ministerul administraŢiei Şi internelorarhivelenationale.ro/.../balan-teodor-fond-personal... ·...

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR SERVICIUL JUDEŢEAN SUCEAVA AL ARHIVELOR NAŢIONALE

INVENTAR

FOND PERSONAL TEODOR BĂLAN

(1402-1972) Fond nr. 137

Inventar nr. 405

1

PREFAŢĂ

Fondul personal Theodor Gr. Bălan cuprinde un număr de 292 unităţi

arhivistice din anii 1402-1972 care au fost donate filialei de către creator în anii 1070-

1972, în stare bună de conservare.

Fondul conţine acte de stare civilă, autobiografie, invitaţii la manifestări

culturale, articole privind viaţa şi activitatea sa, manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice

ca: Documentele mănăstirilor din Bucovina; Problema Societăţii pentru cultură,

Pentru un teatru permanent în Cernăuţi; ale conferinţelor: Anul 1848 în Transilvania,

Avram Iancu, Ardealul în anii 1848-1849, Dimitrie Onciul; note privind activitatea

societăţii “Armonia” între anii 1881-1914.

În fond, un loc deosebit îl ocupă corespondenţă primită profesorul Teodor

Bălan de la personalităţi de seamă ale timpului ca: Nicolae Iorga, Andrei Oţetea,

Constantin C. Giurăscu, Alexandru Gonţa, Sever Zotta, G. T. Kirileanu, Mihail I.

Kogălniceanu, Sextil Puşcariu, Ioan Lupaş, Radu Rosetti, Ilie E. Torouţiu, Arhivele

Casei Curţii şi Statului din Viena ş.a., care atestă rodnica activitate de cercetare a

trecutului Bucovinei desfăşurată de profesorul Teodor Balan. Scrisorile din acest fond

oglindesc şi aprecierea asupra studiilor sale consacrate unor personalităţi istorice sau

culturale bucovinene ca Eudoxiu Hurmuzachi, Dimitrie Onciul, George Tofan.

Dintre documentele referitoare la alte persoane şi familia decât creatorul de

fond menţionăm pe cele privitoare la familia Vlaicu din Hroşăuţi, anul revoluţionar

1848-1849, activitatea culturală în Bucovina, primul război mondial, unirea

Bucovinei.

Documentele cuprinse în acest fond se păstrează sub forma de original,

traducere, copie, fiind redactate în limba română, latină şi germană. Ele au fost

ordonate după următoarea schemă:

Date personale şi despre creatorul de fond - pachetul I; manuscrise şi copii ale

lucrărilor ştiinţifice – Pachetul II; corespondenţa personală – pachetele III-IV;

documente ale unor persoane şi familii altele decât creatorul de fond – pachetul V.

Cota documentului este alcătuită din numărul pachetului scris cu cifre romane şi

numărul documentului din cadrul pachetului scris cu cifre arabe (I/25).

Corespondenţa personală a fost ordonată pe emitenţi, cronologic.

2

Evidenţa se asigură prin inventarul documentelor pe pachete, la sfârşitul

căruia am anexat lista fotografiilor şi ziarelor ce au fost integrate la colecţia de

fotografii şi biblioteca documentară.

Documentele au fost fişate, ordonate şi inventariate de către Vasile Gh. Miron

şi Mihai-Ştefan Ceauşu.

Suceava,15 iunie 1985 Vasile Gh. Miron

3

Nr.

inv.

Nr.

vechi Cuprinsul unităţii arhivistice

Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

PACHET I

DOCUMENTE PERSONALE ŞI DESPRE CREATORUL DE FOND

1 Extras de naştere privind pe Theodorus Gregorius

Balan

1885 iulie 26, Cacica

Copie autentificată după originalul aflat la Consiliul popular al comunei Cacica, Registru pentru născuţi al Parohiei greco-catolice din Cacica, pe anii 1870-1911, p.86

2 Certificat de deces privind pe Theodor Bălan

născut la 26 iulie 1885 în Gura Humorului

1972 noiembrie 25,

Gura Humorului

Copie autentificată

3 Profesor T. Bălan, Autobiografie 1967 septembrie 21,

Gura Humorului

14 Copie

4 Profesor Silvia Bălan, Autobiografie 1970 7 Copie

5 Societatea pentru cultura şi literatura română,

înfiinţată în 1862, anunţă reluarea

conferinţelor publice în cadrul Universităţii

libere şi solicită profesoarei Silvia Bălan

participarea

1941 noiembrie, Cernăuţi

Original, tipărit

6 Societatea pentru cultura şi literatura română

în Bucovina invită pe profesorul Teodor Bălan

la inaugurarea Universităţii libere seria a II-a

care se va face în 18.01.1942 cu conferinţa lui

Claudiu Isopescu, profesor la Universitatea din

Roma cu titlul „Influenţele italiene în

România”. Alătură programul conferinţelor

1942 ianuarie 14, Cernăuţi

Original, tipărit

7 Scrisoare adresată de profesorul Teodor Bălan

Societăţii pentru cultură din Cernăuţi, prin

care comunică că este dispus să ţină o

conferinţă cu subiectul „Ce s-a scris pe vremuri

despre noi”

1942 noiembrie 15, Cernăuţi

Original

4

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

8 Căminul cultural “Alexandru cel Bun” Suceava

invită pe profesorul Teodor Bălan, director al

conferinţă în oraşul Suceava

1942 octombrie 22

Original, semnătura lui Em. Iliuţ, M. Cărăuşu şi D. Loghin

9 Căminul cultural „Bogdan Vodă” Rădăuţi

invită pe profesorul Teodor Bălan din Cernăuţi

ca să conferenţieze în această localitate în

primele luni ale anului 1944

1943 decembrie 22, Rădăuţi

Original

10 Afiş al Universităţii libere din cadrul Societăţii

pentru cultura şi literatura română în

Bucovina, înfiinţată în 1862, prin care anunţă

conferinţa profesorului Teodor Bălan,

directorul Bibliotecii universitare Cernăuţi,

„Ardealul în anii 1848-1849”

1943 noiembrie 30

Tipăritură

11 Afiş privind programul organizat cu ocazia

comemorării a 20 ani de la moartea lui

Dimitrie Onciul

1943 decembrie 12

Tipăritură

12 Profesor Alexandru Vasilescu, Cuvânt rostit cu

ocazia sărbătoririi profesorului Teodor Bălan

la a 85-a aniversare

1970 iunie 14, Suceava

12 Copie

13 Iosif E. Naghiu, Prof. dr. docent Teodor Bălan 1970 10 Copie

14 Vasile Gh. Miron, Teodor Bălan – arhivist şi

editor de documente 1885-1972

1981 Original

PACHET II

MANUSCRISE ŞI COPII ALE LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE

1 Teodor Bălan, Documentele mănăstirilor din

Bucovina. Studiu, p. I-VII, 1-402

Manuscris


Bucovina, vol. I (1402-1492), 72 documente

Manuscris


Bucovina, vol. II (1491-1545), 48 documente

Manuscris


Bucovina,vol. III (1546-1583), 59 documente

Manuscris


Bucovina, vol. IV (1584-1614), 78 documente

Manuscris


Bucovina, vol. V (1615-1625), 90 documente

Manuscris


Bucovina, vol. VI (1626-1699), 114 documente

Manuscris

5

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


Bucovina, vol. VII (1702-1739), 131 documente

Manuscris


Bucovina, vol. VIII (1740-1756), 117

documente

Manuscris


Bucovina, vol. IX (1757-1765), 97 documente

Manuscris


Bucovina, vol. X (1766-1779), 119 documente

Manuscris


Bucovina, vol. XI (1780-1782), 83 documente

Manuscris


Bucovina, vol. XII (1783-1875), 105 documente

Manuscris

14 1925 ianuarie 29, Cernăuţi Manuscrisul

articolului ”Pentru un teatru permanent în

Cernăuţi”, publicat de Teodor Bălan în ziarul

”Czernowitzer Allgemeine Zeitung” din 29

ianuarie 1925


Copie

15 Problema Societăţii pentru cultură, articolul

publicat de Teodor bălan în ”Glasul Bucovinei”

din 22 martie 1928

1928 martie 22, Cernăuţi

Extras, 5 file

16 Teodor Bălan, Anul 1848 în Transilvania,

conferinţă

26

17 Teodor Bălan, Avram Iancu, conferinţă 6

18 Teodor Bălan, Ardealul în anii 1848-1849,

conferinţă

1943 noiembrie 30

31

19 Teodor Bălan, Dimitrie Onciul, conferinţă

ţinută în aula Universităţii din Cernăuţi, cu

ocazia comemorării a 20 de ani de la moarte

1943 decembrie 17, Cernăuţi

20 Prof. dr. Silvia T. Bălan, La sărbătoarea

aniversării de 15 ani a unirii Bucovinei cu

România

Copie din “Anuarul Liceului de fete nr.2 Cernăuţi” pe anul şcolar 1933/1934, p.9-17

21 Note privind activitatea teatrală în Suceava şi

înfiinţarea Societăţii culturale ”Armonia” la

Cernăuţi în 1881

Copii

6

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

22 Iohann Procopovici reprezentatul Societăţii

culturale “Armonia” solicită Guvernământului

Bucovinei aprobare pentru reprezentaţii

teatrale şi muzicale pe perioada decembrie

1882- aprilie 1883 în sala hotelului “De

Moldovie”

1882 decembrie, Cernăuţi

Copie germană

23 Informaţii culese de Teodor Bălan privind

activitatea muzicală desfăşurată de societatea

”Armonia” şi cea teatrală susţinută de trupa de

amatori români

1883-1884

24 Note şi informaţii privind activitatea

societăţii”Armonia” pe anul 1885 scrie de

Teodor Bălan

1885

25 Ioan Procopovici, vicepreşedintele comitetului

societăţii ”Armonia” solicită Guvernului

Bucovinei prelungirea licenţei pentru

reprezentaţiile teatrale pe timp de 6 luni. Se

aprobă.

1886 august 9/21, Cernăuţi

Copie

26 Eudoxiu Hurmuzachi, preşedintele societăţii

“Armonia” solicita Prezidiului Bucovinei

aprobare pentru reprezentaţiile teatrale în

viitoarele şase luni. Obţine aprobarea până în

duminica Floriilor,1888

1887 martie 1/13, Cernăuţi

Copii

27 Afiş privind reprezentarea vodevilului lui

Constantin Stamate Ciurea “Cărăbuşul” în sala

hotelului “Moldavie”. Cu o cerere a

Comitetului societăţii “Armonia” către

Prezidiul Bucovinei de prelungire a

reprezentaţiilor, pe timp de şase luni, începând

cu decembrie 1888, în hotelul Moldavie

1888 februarie 22/5 martie

Copii

28 Note privind concertele organizate de

societatea “Armonia” adunate de Teodor

Bălan. Elena Cornescu conservatoristă din

Fălticeni solicită şi obţine aprobare pentru

susţinerea unui concert în Suceava.

1895, 1905 Copii

7

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

29 Vasile Morariu, preşedintele Comitetului

societăţii “Armonia” cere aprobare Guvernului

Bucovinei pentru reprezentarea în sala

Teatrului orăşenesc a operetei „Crai Nou” de V.

Alecsandri, muzica de C. Porumbescu şi a

comediei „Doi surzi” tradusă din limba

franceză. Extrase din „Patria” din 8 mai 1898

şi 3 martie 1899 cuprinzând cronica

spectacolului.

1898 mai 3, Cernăuţi

Copii

30 Cereri pentru aprobarea reprezentaţiilor

organizate de societatea „Armonia”, cronici ale

spectacolelor în ”Sentinela” şi ”Patria”.

1899 Copii

31 Teodor Flondor, preşedintele Comitetului

societăţii ”Armonia” solicită Guvernului

Bucovinei aprobare pentru prezentarea

operetei ”Moş Ciocârlan” în sala Teatrului

orăşenesc, spre sărbătorirea jubileului de 20

ani de existenţă a societăţii, în zilele de 4 şi 6

mai 1901.

1901 aprilie 8, Cernăuţi

Copii

32 Tudor Flondor, preşedintele Comitetului

societăţii ”Armonia”, aduce la cunoştinţa

Guvernului Bucovinei că la 1 mai a.c. se va

prezenta în sala Teatrului orăşenesc opereta

”Crai Nou” de V.Alecsandri, muzica de C.

