpin pe suprafaŃa de 499,2 ha (3%); - F.M.3 – etajul montan de molidişuri pe suprafaŃa de 3776,7 ha (21%); - F.M.2 – etajul montan de amestecuri pe suprafaŃa de 7430,6 ha (41%); - F.M.1+F.D.4 – etajul montan premontan de făgete pe suprafaŃa de 5532,8 ha (31%); - F.D.3 – etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete pe suprafaŃa de 764,9 ha

(4%). DistribuŃia suprafeŃelor pe etaje de vegetaŃie la ocolul silvic Aninoasa se prezintă astfel: - F.M.3 – etajul montan de molidişuri pe suprafaŃa de 1459,2 ha (9%); - F.M.2 – etajul montan de amestecuri pe suprafaŃa de 417,8 ha (2%); - F.M.1+F.D.4 – etajul montan premontan de făgete pe suprafaŃa de 9975,8 ha (61%); - F.D.3- etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete pe suprafaŃa de 4610,6 ha

(28%); Pe teritoriul ocolului silvic Domneşti din amenajamentele silvice a fost identificat un

număr de 30 staŃiuni, situate în următoarele etaje fitoclimatice: - FSa – subalpin – 2257,2 ha (9%); - FM3 – montan de molidişuri – 7308,2 ha (28%); - FM3 – montan de amestecuri – 8735,1 ha (33%); - FM1+FD4 – montan-premontan de făgete – 3798,9 ha (14%); - FD3 – deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete – 4426,9 ha (16%).

24

4.6 Studiul vegetaŃiei forestiere

Tipurile de pădure reunesc porŃiunile de pădure, uniforme după compoziŃia speciilor arborescente, după celelalte etaje de vegetaŃie şi faună, după complexul condiŃiilor staŃionale (climatice, edafice şi hidrologice), după relaŃiile dintre plante şi mediu, după procesele de regenerare şi după direcŃia succesiunilor în ele, cerând prin urmare, în aceleaşi condiŃii economice, măsuri silvotehnice de acelaşi fel (Îndrumar amenajarea pădurilor, 1984).

Din analiza datelor prezentate la ocolul silvic Câmpulung şi cercetările făcute de (DoniŃă, 1990) privind tipuri de ecosisteme forestiere din România se constată că cele mai răspândite tipuri de pădure întâlnite în ocolul silvic sunt: „Amestecuri de răşinoase pe soluri schelete ” pe suprafaŃa de 4979,4 ha (28%), „Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull ” pe suprafaŃa de 4887,7 ha (27%), „Molidiş cu Vaccinium myrtillus şi Oxalis acetosella ”(DoniŃă, 1990) pe suprafaŃa de 2915,0 ha (16%) şi „Amestecuri de răşinoase şi fag cu Festuca altissima ” pe suprafaŃa de 2248,6 ha (13%). Pe categorii de productivitate naturală situaŃia tipurilor de pădure se prezintă astfel: mijlocie 89% şi inferioară 11%.

Din analiza datelor prezentate la ocolul silvic Aninoasa, se constată că cele mai răspândite tipuri de pădure întâlnite în ocolul silvic Aninoasa sunt: făget montan pe soluri schelete cu floră de mull pe suprafaŃa de 6831,3 ha (41%), făget cu Festuca altissima pe suprafaŃa de 2151,9 ha (13%) şi făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull pe suprafaŃa de 3169,9 ha (19%). Pe categorii de productivitate naturală situaŃia tipurilor de pădure se prezintă astfel: superioară 8%, mijlocie 88% şi inferioară 4%.

Corespunzător condiŃiilor climatice şi staŃionale, pe teritoriul ocolului silvic Domneşti s-au identificat 33 tipuri de pădure, cele mai reprezentative sunt:

- 132.1. - Amestec de răşinoase şi fag cu Rubus hirtus (m) – 18%; - 115.1. – Molidiş cu Vaccinium myrtillus şi Oxalis acetosella (m) – 15%; - 411.4. – Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull (m) – 12%; - 133.1. – Amestec de răşinoase şi fag cu Festuca altissima (m) – 9%; - 421.2. – Făget de dealuri pe soluri schelete cu floră de mull (m) – 9%.

Capitolul 5. Rezultatele cercetărilor efectuate

5.1 Doborâturile de vânt din zona cercetată

5.1.1 Identificarea şi repartizarea doborâturilor de vânt din ocoalele silvice Câmpulung, Aninoasa şi Domneşti

Dinamica doborâturilor de vânt în zona judeŃului Argeş a fost foarte variată, fenomenul

doborâturilor de vânt întalnindu-se atât în arboretele de răşinoase, în special molidişuri, cât şi în arboretele pure de fag. Cele mai afectate de aceste fenomene au fost: la molid ocoalele silvice Câmpulung, Domneşti, Aninoasa, iar doborâturi semnificative în făgete înregistrându-se la Aninoasa şi Domneşti. Fenomenul doborâturilor de vânt a fost dintotdeauna în judeŃul Argeş, dar de intensitate mai mică, acest fenomen luând amploare în anul 2005, când doborâturile s-au produs în masă, zona Voina fiind prezentată în figura 5.1.1.1. Una din cauzele acestor fenomene în judeŃul Argeş a fost şi tăierile masive executate în zonă, datorită legilor proprieteŃii, unde proprietarii de păduri tăindu-şi vegetaŃia forestieră au dus la formarea golurilor în arborete, lucru prielnic pentru fenomenul doborâturilor de vânt.

25

Figura 5.1.1.1 Doborâturi de vânt din 2005, zona Voina, O.S Câmpulung (www.google.com; original)

Figure 5.1.1.1 Wind falls in 2005, Voina area O.S Câmpulung (www.google.com, original)

Doborâturile de vânt din zonele studiate (zona Voina – ocolul Câmpulung, zona Navrap -

ocolul Aninoasa, zona Cernat, ocolul Domneşti) au fost doborâturi în masă, unde cantitatea de material lemnos a fost afectată în totalitate, în special în molidişuri, dar întâlnim şi situaŃii de doborâturi parŃiale (diseminate) unde doar exemplarele vulnerabile au fost afectate. În cazul rupturilor de vânt, exemplarele rămase trebuiesc foarte bine analizate, pentru a putea lua o decizie clară dacă acestea se vor extrage sau vor fi lăsate în continuare în noul arboret. Diminuarea creşterii în grosime la arborii cu vârful rupt, impune extragerea lor, mai ales dacă în apropiere există suficiente exemplare nevătămate.

Figura 5.1.1.2 Prezentarea doborâturilor din 2005, zona Voina, O.S Câmpulung (www.google.com; original)

Figure 5.1.1.2 The presentation of wind falls in 2005, area Voina, OS Câmpulung (www.google.com, original)

În teren se întâlnesc fenomene de dezrădăcinare (figura 5.1.1.2), în special exemplarele tinere fiind afectate, care datorită înrădăcinării superficiale în solul scheletic sunt predispuse doborâturilor de vânt

26

Figura 5.1.1.3 Principalele doborâturi din anul 2005, zona Voina, O.S Câmpulung (www.google.com; original)

Figure 5.1.1.3 The main wind falls in 2005, Voina area, O.S Campulung (www.google.com, original)

În figura 5.1.1.3 sunt materializate doborâturile de vânt din anul 2005, fenomene întalnite cu precădere în unitatea de producŃie V Voina, ocolul silvic Câmpulung, fiind materializate atât cele din molidişuri cât şi cele din făgete- figura 5.1.1.4. Cu ajutorul ortofotoplanurilor au fost măsurate aceste suprafeŃe, aceste date fiind de ajutor şi pentru ocoalele silvice care au avut ca principală obligaŃie împădurirea suprafeŃelor cu speciile prevăzute în compoziŃiile Ńel menŃionate în amenajamentele silvice.

Figura 5.1.1.4 Doborâturi din anul 2005, zona Voina, O.S Câmpulung (www.google.com; original)

Figura 5.1.1.4 The wind falls in 2005, Voina area, O.S Câmpulung (www.google.com, original)

Doborâturile de vânt din zona Voina s-au produs la altitudini între 900–1200 m, întâlnindu-se aici atât doborâturi în arboretele de molid, cât şi în arborete de fag. Anul 2005 a fost anul cu cele mai mari doborâturi în această zonă.

Altitudinea medie la care s-au produs doborâturile de vânt la ocolul silvic Câmpulung, zona Voina este de 1000 m. La ocolul Aninoasa şi ocolul Domneşti majoritatea doborâturile s-au produs la altitudini ceva mai mici respectiv 500 – 800 m.

În figurile 5.1.1.6 şi 5.1.1.7 doborâturile totale sunt semnalate cu rosu, iar cele partiale sunt semnalate cu albastru, fiind măsurate cu ajutorul programelor GIS şi a ortofotoplanurilor suprafeŃele afectate.

27

Figura 5.1.1.6 Principalele doborâturi de vânt din 2005 – 2007, zona Voina, O.S Câmpulung ( original)

Figure 5.1.1.6 The main wind falls from 2005 to 2007, Voina area O.S Câmpulung (original)

Figura 5.1.1.7 Doborâtură în molidişuri pure 2005 , suprafaŃa afectată 5,81 ha, urmată de doborâtura parŃială din 2006 ,(original)

Figure 5.1.1.7 Fall in the pure spruce fir stands in 2005, affected area 5.81 ha, followed by partial fall sience 2006, (original)

Legenda: - doborâtură totală 2005 - doborâtură parŃială 2006

Măsurarea suprafeŃelor afectae de fenomenul doborâturilor de vânt s-a facut cu ajutorul programului Arc Map, observându-se în figurile 5.1.1.8 şi 5.1.1.9 suprafeŃele măsurate pe ortofotoplanuri, ceea ce poate fi o noutate atât în uşurarea stabilirii suprafeŃelor de împădurit, cât şi în ceea ce priveşte realizarea actelor de punere în valoare.

28

Figura 5.1.1.8 Doborâtură de vânt din 2005, în făget la O.S Câmpulung, suprafaŃă afectată 24,61 ha (original)

Figure 5.1.1.8 Wind fall in 2005, in beach forest at O.S Câmpulung, affected area 24.61 ha (original)

Legenda: - conturul suprafeŃei masurate

În urma deplasărilor în teren şi în urma analizării ortofotoplanurilor s-a ajuns la concluzia ce reiese şi din figurile 5.1.1.6, 5.1.1.7 că în urma doborâturilor totale din 2005, în anumite unităŃi amenajistice, în anii următori fenomenul doborâturilor a reapărut, arboretele afectate fiind în continuarea celor afectate în 2005, dar cele din 2006, 2007, fiind dispersate.

Figura 5.1.1.9 Doborâtură de fag din 2005, O.S Câmpulung (original) Figure 5.1.1.9 Beech fall since in 2005, O.S Câmpulung (original)

În figura 5.1.1.10 se prezintă zonele cele mai afectate ale ocolului silvic Câmpulung,

fenomenul doborâturilor de intensitate ridicată a apărut din anul 2005, unitatea de producŃie V Voina fiind cea mai afectată. Zonele ce s-au arătat expuse acestor fenomene în cadrul ocolului silvic Aninoasa au fost zona Năvrap şi zona Bratia, fiind o continuare a parcelelor afectate de doborâturi la ocolul silvic Câmpulung.

La ocolul silvic Aninoasa parcelele cu doborâturi semnificative din anul 2005 sunt şi în zonele limitrofe ocolului silvic Domneşti respectiv, zonele Păpău, ŞeŃu, Slănic. La ocolul silvic Domneşti fenomenul doborâturilor a fost mai semnificativ in zonele Cernat, Păpău si Valea Rea.

29

Zona Voina, O.S Câmpulung Zona Măgura, O.S Câmpulung Zona Bughea de Jos

Figura 5.1.1.10 Identificarea doborâturilor de vânt pe raza O.S Câmpulung (www.google.com; original)

Figure 5.1.1.10 The identification of wind falls on the radius O.S Câmpulung (www.google.com, original)

In ceea ce priveşte direcŃia vântului din vara anului 2005 aceasta s-a stabilit în funcŃie de

observaŃiile făcute în teren, şi deplasările la parcelele cu doborâturi, un factor important pentru stabilirea direcŃiei fiind arborii dezrădăcinaŃi care au fost analizaŃi. Pentru rezolvarea acestei probleme, făgetele afectate de doborâturi indică cel mai bine direcŃia vântului, din observaŃiile făcute aprozimativ 60% din arborii afectaŃi fiind dezrădăcinaŃi.

5.1.2 SuprafeŃele de probă instalate şi interpretarea datelor obŃinute

Pe teren s-au materializatat suprafeŃe de probă cu suprafaŃa de 500 mp, materializate cu

Ńăruşi, la unele fiind luate şi coordonatele cu ajutorul GPS - ului. S-au măsurat diametrele la cioată adică la 30 cm, materialul lemnos la data măsurătorii fiind

extras din parchet, dar nu în totalitate, în unele zone rămânând resturi de exploatare (figura 5.1.2.1). S-au întocmit tabele cu datele obŃinute din teren în care s-a specificat diametrul la cioată, modul cum cioatele de molid au fost lăsate în urma exploatării materialului lemnos, implicaŃiile doborâturii asupra exemplarelor, spre exemplu: arborii dezrădăcinaŃi, rupŃi, la unele exemplare înălŃimea de la care a fost rupt trunchiul, diametrul rădăcinilor.

30

Figura 5.1.2.1 SuprafaŃă afectată de doborâturi înaintea instalării pieŃelor de probă (original)

Figure 5.1.2.1 Wind falling area before installing the test plots (original)

Analizând rezultatul prezentat în figura 5.1.2.2, ajungem la concluzia că în cele 5 suprafeŃe

de probă procentul cioatelor necurăŃate este mare, având efecte negative pe viitor, datorită instalarii gândacilor de scoarŃă şi ciupercilor. Procentul mediu al arborilor dezrădăcinaŃi este de aproximativ 30% din arborii existenŃi, aceştia având diametre mari, fiind şi de 30 – 50 cm, care în momentul doborârii au antrenat şi alŃi arbori, creând un fenomen de masă şi datorită densitaŃii mari.

38%24%

38%

55%15%

30%

62%

15%23%

70%11%

19%

56%16%

26%

cioate necuratate

rupti

dezradacinati

cioate necuratate

rupti

dezradacinati

cioate necuratate

rupti

dezradacinati

cioate necuratate

rupti

dezradacinati

cioate necuratate

rupti

dezradacinati

S 1

S 2

S 3

S 4

S 5

Figura 5.1.2.2 SituaŃia celor 5 suprafeŃe de probă, după cele 3 caracteristici

UP V, ua 1, O.S Câmpulung Figure 5.1.2.2 The situation of the five test plots, according to the three characteristics

UP V, ua 1, O.S Campulung

5.1.3 Identificarea factorilor care au contribuit la producerea doborâturilor de vânt în zona cercetată

Factorii locali de dezechilibru care au contribuit la producerea fenomenului doborâturilor de vânt pot fi grupaŃi în două categorii: naturali şi antropici. Cei naturali includ factorii cu acŃiune permanentă asupra pădurii şi care în anumite situaŃii pot deveni periculoşi, iar cei antropici înglobează toate măsurile şi acŃiunile determinate de om, cu repercursiuni asupra echilibrului ecologic. Factorii naturali includ unii factori staŃionali (factori de mediu), cum ar fi: vântul, precipitaŃiile, relieful şi unele însuşiri ale solului (excesul temporar sau permanent de apă din

31

sol; orizonturile cu substanŃe amorfe; profunzimea solului), insectele dăunătoare pădurii şi putregaiul (de rădacină şi de tulpină). Putregaiul de tulpină apare ca un factor natural, deşi în mai multe cazuri prezenŃa lui este legată de acŃiuni antropice (răni de exploatare, cioplaje, marcări, rezinaj etc).

