memoriu de prezentare puz centuri cluj

PLAN URBANISTIC ZONAL “Centuri ocolitoare ale municipiului Cluj Napoca tronsonul Calea Turzii – Borhanci si Calea Turzii - Manastur

SC PROINVEST SRL proiect nr.106/2006

str. Gh Doja nr.67 Tg Mures faza PUZ

Mures, Romania Contract nr.61144/2006

LISTA DE SEMNATURI SEF PROIECT

ING. GOGOLAK ZSOLT ..............................................................................................

COORDONATOR

URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

ARH. ADRIAN BORDA ................................................................................................

COLECTIV DE ELABORARE

ARH ANCA SARDAN ...................................................................................................

ARH. IANCU MURESAN ..............................................................................................

TEH. NEGREA KINGA .................................................................................................





MEMORIU DE PREZENTARE PLAN URBANISTIC ZONAL

“Centuri ocolitoare ale municipiului Cluj Napoca tronsonul Calea Turzii – Borhanci si Calea Turzii - Manastur,”

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei PROIECTANT SC PROINVEST SRL cu sediul in str. Gh. Doja nr. 67, municipiul Tg Mures, jud Mures tel./fax: 0265 - 250432 BENEFICIAR Municipiul Cluj Napoca Primaria municipiului Cluj Napoca str Motilor nr.1, municipiul Cluj Napoca, jud Cluj CONTRACT contractul de proiectare nr. 61144/2006

1.2. Obiectul PUZ TEMA DE PROIECTARE : Terenul studiat in suprafata de 690 ha, cuprinde terenurile agricole, pasuni, fanete,

paduri, livezi, precum si zonele construite situate pe terasa superioara,versantul nordic al dealului Feleacului.

Prin tema de proiectare intocmita de catre benificiar se solicita studirea traseului pentru realizarea centurii ocolitoare sud a municipiului Cluj Napoca, tronsonul Calea Turzii – Borhanci si Calea Turzii - Manastur,”precum si reglementarea urbanistica a zonei adiacente traseului drumului ocolitor. Centura ocolitoare se va incadra in reteua arterelor municipiului Cluj- Napoca ca artera de gardul II cu doua benzi pe fiecare sens, spatii de potectie, piste pentru bicilisti trotuare, si plantatii perimetrale de protectie. Se va stabili modul de racordare a principalelor artere cu care se intersecteaza,Calea Turzii, Borhanci si Calea Manastur, si se va studia amplasarea si modul de racordare a altor noduri de circulatie asigurandu-se legatura cu trama stradala existenta corelata cu importanta arterei si fluenxa traficului preconizat. Zona adiacenta traseului drumului se va reglementa din punct de vedere urbanistic, la nivel zonal corelat cu prevederile Planului Urbanistic general al Municipiului Cluj Napoca precum si a celorlalte documentatii de urbanism aprobate (Planur Urbanistice Zonale si de Detaliu din zona studiata)

NECESITATE OPORTUNITATE, Studiile de fundamentare ale Planului urbanistic general semnalau, la inceputul anilor ′90,

exista unor disfunctionalitati generale in circulatia rutiera a municipiului, datorate lipsei unor legaturi functionale intre punctele de penetrare in municipiu. Astfel, traversarea municipiului pe directia V-E





Oradea - Dej precum si pe directia S-N Turda - Zalau, se face prin centrul orasului, constrangerile de relief facand dificila realizarea de artere de circulatie care sa evite zona centrala.

Daca la inceputul anilor ′90 realizarea ocolitoarelor municipilui Cluj Napoca era o prioritate, la ora actuala este o urgenta, atat din ratiuni ale reglementarilor privind circulatia in municipiu si descongestionarea zonei centrale cat si din ratiuni urbanistice zonale, presiunea privind realizarea de constructii pe terenurile agricole, pasunile si restul terenurilor neconstruite este in continua crestere, iar documentatiile de urbanism initiate de investitori privati nu pot fi corelate in lipsa directiei generale date de stabilirea traseului drumului ocolitor si a principalelor noduri cu reteau stradala existenta.