Porumbescu. Alătură şi textul pentru

cenzurare.


Copie

33 Comitetul societăţii ”Armonia” solicită

Guvernului Bucovinei ”licenţă” pentru

reprezentarea pieselor teatrale: I. Năpasta de

Caragiale, 2. Idil la ţeară de Juin şi Flert, 3.

Leac pentru soacre de Trocaru ş.a. Note din

”Voinţa poporului”.


34 Note privind activitatea teatrală desfăşurată de

societatea ”Armonia” ”Armonia”, extrase de

Teodor Bălan.

1910

35 Note privind activitatea teatrală desfăşurată de

societăţile ”Armonia” şi „Junimea”, adunate de

Teodor Bălan.

1911

8

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

36 Note privind activitatea culturală organizată de

societăţile „Junimea” şi ”Armonia” în anii

1912-1914, culese de Teodor Bălan.

1912-1914

37 Date de stare civilă privind pe Olga Kobilanski,

născută la 27 noiembrie 1863 în Cacica,

extrase de profesorul Teodor Bălan.

38 Teodor Bălan, Istoricul artei grafice din

Bucovina.

1937 Tipăritură

39 Inventarul Bibliotecii Universităţii din

Cernăuţi evacuate la Sibiu în 1944.

1944 decembrie Sibiu

40 Teodor Bălan, Documentele Familiei

Hurmuzachi (1636-1856).

Copie (originalul la Arhivele Naţionale Bucureşti)

41 Teodor Bălan, Polemica dintre ziarele

”Bucovina” şi „Siebenburger Bote” din anul

1849.


42 Teodor Bălan, Gărzile naţionale din Bucovina

din anul 1848.


43 Teodor Bălan, Conflictul pentru tricolor. Un

capitol din istoria politică a Bucovinei 1898-

1904.


44 Teodor Bălan, Zur Geschichte des deutschen

Theaters in der Bukowina 1825-1877.


PACHET III

CORESPONDENŢA PERSONALĂ

1 Prof. N. Adăniloaie, cercetător la Institutul de

istorie ”N. Iorga”, scrie profesorului Teodor

Bălan că este interesant în obţinerea lucrărilor

sale despre Bucovina pentru cunoaşterea

trecutului zbuciumat al acestei regiuni, despre

care ”s-a scris prea puţin în ultimii 20 de ani”.

1963 octombrie 6, Bucureşti

Original,semnătură

9

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

2 Prof. Nichita Adăniloaie, cercetător la

Institutul de istorie ”N. Iorga”, comunică

profesorului Teodor Bălan la Gura Humorului

că va face o nouă deplasare la Arhivele Statului

Iaşi, Botoşani, Piatra Neamţ, Fălticeni,

Suceava pentru a se documenta în legătura cu

reforma agrară din 1864. Cere relaţii în

legătură cu scrisoarea lui Miron Ciupercovici.

1964 ianuarie 14, Bucureşti

Original

3 Prof. Nichita Adăniloaie, cercetător la

Institutul de istorie ”N. Iorga”, comunică

profesorului Teodor Bălan că a primit lucrările

trimise. Cere relaţii privind publicarea scrisorii

lui Miron Ciupercovici, deoarece profesorul

Bulat nu i-a dat relaţii bune.

1964 martie 10, Bucureşti

Original

4 Iulia Aramă, stareţa mănăstirii Dragomirna

solicită profesorului Teodor Balan din Gura

Humorului să-i comunice locul unde se află

originalele a două documente în fotocopie

trimise mănăstirii Dragomirna. Primul din

1617 de la Radu Mihnea şi al doilea din 1653 de

la Gheorghe Ştefan.

1970 iunie 15, M-rea Dragomirna

Original

5 Constantin Ardeleanu, industriaş şi

comerciant, comunică profesorului Teodor

Bălan la Gura Humorului că a expediat suma

de 2.400.000 la adresa indicată şi-l va sprijini

în opera sa.

1946 decembrie 19, Bucureşti

Original

6 Nicolae/Bălan/, mitropolitul Ardealului,

comunică profesorului Teodor Bălan în

Cernăuţi că nu poate interveni la o persoană

pentru a-l sprijini, deoarece nu este în bune

relaţii, de când a scris o broşură împotriva

bisericii.

1937 aprilie 30 Original

7 Nicolae/Bălan/, mitropolitul Ardealului, scrie

profesorului Teodor Bălan evacuat la Bucşoaia

judeţul Câmpulung că îi trimite 10.000 lei

pentru a face faţă nevoilor de moment şi-i

recomandă şcolile confesionale la care ar putea

primi catedră.

1940 iulie 5, Sibiu

Original

10

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

8 Nicolae/Bălan/, mitropolitul Ardealului

comunică profesorului Teodor Bălan la

Bucşoaia Câmpulung locuinţă pentru toată

familia sa în Sibiu. Vrea să ştie la ce şcoală au

fost repartizaţi profesorii Bălan în Sibiu.

1940 august 14, Sibiu

Original

9 Nicolae/Bălan/, mitropolitul Ardealului

confirmă profesorului Teodor Bălan la

Cernăuţi primirea vol. VI al Documentelor

bucovinene, felicitându-l pentru contribuţia la

cunoaşterea trecutului Bucovinei.

1942 martie 17, Sibiu

Original


trimite profesorului Teodor Bălan o carte de

vizită pentru generalul Dragalina,

guvernatorul Bucovinei, asigurându-l de tot

sprijinul.



mulţumeşte profesorului Teodor Bălan pentru

urarea făcută de ziua numelui şi-l informează

asupra rudelor sale.

1948 decembrie 12, Sibiu

Original

12 Luţu Bălan din Bucureşti scrie tatălui său,

profesorului Teodor Bălan, la Turnişor Sibiu,

după o perioadă lipsită de ştiri, rugându-l să-i

trimită nişte bani.

1944 septembrie 23,Bucureşti

Original

13 G. Bezviconi din Iaşi reia colaborarea cu

profesorul Teodor Bălan din Cernăuţi. Ii

apreciază volumul III al Documentelor

bucovinene, care cuprinde informaţii despre

relaţiile înaintaşilor săi Keşco, Calmuţchi cu

Bucovina.

1942 martie 9, Iaşi

Original

14 Aurelia Cazacu, secretar literar la Teatrul de

stat din Galaţi, solicită profesorului Teodor

Bălan din Gura Humorului informaţii şi

materiale documentare privind tradiţiile

teatrale gălăţene pentru organizarea Muzeului

teatrelor din Moldova

1971 mai 24, Galaţi

Original

15 Prof. univ. Romulus Cîndea din Avrig îl roagă

pe profesorul Teodor Bălan din Cernăuţi să-i

trimită Sibiu. Comunică profesorului Teodor

Bălan că i-a trimis broşura sa despre

Hurmuzachi.

1942 iulie 3, Avrig

Original

11

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

16 Prof. univ. Romulus Cîndea din Avrig cere

profesorului Teodor Bălan, directorul

Bibliotecii Universitare Cernăuţi, să-i trimită

cărţile sale prin d-l Zugrav şi însemnările sale

despre ”Concordate”. În vara anului 1940 la un

sfat al profesorilor a propus ce Universitatea

din Cernăuţi să fie adăpostită la Timişoara.

1942 iulie 25, Avrig

Original

17 Congresul Mondial al Evreesc – Secţiunea din

România solicită profesorului Teodor Bălan

din Gura Humorului copia unui document din

1750 referitor la evreii din Suceava. Cere să-i

comunice revista şi anul publicării.


Original

18 D. Constantinescu, fost asistent universitar,

felicită pe profesorul Teodor Bălan pentru

articolul “O nouă colecţie de documente

moldoveneşti” publicat în revista ”Studii”.

1958 aprilie 17, Iaşi

Original

19 Anton Coşbuc trimite profesorului Teodor

Bălan din Gura–Humorului scheme

genealogice prvind familia Bălan din Mintiu şi

familia Avram din Leşu. Solicită noi date

despre satul Gălăneşti şi îşi exprimă dorinţa de

a vizita Jicovele pentru documentare.

1962 iulie 31, Leşu-Năsăud

Original

20 Prof. Emil Diaconescu din Iaşi solicită

profesorului Teodor Bălan din Cernăuţi sprijin

în difuzarea manualului său de istorie la Liceul

”Aron Pumnul”. Apreciază monografia lui

Teodor Bălan despre profesorul său Dimitrie

Onciul.

1941 septembrie 1, Iaşi

Original

21 Filaret Doboş din Sibiu scrie lui Teodor Bălan

la Gura–Humorului că funcţionarii care au

lucrat la Biblioteca Universităţii din Cernăuţi

au ocupat alte servicii. Dembrojevici cu vreo

doi ani este la Muzeu de ştiinţe naturale din

Sibiu. Micescu este la Iaşi la Universitate.

Teatrul din Sibiu a ars şi acum se foloseşte

clădirea cinematografului Apollo.

1949 octombrie 24, Sibiu

Original

12

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

22 Gheorghe Duzinchevici, directorul regional al

Arhivelor Statului Suceava, solicită

profesorului Teodor Bălan copii de pe

documentele de la Arhivele Statului privind

Bucovina în vederea refacerii fondurilor

pierdute.

1945 mai 31, Sibiu

Original

23 Ing. Şerban I. Flondor din Bucureşti scrie


despre persoane decedate ca: Adina Ştirbey

(89 ani), sora socrului său, Alfred Margul

Sperber, scriitor şi poet, P. Băbeanu, Dr.

Nandriş. Ii solicită o spiţă a neamului

Calmuţchi şi o fotografie a conacului din

Cernauca pentru a fi publicată în revista

“Studii”.

1967 februarie 9, Bucureşti

Original

24 Ing. Şerban Flondor din Bucureşti comunică

profesorului Teodor Bălan din Gura

Humorului că toate documentele Flondor

Storojineţ, Hurmuzachi-Zotta din Davideni cu

biblioteca şi unele documente Ştirbey au

rămas la plecarea lui din Buftea pe loc şi se

găsesc la Arhivele Statului Bucureşti, unde pot

fi consultate. Erau patru lăzi din Davideni şi

trei din Storojineţ. Îl informează că a fost

recomandat revistei “Flacăra” pentru a

prezenta în rubrica „Oameni de seamă” viaţa şi

opera lui Eudoxiu Hurmuzachi. Anexează

copia scrisorii către Flacăra.

1967 mai 12, Bucureşti

Original

25 Fundaţia culturală “Mihail Kogălniceanu”

primeşte cu plăcere colaborarea profesorului

Teodor Bălan din Cernăuţi la Arhiva

Românească. Cere să trimită articolul.

1943 aprilie 24, Bucureşti

Original

26 Fundaţia culturală “Mihail Kogălniceanu” din

Bucureşti comunică profesorului Teodor Bălan

la Cernăuţi că articolul său va fi publicat

recomandă la prezentarea scrisorilor să

folosească o scrisoare publicată de la sever

Zotta.


Original

13

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

27 Fundaţia culturală “Mihail

Kogălniceanu”trimite lui Teodor Bălan la

Cernăuţi tomul V şi-i face recomandări pentru

îmbunătăţirea lucrării Scrisori între „Mihail

Kogălniceanu şi Hurmuzăcheşti”.


Original

28 Fundaţia culturală “Mihail Kogălniceanu” din

Bucureşti comunică profesorului Teodor

Bălan, evacuat la Turnişor, judeţul Sibiu, că

bombardamentul de la începutul lunii mai a

incendiat atelierele Cărţii Româneşti

distrugând o parte din coli şi zaţuri netrase în

coli. Din această cauză revista a apărut numai

cu 188 pagini, partea a -V- a tomul IX, din care

160 coli au fost salvate de la incendiu. La

articolul profesorului Teodor Bălan a alăturat

planşa Arhiva Românească din 1840, revistă

trimestrială. Emitentul îl întreabă ce s-a putut

scoate din Biblioteca Universităţii Cernăuţi şi

din Arhivele Statului Cernăuţi de către

Duzinchevici.

1944 august 3, Bucureşti

Original

29 Prof. D. Furtună din Dorohoi solicită

profesorului Teodor Bălan din Cernăuţi vol. VI

din Documente bucovinene, nou apărut.


