ministerul economiei, comerțului și turismuluiaprobat, în aprilie 2015, planul de reorganizare de...

MARICEL POPA

Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului

Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie

BILANȚ ACTIVITATE februarie 2013 – decembrie 2015

BILANȚ ACTIVITATE MARICEL POPA

2

Cuprins

1. INFORMAȚII CHEIE ................................................................................................................................ 3

2. MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI TURISMULUI ................................................................... 5

POLITICI INDUSTRIALE ............................................................................................................................... 5

RESURSE MINERALE NEENERGETICE ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR INDUSTRIALE ................. 8

TRANSPORTUL DE GAZE NATURALE ....................................................................................................... 10

TRANSPUNEREA LEGISLAŢIEI EUROPENE DIN SFERA DE COMPETENŢĂ A MINISTERULUI ..................... 11

PARTICIPARE ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL GUVERNULUI LA DIFERITE ACȚIUNI TEMATICE........ 12

3. MINISTERUL ECONOMIEI - DEPARTAMENTUL PENTRU ENERGIE ..................................................... 13

Informațiile prezentate în acest material sunt

rezultatul a 3 ani de muncă neîntreruptă.

Am dovedit în această perioadă că se poate face

performanță și în sectorul public atunci când

există know-how și bune intenții.

Sunt mândru că am contribuit la schimbarea

paradigmei managementului la companiile de

stat, prin exemple precum Oltchim, Cuprumin,

Electrica sau Hidroserv.

- Maricel POPA

,,

,,

”


3

1. Informaț ii cheie

Creștere economică solidă

România a depășit în 2014 valoarea PIB din 2008;

România a avut cea mai mare rată de creștere economică din Uniunea Europeană în

trimestrul III, 2015;

Creșterea economică este sustenabilă, bazându-se în principal pe exporturi, producție

industrială și consum intern

România - a doua consolidare fiscală din Uniunea Europeană

În 2014, deficitul bugetar a scăzut la 1.9% din PIB, în condițiile în care, în decembrie, s-au achitat arierate și s-au plătit despăgubiri în avans

-6.6%

-1.1%

2.3%

0.2% 0.6%

3.4%2.9%

3.6%

-8.00%

-6.00%

-4.00%

-2.00%

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

2009 2010 2011 Aprilie 2012 2012 2013 2014 est. 2015

-9.0%

-6.8%

-5.5%

-3.0%-2.3% -1.9%

-1.4%

-10.00%

-8.00%

-6.00%

-4.00%

-2.00%

0.00%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 est. 2015


4

Nivel record al exporturilor

Se prefigurează ca anul 2015 să consemneze un nou record absolut al exporturilor din ultimii 26 de ani, după ce anul 2014 a consemnat o performanță similara;

În primele șapte luni ale anului 2015, valoarea totală a comerțului internațional al României a fost de 68 miliarde euro, în creștere cu 6,4% față de perioada similară a anului 2014, exportul cumulând valoarea de 32 miliarde euro, iar importul de 36 miliarde de euro.

Performanțe deosebite pentru companiile aflate în portofoliul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului

În primele 6 luni ale anului 2015, companiile aflate în portofoliul ministerului au înregistrat o creștere de peste 12 ori a volumului investițiilor și de peste 8 ori a veniturilor totale și a cifrei de afaceri, comparativ cu o creștere de 4 ori a cheltuielilor față de aceeași perioada a anului 2014;

Peste 300 milioane lei reprezintă dividendele încasate în anul 2015 de la societățile aflate în portofoliul Ministerului Eeconomiei, Comerțului și Turismului și virate integral la bugetul de stat;

Dividendele încasate în acest an reprezintă o creștere de 780% față de dividendele încasate și virate la bugetul statului în 2014;

Redresarea societății OLTCHIM SA Râmnicu Vâlcea și restructurarea companiilor din domeniul resurselor minerale neenergetice.

