maria-cristina aboboaie
TRANSCRIPT
Maria-Cristina ABOBOAIE
SOCIOLOGIA TERORISMULUI
Iaşi
2014
Maria - Cristina ABOBOAIE
SOCIOLOGIA TERORISMULUI Maria Cristina ABOBOAIE
Copyright Editura Lumen, 2013 Iaşi, Ţepeş Vodă, nr.2
Editura Lumen este acreditată CNCS
[email protected] [email protected]
www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com
Redactor: Roxana Demetra STRATULAT Design copertă: Roxana Demetra STRATULAT
Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare neautorizată, indiferent de mediul de transmitere, este interzisă.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ABOBOAIE, CRISTINA Sociologia terorismului / Maria-Cristina Aboboaie. - Iaşi : Lumen, 2014 ISBN 978-973-166-369-2 323.28
Maria-Cristina ABOBOAIE
SOCIOLOGIA TERORISMULUI
Iaşi
2014
Pagină lăsatăgoală intenţionat
5
CUPRINS
Lista figurilor........................................................................................................................................ 9
Lista tabelelor....................................................................................................................................... 9
Abrevieri şi acronime ....................................................................................................................... 10
Glosar.................................................................................................................................................. 15
Mulţumiri ............................................................................................................................................ 29
Introducere ......................................................................................................................................... 31
Capitolul I
SOCIOLOGIA TERORISMULUI INTERNAŢIONAL: PROVOCĂRI ŞI PRIORITĂŢI ................................................................................................................................. 35
1. Aspecte cantitative ale cercetării terorismului internaţional .................................... 35
2. Cercetarea calitativă a terorismului internaţional ...................................................... 43
Capitolul II
TERORISMUL INTERNAŢIONAL: ISTORIE, EVOLUŢIE, FORME SOCIALE DE MANIFESTARE .................................................................................................................... 49
1. Definirea terorismului .................................................................................................. 50 1.1. Definirea terorismului în comunitatea internaţională .................................... 52 1.2. Definirea terorismului în comunitatea ştiinţifică ............................................ 54
2. Terorismul internaţional. Apariţie şi evoluţie ............................................................ 60 2.1. Originile terorismului internaţional .................................................................. 60 2.2. Teroarea modernă ............................................................................................... 61
3. Tipuri sociale ale terorismului ...................................................................................... 72 3.1. Terorismul statal .................................................................................................. 75 3.2. Terorismul nonstatal ........................................................................................... 80
Capitolul III
METODE DE ACŢIUNE SOCIALĂ ALE TERORISMULUI INTERNAŢIONAL .................................................................................................................... 85
1. Metode convenţionale ................................................................................................... 85
2. Metode neconvenţionale .............................................................................................. 89 2.1.Armele de distrugere în masă ............................................................................. 89 2.2.Terorismul cibernetic (Cyber-terorismul) .......................................................106
Capitolul IV
FUNDAMENTALISMUL ISLAMIC ŞI TERORISMUL INTERNAŢIONAL ........117
1. Aspecte sociologice asupra relaţiei între religie, putere şi terorism .....................118
2. Resurgenţa religiei ........................................................................................................121
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Maria - Cristina ABOBOAIE
6
3. Fundamentalismul islamic. Concept, abordări teoretice, ipostaze sociale de limită ..................................................................................................................................122
3.1. Clarificări conceptuale ......................................................................................122 3.2. Abordări teoretice ale islamismului ................................................................127
Capitolul V
ISLAMISMUL MILITANT - IPOSTAZĂ SOCIALĂ A TERORISMULUI INTERNAŢIONAL ...................................................................................................................143
1.Islamismul militant ca bază ideologică pentru terorism .........................................144
2. Genealogia islamismului radical ................................................................................146
3. Jihadismul global ..........................................................................................................148 3.1. Concepţia dogmatică a jihadului .....................................................................150 3.2. Schimbări ideologice .........................................................................................155 3.3. O înţelegere sociologică a atacurilor suicidale ..............................................158 3.4. Atacurile suicidale feminine, fenomen social extrem ..................................171
4. Manifestarea jihadului în Europa ..............................................................................175
Capitolul VI