Original, semnătură

30 Profesorul Dumitru Furtună confirmă

profesorului Teodor Bălan din Cernăuţi

primirea a două scrisori li felicită pe

profesoara Silvia Bălan pentru „Grozea” lui

Alecsandri

1943 aprilie 14, Dorohoi


31 Profesorul Dumitru Furtună solicită

profesorului Teodor Bălan la Gura–Humorului

un exemplar din lucrarea „Forum Nobilium”,

deoarece „s-a pierdut odată cu sute de studii”

din biblioteca sa

1947 martie 1, Dorohoi

Original

14

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


profesorului Teodor Bălan lucrarea

Documente bucovinene. Îl felicită pentru

lucrările sale şi-i cere materiale în legătură cu

Eminescu şi Ipoteştii. A văzut la profesorul Ilie

Minea scrisori în limba germană ale lui

Gheorghe Eminovici, dar nu ştie ce s-a făcut cu

ele după moartea profesorului Mine

1949 august 26,Dorohoi

Original



primirea lucrărilor „Corespondenţa lui Mihail

Kogălniceanu cu Hurmuzachi”, „Scrisori

Xenopol” şi „Grigore Ghica şi ziarul Bucovina”.

Apreciază contribuţia „Documentelor

bucovinene” la explicaţia unor cuvinte ca

„Zăborului”. Va trimite maestrului de la

Râmnicu Vâlcea broşura lui Burghele despre C.

Negri.

1949 octombrie 30, Dorohoi

Original



Humorului informaţii privind pe Gheorghe

Eminovici, tatăl poetului Mihai Eminescu.

Comunică că vrea să arate în lucrarea sa pe

ultimii care l-au cunoscut, în viaţă, pe

Eminescu.

1949 decembrie 26, Dorohoi

Original

35 Profesorul Dumitru Furtună scrie profesorului

Teodor Bălan la Gura - Humorului, „unde se

culeg documente şi se varsă în frumoase

colecţii de înţelepciune peste veacuri” că are

mare dreptate când arată rolul pe care l-au

îndeplinit Hurmuzăcheştii chiar în legătură cu

familia lui Eminescu. Cere să i se precizeze

dacă există satul „Ruşii lui Balş” în Bucovina şi

care este.

1950 august 6, Dorohoi

Original

36 Profesorul Dumitru Furtună mulţumeşte

profesorului Teodor Băla din Gura Humorului

pentru notele trimise în legătură cu Ruşii lui

Balş. Îl informează că cu datat de 1 septembrie

1950 va ieşi la pensie.

1950 august 13, Dorohoi

Original

15

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


Teodor Bălan că n-a găsit colecţia de scrisori

Eminovici, rămase de la Ilie Minea, din care

cauză nu poate da la iveală studiul său

„Eminescu şi Ipoteştii”. Întreabă cine a fost la

înmormântarea lui Eminescu.

1950 decembrie 29, Dorohoi

Original

38 Profesorul Dumitru Furtună îi solicită


Humorului fotografia lui Tudor Ştefanelli. Îi

comunică că nu poate veni la Gura Humorului

din lipsă de bani.

1952 mai 12, Dorohoi

Original


Teodor Bălan la Gura Humorului, mulţumind

profesorului Dugan pentru fotografia lui Tudor

Ştefanelli împrumutată pentru reproducere,

informează apoi despre preocupările sale din

trecut şi prezent: „Istoria preoţimii române”,

Mănăstirea Drăgoeşti ş.a.

1952 iunie 2, Dorohoi


40 Profesorul Dumitru Furtună comunică

profesorului Teodor Bălan dările clericilor

Români în secolul al XVII-lea, recomandându-

i lucrarea: D. Furtună „Preoţimea românească

în sec. al XVIII-lea”, Vălenii de Munte, 1915


Original



Humorului că odată cu restituirea cărţilor

împrumutate îi va trimite şi lucrarea sa

„Preoţimea românească în sec. XVIII-lea”

exemplar proprietatea prietenului său V.

Bordeianu. Pentru a satisface cerea pentru

Moldova va scoate ediţia a II-a îmbunătăţită.

Cere cu împrumut ”Istoria învăţământului

românesc” de N. Iorga şi „Dezvoltarea

Moldovei” ed. Adamescu.


Original

16

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.



că i s-a ridicat rangul de „econom” şi i s-ar

cuveni din partea Mitropoliei un ajutor de

studiu pentru Istoria preoţimii române. Ii va

restitui Cronica Episcopiei de Rădăuţi de

Dimitrie Dan.

1952 iulie 1, Dorohoi

Original


profesorului Teodor Bălan că a primit cu

împrumut două cărţi trimise în pachet.

Referindu-se la recunoştinţa bisericească

afirmă că Ion Creangă „a luat şi a băut paharul

recunoştinţei lor…până la fund”.


Original

44 Profesorul Dumitru Furtună din Dorohoi

trimite profesorului Teodor Bălan lucrarea sa

„Preoţimea românească în sec. al XVIII-lea” şi

îi restituie nişte documente


Original

45 C.C. Giurescu, profesor la Universitatea din

Bucureşti, comunică profesorului Teodor

Bălan Condiţiile în care poate fi publicată de

către Aşezământul cultural „Ion C. Brătianu”

Bucureşti lucrarea Refugiaţii moldoveni în

Bucovina la 1821 şi 1848. Ii mulţumeşte pentru

două studii trimise, pe care le va folosi la

predarea cursului de istoria românilor.


Original

46 Alexandru I. Gonţa, cercetător la Institutului

de istorie „N. Iorga”, comunică profesorului

Teodor Bălan problemele discutate cu

profesorul Andrei Oţetea privind angajarea

profesorului Teodor Bălan în calitate de

colaborator pentru secţia de istorie medie a

Institutului de istorie şi publicarea unor

lucrări. Ii propune să-i scrie profesorului

Andrei Oţetea.

1956 septembrie 9, Bucureşti



de istorie Bucureşti, trimite profesorului

Teodor Bălan la Gura Humorului 13 fotocopii

de pe documentele cerute



17

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.



Teodor Bălan din Gura Humorului că va fi

vizitat de Gheorghe Georgescu - Buzău cu

ocazia unei excursii pe care o va face cu

studenţii în Nordul Moldovei. Ii apreciază

volumele de documente,absolut necesare la

întocmirea lucrării sale „Evoluţia satelor şi a

proprietăţii în Moldova”.


Original



Teodor Bălan din Gura Humorului impresii

asupra lui Gheorghe Georgescu - Buzău, V.

Maciu şi Ilie Corfus. Se oferă să-i trimită copii

după câteva documente şi-l aşteaptă la

Bucureşti.


Original



Teodor Bălan din Gura Humorului impresii

despre sesiunea Academiei din 26-30

septembrie 1957 şi-l informează asupra unor

documente cerute în copie de destinatar ca

documentul de închinare a mănăstirii Suceviţa

de către Vasile Lupu, vv. Moldovei, şi

mitropolitul Varlaam Marelui Schit din

Polonia, la îndemnul Mariei, fiica lui Eremia

Movilă


Original



Teodor Bălan că profesorul Andrei Oţetea este

foarte ocupat şi nu i-a putut răspunde. A fost

plecat la Budapesta, Londra şi acum se află

Cluj la aniversarea răscoalei de la Bobîlna. Ii

comunică că lucrările apar foarte greu şi să nu

fie neliniştit de lucrările sale trimise spre

publicare.


Original


de istorie „N. Iorga”, trimite profesorului

Teodor Bălan copia documentului de închinare

a mănăstirii Suceviţa Marelui Schit din Polonia


Original

18

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.



Teodor Bălan că i-a fost publicată recenzia-

răspuns cu privire la „Colecţia de documente

moldoveneşti” în revista „Studii de istorie” cu

toate că referatele lui P.P. Panaitescu şi

Damaschin Mioc au fost negative. Profesorul

Andrei Oţetea a dispus publicarea recenziei.


Original



Teodor Bălan la Gura Humorului că a vorbit cu

Bîrgăoanu de la revista „Studii de istorie”

pentru a-i asigura 40 extrase din nr.1/1958 cu

recenzia sa. Îl roagă să nu-i scrie

academicianului Andrei Oţetea despre

greutăţile avute la publicarea ei şi animozitatea

ce există între destinatar şi P.P. Panaitescu, la

care ţine mult Andrei Oţetea.


Original



Teodor Bălan că nu i-a putut trimite

fotocopiile de pe documente deoarece

laboratorul de fotografiat se află în verificare.

A pregătit pentru tipar articolele: „Unde a avut

loc bătălia între Ştefan cel Mare şi Petru Aron”

şi „ Două mănăstiri dispărute de pe valea

Dobrovăţului”.

1958 iunie 6, Bucureşti

Original



Teodor Bălan că lucrează de zor la raionarea

topicelor din documentele moldoveneşti, iar de

la 1 octombrie trece la redactarea lucrării care

va avea 1.000 pagini. Cere lămuriri asupra

originii numelui de „Şomuz”, considerându-l

de origine latină şi combătând pe cei care-l

consideră cuman şi voi să comunizeze regiunea

dintre Moldova şi Siret. În privinţa publicării

lucrărilor în cere răbdare. Îi mulţumeşte

pentru lucrarea „Satele dispărute din

Bucovina”, care i-a fost de mare folos.


Original

19

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


de istorie „N. Iorga”, scrie profesorului Teodor

Bălan din Gura Humorului că lucrează de zor

la „Indicele de locuri pentru Moldova”.

Informează că nu i s-a luat direcţia revistei

„Studii” profesorului Oţetea şi nu i s-a publicat

articolul „Unde a avut loc Bătălia dintre Ştefan

cel Mare şi Petru Aron

1958 noiembrie 24, Bucureşti




Teodor Bălan la Gura Humorului că a terminat

de redactat „Indicele” lucrării sale şi în

ianuarie 1960 îi va trimite un exemplar pentru

observaţii şi completări pentru că este singurul

om din moldovenii care au publicat

documentele, care mai trăieşte


Original

59 Alexandru I. Gonţa cercetător la Institutului de

istorie „N. Iorga”, confirmă profesorului

Teodor Bălan primirea lucrării „Din istoricul

Câmpulungului moldovenesc” căruia i-a făcut

o frumoasă prezentare pentru revista „Studii”.

Îi sugerează ideea întocmirii unei monografii a

Câmpulungului în care să introducă un capitol

despre instituţiile gentilice ale

câmpulungenilor.




istorie „N. Iorga”, comunică profesorului

Teodor Bălan regretul pentru respingerea

lucrărilor de la editură şi-l sfătuieşte să nu

discute cu profesorul Andrei Oţetea înainte de

a discuta cu el


Original


istorie „N. Iorga”, scrie profesorului Teodor

Bălan din Gura Humorului să depăşească

momentele grele pricinuite de moartea fratelui

său pentru a putea finaliza lucrările sale

privind trecutului Bucovinei



20

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


istorie „N. Iorga”, la scrisoarea lui Teodor

Bălan,îi comunică că a prezentat cu plăcere

opiniei publice lucrarea „Din istoricul

Câmpulungului moldovenesc”, subliniind

calităţile lucrării. Susţine că Moldova exista ca

stat la 1070 şi nu a fost întemeiată de către

Bogdan, iar Ocolul Câmpulungului este o

organizare gentilică şi nu feudală


Original


istorie „N. Iorga”, scrie lui Teodor Bălan că

teza existenţei moldovenilor la 1070 a luat-o

din Dlugosz, sprijinindu-se pe participarea

moldovenilor sub suzeranitatea pecenegilor la

1070 în contra lui Boleslav al Cracoviei,dar în

ajutorul lui Wiaceslav de Polosck. Informează

despre redactarea câtorva articole printre care

„Valahia Minor”cu capitala la Hârlău. Deci are

documente puţine a reuşit să identifice patru

voievodate la 1343.

1961 septembrie 27

Original


istorie „N. Iorga”, solicită profesorului Teodor

Bălan din Gura Humorului următoarele

informaţii:

- Unde sunt descrise proprietăţile

logofătului Tăutu în Pocuţia?

- Unde este publicată Cronica prusacă de la

începutul ordinului până la 1508?