Deschiderea companiilor de stat din domeniul energiei către capitalul privat (Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica)

Listarea companiilor din domeniul energiei pe bursă și, în premieră pentru companiile de stat, listarea duală pe BVB și Bursa de la Londra pentru Romgaz și Electrica;


5

2. Minisțerul Economiei, Comerț ului s i Turismului

POLITICI INDUSTRIALE

Oltchim – o provocare majoră

Calitatea de secretar de stat coordonator al întreprinderilor de stat din domeniul resurselor

minerale neenergetice mi-a adus o mare satisfacție profesională dar și provocări pe măsură.

Societatea Națională a Sării, Societatea Națională a Apelor Minerale, Oltchim sau Cuprumin

reprezintă, alături de multe alte societăți de stat, exemple vii ale bogăției țării noastre.

La Societatea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, aflată in procedura de reorganizare judiciară, a fost

aprobat, în aprilie 2015, planul de reorganizare de către toate categoriile de creditori, iar în

septembrie 2015 au fost solutionate irevocabil toate contestatiile la acesta.

Conform ultimelor rapoarte, cifra de afaceri a societății Oltchim SA a crescut cu 31% în acest an

față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 436 mil. lei, la 571 mil. lei. De asemenea,

pierderea totală din activitatea curenta a fost redusa cu 157 mil. lei, de la nivelul de 173 mil. lei

la intrarea în insolvență, până la doar 16 mil. lei în 2015, fiind foarte aproape de pragul 0. De

altfel, EBITDA (veniturile înainte de impozitare, plata dobânzilor și amortizare) a trecut pe plus,

având o creștere de 109 mil. lei de la -75 mil. lei la intrarea în insolvență la +34 mil. lei in 2015.

Productia fizica a crescut la principalul produs de export cu 33% fata de anul 2014. Rezultatele

acumulate au permis companiei să-și plătească integral datoriile curente și să reducă nivelul

arieratelor. Astfel, numai în perioada iunie-septembrie 2015 arieratele au fost reduse cu 7,95

mil. lei.

Implementarea strategiei privind dezvoltarea industrială

Activitatea pe care am desfășurat-o în calitate de secretar de stat coordonator al Direcției

Politici Industriale s-a bazat pe o viziune pe termen mediu și lung potrivit căreia România

trebuie să devină un hub tehnologic și industrial în regiune până în anul 2020.

În acord cu această viziune, am avut în vedere următoarele aspecte prioritare:

- Abordarea policentrică – dezvoltarea spațială concentrată pe poli de competitivitate;

- Dezvoltarea clusterelor de competitivitate;

- O nouă strategie de reindustrializare a României;

- Întărirea parteneriatului strategic cu marii producători industriali din România;


6

- Dezvoltarea parcurilor tehnologice și industriale;

- Intensificarea schemelor de ajutor de stat pentru stimularea industriei;

- Un preț competitiv pentru susținerea marilor producători industriali, în interiorul

constrângerilor legislației europene.

Pe perioada mandatului meu și în acord cu prioritățile menționate mai sus, Ministerul

Economiei, Comerțului și Turismului a realizat, în domeniul politicilor industriale, următoarele

strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung și soluții de reformă industrială, comercială și

economică:

- Strategia Naţională pentru Competitivitate 2015-2020, a fost aprobată prin H.G. nr.

775/2015 în data de 16 septembrie 2015. SNC reprezintă un document strategic al

Ministerului Economiei, elaborat prin consultări atât cu mediul privat, cât şi cu

ministerele de linie, pentru corelarea intervenţiilor dedicate competitivităţii, având în

vedere domeniile naţionale de excelenţă, inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale

şi a dezvoltării rurale, a dezvoltării pieței muncii și factorului uman;

- Înființarea Consiliului Naţional al Competitivităţii (CNC). Acest consiliu va include și

reprezentanți ai mediului de afaceri, și va avea rol de evaluare a politicilor pentru

competitivitate, monitorizarea evoluţiilor sectoriale şi formularea unor direcţii

strategice însoţite de acţiuni pentru îmbunătăţirea potenţialului de competitivitate;

- Iniţierea Memorandumului și promovarea H.G. nr.959/2014, privind înfiinţarea

Comitetului interministerial pentru stimularea şi facilitarea înfiinţării de noi parcuri

industriale din care fac parte Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul

Fondurilor Europene și Ministerul Educației și Cercetării. Comitetul Interministerial

menționat coordonează procesul de stimulare și facilitare a înfințării de noi parcuri

industriale ca infrastructuri de afaceri, în scopul atratgerii de investiții și creerii de noi

locuri de muncă. S-au inițiat demersuri concrete de atragere a investitorilor din China,

Austria și din alte țări în scopul dezvoltării economice în diferite zone ale României.

