masajul si kinetoterapai in discopatia lombara

8/18/2019 Masajul Si Kinetoterapai in Discopatia Lombara

1/69

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. IMPORTANŢA TEMEI ABORDATE

Prin definitie, lombosacralgia este un simptom dureros localizat pentru care nu se poate stabili întotdeauna o relatie directa între importanta pe care o acorda bolnavul acestei suferinte si modificarileanatomo-patologice ale coloanei vertebrale.

Manifestarile somatice depind de etiopatogenia bolii, cât si de interpretarea psihologica amesajului nociceptiv. Participarea deloc neglijabila a acestor componente psiho-somatice explicaameliorarile spectaculoase realizate prin mijloace care la prima nu au nimic în comun cu presupusulsubstrat etiopatogenic al durerii.

Durerea lombosacrata localizata sau asocita cu un sindrom radicular constituie peste !" dincazurile care se prezinta în serviciile de medicina fizica. #ceeasi suferinta reprezinta în toate tarile oincapacitate temporara de munca si are costuri sociale foarte mari.

$tudiile arata ca durerea la nivelul coloanei vertebrale atinge circa %!" dintre adulti, dar doar &!" dintre cazuri ajung sa aiba o patologie vertebrala adevarata. 'ncidenta ei creste cu varsta, femeileintre (!-)! de ani fiind mai des afectate decat barbatii.

#cesti pacienti nu sunt numai obisnuitii serviciilor de fizioterapie, ci îi gasim si la reumatologie,medicina interna, neurologie, neurochirurgie, ortopedie. #ceasta dispersie între diferitele servicii medicalede specialitate se poate explica pâna la un anumit punct prin diversitatea factorilor etiopatogenici careparticipa la declansarea durerii lombo-sacrate. Pe de alta parte, lipsa unei educatii sanitare corecte înacest domeniu.

Discopatia lombara se caracterizeaza prin durere de spate localizata in regiunea lombara intr-unanumit moment al vietii lor. $tudiile actuale subliniaza faptul ca discopatia vertebrala apare la persoanedin ce in ce mai tinere.

$pondiloza dorso-lombara *dorsolombartroza+, reprezinta localizarea procesului degenerativ sau

a unei anomalii de dezvoltare la nivelul coloanei dorsale si lombare, atât în sectorul discosomatic cât siinterapofizar pot exista si la acest nivel manifestari de osteofitoza difuza.

ste localizata frecvent la nivelul articulatiilor diartrodiale, mobile care prezinta cartilajul articular ca element important al articulatiei cu evolutie spre impotenta functionala articulara in final.

$pondiloza dorso-lombara face parte din reumatismul cronic degenerativ, bolnavii afectati deaceasta boala nu se mai vindeca doar se incearca o stabilizare a starii lor de sanatate. #rtroza


2/69

interapofizara dorso-lombara poate avea un rasunet clinic important datorita vecinatatii unui elementanatomic important, radacina nervoasa, de aici frecventa nevralgiilor determinate de artrozainterapofizara. Prezenta unor simptome suparatoare la un bolnav cu spondiloza poate tine de o altaleziune concomitenta sau de asa zisa decompensare vertebrala insuficienta musculaturii dorso-lombarela care se poate adauga un grad mai mare sau mai mic de osteoporoza

Cauzele durerii lombare se datoreaza ! "e!eral#

- atitudinilor posturale incorecte adoptate timp prelungit,

- miscari ale corpului si exercitii efectuate într-un mod incorect,

- tensiunea musculara excesiva derivata din stresul fizic si psihologic,

- scaderea tonusului muscular *abdominal, lombar si dorsal+ datorate sedentarismului,

- greutate corporala crescuta *obezitatea fiind vazuta azi ca maladia secolului nostru/ afectand un numar din ce in ce mai mare de persoane+

#fectarea discului intervertebral este denumita de unii autori hernie de disc, iar de altii discopatie.0ltimul termen, cu înteles mai larg, pare mai apropiat de realitatea anatomo-clinica, deoarece discul nusufera doar prin herniere, existînd o întreaga patologie discala, diferita de hernia de disc, care determinasuferinte ale coloanei lombare. Pe de alta parte, coloana lombara trebuie privita ca un tot unitar, carecuprinde pe lînga segmentul vertebro-discal si tesuturile moi adiacente *muschi, ligamente, fascii+, carese pot constitui adesea în sediul unei suferinte. Probabil din acest motiv, ultimele monografii vorbescdespre ceea ce autorii anglo-saxoni denumesc 1low back pain1.

#ceasta denumire desemneaza durerea lombara inferioara de cauza mecanica, generata desuferinta atât a tesuturilor moi lombare, cât si a structurilor vertebrale *disc, ligamente intracanaliculare,articulatii vertebrale posterioare, pediculi vertebrali+ afectate printr-un proces degenerativ. $ub raportclinic, includem durerea lombosacrata izolata, durerea lombosacrata cu algii referite pe membrul inferior,cât si durerea lombosacrata cu algie iradiata, radiculara.

2a subiectii tineri artroza dorso-lombara survine pe o cifoza consecutiva epifizitei vertebrale*boala $cheuermann+, la femeia dupa menopauza complica cifoza cu hiperlordoza lombara *sindromtrofostatic+, iar la vârstnici se întâlneste cifoza senila, prin osteoporoza difuza a coloanei.

'mportanta acestora este ca cel putin o data în viata fiecare dintre noi simtim un disconfort dorsal.2a adult, durerile de spate sunt una dintre principalele probleme ale acestei vârstei, si pot deveni o sursade neplaceri continue pentru multi dintre acestia.

3ratamentul herniilor de disc lombare trebuie sa fie complex dar totusi unitar din punct de vedereal conceptiei, in ciuda preferintei de a opta pentru unul dintre mijloacele care ne stau la indemana, inraport cu diferitele specialitati care au inceput sa aiba pretentii de independenta.


3/69

Desi nu toata lumea este de acord, tratamentul fizical-4inetic este cel mai judicios tratament allombosacralgiilor atunci când acestea nu sunt contraindicate si nu se afla într-un stadiu ce impunetratamentul neuro-chirurgical.

5n aceasta categorie intra urmatoarele lombosacralgii

Discopatiile vertebrale

$indrom lombosciatic

6ernia de disc lombara76ernia de disc lombare operata

Pelvispondilitei reumatismale

8orectitudinea conduitei terapeutice depinde, in primul rand, de corectitudinea indicatiei, iar accasta se va pune in raport cu vârsta bolnavului, profesiunea acestuia, etiologia afectiunii, activitatile

sportive pe care le practica, momentul de la producerea accidentului, precum si cu tipul si gravitateamanifestarilor clinice.

9inând cont de aceste indicatii terapeutice si de particularitatile fiecarui caz în parte se poateadopta un tratament conservator sau unul chirurgical. $copul acestui tratament fiind de a mentine functiatrunchiului, a membrului inferior afectat si independenta individului.

volutia si prognosticul sunt benigne cu toate acestea simptomele necesita masuri terapeuticecare sa contribuie la ameliorarea starii bolnavului si la preîntâmpinarea complexarii lui sub raport psihic.volutia spondilozei dorso-lombare este lenta, leziunile degenerative ale coloanei vertebraleaccentuându-se cu vârsta.

Prognosticul e în general favorabil.

0na din complicatiile spondilozei dorso-lombare o constituie si sindroamele de compresiune medulara,care se traduc la nivelul membrului inferior printr-o diminuare a sensibilitatii profunde iar la nivelulmembrului superior printr-un tablou amiotrofic sau senzitivo-motor.

volutia depinde de

combaterea factorilor de risc,

controlul posturii ortostatice,

evitarea eforturilor fizice,

conditii meteorologice nefavorabile,

diagnosticul si tratamentul corect în puseurile de acutizare,


4/69

terapia de întretinere condroprotectoare în perioadele de acalmie,

profilaxia secundara a recidivelor,

supraveghere medicala periodica cu respectarea indicatiilor terapeutice conservatoare sau

chirurgicale.

Probleme apar numai în formele cu deficit neuromotor accentuat si incapacitate temporara demunca crescuta si variaza de la caz la caz.

Abordarea pacientilor cu lombalgie cronica este complexa si nu poate fi înca supusa unui simplu algoritm.

O întelegere clara a anatomiei coloanei, o prezentare pertinenta a anamnezei si examinarii, studii de laborator

relevante, decelarea cauzelor durerii dorsolombare si abordarea terapeutica pentru a îmbunatati îngrijirea

pacientului.

Metodele de recuperare, asupra carora ne-am oprit în aceasta lucrare sunt recuperarea, prin4inetoterapie si masaj, care pornesc de la consideratia ca stabilitatea coloanei vertebrale nu se datorestenici conformatiei extremitatilor articulare osoase, nici formatiunilor capsulo-ligamentare, care reprezintaelemente pasive insuficiente de sustinere, ci grupelor musculare periarticulare. Pe de alta parte, s-aconstatat ca mobilizarea precoce este superioara ca rezultate, imobilizarii prelungite care se soldeaza cuatrofii musculare.

Masajul ca mijloac tehnic depinde de starea clinica a pacientului si de existenta unor contraindicatii privind aplicarea unor altor tehnici terapeutice.


5/69

2ucrarea de fata evidentiaza obiectivitatea evolutiei favorabile a pacientilor cu hernie de disclombara prin abordul recuperator complex, si în special prin tehnicile de masaj clasic si 4inetoterapieaplicate diferentiat în functie de implicatiile etiopatogenice.

1.$. %COPUL sI OBIECTI&ELE CERCET'RII

2ucrarea îsi propune sa demonstreze daca modelul operational propus contribuie la îmbunatatirea capacitatii functionale si a calitatii vietii la pacientii cu patologie la nivelul coloanei lombareplecand de la importanta recuperarii si reintegrarii sociale a persoanelor cu discopatie lombara - hernie dedisc in diferite faze, operata sau nu.

:inetoterapia si masajul aplica mijloacele 4inetologiei medicale cu scopul recuperarii somato-functionale, motrice si psihice sau al reeducarii functiilor secundare, de compensatie, in cazul afectiunilor partial reversibile sau ireversibile.

xaminarea clinico-functionala trebuie sa se efectueze atent si precoce la orice pacient, pentru a

surprinde toate modificarile existente. 5ntreaga asistenta medicala a acestui tip de patologie a aparatuluilocomotor are ca scop final independenta fizica, în contextul respectarii indoloritatii, stabilitatii simobilitatii, dupa evaluarea corecta si completa *etiopatogenica, clinica si functionala+ initiala instituiriiprogramului terapeutic si pe tot parcursul derularii acestuia.

:inetoterapia detine un rol fundamental în realizarea obiectivelor stabilite în cadrul asistenteimedicale complexe, dupa examinarea completa a pacientului, si anume

. mentinerea sau promovarea mobilitatii articulare,

. refacerea fortei si rezistentei musculare,

. refacerea coordonarii miscarilor,

. promovarea circulatiei arterio-venolimtatice,

. redobândirea controlului motor si a functionalitatii regiunii afectate.