Original

65 Alexandru I. Gonţa cercetător la Institutului


Teodor Bălan la Gura Humorului că lucrează

de zor la teza de doctorat „Statul românesc în

Moldova medievală”. A găsit informaţii despre:

toponimie şi organizarea satului moldovenesc

în lucrările profesorului Bălan. (Numele Bălan

e vizigot. Grămada satului vine de la „gramma”

din sanscrită, care înseamnă adunare).


Original

21

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

66 Artur Gorovei, membru de onoare al

Academiei Române, mulţumeşte lui Teodor

Bălan pentru împrumutul „Documentelor

bucovinene” în care a găsit date despre

străbunicii săi şi-i solicită cu împrumut noi

lucrări. Îl informează că lucrează la

monografia mănăstirii Slatina.

1942 iunie 8, Fălticeni

Original

67 Profesorul universitar Vasile Grecu din

Bucureşti dă indicaţii profesorului Teodor

Bălan asupra procedurii ce trebuie să

îndeplinească pentru obţinerea

(recunoaşterea) diplomei de doctorat


Original

68 Profesorul universitar Vasile Grecu din

Bucureşti comunică profesorului Teodor Bălan

la Gura Humorului că cererea sa împreună cu

dosarul şi cărţile pentru obţinerea

(recunoaşterea) doctoratului au fost depuse la

Ministerul Învăţământului, unde funcţionează

o comisie sub preşedinţia profesorului Roşca

de la Cluj.


Original

69 Scrisoare prin care profesorul Dr. Lothar Gross

din Viena îi mulţumeşte profesorului Teodor

Bălan din Cernăuţi pentru actul de botez

trimis. Întrucât profesorul Teodor Bălan nu

acceptă să primească cheltuielile făcute cu

eliberarea acestui act, profesorul Gross îl

întreabă dacă nu ar putea să-i trimită o copie

de pe vreun document ce face obiectul

cercetărilor sale.

1943 martie 26, Viena

Original

70 George Hainic din Bucureşti comunică

profesorului Teodor Bălan la Sibiu că a căutat

la Biblioteca Academiei cărţile cerute dar nu

le-a găsit. Informează despre o familie

repatriată în Germania care a avut mult de

suferit prin lagăre.


Original

71 George Hainic mulţumeşte profesorului

Teodor Bălan pentru felicitări, amintindu-i de

relaţiile strânse dinaintea războiului şi de

greutăţile prin care au trecut. Amintirea

prieteniei întăreşte dorinţa de a se revedea.


Original

22

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

72 Adresa nr.709/1941 prin care Arhivele Statului

(austriece) din Viena îi răspund profesorului

Teodor Bălan la Sibiu, că pentru a i se face un

număr de 46 fotocopii de pe documentele

privitoare la evenimentele revoluţionare ale

anilor 1848-1849 din Bucovina, urmează să

trimită contravaloarea de 27,60 mărci.

1941 martie 31, Viena

Original

73 Institutul de Istoria Artei, fiind informat

asupra lucrărilor profesorului Teodor Bălan

privind istoria trecutului în Bucovina, îi

solicită colaborarea în revista institutului,

neavând alte posibilităţi.


Original

74 Institutul de Istoria Artei comunică


Humorului că nu poate asigura tipărirea

lucrărilor privind istoria teatrului în Bucovina,

dar le poate recomanda Editurii Academiei

R.P.R., conform unor recente hotărâri.


Original

75 Samuil Ioneţ, director şcolar în Rădăuţi,

mulţumeşte profesorului Teodor Bălan din

Cernăuţi pentru donaţia de 25 cărţi şi o

fotografie făcută Muzeului Bucovinei din

localitate. Cărţile au fost inventariate sub nr.

5606-5632.

1943 mai 21, Rădăuţi

Original

76 Profesorul universitar Nicolae Iorga scrie lui

Teodor Bălan, profesor la Liceul „Aron

Pumnul” din Cernăuţi, ca să-i trimită unei

lucrări pentru publicare.

1920 septembrie 3

Original

77 Profesorul universitar Nicolae Iorga cere

profesorului Teodor Bălan din Cernăuţi

materiale documentare privind participarea

poporului nostru la primul război mondial, în

vederea expunerii lor în Muzeul Războiului din

Paris.

1923 februarie 28

Original

78 Profesorul Nicolae Iorga din Bucureşti

transmite mulţumiri profesorului Teodor

Bălan din Cernăuţi.


Original

23

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

79 Profesorul Nicolae Iorga din Paris comunică

profesorului Teodor Bălan, preşedintele

Societăţii pentru cultura şi literatura română

din Cernăuţi, că va inaugura conferinţele la

începutul lunii mai cu subiectul „De ce are

nevoie Bucovina?”.

1924 februarie 5, Paris

Original

80 G.T.Kirileanu din Piatra Neamţ mulţumeşte

profesorului Teodor Bălan din Cernăuţi pentru

volumul cu „interesanta corespondenţă a lui

George Tofan”, în care a găsit ştiri „asupra

vieţii culturale şi a luptelor naţionale din

Bucovina”.

1943 octombrie 6, Piatra Neamţ

Original

81 Scrisoarea ing. Wilhelm Landskrau din Linz-

Austria prin care îi comunică profesorului

Teodor Bălan din Gura Humorului cum s-a

sărbătorit la Linz revederea după 50 de ani a

absolvenţilor Liceului german de stat din

Cernăuţi, promoţia 1921. Dintre foştii elevi

numai trei au fost prezenţi. Cu acest prilej s-a

dat citire scrisorii profesorului de istorie

Teodor Bălan, care, îi felicită şi le doreşte mult

noroc foştilor săi elevi. Este anexat şi articolul

din ziarul „Der Sudostdeutsche” din 15 aprilie

1971 în care se consemnează desfăşurarea

acestui eveniment memorabil.

1971 noiembrie 7, Linz

Original

82 Eftimie Luca, stareţul Mănăstirii Sf. Ioan din

Suceava, mulţumeşte profesorului Teodor

Bălan pentru donaţia făcută, constând din 40

lucrări bisericeşti.

1970 noiembrie 5, Suceava

Original

83 Ion Lupaş, profesor universitar, confirmă lui

Teodor Bălan, directorul Bibliotecii

Universităţii Cernăuţi că a primit lucrarea

„Corespondenţa lui George Tofan”

încredinţându-l că a citit cu plăcere scurta

caracterizare despre „opera acestui om

extraordinar” cât şi bună parte din cele 155 de

scrisori, care prezintă un viu interes pentru

problemele şcolii şi culturii româneşti. Îi

asigură că va publica studiile sale istorice în

„Anuarul Institutului de istorie naţională”.


Original

24

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

84 Scrisoarea deputatului Florea Lupu către

profesorul Teodor Bălan privind înfiinţarea

societăţii „Arcaşul” în Bucovina.

1920 Original, limba germană

85 Scrisoare prin care Dr. Iosef Mayr de la

Arhivele din Viena îi răspunde profesorului

Teodor Bălan din Sibiu că nu a găsit în arhiva

universităţii din Viena date referitoare la

Hurmuzaki care, să fi absolvit facultatea de

drept. Pentru a întreprinde noi cercetări,cere

date mai precise în această problemă.

1944 iunie 23, Viena

Original, limba germană

86 Liviu Marţian inginer scrie vărului său Teodor

Bălan, la Sibiu, că se bucură că au primit

servicii distinse într-un oraş de frunte şi că fiul

mai mare continuă studiile politehnice la

Timişoara,iar cel mic liceul la Sibiu. Nu-i poate

răspunde la întrebările puse decât că este

sănătos şi vrea să suporte cu răbdare sarcinile

bătrâneţii.

1940 decembrie 14, Cluj

Original

87 Ministerul Afacerilor Externe comunică


Humorului că nu s-a găsit la Muzeul din

Budapesta condica de documente privind

satele din Sudul Bucovinei. Cere informaţii

privind oferta lui Wilhelm Schmidt către

academia Română. Apreciază iniţiativa şi

activitatea rodnică de cercetare a trecutului

ţării noastre.


Original

88 Nicolae Missir, cercetător la Institutul de

istoria artei, solicită profesorului Teodor Bălan

din gura Humorului informaţii despre

corespondenţa fraţilor George şi Constantin

Hurmuzachi cu Eudoxiu Hurmuzachi, care

furnizează date despre concertele lui Frantz

Liszt în mai 1847 la Cernăuţi.


Original

89 Mitropolia Bucovinei-Consiliul Eparhial cere

profesorului Teodor Bălan din Cernăuţi să

comunice ce sumă da bani ar necesita tipărirea

unui volum din colecţia „Documente

bucovinene”.

1936 decembrie 2, Cernăuţi

Original

25

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

90 Petru Gr. Mîndrilă din Câmpulung

Moldovenesc scrie profesorului Teodor Bălan

la Sibiu că e foarte mulţumit că profesorul

Bălan a salvat colecţia de documente

câmpulungene. Suma de 25.000 prevăzută în

bugetul oraşului Câmpulung pentru tipărirea

documentelor câmpulungene a fost tăiată în

august 1940. Îi comunică inscripţia de pe

crucea din cimitirul „Naşterea Maicii

Domnului”, unde este mormântat ierodiaconul

Meletie Ciupercovici 1825. Miron Ciupercovici

nu este înmormântat acolo ci a ridicat crucea

la 15 iunie 1831.

1941 septembrie 6, Câmpulung

Original

91 Profesorul Leca Morariu, stabilit la Râmnicu

Vâlcea, trimite profesorului Teodor Bălan la

Sibiu anunţul privind încetarea din viaţă la

Caransebeş, în 1 iulie 1946, a fratelui său,

profesor dr. Victor Morariu. Semnează familia.

1946 iulie 6, Râmnicu Vâlcea

Tipăritură

92 Profesorul Leca Morariu scrie profesorului

Teodor Bălan la Gura Humorului că a primit

ultima carte despre istoricul Eudoxiu

Hurmuzachi. Îl informează că revista

„Deşteptarea” lui C. Morariu din anii 1893-

1895 i-a ars în casa lui I. E. Torouţiu la

Bucureşti şi se gândeşte s-o reediteze.

1949 octombrie 18, Râmnicu Vâlcea

Original

93 Profesorul Leca Morariu mulţumeşte


Humorului pentru promptitudinea cu care i-a

trimis Scrisoarea lui Xenopol şi Documentele

Bistriţene. Îi cere lucrarea „Graiul Huţanilor”.

1949 octombrie 31, Râmnicu Vâlcea

Original

94 Profesorul Leca Morariu comunică


că aşteaptă ca din lucrarea trimisă să „iasă

ceva documente istorice”. Îl roagă să-i

împrumute lucrarea privind pe „Lukian

Cobiliţă”.

1949 noiembrie 11, Râmnici Vâlcea

Original

26

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

95 Profesorul Leca Morariu restituie profesorului

Teodor Bălan la Gura Humorului lucrarea

„Lukian Cobiliţă” pentru care îi mulţumeşte. Îl

roagă să răspundă la o serie de întrebări şi să

completeze lucrarea cu noi date despre ultimii

ani ai lui Lukian Cobiliţă.

1949 decembrie 25, Râmnicu Vâlcea

Original

96 Profesorul Leca Morariu cere profesorului

Teodor Bălan explicaţii asupra evenimentelor

din 1848 şi observaţii asupra graiului din

Bucovina. Se preocupă de situaţia muzeelor

din Câmpulung şi Gura Humorului. Trimite

salutări profesorului său de limba germană

Arcadie Dugan.

1950 ianuarie 10, Râmnicu Vâlcea

Original

97 Adresa nr. 32/1947 prin care, Muzeul

Brukenthal din Sibiu drept urmare scrisorii

din 20 ianuarie 1947 îl informează pe

profesorul Teodor bălan din Gura Humorului

despre unele personalităţi politice şi ştiinţifice

Leopold Neumann şi Joseph Neumann.

1947 ianuarie 29, Sibiu


98 Muzeul Militar Naţional, prin colonelul

Popescu Gr. Ioan, solicită profesorului Teodor

Bălan colaborarea la „Buletinul Muzeului

Militar Naţionl” scriind un articol despre

interesantele săpături făcute la Cetatea Ţeţina.

