Microeconomie

Lucrare de verificare 1

De Backer, Raf Omer E.

MAN-ID, Anul I, Gr. 208

Identificai cinci categorii de nevoi de bunuri i servicii. Ordonaile dup intensitatea i amploarea cu care se pot manifesta n cazul unui student de anul I. Argumentai rspunsul.

1) Nevoi elementare sau de baza: Indiferent faptul ca este student sau nu, omul nu poate functiona fara sa-si indeplineasca aceste nevoi elementare. Vorbim aici de hrana, adapost, imbracaminte, apa, odihna etc.2) Nevoi de siguranta sau de securitate: Studentul (la fel de mult ca orice om) are nevoie de a functiona in societate. Este vorba de aparare nationala, siguranta nationala, stabilitate, servicii medicale etc.3) Nevoi imateriale: Studentul vrea sa-si dezvolte pentru a-si asigura viitorul (cu un loc stabil de munca, de exemplu). Asadar studentul considera educatia si invatamantul lucuri foarte importante.

4) Nevoi sociale: Studentul isi doreste sa fie recunoscut pentru munca/eforturile lui si este de obicei si o fire sociabila care vrea sa apartina unui grup. Are nevoie sa comunice.

5) Nevoi materiale: N-as spune ca nevoile materiale vin pe primul plan pentru un student. In primul rand studentul investeste in viitorul lui si este (sau ar trebuie sa fie) mai focusat pe satisfacerea nevoilor celelalte. O data absolvit, se va putea focusa mai mult pe nevoile materiale daca isi doreste.

Ce se nelege prin folosirea alternativ a resurselor i ce semnificaie are aceasta pentru activitatea economic?

Nevoile sunt nelimitate iar resursele sunt rare si utile. Economia este stiinta sociala care studiaza utilizarea acestor resurse rare, astfel incat nevoile umane (virtual) nelimitate sa fie maxim satisfacute. Omul se va uita la ce resurse dispune si alegand o animita resursa, va renunta la alternativele similare.Argumentai afirmaia potrivit creia resursele au caracter limitat.

Raritatea resurselor defineste caracteristica lor de a fi intotdeauna insuficiente in raport cu nevoile umane practic nelimitate. Cu alte cuvinte, nevoile umane evoluaza mai repede decat resursele. Asta impune o utilizare rationala a stistemului de resurse (dezvoltare duribila) la nivel planetar.Cum poate influena fiecare dintre urmtorii factori decizia unui student de a urma cursurile la zi sau la ID ?

crestera taxelor scolare Bazat pe veniturile lui, studentul va lua in considare urmatorul cost de oportunitate: la cat renunte in plus daca isi va continua studiile. Probabil studentii la zi sunt mai afectati aici pentru ca se poate presupune ca studenti la ID sunt mai putin afectati daca au un serviciu. Presupun ca elasticitatea cerintei (de a face facultate) cand pretul (taxa de scolarizare) creste in raport cu veniturile studentului la ID este mai mica comparativ cu studentul la zi (care poate lucra part time de exemplu). Cu alte cuvinte cred ca mai multi studenti la zi ar renunta la studii atunci cand cresc taxele scolare, decat studentii la ID. Oricum fiecare student isi face acest exercitiu si isi va continua daca crede ca merita.scderea ratei dobanzii mprumuturilor acordate studenilor Dobanda imprumuturilor in Romania este oricum foarte mare astfel incat am impresia ca daca o banca incepe cu scadera acestor dobanzi ca celelalte urmeaza. Nu stiu daca romanul este fidel bancii lui sau nu, dar am impresia ca sunt cam toate la fel. Nu vad o masa de studenti care isi schimba banca pentru ca scad dobanzile. In schimb, studentii care au acest imprumut la banca vor ramane cu mai multe venituri, care presupun sunt mai mari la studentii la id comparativ cu cei la zi.creterea salariilor pentru locurile de munc necalificate

La mine in tara (Belgia), studenti de zi au foarte multe ore asa ca daca lucreaza e in weekend si practic in exclusivitate munca necalificata (chelner intr-un bar de exemplu). Este de fapt imposibil de a combina un serviciu (50% - full time) cu o facultate. Aici in Romania recunosc ca nu-mi dau seama de situatia studentilor la zi fata de cei de la id. Nu stiu care dintre categoriile de studenti ar avea un numar mai mare de muncitor necalificati. In grupa din care fac parte (la ID), sunt oameni cu toate feluri de ocupatii, in schimb mai multi ocupa un loc de munca calificat. Asadar presupun ca ar fi o crestere modesta a veniturilor mai ales la studenti la zi (care se duc la destul de multe ore).Identificai abordarea pozitiv i abordarea normativ din urmtoarea afirmaie: pensionarilor trebuie s li se asigure reete compensate, deoarece, fa de restul populaiei, cheltuielile lor pentru medicamente sunt relativ mai mari.