Vântul care determină doborâturi în masă sau dispersate, este favorizat ulterior în acŃiunea sa tocmai de dezordinea pe care o produce în structura şi orientarea în spatiu a arboretelor.

Cercetările, au pus în evidenŃă doborâturile de vânt care au loc într-un context meteorologic de excepŃie, care se remarcă mai ales prin vitezele impresionante ale curenŃilor de aer. Cercetările au evidenŃiat faptul că, viteza şi direcŃia vântului au suferit modificari în raport cu configuraŃia terenului (factorul relief). Anumite forme de relief (văi înguste, şei ) în unele situaŃii pot de regulă duce la mărirea vitezei vântului. PrecipitaŃiile s-au dovedit a fi un factor favorizant pentru producerea doborâturilor de vânt. Este adevărat că încărcarea cu apă din precipitaŃii a coronamentului, îndeosebi, în anii cu fructificaŃii influenŃează ruperea şi dezrădăcinarea arborilor prin deplasarea centrului de greutate dinspre bază spre vârf, dar influenŃa lor asupra fenomenului se realizează în mod preponderent prin intermediul solului, iar acest lucru nu a fost evidenŃiat în suficientă măsură. La aceeaşi cantitate de precipitaŃii aportul lor în producerea doborâturilor este diferit în funcŃie de capacitatea solului de a reŃine apa.

Pe solurile care şi-au realiza mai repede capacitatea în apă (ne referim la capacitatea totală), doborâturile de vânt au fost mai frecvente decât pe solurile care au avut o capacitate mai mare de reŃinere a apei. Pe astfel de soluri, molidul îşi dezvoltă un sistem de înrădăcinare în taler, care asigură o ancorare destul de slabă.

În unele situaŃii, apa provenită din precipitaŃii, poate avea un efect limitataiv asupra doborâturilor dacă, solul îngheaŃă pe o grosime egală cu grosimea fiziologică utilă. Excesul de umiditate din sol, în afără că determină un sistem de înrădăcinare în taler, favorizează putregaiul de rădacină.

Desimea arboretului este un element important în ceea ce priveşte dezvoltarea şi stabilitatea arborilor şi arboretelor la rupturi şi doborâturi de vânt. Arborii crescuŃi într-un arboret des prezintă disproporŃii mari între înălŃime şi diametru (coeficienŃi de zvelteŃe supraunitari). De asemenea, dată fiind competiŃia pentru lumină şi hrană, arborii au coroane slab dezvoltate, iar volumul sistemului radicelar, la aceeaşi vârstă este mai mic decât la arborii crescuŃi într-un arboret cu desime normală.

Din cercetările făcute şi din deplasările în teren am ajuns la concluzia ca următoarele cauze au fost majore în apariŃia fenomenului doborâturilor şi anume:

• intensitatea vântului, panta mare în unele unităŃi amenajistice peste 25۫, solurile superficiale,

• pe lângă înrădăcinarea trasantă pe care molidul o prezintă un procent de 50% din cioatele controlate aveau putregai rosu produs de Heterobasidion annosum, putregai care se ştie vine de la rădăcină şi care slăbeşte foarte mult ancorarea arborilor.

5.1.4 Evaluarea pierderilor economice produse de doborâturile de vânt în zona cercetată

În cele trei ocoale silvice frecvenŃa fenomenului pe ani este diferită, de remarcat fiind

ocolul silvic Câmpulung şi ocolul Domneşti, unde doborâturile au fost prezente în majoritatea anilor, la ocolul Câmpulung acest fenomen fiind mai intens în 2005. În acest ocol doborâturile au fost atât în masă cât şi parŃiale, dar în cazurile unde arborii au rămas pe picior aceştia au fost eliminaŃi prin lucrările silvice efectuate, datorită vătămarilor provocate de ceilalŃi arbori în timpul doborâturii.

Volumul total doborât, este aproape egal la ocolul silvic Câmpulung şi Aninoasa, dar intensitatea fenomenului fiind mult mai accentuata la ocolul Aninoasa, deoarece în numai doi ani respectiv 2005, 2006, volumul doborât este egal cu cel de la ocolul Câmpulung, calamitat în decursul a 4 ani.

32

1.3

37

46.9 119.3

1205.5

1690.6

346.7

439

850.1

48.3

1066.2

0.2

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

su

pra

fata

(h

a)

2000 2003 2004 2005 2006 2007

anul

C lung

Aninoasa

Domnesti

Figura 5.1.4.1 SuprafaŃa afectată de doborâturile de vânt

în perioada 2000 – 2007, în cele trei ocoale silvice analizate Figure 5.1.4.1 Area affected by wind falls during 2000 – 2007

in the three forest districts analyzed

Din graficul prezentat în figura 5.1.4.1 observăm o suprafaŃă foarte mare afectată de acest fenomen în 2005 la ocolul Aninoasa, comparativ cu suprafeŃele afectate la cele două ocoale, respectiv Câmpulung şi Domneşti, care au fost afectate aproape în fiecare an de doborâturile de vânt. Mai putem sesiza un lucru şi anume: în toŃi anii perioadei studiate pe raza ocolului Aninoasa s-au înregistrat doborâturi, dar foarte sporadice şi cu un volum de masă lemnoasa doborât foare mic, numai că în 2005 şi 2006, intensitatea vântului împreună cu factorul de importanŃă majoră solul scheletic, au dus la apariŃia acestor fenomene, (figura 5.1.4.2).

58 108 384 505

24335

38764

9155

23133

19191

422

10438

60

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

vo

lum

(m

.c)

2000 2003 2004 2005 2006 2007

anul

C lung

Aninoasa

Domnesti

Figura 5.1.4.2 Volumul de masă lemnoasă recoltat în urma doborâturilor în perioada 2000 – 2007 în cele 3 ocoale silvice

Figure 5.1.4.2 The wooden volume mass obtained after the wind falls in 2000 – 2007 in the the three forest districts

Cu toate că la ocolul Domneşti fenomenul doborâturilor s-a manifestăt în fiecare an,

volumul de material lemons nu este foarte mare comparativ cu celelalte ocoale silvice, iar doborâturile au fost în general parŃiale cu unele excepŃii, când în 2005 acest fenomen s-a manifestat

33

foarte puternic, producând doborâturi în masă. Intensitatea fenomenului este mai mare din 2005, unde la ocolul silvic Câmpulung, volumul de material lemons de esenŃă molid este aproape egal cu cel de fag. De remarcat un lucru mai puŃin întâlnit până în prezent, unde, la ocolul silvic Aninoasa volumul de material lemons doborât esenŃă fag este foarte mare în anul 2006, acesta fiind dublu faŃă de volumul de molid, iar cumulate pe ambii ani, 2005, 2006, acest volum este aproape egal.

Din datele prezentate rezultă că pe primul loc se situează ocolul silvic Câmpulung cu o suprafaŃă afectată de doborâturi de 2758,9 hectare, şi un volum de masă lemnoasa de 58348 metri cubi. În perioada studiată la ocolul silvic Câmpulung, molidul este specia cea mai afectată de acest fenomen cu un volum de 38349 metri cubi, urmat de fag cu un volum doborât de 14934 metri cubi, aşa cum rezultă şi din figura 5.1.4.3.

ME, 266

BR, 782

PIS, 1767

CA, 105

CI, 276

FA, 14934 SC, 1250

NU, 23

ULM, 17

PAM, 49

PL, 336ANN, 194

38349

MO BR PIS CA CI FA ME

SC NU ULM PAM PL ANN

Figura 5.1.4.3 VariaŃia volumelor pe specii doborâte în O.S Câmpulung

în perioada 2000 – 2007 Figure 5.1.4.3 The variation of volumes by fallen species in the O.S Câmpulung

during 2000 – 2007 Pe întreaga perioadă 2000–2007 variaŃia volumelor afectate de doborâturi şi rupturi de vânt

în ocolul silvic Câmpulung se prezintă astfel: molid: 38349 metri cubi, urmat de volumul de fag însumând 14934, pin silvestru 1767 metri cubi, brad 782.

Speciile paltin de munte, cireş, carpen sunt întâlnite diseminat, ele fiind afectate de fenomenul doborâturilor în urma efectului de doborâre în masă, cu celelalte specii majoritare.

0

50

100

150

200

250

2000 2005 2006 2007

anul

su

pra

fata

(h

a)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

vo

lum

(m

.c)

Suprafata

Volum total

Figura 5.1.4.4 SuprafaŃă (ha) şi volumul (m3), afectat de doborâturile de vânt

în UP I, O.S Câmpulung Figure 5.1.4.4 Area (ha), and volume (m3), affected by wind falls

in UP I, O.S Câmpulung

34

Analizând graficul din figura 5.1.4.4, s-a observat că doborâturile de vânt în UP I, ocolul

Câmpulung s-au produs pe o suprafaŃă de 227.2 hectare, în 2005, volumul de material lemnos fiind de 5004 metri cubi.

În perioada studiată respectiv 2000–2007 s-a ajuns la concluzia că în 2005 toate cele trei ocoale silvice luate în studiu au fost afectate de fenomenul doborâturilor şi rupturilor de vânt, suprafaŃa afectată şi volumul fiind mai însemnate în comparaŃie cu ceilalŃi ani. În marea majoritate a unităŃilor de producŃie s-au întâlnit astfel de fenomene, situaŃie ce reiese şi din actele de punere în valoare înregistrate la ocoalele silvice. Cea mai mare suprafata în decursul a 2 ani respectiv 2005, 2006 a fost afectată la ocolul silvic Aninoasa, la ocoalele Câmpulung şi Domnesti prezenŃa doborâturilor fiind observată încă din 2001 pâna în 2007.(figura 5.1.4.5).

0

100

200

300

400

500

600

su

pra

fata

(h

a)

2000 2004 2005 2006 2007 2005 2006 2003 2004 2005 2006 2007

OS C-lung OS Aninoasa OS Domnesti

anul, ocolul silvicS, UP I S, UP II S, UP III S. UP IV

S. UP V S. UP VI S. UP VII S.UP VIII

Figura 5.1.4.5 VariaŃia suprafeŃelor afectate de doborâturi de vânt în perioada 2000 – 2007, pe raza OS Câmpulung, Aninoasa, Domneşti

Figure 5.1.4.5 The variation of surfaces afected by wind falls during 2000 – 2007 in the radius O.S Câmpulung, Anioasa, Domnesti area

SuprafeŃe afectate de doborâturi de vânt au fost în fiecare an pe raza ocolului Aninoasa,

dar nu aşa de însemnate cum s-au produs în 2005, respectiv 2006, pădurile afectate fiind în mare parte în zona Bratia, Navrap, iar referitor la modul de explaotare şi extragere al materialului lemnos acesta s-a făcut rapid, zonele unde nu s-a putut interveni datorită condiŃiilor defavorabile fiind foarte mici. VariaŃia suprafeŃelor pe unităŃi de producŃie este prezentată în figura 5.1.4.6. .

0 100 200 300 400 500 600

suprafata (ha)

2005

2006

anul

S. UP VII

S. UP VI

S. UP V

S. UP IV

S, UP III

S, UP II

S, UP I

Figura 5.1.4.6 VariaŃia suprafeŃelor afectate de doborâturi pe unitaŃi de producŃie

pe raza OS Aninoasa în perioada 2000- 2007 Figure 5.1.4.6 The surfaces affected by wind falls on the production units,

in O.S Aninoasa, during 2000 – 2007

35

Din analiza datelor pe unităŃi de producŃie a doborâturilor produse pe raza ocolului Aninoasa, se observă că, în 2005 unitatea de producŃie IV Navrap, a fost foarte afectată de fenomenul doborâturilor şi rupturilor de vânt, ajungandu-se la un volum de material lemnos de esenŃă molid de 17637 metri cubi (figura 5.1.4.7). Unitatea de producŃie IV Navrap, se învecinează cu unităŃi de producŃie ale ocolului Câmpulung, unde fenomenul doborâturilor atât dispersate cât şi concentrate este prezent.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

2005 2006 2005 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005

UP I UP II UP III UP IV UP V UP VI UP VII

anul, unitatea de productie

vo

lum

(m

.c)

MO

PIS

CA

CI

FA

ME

SC

GO

PAM

PL

ANN

Figura 5.1.4.7 VariaŃia volumelor de material lemnos extras in urma doborâturilor de vânt din perioada 2000 – 2007, în OS Aninoasa

Figure 5.1.4.7 The variation of the harvested wooden volumes after the wind falls during 2000 - 2007, in O.S Aninoasa

O situaŃie mai detaliată a fost făcută din datele existente în actele de punere în valoare atât

pe unităŃi de producŃie, cât şi pe specii. Acolo unde lemnul nu a fost extras rapid doborâturile de fag au fost analizate pe teren, un procent de 40% din arborii doborâŃi fiind dezrădăcinaŃi, restul fiind rupŃi datorită prezenŃei în arborete a cancerului fagului Nectria ditissima. În ocolul silvic Domneşti, doborâturile din această perioadă întăresc şi mai mult cele constatate mai sus, iar în cei 5 ani de manifestare a fenomenului volumele doborâte au fost de 6137 metri cubi fag, reprezentând 59% din total volum şi doar 2249 metri cubi molid (22%), (figura 5.1.4.8.).

ANN

2%

NU

0%ULM

0%

GO

8%

PAM

1%PL

2%

ME

0%

SC

2%

FA

59%

BR

2%

PIS

1%

CI

0%

LA

1%

CA

0%

MO

22%MO

BR

LA

PIS

CA

CI

FA

ME

SC

GO

NU

ULM

PAM

PL

ANN

Figura 5.1.4.8 Repartizarea pe specii a volumelor extrase în urma doborâturilor pe raza OS Domneşti în perioada 2000 – 2007

Figure 5.1.481 Distribution of forest species of theharvested volumes in O.S. Domnesti area during 2000 - 2007

36

La ocolul silvic Domneşti întâlnim aceeaşi situaŃie ca la ocolul silvic Aninoasa, volumul

de material lemnos esenŃă fag fiind de trei ori mai mare decât cel de molid. Ocolul silvic Domneşti s-a confruntat şi cu situaŃii unde materialul lemnos nu a putut fi scos la timp datorită inaccesibilităŃii terenului, pierderile economice nefiind atât de importante, doborâturile fiind dispersate şi în cantităŃi mici. În unitatea de producŃie II, ocolul silvic Domneşti, volumul extras în urma doborâturilor de vânt din 2005 a fost de peste 5000 metri cubi, celelalte specii fiind afectate într-un procent mai mic (figura 5.1.4.9).

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2005 2006 2003 2004 2005 2006 2007 2005 2005 2006 2005

UP I UP II UP III UP IV UP V

anul, unitatea de productie

vo

lum

(m

.c)

MO

BR

LA

PIS

CA

CI

FA

ME

SC

GO

ULM

NU

PAM

PL

ANN

Figura 5.1.4.9 Volumul de material lemnos extras in urma doborâturilor de vânt

din perioada 2000 – 2007, OS Domneşti Figure 5.1.4.9 Wooden harvested volume obtained after the wind falls, during 2000 – 2007, O.S.

Domnesti

5.2 Fctorii biotici depistaŃi în molidişurile afectate de doborâturi de vânt

5.2.1 Date obŃinute referitoare la gândacii de scoarŃă (din subfamilia Scolytinae)

Speciile de gândaci de scoarŃă (din subfamilia Scolytinae) depistate

şi evoluŃia lor în timp.