Obiectivele cercetarii sunt

. sa stabileasca care sunt exercitiile optime din cadrul programului 4inetic aplicat în conformitate cu stareapacientului *evolutiva, contextul etiopatogenic+,

. sa stabileasca indicatiile si contraindicatiile aplicarii programului 4inetic în cadrul asistenteimedicale complexe *medicamentoase, fizicale, 4inetice+ a pacientului,

. sa stabileasca numarul optim al sedintelor de program recuperator,


6/69

. sa stabileasca perioada optima de aplicare a terapiei în urma careia se obtine ameliorareasimptomatologiei clinice la acesti pacienti,

. sa alcatuiasca programul 4inetic pe care pacientul va trebui sa-l urmeze la domiciliu în conditiiledesfasurarii unui regim relativ normal de viata si munca.

1.(. IPOTE)ELE CERCET'RII

Ipotezele cercetarii, desprinse din cele precizate anterior, sunt

. evaluarea completa clinica si functionala a trunchiului, coloanei vertebrale si membrului inferior, încontextul aprecierii statusului clinic si functional general al pacientului, contribuie la recuperarea maieficienta a pacientului,

. precocitatea si corectitudinea asistentei medicale complexe amelioreaza semnificativ procesul dereabilitare,

. alegerea si modul de aplicare a metodelor 4inetice sunt adaptate tipului individual si gravitatii herniei dedisc,

. reeducarea analitica si globala a trunchiului reprezinta aspecte esentiale pentru reeducareafunctionalitatii globale,

. demonstrarea eficientei mijloacelor 4inetice si a tehnicilor de protectie articulara, asociate celorlaltemetode de recuperare în terapia sindroamelor algice si functionale din hernia de disc lombara.

1.*.TRATAREA TEMEI +N LITERATURA DE %PECIALITATE

Importanta durerilor cervicale si dorsolombare în societatea noastra este subliniata de urmatoarele:

1. costul social anual al durerii dorsolombare (în tatele !nite este estimat între "# si $# miliarde de dolari%,

". durerile dorsolombare sunt cea mai frecventa cauza de incapacitate la pacientii sub &$ de ani,

'. întrun studiu, $#) din adultii care muncesc recunosc faptul ca au suferit anual un traumatism la nivelul spatelui

si

&. aproximativ 1) din populatia are incapacitate permanenta de munca din cauza durerilor dorsolombare.

*xista o presiune economica enorma pentru a asigura o îngrijire eficienta si rationala pacientilor cu dureri

dorsolombare. +a urmare, guidelineurile de practica clinica (-+% pentru pacientii cu dureri dorsolombare se

modifica rapid. -+ sunt definite ca algoritmi de evaluare sau tratament bazati pe indicatii de investigare sau

tratament, întro succesiune de etape parcurse în îngrijirea pacientului. -+ pentru durerea dorsolombara acuta se

bazeaza pe evaluarea incompleta, dar reflecta practica medicala curenta.


7/69

Abordarea pacientilor cu lombalgie cronica (+% este complexa si nu poate fi înca supusa unui simplu

algoritm.

#spectele anatomice, etiologice, fiziopatologice, clinico-functionale, de recuperare terapeutica acoloanei vertebrale constituie unul dintre capitolele fundamentale în numeroase tratate de anatomie,

fiziopatologie, neurologie, medicina fizica si de recuperare, precum si ale cartilor de 4inetologie si4inetoterapie.

#m studiat literatura de specialitate precum 8. ;anciu - 1Programe de gimnastica medicala1,$arah ecuperarea neuro-motorie prinmijloace 4inetice, De 2isa, ?oel, #.- >ehabilitation Medicine, 3ec4lin ?.$., 1Pediatric Ph@sical 3herap@18onstantin #lbu - :inetoterapia pasiva, Popescu, >oxana, 3raistaru et al.- Ahid de evaluare clinica sifunctionala în recuperarea medical, >inderiu 3. et al. - #natomia omului etc..

CAPITOLUL II

BA)ELE TEORETICE ALE %TUDIULUI

$.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ,UNCŢIONAL' A COLOANEI &ERTEBRALE

8oloana vertebrala reprezinta o coloana lunga mediana si posterioara, formata prin suprapunereaunor piese osoase numite vertebre. ste cel mai important segment al aparatului locomotor de care suntlegate toate celelalte segmente.

8oloana vertebrala are urmatoarele regiuni coloana cervicala are B vertebre, coloana toracala are C&vertebre, coloana lombara are vertebre, coloana sacrala are vertebre, coloana coccigiana are (-vertebre.

8oloana vertebrala este segmentul anatomic al aparatului locomotor ce asigura

• mobilitatea7stabilitatea trunchiului,

• protectia maduvei spinarii,

•

legatura dintre membre.

$uprafetele articulare dintre corpurile vertebrale sunt mijloace de unire între discurileintervertebrale si ligamentele vertebrale logitidinale anterior si posterior. Discurile intervertebrale*fibrocartilaje+ au forma unor lentile biconvexe, de înaltime variabila, reprezentând o patrime din înaltimeacorpului vertebrei prezinta o -ortiu!e e!trala -li!a u li/id *!uleu -ul-os+ si un i!el 0ibros-eri0eri, la batrâni se reduce prin deshidratare, de aceea cu vârsta se scade în înaltime.


8/69

Presiunile exercitate asupra corpurilor vertebrale actioneaza mai întâi asupra discurilor.


9/69

%-le!iusul a-ului se întinde de la procesele spinoase 8)-3B pâna la jumatatea laterala a liniei nucalesuperioare si mastoida. Atiu!e# daca ia punct fix pe coloana dorsala, în contractie bilaterala realizeazaextensia capului pe gât *antrenând de asemenea extensia coloanei cervicale+, iar în contractie unilateralarealizeaza înclinarea laterala si rotatia capului si gâtului de partea contractiei.

%-le!iusul "tului se insera pe apofizele spinoase 3-3B si respectiv pe apofizele transverse 8C-8. Atiu!e# identica cu cea a speniusului capului, fara realizarea miscarilor capului.

$unt sinergici cu muschii sternocleidomastoidian si semispinalul capului de partea opusa si antagonisti cumuschiul sternocleidomastoidian si semispinalul capului de aceeasi parte. 5ntre cei doi muschi seformeaza triunghiul intersplenic. $unt inervati de ramuri dorsale ale nervilor cervicali.

Mus/iul ridiator al sa-ulei se insera pe procesele transverse 8C-8 respectiv pe unghiul superior al scapulei. ste inervat de nervul ridicatorului scapulei din plexul cervical nervul dorsal al scapulei dinplexul brahial. Atiu!e# daca se ia scapula drept punct fix are actiune identica cu cea a spleniusuluigâtului *înclina coloana vertebrala de partea lui+ daca ia punct fix pe coloana cervicala, ridica scapula

*sinergic cu trapezul+imprima o miscare de rotatie a scapulei în jurul unui ax ce trece prin unghiul lateralal scapulei, unghi ce ramâne fix. 0nghiul superior se ridica, unghiul inferior se apropie de linia mediana.

Mus/iul di!tat -osterior si su-erior se insera pe procesele spinoase 8B-3 si respectiv pe fataexterna a primelor coaste. Atiu!e# ridica coastele-inspirator inervat de nervii intercostali &-.

Mus/iul di!tat -osterior si i!0erior se insera pe procesele spinoase vertebrale 3CC-2& respectiv peultimele ( coaste. Atiu!e# coboara coastele-expirator inervat de nervii intercostali E-C&.

Mus/iul romboid se insera pe procesele spinoase ale vertebrelor 8B-3( si respectiv pe margineamediala a scapulei. Atiu!e# daca ia punct fix pe scapula tractioneaza lateral coloana dorsala daca ia

punct fix pe coloana dorsala-adductor si ridicator al umarului, roteste scapula în jurul unui unghi lateral*rotatie interna, sinergic cu muschiul ridicator al scapulei+ inervat de nervul muschiului romboid din plexulcervical si nervul din plexul brahial.

Pla!ul III este reprezentat de muschiul erector spinal *extensorul coloanei vertebrale+ ce ocupasanturile costovertebrale. Muschii componenti sunt asezati pe straturi. 8ei mai profunzi sunt scurti, iar ceisuperficiali sunt lungi. #cesti muschi se contopesc inferior într-o masa comuna ce se ataseaza printr-oaponevroza de procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, creasta sacrala mediana,creastailiaca, fata posterioara a sacrului. Din aceasta masa comuna se desprind mai multe coloane musculare.

Muschii spatelui formeaza patura musculara profunda a regiunii posterioare a trunchiului. i auun brat scurt de pârghie deci o putere scazuta de a efectua o extensie a coloanei vertebrale, plecând dinpozitia orizontala, dar au o mare precizie de actiune.

5n ortostatism acestia mentin verticalitatea coloanei vertebrale reechilibrând în fiecare moment micilevariatii de pozitie ale vertebrelor. i lucreaza aproape în permanenta în ortostatism, aceasta fiind posibildeoarece au fiziologia muschilor tonici capabili de a lucra un timp îndelungat fara a obosii.


10/69

Mus/iul lu!" dorsal uneste bazinul cu fata posterioara a coastelor si cu procesele transverse alevertebrelor. Portiunea sa cefalica se numeste micul complex, având insertie pe apofizele transverse 3,8( si se termina pe apofiza mastoida. Portiunea sa cervicala *muschiul transversar al gâtului+ se inserape apofizele transverse ale vertebrelor dorsale superioare ti pe cele ale vertebrelor cervicale inferioare.Portiunea sa toracala prezinta doua feluri de fascicule costale ce se insera pe procesele costiforme ale

vertebrelor lombare si coaste si transversale ce se insera pe procele accesorii în regiunea lombara,respectiv pe procesele transverse în regiunea toracala.

Mus/iul sarolombar este un muschi care se desprinde din masa comuna, încruciseaza toatecoastele succesiv pâna ajunge în regiunea cervicala. 0n prim fascicul se termina pe ultimele ) coaste deaici ia nastere al doilea fascicul care se termina pe primele ) coaste, în continuare luând nastere un altreilea fascicul care se termina pe apofizele transverse ale ultimelor ( vertebre cervicale. #cesti muschiau în principal o actiune de extensie care o completeaza pe cea realizata de planurile profunde. Daca secontracta pe o singura parte, are actiune de înclinare laterala, mai ales muschiul iliocostal. #udeasemenea si o actiune de rotatie. Muschiul transvers al gâtului are o actiune de înclinare a gâtului. 5ncontractie bilaterala realizeaza extensia coloanei cervicale si redreseaza de asemenea gâtul pe trunchi.

Mus/iul s-i!al cu localizarea cea mai mediala prezinta trei portiuni toracala, cervicala, cefalica.Muschiul marele complex, care se insera pe apofizele spinoase 8B 3C si respectiv pe apofizeletransverse 8( 3( pâna la baza occipitalului. l face parte din planul 'F *muschiul semispinal al capului+dar fuzioneaza cu portiunea cefalica a muschiului spinal. #ctiune în contractia bilaterala, luând ca punctfix coloana cervicala, realizeaza extensia capului pe gât având ca punct fix capul prin fibrele transversareredreseaza lordoza cervicala. 5n contractie unilaterala având ca punct fix coloana cervicala, el adauga laactiunea de extensie o mica actiune de înclinare laterala si de rotatie de partea contractiei. Portiuneatoracala a muschiului spinal este responsabila de extensia regiunii dorsale. a se întinde de la apofizelespinale 3C-3C! pâna la 3CC-2&.