DOMENIU DE UTILIZARE Intocmirea documentiei PLAN URBANISTIC ZONAL “Centuri ocolitoare ale municipiului

Cluj Napoca” tronsonul Calea Turzii – Borhanci si Calea Turzii - Manastur,” isi propune sa stabileasca traseul ocolitoarei sud a municipiului Cluj Napoca pe tronsoanele Manastur- Calea Turzii si Calea Turzii – Borhanci in scopul reglementarii urbanistice a terenului aferent , a prezervarii culoarului necesar realizarii drumului si principalelor noduri.

In baza Planului Urbanistic Zonal se vor putea demara celelalte faze juridice si tehnice

pentru realizarea obiectilvului : declararea utilitatii publice, demararea procedurilor de expropriere, intocmirea documnetatiiilot tehnice Studiu de fezabilitate si proiect ethnic etc.

Planul Urbanistic Zonal va fi permite armonizarea dezvoltarii urbane a zonei prin corelarea interesului public cu interesul privat promovat de Planuri urbanistice zonale sau Planuri Urbanistice de Detaliu promovate de intreprinzatorii privati.

1.3. Surse documentare

Planul Urbanistic General (P.U.G) - SC Arhitex Intelsoft SRL Bucuresti –aprobat prin HCL nr. 792/1999.

Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al P.U.Z. aprobat prin Ordinul nr. 176/N/16.08.2000 al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificarile ulterioare;

H.G. 525/1996 pentru aprobarea regulamentului General de Urbanism şi alte documente sau norme cu caracter de reglementare.

Ordonanţă nr. 43 din 28/08/1997 privind regimul drumurilor

Plan Urbanistic Zonal str Colonia Borhanci – SC ALTPLAN SRL

Plan Urbanistic Zonal str Colonia Borhanci – SIT BIROU DE ARHITECTURA

Plan Urbanistic Zonal ocolitoare tronsonul Someseni Borhanci

Plan Urbanistic Zonal “La Stani” – SC CONSTREX SRL

Plan Urbanistic Zonal Manastur Sud – SC ARHIMAR SRL

Plan Urbanistic de Detaliu – Campului Faget

Plan Urbanistic de Detaliu – Campului fn





Plan Urbanistic de Detaliu – Coasta Mare SC ARHIMAR SRL

Proiect de planificare strategic a municipiului Cluj Napoca (in derulare)

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluţia zonei Fata de vechiul intravilan in 1999 prin Plaul Urbanistic General al municipiului Cluj s-a

introdus o suprafata de teren in zona sudica a orasului, care practic dubleaza vechiul intravilan. Acest lucru nu a ramas fara urmari, datorita faptului ca nu au fost continuate studiile de urbanism prin PUZ-uri menite sa reglementeze mai detaliat posibilitatea de construire, pozitia cailor de acces, a infrastructurii, motiv pentru care s-a construit haotic si lipsit de perspectiva in vedrea unei dezvoltari durabile. Unul din principalele obiective ce trebuie realizata in aceasta zona este ocolitoarea sud a orasului cu cele trei tronsoane , ocolitoarea ca urmeaza a realize legatura intre trei artere principale de penetrare in localitate: la vest dinspre Oradea pe E60, la sud dinspre Turda Alba Iulia to pe E60 si la est dinspre Dej Baia Mare E576.

Zona studiata alcatuita in general din terenuri cu panta accentuata , din paduri, livezi si terenuri agricole , cu toate ca a fost introdusa in intravilan inca de la aprobarea PUG, a fost ferita la inceputul perioadei de extindere exploziva a zonelor pentru constructii, fiind afectate doar arterele principale mai usor accesibile, si o dezvoltarea a zonelor de locuiinte individuale prin lotizarea terenurilor agricole situate pe traseul drumurilor de exploatare agricola. In ultimii ani zona nu a mai rezistat presiunii imobiliare crescande. Zona devine interesanta pentru dezvoltarea unor ansambluri rezidentiale, terenuri cu suprafete considerabile fiind achizitionate in vederea realizarii de ansambluri de locuinte de la locuinte individuale la locuinte collective cu regim de inaltime ridicat.