- Inițierea, promovarea și lansarea Programului PRIMA MAȘINĂ în scopul stimulării

achiziționării de autoturisme noi, destinat în principal tinerilor cu vârsta cuprinsă între

18 şi 35 ani, dar şi celorlalte categorii de vârstă, pentru achiziţionarea primei maşini noi.

Programul guvernamental va încuraja achiziţia de autovehicule situate în palierele joase

de preţ sau maşinile puţin poluante cu litraj mic şi consum redus de combustibil.

Creşterea anuală a vânzărilor ar putea ajunge până la 1 miliard de lei ceea ce are


7

capacitatea de a conduce la o creştere economică de 0,1% cumulând efectele lanţului de

producţie, import şi distribuţie, inclusiv serviciile conexe din sectorul auto;

- Implementarea Hotărârii Guvernului nr. 495/2014 privind instituirea unei scheme de

ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea

Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din

surse regenerabile de energie. In perioada decembrie 2014 - octombrie 2015 au fost

emise 37 de acorduri de exceptare, pentru un numar de 1.840.000 de certificate verzi;

- Analize impreună cu producătorii/asociațiile patronale din industria prelucratoare a

măsurilor antidumping, antisubvenţie şi compensatorii, propuse de Comisia Europeană

pentru a remedia distorsiunile Pieţei Unice Europene generate de practicile neloiale ale

unor exportatori din state terţe. Informarea operatorilor economici despre avizele,

deciziile, regulamentele etc. emise de Comisia Europeană;

- Susținerea acțiunilor inițiate la nivelul Comisiei Europene privind viitorul industriei

siderurgice europene; participarea activă la reuniunile Grupului SHERPA și Grupului la

Nivel Inalt pe Oțel - aferent Planului de acţiune în domeniul oţelului prin prezentarea de

puncte de vedere despre siderurgia din România;

- Participarea în grupul de experţi CARS 2020, alături de alte 10 State Membre ale Uniunii

Europene, Comisia Europeană şi asociaţii europene din industria auto;

- Susținerea propunerilor și iniţiativelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare

Economica (OCDE) si participare la lucrările Grupului de lucru pentru siderurgie și ale

Grupului de lucru Construcţii Navale, unde România este membru cu drepturi depline.

- Actualizarea Fișei de Țară – componenta politică industrială din cadrul documentelor

Comisiei Europene privind Tabloul de Bord al Performanțelor Industriale și respectiv

politici și performanța competitivității Statelor Membre ediția 2014;

Implementare de proiecte finantate din Fonduri Europene Nerambursabile:

- Proiect SEENECO – Reţeaua Sud Est Europeană a Clusterelor de Excelenţă

- Proiect ClusterPoliSEE – Politici de cluster mai inteligente pentru Europa de Sud-Est

- Proiect CLUSTERIX - Clusters for European Innovation Cross-Linking

- Atlasul Economic al Romaniei (monitorizeaza investitiile publice)

- Documentul de Politică Industrială a României


8

RESURSE MINERALE NEENERGETICE ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

A ZONELOR INDUSTRIALE

În calitate de secretar de stat coordonator al Direcției Generale Resurse Minerale și Dezvoltarea

Durabilă a Zonelor Industriale, am elaborerat strategiile de dezvoltare durabilă pentru

următorii 10 ani în domeniul resurselor minerale neenergetice și am propus soluții de reformă

privind evoluția sectorului minier.