Pla!ul I& este reprezentat de muschiul transversospinal subîmpartit în trei grupuri semispinal,multifizi si muschii rotatori.

Mus/ii rotatori sunt cei mai profunzi ei leaga radacina proceselor transverse cu radacina proceselor spinoase sau cu lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente rotatorii scurti, sau sar o vertebra,rotatorii lungi. #ctiunea lor contribuie în deosebi la echilibrarea corpului în ortostatism. 5n regiuneacefalocervicala acopera rotatorii capului.

Mus/iul semis-i!al ocupa planul cel mai superficial. #re fascicule ce sar peste patru vertebre întrepunctul de origine si cel de insrtie. Dispozitia muschilor transversospinali de fiecare parte a proceselor

spinoase formeaza un dispozitiv asemanator cu frânghiile unui catarg pe fata posterioara a coloanei ceactioneaza global asupra coloanei vertebrale cu fixarea ei în extensie. =ibrele musculare sunt oblice de jos în sus daca se contracta bilateral în acelasi timp determina extensia vertebrala de la interior spreexterior determina înclinarea laterala din anterior spre posterior determina rotatia vertebrala de parteaopusa contractiei.

#ceasta activitate predomina acolo unde coloana vertebrala prezinta punctul cel mai convexposterior si se completeaza cu actiunea altor muschi care sunt plasati acolo unde coloana vertebrala


11/69

prezinta punctele cele mai convexe anterior muschiul lung al gâtului, pentru etajul cervical si psoasulpentru etajul lombar.

Pla!ul musular el mai -ro0u!d este -la!ul & si cuprinde

Mus/ii i!tertra!s2ersari leaga o apofiza transversara a unei vertebre de urmatoarea apofiza suntsituati posterior de ligamentele intertransversale si mai dezvoltati în regiunea cervicala si lombara.'nervatie acesti muschi sunt inervati de ramurile ventrale. Atiu!e# înclinare laterala a coloaneivertebrale.

Mus/ii i!ters-i!osi leaga o apofiza spinoasa de urmatoarea, de fiecare parte a ligamentuluiinterspinos. Atiu!e# extensia vertebrala.

Mus/ii rotatori ai a-ului#

- muschiul micul drept posterior al capului se insera pe tuberculul posterior al atlasului si sub linia nucala

inferioara

- muschiul marele drept posterior al capului, se insera pe procesul spinos al axisului si respectiv sub linianucala inferioara, lateral de micul drept posterior

- muschiul oblic inferior al capului se insera pe apofiza transversa a atlasului si pe partile laterale aleprocesului spinos al axisului

- muschiul oblic superior al capului se insera pe vârful procesului transvers al atlasului si sub linia nucalainferioara.

Atiu!ea oblicului superior extensia, înclinarea laterala, rotatia capului de partea contractiei.

Atiu!ea primilor trei muschii daca se contracta simultan si bilateral determina extensia capului peatlas si axis daca se contracta simultan si unilateral determina înclinarea laterala a capului de partearespectiva *mai ales micul oblic+. #u si actiune de rotatie, micul si marele drept determinând rotatiacapului de partea contractiei, iar micul oblic determinând rotatia capului de partea opusa a contractiei. #cesti muschi actioneaza la cel mai profund nivel al capului si gâtului. 5mpreuna cu muschii din regiuneaanterioara profunda a gâtului *prevertebrali+, regleaza permanent pozitia capului pe gât. 3oti sunt inervatide ramura dorsala a primului nerv cervical-nervul suboccipital.

Musulatura abdomi!ala

8el de-al doilea sistem muscular al trunchiului este musculatura abdominala, cu rol în postura simiscarea lui, ca si în respiratie. Musculatura abdominala este alcatuita din dreptii abdominali, muschiioblici si transvers.

5n decubit dorsal musculatura este relaxata, doar la persoanele nevrotice se înregistreaza o slabaactivitate. >idicarea capului *considerata ca o miscare de tonifiere a musculaturii abdominale+ determina


12/69

activitate numai în dreptii abdominali, oblicii sunt relaxati sau cel mult înregistreaza o slaba activitate. 5nschimb ridicarea ambelor membre inferioare activeaza puternic si drepti, si oblicii, pe când ridicarea unuimembru activeaza predominant respectiva parte a peretelui abdominal.

5n ortostatism musculatura abdominala este relaxata, cu exceptia partii inferioare a oblicului

intern, care ramâne 1un paznic1 permanent al zonei inghinale.

5n timpul efortului, în pozitie dreapta sau aplecat, cu respiratia oprita, în timpul tusei sau alexpiratiei fortate, se contracta doar oblicii, nu si dreptii.

Musculatura abdominala are un rol important în determinarea presiunii pozitive intraabdominale -important element ajutator al coloanei în stabilizarea trunchiului.

$.$. ETIOPATO3ENIA sI TABLOUL CLINIC AL DI%COPATIILOR &ERTEBRALE

%PONDILO)A 4 DI%COPATIA &ERTEBRAL'

$pondiloza sau spondilartroza este frecventa procesul degeneraiv poate interesaatât artiulatiile diso42ertebrale *când apare durere la flexia anterioara a coloanei + cât s icele i!tera-o0izare *caracterizata de exacerbarea durerii la extensie+. $ediile de electie alespondilozei sunt zonele cu cea mai mare mobilitate 8, 3%, 2-.

Modificarile clinice sunt determinarea aparitiei unor leziuni la nivelul discului intervertebral, cuhernierea cel mai frecvent laterala a nucleului pulpos, alunecarii corpilor vertebrali *listezis+, aparitieiosteofitelor anterioare sau posterioare, care comprima cel mai adesea radacinile nervoase si îngusteazagaurile de conjugare, spasmului musculaturii vecine, destinderii ligamentelor paravertebrale.

$imptomele clinice apararute sunt dominate de durere care poate fi localizata în zona afectatasau poate iradia de-a lungul radacinilor interesate. 0neori se poate acompania de ma!i0estari!eurolo"ie alterarea reflexelor osteotendinoase, tulburari motorii sau de sensibilitate în zonelecorespunzatoare.

• Diso-atia5s-o!diloza er2iala# afecteaza articulatiile disco-vertebrale *mai ales la nivelul 8-8)+,interapofizare *mai ales la 8&-8 si 8 -8(+.

2a semnele generale de artroza se pot adauga si unele particulare

- manifestari neurologice sau sindromul Barre-Lieou determinate de compresia directa asupra arterelor vertebrale sau iritarii filetelor nervoase periarteriale de catre osteofitele posterioare cefalee occipitala,ameteli, vertij, tulburari vizuale *diplopie, scotoame+, nistagmus.

$imptomele mentionate pot fi accentuate de miscarile de rotatie ale capului.

• Diso-atia5s-o!diloza dorsala poate fi primitiva sau secundara unor tulburari de statica, bolii$cheuermann.


13/69

;oala $cheuermann sau epifizita vertebrala este o suferinta care apare la adolescenti, mai ales la baieti. #pare ca urmare a unui conflict de crestere discovertebral, ce are drept consecinta hernierea nucleuluipulpos al discului vertebral în portiunea spongioasa a corpurilor vertebrale. 8linic apar dureri vertebrale,iar în timp pot apare cifoza si modificarile degenerative.

• Diso-atia5s-o!diloza lombara este foarte frecventa. si în acest caz, durerea vertebrala este

principalul simptom al bolii. a poate fi localizata *lumbago+ sau poate iradia pe traiectul diferitelor radacini nervoase interesate *lombosciatica+. 5n functie de teritoriul de iradiere, de afectarea reflexelor osteotendinoase *rotulian si achilean+, de grupele musculare interesate se poate aprecia radacina asupracareia se exercita compresia.

/aca se produce 0ernierea mediana a discului intervertebral la nivelul coloanei lombare, poate apare asa

numitul sindrom de coada de cal, caracterizat prin afectarea sensibilitatii în zona perineala, tulburari sfincteriene si

de dinamica sexuala.

Hiperostoza idiopatica vertebrala difuza, spondiloza hiperostozanta sau boala orestier

!otes-"uerrol este o suferinta asupra careia au existat mult timp controverse unii o încadrau înspondilartropatiile seronegative, în timp ce alti o considerau o artropatie degenerativa. $pre aceasta dinurma varianta înclina astazi cele mai multe observatii.

;oala apare la vârstnici si este de & ori mai frecventa la barbati. $e asociaza deseori cu diabetulzaharat, guta, obezitatea si alte afectiuni metabolice. $-a pus si problema unui exces de retinol în genezabolii. $imptomele clinice sunt discrete.

6ERNIILE DE DI%C LOMBARE

#fectarea discului intervertebral este denumita de unii autori hernie de disc, iar de altii discopatie.

0ltimul termen, cu înteles mai larg, pare mai apropiat de realitatea anatomo-clinica, deoarece discul nusufera doar prin herniere, existînd o întreaga patologie discala, diferita de hernia de disc, care determinasuferinte ale coloanei lombare. Pe de alta parte, coloana lombara trebuie privita ca un tot unitar, carecuprinde pe lînga segmentul vertebro-discal si tesuturile moi adiacente *muschi, ligamente, fascii+, carese pot constitui adesea în sediul unei suferinte. Probabil din acest motiv, ultimele monografii vorbescdespre ceea ce autorii anglo-saxoni denumesc 1low back pain1.

$uferintele coloanei lombare sunt reprezentate de un grup de afectiuni cu caracteristici clinicecare i-au permis lui De $eze cu mai multi ani în urma sa alcatuiasca o clasificare pe faze si stadii a asa-numitei hernii de disc lombare, clasificare care este si astazi de un mare interes practic si pe care oprezentam în continuare.


14/69

,aza I

ste faza de instabilitate discala cu usoara laxitate a nucleului pulpos în inelul fibros, determinînd durerilombare cronice intermitente, de tip postural. De cele mai multe ori, la încetarea efortului si la repaus,aceste dureri dispar, pentru a reapare în conditii variate de solicitare a segmentului lombar.

,aza a II4a

ste faza de leziune a discului, cu ruperea inelului fibros si cu protruzia postero-centrala a nucleuluipulpos, determinînd un lumba#o acut sau supraacut de tip discogen, a carui manifestare clinica seprezinta astfel

%ubieti2

• debut brusc

• dureri lombosacrate uni- sau bilaterale

• durerile au caracter mecanic

• durerea nu coboara pe membrele inferioare, sau daca o face, nu trece de genunchi.

Obieti2

• deformare lombara cu diminuarea lordozei lombare fiziologice


15/69

• adesea fara scolioza

• limitarea dureroasa a flexiei trunchiului *indice $chGber mic+

• semnul 2assegue pozitiv bilateral.