2.2. Încadrarea în localitate Terenul studiat in suprafata de 690,24 ha, cuprinde situate pe terasa superioara,

versantul nordic al dealului Feleacului. Limitele terenului studiat sunt:

La vest: Cartierul Manastur, iesirea din municipiu pe E60 spre Oradea, Padurea Manastur

La sud: Padurea Bisericii, Padurea Faget, Livezi

La est: str Colonia Borhanci

La Nord: Cartie Becas, Cartie Buna Ziua, Carter Zorilor Sud Perimetrul zonei studiate este de 22.872,32 m

2.3. Elemete de cadru natural Zona cuprinsa intre Cartierul Manastur si Calea Turzii, partea sud vestica a terenului

studiat beneficiaza de un cadru natural deosebit constitui de padurile inconjuratoare situate pe versantul destul de abrup al dealului Feleacului, strabatute de cursuri de ape,parauri si albiile unor torente. Zona a fost la inceput preferata ca zona de construire de case de vacanta in peisajul pitoresc al padurilor si pasunilor chiar daca expunerea nordica nu e atat de favorabila. Padurea Fagetului este o zona silvica protejata cu rol de protectie.





In partea sud estica a zonei studiate regasim la limita sudica o zona terasata cu livezile orasului, iar mai spre est terenuri cu pante mai line sunt terenuri agricole.

2.4. Circulaţia Actualmente circulatia in zona se desfasoara pe principala artera de penetrare in oras

dinspre directia Turda Alba Iulia. Zona studiata nu dispune de o trama stradala conturata coerent, strazi de categoria a III a care pornesc din zona cartierelor ce marginesc limita de nord a zonei studiate si urca spre dealul Feleacului se destrama in drumuri de exploatare agricola sau poteci in zona padurilor, cum ar fi str Campului si str Eugen Ionescu aceasta din urma se mai leaga prin bretele mai mult sau mai putin amenajate. In rest drumuri de exploatare brazdeaza pe urma vechiului parcelar al terenurilor agricole si al pasunilor, de a lungul cursurilor de apa versantul nordic al Feleacului.

In partea estica a zonei studiate situatia e similara cu exceptia pantelor ceva mai putin abrupte. Perpendiculara pe directia principala a Caii Turzii , str Mihai Romanul porneste spre est continuindu-se cu str Macesului dealungul acestei strazi s-au dezvoltat zone de locuit cu strazi de categoria a patra unele ramase in domeniul privat.

Prin Planul Urbanistic general al municipiului Cluj se statuteaza un traseu pentru realizarea ocolitoarei precum si o directie de dezvoltare functionala ce urma a fi studiata prin planuri urbanistice zonale urmand ca in baza acestora sa se stabileasca o trama stradala corententa dimensionata corespunzator necesitatilor functionale zonei.

2.5. Ocuparea terenurilor Terenurile aferente zonei studiate sunt ocupate in mare parte in partea de paduri, terenuri

agricole si livezi, zonele construite se desfasoara dealungul principalelor artere de circulatie, iar prin Planuri Urbanistice de Deatliu si Planuri Urbanistice Zonale s-au stabilit pentru unele terenuri actualmente agricole destinatii de zone de locuinte si dotari aferente. Pentru aceste zone s-a luat in calcul destinatia prevazuta de respectivele documentatii de urbanism.

Ca urmare situatia ocuparii actuale a terenurilor este:

Destinatie teren Suprafata ha % din total zona studiata

Terenuri agricole pasuni 245.70 35.60

Livezi 75.60 10.95

Paduri 199.84 28.95

Ape cu zona de protectie 28.54 4.13

Zona gospodarie comunala 5.30 0.77

Locuinte 113.76 16.48

Dotari sport 2.81 0.41

Dotari culte 1.27 0.18

Zona servicii+ comert 9.17 1.33

Cariera 1.04 0.15

Circulatii 7.21 1.05





Total zona studiata 690.24 100

2.6. Echipara edilitară Retelele de distributie gaze naturale, apa,energie electrica precum si cele de canalizare

sunt realizate dea lungul principalelor artere de circulatie. Dat fiind ca zona a fost introdusa in intravilan dupa 1999 nu s-au derulat proiecte majore pentru extinderea retelelor de utilitati la nivelul retelelor de distributie, terenul este afectat de zonele de protectie a magistralelor de transport energie electrica si gaze naturale. Date privind echiparea edilitara 9.