Activitățile principale desfășurate în perioada 2013 – 2015 au vizat:

- Derularea în perioada 2014-2015 a procesului de închidere a minelor, aprobate la

închidere prin hotărâri ale guvernului, a căror finanţare se realizează din alocaţii bugetare

prin S Conversmin SA:

o În anul 2014 a fost fundamentată o valoare de 198.668.155 lei, care asigura

finanţarea la nivel optim a obiectivelor miniere cu grad de risc asociat ridicat,

putând fi tratate inclusiv situaţiile neprevăzute, fiind alocate fonduri în valoare

de 78.097.891 lei;

o În anul 2015 a fost fundamentată o valoare de 198.500.000 lei, fiind alocate

fonduri în valoare de 65.568.910 lei;

- Accesarea de fonduri europene pentru proiectele retrospective din Programul Operaţional

Structural Mediu 2007-2013. În total se vor accesa 152.182.798 lei, respectiv 32.872.998

euro, MECT fiind singurul minister ce a depus aplicaţii retrospective pe programul de

finanţare 2007-2013;

- Proiectul Strategic “Dezvoltarea Durabila a Economiei Nationale in acord cu resursele

naturale si umane pe perioada 2015-2030”. Proiectul a fost initiat prin constituirea

Grupului de Lucru format din personal cu experienta din cadrul Directia de Dezvoltare

Durabila si Directia Politici Industriale;

- Elaborarea politicii minerale a României. O misiune a Băncii Mondiale a avut loc în mai

2014. Obiectivul misiunii a fost de a avansa discuțiile cu oficialii în vederea dezvoltarii unui

cadru și a unei schițe pentru o politică minerală pentru România. În cele două întâlniri

organizate în cadrul Ministerului Economiei s-au discutat opțiunile de politici și caracteristici

de design bazate pe cele mai bune practici și particularități ale sectorului minier românesc şi

internațional;


9

- Elaborarea Legii de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003. Ministerul Economiei

Comerţului şi Turismului a constituit un grup de lucru care a inclus reprezentanţi ai ANRM,

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi

ulterior au fost consultaţi şi reprezentanţii Transparency International. Proiectul de act

normativ este pe site-ul MECT pentru consultare publică;

- Strategia minieră 2015-2030. Strategia minieră se află pe site-ul MECT în dezbatere publică.

A fost concepută ca formă şi conţinut de un grup coordonat de minister şi format din

specialişti în domeniul minier, din mediul universitar, cercetători, patronate. Structura

acesteia este în consonanţă cu alte strategii din UE şi cu legislaţia europeană;

- Coordonarea împreună cu alte ministere a procedurii de infrigement pentru iazurile de

decantare ale SC Moldomin SA Moldova Nouă. În anul 2012, Comisia Europeană a

declanşat împotriva României o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute

de Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deseurilor din industriile extractive (cauza

2012/2182). Observaţiile Comisiei au vizat 5 iazuri de decantare aparţinând Moldomin SA.

Urmare a eforturilor coordinate ale mai multor ministere s-a reuşit scoaterea din

procedura de infringement a patru iazuri, rămânând iazul Boşneag extindere în procedură;

- Proiectele propuse pentru Programul Operational Comun ,,Romania - Republica Moldova

2014-2020”. In cadrul Programului au fost depuse initial in luna mai 2014 trei propuneri de

proiecte: Realizarea liniei electrice aeriene Iasi-Ungheni-Straseni; Realizarea liniei electrice

aeriene Suceava-Balti; Realizarea statiei back-to-back la Vulcanesti pentru linia electrica

aeriana Isaccea–Vulcanesti;

- Proiectul propus pentru Programul Operational Comun ,,Romania-Ucraina 2014-2020”

In cadrul acestui program, Ministerul Economiei prin Directia Dezvoltarea Durabila a

Zonelor Industriale a depus in luna mai 2014 un proiect cu denumirea ,,Proiect pilot pentru

sporirea coeziunii economice, sociale si teritoriale a zonei transfrontaliere Romania-

Ucraina”. Prin acest proiect se propunea infiintarea in zona transfrontaliera a Romaniei

(judetul Maramures) a doua incubatoare de afaceri inovative iar in zona transfrontaliera a

Ucrainei (regiune Khunst) infiintarea unui parc industrial. In luna noiembrie 2014 a fost

inaintata Nota Conceptuala a acestui proiect catre Autoritatea de Management a

Programului Operational Comun Romania-Ucraina. Finantarea este estimata la valoarea de

13.200.000 euro.