Analizând datele din anii 2004 şi 2005, înainte de producerea doborâturilor pentru arboretele de răşinoase s-a ajuns la concluzia că intensitatea atacului pentru gândacii de scoarŃă este slabă. După producerea doborâturilor din 2005 în zonele cele mai afectate de acest fenomen s-au instalat curse feromonale pentru a observa densitate capturilor dar şi evoluŃia în timp a acestora. Speciile de gândaci de scoarŃă observate în timpul cercetărilor au fost Ips typographus, Pytyogenes chalcographus, Ips amitinus, Hylurgops glabratus, Hylurgops palliatus. Specia dominanta în aceste zone a fost Ips typographus, pentru care s-au instalat şi curse feromonale în teren.

Determinarea intensitătii atacului, s-a facut după numărul gândacilor capturaŃi la cursele feromonale şi dinamica acestor capturi pentru suprafeŃele în care s-au instalat cursele feromonale în cele 3 ocoale.

Comparând datele din teren am ajuns la concluzia că doborâturile de vânt din zona Voina, chiar dacă au fost doborâturi în masă şi materialul lemnos nu a fost exploatat în totalitate, sau chiar dacă cioatele arborilor doborâŃi nu au fost curăŃate în totalitate conform normelor tehnice în vigoare, înmultirea insectelor nu a fost de un grad ridicat în anii 2005, 2006, 2007. Fenomene de uscare a

37

arborilor din jurul doborâturilor au fost semnalate începând cu anul 2005, mai exact 2006, de unde am ajuns la concluzia necesităŃii instalării şi urmăririi curselor feromonale. S-au instalat şi s-au urmărit curse feromonale tip geam (figurile 5.2.1.2; 5.2.1.3), dar datorită riscurilor ca geamul cursei feromonale sa fie spart, acesta s-a înlocuit cu folie transparenta bine întinsă. Cursele feromonale s-au urmărit periodic la 3, 4, 5 zile, s-au făcut citirile, s-au colectat gândacii de scoarŃă colectaŃi în jgheabul cu apă. Aceste curse feromonale trebuiesc urmărite mai des, deoarece apa din jgheabul cursei feromonale (figura 5.2.1.1) trebuie schimbată periodic datorită posibilităŃii ca acest jgheab să sa umple cu frunze sau chiar cu apa de ploaie, pierzându-şi capacitatea de a reŃine gândacii capturaŃi.

Figura 5.2.1.1 Cursa feromonală tip geam (original) Figure 5.2.1.1 Pheromonal trap glass type (original)

Figura 5.2.1.2 Cursa feromonală tip geam Figura 5.2.1.3 Cursa feromonală tip geam

Figures 5.2.1.2, 5.2.1.3 Pheromonal trap glass type (original)

. Pentru cercetările efectuate s-au folosit nade Atratyp, iar pentru o mai bună interpretare a datelor obŃinute s-a folosit intensitatea atracŃiei (Ia).

38

0

500

1000

1500

2000

2500

12 m

ai

19 m

ai

28 m

ai

8 iu

n

21 iu

n1

iul

12 iu

l

24 iu

l

04-A

ug

15-A

ug

23-A

ug

02-S

ep

11-S

ep

data citirii

Ia (

nu

maru

l d

e g

an

dac

i

cap

tura

ti/z

i)

cursa I

Figura 5.2.1.4 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cursa I, UP II Bughea, ua. 78

ocolul Câmpulung, , anul 2008 (original) Figure 5.2.1.4 Bark beetle flight dynamics captured in trap I, UP II Bughea, ua. 78, Câmpulung

forest district, in 2008 (original)

Cursele feromonale au fost amplasate şi pentru a observa modul de evoluŃie al intensităŃii atacului gândacilor de scoarŃă, observându-se în figura 5.2.1.4 evoluŃia acestora, primele apariŃii fiind în data de 12 mai când temperaturile au fost in medie peste 10 grade. Se observă în jurul datei de 19 mai un maxim al gândacilor care au iernat, urmat spre sfârşitul lunii iunie de un maxim al gandacilor care dau nastere la generaŃia soră. Maximul generaŃiei I se observa la începutul lunii iulie. Pentru o interpretare cât mai corectă a dinamicii zborului s-a calculat Ia (intensitatea atracŃiei), cu ajutorul căreia s-a realizat grafic evoluŃia zborului pe parcursul intervalului analizat 12 mai – 11 septembrie, figura 5.2.1.5.

0

500

1000

1500

2000

2500

12 m

ai

19 m

ai

28 m

ai

8 iu

n

21 iu

n1

iul

12 iu

l

24 iu

l

04-A

ug

15-A

ug

23-A

ug

02-S

ep

11-S

ep

data citirii

Ia (

nu

maru

l d

e g

an

dac

i

cap

tura

ti/z

i)

Cursa I

Cursa II

Cursa III

Figura 5.2.1.5 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cele trei curse feromonale

instalate în 2008, in ua.78, UP II Bughea, ocolul Câmpulung Figure 5.2.1.5 Bark beetle flight dynamics captured in three pheromonal traps instaled in 2008, in

ua. 78, UP II Bughea, O.S. Câmpulung

La toate cele trei curse feromonale instalate în zona Bughea, ocolul Câmpulung se observă o creştere a numarului de gândaci care dau naştere la generaŃia soră spre sfârsitul lunii iunie. În tabelul 5.2.1.1. sunt prezentate şi temperaturile medii locale care au fost obŃinute cu ajutorul unui termometru instalat lângă cursa feromonală. Datele obŃinute au fost comparate şi cu datele obŃinute de staŃia meteorologică Bilceşti – Argeş a StaŃiunii Pomicole Voineşti DâmboviŃa.

39

SituaŃia citirilor la cursa I, anul 2009, UP II Bughea, ua. 78 ocolul silvic Câmpulung

Recording situation on trap I, in 2009, UP II Bughea, ua. 78, O.S Campulung Tabelul 5.2.1.1

Data citirii

Nr. gândaci

Denumire specie Nada

feromonală ObservaŃii

25.05 70 Ips typographus Atratyp Temperaturi > de 15˚C

28.05 492 Ips typographus Înlocuit nada

feromonală tot cu Atratyp

CondiŃii meteo favorabile , fără precipitaŃii

10.06 25200 Ips typographus Atratyp Temperaturi > de 25˚C

12.06 7250 Ips typographus Atratyp 11.06 cantitate precipitaŃii

moderată

14.06 3000 Ips typographus Atratyp CantităŃi de precipitaŃii scazute ,

mai ales seara

15.06 330 Ips typographus Atratyp Temperaturi ridicate ziua 29˚, lipsa cantităŃilor de precipitaŃii

20.06 2600 Ips typographus Atratyp Temperaturi > 25˚C

24.06 50 Ips typographus Atratyp Ploi abundente în această

peritada, temp scazute seara

03.07 7 Ips typographus Atratyp Temperaturi moderate, corelate

cu ploi

06.07 2400 Ips typographus Atratyp CantitătŃi de precipitaŃii scăzute

, mai ales seara

13.07 1600 Ips typographus Atratyp Ploi abundente în această

perioadă, temp scazute seara, chiar furtună

22.07 50 Ips typographus Atratyp Temperaturi moderate, zile cu t

> 26˚C

26.07 1400 Ips typographus Atratyp Temperaturi moderate, corelată

cu ploi

30.07 100 Ips typographus Atratyp CantităŃi de precipitaŃii scăzute ,

mai ales seara

03.08 120 Ips typographus Atratyp Zile cu t > 26˚C

09.08 45 Ips typographus Atratyp Temperaturi > 25˚C

15.08 17 Ips typographus Atratyp CondiŃii meteo favorabile, fără

precipitaŃii

20.08 104 Ips typographus Atratyp CantităŃi de precipitaŃii scăzute ,

mai ales seara

25.08 24 Ips typographus Atratyp CondiŃii favorabile, temp. > 26

˚C ziua

30.08 6 Ips typographus Atratyp CantităŃi de precipitaŃii scăzute ,

mai ales seara

05.09 7 Ips typographus Atratyp Temperaturi moderate, corelate

cu ploi

ReparŃitia capturilor în 2009 cu ajutorul cursei feromonale tip geam este prezentată grafic în figura 5.2.1.6.

40

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

25 m

ai

10 iu

n

14 iu

n

20 iu

n3

iul

13 iu

l

26 iu

l

03-A

ug

15-A

ug

25-A

ug

05-S

ep

data citirii

Ia (

nu

maru

l d

e g

an

da

ci

ca

ptu

rati

/zi)

Cursa I

Figura 5.2.1.6 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cursa I, instalată în 2009,

UP II Bughea, ua. 78, ocolul Câmpulung Figure 5.2.1.6 Bark beetle flight dynamics captured in trap I, instaled in 2009,

UP II Bughea, ua. 78, O.S Câmpulung

Analizând datele din graficul prezentat, pentru citirile din UP II, ua 78 ocolul Câmpulung, facem câteva menŃiuni cu privire la curba de zbor a gândacilor Ips typographus: citirile s-au efectuat în perioada 25 mai – 5 sept 2009, intervalul citirilor fiind de 3 – 8 zile în funcŃie de condiŃiile meteo, cursa feromonală este de tip geam, apa din jgheabul cursei feromonale fiind schimbată la fiecare citire.

0

100

200

300

400

500

600

25 m

ai

10 iu

n

14 iu

n

20 iu

n3

iul

13 iu

l

26 iu

l

03-A

ug

15-A

ug

25-A

ug

05-S

ep

data citirii

Ia (

nu

maru

l d

e g

an

daci

cap

tura

ti/z

i)

Cursa II

Figura 5.2.1.7 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cursa II, instalată în 2009,

UP II Bughea, ua. 78, ocolul Câmpulung Figure 5.2.1.7 Bark beetle flight dynamics captured in trap II, instaled in 2009

UP II Bughea, ua. 78, O.S Câmpulung

Analizând figura 5.2.1.7 cu privire la evoluŃia numărului gândacilor de scoarŃă Ips typographus se observă că la cursa numărul II din zona Bughea maximul capturilor este în jurul datei de 20 iunie, acest maxim reprezentând gândacii care dau naştere la generaŃia sora, iar in jurul datei de 3 august se observă un maxim al gândacilor generaŃiei I, urmând după aproximativ 20 de zile maximul gândacilor generaŃiei soră. Datorită condiŃiilor meteorologice în special temperatura scăzută, după data de 1 septembrie zborul generaŃiei II nu mai este prezent.

În figura 5.2.1.8 s-a prezentat evoluŃia zborului gândacilor de scoarŃă (Ips typographus), în anul 2007, la ocolul silvic Câmpulung, în special zona Voina, unde s-au produs doborâturi masive în 2005, respectiv 2006

41

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

14 m

ai

21 m

ai

28 m

ai

7 iun

14 iu

n

22 iu

n

28 iu

n6

iul

16 iu

l

26 iu

l

04-A

ug

15-A

ug

23-A

ug

02-S

ep

15-S

ep

data citirii

nu

mar

cap

turi Cursa III

Cursa II

Cursa I

Cursa IV

Cursa V

Figura 5.2.1.8 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cele cinci curse feromonale

instalate în 2007, în zona baraj Voina, ocolul Câmpulung Figura 5.2.1.8 Flight dynamics captured in five pheromonal traps installed in 2007,

in the Voina dam area, O.S Câmpulung

Gândacii de scoarŃă capturaŃi variază ca număr şi ca evoluŃia zborului la cele cinci curse feromonale studiate, factorii care au influenŃat acest aspect fiind: modul de amplasare al cursei feromonale, expoziŃia pe care s-a amplasat, distanŃa faŃa de suprafaŃa de pădure afectată de fenomenul doborâturilor de vânt. La cursa feromonala V este cel mai bine redată evoluŃia zborului gândacilor Ips typographus, observându-se în jurul datei de 22 mai un maxim al gândacilor care au iernat, urmând în data de 15 iunie maximul gândacilor care dau naştere la generaŃia soră. În intervalul 9 iulie-15 august se observă un maxim al generaŃiei I şi un maxim al generaŃiei soră, iar după data de 1 septembrie numărul gândacilor capturaŃi la cursa feromonală scade. Analizând figura 5.2.1.9 se observă o creştere a numărului de gândaci care au iernat după data de 18 mai.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

6

mai

18

mai

29

mai

10

iun

19

iun

28

iun

9 iul 22

iul

04-

Aug

14-

Aug

25-

Aug

04-

Sep

15-

Sep

data citirii

nu

mar

cap

turi

Cursa II

Figura 5.2.1.9 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cursa II, instalată în 2008,

UP V Voina, ua. 121, ocolul Câmpulung Figure 5.2.1.9 Flight dynamics after captured in trap II, instaled in 2008,

UP V Voina, ua. 121, O.S Câmpulung

Datele obŃinute din teren sunt foarte mult influenŃate de condiŃiile meteorologice, mai ales cantitatea de precipitaŃii căzută într-o anumită perioadă şi de direcŃia şi intensitatea vântului. Aceşti factori pot influenŃa modul de evoluŃie al gândacilor privind zborul unei anumite generaŃii, evoluŃia zborurilor după numărul de gândaci capturaŃi la cursele feromonale instalate în zona Voina pentru anul 2008 fiind prezentată in figura 5.2.1.10, iar pentru anul 2009 în figura 5.2.1.11.

42

0

20

40

60

80

100

120

6 m

ai

18 m

ai

29 m

ai

10 iu

n

19 iu

n

28 iu

n9

iul

22 iu

l

04-A

ug

14-A

ug

25-A

ug

04-S

ep

15-S

ep

data citirii

nu

mar

cap

turi Cursa III

Cursa II

Cursa I

Cursa IV

Cursa V

Figura 5.2.1.10 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cele cinci curse feromonale

instalate în 2008, în zona baraj Voina, ocolul Câmpulung Figure 5.2.1.10 Flight dynamics capturd in five pheromonal traps installed in 2008,

in the Voina dam area, O.S Câmpulung

0

10

20

30

40

50

60

12 m

ai

20 m

ai

28mai

8 iun

18 iu

n

26 iu

n5

iul

15 iu

l

24 iu

l

03-A

ug

12-A

ug

22-A

ug

01-S

ep

14-S

ep

data citirii

nu

mar

cap

turi Cursa III

Cursa II

Cursa I

Cursa IV

Cursa V

Figura 5.2.1.11 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cele cinci curse feromonale

instalate în 2009, în zona baraj Voina, ocolul Câmpulung Figure 5.2.1.11 Flight dynamics captured bugs in five pheromonal traps installed in 2009,

in the Voina dam area, O.S Câmpulung

EvoluŃia gândacilor Ips typographus a fost analizată în zona Voina şi în anul 2009, deoarece în zona studiată s-au mai produs doborâturi dispersate, unele chiar în continuarea celor afectate în 2005. EvoluŃia zborului în 2009 este prezentată grafic în figura 5.2.1.12, variaŃiile între cursele feromonale fiind influenŃate şi de factorii meteorologici, modul de păstrare al apei în jgheabul cursei feromonale, chiar şi modul de păstrare al nadei feromonale.

În ceea ce priveşte zborul gândacilor Ips typographus în zona Năvrap, ocolul Aninoasa observăm o evoluŃie a numărului de indivizi începând cu data de 26 mai, maximul zborului înregistrându-se la cursa I, în jurul datei de 30 mai, fiind maximul gândacilor care au iernat (figura 5.2.1.12).

43

0

50

100

150

200

250

300

350

400

12 m

ai

22 m

ai

30 m

ai

8 iu

n

17 iu

n

26 iu

n5 iu

l

12 iu

l

23 iu

l

04-A

ug

14-A

ug

23-A

ug

01-Sep

09-Sep

data citirii

Ia (

nu

maru

l d

e g

an

dac

i

cap

tura

ti/z

i)

Cursa I

Cursa II

Cursa III

Figura 5.2.1.12 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cele trei curse feromonale

instalate în 2007, în zona Navrap, ua 79, ocolul Aninoasa Figure 5.2.1.12 Flight dynamics captured in three pheromonal traps installed in 2007,

Navrap area, ua 79, O.S Aninoasa

La începutul lunii iunie se observă maximul gândacilor care dau naştere la generaŃia soră, iar în perioada iulie-august se observă la toate cele trei curse instalate atât zborul generaŃiei I, cât şi zborul generaŃiei soră. În figura 5.2.1.13, generaŃia II se observă după data de 1 septembrie, dar datorită variaŃiilor de temperatură numărul gândacilor este diminuat.