,aza a III4a

$e mai numeste si faza radiculara si apare prin protruzia postero-laterala a discului herniat, care vaintercepta în calea sa o radacina nervoasa. Din acest motiv simptomatologia va apare unilateral. #ceastafaza are trei stadii

%tadiul 1 4 iritati2

Discul herniat ajunge la radacina, fara a o comprima sau leza în vreun fel, pe care doar o atinge.De aceea în acest stadiu bolnavii acuza durere pe traiectul radacinii, dar fara sa apara semne

neurologice.

$ubiectiv

• durere lombo-sacrata unilaterala,

• iradiere în membrul inferior de-a lungul unui dermatom *2, $C, 2(, 2, 2&+,

• caracter mecanic al durerii, care de obicei este calmata de repaus.

Obiectiv

• sindrom vertebral static cu

- scolioza lombara,

- diminuarea lordozei lombare,

- contractura musculara paralombara.

• sindrom vertebral dinamic cu

- indice degete-sol înalt,

- indice $chGber mic,

- semnul 2assHgue pozitiv de partea afectata.

%tadiul $ 4 om-resi2


16/69

Materialul herniat ajunge la radacina nervoasa, pe care o comprima. #cum se adauga lasimptomatologie paresteziile pe traiectul durerii. 2a examenul obiectiv vor apare hipoesteziile pe traiectulunei radacini, diminuarile sau disparitiile unor reflexe osteotendinoase reflexul rotulian în afectarearadacinii 2( si reflexul achilian în afectarea radacinii $C.

%tadiul ( 4 de !treru-ere

5n acest stadiu se manifesta, pe lînga semnele si simptomele prezente în stadiul C si &, sisemnele rezultate din sectionarea unor axoni din radacina, sau a întregii radacini prin conflictul cu disculherniat. Pareza, respectiv paralizia care se instaleaza, se obiectiveaza prin prezenta deficitului motor înneuromiotomul respectiv. Fom constata astfel ca bolnavul nu poate sta pe vîrfuri în paralizia radacinii $ C,sau ca nu poate sta pe calcîie în paralizia radacinii 2.

,aza a I&4a

ste faza modificarilor de tip degenerativ, cu aparitia discartrozei si a artrozei interapofizare, dupa

vîrsta de (! de ani. Idata cu vârsta, nucleul pulpos se deshidrateaza si devine friabil. 5n acelasi timp,inelul fibros sufera si el modificari importante în urma repetatelor solicitari mecanice la care a fost supus. #cestei faze i se potriveste termenul generic de discopatie lombara.

5n aceasta faza vom putea întîlni urmatoarele aspecte clinice

• 0ara auze subieti2e )!-B!" din subiecti sînt purtatori ai unei discopatii lombare de faza 'Fasimptomatice

• siatia prin prinderea radacinii în procesul degenerativ de la nivelul foramenului. ste asa-numita 1sciatica a v%rsticului 1, cu semnul 2assHgue negativ

• lumba"o aut dupa (! de ani, lumbago de tip musculo-ligamentar, cu pseudo-sciatica *dureredifuza în membrul inferior, fara caracter dermatomal+. $imptomatologia apare de obicei brusc,dupa un efort fizic cu ridicare de greutati, fiind însotita de limitarea mobilitatii coloanei lombare înspecial pe înclinatiile laterale, care sînt intens dureroase

• lombal"ie ro!ia, cu noduli de miogeloza si puncte trigger paralombare si parasacrate, a caror activare are un net caracter psihoemotional si meteorotrop

• ste!oza de a!al 2ertebral, mult mai putin diagnosticata, se poate manifesta polimorf, de lasimpla lombalgie cu scialalgie pîna la sindromul de coada de cal.

$.(. E&ALUAREA CLINICO4,UNCŢIONAL'

A!am!eza#

2a anamneza este foarte important sa se obtina i!0ormatii des-re durere#


17/69

sediul *difuza - localizata+,

intensitatea,

momentul aparitiei,

durata,

elemente declansatoare sau de accentuare,

iradiere in regiunile limitrofe sau la distanta,

aspecte caracteristice cauzei *miogena, osoasa, articulara, neurogena, vasculara, viscerala,psihogena+,

dismorfisme regionale *asimetrii toracice, ale umerilor, bazinului, tulburari de statica vertebrala+,

impotenta functionala *locala7 la distanta+.

I!s-etia si -al-area ra/isului#

Jregional

J în totalitate în ortostatism, sezand, în clinostatism.

E2aluarea ali!iame!tului si -osturii#

/#precierea liniei gravitatiei -firul cu plumb

J în plan frontal *înclinarile laterale+

J în plan sagital *deviatiile antero - posterioare+

/#precierea aliniamentului în plan orizontal *centura scapulara K pelvina+

/valuarea alinierii segmentelor anterior, profil posterior.

xaminarea se face cu subiectul în ortostatism cu notarea reperelor anatomice.

Pentru deviatiile laterale firul cu plumb *corespunzând axei de simetrie a corpului+ fixat la nivelulprotuberantei occipitale, trece prin urmatoarele repere

Japofiza spinoasa a proeminentei *8B+

Jde-a lungul apofizelor spinoase ale coloanei dorso - lombare


18/69

Jpliul interfesier

Jîntre condilii femurali interni

Jîntre maleolele interne

Jspatiul dintre calcâie

Pentru deviatiile antero-posterioare firul cu plumb se fixeaza la nivelul tragusului si trece prinurmatoarele repere

Janterior de umar

Jlateral de marele trohanter

Jlateral de maleola tibiala.

Pal-area re"iu!ii ra/idie!e#

Modificarile cutanate *pliu cutanat dureros-manevra de rulare-pensare+

$e palpeaza

-punctele dureroase7 puncte trigger paravertebrale, apofizare, interspinoase, interscapulare,puncte tender, punctele #rnold, punctele Falle@x *paravertebral, unghiul sacro-vertebral, fesier, pemembrul inferior+

- reperele osoase *apofize spinoase, transverse spinele si unghiurile omoplatilor, fosetele sacrate+

- relieful si tonusul musculaturii paravertebrale, contracturi sau retracturi musculare

E2aluarea mobilitatii ra/isului#

$e realizeaza prinJ testing articular analitic

J teste globale *pasiv7activ+

0rmareste mobilitatea în toate cele trei planuri de miscare

>elatia dintre doua vertebre este asigurata prin

Jarticulatia disco-vertebrala

J articulatiile apofizare posterioare


19/69

Testi!" artiular#

#rticulatia disco-vertebrala permite urmatoarele miscari

-rotatie în jurul unui ax vertical

-flexie - extensie, în jurul unui ax transversal

-înclinatii laterale - în jurul unui ax sagital

-miscari de alunecare pe axe paralele ale corpurilor vertebrale

-miscari de apropiere si îndepartare între & vertebre ale coloanei vertebrale.

Bila!tul artiular dorso4lombar#

&alori !ormale#

extensia &!-! grade

flexia %!-E! grade *!L din coloana dorsala si (!L din coloana lombara+

rotatia !-( grade

înclinatiile laterale &!- grade

I!dii de mobilitate#

J$chober *flexie , cm+

JItt *flexie , cm+

Jdegete-sol *flexie,! cm+

J$chober inversat * distanta sa scada în extensie sub cm+

Jdegete-genunchi *înclinatii laterale+

BILANTUL MU%CULAR DOR%O4LOMBAR

E2aluarea !eurolo"ia#

lemente urmarite

J sensibilitatea exteroceptiva în teritoriul dermatomal


20/69

J>I3

Jproba 2aseNue *6D2+

Jproba >omberg *dg.diferential în '8F;+, etc

$.*. OBIECTI&ELE sI METODELE RECUPERARII 6ERNIILOR DE DI%C

Obieti2ele tratame!tului de reu-erare ! /er!iile de dis#

• Combaterea durerii

• Coretarea deze/ilibrelor musulare !tre a"o!isti si a!ta"o!isti

• Restabilirea o!trolului ade2at al misarii

• Pro0ila7ia reidi2elor

Mi8loae de tratame!t

• &ratament i#ieno-postural

>epaosul absolut se recomanda în suferintele acute, fiind suficiente de obicei &-( zile.

5n formele comune se recomanda repaos relativ, pe pat tare, în asa-numitele posturi delordozantedecubit dorsal sau lateral cu membrele inferioare flectate.

#limentatia va cuprinde toate principiile alimentare, recomandîndu-se regim hipocaloric la bolnavii cu plusponderal.

5n cazul folosirii medicatiei antiinflamatorii, se indica regim hiposodat.

• &ratament medicamentos

• &ratament fizical

1. Eletrotera-ia

5n herniile de disc lombare, electroterapia are doar e0et ad8u2a!t, fara a putea înlocui celelalte forme detratament.

Principalele efecte favorabile ale diferitelor forme de curenti electrici în discopatiile lombare sînt antialgic,antiinflamator, hiperemiant, decontracturant.


21/69

Cure!tul "al2a!i este foarte mult folosit în sciatalgii sub forma galvanizarilor simple longitudinale sau aionogalvanizarilor cu 8a8l& cu polul pozitiv paralombar si polul negativ pe laba piciorului. 5n formele cutulburari de sensibilitate exista risc de arsura locala.

Cure!tii diadi!amii *8DD+ au efecte spectaculoase în lumbago nediscogen, dar efectul lor în formele

discogene este moderat.

Ultrasu!etul se foloseste în formele subacute sau cronice recidivante, cu suferinte musculo-tendinoase,miofasciale sau cu manifestari vasculo-vegetative.

Cure!tul Tr9bert, aplicat cu polul negativ pe punctul dureros, are un efect antialgic comparabil cu alcurentilor diadinamici.

Media 0re2e!ta sub forma curentilor interferentiali este mai putin eficienta în acut. #re un bun efectdecontracturant.

$. Masa8ul

5n formele subacute se poate efectua masaj sedativ sacro-fesier si de-a lungul membrului inferior.

5n formele hiperalgice se evita folosirea tehnicilor de masaj.

5n formele cu hipotrofii si tulburari vasculo-vegetative este rezervat masajul trofic.

Masa8ul 4 a!atomo0iziolo"ie: e0ete: ma!e2re Masajul reuneste o serie de manevre manuale si/sau instrumentale (mecanice, electrice, acvatice,

bule de gaze, jet de aer cald, etc.) aplicate la om în scop igienic, profilactic sau terapeutic si recuperator,

de catre o persoana mai mult sau mai putin calificata (de regula, masorul); în timp ce automasajul

reprezinta aplicarea acestor proceduri de catre o persoana asupra propriului corp (de exemplu efleuraj,

frictiuni, tapotament, rulat-cernut, scuturari, masaj sub apa, vibromasaj, masaj manual reflex, etc.),

bineînteles cu limitele respective (accesibilitatea automasajului se circumscrie, de regula, la membre).

E,ECTELE MA%A;ULUI 'fectele circulatorii se evidentiaza la nivelurile capilar, venos si limfatic.De exemplu, manevrele de efleuraj sprijina, stimuleaza circulatia venoasa de întoarcere, cea

superficiala, usurând astfel munca inimii. #sociind la aceasta manevra blânda unele manevre maiputernice, cum sunt presiunile, se actioneaza si asupra circulatiei venoase de întoarcere profunda, cuefect folosit în patologia venoasa.