PREVENIREA ŞI COMBATEREA TERORISMULUI INTERNAŢIONAL. O PERSPECTIVĂ SOCIOLOGICĂ ..........................................................................................179
1. Impactul riscului terorist asupra societăţii după 11 septembrie 2001..................180
2. Aspecte teoretice ale prevenirii şi combaterii terorismului internaţional ............182 2.1. Folosirea forţei în prevenirea şi combaterea terorismului internaţional ...183 2.2. Acţiuni strategice de prevenire şi combatere a terorismului internaţional.............................................................................................................183 2.3. Acţiuni legale ......................................................................................................185
3. Cadrul instituţional internaţional şi regional al prevenirii şi combaterii terorismului internaţional ................................................................................................186
3.1. Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite ...............................................................187 3.2. Forumul Global pentru Combaterea Terorismului .....................................189 3.3. Politica Uniunii Europene în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului internaţional .......................................................................................189
4. Bune practici în prevenirea şi combaterea terorismului ........................................195 4.1. Statele Unite ale Americii .................................................................................195 4.2. Federaţia Rusă....................................................................................................202 4.3. Germania ............................................................................................................206
5.Contextul socio-instituţional al contracarării terorismului internaţional în România .............................................................................................................................211
5.1. Actualitatea ameninţării teroriste în România ..............................................211 5.2. Principalele repere instituţionale şi legislative ale prevenirii şi combaterii terorismului internaţional în România .................................................................216 5.3. „Cultura de securitate” şi riscul terorist .........................................................223
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Sociologia terorismului
7
Capitolul VII
CERCETARE SOCIOLOGICĂ PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA TERORISMULUI INTERNAŢIONAL ÎN ROMÂNIA ...............................................225
1.Politica socială de contracarare a terorismului în România. Studiu de caz privind activitatea de prevenire şi combatere a terorismului internaţional în România ......226
1.1. Perspectivele cercetării sociologice a terorismului internaţional ...............226 1.2 Metodologia cercetării sociologice a terorismului internaţional .................229 1.3. Obiectivele cercetării sociologice....................................................................235 1.4 Ipotezele cercetării sociologice ........................................................................238 1.5. Analiza şi interpretarea datelor cercetării ......................................................239 1.6. Soluţii din perspectivă sociologică privind prevenirea şi combaterea terorismului internaţional .......................................................................................256
2. Studiu de caz: „Fratele musulman” român ..............................................................263
Capitolul VIII
CONCLUZII .................................................................................................................................269
Bibliografie generală .......................................................................................................................277
Legislaţie naţională ..........................................................................................................................287
Surse on-line ....................................................................................................................................288
ANEXA nr. 1 Lista tratatelor multilaterale şi bilaterale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului internaţional ori al unor forme ale criminalităţii organizate, conexe terorismului, la care România este parte......................................................................................297
ANEXA nr. 2 Alte acte normative aplicabile în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului pe teritoriul României ..............................................................................................301
ANEXA nr. 3 Planul de comunicare publică (extras) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ........................................................................................................................303
ANEXA nr. 4 Ghid de interviu ...................................................................................................305
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Pagină lăsatăgoală intenţionat
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
9
LISTA FIGURILOR
