mijloace de prevenire si stingere a incendiilor

42
MIJLOACE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDII I. SCURT ISTORIC Dintotdeauna omul a fost dependent de binomul apă- foc. Se poate chiar afirma că încă din comuna primitivă acesta avea unele cunoştinţe şi preocupări privind stingerea cu apă şi cu unele materiale : pământ, nisip. Folosirea focului a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi accelerarea continuă a progresului general. Cu toate că focul a provocat şi mari suferinţe ca urmare a erorilor şi neglijenţelor pe timpul folosirii, nu s-a putut renunţa la benefacerile aduse. Însăşi existenţa societăţii este dependentă de foc. Au fost căutate în permanenţă căi şi mijloace de a-l stăpâni cât mai bine şi de a-l putea stinge atunci când scapă de sub control. Istoria consemnează preocupări serioase privind prevenirea şi stingerea incendiilor încă din antichitate. Înainte de Hristos, în Roma această activitate a fost organizată pe baza unor norme de comportament preventiv şi de intervenţie în caz de incendiu. Pe teritoriul ţării noastre primele formaţiuni civile de pompieri – serviciul tulumbagiilor – au luat fiinţă pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe timpul domniilor fanariote. Actul de naştere al formaţiunilor militare de pompieri a fost semnat la Iaşi la 03.01.1835 de către domnitorul Mihail Grigore Sturza. Disponibilitatea şi curajul pompierilor nu au fost însoţite întotdeauna de o dotare coresunzătoare deşi erau aduse mijloace de intervenţie din afară. 1

Upload: andrey-laiu

Post on 24-Nov-2015

104 views

Category:

Documents


11 download

DESCRIPTION

Mijloacele tehnice de combatere prin prevenire a incendiilor sunt de fapt dotări tehnice prevăzute pentru urmărirea şi controlul temperaturilor, presiunilor, concentraţiilor de gaze şi pulberi combustibile, parametrilor curentului electric, etc.Aceste dotări nu intră în gama propriu-zisă de mijloace tehnice P.S.I. deoarece la origine şi în esenţă sunt de uz general .Totuşi există şi unele mijloace specifice cum ar fi vopselele şi chiturile termoprotectoare, vopselele şi pastele termospumante, substanţele ignifuge, instalaţiile de detectare şi semnalizare a începuturilor de incendii, mijloace de primă intervenţie, paratrăsnetele, sacii antifoc şi altele.

TRANSCRIPT

Mijloace de Prevenire si Stingere a Incendiilor

15

MIJLOACE DE INTERVENIE N CAZ DE INCENDII

I. SCURT ISTORIC

Dintotdeauna omul a fost dependent de binomul ap-foc. Se poate chiar afirma c nc din comuna primitiv acesta avea unele cunotine i preocupri privind stingerea cu ap i cu unele materiale : pmnt, nisip.

Folosirea focului a dus la mbuntirea condiiilor de via i accelerarea continu a progresului general.

Cu toate c focul a provocat i mari suferine ca urmare a erorilor i neglijenelor pe timpul folosirii, nu s-a putut renuna la benefacerile aduse. nsi existena societii este dependent de foc.

Au fost cutate n permanen ci i mijloace de a-l stpni ct mai bine i de a-l putea stinge atunci cnd scap de sub control.

Istoria consemneaz preocupri serioase privind prevenirea i stingerea incendiilor nc din antichitate. nainte de Hristos, n Roma aceast activitate a fost organizat pe baza unor norme de comportament preventiv i de intervenie n caz de incendiu.

Pe teritoriul rii noastre primele formaiuni civile de pompieri serviciul tulumbagiilor au luat fiin pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe timpul domniilor fanariote. Actul de natere al formaiunilor militare de pompieri a fost semnat la Iai la 03.01.1835 de ctre domnitorul Mihail Grigore Sturza.

Disponibilitatea i curajul pompierilor nu au fost nsoite ntotdeauna de o dotare coresunztoare dei erau aduse mijloace de intervenie din afar.

La nceput au fost pompele manuale, cu unul sau dou pistoane produse de unii meteugari locali i atestate documentar la sfritul secolului al XVIII-lea.

n secolul al XIX-lea baza dotrii a constituit-o produsele importate din Austria i Germania : pompe, care pentru servani, sacale cu traciune animal .a. . Spre sfritul secolului i la nceputul celui de a-l XX-lea se foloseau pompe cu aburi Merywater- Anglia i motopompe cu motor FIAT Italia.

ncepnd cu anul 1923 au intrat n dotare, dei insuficient cele mai moderne maini ale timpului : autopompe cistern, autoscri i motopompe Magirus din Germania.

n anii 1949-1950 a nceput fabricarea n ar , n serii mici, a primelor autopompe cistern de capacitate mic i medie montate pe asiuri din import tip Praga, ZIS, Skoda i GAZ.

Dup 1956 n dotarea pompierilor au intrat autospecialele de stingere cu ap, spum i pulberi construite pe autoasiuri indigene echipate cu motoare cu aprindere prin scnteie.

ncepnd cu 1975 s-a trecut la fabricarea autovehiculelor echipate cu motoare Diesel i au fost lansate n producie autospeciale cu performane mbuntite.

De la 1989 pompierii se chinuie s menin n funciune autospeciale vechi, dotarea cu mijloace moderne fcndu-se pe msura fondurilor avute la dispoziie.

Trebuie remarcat diversificarea ajutorului acordat de pompieri populaiei n suferin prin nfiinarea Serviciului Mobil de Urgen i Descarcerare (SMURD) cu dotare corespunztoare de sorginte occidental.

II. MIJLOACE DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Mijloacele tehnice de combatere prin prevenire a incendiilor sunt de fapt dotri tehnice prevzute pentru urmrirea i controlul temperaturilor, presiunilor, concentraiilor de gaze i pulberi combustibile, parametrilor curentului electric, etc.

Aceste dotri nu intr n gama propriu-zis de mijloace tehnice P.S.I. deoarece la origine i n esen sunt de uz general .

Totui exist i unele mijloace specifice cum ar fi vopselele i chiturile termoprotectoare, vopselele i pastele termospumante, substanele ignifuge, instalaiile de detectare i semnalizare a nceputurilor de incendii, mijloace de prim intervenie, paratrsnetele, sacii antifoc i altele.

III. CLASIFICAREA INCENDIILOR FUNCIE DE MATERIALELE COMBUSTIBILE

Clasa A : Incendii provocate prin aprinderea materialelor solide care ard cu producere de jratic : lemn, hrtie, textile, paie, crbune, cauciuc, etc.

Clasa B : Incendii provocate prin aprinderea combustibililor lichizi sau a materialelor ce se lichefiaz : petrol, benzine, uleiuri, grsimi, vopsele, etc.

Clasa C : Incendii provocate prin aprinderea gazelor inflamabile : metan, propan, hidrogen, acetilen, gaze naturale, etc.

Clasa D : Incendii provocate prin aprinderea metalelor inflamabile : aluminiu, magneziu, litiu, sodiu, potasiu i aliajelor acestora.

Clasa E : Incendii provocate n instalaiile electrice i electronice.

IV. SUBSTANE FOLOSITE LA STINGEREA INCENDIILOR

Dintre substanele stingtoare cele mai frecvent utilizate sunt apa, spumele, pulberile i gazele necombustibile.

Apa se folosete n majoritatea instalaiilor de stingere, ca atare sau sub form de abur, n spume, cu pulberi sau gaze inerte. Este relativ uor de asigurat, ieftin n raport cu celelalte substane de stingere, nu este toxic, are mare capacitate de rcire, este uor de manipulat i nu produce degradri importante diferitelor materiale.

Poate fi mbuntit cu detergeni.

Are dezavantajul ngherii la temperaturi negative i este bun conductoare de electricitate.

Efectele de stingere ale apei sunt : rcirea, diluarea, dislocarea i izolarea parial prin perna de vapori ce se formeaz.

Se poate folosi la stingerea incendiilor din clasele A, B i C.

Spuma chimic i spuma mecanic asigur stingerea prin efectul de izolare i parial prin rcirea zonei incendiate.