5n ceea ce priveste circulatia limfatica, anumite proceduri *ex. - efleurajul mai energic, alunecariprofunde pe membre, frictiunile+ activeaza circulatia limfei în sens centripet, combatând astfel stazalimfatica.

De retinut ca anumite proceduri de masaj *efleuraj, frictiuni, etc.+ induc, local, o secretie histaminasi acetilcolina care vor produce o vasodilatatie periferica, locala *hiperemia pielii+, ceea ce exprima oactivare circulatorie cu consecinte metabolice la care intervin si alte mecanisme *nervoase, hormonale,etc.+.


22/69

'fectele musculare rezultate ca urmare a aplicarii anumitor manevre de masaj *framântatul,tapotamentul, etc.+ pe cale mecanica *directa+ si reflexa *indirecta+ si care activeaza circulatia din muschi,stimuleaza cresterea agentilor nutritivi si în acelasi timp favorizeaza eliminarea unor cataboliti nocivi, înspecial la sportivi *acid lactic, peroxizi lipidici, etc.+ de asemenea, se stimuleaza elasticitatea si forta decontractie a fibrelor musculare. Manevrele usoare *efleurajul+ au efecte linistitoare, decontractante asupra

muschilor, mai ales când masajul foloseste unele unguente relaxante *crema relaxanta Decontractil, etc.+ 'fectele metabolice sunt urmarea unor proceduri stimulative *baterea sau tapotamentul,

vibratiile energice, etc.+ care activeaza metabolismul astfel mobilizeaza grasimile din stratul celular subcutanat, contribuind la arderea acestora si scaderea tesutului subcutanat în exces.

Prin activarea circulatiei locale se induce un aport crescut de oxigen, fosfati, glucoza, trigliceride,acizi grasi liberi si alti nutrienti, în special la nivel muscular, contribuind astfel la cresterea eficienteimecanice, mai ales la nivel muscular.

3ot prin efecte metabolice si într-o mai mica masura prin stimularea secretiei sudorale *ca urmarea deschiderii porilor glandelor sudoripare+, masajul favorizeaza eliminarea unor cataboliti de uzura, nocivipentru organism *acid lactic, uree, creatinina, acid uric, peroxizi lipidici, etc.+.

'fecte reflexe( Multa vreme s-a acordat atentie efectelor mecanice ale masajului si mult mai

târziu a fost pusa în evidenta actiunea reflexa a masajului, a unor proceduri *ex. efleurajul, vibratiile fine+care excita receptorii pielii si în acest fel informeaza anumiti centri nervosi, care la rândul lor declanseazareactii de raspuns la nivelul unor organe si tesuturi.

Pentru realizarea acestui efect, manevra de masaj *netezirea+ se executa blând un timp mai îndelungat, ceea ce va provoca o linistire a sistemului nervos central si o relaxare a musculaturiischeletice, pe cai reflexe *aferente-eferente+.

#socierea acestor proceduri de masaj cu gheata *masaj cu gheata+ diminueaza senzatiiledureroase posttraumatice, prin vosoconstrictia periferica pe ca o induce, si diminuarea temperaturiilocale, ceea ce provoaca o veritabila anestezie locala.

3ot prin mecanisme reflexe masajul influenteaza favorabil si sfera endocrinometabolica, efecteledepinzând de manevrele folosite, de ritmul si intensitatea lor, dar si de reactivitatea individuala.

$e întelege ca prin aceste efecte, ca si prin efectul mecanic direct, masajul contribuie efectiv lamentinerea calitatii epidermului.

Daca ne referim la diverse alte forme de masaj, cum ar fi cel reflex *masajul periostal sau peanumite zone cutanate refelxogene+, mecanic *vibromasajul+, electric *electromasajul+, hidromasajul*masajul cu jet de apa, masajul subacvatic+, vom adauga acestor efecte ale manevrelor propriu-zise demasaj, efectele apei calde, ale curentului electric sau efectele mecanice ale diverselor aparte *în specialvibromasatoare+.

=ara a diminua eficienta masajului instrumental, masajul manual ramâne superior, el creândambianta organica si psihica dintre cel masat si masor, ceea ce duce la o crestere a eficientei *probabil siprin mecanisme de tip placebo+.

De aceea consideram necesar ca fiecare sportiv sa aiba cunostinte de masaj, sa poata efectua,la nevoie, un masaj colegului *în special în cadrul competitiilor sportive+ si bineînteles sa se poataautomasa.

Ma!e2rele 0u!dame!tale de masa8 ma!ual3ehnica aplicarii masajului are la baza o serie de manevre fundamentale sau principale, care nu

pot lipsi în efectuarea acestei terapii.


23/69

Manevrele fundamentale exercita influente diferite la nivelul tegumentelor, sistemelor muscular,osteoarticular, circulator si nervos, ceea ce ofera posibilitatea aplicarii diferitelor procedee de masaj înfunctie de obiectivele terapeutice urmarite.

Manevrele fundamentale include

C. efleurajul *netezirea+

&. frictiunea

. framântatul

(. tapotamentul

. vibratiile.

C. 'fleura)ul

fleurajul sau netezirea este o manevra de introducere, cu care începe orice sedinta de masaj, dar poatefi alternata cu alte manevre fundamentale de masaj folosite, si constituie manevra de încheiere înmajoritatea situatiilor.8onsta în alunecarea usoara a mâinilor masorului pe suprafata corpului, realizându-se o netezire ategumentelor, si care se executa, întotdeauna, în sens centripet, adica de la extremitatea distala catreextremitatea proximala a segmentului care este masat.3ehnica aplicarii netezirilor prezinta mai multe modalitati

• cu fata palmara a mâinilor, cu degetele întinse, apropiate sau departate, atunci când se maseaza

zone mai întinse si plane, utilizându-se ambele mâini

• cu fata dorsala a mâinilor, degetele fiind flexate si departate, reprezentând tehnica denumita

masaj în pieptene, pentru zonele paroase

• cu fata palmara a degetului mare

• cu fata palmara a vârfurilor a doua sau trei degete, atunci când se maseaza suprafete mici

• prin cuprinderea între degetul mare si celelalte degete, când se maseaza pe zone mai mici si

rotunde.

fleurajul se poate efectua cu ambele mâini deodata sau folosindu-se alternativ, una dupa alta.


24/69

2a membre, sensul netezirilor, asa cum s-a mai spus, se face de la extremitate în sus, la nivelultrunchiului se urmareste sensul de întoarcere a circulatiei venoase catre inima, la ceafa si gât sensulmanevrei este de la cap spre umar si omoplati.


25/69

'ntensitatea manevrelor trebuie sa fie adaptata sensibilitatii tegumentelor si tesuturilor moisubcutanate, pentru evitarea aparitiei senzatiilor dureroase.

#ceasta manevra de masaj se adreseaza, în special, tesuturilor moi subcutanate si straturilor musculare de suprafata *muschii pielosi ai fetei+.

=rictiunea creste procesul de mobilizare a tesutului adipos din hipoderm, prin influentarea favorabila a

factorilor lipolitici, producând o scadere cantitativa a straturilor de grasime. #laturi de netezire, frictiunea contribuie la mentinerea supletii si elasticitatii tegumentelor prinprevenirea depunerii sarurilor de calciu în fibrele elastice, la persoanele de vârsta a -a.a produce o accelerare a preceselor de regenerare si cicatrizare, prin îmbunatatirea conditiilor

trofice locale, mai ales la persoanele în vârsta când aceste procese sunt încetinite.=rictiunea, prin mecanismul reflexelor antidromice, duce la eliminarea de histamina, acetilcolina,

bradi4inina, favorizeazând circulatia locala si resorbtia edemelor dupa traumatisme. a produce, deasemenea, afecte analgezice locale, prin micsorarea sensibilitatii terminatiilor nervoase si scadereatensiunii nervoase, când este executata într-un ritm lent si prelungit.

=rictiunea îmbunatateste permeabilitatea cutanata pentru diverse medicamente, sub forma deunguente, în aplicatiile locale pe piele. #ceasta procedura este utila acolo unde exista procese

aderentiale dupa traumatisme, hematoame organizate sau inflamatii locale, marind elasticitatea tisulara,dar este contraindicata în procesele inflamatorii si hemoragice acute.

. ramântarea

Denumita si petrisaj, framântarea este o manevra fundamentala de masaj, care are efecte stimulanteputernice.

#plicarea ei se poate face dupa mai multe modalitati tehnice

• cu palma, framântarea în cuta, prin ridicarea si apucarea partilor moi între degete si 1radacina1

mâini cu stoarcerea lor, manevra care se repeta de mai multe ori, dupa care se trece la portiuneaurmatoare. ste accesibila regiunilor întinse si plane *spatele, toracele, lombele, bratele,coapsele+, executându-se longitudinal pe directia fibrelor musculare

• cu doua degete, respectiv cu policele si indexul, tehnica potrivita pentru masarea tendoanelor,

fasciilor sau a muschilor mai subtiri

• la nivelul membrelor superioare si inferioare, procedura se poate executa cu mâinile aplicate în

bratara, musculatura fiind prinsa între degete si palme, exercitând astfel presiuni asupra ei

• într-o maniera simpla, prin ridicarea partilor moi *tegumente, muschi+ de pe planurile dure, cu

exercitarea compresiunilor asupra lor, tehnica indicata pentru îmbunatatirea elasticitatii sicontractilitatii musculaturii.

=ramântarea este o manevra de masaj care se adreseaza tesuturilor situate în profunzime si mai alesmusculaturii.

ste un masaj de stimulare a musculaturii prin excitarea proprioceptorilor de la nivelul muschilor sitendoanelor, îmbunatatind excitabilitatea si contractilitatea muschilor. Mentine în conditii normale


26/69

elasticitatea muschilor si favorizeaza în acest mod profilaxia leziunilor musculare, care se produc frecventla sportivii de performanta.

5n acelasi timp, prin activarea circulatiei în vasele sanguine si limfatice se îmbunatatesc schimburilenutritive *aport de oxigen, glucoza, adenozintifostat+ si favorizeaza eliminarea catabolitilor rezultati dinactivitatea musculara.

ste o procedura frecvent utilizata în masajul la sportivi, atât pentru refacerea dupa antrenamentesau competitii, cât si în pregatire.

De asemenea, este una din tehnicile recomandate pentru recuperarea hipotrofiilor musculare datoritainactivatatii si care ramân dupa traumatismele aparatului locomotor.

(. &apotamentul *baterea+

3apotamentul sau baterea este o manevra fundamentala ce consta în aplicarea pe tegumente a unor serii de loviri scurte si ritmice reprezintând unul din cele mai intense procedee de masaj.