10

TRANSPORTUL DE GAZE NATURALE

Crearea unor reţele eficiente de infrastructură pentru energie este considerată de Comisia

Europeană (CE) o modalitate cheie pentru stimularea creşterii şi întărirea încrederii în piaţa

unică a Uniunii Europene (UE).

Regulamentul nr. 347/2013 stabileşte linii directoare privind dezvoltarea şi interoperabilitatea

coridoarelor şi domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene. Astfel,

conform Anexei I din Regulamentul nr. 347/2013 s-a identificat un număr limitat de coridoare

transeuropene prioritare în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale şi al petrolului,

precum şi domenii tematice prioritare pentru rute de energie electrică, reţele inteligente şi

reţele de transport ale dioxidului de carbon pentru care acţiunile UE se justifică. De asemenea,

Regulamentul stabileşte lista Proiectelor de Interes Comun (PCI) pentru aceste zone.

Planificarea şi implementarea Proiectelor de Interes Comun implică încurajarea statelor

membre în a eficientiza (simplifica) procedurile de autorizare, pentru a reduce semnificativ

durata realizării Proiectelor de Interes Comun şi pentru a creşte participarea publică şi gradul de

acceptare pentru implementarea unor astfel de proiecte.

În domeniul gazelor naturale S.N.T.G.N. Transgaz S.A. a propus pentru includerea în cea de a

doua listă de PCI următoarele proiecte:

- Conducta de gaze din Bulgaria în Austria, via România și Ungaria (dezvoltarea pe

teritoriul României a sistemului de transport de gaze natural pe culoarul Bulgaria-

România-Ungaria-Austria – abreviat BRUA);

- Dezvoltarea pe teritoriul României a coridoriului sudic pentru preluarea gazelor din

Marea Neagră (conducta Marea Neagră – Podișor);

- Coridorul central Isaccea – Coroi – Hațeg – Horia.

În urma reuniunii Grupului Decizional la Nivel Înalt (High Level Decision Making Body - HLDMB)

pentru validarea proiectelor candidate (gaze naturale, energie electrică şi petrol) pentru cea de-

a doua listă europeană de Proiecte de Interes Comun (PCI) care a avut loc la Bruxelles, în 3

noiembrie 2015, proiectele BRUA şi Coridorul Central au fost incluse în cea de-a doua listă

validată de PCI.

Tot în anul 2015, TRANSGAZ SA a finalizat lucrările de modernizare a Statiei de

Turbocompresoare Șinca Noua si a instalatiilor aferente; valoarea totala este de 100,6 mil lei,

suma accesata prin Fondul European de Dezvoltare Regionala si din bugetul national, in

conformitate cu Programul Operational “Cresterea Competitivitatii Economice”.


11

TRANSPUNEREA LEGISLAŢIEI EUROPENE DIN SFERA DE

COMPETENŢĂ A MINISTERULUI

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are obligaţia transpunerii în termen a

legislaţiei europene armonizate. Astfel, în vederea evitării procedurilor de infringement,

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului a transpus în perioada 2014 – 2015, în termenul

stabilit de prevederile comunitare, următoarele directive comunitare:

- Directiva 2014/68/UE privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la

punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune a fost transpusă în legislaţia

naţională prin HG nr. 123/25.02.2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la

dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune (MO nr. 181/17.03.2015);

- Directiva 2009/48/CE privind siguranţa jucăriilor a fost transpusă în legislaţia naţională prin

HG nr. 278/22.04.2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 74/2011

privind siguranţa jucăriilor (MO nr. 299/30.04.2015);


punerea la dispoziţie pe piaţă a aparatelor de cântărit cu funcţionare a fost transpusă în

legislaţia naţională prin HG nr. 710/26.08.2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea

la dispoziţie pe piaţă a aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată (MO nr.