Spumele sunt caracterizate prin coeficieni de nfoiere care determin o spum grea, medie sau uoar.

Spuma chimic se folosete mai puin deoarece componenta acid este foarte agresiv i degradeaz instalaiile.

Spre deosebire de ap, spuma necesit instalaii mai complexe, mai scumpe. Spumele congeleaz iarna, sunt perisabile i conduc curentul electric. Spumele s-au impus deoarece asigur stingerea unor incendii care nu se pot stinge cu altceva.

Se pot folosi la stingerea incendiilor din clasele A, B i C.

Pulberile sunt substane cu stingere rapid prin efectul cinetic i n mai mic msur prin izolare. Nu sunt influenate de variaia temperaturii mediului, nu conduc curentul electric i nu distrug bunurile cu care vin n contact. n schimb sunt iritante, scumpe, toxice, iar pentru vehiculare necesit gaze comprimate (azot, aer sau dioxid de carbon) i instalaii relativ sofisticate.

Pulberile se folosesc pentru stingerea incendiilor n locuri cu bunuri de valoare. Au la baz bicarbonatul de potasiu sau de sodiu.

Exist i alte pulberi cu specificitate mai mare pentru stingerea catalizatorilor organometalici i a altor materiale.

Se folosesc la stingerea incendiilor din clasele A, B, C i D.

Gazele necombustibile sunt folosite din ce n ce mai mult n lupta cu focul. Se apeleaz n principal la azot i dioxid de carbon deoarece realizeaz o stingere rapid i curat, nu conduc curentul electric, sunt relativ uor de procurat i stocat, nu se degradeaz n timp i nu sunt chimic agresive. Dioxidul de carbon confer avantaje n plus : comprimabilitate mai mare deci se poate stoca o cantitate mai mare n acelai spaiu, este mai greu dect aerul, deci nu se pierde imediat n atmosfer i are o mai bun capacitate de rcire.

Gazele inerte propriu-zise se folosesc mai rar.

Gazele necombustibile se folosesc la stingerea incendiilor din clasele B, C i E.

Dup realizarea stingerii cu pulberi sau gaze necombustibile trebuie folosit apa sau spuma pentru a evita reaprinderile.

Spuma, pulberea i gazele necombustibile sa pot folosi simultan.

n afara substanelor amintite, pentru stingere se mai pot folosi nisipul, pmntul, prelatele antitermice, mturile i altele.

Unele incendii se sting prin efectul mecanic al jeturilor de ap sau gaze sau prin suflul produs prin explozie.

Totui trebuie remarcat c o gam relativ restrns de substane sunt transportate i aruncate asupra focarelor cu o gam foarte larg de mijloace tehnice.

Eficacitatea tuturor substanelor stingtoare depinde ntr-o mare msur de intensitatea de refulare parametru care se calculeaz i se adopt funcie de nevoile concrete ale interveniei.

V. MIJLOACE I INSTALAII SPECIALE DE STINGERE A INCENDIILOR

n rndul mijloacelor specializate de combatere a incendiilor ponderea o deine, bineneles, cele care servesc nemijlocit la stingere, ncepnd cu cele mai mici accesorii i terminnd cu cele mai sofisticate maini i instalaii.

Diversitatea relativ mare de instalaii speciale de stingere a incendiilor oblig la o categorisire a acestora.

Din punct de vedere al modului de realizare i funcionare aceste instalaii pot fi : fixe (automate sau manuale), semifixe i mobile. Toate au foarte mare importan ns pentru noi obiectul cunoaterii trebuie s fie cele mobile cu care se poate interveni pentru atacarea incendiilor n mas.

n funcie de natura substanelor folosite, instalaiile de stingere pot fi : cu ap; cu aer; cu ap i aer; cu spum; cu gaze inerte; cu pulberi; cu abur i cu haloni.

n dotarea actual a pompierilor se gsesc 12 tipuri de autospeciale de stingere cu ap i spum aeromecanic, 3 tipuri de autospeciale cu pulbere, 7 tipuri de autoscri, 2 tipuri de maini cu jet de gaze, 2 tipuri de autospeciale electrice, 8 tipuri de motopompe, 8 tipuri de stingtoare remorcabile sau transportabile, zeci de tipuri de stingtoare portabile, echipamente, accesorii, 2 tipuri de trenuri i 2 tipuri de nave pentru stingerea incendiilor.

Diferitele obiective sunt dotate cu 5 tipuri de instalaii fixe pentru stingerea automat a incendiilor cu ap, spum sau dioxid de carbon i numeroase tipuri de instalaii pentru semnalizarea incendiilor. Acestea din urm difer prin natura i construcia detectoarelor (pentru fum, temperatur sau flacr).

Aceast diversitate de mijloace i instalaii a fost creat pentru a face fa oricror situaii, deci nu se poate face o ierarhizare a lor n funcie de importan, fiecare avnd utilitatea ei la un moment dat.

Totui, mijloacele mobile de stingere au cea mai larg ntrebuinare, ndeosebi autospecialele de toate tipurile.

Majoritatea autospecialelor sunt echipate i cu tun de ap sau spum pentru a se putea aciona de la distan asupra focarelor cu grad nalt de periculozitate.

Performanele de vrf ale acestor mijloace constau n capaciti de 10.000 l ap i 6.000 l spumant, debite de 5.000 l ap/minut i 30.000 l/minut spum precum i presiuni de pn la 25 bari.

Autospecialele cu pulbere vehiculate cu azot, dioxid de carbon sau aer comprimat se folosesc pentru stingerea rapid a flcrilor i n special a celor produse n instalaii electrice sub tensiune. Au cel mult 5.000 kg pulbere i debitul maxim de 55 kg/sec.

Autospecialele de stingere cu jet de gaze sunt mijloacele cu cel mai ridicat grad de tehnicitate fiind echipate cu motoare turboreactoare tip avioane cu reacie. Se folosesc la stingerea sondelor n erupie incendiate i pentru diminuarea concentraiei de gaze toxice la incendiile n zone industriale. Cel mai puternic turboreactor dezvolt o for reactiv de 4,5 tf.

Motopompele sunt mijloace remorcabile sau transportabile care asigur pomparea apei la incendii din surse fr presiune ori alimentarea cu ap a autospecialelor care particip direct la stingere. Au debite de pn la 1.500 l/minut la presiunea de 10 bari.

Stingtoarele remorcabile i cele transportabile sunt recipieni cu dioxid de carbon (120 kg), cu pulbere (150, 125 i 250 kg), cu spum chimic (de 90 i 180 l) i cu ap sau cu spum mecanic (de 50 i 100 l).

Evacuarea pulberii, a apei sau spumei mecanice se realizeaz cu dioxid de carbon pstrat n butelii de nalt presiune. Spuma chimic este refulat prin formarea dioxidului de carbon din reacia chimic dintre bicarbonatul de sodiu i sulfatul de aluminiu.

Stingtoarele portative folosesc aceleai substane i funcioneaz pe aceleai principii ca stingtoarele remorcabile dar cu gabarite mai mici, de la 1 10 kg substan util.

Trenurile de stins incendii sunt destinate pentru intervenii n marile triaje i gri precum i la obiectivele din vecintatea cilor ferate. Exist trenuri PSI cu 3 sau 6 vagoane. Acestea au posibiliti de stingere cu ap, spum aeromecanic i pulberi folosind evi de refulare manuale sau tunuri telecomandate. Au grupuri electrogene pentru iluminat i acionri electrice, mijloace de protecie i salvare i spaii pentru personalul de deservire.

Navele specializate pentru stingerea incendiilor pe ap sau la obiectivele riverane sunt fluviale i maritime.

Pentru stingere folosesc ap, spum aeromecanic i pulberi. Navele maritime sunt de tip cataraman. Sunt dotate cu rezerve de spumani i pulberi, tunuri pentru ap i spum dispuse la diferite nlimi pe turnuri.

*

* *

Diferitele obiective economico-sociale sunt dotate cu instalaii de stingere fixe i semifixe, automate sau manuale.