Din punct de vedere tehnic, ea se poate executa dupa mai multe modalitati

• când se face cu fata palmara a mâinilor si a degetelor întinse poarta numele de plescait. Miscarilemâinilor si antebratelor se efectueaza din articulatiile pumnilor si ale coatelor, mâinile lasându-sesa cada liber pe regiunea de masat

• cu palma si degetele usor flexate *formând o adâncitura pe fata palmara+, realizându-se

tapotamentul în ventuza

• cu dosul mâinilor, degetele fiind usor flexate, loviturile aplicându-se cu primele falange

• cu pumnul incomplet închis, cu partea cubitala, astfel încât se asigura o elasticitate a loviturii si

evitarea aparitiei senzatiei de durere. ste procedeul denumit batatorit, si reprezinta a manevra

deosebit de puternica ce se poate aplica pe zone cu musculatura bine dezvoltata si mai putinsensibile *zonele lombara si fesiera+

• tocatul este procedeul care foloseste marginea cubitala a mâinilor, degetele fiind apropiate,

miscarile de lovire efectuându-se din articulatia pumnului

• alta modalitate tehnica este percutatul, care se executa cu vârful degetelor, mâinilor, flexate si

departate. ste unul din procedeele cele mai usoare de tapotament. Miscarile se efectueaza dinarticulatiile pumnilor, degetele cazând libere pe suprafata tegumentelor. >eprezinta o modalitatede aplicare a baterii adecvata pentru anumite regiuni *toracele si abdomenul+.

5n functie de intensitatea si ritmul tapotamentului, efectele se produc în tesuturile moi superficiale saumai profunde. $e obtine un efect predominant excitant, prin actiunea asupra receptorilor de la nivelul pieliisi a tesuturilor subcutanate conjunctive, si o activare a circulatiei cu hiperemie si cresterea temperaturiilocale.

;aterea provoaca, de asemenea, o crestere a excitabilitatii neuromotorii, prin stimulareaproprioceptorilor de la nivelul muschilor si tendoanelor, ceea ce duce la o crestere a tonusului muscular.


27/69

Procedura favorizeaza factorii lipolitici si mobilzarea adipocitelor din tesuturile subtegumentare,micsorându-se în acest fel volumul stratuli adipos.

#ceste efecte ale procedeului sporesc utilitatea tapotamentului în hipotoniile si hipotrofiile musculareprin inactivitate.

3apotamentul se foloseste si ca manevra de masaj în pregatirea sportivilor între probe sau în pauza

dintre reprize. #ceasta manevra se foloseste în afectiunile aparatului locomotor unde sunt prezente durerisau contracturi musculare.

. ibratiile

Fibratiile reprezinta o manevra de masaj care consta în executarea unor miscari oscilatorii pe oregiune mai restrânsa, producând o deplasare foarte mica a tegumentelor si a tesuturilor subcutanate.

Din punct de vedere tehnic, ele se efectueaza din articulatiile pumnului, cotului sau umarului, prinaplicarea pe tegumente a degetului mare, a & degete, a palmei sau a ambelor mâini.

Fibratiile manuale nu sunt perfect ritmice, nu pot produce miscari oscilatorii si presiuni uniforme, nupot fi aplicate un timp prea îndelungat, deoarece sunt dificil de executat si obosesc mâna masorului.

#vantajul consta în faptul ca mâna masorului este moale, calda si se muleaza mai bine pe suprafatatratata, ceea ce o face mai agreabila pentru pacient, în comparatie cu manevrele mecanice.

#ctiunea vibratiilor depinde de intensitatea manevrelor. 8ele superficiale, fine, mai prelungite, au unefect calmant, reduc sensibilitatea tegumentelor si tesuturilor subcutanate, produc o senzatie de încalziresi relaxare musculara. Fibratiile cu oscilatii mai mari, mai profunde, mai puternice produc o activare acirculatiei sanguine în zona masata, cu efecte descongestionante.

Fibratiile sunt procedee indicate în hipertoniile musculare, în contracturile musculare ce apar înspasmofilie, în artrozele cervicale si lombare, precum si în combaterea oboselii musculare dupa efort, lasportivi.

Ma!e2rele seu!dare de masa8 ma!ual 5n afara manevrelor fundamentale de masaj, mai exista o serie de manevre secundare sau

ajutatoare care pot fi utilizate pe lânga primele. Presiu!ile constau în apasari pe unele zone ale corpului si se aplica la sfârsitul sedintelor de

masaj partial.le se efectueaza cu palmele *pentru regiunea spatelui acestea se aplica de o parte si de alta a

coloanei vertebrale, pacientul fiind culcat în decubit ventral - cu fata în jos, cu membrele superioare înextensie, astfel masorul exercitând presiunile cu mai putin efort, folosindu-si greutatea trunchiului înexecutarea apasarilor asupra zonei de masat+.

Procedeul trebuie facut cu atentie, fara variatii bruste de intensitate, evintându-se provocareasenzatiei de disconfort. 5n cazul în care apar senzatii dureroase în zona de aplicare, manevra se întrerupe.

Presiunile sunt contraindicate la batrâni si copii deoarece exista riscul producerii de acceidenteosoase *fisuri+.Presiunile se pot face pe anumite zone de periost, cu o intensitate medie, cu efecte asupra

circulatiei din zona masata, care dupa o faza de ischemie trece într-o faza de hiperemie, precum si efecteasupra ramificatiilor nervoase cu realizarea scaderii sensibilitatii.

Cer!utul si rulatul sunt manevre de masaj ce pot fi aplicate numai pe anumite parti alecorpului, care au forma cilindrica *membrele superioare si inferioare+.


28/69

8ernutul se executa cu ambele mâini asezate pe partile laterale ale segementului membrului, cudegetele îndoite, imprimându-se partilor moi miscari laterale similare cernutului prin sita.

>ulatul se face cu ambele mâini plasate lateral, de o parte si de alta a segmentului membrului, cudegetele întinse, realizându-se o rulare, a tesuturilor moi, în ambele sensuri, de jur împrejurul regiuniimasate.

#ceste procedee se adreseaza în special musculaturii membrelor, având efecte de relaxaremusculara, de descongestionare locala si de îmbunatatire a supletii tesuturilor.Datorita faptului ca se pot executa destul de usor, sunt folosite, îndeosebi de sportivi, în automasajulmembrelor.

Tratiu!ile si te!siu!ile se adreseaza, în special, articulatiilor si tesuturilor periarticulare.3ractiunea se face cu ambele mâini, folosind o priza deasupra articulatiei si una dedesubtul

acesteia, tragând în sensul axei longitudinale a segmentului unde se afla articulatia.Manevra are ca obiectiv realizarea unei întinderi în limitele fiziologice ale diferitelor componente

atât ale articulatiei, cât si a elementelor periarticulare, îmbunatatindu-se mobilitatea articulara. 3ractiunease foloseste mai ales pentru articulatiile degetelor.

Pentru membre, manevrele se fac cu pacientul culcat pe spate.

2a nivelul coloanei cervicale, tractiunea se face din pozitia sezând sau stând, folosind priza pefrunte si pe ceafa, tragând capul în sus.Pentru trunchi, manevra se efectueaza tot sezân sau stând, cu apucarea subiectului peste brate sitragerea lui în sus, vertical.

Pe lânga manevrele fundamentale si secundare de masaj manual folosite în mod obisnuit de catremasorul care aplica procedura sau de catre persoana care se automaseaza, exista o serie de alteprocedee care cuprind

C. masajul reflex

&. hidromasajul

. masajul instrumental

(. masajul cu jet de aer cald,

. masajul cu bule gazoase în apa,

). masajul cu gheata.

C. Masa8ul re0le7

Masajul reflex se bazeaza pe influenta reflexa, de la distanta, dupa aplicarea acestuia pe zone deproiectie dureroase, tegumentare sau periostale, în afectiuni ale aparatului locomotor sau viscerale. 5n aceasta categorie intra

C. masajul periostal


29/69

&. pe zone reflexogene 6ead

. presopunctura.

Masa8ul -eriostal consta în executarea unor presiuni puternice, cu ajutorul policelui sau a

mediusului, în puncte situate pe periost, acolo unde acesta nu este acoperit de parti moi.

Punctele de presiune se aleg dupa gradul de sensibilitate la apasare.Presiunea se exercita timp de &- minute pe fiecare punct, fiind însotita de frictiuni circulare.

Manevra se poate repeta de &- ori pe un punct, apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare.Pentru a obtine efecte de durata se executa -( sedinte.

Masajul periostal combate fenomenele congestive, de contractura si le atenueaza pe celedureroase, prin aplicare pe zona de proiectie periostala învecinata zonei afectate.

Dezavantajul metodei consta în faptul ca pacientul are dureri pe durata aplicarii presiunii.Masajul periostal poate fi folosit în tratamentul sechelelor dupa afectiuni traumatice ale aparatuluilocomotor, interesând tesuturile ligamentare si musculare.

Preso-u!tura reprezinta un procedeu terapeutic derivat de la acupunctura.

a consta în efectuarea de presiuni cu un singur deget, de obicei cu policele, pe puncte folosite în acupunctura.

#cest procedeu are ca efect reducerea fenomenelor dureroase, micsorarea tonusului muscular,realizarea relaxarii musculare.

Presopunctura se foloseste în

• afectiuni musculare - ex. miozitele de effort

• în contracturile musculare din artroze - P$''

• în afectiuni ale sistemului nervos periferic - ex. nevralgiile

• în afectiuni ale tendoanelor - ex. tendinitele si entesztele.

ficienta acestui procedeu nu atinge în aceeasi masura gradul de eficienta realizat prin acupunctura.

2asajul transversal profundMasajul transversal profund, sau masajul 8@riax, consta în utilizarea frictiunii pentru a realiza

mobilizarea tesuturilor moi între ele, tegumente, tesuturi, fascii, fibre musculare, tendoane. a se bazeaza

pe diagnosticul exact al leziunii, prin palparea cu & degete a zonei traumatizate si evidentierea punctuluidureros. $e executa o frictiune profunda transversala cu & degete, perpendicular pe directia fibrelor musculare sau ligamentare, interesate de traumatism. Presiunea ramâne constanta în tot timpul sedintei,degetele pastrând contact permanent cu pielea. Durata procedurii este de C! minute, ea putându-serepeta la interval de C-& zile.

Masajul transversal profund realizeaza înlaturarea aderentelor fibroase dupa traumatisme aleaparatului locomotor. Prin mobilizarea transversala a tesuturilor moi se refac zonele de clivaj si alunecare


30/69

fiziologica a muschilor si tendoanelor. #re o actiune trofica locala producând hiperemie si analgezie lalocul de aplicare.


31/69

• permite un masaj mai eficient, în profunzime, decât prin masaj manual, în zone ale corpului cu

straturi mari de tesut celuloadipos si muscular, cum sunt lombele, fesele, articulatiile soldurilor

• este mai putin obositor pentru persoana care în executa.

"ezavantajele procedurii constau în faptul ca necesita masuri de protectie deosebite

• o instaltie perfecta a compresorului electric *priza în pamânt+ si a vanei

• echipament de protectie *manusi, cizme de cauciuc pentru persoana care aplica procedura+.

Dusul subacval are urmatoarele efecte

• realizeaza o hiperemie profunda în zona de aplicare ce favorizeaza procesele de resorbtie

• produce relaxarea musculara

• favorizeaza înlaturarea proceselor aderentiale dupa afectiuni inflamatorii sau traumatice ale

aparatului locomotor si stimuleaza activitatea motorie a unor viscere abdominale.