708/22.09.2015);


punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare (reformare) şi Directiva delegată

(UE) 2015/13 de modificare a anexei III la Directiva 2014/32/UE a Parlamentului European şi

a Consiliului în ceea ce priveşte domeniul de valori pentru debit al contoarelor de apă au

fost transpuse în legislaţia naţionala prin HG nr. 711/26.08.2015 privind stabilirea condiţiilor

pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare (MO nr. 765/14.10.2015);


punerea la dispoziţie pe piaţă a recipientelor simple sub presiune a fost transpusă în

legislaţia naţională prin HG nr. 824/30.09.2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea

la dispoziţie pe piaţă a recipientelor simple sub presiune (MO nr. 784/21.10.2015);


12

PARTICIPARE ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL GUVERNULUI

LA DIFERITE ACȚIUNI TEMATICE

- Participarea la reuniunile formale și informale ale Consiliului de Miniștri ai Uniunii

Europene din domeniile Competitivitate și Industrie;

- Participare la lucrările Bordului pentru dezvoltare industrială al ONUDI (Organizaţia

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială). România, în cadrul acestei reuniuni, a

preluat calitatea de vicepreşedinte al Boardului, din partea grupului est-european, fiind şi

unul dintre cei 53 de membri ai Boardului de dezvoltare industrial;

- Participare la Summitul Global al Competitivității organizat de Secretariatul General al

Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, având ca tematică Dialogul global

asupra viitorului productivității: către o rețea a productivității în OECD;

- Participare la Forumul de Investiții Chineze 16+1: China – Europa Centrală și de Est.

Formatul cooperării China-ECE (Europa Centrală şi de Est) este o iniţiativă chineză, lansată în

2011, cu prilejul vizitei premierului chinez Wen Jiabao la Budapesta (24-25 iunie), când a

avut loc prima reuniune a Formului, cu participarea miniştrilor responsabili cu economia şi

dezvoltarea din 16 state ale regiunii.

- Participare la reuniunea viceminiştrilor Economiei din statelor membre ale Organizaţiei

Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), la Chişinău. Reuniunea a fost organizată de

Ministerul Economiei al Republicii Moldova, sub egida Preşedinţiei moldoveneşti în exerciţiu

a OCEMN;

- Participare la masa rotundă a miniştrilor economiei din cadrul Procesului de Cooperare din

Europa de Sud-Est (SEECP), ce a avut loc la Sofia. SEECP este o structură flexibilă de

cooperare regională, lansată de ţările din regiune, ca o expresie a solidarităţii lor, cu o

caracteristică aparte fiind singurul forum regional de cooperare în sud-estul Europei, lansat

şi administrat de ţările din regiune. Implicarea activă a României în cadrul SEECP se înscrie în

linia intereselor de consolidare a stabilităţii şi securităţii în regiune si oferirii de sprijin

concret pentru perspectiva europeană şi euro-atlantică pentru statele din Europa de Sud –

Est;

- Participare la lucrările Conferinţei la nivel înalt Valorificarea Potențialului Economic

pentru Dezvoltare Durabilă şi la Comitetul pentru Inovaţie, Competitivitate şi Parteneriat

Public Privat, organizate de Comisia Economică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru

Europa. Reuniunile au avut loc la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din Geneva.


13

3. Minisțerul Economiei - Deparțamențul pențru Energie

În desfășurarea activității în cadrul Departamentului pentru Energie am avut ca obiective

principale a politicii energetice asigurarea securității aprovizionării, accesibilitatea și

decarbonizarea/sustenabilitatea.

Luând în calcul gama largă de resurse energetice, mi-am propus transformarea României într-

un hub energetic regional prin valorificarea resurselor, identificarea de surse alternative de

aprovizionare și dezvoltarea interconectărilor (electricitate și gaze naturale).