Figura 1 . Disciplinele cu rol în explicarea terorismului.............................................................. 36 Figura 2. Analiza statisticilor folosite în cercetarea terorismului ............................................. 37 Figura 3. Evoluţia săvârşirii atacurilor teroriste în perioada 1970 - 2007................................ 41 Figura 4. Arborele tipologic al terorismului elaborat de Löckinger ......................................... 73 Figura 5. Tipologiile terorismului ................................................................................................... 74 Figura 6. Partea întunecată a constelaţiei conectivităţii............................................................ 110 Figura 7. Clasificarea teoriilor cu privire la mişcările sociale şi terorism ................................ 128 Figura 8. Treisprezece caracteristici definitorii ale jihadismului ............................................. 149 Figura 9. Mecanisme generative ale unei campanii de atac suicidal ........................................ 163 Figura 10. Un model ideal-tip al atacurilor suicidale ................................................................. 174 Figura 11. Percepţia românilor asupra celor mai importante provocări la adresa securităţii naţionale ........................................................................................................................................... 215 Figura 12. Percepţia românilor asupra eficienţei măsurilor luate de România în combaterea principalelor provocări de securitate ............................................................................................ 216 Figura 13. Factorii care stau la baza emergenţei terorismului internaţional în viziunea unor actori-cheie ai unor instituţii responsabile................................................................................... 240 Figura 14. Factorii care stau la baza emergenţei terorismului internaţional în viziunea profesorilor universitari .................................................................................................................. 241 Figura 15. Factorii care stau la baza emergenţei terorismului internaţional în viziunea parlamentarilor ................................................................................................................................ 241 Figura 16. Factorii care stau la baza emergenţei terorismului internaţional în viziunea persoanelor intervievate ................................................................................................................. 242 Figura 17. Percepţia asupra surselor ameninţării teroriste în România în viziunea experţilor .......................................................................................................................................... 243 Figura 18. Percepţia asupra surselor ameninţării teroriste în România în viziunea profesorilor universitari .................................................................................................................. 243 Figura 19. Percepţia asupra surselor ameninţării teroriste în România în viziunea parlamentarilor ................................................................................................................................ 244 Figura 20. Percepţia generală asupra surselor ameninţării teroriste în viziunea persoanelor intervievate ....................................................................................................................................... 245 Figura 21. Relaţia între instituţiile statului - nuclee teroriste - societate civilă ...................... 260
LISTA TABELELOR
Tabelul 1. Caracteristicile principalelor baze de date privind incidentele teroriste................. 40 Tabelul 2. Situaţia principalelor state afectate de atacuri teroriste ............................................ 42 în perioada 1970 - 2007 .................................................................................................................... 42 Tabelul 3. Terorism, crimă, război şi alte forme ale violenţei politice ...................................... 59 Tabelul 4. Cinci forme ale activismului islamic sunnit în terminologia folosită de şase autori ................................................................................................................................................. 126 Tabelul 5. Arestări ale suspecţilor de terorism în anul 2012 .................................................... 176
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
10
ABREVIERI ŞI ACRONIME
Această listă cuprinde toate abrevierile folosite în această carte, inclusiv
pe cele ale denumirilor unor instituţii şi agenţii naţionale şi internaţionale. În
situaţia în care un acronim este mai cunoscut sub denumirea sa originală, acestă
denumire va fi păstrată - ETA.
ACEAP Asociaţia de Cooperare Economică Asia-Pacific
AD Action Directe, Acţiunea Directă (Franţa). Grup de extremă stânga,
activ în perioada 1979 – 1989, care a atacat obiective naţionale şi
internaţionale. A colaborat cu RAF.
ADM Arme de distrugere în masă
AIEA Agenţia Internaţională de Energie Atomică
AL-AQSA Al Aqsa Martyrs’ Brigade, Brigada Martirilor al-Aqsa (grupul al-Fatah).
Grup palestinian activ în Banca de Vest, Gaza şi Israel.
ARA The Aryan Resistance Army, Armata de Rezistenţă Ariană (SUA).
Grup neo-nazist activ între 1994 - 1996.
AUM Aum Shinrikyo/Aleph, „Adevărul Suprem” (Japonia). Cult japonez
milenarist, înfiinţat în anul 1980 de Shoko Asahara.
AQAP Al-Qa’ida in the Arabian Peninsula, Al-Qa’ida din Peninsula Arabică
(Arabia Saudită). Înfiinţat în anul 2004.
AQIM Al Qa’ida in the Islamic Maghreb, Al Qa’ida din Maghreb-ul Islamic.
Înfiinţat în anul 1998.
BfV Bundesamt für Verfassungsschutz, Oficiul Federal pentru Apărarea
Constituţiei (Germania)
BKA Bundeskriminalamt, Biroul Federal Judiciar (Germania)
BND Bundesnachrichtendienst, Serviciul Federal de Informaţii (Germania)
BR Brigate Rosse, Brigăzile Roşii (Italia). Activ în perioada 1969 - 1980,
cu activitate intensă în anul 1970, an al răpirii şi uciderii primului
ministru Aldo Moro.
BSO The Black September Organization, Organizaţia „Septembrie Negru”.
Grup militant palestinian, înfiinţat în anul 1970 de organizaţia
Al - Fatah. Responsabil pentru atacul de la Jocurile Olimpice din
München, din anul 1972.
BTWC The Biological and Toxin Weapons Convention, Convenţia cu privire
la interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor
bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi la distrugerea lor
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Sociologia terorismului
11
CERT Computer Emergency Response Team, Echipe de răspuns rapid în
urgenţe informatice
CIA Agenţia Centrală de Informaţii (SUA)
CIRA The Continuity Irish Republican Army, Armata Republicană Irlandeză
a Continuităţii.