2.7. Probleme de mediu Avand in vedere ocuparea actuala a terenului cu preponderenta suprafete agricole sau

paduri si livezi, factorii de poluare nu sunt evidenti in zona studiata decat dea lungul arterelor majore de circulatie, prin poluarea aerului si poluarea sonora datorate traficului intens. Problemele de mediu ale zonei studiate se pot evidentia numai in corelare cu problemele de mediu ale intregului municipiu. In studiile elaborate anterior atat PUG cat si actualul studiu privind intocmirea unei strategii durabile de dezvoltare a municipiului Cluj s-au evidentiat principalele probleme cu care se confrunta municipiul in relatie cu mediul inconjurator:

2.7.1. Problema deşeurilor Cantităţile de deşeurile menajere sunt tot mai mari iar depozitul existente nu sunt

conformate corespunzator. Se impune o colectare selectivă a deşeurilor chiar la sursă şi nu la depozitare. Este necesar a se realiza un depozit ecologic zonal pentru depozitarea deşeurilor urbane şi staţii de transfer. Chiar daca in situatia existenta in zona studiata nu se produc cantitati insemnate de deseuri trebuie avuta in vedere la dimenisionarea noilor depozite si dezvoltarea fondului construit prefigurat in zona inca din prevederile PUG.

2.7.2. Lipsa spaţiilor verzi Deficit de spaţiu verde. Din raportul dintre spaţiile verzi publice şi numărul locuitorilor

rezultă un indice de 7,18 mp/locuitor inferior indicelui normal pentru oraşele cu peste 100.000 locuitori (17-26 mp/locuitor)

Distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi. Există cartiere cu o lipsă acută de spaţii verzi: Mănăştur, Mărăşti, zona industrială estică.

Este necesară păstrarea zonelor verzi existente, dar şi crearea în mod obligatoriu de noi zone verzi şi parcuri de agrement.

Din acest punct de vedere in situatia actuala desigur zona studiata nu este deficitara, dar corelarea cu situatia generala trebuie avuta in vedere la propunerile de dezvoltare a zonelor construite in aceasta parte a municipiului. Prin PUG in zona studiata se prezervau terenuri pentru realizarea unei zone verzi amenajate un „cordon verde” de a lungul cursurilor de apa, cordon ce lega zone rezervate unor echipamente publice, ramanea deasemenea protejata zona padurilor asupra carora nu se propune interventii cu zone construite.

2.7.3. Traficul auto





Lipsa unei centuri de ocolire a oraşului dar şi un număr insuficient de mijloace de transport în comun, cumulat cu numărul din ce în ce mai crescut de autovehicule şi spaţii puţine de parcare, face ca traficul auto în municipiul Cluj-Napoca să fie o problemă majoră.

Poluare excesivă cu gaze de eşapament; Zgomot peste limite pe arterele principale şi în marile intersecţii ale oraşului; Accidente auto. Se impune realizarea centurilor de ocolire a oraşului şi valorificarea la maxim a studiului

de circulaţie realizat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. 2.7.4. Poluarea apelor de suprafaţă

Epurarea necorespunzătoare a apelor provenite din unele activităţile industriale se răsfrânge asupra calităţii apelor de suprafaţă. În momentul de faţă se realizează modernizarea sistemului de canalizare la nivelul oraşului Cluj-Napoca. De asemenea sunt în curs de modernizare şi staţiile de epurare ale agenţilor economici ce au deversări de ape uzate.

2.7.5. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice Existenţa unor suprafeţe de teren supuse alunecărilor de teren, suprafeţe de teren care

pot fi adevărate catastrofe având în vedere construcţiile realizate pe aceste perimetre.