0

20

40

60

80

100

120

17 m

ai

25 m

ai

4iun

12 iu

n

21 iu

n1i

ul

12 iu

l

21 iu

l

29 iu

l

07-A

ug

17-A

ug

25-A

ug

03-S

ep

12-S

ep

data citirii

Ia (

nu

maru

l d

e g

an

dac

i

ca

ptu

rati

/zi)

Cursa ICursa IICursa III

Figura 5.2.1.13 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cele trei curse feromonale

instalate în 2008, în zona Navrap, ua 79, ocolul Aninoasa Figure 5.2.1.13 Flight dynamics captured in three pheromonal traps

installed in 2008, Navrap area, ua 79, O.S Aninoasa

Zborul gândacilor de scoarŃă s-a urmărit pe baza capturilor înregistrate la cursele feromonale, pe perioada zborului începând de la 17 mai până la jumătatea lunii septembrie, fiind evidentă existenŃa a 3 zboruri: mai – iunie, gândacii care au iernat şi gândacii care dau naştere generaŃiei soră, iulie – august gândacii generaŃiei I şi gândacii generaŃiei soră, iar după data de 1 septembrie zborul II (generaŃia II). Pentru o mai bună reprezentare, pentru această zonă s-a folosit intensitatea atracŃiei.

44

0

50

100

150

200

250

300

350

400

6 m

ai

17 m

ai

25 m

ai

3 iu

n

12 iu

n

20 iu

n

30 iu

n9

iul

18 iu

l

28 iu

l

07-A

ug

15-A

ug

23-A

ug

02-S

ep

14-S

ep

data citirii

Ia (

nu

maru

l d

e g

an

daci

cap

tura

ti/z

i)

Cursa I

Cursa II

Cursa III

Figura 5.2.1.14 Dinamica zborului după gândacii capturaŃi la cele trei curse feromonale instalate în 2009, în zona Navrap, ua 79, ocolul Aninoasa

Figure 5.2.1.14 Flight dynamics captured in three pheromonal traps installed in 2009, Navrap area, ua 79, O.S Aninoasa

EvoluŃia zborului gândacilor de scoarŃă Ips typographus în 2008 şi 2009 este prezentată

în figurile 5.2.1.13 şi 5.2.1.14, având unele fluctuaŃii în ceea ce priveşte curba zborului, aceasta datorându-se în special fluctuaŃiilor de temperatură, care sunt hotărâtoare pentru activitatea gândacilor. De-a lungul perioadei de zbor s-a urmărit raportul sexelor (numărul femele/numărul masculi) la specia predominantă Ips typographus după numărul gândacilor capturaŃi la cursele feromonale. Acesta a fost totdeauna în favoarea femelelor, de la 1,6 – 1 la gândacii hibernanŃi; de la 3,2 -1 pt zborul gândacilor din generaŃia soră şi de la 2,7 – 1 la gândacii zborului III (generaŃia a – II -a). Facând măsurători pe eşantioane de câte 50 de gândaci Ips typographus, s-a ajuns la o medie a lungimii acestora de 4,5 mm, măsuratorile realizându-se cu hârtie milimetrică şi cu ajutorul microscopului. Probele preluate de la ocoalele silvice Aninoasa şi Domneşti se apropie de media măsurătorilor de la ocolul Câmpulung.

45

Interpretarea statistică

S-au prelucrat rezultatele obŃinute la cursele feromonale instalate în cele trei ocoale silvice şi s-au făcut interpretări din punct de vedere statistic ale rezultatelor obŃinute, pentru a scoate mai uşor în evidenŃă unele diferenŃe intre provenienŃe (locurile de instalare ale curselor feromonale), etc.

DistribuŃia numărului de capturi Ips typographus

Indicatorii statistici ai distribuŃiei numerice a indivizilor Ips typographus capturaŃi la cursele amplasate în ocoalele silvice analizate

The statistical indicators of the numerical distribution of Ips typograpahus individuals captured in theinstalled traps

Tabelul 5.2.1.2

Media aritmetică Volum colectivitate nr. determinări

Intervalul de încredere

Mediana

Numar de indivizi / cursă

803 210.4483 136,6931 284,2036

36,0000

Continuare tabelul 5.2.1.2

Amplitudinea de variaŃie

min max

Abaterea standard

Coeficientul de variaŃie, %

Eroarea standard a mediei aritmetice

Asimetria Eroarea indicelui asimetriei

0 25200,00 1064.748 505,9427 37,57414 18,26801 0,08628 Continuare tabelul 5.2.1.2

Testul Shapiro - Wilk Excesul

Eroarea indicelui excesului w p, %

396,9201 0,172347 0,132 < 0.001

FrecvenŃa capturilor este puternic dispersată în colectivitatea măsurătorilor (coef de variaŃie > 100 %), impunând, pentru prelucrări statistice, stratificarea ei, cel puŃin după factorii de variaŃie primară care o controlează (provenienŃa geografică, data calendaristică). Amplitudinea variaŃiei numărului de capturi momentane, pe perioada investigaŃiilor de teren, este redată grafic în figura 5.2.1.15.

x

46

Figura 5.2.1.15 VariaŃia între curse, a numărului de indivizi capturaŃi

Figure 5.2.1.15 Variation of bark beetles captured between traps

FrecvenŃa capturilor variază, neomogen, într-un diapazon larg de valori (0…25200). Ipoteza similitudinii distribuŃiei acestor frecvenŃe pe clase de mărime cu legea normală nu poate fi acceptată (w***).

Factori de variaŃie a frecvenŃei indivizilor capturaŃi Principalii factori de variaŃie reprezentativi care au fost luaŃi în considerare în interpretarea datelor de teren au fost: localizarea curselor, anul calendaristic, luna, numarul curent al cursei feromonale, prezentaŃi în tabelul 5.2.1.3.

SemnificaŃia statistică a influenŃei unor factori de variaŃie asupra mărimii momentane a capturilor Statistical significance of the influence of some factors of variation the momentary size of the catches Tabelul 5.2.1.3.

Testul Rangurilor

Factor de variaŃie

Grade de libertate

p, %

Nivel de

semnificaŃie

ProvenienŃa (Localizarea curselor) 315.76 6 < 0,001 ***

Anul calendaristic 8.18 2 1.67 * Luna si ziua 98.57 30 < 0,001 ***

Cursa 51.02 4 < 0,001 *** Variabilitatea extraordinară a frecvenŃei indivizilor capturaŃi este explicată de toŃi factorii de variaŃie primară în funcŃie de care au fost organizate cercetările din teren

2χ

47

VariaŃii între provenienŃe

Matricea probabilităŃilor de transgresiune asociate diferenŃelor între provenienŃele

geografice-silvice analizate, indică detaşarea măsurătorilor efectuate în arboretele 78 UP II Bughea şi U.P.IV Năvrapu, ocolul Aninoasa de restul colectivităŃii. Dispersia observaŃiilor în funcŃie de provenienŃă poate fi redată în figura 5.2.1.16.

Legenda:

Figura 5.2.1.16 Amplitudinea de variaŃie între provenienŃe Figure 5.2.1.16 Amplitude of variation between origins

Provenienta UP / ua Ocolul silvic

P 1 V Voina, 109 Câmpulung

P2 II Bughea, 78 Câmpulung

P 3 IV Navrap, 79 Aninoasa

P 4 V Voina, 121 Câmpulung

P 5 V Voina, 35 Câmpulung

P 6 V Voina, 1 Câmpulung

P 7 V Voina, 49 Câmpulung

48

VariaŃii anuale

Matricea probabilităŃilor de transgresiune asociate testului rangurilor indică diferenŃierea

relativă a sezonului 2007 de 2009. Amplitudinea variaŃiei între anii calendaristici vizaŃi nu este, însă, pregnantă, fiind prezentată în figura 5.2.1.17.

Figura 5.2.1.17 Histograma desimii capturilor

Figure 5.2.1.17 Catch density histogram

Intrucât coeficientul de variaŃie este mai mare de 30 % (variabilitate foarte mare), tendinŃa centrală a colectivităŃii este indicată de mediană, nu de media aritmetică.

Din tabelul 5.2.1.4 se observă extremele citirilor privind numărul de gândaci capturaŃi, în anul 2009, la provenienŃa Bughea fiind capturaŃi un număr maxim de gândaci (25 200), comparativ cu ceilalŃi ani şi cu celelalte provenienŃe. Analiza numărului de gândaci capturaŃi pe parcursul a celor 3 ani luaŃi in studiu Tabelul 5.2.1.4.

Indicator 2007 2008 2009 Desimea mediană a indivizilor 44 43 26 Desimea minimă a indivizilor 3 2 0 Desimea maximă a indivizilor 1500 11300 25200

VariaŃii între curse

Factorii de variaŃie analizaŃi nu oferă o explicaŃie satisfăcătoare a dispersiei desimii capturilor în teritoriul supus observaŃiei, întrucât componeta majoră a varianŃei (figura 5.2.1.18) localizează variabilitea în spaŃiul unor factori nedecelaŃi (formând aşa numita variaŃie reziduală - care este, deci, majoritară). Componetele varianŃei au fost sondate cu ANOVA. VariaŃiile între curse par a avea o importanŃă cantitativă, mai mare decât data calendaristică în mărimea desimii indivizilor capturaŃi.

49

Figura 5.2.1.18 Componentele varianŃe inumărului de indivizi capturaŃi Ips typographus

Figure 5.2.1.18 Variance components of the number captured of Ips typographus

Statistici descriptive ale zborului analizat în UP II Bughea, ocolul Câmpulung Pentru provenienŃa Bughea numărului de gândaci Ips typographus capturaŃi s-a interpretat şi din punct de vedere statistic, calculând media aritmetică, mediana, abaterea standard, etc, (tabelul 5.2.1.5), date obŃinute în perioada mai – septembrie.

Statistici descriptive ale zborului din mai, UP II, ua 78, OS Câmpulung Descriptive statistics of flight in May

Tabelul 5.2.1.5.

Media aritmetică Indicator

Volum

colectivitate (nr. de

observaŃii)

Intervalul de

încredere

Mediana

Număr indivizi capturaŃi

144 65.28369 39.12623 91.44114 21,0000

Continuare tabelul 5.2.1.5.

Amplitudinea de variaŃie min max

Abaterea standard

Coeficientul de variaŃie, %

Eroarea standard a

mediei aritmetice 0 1525 157.1038 240.6477968 13.23052

Analizând dinamica zborului din luna mai, citiri realizate cu ajutorul curselor instalate la ocolul silvic Câmpulung, se observă că zborul gândacilor Ips typographus a început în luna mai, mai exact pe data de 6, iar pe măsură ce condiŃiile meteorologice şi temperaturile au crescut mai mult de 12 grade numărul gândacilor s-a mărit.

x

50

Figura 5.2.1.19 Dinamica zborului din luna mai, UP II, ua 78

Figure 5.2.1.19 Flight dynamics of May

ProvenienŃa Aninoasa (locul instalării curselor feromonale)

SemnificaŃia diferenŃelor între ani calendaristici cu testul neparametric Friedman The significance of differences among calendaristic years with non-parametric Friedman test

Tabelul 5.2.1.6. Anul

Numar de obs.

Grade de libertate

P, %

Nivel de semnificaŃie

2007 28 2 11.95 0.26 ** 2008 28 2 3.18 20.37 ns 2009 28 2 3.8 14.94 ns

DiferenŃe semnificative între cursele instalate au fost în 2007, in 2008 şi 2009, aceste

diferenŃe au fost nesemnificative, deci şi variaŃiile numarului de gândaci capturaŃi au fost mai mici. Folosind testul neparametric Friedman s-a analizat dacă diferenŃele privind numărul de indivizi capturaŃi, între cursele instalate sunt semnificative, gradele de semnificaŃie fiind prezentate în tabelul 5.2.1.15.

SemnificaŃia diferenŃelor între curse cu privire la desimea indivizilor capturaŃi, cu testul neparametric Friedman

Significance of differences among traps regarding on the density of individuals caught, non-parametric Friedman test

Tabelul 5.2.1.7.

Cursa p, % grad semnificaŃie 1 15.92 0.035 *** 2 10.98 0.41 ** 3 8.88 1.18 *

Analizând provenienŃa Aninoasa din punct de vedere al diferenŃelor între anii

calendaristici privind cursele instalate s-a observat că diferenŃele sunt semnificative pentru cele toate trei curse instalate, diferenŃele înte acestea având ca efect zona în care a fost instalată cursa, expoziŃia. S-au analizat variaŃiile interanuale între cele 3 curse instalate în UP IV Navrap, ocolul silvic Aninoasa, unde evoluŃia numărului de gândaci Ips typographus se observă la cursa nr 1, cu o creştere

2χ

51

a numărului de indivizi semnificativă faŃă de celelalte curse, maximul fiind în 2007, iar în anul 2009 se observă o descreştere a numărului de indivizi. Intervalul analizat este mai - septembrie.

Figura 5.2.1.20 VariaŃii interanuale ale dinamicii zborului

la provenienŃa Navrap – Aninoasa Figure 5.2.1.20 Inter-anual variations of the dynamics of flight from Navrapu – Aninoasa

Urmărind dinamica capturilor la cursele feromonale urmărite în anul 2007 s-a prezentat în

figura 5.2.1.21, valorile minime şi maxime ale capturilor, intervalul de timp analizat fiind 20 mai – 20 septembrie, numărul de indivizi fiind mai însemnat faŃă de restul citirilor în lunile iunie – iulie, de unde se observă că zborul indivizilor Ips typographus variază în primul rând în funcŃie de temperatură, aceştia preferând temperaturile între 14 – 22 grade, lunile secetoase şi cu temperaturi ridicate fiind mai puŃin preferate de gândacii de scoarŃă. Pentru anul 2007 s-a redat grafic în figura 5.2.1.21 valorile extreme şi media capturilor la cursele feromonale instalate în zonele cercetate ale ocoalelor silvice .

Figura 5.2.1.21 Dinamica capturilor la cursele feromonale urmărite in 2007

Figura 5.2.1.21 Dynamics of pheromonal traps studied in 2007

52

Se observă un maxim al gândacilor din luna mai, reprezentând gândacii care au iernat,

maximul lunii iunie fiind dat de gândacii care dau naştere la generaŃia soră, iar în luna septembrie datorită condiŃiilor de temperatură numărul indivizilor este mai redus. Perioada zborului Ńine până la începutul primei decade a lunii septembrie. Pentru anul 2008 şi 2009 s-a redat grafic în figurile 5.2.1.22, 5.2.1.23 valorile extreme şi media capturilor la cursele feromonale instalate în zonele cercetate ale ocoalelor silvice .

Figura 5.2.1.22 Dinamica capturilor la cursele feromonale urmărite în 2008

Figure 5.2.1.22 Dynamics of pheromonal traps studied in 2008

Gândacii capturaŃi la cursele feromonale reprezintă o reducere a densităŃii populaŃiei respectiv, o metodă de combatere chimica. Rămâne însă discutabil faptul dacă, mortalitatea prin capturarea gândacilor, pe parcursul unei perioade de înmulŃire în masă poate produce o scădere a densităŃii populaŃiei sub nivelul critic.