CNAT Comisia Naţională Anti-Teroristă
CNCT Centrul Naţional pentru Combaterea Terorismului
COLINT Cooperation Liason Intelligence, Informaţii obţinute din operaţiuni de
legătură şi cooperare
COMINT Comunication Intelligence, Informaţii obţinute din comunicaţii prin
interceptarea acestora şi a transmisiilor de date
CPOST Chicago Project on Security and Terrorism, Proiectul din Chicago
privind Securitatea şi Terorismul
CSA The Covenant, The Sword, and the Arm of the Lord, Pactul, Sabia şi
Braţul Domnului (SUA). Grup anti-semit, creştin radical, activ în
perioada 1978 – 1985.
CSAT Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
CWC Chemical Weapons Convention, Convenţia privind interzicerea
armelor chimice
DDR Dispozitiv de dispersie radiologică
DHS Department of Homeland Security, Departamentul de Securitate
Internă
DIICOT Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
DoS Denial-of-Service, atac terorist de tip „blocarea serviciului”
ELN Ejército de Liberación Nacional, Armata Naţională de Eliberare
(Columbia şi Bolivia). Grup insurgent comunist, înfiinţat de Ernesto
‘Che’ Guevara în anul 1996.
EPA Ejército del Pueblo en Armas, Armata Poporului Înarmat (Venezuela).
Grup paramilitar apărut în anul 2002, care susţinea regimul lui
Chávez.
ETA Euzkadi Ta Askatasuna/ aka Tierra Vasca y Libertad, Patria Bască şi
Libertatea (Spania).
EUROSUR Sistemul european de supraveghere a frontierelor
FAI Federazione Anarchica Informale, Federaţia Anarhistă Informală
(Italia). Reunea mai multe grupuri anarhiste apărute în anul 2003.
FARC Fuerzas Armadas Revolucionarias de Colombia/Ejército del Pueblo,
Forţele Armate Revoluţionare Columbiene. Armată de gherilă
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Maria - Cristina ABOBOAIE
12
marxistă, înfiinţată în anul 1958.
FARC Fronti Armi Rivolutionnaire Corse, Forţele Armate Revoluţionare
Corsicane. Grup înfiinţat în anul 1992, în semn de protest faţă de
prezenţa franceză pe teritoriul corsican.
FATF The Financial Action Task Force, Grupul de Acţiune Financiară.
Unitate internaţională formată din 31 de state cu scopul
monitorizării finanţării teroriste şi a spălării banilor.
FBI Biroul Federal de Investigaţii
FLN Front de Libération Nationale, Frontul de Eliberare Naţională
(Algeria).
FLNM Frontul de Eliberare Naţională Moro (Filipine)
FLQ Front de Libération du Québec, Frontul de Eliberare din Quebec. Grup
franco-canadian, naţionalist de extremă stângă şi separatist, activ în
perioada 1963- 1972.
G-8 Grupul celor Şapte State Industrializate şi Federaţia Rusă
GESTAPO Geheime Staatspolizei, Poliţia Secretă de Stat (Germania)
GIA Groupe Islamique Armée, Gruparea Armată Islamică (Algeria)
GICM Groupe Islamique Combattant Morrocain, Grupul Islamic Combatant
Marocan. Grup afiliat Al-Qaeda, alcătuit din veterani afgani şi un
grup de militanţi ai organizaţiei Shabiba Islamiya.
GSG-9 Grenz Schutz Gruppe 9, Comandoul Antiterorist German
GTD Global Terrorist Database, Baza Globală de Date privind Terorismul
HAMAS Harakat al-Muqaqama al-Islamiyya, Mişcarea de Rezistenţă Islamică
HUMINT Human Intelligence, Obţinerea de informaţii din surse umane
ICANN Internet Corporation for Assigned Names and Numbers, Corporaţia
Internet pentru Alocarea de Nume şi Numere
ICT The International Policy Institute for Counter-Terorism, Institutul de Politici
Internaţionale pentru Contraterorism
IFATF International Financial Action Task Force, Grupul de Acţiune Financiară
Internaţională
ILO Islamic Liberation Organisation, Organizaţia Islamică de Eliberare
(Egipt)
IMU Islamic Movement of Uzbekistan, Mişcarea Islamică din Uzbekistan
IRA Irish Republican Army, Armata Republicană Irlandeză
IRA Izquierda Revolucionaria Armada, Dreapta Armată Revoluţionară
(Ecuador)
IT Information Technology, Tehnologia Informaţiei
ITERATE International Terrorism: Attributes of Terrorist Events, Terorism
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Sociologia terorismului
13
Internaţional: Caracteristici ale Evenimentelor Teroriste
JeM Jaish-e-Muhammad, Armata lui Dumnezeu (Caşmir)
JI Jemaah Islamiyah, Congregaţia Islamică (Malaezia). Grup înfiinţat în
anul 1990 cu scopul creării unui stat islamic, format din sudul
Thailandei, Malaezia, Indonezia, Singapore, Brunei Darussalam şi
părţi din sudul Filipine.