Masa8ul i!strume!tal mecanic se efectueaza cu ajutorul aparatelor producatoare de vibratii,denumite aparate de vibromasaj.

#plicarea pe zonele de tratat a vibratiilor mecanice se face prin doua modalitati

C. aparate cu banda vibratoare

&. aparate portabile cu dispozitive de cauciuc sau plastic, de diferite forme.

0nele aparate din a doua categorie au dispozitive de reglare a amplitudinii oscilatiilor, care la valoriminime permit efectuarea si a efleurajului.

A2a!ta8ele aparatelor de vibromasaj sunt

• unele aparate ofera posibilitatea reglarii frecventei si amplitudinii oscilatiilor

• produc vibratii mecanice ritmice si cu amplitudine uniforma

• dispenseaza pacientul de serviciile persoanei specializate

• durata sedintei poate fi mai mare fata de aceea în care vibratiile se executa manual *care sunt

obositoare pentru persoana care le efectueaza+.

Deza2a!ta8ele aparatelor de masaj sunt


32/69

• ofera numai doua manevre, efleuraj si vibratii, în comparatie cu masajul manual, care efectueaza

o gama mult mai larga de manevre fundamentale si secundare

• vibratiile mecanice sunt mai putin agreabile decât vibratiile manuale, executate de masor, care se

pot adapta mai bine la sensibilitatea diferita a diverselor segmente ale corpului, realizându-se un

confort mai bun pentru pacient.

&ibratiile mea!ie 0i!e: cu amplitudine mica, au efecte sedative, descongestive si de relaxaremusculare. $unt folosite în tratamentul fenomenelor dureroase si a contracturilor musculare de la nivelulaparatului locomotor, dar si în fenomene dureroase viscerale abdominale.&ibratiile mea!ie de am-litudi!e mai mare si frecventa mai ridicata produc o stimulare a circultieisanguine în zona de aplicare, cu aparitia unei hiperemii a pielii, precum si o actiune de împiedicare adepunerii adipocitelor, prin mobilizarea lor din tesuturile celuloadipoase subcutanate.

#celeasi vibratii fine si efleurajul se pot realiza si cu aparate actionate electric.Masa8 loal u "/eata este un procedeu care îmbina una din manevrele fundamentale de masaj,

netezirea, cu crioterapia. #ceasta consta în folosirea cuburilor de gheata cu care se face efleuraj pe

zona de tratat timp de -B minute, manevra care se repeta la interval de & ore. fectele proceduriiconstau în

• producerea unei vasoconstrictii locale cu scaderea consumului de oxigen si a metabolismului

• diminuarea extensibilitatii colagenului cu prevenirea formarii edemului

• realizarea unei miorelaxari cu reducerea contracturii

• diminuarea conducerii nervoase

• actiune analgezica.

Masajul cu gheata se foloseste în diverse afectiuni ale aparatului locomotor de natura traumatica,cum sunt contuziile, entorsele, leziunile musculare fibrilare, etc.ficacitatea tratamentului esteconditionata de aplicarea sa cât mai prompta.

(.


33/69

3runchiul asigura, asadar, atât statica, stabilitatea corpului, cât si dinamica, flexibilitatea lui. #ceste functii sunt de fapt îndeplinite de coloana si masele musculare ale trunchiului. $tabilitateaintrinseca a coloanei este realizata de vertebre, discuri, ligamente, iar cea extrinseca este data demusculatura. 2a stabilitatea totala a trunchiului, cea intrinseca contribuie într-un procent foarte redus.

Mobilitatea este asigurata prin sumarea miscarilor în fiecare segment mobil al coloanei.$egmentul mobil al coloanei sau unitatea functionala *complexul a doua vertebre adiacente, disculintervertebral, articulatiile interapofizare si structurile moi conexe+ realizeaza miscarea la fiecare nivel, înfunctie de raportul dintre suprafata discului si grosimea lui. 8u cât acest raport va fi mai mic, cu atâtmobilitatea în segmentul respectiv va fi mai mare. #stfel, coloana cervicala are un raport de ), coloanalombara de C, iar cea dorsala de &&. #stfel, mobilitatea cea mai buna este în coloana cervicala, în ceadorsala fiind de ( ori mai limitata.

Discurile intervertebrale suporta presiuni foarte mari, în functie de pozitia trunchiului si încarcareacu greutati.

$tudierea celor mai eficiente exercitii pentru tonifierea musculaturii trunchiului a preocupat mereuatât pe cercetatorii fiziologi, cât si pe practicienii 4inetologi.

Obieti2ele =i!etotera-iei sînt diferite în functie de stadiul suferintei acut, subacut, cronic sau deremisiune completa.

5n stadiul acut se aplica metode de relaxare generala si de relaxare a musculaturii lombare.

5n subacut începe adevaratul program de 4inetoterapie, cel mai cunoscut fiind -ro"ramul >illiams. Pelînga tehnicile de relaxare, acum se vor aplica si tehnici de asuplizare a trunchiului inferior.

5n stadiul cronic se poate începe si tonifierea musculaturii slabe.

>edam în continuare pe scurt exercitiile care alcatuiesc programul Oilliams, exercitii care se executadiferentiat, pe trei faze, în functie de evolutia afectiunii.

PRO3RAMUL >ILLIAM% ,A)A I

*xercitiul 1 /ecubit dorsal: se flecteaza si se extind genunc0ii.

*xercitiul " /ecubit dorsal: se trage un genunc0i cu amîndoua mîinile la piept,încercînd atingerea lui cu fruntea3 se procedeaza apoi la fel cu celalalt.

*xercitiul ' +a la exercitiul ", dar concomitent cu ambii genunc0i.

*xercitiul & /ecubit dorsal, cu mîinile sub cap: se trage un genunc0i la piept cît mai


34/69

mult, apoi celalalt, apoi ambii.

*xercitiul $ /ecubit dorsal cu bratele ridicate pe lînga cap în sus, genunc0ii flectati la4##, talpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat3 se revine, apoi se repeta.

*xercitiul 5 6n sezînd pe scaun, cu genunc0ii mult departati: se apleaca mult înainte,astfel încît sa atinga cu mîinile solul de sub scaun3 se mentine aceasta pozitie &$secunde, se revine, apoi se repeta.

7iecare exercitiu al fazei I se executa de '$ ori, repetînduse de "' ori pe zi.

/upa doua saptamîni, acestor exercitii li se adauga cele din faza a IIa.

PRO3RAMUL >ILLIAM% ,A)A A II4A

*xercitiul 8 /ecubit dorsal, cu genunc0ii flectati, talpile pe pat: se apleaca ambiigenunc0i spre dreapta, apoi spre stînga, pîna ating patul.

*xercitiul 9 /ecubit dorsal: calcîiul drept se aseaza pe genunc0iul stîng3 se executa oabductie cît mai interna a soldului drept, pîna se atinge cu genunc0iul drept planul

patului, apoi se inverseaza.

*xercitiul 4 /ecubit dorsal: se ridica alternativ cît mai sus cîte un membru inferior extins.

*xercitiul 1# 6n ortostatism: genuflexii cu mîinile în sprijin pe spatarul scaunului,spatele perfect drept, calcîiele ramînînd pe sol.

*xercitiul 11 -ozitia de cavaler servant, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 4# #,sprijin si pe sol cu mîinile: se întinde genunc0iul de sprijin, executînd si o balansare

care trebuie sa întinda psoasiliacul.

6n aceasta perioada se fac si exercitii din atîrnat: cu fata sau cu spatele la spalier,ridicare de genunc0i la piept, rotare genunc0i stîngadreapta, bascularea membrelor inferioare, cifozari lombare cu picioarele pe o bara.


35/69

PRO3RAMUL >ILLIAM% ,A)A A III4A

*xercitiul 1" /ecubit dorsal, genunc0ii flectati la 4##, talpile pe pat: se împinge lombaspre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat3 treptat se executa aceleasi

miscari lombare si ale bazinului, dar cu genunc0ii tot mai putin flectati, pîna ajung sa fiecomplet întinsi.

*xercitiul 1' 6n ortostatism, la perete, taloanele la "$'# cm de acesta: se aplica sacrul silomba aplatizate pe perete3 se apropie treptat calcîiele de perete, mentinînd contactullombei cu acesta.

*xercitiul 1& /ecubit dorsal: se executa bicicleta cu bazinul mult basculat.

5n stadiul de remisiune completa, programul de 4inetoterapie urmareste prevenirea recidivelor, urmarindconstientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului, ca si însusirea unor metode de1înzavorîre1 a coloanei lombare în timpul efortului fizic, în special cu ridicare de greutati.

Musulatura 0le7oare 4 0le7ia

Ti-uri de e7eritii statie#

E7eritiul 1# suita de exercitii 1cap pe trunchi1 din decubit dorsal, cu sau fara genunchii flectati se ridica în asa fel capul, încât sa 1priveasca1 picioarele musculatura abdominala se contracta static pentru a fixa

toracele, pentru ca acesta, la rândul lui, sa reprezinte punct fix pentru scaleni si sternocleidomastoidieni-flexia capului se poate combina cu flexia unui sold, pentru cresterea actiunii statice a abdominalilor.

E7eritiul $# suita de exercitii 1trunchi pe membre inferioare1, coloana ramânând dreapta,rigida dinpozitia culcat sau sezând, cu membrele inferioare întinse *sau flectate+, se ridica sau se coboara lenttrunchiul mentinut drept.

E7eritiul (# de fapt, o suita de exercitii care poarta denumirea de 1membre inferioare pe trunchi1 si carese executa din decubit dorsal, din ortostatism, din atârnat, cu ambele membre concomitent sau cu câteunul alternativ se face flexia soldului cu genunchiul flectat *sau întins+ daca flexia 8= nu estecompleta,se realizeaza contractia statica a musculaturii abdominale daca este completa, seproduce o

basculare posterioara a pelvisului, dreptii abdominali scurtându-se.

E7eritiul *# din pozitia ventrala, în sprijin pe mâini si vârful picioarelor, se executa flexia bratelormusculatura abdominala este obligata sa se contracte static anti-gravitatie, pentru a preveni basculareaanterioara a bazinului.

E7eritiul ?# contractii puternice abdominale din diverse pozitii decubit dorsal cu genunchii flectati, dindecubit ventral, din sezând sau din ortostatism.


36/69

Ti-uri de e7eritii di!amie#

E7eritiul 1# combinarea miscarilor de trunchi cu ale membrelor inferioare sau doar ale unuia dintre eledin decubit dorsal se combina flexia coloanei cu flectarea membrelor inferioare, aducând genunchiul lapiept cu ajutorul bratelor.

E7eritiul $# grup de exercitii 1pelvis si coloana lombara pe trunchiul superior si membre inferioare1 dindecubit dorsal cu genunchii flectati se basculeaza puternic bazinul spre spate, delordozând musculaturaabdominala lucreaza sincron cu extensorii soldului.