1943 Original

99 Muzeul Regele Carol II Cernăuţi cere

profesorului Teodor Bălan, docent universitar,

să binevoiască a-i dona valoroasele sale

publicaţii pentru bibliotecă.


Original

100 Eugen D. Necolau din Iaşi solicită profesorului

Teodor Bălan din Gura Humorului informaţii

documentare despre satele Ungureni,

Călugăreni şi Strahotin din judeţul Botoşani în

vederea întocmirii monografiei satului natal

Ungureni.


Original

PACHET IV

CORESPONDEŢA PERSONALĂ

1 Profesorul universitar Vasile Negru solicită


Humorului date privind „Arcaşii” din Bucovina

pentru un proces la Tribunalul militar Iaşi.

1948 august 17, Iaşi

Original

27

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

2 Ion Negură comunică profesorului Teodor

Bălan la Sibiu că cu ocazia vizitei în acest oraş

a rămas mişcat de scrisorile adresate

profesorului Leca Morariu şi-i solicită

informaţii asupra Ocolului Câmpulung şi

ultimele sale lucrări.

1945 februarie 4, Râmnicu Vâlcea

Original

3 Ion Negură confirmă profesorului Teodor

Bălan evacuat la Sibiu, primirea lucrării

„Eudoxiu Hurmuzachi”. Informează că în anul

1943 a lucrat într-o comisie specială, căreia i-a

prezentat o expunere privind probleme de

interes naţional, la elaborarea căreia a utilizat

Colecţia de documente bucovinene. Îi solicită

prima lucrare publicată în 1944.

1945 februarie 15, Râmnicu Vîlcea

Original

4 Scrisoarea profesorului August Nibic din

Rădăuţi prin care îi mulţumeşte profesorului

Teodor Bălan din Cernăuţi pentru primirea

cărţii „Documente bucovinene vol.II. După ce

face câteva observaţii cu privire la

documentele publicate în volumele I şi II,îl

roagă pe profesorul Teodor Bălan să intervină

pe lângă ministrul Ion Nistor în vederea

numirii sale în funcţia de subdirector la

arhivele Statului din Cernăuţi.


Original

5 Scrisoare prin care profesorul August Nibic din

Bucureşti îi mulţumeşte, la început,


intervenţia făcută pe lângă Nistor, după care

face o serie de rectificări referitoare la

documentele bucovinene cuprinse în volumele

I şi II. Îi solicită unele publicaţii ale lui Iorga şi

Ghibănescu.


Original

6 Profesorul universitar N. Oncescu-

Universitatea Bucureşti mulţumeşte


Humorului pentru donarea unui cristal de

cuarţ în amintirea profesorului I.P.Voiteşti.


Original

28

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

7 Profesorul universitar Andrei Oţetea scrie


să-i trimită articolul „Vornicelul şi vatamanul”,

recenzia asupra Documentelor Academiei scria

Moldova, spre a fi publicate în revista „Studii”.

Îi propune colaborarea la întocmirea

Tratatului de Istoria României, conform

sarcinii trasate de Congresul al II-lea al

Partidului Muncitoresc Român.


Original

8 Academicianul Andrei Oţetea cere profesorului

Teodor Bălan din Gura Humorului ajutorul

pentru restabilirea regulilor şi metodelor

ştiinţifice în istoriografia noastră. Afirmă că

„Noi am scăpat de teroarea incompetenţei lui

Roller şi vrem să rupem cu metodele

neştiinţifice care au paralizat atâtea ani

activitatea noastră”. Discută asupra lucrărilor

„Vornicelul şi vatamanul” şi „Câmpulung

Moldovenesc”.


9 Academicianul Andrei Oţetea comunică

profesorului Teodor Bălan că „Darea de seamă

asupra documentelor Moldoveneşti” a fost

predată la editură, Studiile de istorie medie vor

apare în Studii şi materiale de istorie medie”

vol. III, care e sub tipar, iar monografia

„Câmpulung moldovenesc” va fi introdusă în

planul Editurii ştiinţifice.


Original

10 Profesorul universitar Andrei Oţetea comunică


că lucrările sale: „Darea de seamă asupra

documentelor moldoveneşti”, „Vornicelul şi

vătămanul” şi „Câmpulungul” vor fi publicate.

A avut discuţii cu Constanţa Crăciun, Atanasie

Jora, impulsionaţi de Emil Bodnăraş.


Original

11 Profesorul universitar Andrei Oţetea mişcat de

scrisoarea profesorului Teodor Bălan din Gura

Humorului în legătură cu peripeţiile prin care

au trecut lucrările sale îi cere manuscrisul

„Câmpulungului Moldovenesc” pentru a fi

prins în planul Editurii ştiinţifice pe anul 1959.


Original

29

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

12 Academicianul Andrei Oţetea scrie

profesorului Teodor Bălan că manuscrisul

lucrării sale nu s-a pierdut şi după ce va fi

dactilografiat îi va fi restituit împreună cu o

copie pentru eventuale modificări sugerate de

referat. Promite să-l studieze şi să facă un

referat în vederea publicării lui.


Original

13 Academicianul Andrei Oţetea cere profesorului

Teodor Bălan din Gura Humorului să-i trimită

un manuscris ăn vederea publicării lui.


Original


profesorului Teodor Bălan că i-a expediat

manuscrisul lucrării „Câmpulungul

Moldovenesc” pentru îmbunătăţire. Tovarăşul

„B” doreşte să-l vadă în privinţa monografiei.

1958 octombrie 10,Bucureşti

Original



Humorului că a discutat cu tovarăşul Bodnăraş

asupra manuscrisului Monografia

Câmpulungului ca să apară anul viitor.

Recomandă ca lucrării să i se adauge o schiţă a

ocolului Câmpulung, stampe vechi,vederi,

fotografii.


Original

16 Profesorul universitar Andei Oţetea comunică


ultimele ştiri în legătură cu Monografia

Câmpulungului, care va apare în anul următor

1959.


Original


profesorului Teodor Bălan că i-a trimis


Moldovenesc” spre a fi refăcute unele

formulări, indicate în referatul tov. Răduţiu,

organul de legătură între Secţia de ştiinţă şi

cultură a Comitetului Central şi Institutul de

istorie.


Original

30

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


profesorului Teodor Bălan că a primit

manuscrisul trimis şi-i cere lista

reproducerilor. Speră ca textul lucrării să fie

trimis la tipografie.


Original

19 Academicianul Andrei oţetea comunică

profesorului Teodor Bălan că a obţinut


Moldovenesc” de la tov. Emil Bodnăraş şi a

făcut o recomandare Editurii ştiinţifice din

partea Institutului. Speră ca totul să meargă

bine.

1959 iulie 15, Bucureşti

Original


profesorului Teodor Bălan că aşteaptă

răspunsul editurii în privinţa monografiei

„Câmpulungul Moldovenesc”. În privinţa

lucrării „Vătămanul” urmează să primească

răspuns de la redacţia revistei „Studii”.


Original

21 Academicianul Andrei Oţetea scrie

profesorului Teodor Bălan că „Câmpulungul

Moldovenesc” a fost cules şi în curând va

apărea pe piaţă. Subliniază sprijinul primit din

partea lui Emil Bodnăraş.


Original

22 Academicianul Andrei Oţetea confirmă cu

bucurie lui Teodor Bălan primirea cărţii

„Câmpulungul Moldovenesc”. Îi comunică că

Pavel Ţugui ar vrea să vadă tipărite

documentele şi alte lucrări ale sale.


Original



Humorului propunerea colectivului de istorie

medie din cadrul Institutului de istorie „N.

Iorga” ca Documentele inedite până la 1625

privind mănăstirea Dragomirna să fie

publicate cu o introducere în Studii şi material

de istorie medie”, iar după 1621 până la

sfârşitul sec. al XVIII-lea să fie publicate de

Academie sau Arhivele Statului.


Original

31

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

24 Avram Pavel din Năsăud scrie unchiului său

Teodor Bălan că Liviu Bălan este plecat la

Mintiu, ca să fie fotografiat în casa în care s-a

născut şi a trăit.

1964 iunie 18, Năsăud

Original

25 Augustin Z.N. Pop din Timişoara solicită

profesorului Teodor Bălan, evacuat la Turnişor

judeţul Sibiu, date scrise în legătură cu artistul

Chirimescu, care jucase în primele turnee cu

Fany Tardini, şi care ruga pe cumnatul lui

Eminescu, Ion Drogli să-i facă reclama

necesară, în vederea întregirii studiului asupra

Aglaei Drogli.

1944 noiembrie 21

Original

26 Profesorul Augustin Z.N. Pop solicită

profesorului Teodor Bălan din Sibiu o copie a

scrisorii actorului Chirimescu adresată lui Ioan

Drogli, în vederea completării studiului asupra

Aglaei Drogli.

1944 decembrie 8, Timişoara

Original

27 Ion Popa, profesor pensionar din Sibiu,

comunică profesorului Teodor Bălan din

Cernăuţi că în caz de evacuare îi oferă cu

dragoste confortul necesar. Oraşul Cernăuţi va

fi evacuat în oraşul Sibiu. Propune ca mobila

să fie trimisă la Sălişte-Sibiu.

1944 februarie 5, Sibiu

Original

28 Profesorul Alexandru Procopovici din Sibiu

mulţumeşte profesorului Teodor Bălan, aflat în

Cernăuţi, pentru vestea bună asupra situaţiei

casei sale din Cernăuţi, care a rămas întreagă.

1941 iulie 27, Sibiu

Original


confirmă profesorului Teodor Bălan, directorul

Bibliotecii Universităţii Cernăuţi, primirea

noutăţilor şi-l roagă să-i trimită un exemplar

din lucrarea Bucovina apărută în 1906, cu

prilejul expoziţiei de la Bucureşti, în care a

făcut un istoric al societăţilor studenţeşti din

Bucovina.

1941 decembrie 31, Sibiu

Original

32

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.



Cernăuţi că primeşte zilnic Bucovina şi Revista

Română. Îl roagă să-i trimită trei colecţii din

Revista Filologică pe adresa Librăriei

Universităţii şi zece colecţii complete pe adresa

sa, dacă i se recunoaşte proprietatea asupra ei.

1942 iulie 4, Sibiu

Original

31 Profesorul Alexandru Procopovici mulţumeşte


trimiterea unei lăzi cu cărţi şi roagă să-i trimită

alte cărţi şi reviste ce se găsesc în Cernăuţi din

biblioteca sa.

1942 septembrie 16, Sibiu

Original


felicită pe profesoară Silvia Bălan pentru

norocoasa descoperire privind Groza lui

Alecsandri. Aşteaptă articolul pe care-l va

publica în Făt Frumos, dar şi cronica pentru

Transilvania.

1942 noiembrie 29, Sibiu

Original

33 Scrisoare prin care Erich Prokopowitsch din

Viena îşi exprimă satisfacţia prilejuită de

începerea corespondării cu profesorul Teodor

Bălan din gura Humorului. În continuare,

arată că în Arhivele din Viena lipsesc foarte

multe documente referitoare la Bucovina,

Banat şi Transilvania fiind transportate

probabil la Bucureşti în urma tratatului de la

Saint-Germain, de către o comisie de lichidare

a cărei preşedinte a fost Tachiţă Isopescu. Îl

roagă pe profesorul Teodor Bălan să se

intereseze de soarta acestor documente extrem

de importante.

1967 ianuarie 23, Viena


33

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

34 Scrisoare prin care Erich Prokopowitsch din

Viena îi comunică profesorului Teodor Bălan

din Gura Humorului că nu trebuie să fie

îngrijorat de problema costului fotocopiilor

primite deoarece aceste cheltuieli sunt atât de

mici încât le suportă el personal. Îl informează

că începând din luna iunie va începe

depistările de documente privind tema „Anul

revoluţionar 1848/9” în Bucovina după

urătorul plan: A. Generalităţi; B. Activitatea lui

Mihai Bodnar; C. Activitatea lui Miron

Ciupercovici; D. Activitatea lui Anton Kral. De

asemenea, va căuta în diferitele arhive vieneze

materiale legate de această problemă şi va

depista şi rapoartele primite din Bucovina în

1848/1849 care, uneori conţin date foarte

interesante. Îl întreabă dacă se interesează şi

de articolele publicate în „Wiener Zeitung” cu

privire la revoluţia din Bucovina. Îl roagă pe

profesorul Teodor Bălan care, este o somitate

privind istoria Bucovinei, să-i comunice dacă

denumirea de Bucovina se foloseşte numai din

anul 1774 fiind dată de autorităţile austriece

cum pretind unii, printre care şi Nistor, sau şi

mai înainte, deoarece a găsit o hartă din sec.