Figura 5.2.1.23 Dinamica capturilor la cursele feromonale urmărite în 2009 Figure 5.2.1.38 Dynamics of pheromonal traps studied in 2009

53

Pentru gandacii de Ips typographus s-au facut determinari privind raportul sexelor (sex ratio) la microscop şi aşa cum era de aşteptat fiind vorba de specii poligame acest raport a fost permanent în favoarea femelelor.

Analizând exemplare prin sondaj pe porŃiuni ale arborilor am ajuns la următoarele rezultate:

între 0.8 – 1,8 m s-au identificat un număr mediu de 35 galerii/ mp, intensitatea atacului fiind mijlocie,

între 1,8 – 2,8 m s-au identificat 27 galerii/mp, intensitatea atacului fiind mijlocie. Mărimea medie a galeriilor mamă la ocolul Câmpulung este de 9 cm, iar a galeriilor

larvare este de 6 cm. La ocolul silvic Aninoasa mărimea medie a galeriilor mamă este de 10,5 cm, iar a galeriilor larvare este de 7 cm, la ocolul Domneşti mediile sunt apropiate de cele de la ocolul Câmpulung.

Pityogenes chalcographus L.

Gândacul mic de scoarŃă al molidului preferă porŃiunile de trunchi mai subŃiri, între 13 – 24 cm diametru. În doborâturile din 2006 şi 2007, în urma deplasărilor în teren, acolo unde materialul lemnos doborât nu a fost extras în totalitate s-au făcut sondaje în zona Voina, ocolul silvic Câmpulung. Măsurătorile s-au facut pe eşantioane de câte 50 arbori doborâŃi, facându-se 2 astfel de eşantioane în parcela 120, UP V Voina, ocolul Câmpulung. S-au analizat arborii afectaŃi de doborâtură, aceştia fiind cojiŃi, unii total, iar alŃii parŃial şi anume: la bază, centru şi spre vârf. PrezenŃa atacului de Pityogenes chalcographus s-a observat pe arborii subŃiri cu diametre între 18 şi 24 cm, şi spre vârful arborilor mai groşi. PrezenŃa atacurilor la arborii analizaŃi a fost de 30%. Făcând măsurători ale atacurilor de Pityogenes chalcographus pe scoarŃa recoltată, şi pe trunchi, s-a ajuns la concluzia că în suprafaŃa cercetată lungimea medie a galeriei mamă este de 22 mm, iar numărul sistemelor de galerii/mp de scoarŃă este de 140, intensitatea fiind slabă. S-au făcut măsurători şi la ocolul silvic Aninoasa unde lungimea medie a galeriilor mamă măsurate este de 25 mm, iar la ocolul silvic Domneşti acestea au avut o valoare medie de 21 mm.

Ips amitinus Eich.

Gândacul de scoarŃă al molidului, s-a analizat în cadrul eşantioanelor de câte 50 de arbori analizaŃi pentru Pityogenes chalcographus. La exemplarele analizate prezenŃa atacului de Ips amitinus este observată alături de atacurile gândacilor de scoarŃă Ips typographus, galeriile atacului de Ips amitinus fiind mai înguste. PrezenŃa atacurilor de Ips amitinus s-a identificat pe porŃiuni ale trunchiului cuprinse între 30 – 36 cm. Făcând măsurători pe porŃiunile de scoarŃă analizate s-a ajuns la concluzia că în zona cercetată lungimea medie a galeriilor mamă ce pornesc din camera nupŃială este de 80 mm. Analizând numărul de sisteme de galerii/mp de scoarŃă s-a ajuns la un număr mediu la ocolul Câmpulung de 15 galerii, la ocolul silvic Aninoasa 18 galerii, iar la ocolul silvic Domneşti s-au identificat 22 de galerii, intensitatea atacului fiind slabă. S-au observat atacuri combinate, respectiv atac de Ips typographus, Ips amitinus şi Pityogenes chalcographus. La molid ponderea atacurilor o are Ips typographus, în medie de 70%, iar în unele puncte şi mai mult, frecvent asociatie cu Ips amitinus, şi Pityogenes chalcographus, care se găsesc pe trunchiurile mai subŃiri. Uneori, dar in procent săzut, s-au mai identificat Hylurgops glabratus, pe porŃiunile cu grad ridicat de umiditate.. În zonele cercetate s-au identificat specii de entomofagi atât dintre prădători cât şi dintre parazitoizi. Cea mai răspândită specie este Clerus (Thanasimus) formicarius din familia Cleridae si himenoptere parazitoide mai ales din familia Braconidae.

54

5.2.2 Întocmirea hărŃilor de risc pentru Ips typographus folosind mijloace specifice GIS

Fiecare locaŃie a curselor a fost masurată cu GPS-ul (figura 5.2.2.1) , preluându-se poziŃia latitudinii şi longitudinii. Pentru suprapunerea cu alte informaŃii (ortofotoplan, hartă amenajistică etc.) datele au fost reproiectate în sistemul naŃional de proiecŃie Stereo70. Astăzi la noi în Ńară se foloseşte proiecŃia stereografică 1970 (ChiŃea, et al., 1970).

Figura 5.2.2.1 Interpretarea rezultatelor din teren (original)

Figure 5.2.2.1 The interpretation of results taken from the field (original)

Coordonatele x, y ale curselor feromonale folosite în UP V Voina, O.S Câmpulung Coordinates x, y of the pheromonal traps used in UP V Voina, O.S.Campulung

Tabelul 5.2.2.1

Cursa x y

I 505351.35 437793.21

II 506228.41 434724.64

III 506095.84 432669.16

IV 504251.38 433808.74

V 500650.63 435082.09

În vederea unei caracterizări cât mai corecte a distribuŃiei gândacilor, se pot folosi funcŃii GIS de interpolare spatială a datelor preluate în teren cu ajutorul curselor feromonale. De fapt, prin interpolare au fost extrase modele de distribuŃie a numarului de gândaci în întreaga zonă unde a fost posibilă aplicarea funcŃiei matematice. Modelele digitale ale terenurilor (MDT) constau dintr-un set de puncte de coordonate(X,Y,Z) şi oferă avantajul că permit modelarea a numeroase marimi Z (altitudinea, presiunea, temperatura, aciditatea solului, poluarea terestră), în cazul de faŃă fiind vorba de numărul de insecte din cursele feromonale.

Determinarea valorii Z prin aplicaŃiile amintite reprezintă o problemă de interpolare spaŃială. Interpolarea spaŃială implică găsirea unei funcŃii f(x,y) care reprezintă întreaga suprafaŃă a valorilor Z, asociate cu puncte P(x,y) dispuse neregulat (Nitu, et al., 2009). În plus, această funcŃie

55

face o predicŃie a valorilor Z pentru alte poziŃii dispuse regulat. O asemenea funcŃie este cunoscută ca funcŃie de interpolare.

Asftel, prin kriging, s-a putut estima în funcŃie de distanŃă (figura 5.2.2.2) distribuŃia numărului de gândaci şi în zonele limitrofe curselor, Ńinând cont şi de punctele vecine dar şi de trendul valorilor determinat prin funcŃia de variogramă.

Figura 5.2.2.2 Predictia valorilor numărului de gândaci in funcŃie de distanŃa faŃă de cursele instalate (sursa: ESRI, din NiŃă, 2008)

Figure 5.2.2.2 Prediction of beetle number depending on the distance to the traps (source: ESRI, from NiŃă, 2008)

MenŃionăm că în interpolarea datelor nu au fost folosite interdicŃii matematice în fucŃie,

ca de exemplu arboretul (Ńinând cont că Ips typographus nu atacă foioase), valorile obŃinute având ca scop cartarea distribuŃiei numărului de gândaci.

Modele digitale aplicate pentru studiul gândacului de scoarŃă Ips typographus

În urma interpolării datelor culese în teren, au rezultat modele digitale ce caracterizează

distribuŃia spaŃiala a numărului de indivizi Ips typographus în interiorul zonei studiate (figura 5.2.2.3). Prin kriging au fost tranformate valorile punctuale, în modele, ce oferă date şi în zonele unde nu au fost realizate măsurători. Acestea sunt stocate intr-o structură celulară, valoarea fiecarei celule fiind egală cu valoarea interpolată a numarului de Ips typographus.

56

Figura 5.2.2.3 Model digital al distribuŃiei indivizilor de Ips typographus în data de 17 mai 2007

Figure 5.2.2.3 Digital model of Ips typographus distribution in May 17, 2007

Transpunerea matematică a structurii modelului digital este o matrice, celulele componente fiind de fapt valori de tip aij, unde i este numărul de linii si j numărul de coloane.

Identificarea zonelor afectate de gândacii de scoarŃă se poate realiza cu ajutorul programelor GIS (ex. Arc Gis 10, folosit in cazul de faŃă), date obŃinute din teren cu ajutorul curselor feromonale, date inventariate la nivelul fiecărei curse pe zile. ObŃinerea trendurilor de evoluŃie a gândacilor de scoarŃă Ips typographus este importantă, deoarece se poate observa modul de evoluŃie în timp a gândacilor de scoarŃă, de la doboraturile dispersate la cele în masă sau invers. Interpolarea datelor s-a facut fără restricŃie, nu Ńinem seama că în zona studiată mai există şi arborete sau unităŃi amenajistice care au în componenŃă foioase, programul neluând în calcul acest aspect. Acest aspect se poate realiza dacă în cazul suprafeŃei luate în studiu se dispune de vectori gis ce caracterizează unităŃile amenajistice la nivelul fondului forestier.

Cu ajutorul unui GPS se obŃin coordonatele curselor feromonale instalate în teren, apoi datele sunt introduse în program, materializând pe ortofotoplanuri poziŃia curselor.

În figura 5.2.2.4 este prezentată o evolutie a gândacilor Ips typographus în zilele de 7, 11, 14 iunie 2007. În această perioadă se poate observa trendul evolutiv către cursa feromonală numărul II, iar in data de 14 iunie 2007 se observă si o creştere a numărului de exemplare din partea vestică, în special către cursa feromonală numărul 5. Un factor de influenŃă al fenomenului de creştere la cursa II este acela că în zona vestică a instalării curselor există doborâturi dispersate.

57

7 iunie 11 iunie 14 iunie

Figura 5.2.2.4 Evolutia gândacilor de scoarŃă Ips typographus, perioada 7 – 14 iunie 2007, zona baraj Voina, ocolul Câmpulung

Figure 5.2.2.4 Evolution of Ips typographus bark beetles, since 7 to 14 June 2007, the dam Voina, O.S Câmpulung

Folosirea sistemelor GIS în cercetare este foarte benefică deoarece se poate calcula cu

foarte mare uşurinŃă unele probleme din teren cum ar fi: stabilirea mărimii suprafeŃelor de probă, observarea configuraŃiei terenului, stabilirea zonelor de luat în calcul în funcŃie de expoziŃie, pantă şi alŃi factori.Se poate stabili de la birou unde se vor face cercetările, analizând mai amănunŃit categoriile de arborete care se studiază.

Modelul digital obŃinut în figura 5.2.2.6 redă mult mai bine topografia zonei analizate, având avantajul alegerii unei scări cât mai adecvate cerinŃelor cercetărilor pe care la realizăm. Altitudinea medie la care s-au facut observaŃiile este 1200 m.

Cursele feromonale din zona Voina

Figura 5.2.2.6 Topografia zonei de amplasare a curselor feromonale zona Voina, ocolul Câmpulung

Figure 5.2.2.6 Zone topography to locate pheromone traps Voina area, O.S Campulung

58

Analizarea modelelor obŃinute este benefică pentru a observa unde trebuiesc amplasate

cursele feromonale, analizând mai întâi unde s-au produs doborâturile, iar cu această informaŃie se poate realiza o situaŃie a zonelor cu accesibilitate scăzută. În figura 5.2.2.7 este redată foarte clar situaŃia pe categorii de pantă a zonei Voina, zona unde au fost amplasate curse feromonale.

Figura 5.2.2.7 Distributia pe clase de panta a zonei de amplasare a curselor feromonale în zona Voina, ocolul Câmpulung

Figure 5.2.2.7 Distribution of slope classes of located area of the pheromone traps Voina, O.S Campulung

Un rol important în amplasarea cercetărilor privind instalarea curselor feromonale îl are

cunoaşterea expoziŃiei terenului, în lucrarea de faŃă în zona Voina, ocolul silvic Câmpulung s-a urmărit amplasarea curselor feromonale pe categorii de expoziŃie diferite. Modelul digital prezentat în figura 5.2.2.9 redă foarte sugestiv categoriile de expoziŃie pe care s-au instalat cursele feromonale.

Figura 5.2.2.9 Distributia expoziŃiilor zonei de amplasare a curselor feromonale în zona Voina, ocolul Câmpulung

Figura 5.2.2.9 Distribution of exhibition of located area of the pheromone traps in Voina area, O.S Campulung

59

Zonarea fondului foretier în funcŃie de valoarea anuală a modelui digital obŃinut pentru gândacii de scoarŃă Ips typographus

Introducând datele obŃinute de la cursele feromonale pentru anul 2007, date obŃinute de la cele cinci curse amplasate în zona Voina s-a realizat modul de evoluŃie al gândacilor Ips typographus şi zonele de-a lungul perioadei de zbor care au fost cele mai afectate. Se observă că în 2007 cursele feromonale II şi V au capturat cei mai mulŃi gândaci, ceea ce este normal deoarece limitrof acestor curse s-au mai produs doborâturi dispersate şi în anul 2006, pe lânga cele din 2005.

Se observă că instalarea cursei feromonale numarul IV în zona barajului a prezentat un randament mai scăzut (figura 5.2.2.10), fapt ce ne duce la concluzia că prezenŃa apei din baraj la aproximativ 100 m de cursă poate influenŃa într-un anumit mod zborul gândacilor.

Figura 5.2.2.10 Zonele afectate de gândacii de scoarŃă (Ips typographus) în anul

2007,Voina, ocolul Câmpulung Figure 5.2.2.10 Bark beetles affected areas (Ips typographus) in 2007

Voina, O.S Câmpulung

Din figura 5.2.2.11 se observă o scădere a numărului de gândaci (Ips typographus), în

zonele afectate de doborâturi fiind extras materialul lemnos, iar faŃă de 2007 intensitatea atacului în zonele curselor feromonale a scăzut. Zona cursei feromonale IV se prezintă asemănător în ceea ce priveşte numărul de gândaci, pentru anii 2007, 2008, în modelul prezentat pentru 2008, modificându-se scara pentru a pune mai bine în evidenŃă modul de evoluŃie al gândacilor în jurul curselor II şi IV.

60

Figura 5.2.2.11 Zonele afectate de gândacii de scoarŃă (Ips typographus) în anul

2008,Voina, ocolul Câmpulung Figure 5.2.2.11 Bark beetles affected areas (Ips typographus) in 2008

Voina, O.S Câmpulung

Păstrând aceeaşi scară cu anul 2007 se realizează un model digital pentru anul 2008 cu un maxim în jurul valorii de 800 gândaci capturaŃi, ceea ce ar face ca zona de risc maximă să prezinte culoarea verde–deschis spre galben, ceea ce nu ar fi foarte sugestiv.

5.2.3 Câteva menŃiuni pentru specia Lymantria monacha L.

Lymantria monacha L.

Fam. Lymantriidae, Ord. Lepidoptera - omida păroasă a molidului-

Facem câteva menŃiuni în legatură cu Lymantria monacha, un defoliator puternic specific molidului (care vatămă însă şi alte specii de răşinoase şi foioase). Această specie a produs defolieri catastrofale la molid, urmate de uscări, fiind considerată specia cea mai periculoasă pentru această gazdă.