Cele fixe i automate au o rspndire mai mare i o eficien superioar deoarece declaneaz automat alarmarea i stingerea.

Instalaiile de stingere cu ap pot fi cu sprinklere, drencere sau pulverizatoare.

Instalaiile sprinkler se pot executa n trei variante : cu ap, cu aer, cu ap i aer.

La cele cu ap, reeaua de conducte este permanent plin cu ap la o anumit presiune. Instalaiile sprinkler au aer, au n mod normal reeaua de conducte presurizat cu aer la o presiune prestabilit. La scderea presiunii, n cazul intrrii n funciune a unor sprinklere (la locul incendiului), se deschide automat i conducta de alimentare cu ap a instalaiei i ncepe stingerea. Acest sistem se folosete n locurile cu pericol de ngheare a apei. Varianta cu ap i aer reprezint o combinaie a primelor dou, n sensul c reeaua de conducte se umple cu ap vara i se golete iarna.

Instalaiile de drencere au aproximativ aceeai construcie i aceleai caracteristici, cu meniunea c, spre deosebire de sprinklere, au orificiul de scurgere permanent deschis i, ca urmare, reeaua nu se poate pstra nici umed i nici presurizat cu aer. Din aceast cauz, de regul, funcioneaz cu comand manual. Pentru automatizare trebuie introdus n paralel o instalaie de detectare a incendiilor.

Instalaiile de stingere cu ap pulverizat difer de cele cu drencere prin faptul c debiteaz ap divizat n picturi mai fine.

Instalaiile de stingere cu spum (chimic sau aeromecanic) constau, n principiu, dintr-o staie de preparare i pompare a soluiei adecvate n locurile protejate.

La cele care lucreaz cu spum aeromecanic gurile de refulare sunt nsi generatoarele de spum. Pentru realizarea spumei chimice se folosesc de obicei dou substane : o sare bazic (bicarbonat de sodiu sau potasiu) i o sare acid (sulfat de aluminiu), precum i alte ingrediente care, n momentul introducerii n ap, reacioneaz chimic i degaj dioxid de carbon, formnd spum. Aceste substane sunt altfel conservate i pstrate dect cele folosite la stingtoare, n sensul c se gsesc amestecate n stare pulverulent, constituind aa.numitul praf unic pentru spum chimic. Spuma aeromecanic se realizeaz n dou etape : nti se amestec apa cu spumantul (concentraia masic 5-6 % dac este lichid i 1,2-1,5 % dac este pulverulent), obinnd o soluie de spumant n ap, care, apoi, este trimis cu presiune spre terminalele instalaiilor (generatoare de spum), unde aerul absorbit prin ejecie ptrunde n emulsia respectiv i produce spum. Toate instalaiile de stingere cu spum dispun de surs de ap i spumant, iar dac sunt automate, au i componente electrice i electronice pentru detectarea, semnalizarea i declanarea stingerii incendiilor. Instalaiile cu spum se folosesc cel mai adesea n obiectivele chimice i petrochimice.

Instalaiile de stingere cu dioxid de carbon sunt cele mai pretabile la automatizare. n acelai timp sunt uor de exploatat i ntreinut. Au marele avantaj c se pot executa modular, fcnd astfel posibil realizarea de instalaii orict de mari, fr probleme deosebite. n principiu, acestea se compun din detectoare de diferite tipuri, central electronic de comand, dispozitive de acionare a instalaiei de stingere i de nchidere automat a uilor, ferestrelor i a altor goluri, surs de dioxid de carbon (n butelii de nalt presiune), circuite electrice i reea de conducte cu diuze pentru deversarea dioxidului de carbon. Toate instalaiile de acest tip dau nti alarm acustic (uneori i optic) pentru a crea astfel posibilitatea ntregului personal ca n 1-3 minute s prseasc spaiile protejate de instalaie, dup care se blocheaz automat uile i ferestrele pentru a nu se pierde inutil dioxid de carbon. Aceste instalaii sunt cele mai indicate pentru centre de calcul, dispecerate, sli de comand, arhive, biblioteci, muzee, etc.

VI. MIJLOACE AUXILIARE I ACCESORII

n afara mijloacelor i instalaiilor speciale de stins incendii la intervenii se folosesc diferite alte materiale, echipamente, aparatur i accesorii.

Deosebit de importante sunt autoscrile. Acestea au lungimi de 30-40 m i sunt destinate salvrii oamenilor i bunurilor de la nlimi i pentru ptrunderea pompierilor n locuri inaccesibile prin alte ci.

Diferitele mijloace auxiliare sunt surse mobile de energie electric cu o putere instalat de 38 KVA i echipamente corespunztoare pentru ndeplinirea urmtoarelor funcii principale : identificarea i evacuarea gazelor toxice; introducerea aerului curat necesar vieii oamenilor; executarea de lucrri de tiere, perforare, decarcerare, degajare i demolare; iluminarea locurilor de intervenie pe timp de noapte sau n spaii fr vizibilitate; ntreruperea reelelor de alimentare cu energie electric, gaze, i ap; evacuarea apei infiltrate; alimentarea cu ap a autospecialelor de stingere din surse de mare adncime (pn la 20 m); acordarea primului ajutor medical i altele.

n cadrul echipamentelor de protecie i siguran intr mtile contra gazelor, ctile cu i fr vizor, costumele de protecie contra apei, costumele i pelerinele aluminizate, aparate autonome de respirat (izolante), cizmele i mnuile electroizolante, costumele presurizate cu aer, cartuele filtrante diferite, centurile de siguran, cordelinele pentru salvare i asigurare i altele.

Mtile sunt de construcie normal, cu bretele. Filtrele speciale i cele polivalente asigur protecia mpotriva mai multor gaze toxice, pe durate variabile n funcie de natura i concentraia gazelor.

Ctile sunt specifice i echipate cu sisteme de amortizare, fixare i protecie a feei i cefei.

Costumele antitermice aluminizate sunt de dou tipuri, de apropiere i de ptrundere. Sunt executate din pnz de azbest sau sticl acoperit la exterior cu o folie de aluminiu pentru a reflecta radiaia termic. Cu acestea se poate ptrunde n zone cu temperaturi de pn la 1.0000C pe o durat (t) limitat ce se poate calcula dup formula t = 500/T, n care T este temperatura n zona de aciune. Protecia feei este asigurat cu vizori de sticl metalizai (aurii sau cuprai) ori duplex (cu folie protectoare). Unele costume permit utilizarea concomitent i a aparatului izolant. n situaii mai uoare se pot folosi, n aceleai scopuri, pelerine antitermice.

Aparatele autonome de respirat asigur protecia total a cilor respiratorii cnd se intr ntr-un mediu toxic, folosind pentru aceasta o surs de oxigen sau aer comprimat (butelie).

Costumele presurizate cu aer asigur izolarea persoanei aflate ntr-un mediu toxic i supravieuirea ei prin alimentarea continu cu aer proaspt. Acestea sunt mai confortabile dect aparatele izolante i asigur o protecie antichimic complet.

Au dezavantajul c folosirea lor presupune existena unui mijloc de alimentare cu aer prin furtun, soluie care din punct de vedere al securitii prezint unele riscuri i ca urmare situaiile n care se folosesc sunt limitate.

Pentru salvarea de la nlime a oamenilor (uneori a bunurilor de mare valoare) se utilizeaz : sisteme cu autofrnare pe cabluri sau corzi folosind dispozitive cu role sau efectul forei centrifuge; complete de salvare cu targ i nsoitor; tuburi expandabile, saci i couri; perne pneumatice; plase de salvare i altele.

Pentru acordarea primului ajutor exist n dotare obinuitele truse medicale i aparatele de inhalat oxigen.

Demolrile i degajrile necesare pentru deschiderea unor ci de acces care faciliteaz ptrunderea pompierilor ori evacuarea persoanelor i bunurilor, aflate n pericol se execut cu : aparate de sudat i tiat electrice sau oxiacetilenice, motoferstraie cu lan sau cu disc abraziv, picamere, bormaini, distanoare hidraulice, cricuri (perne) pneumatice, pluguri, palane, cabestane, topoare, trncoape, rngi, cngi, etc.

n sprijinul interveniei, pentru asigurarea unor condiii corespunztoare de lucru, se mai folosesc : proiectoare fixe, mobile sau telescopice de 12, 24 sau 220 V; lmpi speciale portative; lanterne; exhaustoare; ventilatoare; pompe submersibile; mijloace de protecie cu perdele de ap i altele.