XVII în care partea de nord a Moldovei este

însemnată Bucovina şi apoi a mai găsit

documente din anul 1683 în care, la fel, se

specifică denumirea de Bucovina.

1967 mai 10, Viena


35 Profesorul universitar Sextil Puşcariu,

directorul Muzeului Limbii Române din Cluj,

confirmă profesorului Teodor Bălan la

Cernăuţi primirea lucrării „Suprimarea

mişcărilor naţionale din Bucovina”, „un studiu

document” ce redă jertfa neamului nostru

pentru realizarea idealului naţional.

1923 aprilie 21, Cluj

Original

34

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

36 Profesorul universitar Sextil Puşcariu,

directorul Muzeului Limbii Române din Cluj,

transmite profesorului Teodor Bălan din

Cernăuţi informaţii privind contribuţia lui

Vasile Bodnărescu şi a sa la unirea Bucovinei

cu România. Îl roagă să rectifice p. 9-10 din

lucrarea sa.

1938 octombrie 8, Cluj

Original

37 Profesorul universitar Sextil Puşcariu

mulţumeşte profesorului Teodor Bălan,

conferenţiar la Universitatea din Cernăuţi,

pentru lucrarea „Documente bucovinene”, vol.

V atât de interesantă şi din punctul de vedere

al limbii. Se scuză că nu l-a putut vedea cu

ocazia concursului la conferinţa de franceză

din Cernăuţi.

1939 noiembrie 19, Cluj

Original



localitatea că poate fi găsit în fiecare zi la

Rectoratul Universităţii, iar după masă acasă.


Original

39 Profesorul universitar Sextil Puşcariu solicită


bibliotecii din Cernăuţi, volumele I-V din

Documente bucovinene, în vederea întocmirii

unei genealogii a neamului Tăutu de către

ginerele său Gr. Manoilescu.

1943 iunie 23, Bran

Original


mulţumeşte lui Teodor Bălan pentru trimiterea

a trei volume din Documente bucovinene. Din

această a reţinut unul pentru care i-a trimis

500 lei.

1943 iulie 31, Braşov

Original

41 Generalul Radu Rosetti, preşedintele

Consiliului de conducere al Muzeului Militar

Naţional, comunică profesorului Teodor Bălan

în Cernăuţi că fotografia cu intrarea ruşilor în

Cernăuţi în noiembrie 1914 nu face obiectul

muzeului. Informează că pentru „Ţeţina” a

rezervat un perete în muzeu şi va fi un

ansamblu interesant. Mulţumeşte pentru

ajutorul dat muzeului.


Original

35

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

42 Generalul Radu Rosetti comunică profesorului

Teodor Bălan la Bucşoaia- Câmpulung că

situaţia prezentă este trecătoare şi că poporul

român va reveni în drepturile sale. Cărturarii

să dea exemplu fiind cei dintâi la lucru.

1940 iulie 26, Bucureşti

Original


Teodor Bălan, evacuat la Bucşoaia, judeţul

Câmpulung, că profesorul Ion Nistor a

intervenit la Ministerul Afacerilor Străine şi a

vorbit cu Gafencu înainte de plecarea la

Moscova.


Original

44 Generalul Radu Rosetti aflată în Sanatoriul

„Şugura” sfătuieşte pe profesorul Teodor

Bălan, evacuat la Sibiu, să se adreseze

Academiei Române în chestiunea premiului.

1940 octombrie 6

Original


Teodor Bălan la Gura Humorului că au fost

înscrise la premiu cele două volume de

Documente bucovinene. Pentru referenţi cere

câte un exemplar de fiecare.


Original

46 Generalul Radu Rosetti scrie profesorului

Teodor Bălan la Sibiu că nenorocirile trecute

trebuie uitate şi să se pregătească pentru

sacrificiile zilei de mâine, pentru unirea

tuturor românilor.


Original

47 Generalul Radu Rosetti transmite mulţumiri


volumul trimis (probabil vol. VI Documente

bucovinene) şi-l felicită pentru ducerea la bun

sfârşit a acestei publicaţii.


Original

48 Generalul Radu Rosetti mulţumeşte

profesoarei Silvia T. Bălan pentru conferinţa sa

„Ilinca Hurmuzachi” pe care a citit-o cu viu

interes.


Original

49 Generalul Radu Rosetti din Bucureşti cere


Bibliotecii universitare Cernăuţi, să trimită

manuscrisul unei lucrări în vederea publicării

ei.


Original

36

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

50 Generalul Radu Rosetti, preşedintele Comisiei

pentru redactarea istoricului războiului 1877-

1878, recomandă profesorului Teodor Bălan să

insiste pentru obţinerea de fonduri băneşti

pentru a termina noul local al bibliotecii din

Cernăuţi. Promite sprijinul generalului

Calotescu, la care va interveni.


Original

51 Generalul Radu Rosetti mulţumeşte

profesorului Teodor Bălan la Cernăuţi pentru

trimiterea lucrării „Corespondenţa lui Gh.

Tofan”, care merită să fie publicată.


Original

52 Generalul Radu Rosetti mulţumeşte lui Teodor

Bălan pentru intenţia ce are de a trimite noua

lucrare. Ii comunică că adresa sa cât şi adresele

Convorbirilor Literare şi a Institutului M.

Kogălniceanu nu s-au schimbat.


Original

53 G. Rosetti felicită pe Teodor Bălan la Cernăuţi

cu ocazia publicării corespondenţei lui George

Tofan şi-i solicită un exemplar prin editură.


Original

54 Profesorul A. Sacerdoţeanu, director general al

Arhivele Statului, îşi exprimă satisfacţia faţă de

profesorul Teodor Bălan din Cernăuţi pentru

depistarea unor manuscrise privitoare la

Dimitrie Onciul. Ii informează că articolele

despre Onciul şi Zotta sunt date la tipar. În

anexă lista manuscriselor.


Original

55 A. Sacerdoţeanu, director al Arhivelor Statului,

îşi exprimă regretul către profesorul Teodor

Bălan la Sibiu că Biblioteca Universităţii din

Cernăuţi trebuie să predea materialul evacuat

şi să se desfiinţeze. Informează că M.

Kogălniceanu nu mai deţine postul din str.

Izvor nr. 110. Revista Arhivelor nr. pe 1944 se

află la broşat. Din cauza împrejurărilor n-a

putut apare corespondenţa lui Onciul şi Zotta.


Original

37

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

56 Profesorul A. Sacerdoţeanu comunică

profesorului Teodor Bălan la Sibiu că revista

„Arhiva Românească” va apare în 2-3 luni. Va

încerca să publice Corespondenţa Onciul-

Zotta. Apreciază „Documentele bucovinene” în

care Teodor Bălan a dat „o temelie istoriei

Bucovinei româneşti”. Cere scuze pentru

atribuirea greşită a articolului „Atitudinea

Austriei faţă de activitatea revoluţionară a

emigranţilor români de la 1848”, care aparţine

d-lui Duzinchevici.


Original

57 Aurelian Sacerdoţeanu, director general al

Arhivelor Statului, trimite profesorului Teodor

Bălan manuscrisele a două articole, însoţite de

corectură, pentru verificare în vederea

publicării.


Original


Arhivelor Statului, confirmă profesorului

Teodor Bălan primirea corecturilor pentru

Revista Arhivelor. Solicită articole scurte şi cu

material inedit, deoarece preţul tiparului nu

îngăduite lucrări mari. Regretă dispariţia

profesorului Reli. A adoptat semnătură

„Dimitrie” la Onciul, deoarece aşa semna

„marele istoric”.


Original


Arhivelor Statului, mulţumeşte profesorului

Teodor Bălan la Gura Humorului, pentru

aprecierile făcute cu privire la vol. VII din

Hrisovul, trimiţându-i şi lectura corectă a unui

hrisov de la Ştefan cel Mare.


Original

60 Aurelian Sacerdoţeanu, director al Arhivelor

Statului, comunică profesorului Teodor Bălan

că a dispus să se facă cercetarea în Condicele

Asachi şi va primi rezultatul. Nu se poate

programa nimic pentru publicare, până nu va

fixa un program comun cu Institutul de Istorie

al Academiei.


Original

38

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

61 Radu Sbiera, profesor la Universitatea din

Bucureşti, îşi exprimă regretul că nu-l poate

împrumuta pe profesorul Teodor Bălan cu

cărţi şi ziarul Bucovina, deoarece au rămas la

Cernăuţi în 1940.


Original

62 V. Soroceanu, absolventă a Facultăţii de litere

din Bucureşti, aflată la d-na Zotta, în

Davideni-Storojineţ, solicită un post de

bibliotecară la Biblioteca Universităţii din

Cernăuţi, condusă de Teodor Bălan.

1943 iunie 28, Davideni

Original

63 Profesorul Traian I. Ştefureac de la Institutul

botanic Bucureşti solicită profesorului Teodor

Bălan din Gura Humorului o caracterizare

istorică a epocii în care se încadrează familia

Hurmuzachi din Bucovina în vederea

prezentării vieţii şi activităţii profesorului său,

naturalistul C. Hurmuzachi.


Original

64 N. Tcaciuc Albu din Bucureşti comunică


decesul lui George Hainic la 12 noiembrie 1951,

în urma unei crize de cord. Incinerarea a avut

loc la crematoriu în prezenţa rudelor şi

prietenilor.


Original

65 Direcţia Teatrului Naţional din Bucureşti, prin

d-l George Franga, solicită profesorului Teodor

Bălan la Cernăuţi duplicate privind

începuturile teatrale româneşti din Bucovina

pentru completarea muzeului de artă teatrală

din Bucureşti.


Original

66 Profesorul I. E. Torouţiu, membru

corespondent al Academiei Române, scrie

profesorului Teodor Bălan la Cernăuţi ca să-i

trimită o dare de seamă asupra Documentelor

bucovinene, întocmită de o persoană

competentă, pe care s-o publice în „Convorbiri

litere”.


Original

39

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

67 I.E. Torouţiu, membru corespondent al

Academiei Române, felicită pe Teodor Bălan

pentru interesantul volum „Corespondenţa lui

George Tofan”, la care a făcut o dare de seamă

de şase pagini în „Convorbiri literare” din

noiembrie. Cere clişeul lui Tofan.


Original

68 I.E. Torouţiu, membru corespondent al

Academiei Române, mulţumeşte profesorului

Teodor Bălan din Cernăuţi pentru copia

clişeului lui George Tofan. Recomandă cu

explicaţii concludente ca în recenzia trimisă

spre publicare să apară corect George Tofan şi

nu Gheorghe Tofan. Ii solicită colaborarea.


Original

69 Profesorul I.E. Torouţiu, directorul revistei

„Convorbiri literare”,comunică profesorului

Teodor Bălan la Sibiu că tipografia „Bucovina”

lovită în plin la 24 august 1944 de două bombe

explozibile se află în refacere şi până în

toamnă nu se poate relua activitatea

publicistică. Confirmă primirea lucrărilor:

„Activitatea refugiaţilor moldoveni în Bucovina

1848”, „E. Hurmuzachi şi colecţia lui de

documente”.


Original

70 Profesorul I.E. Torouţiu, membru

corespondent al Academiei Române, directorul

revistei „Convorbiri literare”Bucureşti scrie

profesorului Teodor Bălan despre situaţia

materială în care se află după distrugerile

provocate de război, fapt ce face ca revista

„Convorbiri literare” să nu poată apărea.


Original

71 Constantin Turcu, arhivist principal la

Arhivele Statului Iaşi, scrie profesorului

Teodor Bălan la Gura Humorului că va apare

un volum - Introducere la corposul de

documente privind Istoria României. Îl

informează că a terminat lucrarea „Contribuţii

la cunoaşterea siliştei”.

1956 mai 31, Iaşi

Original

40

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

72 Constantin Turcu scrie profesorului Teodor

Bălan la Gura Humorului, felicitându-l cu

ocazia Anului nou şi invitându-l să studieze

fondul Primăria oraşului Iaşi, unde se găsesc

informaţii în legătură cu istoricul teatrului în

Bucovina.