Primele semnalări despre această specie există de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar o gradaŃie foarte puternică s-a produs la noi în Ńară în anii 1955 – 1957 după care, insecta a intrat în stare de latenŃă (Simionescu, et al., 2000). Datorită urmărilor acestei gradaŃii s-a impus, începând cu anul 1974, controlul obligatoriu al acestei specii. Scopul a fost acela de a surprinde orice tendinŃă de intrare în gradaŃie şi pentru a se lua imediat măsurile de prevenire şi eventual de combatere, pentru evitarea unor vătămări cu urmări foarte grave. MenŃionăm însă faptul că, periodicitatea gradaŃiei, la această specie este foarte mare.

Controlul este obligatoriu în toate arboretele de molid şi brad, sau în arboretele amestecate ale acestor specii cu fagul, în care răşinoasele reprezintă peste 30%, indiferent de vârsta arboretelor.

Este o specie monovoltină cu zborul vara, din iulie până în septembrie, în timpul nopŃii. După împerechere femelele depun ouăle sub solzii scoarŃei tulpinii în şiruri sau grămezi. Ouăle reprezentând stadiul de iernare. Densitatea populaŃiei pentru prognoza acestei specii se exprimă în

Nr. gândaci

61

număr de omizi calculat în funcŃie de numărul fluturilor masculi capturaŃi la cursele feromonale. Aceste valori s-au determinat prin cercetări şi există în normele tehnice de protectia pădurilor.

În cercetările noastre s-au utilizat în acest scop curse feromonale amorsate cu feromonul sintetic Atralymon folosindu-se o cursa /200 ha. Cursele se instalează la începutul zborului iar controlul se face pe toată perioada zborului (1 iulie – 15 septembrie), de două ori pe săptămână.

La cursele feromonale instalate în molidişurile din zona cercetată s-au obŃinut următoarele valori privind numărul total al fluturilor masculi capturaŃi la cursele feromonale:

- în ocolul silvic Câmpulung s-au capturat 850 fluturi masculi; - în ocolul silvic Aninoasa 930 fluturi masculi; - în ocolul silvic Domnesti 1090 fluturi masculi;

Aceste valori indică faptul că specia Lymantria monacha se gaseşte în continuare în stare de latenŃă. De aceea, nu prezentăm alte date, în legatură cu această specie.

5.2.4 Speciile de ciuperci depistate în molidişurile cu doborâturi de vânt

Degradarea lemnului doborât sub acŃiunea ciupercilor lignicole se datorează ciupercilor

care produc colorarea lemnului şi a celor care produc destructurarea lemnului (putrezirea lemnului). În zona analizată au fost identificate următoarele specii: Heterobasidion annosum, Armillaria ostoyae, Ophiostoma spp., Schizophyllum commune, Gloeophyllum abietinum, Phellinus pini, Condrostereum sanguinolentum, Hirschioporus fusco- violaceus.

Unele dintre acestea au existat înainte de producerea doborâturii, de exemplu Heterobasidion annosum, Armillaria ostoyae şi au contribuit la favorizarea instabilităŃii arborilor, au favorizat producerea doborâturilor.

Privind evoluŃia acestor specii, după producerea doborâturilor, s-a constatat o succesiune în timp, a acestor ciuperci şi anume:

La început s-au instalat ciupercile care produc colorarea lemnului, categorie în care a predominat Ophiostoma - albăstreala lemnului - şi ulterior, odată cu scăderea umidităŃii lemnului s-au instalat ciupercile care produc putrezirea lemnului.

În categoria ciupercilor de colorare specia Ophiostoma spp. a predominat. În primul an după doborâtură, s-au constatat 2 situaŃii: o albăstreală care cuprinde tot alburnul, când infecŃiile cu Ophiostoma s-au produs înainte de doborâtură şi infecŃii incipiente pentru arborii infectaŃi după doborâre. Extinderea acestei ciuperci de colorare a avut loc şi în al 2-lea an. Spre sfârşitul celui de-al 2-lea an, a început însă o concurenŃă cu ciupercile xilofage. În al 3-lea an colorarea alburnului s-a extins foarte mult pe toată lungimea trunchiului şi s-a intensificat concurenŃa cu ciupercile xilofage, care au limitat şi treptat au substituit ciupercile de colorare. După al 3-lea an colorarea lemnului a scăzut datorită concurenŃei cu ciupercile xilofage.

Altfel spus, colorarea lemnului doborât a evoluat treptat în primii 2 ani (au crescut atât frecvenŃa cât şi intensitatea infecŃiilor), iar în al treilea an acŃiunea acestor ciuperci a început să scadă.

Principalele specii xilofage .

În ceea ce priveşte ciupercile xilofage - care produc destructurarea lemnului, până la sfârşitul celui de-al 2-lea an, au produs pagube importante doar la arborii rupŃi, la care scăderea umidităŃii lemnului a fost mai rapidă. În cel de-al treilea an infecŃiile ciupercile xilofage s-au generalizat şi au cuprins porŃiuni mari din alburn şi intensitatea procesului de degradare s-a produs în continuare.

Din categoria ciupercilor xilofage, identificate în arboretele cu doborâturi, în zona cercetată, menŃionăm speciile: Heterobasidion annosum şi Armillaria ostoyae - parazite -, care produc infecŃia rădăcinilor şi care au existat şi înainte de doborâtură, respectiv Phellinus pini - parazită pe trunchiuri. La acestea se adaugă şi specii care vegetează, în general, saprofitic pe buşteni, ramuri, cioate cum ar fi: Fomitopsis pinicola, Gloeophyllum abietinum, Hirschioporus sp.

62

Evolutia infectiilor.

Infectarea lemnnului doborat cu sporii ciupercilor xilofage (omniprezente în arboretele de răşinoase, pe cioate, ramuri şi fusuri căzute) s-a realizat în sezoanele calde ulterioare doborâturii. Umiditatea mare a lemnului şi integritatea scoarŃei au fost însa obstacole care au întarziat invazia miceliilor în lemn. Atâta timp cât arborii şi-au menŃinut parŃial legătură cu solul, pătrunderea hifelor în lemn a fost întârziată.

Arborii rupŃi şi-au pierdut rapid rezistenŃa la infecŃii, astfel încât ei au fost colonizaŃi mult mai repede, ceea ce s-a observat prin prezenŃa corpurilor fructifere ale ciupercilor xilofage, ce corespund unei infecŃii avansate, începând cu sfârşitul celui de-al 2-le an.

CompetiŃia dintre ciupercile lignicole a fost foarte puternică. Pe lângă competitia dintre ciupercile de colorare si cele xilofage a fost consemnată şi o puternică concurenŃă între ciupercile xilofage anterioare doboraturii (Heterobasidion annosum, Armillaria ostoyae., Phellinus sp.) şi cele următoare doborâturii (Gloeophyllum, Hirschioporus, Stereum) sau între speciile ultimei grupe.

Câteva menŃiuni despre ciuperca Schizophyllum commune

La fag, infectiile s-au produs rapid, începând din vara anului 2006 în general la ocolul Aninoasa. La molid şi brad această ciupercă s-a dovedit a fi cea mai rapidă ciupercă xilofagă, fiind precedată doar uneori de ciupercile de colorare. Schizophyllum commune infectează cu predilecŃie suprafeŃele laterale ale buştenilor şi trunchiurilor.

Infectarea albumului se produce în momentul în care scoarŃa arborilor a început să se usuce şi să crape. Din cauza păstrării îndelungate a unei stări lâncede de vegetaŃie a arborilor din doborâturile din august 2005, infecŃiile puternice cu Schizophyllum commune au întarziat. Acestea au afectat îndeosebi buştenii rămaşi mult timp în depozitele primare (de regulă pe sol), piesele subŃiri, arborii sectionaŃi şi lăsaŃi în arboret, buştenii din arborete amestecate, de fag cu răşinoase, etc.

Începând din toamna 2007-primavara 2008, Schizophyllum commune a fost puternic concurată (şi eliminată în bună parte) de ciupercile xilofage de putregai.

Rolul ciupercii Schizophyllum commune este contradictoriu. Se hrăneşte pe seama conŃinutului celular şi produce doar punctuaŃii fine în pereŃii celulari ai alburnului, fără să afecteze valoarea de întrebuinŃare a lemnului şi fiind în acelaşi timp un competitiv important al altor specii de colorare şi a celor de putregai, Schizophyllum commune poate fi privită (cel puŃin în cazul doborâturilor) ca o specie utilă.

Deoarece ciupercile xilofage consumă lignina şi celuloza pereŃilor celulari, produc în final, putrezirea lemnului adică, scăderea bruscă a caracteristicilor mecanice.

MenŃionăm faptul că în ocoalele cercetate au fost doborâturi şi în făgete, care nu au făcut obiectul acestei teze.

63

Capitolul 6. Concluzii, contribuŃii personale, recomandări pentru producŃie

6.1 Concluzii generale

6.1.1 Doborâturile de vânt din molidişuri. Factorii favorizanŃi naturali şi antropici

Factori de mediu Factorul principal care a provocat doborâturile de vânt în molidişurile din zona studiată a

fost vântul. În zona de studiu, doborâturile au fost favorizate, de asemenea, de înclinarea mare a

terenului, expoziŃiile N şi NV, respectiv de prezenŃa solurilor superficiale, situate mai ales la altitudini peste 900 m.

Excesul de apă din sol slăbeşte rezistenŃa arborilor la acŃiunea vântului. De asemenea, pagubele sunt mai mici iarna, când solul este îngheŃat şi nu permite dezrădăcinarea arborilor.

Factori de arboret În molidişurile pure (create, în ultimul secol pe suprafeŃe mari), se produc frecvent

doborâturi puternice datorită următoarelor considerente principale: - înrădăcinarea trasantă a molidului, o caracteristică biologică a acestei specii şi, - promovarea exagerată, pe suprafeŃe mari, a molidişurilor pure, cu o slabă rezistenŃă la

acŃiunea vântului, în comparaŃie cu arboretele amestecate. Ca urmare a înrădăcinării trasante, arborii (în cazul molidului) reacŃionează, pentru a-şi

mări stabilitatea, prin îngroşarea tulpinii la bază; de aceea, coeficienŃii de zvelteŃe dau o imagine în ceea ce priveşte modul de ancorare al arborilor în sol.

Starea de sănătate precară a arborilor dintr-un arboret constituie, de asemenea, un factor deosebit de favorizant în privinŃa doborâturilor şi rupturilor de vânt; în asemenea arborete, pagubele produse sunt de 3-5 ori mai mari faŃă de arboretele sănătoase.

Factori antropici

AcŃiuni antropice, cu rol în reducerea stabilităŃii arborilor la acŃiunea vântului mai sunt:

- depăşirile mari ale posibilităŃii; - lucrările de îngrijire şi conducere ale arboretelor neaplicate la timp (molidişurile sunt prea

dese); - vătămările produse arborilor rămaşi cu ocazia lucrărilor de exploatare respectiv, la

doborârea arborilor şi colectarea materialului lemnos; pe arbori sunt adesea şi răni produse şi de alŃi factori, răni care nu numai că produc o declasare a lemnului, dar foarte important este faptul că ele constituie "porŃi" de intrare a ciupercilor xilofage care, producând putrezirea lemnului, reduc substanŃial stabilitatea arborilor şi deci, rezistenŃa lor la doborâturi.

6.1.2 Factorii biotici care produc vătămări, în molidişuri, înainte şi după producerea doborâturilor

În ceea ce priveşte factorii biotici întâlniŃi în molidişuri în zona studiată, ei sunt: insecte

şi ciuperci care, de regulă, produc vătămări în aceste arborete şi înainte de producerea doborâturilor. Insectele, sunt în principal gândaci de scoarŃă din subfamilia Scolytinae, care reprezintă

principalii dăunători în molidişurile mature, unde au un caracter secundar, adică se instalează pe arbori debilitaŃi şi pot produce înmulŃiri puternice, vătămând până la uscarea acestora.

În molidişurile cu doborâturi de vânt, gândacii de scoarŃă în primii 2 ani, având la dispoziŃie mult material debilitat, se înmulŃesc foarte puternic şi devin insecte cu caracter primar,

64

foarte periculoase pentru arborii sănătoşi rămaşi în picioare şi pentru arboretele sănătoase vecine, din jurul suprafeŃelor afectate de doborâturi. În această perioadă, gândacii de scoarŃă se asociază cu ciupercile vasculare, în special cu Ophiostoma sp. (care produce albăstreala lemnului), gândacii vehiculând în galerii sporii acestor ciuperci.

Speciile de gândaci de scoarŃă (din subfamilia Scolytinae),. întâlnite frecvent în zona cercetată, au fost: Ips typographus, Pityogenes chalcographus, Ips amitinus. Prima dintre aceste specii a reprezentat, în toate cazurile peste 80%. Cu o frecvenŃă redusă au fost întâlnite speciile Hylurgops glabratus şi Hylurgops palliatus.

Pentru monitorizarea gândacilor de scoarŃă s-au folosit arbori cursă clasici şi curse feromonale de tip barieră amorsate cu feromonul specific Atratyp Plus, produs la Institutul de Chimie Raluca Rîpan din Cluj-Napoca.

Pentru specia predominantă Ips typographus s-au facut măsurători privind: - dinamica zborului; - raportul dintre sexe; - determinarea unor caracteristici morfometrice ale gândacilor şi ale vătămărilor (camera

nuptială, galeriile mamă şi galeriile larvare). În toate cazurile s-au obŃinut valori care se încadrează cu cele indicate în literatura de

specialitate. Dintre ciupercile lignicole, cele de colorare, în special Ophiostoma sp., care produce

albăstreala lemnului, se întâlnesc, de regulă, în primii 2 ani după doborâtură, împreună cu gândacii de scoarŃă.

Ciupercile xilofage, care produc putrezirea lemnului sunt în principal Heterobasidion annosum şi Armilaria ostoyae, parazite periculoase care produc infecŃia şi respectiv putrezirea rădăcinilor, evoluând apoi în tulpină. Ele au existat anterior producerii doborâturilor (ca şi Phellinus pini).

Alte specii de ciuperci xilofage se instalează după doborâturi: Gloeophyllum abietinum, Stereum sanguinolentum, Hirschioporus fusco-violaceus. Ciupercile xilofage încep să degradeze vizibil lemnul după primii 2 ani, când umiditatea lemnului scade şi când substituie treptat ciupercile de colorare. Ele însă sunt cele mai periculoase pentru că, în final, produc putrezirea lemnului din trunchi, care devine nevalorificabil economic.

Ciuperca Schizophyllum commune este primul ocupant pe arbori cu scoarŃa parŃial uscată sau uscată şi se comportă ca un concurent principal, în primii 2 ani pentru gândacii de scoarŃă şi ciupercile de colorare, dar începând cu anul al 3-lea este puternic concurată de cele xilofage.De aceea, poate fi considerată o specie utilă, reducând astfel producerea unor vătămări mai importante din punct de vedere economic în primii 1-2 ani după doborâtură.

6.2 ContribuŃii personale Zona studiată nu era (conform datelor statistice) o zonă foarte vulnerabilă la doborâturi în

comparaŃie cu CarpaŃii Orientali, dar în perioada 2005 – 2006 au fost semnalate asemenea fenomene, lucrarea de faŃă, aducând primele informaŃii de detaliu privind privind extinderea şi gravitatea doborâturilor în molidişurile din zonă:

Cunoaşterea factorilor locali, care au favorizat producerea unor asemenea fenomene; Identificarea, studierea caracteristicilor factorilor de mediu şi monitorizarea doborâturilor

de vânt (respectiv a acŃiunilor de reconstrucŃie a zonelor calamitate), utilizând imagini satelitare şi ortofotoplanuri;

Identificarea factorilor biotici - insecte (Scolytinae) şi ciuperci de colorare şi putrezire a lemnului, periculoase pentru rezistenŃa arborilor şi degradarea lemnului;

Evaluarea, din punct de vedere economic (în ceea ce priveşte volumul), pagubelor produse de doborâturile de vânt, şi respectiv a urmărilor din punct de vedere ecologic;

Compararea evaluării doborâturilor din molidişuri cu cele din făgete pentru toate unităŃile de producŃie ale ocoalelor luate în studiu;

Prezentarea rezultatelor privind monitorizarea gândacilor de scoarŃă prin metoda arborilor cursă şi metoda curselor feromonale;

65

Studierea dinamicii zborului la gândacii de scoarŃă (Ips typographus) cu evidenŃierea succesiunii generaŃiilor şi a influenŃei factorilor climatici temperatură şi precipitaŃii asupra zborului;

Prezentarea paşilor necesari realizării harŃilor de risc, şi avantajele folosirii programelor GIS în cercetarea doborâturilor de vânt;

Prezentarea hărŃilor de risc din zona Voina - Câmpulung, în funcŃie de rezultatele obŃinute la cursele feromonale instalate în anii 2007 şi 2008.