2.8. Opţiuni ale populaţiei Pana la organizarea consultarii opiniei publice privind interventiile urbanistice propuse

prin prezentat documentatie, putem aprecia din analiza presiunilor antropice existente precum si din datele oferite de consultarea opiniei publice la intocmirea altor documentatii de urbanism precum si a studiilor pentru intocmirea strategiei de dezvoltare durabila a municipiului Cluj Napoca de existenta unui consens in ceea ce preveste necesitatea realizarii ocolitoarei municipiului Cluj Napoca.

In ceea ce preveste dezvoltarea zonelor construite se poate constata o presiune crescatoare a proprietarilor de terenuri, in sensul transformarii loturilor de terenuri agricole si de padure intrate in proprietatea privata a unor persoane fizice in urma retrocedarii si mai apoi in proprietatea unor societatii prin vanzare cumparare si comasare, in terenuri pentru constructii in special pentru functiuni rezidentiale si doatri aferente, sau zone mixte in vecinatatea principalelor artere. In ultimul timp interesul pentru construirea de zone rezidentiale cu regim redus de inaltime s-a translatata catre realizarea de constructii cu regim mare de inaltime P+8-10 E chiar si in zone cu pante accentuate ale terenului.

3. PROPUNERI DE REZOLVARE URBANISTICĂ

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare Conform temei de proiectare, in etapa I de intocmire a PUZ, in vederea fundamentarii

propunerilor privind rezolvarea urbanistic s-au intocmit ridicari topografice pentru zona studiata si s-





a intocmit studiu detaliat pentru stabilirea traseului optim al drumului ocolitor si a principalelor intersectii cu arterele majore de circulatie.

Traseul propus pentru drumul ocolitor prevede realizarea unei artere de circulatie cu 4 benzi, cade doua pentru fiecare sens, cu zona verde de separare intre carosabil si trotuar – pista de biciclete, cu un ampatament total de 21m. Lungime celor doua tonsoane ale ocolitoarei Manstur Calea Turzii si Cale Turzii Borhanci este de 9544 m, legatura cu trama strada a zonei realizandu-se prin cu 7 noduri de intersectii majore. Nu se propune realizarea altor noduri, in vederea asigurarii fluentei traficului pe noua artera propusa, deasemena nu se vor realiza accese directe la loturi.

3.2. Prevederi ale PUG Planul Urbanistic general al municipiului Cluj Napoca, rezerva prin prevederile sale un

culoar pentru traseul ocolitoarei municipiului pentru tronsonul II Calea Turzii – Borhanci, dar pentru tronsonul III realizarea legaturii urma sa se realizeze prin modernizarea traseelor unor drumuri existente (actuala centura).

In urma studiului de circulatii se constata ca acest traseu este deja cu capacitatea depasita , iar pentru realizarea unei legaturi fluente intre zona Manstur si Calea Turzii este de preferat realizarea unui nou traseu care sa nu strabata zone dens circulate cu foarte multe intersectii ci accese in zone de interes.

Pentru zona tronsonului III Planul Urbanistic General prevedea mentinerea zonelor verzi , a Padurii de agrement (V6), mentinerea zonelor agricole de pe versanti, zone pentru case de vacanta loizir in zona padurii Faget (B2), functiuni justificate de deficitul de spatii verzi ale municipiului, fiind de preferat realizarea unor zone de agrement peisajer acolo unde lele deja exista si pantele terenului necesita costuri ridicate pentru viabilizarea terenului. Din pacate aceste prevederi au fost anulate de presiunea antropica , prin Planuri Urbanistice Zonale si Planuri urbanistice de Detaliu statuindu-se deja zone de locuinte si ansambluri rezidentiale pe terenurile agricole si paduri care au intrat in proprietate privata.

Pentru zona tronsonului II Planul Urbansitic General, rezerva un teren pentru o artera majora de legatura intr Calea Turzii si Cartierul Someseni. De alungul acestei artere majore se prevede dezvoltarea zonelor construite cu functiuni diverse:

L 3 - Subzona locuintelor individuale si colective mici P+1 - P+2: L 3c - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in noile extinderi.