1956 decembrie 31, Iaşi

Original


Arhivele Statului Iaşi, scrie profesorului

Teodor Bălan la Gura Humorului că la

sesiunea Academiei din 17-18 ianuarie 1957 a

prezentat comunicarea „Cele mai vechi

statistici moldoveneşti 1591”. Ii propune să

publice fragmente din lucrarea sa „Teatrul” în

revista de specialitate şi apoi lucrarea.

1957 februarie 8

Original


Arhivele Statului Iaşi, comunică profesorului

Teodor Bălan la Gura Humorului că numai

este necesar să intervină în privinţa

materialelor de la familia Zotta, deoarece se

găsesc materiale pentru o monografie

bibliografică. Ii cere colaborarea la albumul

Kirileanu ca drept omagiu adus cu ocazia

împlinirii vârstei de 85 ani. Îl felicită pentru

„Medalia muncii”.

1957 februarie 25

Original


Arhivele Statului Iaşi, confirmă profesorului

Teodor Bălan primirea lucrării „Crestomaticul

lui Racoce” şi-i explică posibilităţile de

publicare a lucrării „Dorna” în volumul

omagial închinat lui G.T. Kirileanu. Ii dă

indicaţii pentru obţinerea unei pensii

culturale.

1957 martie 18 Original


Arhivele Statului Iaşi, apreciază articolul

profesorului Teodor Bălan cu privire la colecţia

documente moldoveneşti, arătând că D.

Constantinescu, fost cercetător, s-a ridicat

împotriva acestor greşeli, dar n-a fost ascultat.


41

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


Arhivele Statului Iaşi, comunică profesorului

Teodor Bălan că documentele oferite vor fi

cumpărate cu suma de 500 lei. Problema

volumului omagial pentru d. Kirileanu nu e

oportună. I-a plăcut articolul profesorului

Teodor Bălan din „Studii” prin care se

semnalează o serie de greşeli.

1958 octombrie 7, Iaşi

Original

78 Constantin Turcu confirmă profesorului

Teodor Bălan primirea „Revistei Istorice

Române” şi-l informează că în Fondul personal

Sever Zotta – pachet 742 de la Arhivele

Statului Iaşi n-a găsit scrisori hurmuzăcheşti ci

unele extrase din presa bucovineană, privind

membrii familiei Zotta, Grigorcea şi alţii. Va

continua cercetările şi în alte pachete şi la

Biblioteca universitară.


Original

79 N. Ţintă, avocat în Bacău, solicită profesorului

Teodor Bălan o copie după documentul relativ

la dania lui Ştefan cel Mare făcută lui Dragoş

Usariul, publicat în „Cetatea Hmielov” p. 14.

1943 aprilie 22, Bacău

Original

80 N. Ţintă, avocat în Bacău, mulţumeşte

profesorului Teodor Bălan în Cernăuţi pentru

trimiterea copiei documentului solicitat

privind familia Ţintă.

1943 iunie 4, Bacău

Original

81 Paul Verona din Bucureşti trimite profesorului

Teodor Bălan o copie în limba rusă a ordinului

lui Potemkin din 1771 martie 14 privind pe

căpitanul din ţinutul Cernăuţi Manoilă Tabura

şi discută asupra căpitanilor Ştefan şi Manoli

Tabără menţionaţi în documente.


Original

82 Profesorul Ioan Voiteşti, revenit la Laboratorul

de geologie al Universităţii din Bucureşti, scrie

profesorului teodor Bălan stabilit la Sibiu să

aibă curaj ca „să consolidăm ceea ce avem şi să

facem aşa ca orice nouă împrejurare grea să ne

găsească oţeliţi”.


Original

42

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

83 Profesorul Ionică Voiteşti din comuna Voiteşti

judeţul Gorj scrie profesorului Teodor Bălan,

evacuat în comuna Turnişor judeţul Sibiu,

exprimându-şi bucuria că a primit veşti de la

el.

1944 mai 31, Voiteşti-Gorj

Original

84 Profesorul Ionică Voiteşti din Voiteşti- Gorj

scrie profesorului Teodor Bălan, evacuat în

comuna Turnişor judeţul Sibiu, exprimându-şi

bucuria că o duce bine la Turnişor şi că cei doi

copii sunt mari.

1944 iulie 21, Voiteşti

Original

85 Alexe E. Voiutschi, avocat consilier la

Ministerul Domeniilor, mulţumeşte

profesorului Teodor Bălan la Sibiu pentru

primirea făcută bucovinenilor şi-şi exprimă

dispreţul pentru „adevăraţii români care au

adus ţara la ruină”.


Original

86 Alexe E. Voiutschi, avocat consilier la

Ministerul Domeniilor, comunică profesorului

Teodor Bălan la Sibiu că este alături de

Bucovinenii refugiaţi la Sibiu, care au hotărât

la iniţiativa d-nei Silvia Bălan să petreacă

ajunul Crăciunului împreună


Original

87 Scrisoare în care Dr. Theophila Wassilko din

Viena îşi exprimă profunda compasiune faţă

de tragicele evenimente petrecute de către

profesorului Teodor Bălan refugiat în Sibiu şi îi

promite tot sprijinul în depistarea şi trimiterea

de documente privind evenimentele anului

revoluţionar 1848.

1940 octombrie 11, Viena


43

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

88 Scrisoare adresată de Dr. Theophila Wassilko

din Viena profesorului Teodor Bălan la

Cernăuţi prin care, după ce îşi exprimă bucuria

că acesta s-a reîntors din refugiu, se

interesează dacă la Cernăuţi s-ar putea găsi

registrul ce se ţinea sub regimul austriac de

către comitetul ţării în care, era trecută

nobilimea şi de unde se înaintau anual

Ministerului de Interne din Viena extrase după

înregistrările efectuate. Întrucât la Viena se

găsesc date din acest registru numai până în

anul 1912, îl roagă pe profesorului Teodor

Bălan, dacă este posibil, să cerceteze şi să-i

comunice înregistrările pe anii 1913-1918, fiind

vorba doar de cel mult 20-30 persoane.

1941 octombrie 21, Viena


89 Scrisoare prin care Dr. Theophila Wassilko din

Viena, după ce-i mulţumeşte profesorului

Teodor Bălan la Cernăuţi pentru cărţile

expediate, se interesează despre activitatea

acestuia pe tărâm didactic şi ştiinţific.

1942 mai 29, Viena


90 Iancu Zotta din comuna Davideni judeţul

Storojineţ comunică profesorului Teodor

Bălan în Cernăuţi că nu-i poate trimite

pachetul cu scrisorile familiei Hurmuzachi

deoarece nu le găseşte. În casă este mare

dezordine făcută de diferiţi hoţi după

deportarea tatălui său Sever Zotta.

1941 septembrie 22, Davideni

Original

91 Iancu Zotta din comuna Davideni judeţul

Storojineţ comunică profesorului Teodor

Bălan că a găsit toate scrisorile

Hurmuzăcheştilor şi nu s-a pierdut nimic. Îl

roagă să vină personal şi să-şi aleagă ce-i

trebuie.

1941 februarie 17, Davideni

Original

44

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

92 Scrisoare prin care Marga Zotta din Davideni îi

comunică profesorului Teodor Bălan că îi

trimite cele 29 scrisori solicitate referitoare la

anul 1848. Celelalte scrisorii nu le-a găsit

deoarece nu poate citi curent scrierea chirilică

şi nici nu este ordine printre documente.

Totuşi, în podul casei se găsesc într-o ladă

foarte multe documente privind familia

Hurmuzaki, apoi cinci dosare cu scrisorile

celor cinci fraţi şi unul de la bătrânul agă.

Întrucât aceste documente valoroase vor fi

preluate cât de curând de către Academia din

Bucureşti pentru a nu rămâne în această

regiune periclitată, îl roagă pe profesorul

Teodor Bălan să vină personal la Davideni în

vederea studierii lor la faţa locului. În cazul

când profesorul Teodor Bălan nu se va putea

deplasa,promite că va căuta şi-i va trimite

scrisorile fraţilor Hurmuzaki pe teren de o

lună.

1942 februarie 15, Davideni

Original

93 Scrisoare prin care Marga Zotta din Davideni

comunică profesorului Teodor Bălan că îi

trimite scrisorile fraţilor Hurmuzachi, revistele

şi celelalte documente solicitate în vederea

organizării unei expoziţii.

1942 august 16, Davideni


94 Sever Zotta transmite profesorului Teodor

Bălan la Cernăuţi condoleanţe cu ocazia

încetării din viaţă a tatălui său. Nu este de

acord cu necrologul din Glasul Bucovinei, care

a jignit conducătorii din 1892 care duceau o

luptă grea împotriva guvernului şi nici cu

atitudinea d-lui Nistor faţă de rege.

1930 iunie 20, Iaşi

Original

95 Sever Zotta, directorul Arhivelor Statului Iaşi,

indică profesorului Teodor Bălan la Cernăuţi

surse documentare privind familia Onciul şi

apreciază lucrarea lui Bocăneţ despre

Cernăuţi, care lămureşte înrudirea dintre

familia Zotta şi Isidor Ianoş.


Original

45

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.


comunică profesorului Teodor Bălan,

directorul Arhivelor Statului Cernăuţi,

informaţii privind documentele despre

Bucovina aflate la Iaşi. Ăl informează că Minea

la Academie a rămas în minoritate cu un vot

(5-6) faţă de Giurăscu. Lovitura a fost

îndreptată împotriva lui Iorga, care l-a propus

şi care se bucură de puţină simpatie.


Original


dă ample explicaţii lui Teodor Bălan despre

neamul Hurmuzachi.


Original

98 Sever Zotta comunică profesorului Teodor

Bălan la Cernăuţi că Ghibănescu i-a procurat

zece volume din colecţia Surete (XV-XXV) şi

două fascicole Arhiva Muzeului Municipal. Ii

indică surse documentare privind familia

Călmaşul şi-i trimite o broşură despre Familia

Flondor.

1934 februarie 3, Iaşi

Original

99 Sever Zotta din Davideni, judeţul Storojineţ,

trimite profesorului Teodor Bălan la Cernăuţi

31 de scrisori privind familia Hurmuzachi.

Roagă să-i procure lucrarea lui Vorobchevici

„Dragomirna” şi studiul lui Păunel „Din

Bucovina de altă dată”, apărut în „Convorbiri

literare”.

1939 mai 27, Davideni

Original

PACHET V

DOCUMENTE ALE UNOR PERSOANE ŞI FAMILII ALTELE DECÂT CREATORUL DE

FOND

1 Copii şi extrase de pe documentele familiei

Vlaicu din Hroşăuţi întocmite de I. V.

Daşchievici în 9-29 noiembrie 1952, după

originalele aflate în păstrarea profesorului

Traian Larionescu din Pucioasa. (65 copii

documente şi 5 fotocopii).

1744-1815 Copii, română, germană

2 Raportul lui Isăcescul, Căpitanul ţinutului

Bucovina, către Prezidiul provinciei Galiţia

referitor la starea de spirit revoluţionară din

Moldova şi la atitudinea Rusiei faţă de

evenimentele din principate.


Copii, limba germană

46

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

3 Raportul lui Isăcescul, căpitanul ţinutului

Bucovina, către Prezidiul Galiţiei referitor la

refugierea în Bucovina a revoluţionarilor

moldoveni.


Copie, limba germană

4 Raportul căpitanului ţinutului Bucovina către

Prezidiul Galiţiei referitor la evenimentele

revoluţionare din Moldova.


2 Copie, limba germană

5 Ordonanţa Guberniului Galiţiei referitoare la

înfiinţarea şi organizarea gărzii naţionale.

1848 aprilie 16, Lemberg

Tipăritură germană-polonă

6 Raportul lui Isăcescu, căpitanul ţinutului

Bucovina, către Guberniul din Lemberg

referitor la evenimentele revoluţionare din

Moldova şi la poziţia puterilor străine.


Copie, limba germană

7 Karl Walter raportează asupra modalităţilor de

aplicare a ordinului ministerial din 17 aprilie

1848 referitor la ridicarea sarcinilor iobăgeşti

în Galiţia şi Lodomeria, în care se include şi

Bucovina.