Abordarea normativa (propune o directie): pensionarilor trebuie sa li se asigure retete compensate.Abordarea pozitiva (realitatea cum este): fata de restul populatiei, cheltuielile pensionarilor pentru medicamente sunt relativ mai mari.

Care ar putea fi costul de oportunitate al unui guvern care decide construirea autostrzii Bucureti Braov n urmtorii doi ani?

Costul de oportunitate reprezinta costul renuntarii / sacrificei. Cred ca aici sunt 2 variante diferite. Decizia respectiva apartine ministerul transporturilor si infrastructurii. La exercitiul general de buget se va aloca un buget acestui minister. Luand in considerare importanta unui asemana proiect, putem sa spunem ca se va mari bugetul pentru acest minister care rezulta intr-un cost de oportunitate in alte domenii (varianta 1). Daca nu se va acorda o marire de buget pentru acest proiect, costul de oportunitate va fi compus de alte proiecte la care ministerul transporturilor si infrastructurii va trebui sa renunte (varianta 2).Exemple varianta 1 unde se taie bugetul din alta parte:

Scad salariilor bugetarilor, aici chiar pun un semn de intrebare pentru ca daca taiem salarii multor oameni, cine mai are bani de masina ergo autostrazile nu prea au rost Investim mai putin in invatamant, ar fi pacat (si din pacate este o realitate) ca o tara ar fi atat de putin increzatore in viitor, in valoarea sa intrinseca, reprezentata de multi oameni inteligenti care nu mai pot fi formati, educati cum trebuie

Crestem TVA-ul care aduna mai multe venituri, macar daca oameni raman capabili sa cheltuiasca la fel de mult etc.

Exemple varianta 2, distribuirea propriului buget:

Ministerul va renunta (partial) la intretinerea drumurilor nationale. Se renunta la un proiect TGV intre Bucuresti si Brasov. Se renunta la alte autostrazi. (Completarea A1, A2; autostrazile Muntenia-Moldova, Ardeal-Moldova, Brasov-Ungaria) Poate se va renunta la extinderea aeroporturilor din orasele respective etc.Precizai crui tip de analiz (micro sau macro) pot fi supuse urmtoarele fenomene economice?

Televiziunea public i lanseaz noua gril de programe.

Analiza micro (menajele sunt consomatori afectati, daca le pasa)O banca acord un credit unei firme care ajunge n scurt timp n pragul falimentului.

Analiza micro (e vorba de un singur furnizor si un singur consumator)Inflaia si rata omajului sunt n cretere datorit crizei economice actuale.

Analiza macro (este afectata toata tara, e vorba de un colectiv si un impact mare)

Construii i apoi descriei frontiera posibilitilor de producie pe baza unui exemplu concret!

Firma Allfoods NV din Belgia produce carnati si chiftele.Frontiera de posibilitatilor de productie arata astfel:

Varianta de productieTone de chiftele (X)Tone de carnati (Y)

A010

B69

C136

D200

X: productie de chiftele (in tone) pe unitate de timp

Y: productie de carnati (in tone) pe unitate de timp

Frontiera posibilitatilor de productie (linia albastra) ne arata utilizarea deplina si eficienta resursilor care presupune alegerea unei variante de combinare a bunurilor (chiftele / carnati). Combinatiile de produse aflate in exteriorul frontierei (in rosu) nu pot fi atinse pe termen scurt (trebuie imbunatatite procesele de productie sau achizitionate tehnologii noi).

Combinatiile de produse aflate in interiorul frontierei indica o utilizare ineficienta sau incompleta a resurselor (in verde)

Omul este mai nti productor sau consumator? Argumentai-v aprecierea!

Omul este mai intai consumator pentru ca are nevoi pe care vrea sa si le satisfaca. Pentru acest motiv omul consuma. Daca n-ar fi nevoit sa produca pentru a consuma, omul n-ar produce nimic. Aceasta necesitate de a consuma rezulta in nevoia omului de a deveni si producator. Cu alte cuvinte: omul produce ca sa consume ca sa-si satisfaca cat mai multe nevoi.