L 5 - Subzona locuintelor colective medii ( P+ 3,4) sau medii si inalte (P+3 - P+8,10), situate in ansambluri preponderent rezidentiale:

L 5c - situate in noile extinderi; L 6 - Subzona locuintelor colective inalte cu P+8 - P+10 niveluri, situate in ansambluri preponderent rezidentiale:

L 6c - situate in noile extinderi. Preponderenta fiind zona de locuinte mici si medii Realizarea de noi ansambluri rezidentiale urma sa fie echipata cu functiuni aferente:





E 2 - Subzona echipamentelor publice la nivel de cartier si complex rezidential extinse sau propuse; CC 2 - Subzona centrelor de cartier din extinderile propuse. V 1a - Parcuri, gradini publice orasenesti si de cartier, scuaruri in ansambluri rezidentiale si fasii plantate publice; V 1b - Amenajari sportive din zonele rezidentiale;

Zonele verzi amenajate imprenua cu V 4 - Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa si zonelor umede urmau sa asigure spatiile verzi necesare protectiei si confortului zonelor rezidentiale propuse.

De a lungul arterelor majore existente sau propuse se prefigura o zona mixta cu regim mediu de inaltime la fel cu cel al predonderentei zonei rezidentiale

CM - zona mixta continand institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante, loisir), activitati productive mici, nepoluante si locuinte

CM 3 – subzona mixta cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P+3.

Existenta traseelor de retele magistrale presupune si prezervarea culoarelor lor de protectiei

V 5 - Culoare de protectia fata de infrastructura tehnica;

3.3. Valorificarea terenului natural Studiul traseului ocolitoarei urmareste in primul rand valoarificarea terenului natural,

reducerea pe cat posibil a lucrarilor de arta de mare amploare. Din punct de vedere al functiunilor prezentul Plan urbanistic zonal nu depaseste cadrul

stabilit de palnul urbanistic general. O asemenea abordare implica in speta o reactualizare a acestuia din urma pe baza noii strategii de dezvoltare a municipiului. Cresterea zonei destinate constructiilor asa cum este prefigurata de planurile urbanistice zonale aprobate dupa PUG si pana la intocmirea prezentei docuimentatii implica o noua conceptie urbana ce trbeui corelata la nivelul intregului municipiu, intr-un concept urban coerent ce va urmari o dezvoltare durabila a municipiului.

3.4. Modernizarea circulaţiei Asa cum a rezultat din concluziile studiului de circulatii, traseul propus pentru drumul

ocolitor prevede realizarea unei artere de circulatie cu 4 benzi, cade doua pentru fiecare sens, cu zona verde de separare intre carosabil si trotuar – pista de biciclete, cu un ampatament total de 21m. Lungime celor doua tonsoane ale ocolitoarei Manstur Calea Turzii si Cale Turzii Borhanci este de 9544 m, legatura cu trama strada a zonei realizandu-se prin cu 7 noduri de intersectii majore.

Nodurile N1 – N4 – N7 corespund intersectiilor cu arterele majore existente a caror legatura urmareste decongestionarea traficului din zona centrala, atat cel de tranzit pana la realizarea unor drumuri de centura a intregii zone de influenta (vezi studiile de zona metropolitana) cat si cel de legatura intre cartiere.





N2 identifica un nod de interes cu reteaua stradala prefigurata de zona construita reglementata prin PUZ Manastur ,N3 – rezolva interesectia cu prelungirea str Campului si trama stradala contura prin PUZ La Stani, N5 – intersectie cu prelungirea str Mihai Romanul, si N6 intersectia cu str. Romul Ladea.