Principalele accesorii pentru dirijarea i aruncarea substanelor stingtoare asupra incendiilor sunt : furtunurile de refulare; evile manuale pentru ap, spum sau pulberi; evile lansatoare de spum; ejectoarele; dozatoarele; distribuitoarele; colectoarele; hidranii; tuburile de aspiraie; sorburile; reduciile; racordurile; etc.

VII. DESTINAIA, CARACTERISTICILE I DESCRIEREA

PRINCIPALELOR MIJLOACE SPECIALE DE STINGERE A INCENDIILOR

A) AUTOPOMPELE CISTERNA CU TUN "ROMAN 10215 I ROMAN 10215 FA

Autopompa cistern cu tun R 10215 F (R 10215 FA) este destinat pentru dotarea unitilor militare i formaiunilor civile de pompieri n vederea utilizrii la stingerea incendiilor din clasele A (produse combustibile solide care formeaza jar) i B (produse lichide combustibile), folosind ap obinuit, ap aditivat sau spum aeromecanic.

Aceast autospecial poate lucra de pe loc sau din micare, att independent ct i n dispozitive complexe mpreun cu alte autospeciale din aceeai familie sau cu cele care folosesc substane stingtoare de naturi diferite, dar compatibile n procesul de stingere (spume, pulberi, gaze necombustibile, haloni). Construcia i dotarea autospecialei cistern asigur intervenia eficient att din apropierea focului ct i de la distan, folosind, dup caz, evile manuale sau tunul pentru ap i spum.

Fiind realizat pe asiu "Roman, autospeciala are capacitate marit de acces n teren i poate transporta cantiti nsemnate de substane stingtoare i accesorii p.s.i., precum i un echipaj de 7 + 1 servani.

Maina a fost conceput i s-a realizat n dou variante de autoasiu : R 10215 F (cu axa simpl n fa) i R 10215 FA ( cu punte motoare n fa).

PRINCIPALELE CARACTERISTICI TEHNICO - TACTICE :

Dimensiuni :

lungimea..........................................................................8500 mm.

limea.............................................................................2500 mm.

nlimea maxim (descrcat).......................................3500 mm.

ampatamentul ................................................................4500 mm.

Mese:

masa total (complet echipat)..............................16400 kg.

masa proprie (fr servani, substane i accesorii de stingere) ......... 10800 kg.

ap..................................................................................................... cca.3,5 to.

spumant lichid (genspumar) ............................................................. cca.950 kg.

detergent lichid ................................................................................. cca.100 kg

accesorii de stingere ......................................................................... cca. 400kg.

Capaciti :

rezervor pentru ap ............................................................................... 3500 l.

rezervor pentru spumant lichid ................................................. 2x400 = 800 l.

rezervor pentru detergent lichid............................................................... 100 l.

rezervor pentru ulei hidraulic (acionare tun)......................................... 20 l.

Caracteristici funcionale ale instalaiilor speciale :

debitul de ap al pompei centrifuge (la presiunea de 8 bari)....................5000 l/min.

presiunea maxim realizat de pomp........................................23 bari.

debitul maxim de spum............................................................ 30 mc /min.

btaia maxim a tunului cu ap :

pe orizontal (la o nclinare de 30o) .................................... 80 m.

pe vertical ( la o nclinare de 85o) ......................................60 m.

btaia maxim cu spum a tunului :

pe orizontal (la o nclinare de 30o) ..................................... 60 m.

pe vertical ( la o nclinare de 850) ...................................... 40 m.

rotirea tunului ...................................................................... 360o- bascularea tunului ..................................................... 15o ~ +85o adncimea maxim de amorsare a pompei ......................... 7,5 m.

CARACTERISTICI DE EXPLOATARE CA AUTOVEHICUL :

viteza maxim de deplasare ......................................... 86 km. /h.

viteza medie economic.............................................. 40 km. /h.

raza minim de viraj (F/FA)...........................................9 / 10 m.

consumul de motorin :

vara ......................................................................... 40 l. / 40,5 l.

iarna ........................................................................44 l. / 44,5 l.

DESCRIEREA SUMAR A AUTOSPECIALEI :

Autospeciala cistern cu tun R 10215 F sau R 10215 FA se compune din urmatoarele pri principale :

- autoasiul R10215 F sau R 10215 FA ;

- caroseria;

- istalaiile speciale;

- echipamentul electric;

Autoasiul este din cele folosite pentru autocamioanele Roman 10215 F sau 10215 FA, cu ampatamentul de 4500 mm. la care s-au adus unele modificri i completri, care s-i asigure performane i posibiliti superioare celor existente anterior i care s-i permit adaptarea i echiparea cu instalaiile i dispozitivele specifice de exploatare i de comand, precum i pentru transportul echipajului care l deservete.

Caroseria are o construcie unitar, cu compartimente pentru personal, accesorii i instalaii speciale, fiind prevzut cu un asiu auxiliar i un schelet metalic, din profile uoare din oel. Inveliul exterior al caroseriei este din tabla de oel de 1 mm. n partea din fa are un compartiment pentru persoane, iar pentru a facilita accesul cu uurin la subansamblele autoasiului, podeaua compartimentului este demontabil.

Compartimentul accesoriilor are amenajarile necesare pentru amplasarea i fixarea accesoriilor : un perete longitudinal i cte 2 polie de fiecare parte nclinate spre interior cu 5o.

Compartimentul instalaiilor conine rezervoarele pentru ap, spumant i detergent, pompa centrifug pentru ap i instalaiile speciale de lucru cu ap i spum. Pe peretele din spatele caroseriei se afla 2 scri care permit accesul pe acoperiul caroseriei, iar ntre lonjeroanele asiului este trapa culisabil pentru accesul servantului care manevreaz instalaiile speciale.

INSTALAIILE SPECIALE sunt amplasate n partea din spate a autopompei cistern cu tun i sunt urmatoarele:

- instalaiile de amorsare a pompei centrifuge; - instalaia de lucru cu ap;

- instalaia de lucru cu ap aditivat; - instalaia de lucru cu spum;

- tunul pentru ap i spum ;

- instalaiile de acionare i comand;

- tabloul de comanda i control;

Autospeciala este echipat cu dou instalaii de amorsare a pompei centrifuge. Una din instalaii funcioneaz pe principiul ejectrii aerului din pompa centrifug i din conductele aferente acesteia, prin intermediul unui ejector amplasat pe conducta de evacuare a gazelor de eapament, care constituie fluidul activ pentru funcionarea acestui tip de pompa de vid. La a doua instalaie se folosete o pomp cu rotor i palete mobile, acionat de un electromotor de 24 de voli, identic cu cel folosit la pornirea motorului autospecialei. Legtura pompelor de vid cu pompa centrifug se face prin conducte independente, prevzute cu cte un robinet de izolare.

Tunul pentru ap i spum - amplasat deasupra compartimentului instalaiilor speciale, n partea din spate - are o eav pentru ap i una pentru spum i poate fi manevrat att hidraulic, ct i manual. eava pentru spum este generatorul propriu-zis de spum, ntruct asigur introducerea aerului n soluia spumant.

Instalaiile de acionare i comand cuprind :

instalaia hidraulic pentru acionarea tunului;

instalaia electropneumatic de acionare a robinetelor de la tun;

instalaia de oprire a motorului mainii din compartimentul instalaiilor;

instalaia de umplere a pompei centrifuge, a pompei pentru ulei i a pompei de vid cu ejector;

instalaia hidraulic pentru acionarea ambreiajului mainii din compartimentul instalaiilor speciale.