6.3 Recomandări pentru producŃie

Să se evite crearea de arborete pure de molid, atât prin plantaŃii cât şi prin regenerări naturale (prin dirijarea acestora spre arborete amestecate).

În timp, să se aibă în vedere înlocuirea arboretelor pure de molid cu arborete amestecate, la altitudini mai mari să se introducă cu prioritate specii rezistente la vânt (LA, PAM), iar la altitudini mai mici specii de (FA, PA, FR, etc), în proporŃie de minim 30%, pentru realizarea unei structuri cât mai stabile.

Executarea la timp şi în mod corespunzător din punct de vedere tehnic a lucrărilor de îngrijire şi conducerea arboretelor este obligatorie, prin aceasta mărindu-se rezistenŃa arboretelor la doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă. La margine de masiv se vor crea liziere de acoperire, capabile să diminueze acŃiunea vânturilor puternice asupra arboretelor.

Cu ocazia oricăror extrageri de arbori (lucrări de îngrijire şi tratamente), să se evite rănirea exemplarelor care rămân, atât pentru a se evita declasarea materialului lemnos, cât şi pentru a se evita pătrunderea ciupercilor xilofage, care duc la degradarea totală a materialului lemnos, ceea ce conduce la importante pierderi economice.

Pentru pădurile situate în staŃiuni cu grad ridicat de periculozitate la acŃiunea vântului se recomandă:

- compozitii Ńel apropiate de cele ale tipului natural fundamental, incluzând şi forme genetice caracterizate printr-o mare capacitate de rezistenŃa la vânt şi zăpadă;

- constituirea de benzi de protecŃie formate din specii rezistente, urmate de împădurirea tuturor golurilor;

- împiedicarea răspândirii infecŃiilor prin rădăcini, crearea de caroiaje cu specii rezistente de foioase (fag, paltin de munte, anin, mesteacan, plop tremurator, scoruş etc.) sau răşinoase (zâmbru, larice); iar răşinoasele să fie plantate la schemă rară, renunŃându-se la plantarea lângă cioate vechi infectate.

În cazul doborâturilor de vânt cu volume mari de material lemnos calamitat, să fie ca primă urgenŃă extragerea lemnului afectat de gândaci de scoarŃă şi ciuperci lignicole şi să se prelucreze câ mai rapid pentru ca degradarea acestuia să fie minimă.

Să se urmărească permanent starea de sănătate a arboretelor şi din jurul zonelor afectate de doborâturi de vânt, luându-se toate măsurile posibile de limitare a populaŃiilor de gândaci de scoarŃă.

În monitorizarea doborâturilor de vânt se recomandă utilizarea imaginilor satelitare sau a ortofotoplanurilor, pentru înŃelegerea cauzelor şi organizarea măsurilor de supraveghere, combatere, exploatare şi reîmpădurire.

66

67

68

69

70

Bibliografie

1. Abgrall, J.; Soutrenon, A., 1991: La fôret et ses ennemis. CEMAGREF, Grenoble, 399 p.

2. Abrudan, I., NegruŃiu, F., Florescu, Ghe., 1998, InfluenŃa factorilor fizico-geografici asupra compoziŃiei amestecurilor de răşinoase cu fag din bazinul superior al Văii Drăganului, Referat stiinŃific, Universitatea Transilvania Braşov

3. Alonso-Zarazaga, M.A., 2007: Fauna Europaea: Curculionoidea, Curculionidae. Fauna

Europaea version 1.3, http://www.faunaeur.org.

4. Amann, G., 1971: Kerfe des Waldes. Taschenbildbuch. Neumann Verlag, München, 284 p.

5. Anderbrant, O.; Schlyter, F.; Birgersson, G., 1985: Intraspecific competition affecting

parents and offspring in the bark beetle Ips typographus. Oikos, 45:89 – 98.

6. Annila, E., 1969: Influence of temperature upon the development and voltinism of Ips typographus L. (Coleoptera: Scolytidae). Annales Zoologica Fennica, 6: 161-207

7. Austrara, O., 1978: Control of Ips typographus. Experiments with synthetic pheromones

and insecticide spraying of standing trees. Meddr Norsk inst. Skoforsk, 34:125-152.

8. Avram, G., 2002, Cercetări privind cauzele şi efectele doborâturilor şi rupturilor de vânt produse în pădurile de pe clima sudică a Muntilor Rodnei, Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Brasov, pp 8 – 26, Starea fitosanitara a lemnului de rasinoase rezultat din doboraturi masive de vânt, Revista Padurilor, Nr 2, pp 42 – 44

9. Baciu, G., Grosu, R., 1997, Starea fitosanitară a lemnului de răşinoase rezultat din

doborâturi masive de vânt, Revista Pădurilor, Nr 2, pp 42 – 44

10. Bakke, A., 1989, Potential use of semiochemicals for integrated control of bark beetles in Europe, in Integrated control of scolytid bark beetles. Eds. T.L. Payne and H. Saarenma. Virginia Polytehnic Institute and State University, p 257 – 261

11. Balabasciuc, C., 1994, Putregaiul roşu, o mare calamitate a pădurilor de molid,

Bucovina Forestieră, serie Noua, anul II, Nr. 1

12. Barbu, I., 1982, Cercetări privind influenta factorilor din sol şi a altor factori staŃionali asupra rupturilor şi doborâturilor produse de zăpadă în pădurile din Bucovina, Teză de doctorat, Universitatea din Brasov, 1982, pp 7-9.

13. Bathon, H., 1991, Moglichkeiten der biologischen Bekampfug von Borkenkafen. In: Wulf,

A., si Kehr, R.(ed.): Borkenkafer- Gefahren nach Sturmschaden. Moglichkeiten und Grenzen einer integrierten Bekampfug. Mitteilungen aus der Biologische Bundesanstalt fur Land – und Forstwirtschaft, Berlin – Dahlem, pp 111 – 117

14. Byers, J. A., 1989: Chemical ecology of bark beetles. Experientia, 45: 271-283.

15. Byers, J.A., 1995: Host tree chemistry affecting colonization in bark beetles. In: Carde,

R.T; Bell, W.J., (editors). Chemical Ecology of Insects. New York: Chapman and Hall, pp.154-213.

16. Bombosh, S.,1987, Eine neune Möglichkeit zum Einsatz von Borkenkäferpheromonen , J.

Appl. Ent. 103, Verlag Paul Parey, Hamburg und Berlin, pp 360 – 363

71

17. Brauns A., 1991: Taschenbuch der Waldinsekten. Gustav Fischer Verlag, Sttutgart-Yena,

860 p.

18. Byers, J. A., 1993: Avoidance of competition by spruce bark beetles, Ips typographus and Pityogenes chalcographus. Experientia, 49: 272-275.

19. Ceianu, I., Mihalciuc, V., Ghizdavu, L., Oprean, I., TăuŃan, L., Gâscă, L., 1986,

Experimentări privind utilizarea feromonilor agregativi în combaterea gândacului de scoarŃă Ips typographus, Revista Pădurilor, Nr 4, pp 194 – 196

20. Chira, D., Chira, F., 2001, Dinamica ciupercilor lignicole în arborete doborâte de vânt

din CarpaŃii Orientali, Lucrările sesiunii ştiinŃifice din 23 martie 2001, Sectiunea I Silvobiologie, Anale vol I, pp 54 – 55

21. Chira, D., 2004, Cercetări privind acŃiunea principalelor ciuperci lignicole în arboretele

de fag şi răşinoase, Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 210pp

22. ChiriŃă, C., DoniŃă, N., Ivănescu, D., Lupe. I., Milescu, I., Stănescu, V., Vlad, I., 1981, Pădurile Romaniei – Studiu monografic, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucuresti, pp 275 – 280

23. ChiriŃă, C., Vlad, I., Păunescu, C., Pătrăşcoiu, N., Rosu, C., Iancu, I., 1977, StaŃiuni

forestiere, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucuresti, pp 81- 87

24. ChiŃea, Ghe., Kiss, Arp., 2001, Cadastru general şi forestier, Universitatea Transilvania din Braşov, pp 45 – 48

25. Ciumac, Gh., 1970, Unele aspecte privind rupturile de zăpadă şi de vânt în molidişuri,

Revista Pădurilor, Nr 4, pp 197 – 202

26. Dănescu, F., Costăchescu, C., Dragan, D., 2010, Corelarea sistemului român de clasificare a solurilor ( SRCS, 1980) cu sistemul român de taxonomie a solurilor ( SRTS, 2003), Bucuresti- Editura Silvică

27. Dănescu, F., Costăchescu, C., Mihăilă, E., 2010, Sistematica staŃiunilor forestiere,

Editura Silvică, 253 p

28. Dettner K., Peters W., 1999: Lehrbuch der Entomologie. Gustav Fischer Verlag, Stüttgart - Jena - Lübeck - Ulm, 921 p.

29. Dimitri, L., 1994, Host defence and genetical resistence of Norway spruce ( Picea abies /

L./ Karst.) against Heterobasidion annosum (Fr.)Bref. In: Johansson, M., si Stenlid, J., (ed.), Proceedings of the 8 th International Conference on Root and Butt, Rots. Swedisch University of Agricultural Sciences Uppsala, pp 1 – 9

30. Dimitri, L., Gebauer, U., Lösekrug, R., and Vaupel, O., 1992, Influence of mass trapping

on the population dynamic and damage – efect of bark beetles, J. Appl. Ent. 114, Verlag Paul Parey – Hamburg und Berlin, pp 103 – 109

31. DoniŃă, N., ChiriŃă, C., Stănescu, V., 1990, Tipuri de ecosisteme forestiere din România,

RedacŃia de propaganda tehnica agricola, I.C.A.S Bucuresti, 46 – 72

32. Dumitrescu, P., 1969, Rupturi şi doborâturi de zăpadă în ocolul silvic Gurghiu, Revista Pădurilor, Nr. 5, pp 228 – 231

72

33. Dumitrescu, P.,1974, Cercetări privind doborâturile de vânt din păduri, contribuŃii la

fundamentarea măsurilor amenajistice menite să asigure mărirea productivităŃii pădurilor prin diminuarea efectului negativ al vântului, Teza de doctorat, Universitatea Brasov, pp 11- 26

34. Ene, M., 1971, Entomologie forestieră, Editura Ceres, Bucureşti, pp 408 – 409

35. Faccoli, M.; Buffo, E., 2004: Seasonal variability of sex-ratio in Ips typographus (L.)

pheromone traps in a multivoltine population in the Southern Alps. J. Pest. Sci., 77: 123-129.

36. Florescu, I. I., Nicolescu V.N., 1996 Silvicultura vol. I, Studiul pădurii, Editura Lux

Libris, Braşov

37. Florescu, I. I., Nicolescu V.N., 1996 Silvicultura vol. II, Studiul pădurii, Editura Lux Libris, Braşov

38. Furniss, M.M., Solheim, H., Christiansen, E., 1990: Transmission of blue-stain fungi by

Ips typographus (Coleoptera: Scolytidae) in Norway spruce. Annals of the Entomological Society of America, 83: 712-716.

39. Geambaşu, N., 1980, Unele probleme ale gospodăririi pădurilor de molid din Bucovina,

Revista Pădurilor, nr.1, 1980, pp 8- 12

40. Giurgiu, V., 1972, Modele ale statisticii matematice aplicate în silvicultură. Editura Ceres, Bucureşti, 564p

41. Giurgiu, V., 1995, Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României, Societatea

Progresul Silvic, Bucureşti, pp 44 – 45

42. Giurgiu, V., 2005, CompoziŃii optime pentru pădurile României, Editura Ceres, Bucureşti pp 77 – 78

43. Giurgiu, V., 2008, Opere Alese, Dendrometrie, auxologie forestieră, amenajarea

pădurilor si ecologie forestieră, Editura Academiei Române, Bucureşti, 273 – 282

44. Grodzki, W.; Jakuš, R.; Lajzová, E.; Sitková, Z.; Maczka, T.; Skvarenina, J., 2006: Effects of intensive versus no management strategies during an outbreak of the bark beetle Ips typographus [L.] (Col.: Curculionidae, Scolytinae) in the Tatra Mts. In Poland and Slovakia. Annals of Forest Science, 63 (1): 55 – 61.

45. Grüne, S., 1979: Handbuch zur bestimmung der europaischen Borkenkäfer (Brief

illustrated key to European bark beetles). Verlag M. & H. Schaper, Hannover, Germany, 182 p.

46. Holmer, L. si Stenlid, J., 1994, Biological control of Heterobasidion annosum by cord –

forming basidiomycetes. In: Johansson, M. si Stenlid, J. (ed.), Proceedings of 8 th International Conference on Root and Butt Rots. Swedisch University of Agricultural Sciences Uppsala , pp 686 – 695

47. Honomichl, K., 1998: Biologie und Ökologie der Insekten, 3 Aufl. Gustav Fischer Verlag.

Stuttgart - Jena - Lübeck - Ulm, 678 p.

73

48. Iacob. C., 1997, ConsideraŃii privind influenŃa rupturilor de vânt asupra caracteristicilor biometrice şi auxologice ale bradului din cadrul amestecurilor de fag cu răsinoase din pădurea Răcădău, Revista de silvicultură, Nr. 1, pp 26 – 27

49. Ichim, R., 1980, Unele măsuri privind reconstrucŃia ecologică a pădurilor de molid din

Bucovina, calamitate de zăpadă, Revista pădurilor, Nr. 6 pp. 353 – 354

50. Ichim, R., 1981, Aspecte privind gospodarirea în trecut a pădurilor din Bucovina, Revista Pădurilor, Nr 1, pp 44 – 49

51. Indrumar pentru amenajarea pădurilor, Vol II, 1984, Ministerul Silviculturii, I.C.A.S.

Bucureşti, pp 261 – 266

52. Jurc, M,; Perko, M.; Džeroski, S.; Demšar, D.; Hrašovec, B., 2006: Spruce bark beetles (Ips typographus, Pityogenes chalcographus, Col.: Scolytidae) in the Dinaric mountain forests of Slovenia: Monitoring and modeling. Ecological modelling, 1 9 4: 219–226.

53. Karsholt, O., van Nieukerken E. J., 2007 - Fauna Europaea: Noctuoidea, Lymantriidae.

Fauna Europaea version 1.3, (http://www.faunaeur.org).

54. Klimetzeka si Vité, 1989, in Die Fichte – Band II/2 Krankheiten, Schäden, Fichtensterben, Verlag Paul Parey – Hamburg und Berlin, pp 96 – 105

55. Konỏpka, J., 1977, ProtecŃia pădurii împotriva rupturilor de vânt, zăpada şi chiciură,

Revista pădurilor, Nr. 1, pp 24 – 26

56. Kolk, A.; Starzyk, J. R., 1996: The Atlas of Forest Insect Pests (Atlas skodliwych owadów lesnych). Multico Warszawa, 705 p.