In afara acestor directii majore pe traseele strazilor existente ce se propun modernizate, s-au mai identificat legaturi importante a caror traseu trebuie rezervat:

legatura dintre str Frunzisului (actuala "Varianta Manastur- Zorilor") si Calea Turzii, se propune studierea traseului optim pentru o artera cu 4 benzi (cate 2 pe sens)

str Mihai Romanul modernizare cu largire la 4 benzi si prelungire pana in N 5

modernizarea profilelor stradale pentru Str Campului, Str Eugen Ionescu, a drumurilor de exploatare de a lungul carora s-au realizat constructii si s-au promovat documentatii de urbanism

3.5. Zonificarea funcţională Conform temei de proiectare etapa a II-a a Planului Urbanistic Zonal s-a concentrat

asupra reglementarii zonei aferente traseului drumului ocolitor propus. Celelalte zone functionale cuprinse in zona studiata pastraza prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Cluj Napoca , precum si prevederile documentatiilor de urbanism aprobata de catre Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca pana la data elaborarii prezentei documentatii, puse la dispozitia elaboratorului de catre Directia de specialitate a primariei municipiului.

Destinatia terenurilor in zona studiata se contureaza astfel:

Destinatie teren Suprafata ha % din total zona studiata

A1 Terenuri agricole pasuni 98.65 14.29

V6 Paduri zona agrement 181.09 26.24

V1b Spatii verzi amenajate propruse 9.59

1.39

V4 Ape cu zona de protectie 20.44 2.96

Zona gospodarie comunala 5.30 0.77

LOCUINTE 272.00 39.41

Din care

L3c regim mic 209.34 30.33

L5c regim mediu 44.36 6.43

L6c regim inalt 18.30 2.65

Dotari sport 2.81 0.41

Dotari culte 1.27 0.18

CM Zonamixta 25.26 3.66

CC centru cartier+E echipamente 4.88 0.71





publice la nivel de cartier

Circulatii 68.95 9.99


Zona reglementata cuprinde o suprafata totala de cu urmatoarele limite:

ampatamnetul drumului, 21m

zona lucrarilor de arta aferente drumului, cu distanta variabila fata de axul drumului in functie de dimensiunea taluzurilor

zona tampon inclusiv zona de siguranta,

zona de protectie (25 m din axul drumului)

zona adiacenta drumului (50 m din axul drumului) Pentru aceasta zona s-au indentificat profilele caracteristice ale zonei drumului,

reglementandu-se echiparea caestora in functie de zonele functionale traversate si in functie de caracteristicile geomtrice ale profilului. In mare parte drumul traverseaza zone de paduri, livezi sau terenuri agricole, pe aceasta zona de siguranta a drumului si zona tampon se vor prezerva ca zone verzi amenajate.

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare Conformarea si dezvoltarea retelelor edilitare pentru intreaga zona de sud a municipiului

Cluj Napoca este poaibila numai in urma dezvoltarii unui nou concept urban pentru terenurile introduse in intravilanul localitatii la aprobarea PUG. Asa cum s-a intamplat evolutia actuala a zonelor construite nu se integreaza conceptului PUG, zone verzi paduri de agrement au devenit in urma unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu zone pentru constructii de locuinte individuale si colective, zone mixte etc.

Pentru zona reglementata de prezenta documentatie exista posibilitatea amplasarii unor retele de distributie (gaze naturale, apa potabila, energie electrica) dealungul traseului propus in zona tampon, zona care va fi cuprinsa in domeniul public si care va avea o latime de 10 fata de limita zonei lucrarilor aferente drumului).

Pentru intreaga zona in baza unui studiu mai amplu, ar putea fi oportuna relocarea unor conducte magistrale in vederea viabilizarii terenurilor pentru constructii altfel grevate de zona de protectie a retelelor magistrale de transport energie electrica si gaze naturale existente in zona.

3.7. Protecţia mediului

Asa cum am aratat la capitolul 2.7 - probleme de mediu, realizarea ocolitoarei este una din solutiile care vin sa rezolve problemele de poluare a aerului generate de traficul din zonele dens populate ale municipiului. Desigur realizarea in sine a noului obiectiv, interventia in cadrul natural duce la aparitia unor probleme zonale in ceea ce priveste poluarea aerului, distrugerea vegetatiei





etc.. In acest sens se prevede realizarea de plantatii de protectie in zona tampon pastrata dea lungul drumului ocolitor, in zonele nodurilor aglomerate se prevad panouri pentru protejarea impotriva poluarii sonore. Drumul a fost astfel conformat incat sa permita un trafic fluent care sa reduca pe cat posibil noxele emanate in atmosefera de catre autovehicole.