1848 mai 3, Jucica

8 Copie, germană

8 Iohann Liesik, locuitor din Rădăuţi, cere

împăratului să fie ales ca deputat în parlament.

1848 iunie 6, Rădăuţi

2 Copie germană

9 Cererea locuitorilor germani colonizaţi în

Frătăuţii Vechi de a fi împroprietăriţi pe

moşiile Tereblecea, Dorneşti, Sf. Onofrei şi Sf.

Ilie.

1848 iunie 15, Frătăuţii Vechi

Copie germană

10 Nota Agenţiei consulare austriece din Iaşi

către Administraţia Bucovinei referitoare la

mersul revoluţiei în Ţara Românească şi la

intervenţia militară ruso-turcă în principate.


Copie germană



intervenţia ruso-turcă în Ţările Române.


Copie germană, cu o copie dactil.

12 Guberniul din Lemberg ordonă Administraţiei

Bucovinei, la cererea domnului Moldovei

Mihail Sturdza, să supravegheze pe

revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Bucovina.

1848 iulie 2, Lemberg

Copie germană



intervenţia militară ruso-turcă în Moldova şi

Ţara Românească şi la ivirea holerei.

1848 iulie 17, Iaşi

Copie germană

47

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

14 Jalba deputaţilor satului Stupca către împărat

împotriva abuzurilor stăpânului moşiei

Manolachi von Popovici

1848 august 10, Stupca

3 Copie după original din Haus-Hof-und Staatsarchiv in Wien „Oesterreichischer Reichstag 1848/1849”, SignaturIX, Faszikel 129, Zahl 3580; 3 p. scrise cu mâna


adresată Administraţia Bucovinei referitoare la

staţionarea trupelor ruseşti ţi turceşti în

Moldova şi Ţara Românească.

1848 octombrie 2, Iaşi

Copie germană

16 Memoriul preoţimii ortodoxe din Bucovina

adresat Parlamentului din Viena.

1848 octombrie 9, Cernăuţi

14 Copie germană

17 Discursul ministrului – preşedinte al

Parlamentului din Kremsier referitor la

dorinţa popoarelor de libertate, dezvoltare

nestingherită a tuturor naţionalităţilor,

egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legilor etc.

1848 noiembrie 27, Kremsier

Tipăritură germană

18 Declaraţia împăratului austriac Ferdinand I de

renunţare la tronul Imperial în favoarea

nepotului său Franz Ioseph.

1848 decembrie 2, Olmutz


19 Pragmatica sancţiune prin care Franz Iosef I

este proclamat împărat.

1848 decembrie 2, Olmutz


20 Iraklie Golembiovski. Poem solennal la

preluminatele natalitii a marelui Austriei

împărat Ferdinand I.

1848 Tipăritură

21 Constantin Popovici, profesor de teologie.

Cuvânt la ziua naşterii a Preluminatului

Împăratului nostru Ferdinand I. Despre

datoriile supuşilor către Împăratul,

Ocărmuirea şi Patria.

1848 Tipărit la Ioan Ekhardt, Cernăuţi

22 Imn popular dedicat împăratului Ferdinand I

al Austriei, cu ocazia zilei de naştere.

1848 Tipăritură germană

48

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

23 Promemorie zur Landespetition. 1849 februarie 9, Kremsier

21 Copie germană de T. Bălan

24 Ordinul Administraţiei Bucovinei adresat

comisarului ţinutal Iaşinski din Seletin privind

scrisoarea deputatului Mihai Bodnar adresată

ţăranului Procop Budiliţă, referitor la ridicarea

boierescului

1849 februarie 13, Cernăuţi

3 Copie germană

25 Raportul Administraţiei Bucovinei către

Prezidiul Galiţiei referitor la o scrisoare a

deputatului Mihai Bodnar către ţăranul Procop

Budiliţă.

1849 februarie 13, Cernăuţi

Copie germană

26 Guberniul din Lemberg înaintează Curţii din

Viena un raport referitor la scrisoarea

deputatului Mihai Bodnar către Procopie

Bădeliţă privind ridicarea boierescului. În

anexă copia scrisorii lui Mihai Bodnar din 26

august 1848.

1849 februarie 22, Lemberg

Copie germană

27 Patenta împăratului Franz Iosef I prin care

sunt abolite sarcinile iobăgeşti în Galiţia şi

Lodomeria.

1848 august 15, Viena

Tipăritură germană, 2 ex.

28 Cererea delegaţilor naţiunii române de a fi

numiţi în funcţii politice şi juridice următorii

reprezentaţi ai naţiunii române: Eudoxiu

hurmuzaki, Ioan Maiorescu, A. Treboniu

Laurian şi Aron Ciupercovici.

1849 octombrie 18

Copie germană după manuscrisul de la Academia Română, nr. 1059

29 Gheorghe Hurmuzaki, stăpânul moşiei

Cernauca, dă uric de înfiinţare a şcolii triviale

în limba română pe moşia sa. Se precizează

obligaţiile stăpânului de moşie şi ale

învăţătorului faţă de şcoală.

1858 ianuarie 30, Cernauca

3 Copie germană

30 Articolul ”Agata Bârsescu în Cernăuţi” din

ziarul „Sentinela”.


Copie

31 Spiţa familiei Goian. 1900 Copie

32 Mihai Popovici director cere Guvernământului

Bucovinei aprobarea pentru susţinerea de

către actriţa Agatha Bârsescu a trei

reprezentaţii în limba română la Suceava.

1907 februarie 23 martie 8, Fălticeni

Copie germană

49

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

33 Constantin G. Radovici, actor la noul

„Schonspielhauses” din Berlin cere

Guvernământului Bucovinei aprobabrea

pentru susţinerea unor reprezentaţii teatrale în

limba română la Suceava.


Copie germană

34 Afişul seratei literar-artistice susţinută de

Agata Bârsescu şi Constantin G. Radovici în

sala „Dom Polski” din Suceava

1910 mai 9, Suceava

Copie

35 Publicaţie prin care se aduce la cunoştinţa

populaţiei ordinul guvernatorului Ducatului

Bucovinei, Meran, că comandaţii militari au

ordin să împuşte pe loc pe oricine s-ar face

„numai chiar suspicios de trădare sau de altă

purtare duşmănoasă statului”.

1914 septembrie 13, Gura Humorului

Tipăritură cu o copie germană

36 Publicaţie prin care Meran, preşedintele

guvernului Bucovinei, la ordinul comandei

militare din Lemberg, în Munkacs, aduce la

cunoştinţa populaţiei că este interzis „a trage

clopotele bisericeşti, a lumina ferestrele, a

umbla pe stradă după 7 care sară, a mâna vite

pe dealuri la păscătoare şi a aprinde focuri

libere”, contravenienţii fiind aspru pedepsiţi.

1914 septembrie 18, Vatra Dornei

Tipăritură

37 Apelul adresat românilor de peste hotare şi din

Capitală să vină la „Congresul românilor de

peste hotare” la „Atheneul Român” şi la

întrunirea publică din sală „Dacia”.

1915 martie 15 Fotocopie

38 Reprezentanţii poporului romăn din Bucovina

se declară ca constituantă a acestei ţări

româneşti, care hotărăreşte alăturarea la

declaraţia românilor din Transilvania şi

Ungaria şi instituie un consiliu naţional.

1918 octombrie 27, Cernăuţi

Fotocopie, Notă: Sever Zotta menţionează că scrisul este al lui I. Flondor

39 Afiş privind încetarea din viaţă a lui Victor

Bodnărescu, înmormântat în comuna

Frumosul judeţul Câmpulung.

1940 octombrie 1, Frumosu

Original

40 Anunţ privind decesul profesorului universitar

dr. Victor Morariu. Semnează Leca Morariu –

frate, I. E. Torouţiu – cumnat şi alţii.

1946 iulie 1, Caransebeş

Original

50

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

41 Înştiinţare prin care Maria Heyder aduce la

cunoştinţă decesul profesorului George V.

Cârsteanu, survenit în ziua de 15 octombrie

1966 în Munchen, departe de patrie şi cei

dragi.

1966 octombrie 15, Munchen

Original, germană

LISTA FOTOGRAFIILOR ŞI ZIARELOR ORDONATE LA COLECŢIE ŞI BIBLIOTECĂ

1 Mihai Bodnar din Voitinel deputat de Rădăuţi

la 1848 în Parlamentul din Viena.

1960 Fotocopie, inventar Colecţia de fotografii, nr. 165

2 Locotenentul rus Pigarevschi care a ocupat

oraşul Cernăuţi la 2 septembrie 1914.

1914 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 166

3 Cernauca – privire generală. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 167

4 Cernauca – privire generală. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 168

5 Cernauca – partea de nord. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 169

6 Castelul familiei Hurmuzachi. 1935 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 170

7 Cernauca – grajdurile gospodăriei colective. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 171

8 Colhozul din Cernauca. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 172

9 Grajdurile colhozului din Cernauca. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 173

51

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

10 Cernauca – parcul familiei Hurmuzachi. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 174

11 Cernauca – heleşteu în parcul familiei

Hurmuzachi.


12 Cernauca – vesela grădină a familiei

Hurmuzachi.


13 Cernauca – alee cu plopi la intrare în sat. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 177

14 Cernauca – alee cu plopi la intrare în sat. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 178

15 Biserica parohială ortodoxă din Cernauca,

construită în 1825 de aga Doxachi Hurmuzachi

– 5 bucăţi.


16 Biserica şi mormintele familiei Hurmuzachi la

Cernauca – 2 bucăţi.


17 Mormântul vornicului Doxachi Hurmuzachi la

Cernauca – 2 bucăţi.


18 Mormintele familiei Hurmuzachi din Cernauca

– 2 bucăţi.


19 Mormântul vornicul Eudoxiu Hurmuzachi la

Cernauca din 1825 – 7 bucăţi.


52

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

20 Troiţa de la mormântul lui Eudoxiu

Hurmuzachi 1812-1874 cu inscripţia: „Aici

odihneşte Eudoxiu Hurmuzachi liberatorul

Bucovinei si marele istoric român născut 1812

–mort 1874” – 2 bucăţi


21 Mormintele familiei Hurmuzachi la Cernauca

– 5 bucăţi.


22 Mormântul baronului Petru Petrino Armis n.

1816-1891. Eufrozina Petrino 1819-1891 – 2

bucăţi.


23 Mormântul Ruxandrei mama lui Doxachi

Hurmuzachi – m.1818. Troiţa făcută de

Constantin şi Serafim Iftinchi în 1934 – 3

bucăţi


24 Mormântul baronesei Eufrosina Petrino 1819-

1891 – 4 bucăţi.


25 Statuia lui Ştefan cel Mare în Chişinău. 1970 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 189

26 Procesiunea de la mănăstirea Sf. Ioan din

Suceava de la 24 iunie 1938 – 5 bucăţi.


27 Brevet de acordarea ordinului „Mihai Viteazul”

generalului Măinescu I. Vasile.

1942 Fotocopie, Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 191

28 Inspecţia regelui Mihai şi a mareşalului Ion

Antonecu la Clatova – 4 bucăţi.

1942 iulie 30 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 192

29 Defilarea premilitarilor în Câmpulung. 1938 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 193

53

Nr.

inv.

Nr.


Data

documentului

sau datele

extreme

Nr.

file Obs.

30 Vasile Lucaciu şi alţi memorandişti în

închisoarea din Seghedin.

D. 1892 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 194

31 Preotul dr. Vasile Lucaciu. 1922 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 195

32 Iancu Flondor şi generalul Zadik în Cernăuţi. 1918 noiembrie 28

Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 196

33 Serviciu devin cu participarea autorităţilor în

Cernăuţi.


34 Bojdeuca lui Creangă din Iaşi– 2 bucăţi. 1930 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 198

35 Veche poartă românească 1930 Inventar, Colecţia de fotografii, nr. 199

26 Harta etnografică a Bucovinei întocmită pe

temeiul recensământului oficial din 1910.

1930 Tipăritură

37 Ziarul „Adevărul” din 14 ianuarie 1934 încheiat

I. G. Duca.

1934

ministerul administraŢiei Şi internelorarhivelenationale.ro/.../balan-teodor-fond-personal... ·...

Documents