Autopompa cistern cu tun poate folosi pentru stingerea incendiilor, n funcie de natura incendiului sau a materialelor combustibile, dup caz, ap, ap aditivat (adic apa mbuntit chimic prin amestec cu detergeni ejectai dintr-un rezervor special prevzut), precum i spum chimic (format din doi spumani lichizi ce se ncarc n dou rezervoare, de unde sunt extrai, amestecai cu ap i propulsai de pompa centrifug i expulzai, sub presiune asupra materialelor care ard.

B) AUTOTUNUL DE STINS INCENDII ROMAN 19256 D.F.

(A.T.I. - R 19256 D.F.)

Autotunul de stins incendii R 19256 D.F. este o autospecial de mare capacitate, conceput pentru stingerea incendiilor cu ap cu spum i destinat pentru dotarea unitilor militare i a formaiunilor civile de pompieri.

Aceast main de lupt mpotriva incendiilor are posibiliti mrite de acces n teren variat, fiind construit pe asiu ROMAN, este echipat cu instalaii robuste i dispune de nsemnate cantiti de substane stingtoare, echipament i accesorii specifice de intervenie cu o fiabilitate corespunztoare, ceea ce i confer performane tehnico - tactice superioare, siguran sporit n funcionare i o nalt eficacitate.

Instalaiile tehnologice i celelalte mijloace tehnice din dotare confer acestei autospeciale multiple posibilitai de ntrebuinare, att n mod independent ct i n cadrul unor dispozitive complexe de intervenie, n care sunt incluse i alte tipuri de maini i utilaje de stins incendii. De asemenea, poate aciona cu eficien asupra focarelor, att din apropiere, ct i de la distane de zeci de metri, folosind un tun modern pentru ap i spum, ori evi manuale.

O atenie deosebit s-a acordat ameliorrii confortului pentru echipajul de lupt, format din 6 persoane, manevrrii cu uurin a mainii i sporirii operativitii de intervenie a acesteia, prin luarea n considerare a cerinelor de ordin ergonomic i prin folosirea telecomenzilor i acionrilor mecanizate n instalaiile speciale.

CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE PRINCIPALE :

lungime ................................................................. 9080 mm.

lime ......................................................................2500 mm.

nlime maxim (descarcat) ...................................3250 mm.

garda la sol . ............................................................. 350 mm.

unghi de atac.minim .(ncrcat).................................. 30O

unghi de degajare minim .............................................22OMese

- masa total (cu plinurile fcute i complet echipat) .......................26850 kg.

- masa proprie (fr substane, accesorii i servani).........................13580 kg.

- ap ........................................................................................... cca. 10000 l.

- spumant lichid ............................................................................cca. 2300 l.

accesorii i echipamente specifice............................................cca. 470 kg.

Capaciti :

rezervor pentru ap .................................................................. cca. 10000 l.

rezervor pentru spumant lichid ................................................ cca. 2000 l.

rezervor pentru motorin .................................................................... 220 l.

rezervor pentru aeroterm .....................................................................16 l.

rezervor pentru ulei hidraulic (acionare tun) ...................................... 20 l.

Caracteristici funcionale principale ale instalaiilor speciale:

debitul de ap al pompei centrifuge ........................................5000 l /min.

debitul de spumant al pompei autoabsorbante......................... 250 l/min.

adncimea maxim de amorsare a pompei autoabsorbante.........3 m.

adncimea maxim de amorsare a pompei centrifuge............... 7,5 m

debitul maxim de spum pe tun sau pe evi manuale.............. 30 m3/min.

consum maxim de spumogen lichid (din rezervor)...................300 l/min.

btaia maxim a tunului de ap :

- la nclinarea de 30O fa de orizontal ...........................80 m.

- la nclinarea de 85O fa de orizontal .......................... 60 m.

- btaia maxim a tunului cu spum :

la nclinarea de 30O fa de orizontal ........................................... 60 m.

la nclinarea de 85O fa de orizontal ........................................... 40 m.

rotirea tunului ............................................................................. 360O

bascularea tunului ..........................................................- 10O ~ + 80O Caracteristici de funcionare ca autovehicul :

viteza maxim de deplasare ................................................ 85 km/h

viteza medie economic ... ... ... ... ... ... ... ... ... ............. .... 45 km/h

raza minima de viraj ... ..... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 10 m

norma de consum de carburant :

vara ... ... ... ...... ...... ........ ... ...... ... ... ... ...... .... 41 l /100 km.

iarna...... ... ...... ... ... ...... ...... ......... ..... ...... ... ...45 l /100 km.

la o or de funcionare :

n regim mediu de ncrcare a pompei centrifuge ....... 22 l / h

DESCRIEREA SUMARA A AUTOSPECIALEI

Autotunul de stins incendii R19256 D.F. se compune din urmtoarele pari principale :

autoasiul R 19256 D.F.

caroseria

instalaiile speciale

echipamentul electric

AUTOASIUL a fost ales dintre cele aflate n fabricaie curent la s.c. ROMAN s.a. i care a fost adaptat scopului urmarit, cu: motor tip D2156 MTN 8 diesel n 4 timpi i 6 cilindri, supraalimentat cu aer, ambreiaj tip monodisc uscat cu aciune hidraulic, precum i alte mbuntiri la traciune. Acest autoasiu a fost prevzut cu o cabin lung, rabatabil, pentru 5+1 persoane i a fost adaptat pentru noua destinaie prin efectuarea unor modificri i completri care s asigure funcionalitatea autospecialei, astfel :

una priz de putere mecanic, sincronizat, comandat electropneumatic, pentru antrenarea pompei centrifuge;

2 prize de putere cu comand electropneumatic, pentru antrenarea pompei autoabsorbante i pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic pentru acionarea tunului pentru ap i spum.

CAROSERIA are doua pari distincte :

Rezervorul pentru ap este din tabl de oel i este ntrit n partea inferioar cu un asiu suplimentar din profil U de oel, ntregul subansamblu fiind fixat de asiul principal prin intermediul a 4 supori elastici i un bol oscilant n spate. Pentru prevenirea balansrii periculoase a apei, rezervorul este prevzut cu sprgtoare de valuri, iar pentru control, ntreinere i remedieri la interior, are gur de vizitare i scar de acces, sudat de eava de supraplin. Rezervorul se racordeaz la instalaiile speciale prin elemente elastice, spre a evita ocurile mecanice i defeciunile datorate micrii relative dintre acestea. Pentru prevenirea ngherii apei, prin rezervor trece o conduct prin care trece aer cald, provenit de la aeroterm.

Compartimentul instalaiilor i accesoriilor ocup partea din mijloc a caroseriei i const dintr-o carcas paralelipipedic i un asiu suplimentar aferent , fixate pe asiul parincipal prin 6 supori elastici simpli.

n acest compartiment se pstreaz accesoriiele p.s.i. din dotarea autospecialei i sunt amplasate dispozitivele de acionare i panourile de comand ale instalaiei de stins incendii, precum i majoritatea elementelor componente ale acestei instalaii. Pe asiu mai sunt montate rezervorul pentru spumant i aeroterma. Deasupra caroseriei sunt amplasate dou podee pentru circulaie i suporii necesari pentru amplasarea i fixarea unor accesorii p.s.i., iar n partea din spate a rezervorului pentru ap sunt montate doua scri metalice de acces. Autotunul R 19256 D.F. a fost conceput pentru a lucra numai cu ap sau cu spum aeromecanic. Din aceasta cauza organizarea de principiu a instalaiilor este clasic.

Instalaia pentru vehicularea apei poate folosi ap att din rezervorul propriu ct i din surse exterioare far presiune, a cror suprafa liber este la o adncime de cel mult 7,5 m fa de axul pompei.

n principal, aceast instalaie se compune din : pomp centrifug pentru ap;

2 conducte de absorbire a apei din surse far presiune, terminate cu cte 2 guri de alimentare amplasate simetric fa de planul median al mainii; o conduct pentru golirea rezervorului (de alimentare a pompei centrifuge); 2 conducte de refulare, care se termin cu cte 3 guri de refulare pe fiecare parte. Din conducta de pe partea dreapta se alimenteaza i eava pentru ap a tunului. Tot din aceasta eav de refulare se ramific 3 conducte pentru alimentarea rezervorului din surse far presiune i 2 pentru racordarea evilor speciale de refulare pentru autoprotecie lateral.