La proiectarea si executarea lucrarilor de drumuri se vor avea in vedere luarea tuturor masurilor necesare pentru protejarea mediului pe perioada executarii lucrarilor

3.8. Obiective de utilitate publică

REGIMUL JURIDIC IN SITUATIA EXISTENTA

Tipul de proprietate Suprafata Procent din total zona studiata

Domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale

329,99 47,80

Domeniul public al unitatii administrativ teritoriale

52,53 7,61

Domeniul privat 307,72 44,59


Obiectivul de utilitate publica este traseul centurii ocolitoare, tronsoanele II si III, insumand o suprafata de 58,03ha

BILANT TERITORIAL CIRCULATIA TERENULUI IN ZONA AFERENTA DRUMULUI OCOLITOR

Tipul de proprietate Suprafata ha Procent din total teren aferent ocolitoare

Teren destinat trecerii din domeniul privat al unitatii administrativ teritoriale in domeniul public al unitatii administrativ teritoriale

35,8047 61.69

Domeniul public al unitatii administrativ teritoriale

13,0721 22,52

Teren destinat trecerii din domeniul privat in domeniul public al unitatii administrativ teritoriale

9,1585 15,79

Total suprafata aferenta 58,0353 100





ocolitoare

4. CONCLUZII MASURI IN CONTINUARE

Prin stabilirea traseului centurii ocolitoarei sud a municipiului Cluj Napoca se creaza cadrul juridic si tehnic necesar demararii pocedurilor de eleborare a documentatiilor tehnice necesare realizarii obiectivului de investitii si a procedurii de expropriere de utilitate publica si totodata constituie o baza de plecare pentru intocmirea unei noi strategii pentru dezvoltarea urbanistica a intregii zone sudice a municipiului.

Avand in vederea faptul ca prevederile Planului Urbanistic General au fost depasite de evolutia zonei, este necesara continuarea concretizarii unui concept urban pentru intraga zona de sus a municipiului Cluj Napoca, corelat cu strategia de dezvoltare a municipiului. Desigur actuala documentatie stabileste un cadru concret o directie generala importanta pentru a putea gestiona planurile urbanistice zonale sau de detaliu elaborate la presiunea investitorilor privati in scopul lotizarii terenurilor in vederea realizarii de noi constructii. Numai prin reactualizarea planului urbanistic general administratia publica locala va putea gestiona responsabil dezvoltarea urbana a zonei.

5. ANEXE (STUDIILE DE FUNDAMENTARE, AVIZE, ALTE STUDII ETC.) Studiu de circulatii Ridicare topografica Studiu geotehnic

Coordonator urbanism colectiv de elaborare si amenajarea teritoriului arh. Iancu Muresan arh. Adrian Borda arh. Anca Sardan





BORDEROU

A. PIESE SCRISE 1. MEMORIU DE PREZENTARE 2. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 3. STUDIU GEOTEHNIC 4. MEMORIU TEHNIC SPECIALITATEA DRUMURI

B. PIESE DESENATE 1. PLAN ÎNCADRARE ÎN LOCALITATE pl. nr. 0 sc.1:25000 2. SITUATIA EXISTENTĂ – NECESITATI ORORTUNITATI pl. nr. 1 sc.1:5000 3. REGLEMENTĂRI URBANISTICE pl. nr. 2 sc.1:5000 pl.nr. 2/1 sc.1:2000 pl.nr. 2/2 sc.1:2000 pl.nr. 2/3 sc. 1:200 4. REGLEMENTARI EDILITARE pl.nr. 3 sc.1:5000 5. PROPRIETATEA TERENURILOR -

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA pl. nr.4 sc.1:5000

memoriu de prezentare puz centuri cluj

Documents