57. Korhonen, K., Lipponen, K., Bendz, M., Johansson, M., Ryen, J., Venn, K., Seiskari, P.,

si Niemi, M., 1994, Concerning the control of Heterobasidion annosum by stump treatment with Rotstop, a new comercial formulation of Phlebiopsis gigantea. In: Johansson, M., si Stenlid, J., (ed.), Proceedings of the 8 th International Conference on Root and Butt Rots. Swedisch University of Agricultural Sciences Uppsala, pp 675 – 683

58. Kreutz J.; Zimmermann, G.; Vaupel O., 2004: Horizontal Transmission of the

Entomopathogenic Fungus Beauveria bassiana among the Spruce Bark Beetle, Ips typographus (Col., Scolytidae) in the Laboratory and under Field Conditions. Biocontrol Science and Technology, (14:8): 837 – 848.

59. Kutscheidt, J., 1992, Schutzwirkung von Mykorrhizapilzen gegenuber Hallimaschbefall.

AFZ 8, pp 381 – 383

60. Lindelow, A.; Risberg, B.; Sjodin, K.; 1992: Attraction during flight of scolytids and other bark- and wood-dwelling beetles to volatiles from fresh and stored spruce wood. Can. J. For. Res. 22: 224–228.

61. Lupăştean, D., 2007, Cercetări cu privire la determinarea eficienŃei economice a

acŃiunilor de combatere integrată a gândacilor de scoarŃă din arboretele de molid situate în bazinul râului Moldova, Rezumatul tezei de doctorat, Suceava

62. Marcu, M., 1983, Meteorologie şi climatologie forestieră, Editura Ceres, Bucureşti

63. Marcu, O., 2005, Fitopatologie forestieră, Editura Silvodel, Braşov, 332 p.

74

64. Marcu, O., Simon, D., 1995, Entomologie forestiera. Editura Ceres, Bucuresti, 284 p

65. Mihalciuc, V., 1989, Cercetări privind efectul atractanŃilor feromonali specifici gândacului de scoarŃă Ips typographus L. asupra scolitidului Tripodendron lineatum Oliv. Revista pădurilor , Nr 3, pp 143 – 147

66. Mihalciuc, V., Negura, A., Cucoş, V., Cristoloveanu, Gh., Cira, S., 1995, Utilizarea

feromonilor sintetici în depistarea, prognoza şi combaterea dăunatorilor din arboretele de răşinoase din România, Bucovina Forestieră, Anul III, Nr. 1

67. Milescu, I., Simionescu, A., Roşianu, Ghe., 1997, Cartea pădurarului, Regia NaŃionala a

Pădurilor, Bucureşti , pp 357 – 358

68. Neacşa, O., Popovici, C., 1969, RepartiŃia duratei de strălucire a Soarelui şi a radiaŃiei globale pe teritoriul RSR., Cul. IM, Bucuresti, pp 56 – 79

69. Neamu, Ghe., 1992, Clima Piemontului Getic, in Geografia României, Volumul IV,

Editura Academiei Române, Bucuresti, pp 351 – 356

70. Nemec, V., Zumur, V., Stary, P., 1993, Studies on the nutritional state and the response to aggregation pheromones in the bark beetle, Ips typographus (L.) ( Col., Scolytidae). J. Appl. Entomol. 116, pp 358 – 363

71. NiŃă, M.D., 2008. Studiul facilităŃilor oferite de sistemele de informaŃii geografice pentru

prognoza debitului maxim al viiturilor torentiale in bazine hidrografice mici, predominant forestiere. Proiect de licenŃă. Universitatea Transilvania Braşov. p.77.

72. NiŃescu, C., Vlad, R., 1999, Cercetări asupra impactului produs de vânt şi zăpada asupra

pădurilor de răşinoase din zone expuse, Revista pădurilor, Nr. 6, pp. 51- 52

73. NiŃu, C., Crăciunescu, V., 2009 – Modele digitale altimetrice şi geostatistică. Universitatea din Bucuresti, 136p.

74. Norme tehnice1, 2000, Norme tehnice privind compoziŃii, scheme şi tehnologii de

regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate, Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, pp 144 – 145

75. Norme tehnice 2, 2000, Norme tehnice pentru îngrijirea si conducerea arboretelor,

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pp 41 – 42

76. Norme tehnice 3, 2000, Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pp 36 – 38

77. Norme tehnice 5, 2000, Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, Ministerul Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului, pp 108 – 109

78. Norme tehnice 6, 2000, Norme si îndrumări tehnice privind protecŃia padurilor, Ministerul Apelor, Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului, pp 149 – 151

79. Novak,V.; Hrozinka, F.; Stary, B., 1976: Atlas of Insects Harmful To Forest Trees. Volume 1. Elsevier Scientific Publishing Company. New York. 125 p.

75

80. Păuna, A., Dumitru,D., 2007, Doborâturile de vânt în arboretele din raza D.S Piteşti, şi factorii biotici vătămători, A 8-a ConferinŃă NaŃională pentru ProtecŃia Mediului şi a 5-a ConferinŃă NaŃională de Ecosanogeneză, Universitatea Transilvania Braşov, pp 324 - 328

81. Popa, I., 2000, Modelarea cicliciăŃii doborâturilor produse de vânt, Revista pădurilor, nr.

3, 2000, pp 32-37

82. Popa, I.,1999, Model logistic de simulare a stabilităŃii arborelui la acŃiunea vântului, Revista Pădurilor, Nr. 4, pp 41 – 43

83. Popescu, Ghe., Patraşcoiu, N., 2004, Pădurea si Omul, Editura Nord Carta, Suceava, pp

388 – 390

84. Raty, L., Ciornei, C., Mihalciuc, V., 1997, Spatio temporal geostatistical analysis of Ips typographus monitoring catches in two Romanian forest districts, in Integrateng cultural tactics into the management of bark beetle and reforestation pest. USDA Forest Service G.T.R. NE – 236, pp 191 – 203

85. Renwich, A., A., J., 1992, New directions in semiochemical research, J. Appl. Ent. 114,

Verlag paul Parey, Hamburg und Berlin, pp 431 – 438

86. Schmidt – Vogt, H., 1989, Die Fichte – Band II/2 Krankheiten, Schäden, Fichtensterben, Verlag Paul Parey – Hamburg und Berlin, 608 p

87. Schonhar, S., 1990, Ausbreitung und Bekampfung von Heterobasidion annosum in

Fichtenbestanden auf Basenreiche Lehmboden. AFZ 36, pp 911 – 913

88. Simionescu, A, Mihalciuc, V., Chira, D., Lupu, D., Vladuleasa, A., Vişoiu, D., Rang, C., Mihai, D., Mihalache, D., Ciornei, C., Olenici, N., Netoiu, C., Iliescu, M., Chira, F., Taut, I., 2000, ProtecŃia pădurilor , Editura Musatini, Suceava, 882 p

89. Simionescu, A., 1987, ProtecŃia răşinoaselor împotriva dăunătorilor de tulpină, Editura

Ceres, Bucureşti, 163 – 164.

90. Simionescu, A., 1987, ProtecŃia răşinoaselor împotriva dăunătorilor de tulpină. Editura Ceres, Bucureşti, pp 398

91. Simionescu, A., 1990, ProtecŃia pădurilor prin metode de combatere integrată, Editura

Ceres, Bucuresti, pp 147

92. Simionescu, A., 1998, Înmultirea, prevenirea si combaterea gândacilor de scoarŃă ai răşinoaselor in anii 1993 – 1996 din nordul Carpatilor Orientali, Revista Pădurilor, Nr 2, pp 15 – 16

93. Simionescu, A., Daia, M., Mihalciuc, V., Chira, D., LiŃescu, M., Vlăduleasa, Ad., Petres,

Cz., Gal, L.,2002, EvoluŃia dăunătorilor forestieri în anii 1998 – 2001 în pădurile de răşinoase din zona Covasna – Harghita – Mureş – BistriŃa calamitate in 1995 si 1998, Revista Pădurilor, Nr 4, pp 1 – 9

94. Simionescu, A., Mihalache, Ghe., et al., 2000, ProtecŃia pădurilor , Regia NaŃională a

Pădurilor pp 287- 309

95. Simionescu, A., Mihalciuc, V., Chira, D., 1998, Dezvoltarea în anul 1997 a dăunătorilor de tulpină la răşinoasele calamitate in 1995 din zona Covasna – Ciuc – Mureş – BistriŃa, Revista Pădurilor, Nr. 3 – 4, pp 48 – 55

76

96. Spârchez, Ghe., Târziu, D-tru, Dinca, L., 2011, Pedologie, Editura Lux Libris, Braşov, pp

232 – 236

97. Şofletea, N., Curtu, L., 2007, Dendrologie, Editura UniversităŃii Transilvania, Braşov, pp 418 – 537

98. Tudor, I., Marcu, O., 1976, ProtecŃia pădurilor, Editura Didactica si pedagogica

Bucureşti pp 304- 306, 394 – 395

99. Vasian, I.; Oprean, I.; Oprean, L.; Moldovan B.; Mihalciuc, V., 2007: Sinteza ipsenolului şi ipsdienolului, componenŃi feromonali de agregare a unor Scolytinae. Revista de Chimie, 58(3): 296-299.

100. Wermelinger, B., 2004, Ecologi and management of the spruce bark beetle ips

typographus – a review of recent research. Forest Ecology and Management 202, Elsevier, pp 67 – 82

101. Weslien, J.; Bylund, H., 1988: The number and sex of spruce bark beetles, Ips

typographus (L.), caught in pheromone traps as related to flight season, trap type, and pheromone release. J. App. Ent., 106: 488-493.

102. Zhang, Q- H, Jakus, R., Schlyter, F., Birgersson, G., 2003, Can Ips typographus (L.) )

(Col. Scolytidae) smell the carrion odours of the dead beetles in pheromone traps, Electrophysiological analysis, J., Appl. Ent. 127, Blackwell Verlag, Berlin, pp 185 – 188

103. Zhang, Q-H., and Schlyter, F., 2003, Redundancy, synergism and active inhibitory range

of non – host volatiles and reducing pheromone attraction in european spruce bark beetle Ips typographus, Oikos 101, pp 299 – 310

104. Zumr, V., Nemek, V., Stary, P., 1985, Seasonal ceanges in the nutrient content in bodies

of Ips typographus L. ( Col., Scolytidae). Z. and Ent. 100, Verlag Paul Parey, Hamburg und Belin, pp 464 – 468

105. *** Atlas climatologic 1960

106. www. issg.org 107. Wikipedia 108. www.google.com

77

,, CERCETĂRI PRIVIND DOBORÂTURILE DE VÂNT ŞI PRINCIPALII FACTORI BIOTICI VĂTĂMĂTORI, ÎN MOLIDIŞURILE DIN RAZA D.S ARGEŞ ”

,, RESEARCHES CONCERNING THE WIND FALLS AND THEIR MAIN BIOTIC

DAMAGING FACTORS, IN NORWAY SPRUCE STANDS D.S ARGES ZONE"

Catastrofele naturale, mai ales doborâturile şi rupturile de vânt şi zăpadă de intensitate ridicată, constituie un factor dereglator al bioproducŃiei forestiere cu implicaŃii majore în plan economic şi ecologic prin modificarea relaŃiilor intrinsece ale ecosistemului forestier. Problema arboretelor afectate de fenomene naturale deosebite, în special a celor vătămate de vânt şi zăpadă nu este nouă şi cu toate cercetările făcute, o soluŃie definitivă, care să o rezolve nu s-a găsit, respectiv, până în prezent, nu s-au reuşit realizări spectaculoase în direcŃia creşterii rezistenŃei pădurilor la vânturile periculoase. Scopul cercetărilor prezentate în lucrare a fost acela de a identifica factorii naturali şi antropici care au contribuit la producerea doborâturilor de vânt în molidişurile din zona cercetată şi la cunoaşterea factorilor biotici care produc vătămări în aceste arborete. Şi, în final, dacă este posibil recomandarea unor măsuri silviculturale pentru prevenirea unor asemenea fenomene şi perfecŃionarea măsurilor de Ńinere sub control a speciilor dăunătoare.

Zona studiată nu era (conform datelor statistice) o zonă foarte vulnerabilă la doborâturi în comparaŃie cu CarpaŃii Orientali, dar în perioada 2005 – 2006 au fost semnalate asemenea fenomene, lucrarea de faŃă, aducând primele informaŃii de detaliu privind privind extinderea şi gravitatea doborâturilor în molidişurile din zonă.

The natural catastrophes, especially the wind falls and the wind damages and snow of high intensity, up represent the damaging factor of the forestry bioproduction with major implications on economic and environmental plan trough the intrinsec relarions changes of the forestry ecosystem.

The problem of stands affected by the uncommon natural phenomena, especially of those damaged by wind and snow, is not new and with all the researches done, an ultimate solution, that could solve it, hasn' t been found, respectivly so far, it hassn' t monaged spectacular achievement towards the direction of increasing the forests resistance to damagerous winds.

The aim purpose of the researches presented in the alove work was one of identificating the natural and antropic factors which contribued to the production of wind fakks in norway spruce stands from the researched area and of knowing the biotic factors that produce damages in these stands. And, eventually if it posible, the recommendation of some silvicultural measures for preventing these kind of phenomena and the continnous perfectionating of some controlling measures upon the damaging species.

The researched area wasn' t (according to the statistical information) a very vulnerable area to the falls, comparing to the Oriental Carpathians, but in the period between 2005 – 2006, there were semnalated such phenomena, so the present work, bring the first detailed information concernning the extension and the gravity of the wind falls in the norway spruce stands from the area.

78

CURRICULUM VITAE

InformaŃii personale

Nume / Prenume Surname/ First

name PĂUNA ADRIAN

Adresa(e) Adress

BL. 18, SC. B, ET. 1, AP 7, Strada Emil Garleanu, Nr. 7, Câmpulung, Jud. Argeş, cod 115100

Telefon(-oane) Telephone

Mobil: 0755010982

Fax(uri) 0248220223

E-mail(uri) pauna_d_adrian@yahoo.com ; pauna.adrian@gmail.com

NaŃionalitate(-tati) română

Data naşterii Date of birth

01.09.1982

Sex masculin

Locul de muncă

Domeniul ocupaŃional

INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI VANATOARE PLOIESTI

INSPECTIA SILVICA ARGEŞ SILVICULTURĂ

ExperienŃa profesională

CONSILIER SILVIC

Perioada 03.09.2007 - PREZENT

FuncŃia sau postul ocupat

CONSILIER

Principalele activităŃi şi

responsabilităŃi

IMPLEMENTAREA REGIMULUI SILVIC; CONTROLUL REGIMULUI SILVIC

Numele şi adresa angajatorului

I.T.R.S.V. Ploiesti, Sos. Vestului, Nr. 14-16, Ploiesti

Tipul activităŃii sau sectorul de activitate

SILVICULTURA

EducaŃie şi formare

Perioada 2006 – PREZENT

2001 – 2006 1997 – 2001

Calificarea / diploma obŃinută

DIPLOMA DE INGINER DIPLOMA DE BACALAUREAT

79

Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ /

furnizorului de formare

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV – Doctorand FACULTATEA DE SILVICULTURA ŞI EXPLOATARI

FORESTIERE BRAŞOV SPECIALIZAREA SILVICULTURA

LICEUL TEORETIC DAN BARBILIAN PROFILUL MATEMATICA - FIZICA

Limba(i) maternă(e) română

Limba(i) străină(e)

Autoevaluare ÎnŃelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare

la conversaŃie

Discurs orale

Exprimare scrisă

f.bine f. bine bine bine bine

Nivel european (*) Limba franceza Limba engleza

bine bine bine bine bine

Competente şi abilităŃi sociale

comunicativ, sociabil, capacitati organizatorice

Activitate ştiinŃifică Articole: 6

CompetenŃe şi cunoştinŃe de

utilizare a calculatorului

MS OFFICE, GIS ETC