Autoprotecia cabinei se face printr-o conducta de 1 ol.

C) AUTOSPECIALA PENTRU LUCRU CU SPUM S.R. 104 - U.M.T.

Aceast autospecial este o main de lupt contra incendiilor care poate lucra cu ap din surse naturale sau artificiale, cu spuma mecanic sau spum chimic, concomitent cu toi agenii stingtori, combinat cte doi, sau numai cu unul dintre acetia.

Autospeciala, realizat pe asiul S.R. 104, are o mare capacitate de trecere prin teren variat, avnd ambele puni motoare i transport servanii, accesoriile, lichidul spumant i praful unic necesar producerii spumei la locul incendiului.

Caracteristici tehnico - tactice :

Dimensiuni :

lungime ..........................................................................6,72 m

lime..............................................................................2,54 m

nlime ..........................................................................2,58 m

Greutate ...... ... ............... ... ..................... ... ...... ...... ... 10500 kg.

Capacitai :

rezervorul de benzin .....................................................150 l.

rezervorul de lichid spumant ...... ........ ... ...... ... ...........500 l

rezervorul pentru praf unic ...... ... ...... ... ...... ......... ... 1230 l

Performane :

viteza maxima ......... ........... ... ................ ...... ... ... ...60 kmlh

viteza medie .................. ...... ... ..................... ............40 km/h

consum mediu la ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..100 km 47 l

consum mediu la ora :

- n sarcin ......................................................... 15 l

- fr sarcin ........................................................11 l

- debitul pompei centrifuge :

- la ieire liber 2500 l/min.

- la 8 atm. i 1,5 nalime de absorbie 2100 l/min.

nlime maxim de absorbie 8,2 m

timp de lucru cu 1 plin (500 l lichid spumant)....................cca.10 min.

volumul maxim de spum mecanic .......................................100 m3

timp de lucru cu ncrctur de 1500 kg praf............... .... cca. 10 min.

volumul maxim de spum chimic .......................................... 60 m3Pari componente : a) autoasiul ; b) caroseria ; c) instalaiile speciale ; d) comenzile i aparatele de control.

Autoasiul este format din totalitatea organelor, agregatelor i sistemelor care concur la autopropulsarea mainii pe care sunt montate caroseria i instalaiile speciale.

Caroseria se compune din :

a) masca i capota motorului ;

b) aripile din fa i din spate ;

c) cabina oferului ;

d) cabina cu banchete pentru servani ;

d) compartimentul instalaiilor speciale i al accesoriilor ;

e) cazanul.

Instalaiile speciale cuprind toate organele i piesele care concur la realizarea scopului pentru care a fost construit autospeciala i sunt urmatoarele :

instalaia hidraulic;

- pompa centrifug de mare presiune, cu 2 etaje;

- pompa de vid cu rotor i palete mobile ;

- instalaia pentru produs emulsie cu apa i lichid spumant :

- rezervorul de lichid spumant ;

- 2 amestectoare de spum ;

instalaia pentru produs spuma chimica :

- rezervor pentru praf unic ;

- transportorul de praf unic ;

- 2 generatoare de spum chimic.

Comenzile i aparatele de control cuprind toate dispozitivele i organele mecanice i electrice destinate punerii n funciune a instalaiilor speciale cu care este echipat autospeciala, ca : manet ambreiaj , manet cuplare pomp , manet acceleraie, manometre, vacuummetru, turometru etc.

D) AUTOTUNUL DE STlNS INCENDII S.R. 114

Autotunul de stins incendii a fost realizat n vederea ntririi, la vremea respectiv, a capacitaii de intervenie a unitailor i formaiunilor de pompieri.

O caracteristica important a acestei maini, care nu era ntlnit la alte tipuri , o constituie posibilitatea lucrului cu pompele n timpul deplasrii, att nainte, ct i napoi.

mpotriva cldurii excesive dezvoltate de incendii, autotunul este prevzut cu blindaj, este izolat termic i este prevzut cu instalaie de autoprotecie prin pulverizare de ap, asigurnd securitatea servanilor n cele mai grele condiii de lucru la incendii .

Pentru lucrul cu spum mecanic trebuie s se introduc n cazan cantitatea corespunzatoare de praf ori lichid spumant, sau s se umple cazanul cu emulsie de ap i spumant preparat de o alta main de lupt.

Caracteristici tehnico tactice

Dimensiuni :

lungime ...........................................................................6,58 m.

lime ..............................................................................2,49 m.

nlime ...........................................................................2,97 m.

Greutate ..............................................................................1600 kg.

Capacitai :

rezervorul de benzin........... .......................................... 170 l.

cazanul pentru ap ........................................................ 3500 l.

praf spumant n bidon ................ ......... ............... ... .......300 kg.

Performane :

viteza maxim........... ............ ......... ............... ......... ..85 km./h

viteza medie ................................................................ 60 km./h

consum mediu .........................................................50 l/100 km.

debitul pompei centrifuge la ieire liber................. 3200 l/min.

debitul evii generatoare de spum mecanic .........25000 l/min.

Descriere :

Autotunul se compune din : a) autoasiu; b) caroserie; c) instalaii speciale ;

d) comenzile i aparatele de control.

a) Autoasiul a fost realizat prin adoptarea unor elemente de construcie de la autopompa cistern 5.R.132 i de la autopompa cistern 5.R.104. Fa de autoasiul lui S.R. 104 la acest autoasiu s-a ntrit cadrul i s-au facut modificri la cutia de viteze, ambreiaj, suspensii i la sistemul de frnare. Autotunul are pneuri buretate, nefiind expus penelor de cauciuc n timpul interveniei.

b) Caroseria este blindata cu tabla de oel de 4 mm i se compune din urmtoarele pri :

masca i capota motorului ;

aripile din fa i spate ;

- cabina oferului, prevazut cu o turel care se poate roti la 360O. n cabina sunt amplasate i instalaiile speciale ;

- cazanul, amplasat napoia cabinei ;

- compartimentul accesoriilor.

Turela este n form de trunchi de piramid hexagonal, realizat din placi de stiplex montate n cadru metalic, iar instalaia de autoprotecie a mainii a fost mbuntit fa de tipurile anterioare.

c) Instalaiile speciale sunt :

1 ) instalaia hidraulic, compus din :

pompa centrifug de mare presiune ;

pompa de vid cu rotor i palete mobile, montat n partea posterioar a pompei centrifuge;

cazanul pentru ap, construit din tabl de oel, prevzut n interior cu eav de preaplin i cu o serpentin de nclzire;

conductele de umplere i de golire a cazanului;

tunul de ap, compus din :

- suportul fix al tunului, prins pe asiu ;

- sistemul angrenajelor pentru manevrare ;

- tunul propriu - zis, n legatur cu una din ieirile pompei centrifuge.

2) instalaia pentru autostropire cu ap a caroseriei i pneurilor ;

Cuplarea pompei de vid la pompa centrifug se face de la bord, de ctre ofer, fr a mai fi necesar deplasarea sa, iar dispozitivele de comand i aparatele de msur sunt n cabina servanilor i permit manevrarea i controlul instalaiei din aceast cabin.

E) TRENUL P.S.I. (COMPUS DIN 6 VAGOANE)

Trenul p.s.i. este un utilaj de mare capacitate, destinat pentru dotarea anumitor formaii civile de pompieri, n vederea folosirii la stingerea incendiilor ce se produc la materialul rulant n linie curent, n depouri i triaje, la instalaiile i amenajrile ce se execut pe calea ferat, precum i pentru intervenii la obiectivele pe teritoriul crora sunt construite ci ferate i la cele din vecinatatea cilor ferate.

Are o mare eficien la incendiile de orice natur, fiind echipat cu instalaii de lucru cu ap, spum i pulbere. De asemenea, poate fi utilizat la evacuare fumului i gazelor toxice din spaii nchise i la iluminarea zonei de intervenie folosind n acest scop instalaia i utilajele electrice de care dispune.