În acest sens, am identificat ca proiecte strategice pentru funcționarea optimă a SEN,

următoarele:

- dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine;

- reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă;

- centrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești;

- modernizarea centralei de la Mintia;

- construcția unui nou grup termo la Rovinari;

- cablul submarin de transport al energiei electrice între România și Turcia.

Principalele realizări pe perioada mandatului în cadrul Departamentului pentru Energie sunt

următoarele:

I. Deschiderea companiilor de stat către capitalul privat (Nuclearelectrica, Romgaz,

Electrica). Listarea companiilor pe Bursă și, în premieră pentru companiile de stat,

listarea duală pe BVB și Bursa de la Londra pentru Romgaz și Electrica.

II. Inițierea discuțiilor în vederea identificării de potențiali investitori pentru proiectele

strategice din domeniul energiei

- Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă – stadiu avansat de negociere cu investitorul

selectat;

- Centrala de acumulare prin pompare Tarnița – Lăpuștești – procedură de selecție a

investitorului, în stadiu avasant; Obiectiv energetic strategic pentru echilibrarea

Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și asigurarea rezervei de capacitate,

necesară SEN, cu potențiale implicații la nivel regional;


14

- Dezvoltarea unui grup energetic nou la Rovinari – acord semnat între Complexul

Energetic Oltenia și China Huadian Engineering privind înființarea companiei cu

capital mixt de tip IPP (Independent Power Producer) pentru realizarea unui grup

energetic de 500 MW la Rovinari. (octombrie 2014). Proiectul este parte a procesului

de reînnoire a capacităților de producție din Sistemul Energetic Național, cu beneficii

semnificative în zonă, în plan economic și social prin crearea de locuri de muncă.

- Reabilitarea grupurilor 3 și 4 de la centrala termoelectrica Deva

o China National Electric Engineering Construction Corporation va moderniza

Grupul 4 şi va realiza instalaţiile de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la

Termocentrala Deva, în cadrul unui contract în valoare de circa 271 milioane

dolari. (septembrie 2014)

o Reabilitarea celor două grupuri energetice va asigura îmbunătățirea

randamentelor celor două grupuri și conformarea acestora cu cerințele de mediu

impuse de reglementările Uniunii Europene.

- Modernizarea grupului nr. 6 de la Sucursala Electrocentrale Turceni – semnarea

contractului de împrumut, de aproximativ 200 milioane de euro, între Complexul

Energetic Oltenia și BERD (ianuarie 2014).

- Cablul submarin România – Turcia – în prezent, în curs de analiză a variantelor de

lucru la nivelul celor două părți.

III. Crearea premiselor pentru asigurarea unor costuri suportabile, la energie, pentru

consumatorii casnici și consumatorii industriali

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea

Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei

din surse regenerabile de energie.

IV. Creșterea absorbției fondurilor europene în cadrul Axei 4 POSCCE

- Creșterea procentului de angajare a fondurilor disponibile în cadrul Axei 4 “creşterea

eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii

schimburilor climatice”, gestionată de Organismul Intermediar pentru Energie aflat

în subordinea Departamenului pentru Energie, de la 13% la 140% prin deblocarea

procesului de evaluare a cererilor de finanțare și de semnare a contractelor de

finanțare cu beneficiarii ce au depus proiecte în perioada 2007-2013.


15

V. Reprezentarea statului român în cadrul reuniunilor la nivel înalt

- Forumul economic “România – Energie Regenerabilă”, Stuttgart, martie 2013

- Forumul economic “Energii regenerabile şi Investiţii de Mediu în România”,

Berlin, aprilie 2013

- Consiliul Informal al Uniunii Europene: Energie, Dublin, aprilie 2013

- A 23-a ediţie a Forumului Economic de la Krynica-Zdroj, Polonia, septembrie 2013

- Conferinţă la Nivel Înalt privind Intrastructura Energetică, Vilnius, noiembrie 2013

- Consiliul Uniunii Europene: Energie, Bruxelles, martie 2014

ministerul economiei, comerțului și turismuluiaprobat, în aprilie 2015, planul de reorganizare de...

Documents