E7eritiul (# suita de exercitii 1membre inferioare pe pelvis, pelvis si coloana lombara pe trunchiulsuperior1 din decubit dorsal sau din atârnat se executa flexia 8=, cu sau fara flexia genunchiului,combinata cu flexia coloanei toraco-lombare.

E7eritiul *# suita de exercitii 1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1 se executa din decubitdorsal, cu genunchii flectati si cu picioarele fixate.

E7eritiul ?# suita de exercitii 1coloana pe pelvis1 - respectiv flexia coloanei fara miscarea pelvisului sau amembrelor inferioare, care se executa din decubit dorsal, gradul de flectare fiind variabil sa se observeca ridicarea nu se face cu coloana dreapta, rigida, si ca nu este vorba doar de flectarea coloaneicervicale.

Musulatura e7te!soare 4 e7te!sia


E7eritiul 1# grup de exercitii tip 1trunchi rigid pe membre inferioare1 din pozitiile în sezând, ortostatica

sau ventrala cu sprijin pe bazin se executa coborâri-ridicari de trunchi cu coloana dreapta, rigidamiscarea se face din solduri *flexie-extensie+, extensorii toraco-lombari în contractie statica luptând contragravitatiei, care tinde sa flecteze coloana.

E7eritiul $# suita de exercitii de tip 1atârnat la bara cu îndoirea bratelor1, în timpul acestor exercitiiextensorii actioneaza static pentru a mentine pozitia dreapta a coloanei, lupând împotriva gravitatiei.

E7eritiul (# de fapt, grup de exercitii de 1cadere în fata1, respectiv din pozitie ortostatica se duce picioruldrept înainte, corpul 1cazând1 în fata se repeta apoi acelasi exercitiu cu piciorul stâng, musculaturaerectoare se contracta pentru a lupta contra gravitatiei, mentinând spatele perfect drept.

E7eritiul *# suita de exercitii tip 1membre inferioare pe trunchi1 din decubit ventral se extinde câte unmembru inferior aproximativ la C grade extensorii toraco-lombari si flexorii soldului opus actioneazastatic pentru a bloca tendiinta de balansare posterioara a pelvisului prin extensorii membrului inferior ridicat daca extensia depaseste C grade, pelvisul se înclina anterior datirita tensiunii exercitate deligamentul iliofemural, iar extensorii toraco-lombari actioneaza dinamic, scurtându-se.



37/69

E7eritiul 1# tip 1pelvis si coloana lombara pe trunchi superior si membre inferioare1 din decubit dorsal,cu genunchii flectati, pelvisul este basculat înaite, cu lordozare lombara accentuata - musculaturaextensoare toraco-lombara actoineaza sinergic cu flexorii 8=.

E7eritiul $# grup de exercitii 1membru inferior pe pelvis, pelvis si coloana lombara pe trunchi superior1

în decubit ventral se ridica *extinde+ alternativ câte un membru inferior peste C grade ligamentuliliofemural blocheaza extensia 8= peste C grade, asa ca pelvisul va bascula anterior cât permitextensorii coloanei toraco-lombare si flexorii articulatiei coxo-femurale a membrelor inferioare care sta pesol.

E7eritiul (# suita de exercitii tip 1 trunchi *coloana arcuita+ pe membrele inferioare1 se executa dindecubit dorsal, cu sau fara genunchii flectati, ridicând de pe sol toracele cu sprijin în umeri sau, din sprijincu mâinile pe bara, se arcuieste spatele, daca se flecteaza genunchii si 8= se reduce posibilitatea saltariipelvisului si lombei, extensia producându-se mai ales în zona toracala.

E7eritiul *# suita de exercitii 1coloana pe pelvis, pelvis pe membrele inferioare1, în care erectorii toraco-

lombari sunt activati concomitent cu extensorii soldului.

E7eritiul ?# tip de exercitii 1coloana pe pelvis1 din decubit ventral, se executa extensia coloanei*activitate dinamica a erectorilor, în timp ce extensorii soldului lucreaza izometric, fixând pelvisul+ cubratele spre spate.

E7eritiul @# suita de exercitii prin combinarea miscarii 1membre inferioare pe pelvis1 cu 1extensiacoloanei1 - si aici erectorii toraco-lombari actioneaza sinergic cu extensorii soldului.

,le7ia si e7te!sia

3ip de exercitiu static coloana ramâne rigida, realizând tipul 1trunchi pe membrele inferioare1 miscarease executa din 8= *flexie-extensie+, este o combinare a exercitiului & de la exercitii statice pentru flexie cuexercitiul & de la exercitii statice pentru extensie.

3ipuri de exercitii dinamice. #u mare importanta în programele de asuplizare a coloanel. $e combinatipurile de exercitii aratate separat la flexia si extensia coloanei - vom completa cu câteva miscaricombinate ale trunchiului si membrelor, care solicita supletea coloanei.

E7eritiul 1# din patrupedie se ridica un genunchi spre abdomen, în timp ce coloana se cifizeazaputernic, apoi respectivul membru inferior se extinde, lordozând concomitent coloana.

E7eritiul $# tot din patrupedie, bascularea pelvisului înainte cu extensia capului realizeaza o extensie atrunchiului, apoi bascularea înapoi a pelvisului cu flexia capului face posibila cifozarea toraco-lombara

E7eritiul (# deseori retractura ischiogambierilor limiteaza flexia trunchiului în aceste cazuri se indicaexercitii speciale de întindere a ischiogambierilor, care se realizeaza prin miscari succesive de flexie-extensie de trunchi, din pozitii speciale.


38/69

,le7orii laterali ai oloa!ei 4 Misarea de latero0le7ie


E7eritiul 1# suita de exercitii tip 1trunchi rigid pe membre inferioare1 prin aplecarea laterala a trunchiului

mentinut drept, cu abductia sau adductia soldului de sprijin, celalalt membru inferior mobilizându-se odatacu trunchiul. 5n timpul acestei lateroflexii, musculatura opusa de pe partea superioara actioneaza princontractie statica contra gravitatiei, pentru ca sa mentina coloana dreapta, sa nu se curbeze pe parteacare se apleaca.

E7eritiul $# grup de exercitii tip 1miscari laterale ale bratului si membrului pelvian, cu cadere laterala atrunchiului1, în care musculatura lateroflexoare de pe partea inferioara se contracta pentru a mentinetrunchiul drept, sa nu cedeze sub propria-i dreutate.

E7eritiul (# prin fandari laterale, cu caderea corpului pe partea respectiva *mâinile în solduri+, serealizeaza contractia puternica a musculaturii lateroflexoare pe partea opusa.


E7eritiul 1# suita de exercitii tip 1coloana pe pelvis1, care necesita pozitii în care pelvisul sa fie fixatastfel, din pozitia calare pe o bancheta, se apleaca într-o parte si în alta trunchiul, din ortostatism, cu unpicior pe o banca joasa, se apleaca trunchiul spre o parte sau alta , bratul opus miscari este în abductie.

E7eritiul $# grupaj de exercitii tip 1coloana pe pelvis,pelvis pe membre inferioare1, în care lateroflexoriiactioneazî concomitent cu abductorii-adductorii soldului, aceste exercitii se executa din ortostatism, dindecubit dorsal sau lateral.

E7eritiul (# grupaj de exercitii tip 1 membre inferioare pe pelvis, pelvis si coloana lombara pe trunchisuperior1, respectiv miscarea laterala în bloc a membrelor inferioare si bazinului poate fi facuta pasiv sauactiv, din pozitie de decubit sau din atârnat *mâinile prind o bara a spalierului+ - si în acest tip de exercitiimusculatura lateroflexoare actioneaza sincron cu adductoriisi abductorii soldului.

E7eritiul *# suita de exercitii tip 1pelvis si coloana lombara pe trunchi superior1 combina actiunealateroflexoare a ridicatorilor soldului afectat cu aceea a abductorilor soldului opus, realizându-se dinortostatism, cu mâinile sprijinite pe o bara la înaltimea umerilor, se ridica un sold si se lateroflecteazalomba, sau din pozitia în sezând.

E7eritiul ?# 1miscare simultana a trunchiului si a unui membru inferior1 se executa din decubit dorsal.

E7eritiul @# suita de exercitii din pozitia de cadere pe o parte, în care se coboara sau se ridica pelvisul,se asociaza activitatea adductorilor soldului de deasupra si a abductorilor soldului de dedesubt.

Rotatorii oloa!ei 4 Misarea de rotatie



39/69

E7eritiul 1# suita de exercitii 1coloana pe pelvis1 care se realizeaza rotând trunchiul din posturi careblocheaza pelvisul calare pe o banca, în patrupedie pentru accentuarea rotarii, se mobilizeazamembrele superioare, ca niste aripi de asemenea, din decubit dorsal, ducând un brat peste corp, curidicarea umarului respectiv pelvisul pe sol.

E7eritiul $# 1membre inferioare, pelvis si coloana lombara pe trunchi superior1 din decubit dorsal, cubratele în cruce si genunchii flectati, se executa miscari dintr-o parte într-alta, antrenând si pelvisul.

E7eritiul (# 1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1 din ortostatism si decubit dorsal *picioarele îndepartate+ se executa rotatii într-o parte si într-alta.

E7eritiul *# 1pelvis si coloana lombara pe trunchi superior si pe membre inferioare1 din pozitia în atârnat*pentru a bloca trunchiul superior+, cu picioarele în sprijin pe sol sau pe bara, se executa rotarile din pelvissi coloana lombara.

E7eritii ombi!ate -e!tru rotatori: 0le7ori si e7te!sori

3oate aceste exercitii se bazeaza pe secventa 1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1.

E7eritiul 1# activarea flexorilor si rotatorilor coloanei cu rotatorii soldului din decubit dorsal, cu picioareledesfacute se ridica trunchiul cu rotarea într-o parte, bratul încrucisând corpul spre partea de rotatie.

E7eritiul $# activarea flexorilor si rotatorilor coloanei si soldurilor din culcat, cu genunchii flectati sipicioarele sub bara, mâinile la ceafa se ridica trunchiul *fara flectarea coloanei cervicale+ si se roteaza.

E7eritiul (# activarea extensorilor si rotatorilor coloanei, ca si a extensorilor soldului din pozitiamahomedana, care previne rotatia pelvisului se face extensia 1vertebra dupa vertebra1, cu rotatia

trunchiului.

E7eritiul *# activarea extensorilor si rotatorilor coloanei si sodurilor din decubit ventral, cu mâinile laceafa extensie cu rotarea trunchiului.

E7eritii de irumdutie a oloa!ei

$e realizeaza pe secventa 1coloana pe pelvis, pelvis pe membre inferioare1.

• xercitiu activarea circumductorilor coloanei cu flexorii si extensorii soldului din pozitia 1sezând

calare pe o banca1, cu mâinile în solduri, gambele fixând bine banca se fac rotatii de trunchi.

• Fariante aceeasi miscare din ortostatism, cu mainile pe solduri, sau din atârnat cu mâinile de

doua inele si picioarele pe sol se executa rotatii ale întregului corp.

E7eritii de 0ailitare

8/18/2019 Masajul Si Kine

masajul si kinetoterapai in discopatia lombara

Documents