Componena trenului p.s.i. este urmatoarea :

2 vagoane cistern de 45 tone fiecare;

2 vagoane acoperite, dotate cu utilaje de stins incendii cu ap i spum;

1 vagon acoperit pe care sunt montate o instalaie de stins incendii cu pulbere i un grup electrogen;

1 vagon social, amenajat special in acest scop.

Trenul poate fi remorcat de un mijloc de locomoie ce va putea circula att prin tragere ct i prin mpingere i care va fi pus la dispoziie la nevoie.

Locul vagoanelor n garnitur va fi stabilit n funcie de natura i intensitatea incendiului. n toate cazurile (de staionare sau de lucru) vagonul social va face parte din garnitur, staionarea separat a acestui vagon fiind interzis, ntruct acesta nu este prevazut cu frn de intuire (de mn).

Cteva caracteristici tehnico - tactice generale ale trenului

gabarit .........................................................................normal

lungime total tren ....... ... ... ... ... ... ... ... ..... ... .. 77,180 m.

nlime maxim (cu tunurile n poziie orizontal) ... .............4,35 m.;

cantitate total de ap ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ........ ... ... ........ ... 90 t.;

cantitate total de spumogen praf ............... ...... ...... ................ ....3,4 t.;

cantitate total de pulbere .................................... ...... ...... ... ........7,5 t.;

viteza maxim de deplasare ...... ... ... ... ... ....... ... ... ........ ... 80 km. / h ;

frna automat ........................ ... .................................. toate vagoanele ;

Cteva caracteristici tehnice i descrierea sumara a vagoanelor i a instalaiilor existente pe acestea :

a) Vagonul cistern lungime ntre feele tampoanelor necomprimate.............. ... 12.500 mm.;

diametru gur de vizitare cistern....... ..... ... ... ... ... ... ... .........576 mm.;

gur alimentare central cu sorb .................... ...... .................. .... 1 buc.;

gur alimentare lateral cu racord fix tip A ..................... ... ... .... 4 buc.;

numar robinete frontal descrcare ............. ... ... ... ... ....... ... ..... 2 buc.;

capacitate ncarcare cu ap............... ..... ......... ............ .................. 45 t.;

masa proprie vagon ............... ...... ... ...... ...... ...... ... ...... ... .......... 18 t.;

Amenajarea acestuia s-a fcut pe un vagon cistern cu 4 osii la care s-au prevazut 4 guri laterale de 4 oli (tip A), scri i platforme de acces la acestea i la dom, precum i 2 robinete frontale pentru alimentarea vagonului de stins incendii cu ap i spum.

Vagonul este izolat termic.

b) Vagonul de stins incendii cu ap i spum

A fost realizat prin amenajarea vagonului platform pe 2 osii pe al crui asiu

s-a sudat o cutie metalic, nveliul interior fiind din melamin, iar izolaia termic din polistiren expandat ignifugat. Vagonul este prevazut cu cte dou ui i cinci ferestre pe fiecare parte, iar pe acoperi a fost amplasat turela cu tunul de ap i spum i 2 domuri pentru umplere cu spumogen praf.

Masa proprie a vagonului este de 18 t., are o lungime - intre feele tampoanelor necomprimate - de 13.860 mm., iar lungimea cutiei vagonului este de 12620 mm.;

lnstalaia de stins incendii a vagonului se compune din :

- grup de pompare, format dintr-o pompa centrifuga de 2800 l/ pe min. i un motor Saviem de 135 CP ;

instalaia de amorsare a pompei centrifuge ;

instalaia de producere a spumei ;

- tunul pentru ap i spum, acionat hidraulic;

- motopompa Mopsi - 100.

Grupul de pompare este compus din : motor diesel, ambreiaj, cutie de viteze, priza de putere, arbore cardanic, pompa centrifug.

Amorsarea pompei centrifuge se realizeaza prin intermediul unei pompe de vid, cu rotor i pale mobile, montat pe axul pompei centrifuge. Timpul de amorsare variaz de la 20 la 70 de secunde, n funcie de adncimea de aspiraie.

Instalaia de produs spuma se compune din :

2 rezervoare pentru spumogen praf, cu o capacitate de 850 kg fiecare, prevzute la partea inferioar cu obturatoare care controleaza trecerea spumogenului praf catre generatoarele de spum;

2 generatoare de spum, amplasate sub rezervoarele de spumogen i funcioneaz pe baza fenomenului de ejecie.

Turnul de ap i spum este montat ntr-o turela fixat deasupra vagonului. Tunul este compus din : eava pentru ap, eava pentru spum, mecanismul de acionare melc - roata melcat i un motor hidraulic care acioneaz aceast roat. Inclinarea tunului este limitat la 45O, iar manevrarea lui se face prin acionri hidraulice, de la un tablou de comand montat pe balustrada platformei pe care st servantul. Tunul poate fi manevrat i manual, prin intermediul unui mner, care se monteaz dup decuplarea acionrii hidraulice.

Tunul are urmtoarele caracteristici :

debitul de spum........... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ......... .......10 mc min.

btaia jetului de spum pe orizontal........ ... ... ..... ... ... .. 50 m.

btaia jetului de ap pe orizontal..... ... ... ... ... ... ... ........ 70 m.

rotirea n plan orizontal........ ........................................... 360O bascularea n plan vertical... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... .. 0O- 45OMotopompa Mopsi - 100 este destinat interveniei rapide pentru stingerea incendiilor cu ap pe linii de furtun i poate fi utilizat, fie din poziie fix pe vagon ,

cu alimentare de la vagonul - cistern, fie ca mijloc mobil, alimentat cu ap de la diverse surse.

c) Vagonul de stins incendii cu pulbere

lungime ntre feele vagoanelor necomprimate ..............13.860 mm. ;

lungime cutie vagon ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ........ ... 12.620 mm. ;

mas proprie vagon ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... ... .... ... ... . 18 t. ;

numar uniti de stins incendii cu pulbere .. ... ... ... .... ... ... ... ... .. 6 ;

putere grup electrogen ............ ............... ... ... ...... ...... ....... 38 KVA;

Este realizat prin amenajarea unui vagon platforma cu 2 osii, pe al crui asiu s-a sudat o cutie metalic, melaminat prin interior i izolat cu polistiren expandat ignifugat. Vagonul de stins are dou compartimente care comunic printr-o u.

n compartimentul pentru utilaje, s-au montat un grup electrogen i un rastel pentru depozitarea ventilatoarelor, exhaustoarelor, rolelor de furtun, proiectoarele mobile. n celalalt compartiment este montat instalaia de stins incendii cu pulbere, format din 6 module (uniti) de lucru, care pot funciona simultan sau succesiv.

d) Vagonul socialEste amenajat pe un vagon de marf pe 2 osii, cu o lungime ntre feele tampoanelor, necomprimate, de 10.580 mm. i este compartimentat astfel :

cabina de dormit, cu 2 paturi i un spalator

cabina pentru buctarie, nzestrat cu aragaz i butelie, frigider, mas i spalator

compartiment pentru atelier;

compartiment cu sob i calorfiere pentru ncalzire, un grup electrogen i

aparataj pentru instalaia electric i rezervorul de combustibil, care servesc la iluminarea i nclzirea vagonului.

Stingerea incendiilor se face cu pulbere i azot, iar un modul de lucru se compune din 2 circuite : un circuit de nalt presiune - format din 4 butelii de cte 40 de litri de azot, la 130 bari, fixate n rastel - i un circuit de joas presiune, pentru pulbere i azot.

Trenul se pastreaz pe calea ferat, n locul stabilit de beneficiar, cu vagoanele componente permanent n stare de funcionare i echipate cu mijloacele, materialele i substanele prevzute n norma de dotare. Cisternele se umplu n proporie de 85% iarna i 95% vara.

Scoaterea trenului p.s.i. la aplicaie sau intervenie se face pe baza de documente i cu avizul organelor autorizate, investite cu drept de decizie privind micarea (circulaia) trenurilor.

Pentru prevenirea accidentelor de munca se interzice urcarea pe vagoane, ncrcarea vagoanelor de stingere i lucrul cu ap sau spum, ct timp linia electrica de contact nu este scoas de sub tensiune i legat la in prin cel puin dou prjini de scurtcircuitare. Montarea prjinilor se va face numai de persoane autorizate.

F) TRENUL P.S.I. (COMPUS DIN 3 VAGOANE)

Trenul p.s.i. format din 3 vagoane are aceeai destinaie ca trenul p.s.i. cu 6 vagoane. Trenul cu 3 vagoane nu dispune de grup electrogen, iar posibilitaile de intrvenie la stingere cu spum i pulbere sunt mai mici de cteva ori fa de cele ale trenului cu 6 vagoane - att sub aspectul cantitilor de substane stingtoare transportate, ct i al intensitii de refulare a acestora.

n garnitura trenului se gsesc dou vagoane cistern pentru ap, identice, cu aceeai construcie i aceleai caracteristici tehnico - tactice ca vagoanele cistern din garnitura de 6 vagoane.

Al treilea vagon, cel echipat cu utilaje de stingere cu ap, spum i/sau pulbere

are o construcie i o amenajare special, care nu seaman cu cea a vagoanelor similare ale trenului cu 6 vagoane.

Caracteristici tehnico - tactice i descrierea sumara a vagoanelor i a unor instalaii :

lungime total tren ... ... ... ... ....... ... ... ................ ... ... ... ... ... 38 m.

nlime maxim ................................................................ 4050 mm.

cantitate total de ap.......... ... ... .... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 90 t.

cantitate total de spumogen lichid ....... ........ ... ... ... ... ...2 t.

cantitate total de pulbere .... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..... 0,5 t.

frn automat i de intuire... .......................... toate vagoanele;

viteza maxim de deplasare ... ... ... ... ........... ........ ... 80 km./ h

echipaj (persoane angajate)....... ............ .......... ..... 21 persoane

Vagonul cistern are aceeai construcie i acelai rol ca i vagonul cistern din compunerea trenului cu 6 vagoane.

Vagonul de stins incendii cu ap, spum i /sau pulbere este un vagon cu 4 osii, acoperit, pe care sunt amplasate instalaiile de stingere cu ap, spum, sau pulbere, precum i toate mijloacele i materialele necesare prevazute n dotare.

Motopompele, nu sunt transportabile, se alimenteaz numai din vagonul cistern, au sistemul de evacuare prelungit i sunt fixate n zona central a vagonului.

Motopompele refuleaz ap pe cite dou guri de cte 2 oli fiecare, de la acestea putindu-se realiza diferite dispozitive de intervenie, prin combinarea, adecvat a accesoriilor din dotare. Trenul p.s.i. de 3 vagoane nu este echipat cu tunuri pentru refularea de substane stingtoare, iar emulsia de spumant n ap se realizeaz folosind amestecatoarele de linie mobile (maximum 2 buci), ceea ce permite folosirea operativ a spumantului lichid din orice vas adus la locul interveniei, fr a fi obligatorie introducerea spumantului n rezervoarele vagonului, a caror capacitate este de 1000 l fiecare.

La capatul vagonului, unde se afla cele 2 rezervoare pentru spumant, este amplasat o sob cu combustibil solid, prevzut cu schimbtor de cldur, la care sunt racordate calorifere, toate acestea constituind instalaia de nclzire central a vagonului.

La cellalt capat al vagonului s-au facut amenajrile necesare pentru personalul operativ din tura de serviciu i sunt instalate redresorul cu transformator de la 220 v c.a. la 24 v. c.c. i tablourile electrice de 220 v.c.a., respectiv de 24 v c.c. De asemenea, acest vagon mai este prevzut cu ui, ferestre, scri de acces, balustrade, mnere i amenajarile necesare pentru pstrarea accesoriilor din dotare.

Regimul de intreinere i exploatare a trenului p.s.i. cu 3 vagoane este acelai cu al trenului cu 6 vagoane.

G) MOTOPOMPE PENTRU STINS INCENDII

Motopompele sunt utilaje de lupt contra incendiilor echipate cu motor propriu.

Ele pot fi tractate manual sau remorcate de autovehicule, ori sunt fixate pe asiurile vagoanelor i pe navele p.s.i. Motopompele pot fi folosite i la evacuarea apei n cazul unor inundaii.

Compunerea de principiu a motopompelor este urmtoarea : motor, asiu (cruciorul - la tipurile uoare), caroserie, instalaiile specifice.

Motopompele indigene care se afl n prezent n dotarea pompierilor, dei au denumiri diferite, sunt dotate cu motoare i pompe asemanatoare constructiv i ca performane. Motopompele I.M.B - 59, U.M.T. 60 i Motopompa - 1400 sunt variante mbuntite ale motopompei I.M.B. - 53, realizat la "Intreprinderea Metalurgica Bneana" din Timioara.

Motoarele sunt M 207 sau S 50, n 4 timpi, la modelele I.M.B. I U.M.T. i motoare P. D. 10, n 2 timpi, la motopompa uoara (M. P. U. 400/2,5). Motoarele funcioneaz cu benzin auto cu C.O. 75, iar aprinderea se face cu magnetou cu curent de nalt tensiune. Ungerea pieselor aflate n micare se face cu ulei prin presiune i/sau barbotaj.

asiul se compune din :

cadru metalic, proap i 3 picioare mobile pentru fixarea motopompei la locul de lucru;

axul roilor i 2 roi cu pneuri ;

sistemul de suspensie cu arcuri semieliptice fixate prin bride.

Caroseria este alcatuit din :

capota motorului;

aripile roilor, cu suporturile pentru tuburile de aspiraie;

suporturile accesoriilor ;

cutia pentru scule ;

Instalaii specifice :

pompa centrifug cu 4 etaje;

pompa de vid cu rotor i palete mobile, montat n partea posterioara a pompei centrifuge.

Caruciorul este construit dintr - un cadru fixat pe o osie prevazut cu 2 roi cu pneuri i servete la transportul motopompei la distane mai mari.

H) NAVELE DE STINS INCENDII

Sunt nave maritime sau fluviale echipate cu utilaje i agregate de stins incendiile care izbucnesc pe navele aflate n apropierea porturilor, n rada acestora i la obiectivele riverane, precum i pe platformele maritime de foraj. Aceste nave se afla n dotarea Forelor Navale ale Armatei i a Companiilor comerciale de transport maritim i fluvial.

Din prezentul referat se poate desprinde concluzia c utilajele i autospecialele de stins incendii s-au diversificat i au cunoscut o cretere a capacitii de lupta contra incendiilor.

n perspectiv este posibil s se adnceasc diversificarea lor sau s se restrng, concomitent cu ameliorarea performanelor tehnico - tactice. Att la autospeciale ct i la utilaje se va urmri folosirea la maximum a elementelor i componentelor care au ntrebuinri i n alte domenii de activitate din economia naional, spre a beneficia un timp ct mai ndelungat de subansamble i piese de schimb.

Navele de stins incendii vor continua nc mult timp s reziste n concepia constructiv actual. n momentul de fa se simte nevoia realizarii unui nou tip de nav maritim, care s poat interveni pe orice vreme n largul mrii, n special la platformele petroliere.

Trenurile p.s.i. asimilate i aflate n dotare nu vor suferi modificari semnificative. La realizarea lor se vor putea folosi unele vagoane cistern i de marf.

Nici n prezent i nici n viitorul apropiat nu se pune problema realizrii unor aeronave speciale de stins incendii. Totui, un numr de astfel de mijloace este prevzut a fi pus la dispoziia pompierilor spre a fi utilizate pentru recunoateri operative, ori transportarea unor specialiti sau subansamble stingtoare.

EMBED CorelPhotoPaint.Image.10

EMBED CorelPhotoPaint.Image.10

EMBED CorelPhotoPaint.Image.10

EMBED CorelPhotoPaint.Image.10

EMBED CorelPhotoPaint.Image.10

EMBED CorelPhotoPaint.Image.10

EMBED CorelPhotoPaint.Image.10

_1077015686.bin

_1077016075.bin

_1077016398.bin

_1077016530.bin

_1077016326.bin

_1077015731.bin

_1077015591.bin