JIE Jihadul Islamic Egiptean
JRA Nippon Sekigun/Japanese Red Army, Armata Japoneză Roşie. Grup
terorist de stânga, de mici dimensiuni – 30-40 membri, format
în anul 1970 prin scindarea unui grup de Liga Comunistă Japoneză.
A fost desfiinţat în anul 2000, de liderul organizaţiei - o femeie - pe
nume Fusako Shigenobu.
KGB Komityet Gosudarstvennoy Bezopasnosti, Comitetul Securităţii
Statului
LeJ Lashkar-e-Jhangvi, Armata lui Jhangvi (Pakistan)
LeT Lashkar-e-Taiba/aka Pahan-e-Ahle Hadis,Armata lui Dumnezeu
(Pakistan).
LRA Lord's Resistance Army, Armata de Rezistenţă a Domnului (Uganda).
Grup armat fundamentalist creştin, care a operat în sudul Sudanului,
Congo şi Uganda, începând cu anul 1992, pentru crearea unei
Republici a Nilului în Uganda. Responsabil pentru răpirea a mii de
copii, pe care-i folosea pe câmpul de luptă.
LTTE Liberation Tigers of Tamil Eelam, Tigrii Eliberării Tamil Eelamu-ului
(Sri Lanka). Înfiinţat în anul 1976, grupul a fost înfrânt de forţele
armate ale statului la începutul anului 2009.
MLN-T Movimiento de Liberación Nacional - Tupamaros, Mişcarea de Eliberare
Naţională Tupamaros (Uruguay)
MPM Movimiento Peronista Montonero, Mişcarea Peronistă Montenero
(Argentina)
NCTC National Counterterrorism Center, Centrul Naţional de Contraterorism
(SUA)
NKVD Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (Rusia)
NPT Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons, Tratatul de
Neproliferare Nucleară
NSU Nationalsozialistischer Undergrund, Clandestinitate Naţional-Socialistă
(Germania)
OEP Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei
OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Maria - Cristina ABOBOAIE
14
OSINT Open Source Intelligence, Informaţii obţinute din surse deschise
PDKI Partidul Democratic al Kurzilor Iranieni
PFLP Popular Front for the Liberation of Palestine, Frontul Popular pentru
Eliberarea Palestinei
PHOTINT Photographic Intelligence, Informaţii obţinute din supraveghere video
PIJ Palestinian Islamic Jihad, Jihadul Islamic Palestinian
PIRA Provisional Irish Republican Army, Armata Republicană Irlandeză –
Aripa Provizorie. Organizaţie teroristă paramilitară naţionalistă,
înfiinţată în anul 1969, ca aripă armată, clandestină, a partidului
republican irlandez Siin Fein.
PKK Partiya Karkarên Kurdistan, Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Organizaţie teroristă/de gherilă/criminală de origine marxistă, activă
din anul 1978, susţine autonomia Kurdistanului, regiune din
sud+estul Turciei.
RAF Rote Armee Fraktion/aka Baader – Meinhof Gang, Facţiunea Armata
Roşie (Germania). Grup terorist de stânga, a fost activ în
perioada 1972 – 1990.
RC/CC Rezistenţa Corsicană/Corsicanii Clandestini
RIRA aka Óglaigh na hÉireann, The Real Irish Republican Army, Adevărata
Armată Republicană Irlandeză
SEK Speziale Einsatz Kommando, Poliţia Federală Germană
SIE Serviciul de Informaţii Externe
SIGINT Signals Intelligence, Informaţii obţinute prin interceptarea semnalelor
electronice
SLA Symbionese Liberation Army, Armata de Eliberare Simbioneză (SUA)
SNPCT Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului
SPF Synomosia Pyrinon Fotias, Conspiraţia Celulelor de Foc (Grecia)
SRI Serviciul Român de Informaţii
TWEED Europa Terrorism in Western Europe: Events Data, Informaţii privind
Incidentele Teroriste din Europa Occidentală
WITS Worldwide Incidents Tracking System, Sistemul Global de
Monitorizare a Incidentelor
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
15
GLOSAR
Antiterorism măsurile defensive pasive adoptate de un stat pentru
minimizarea, prevenirea şi condamnarea terorismului prin
mijloace educative şi legale, cu scopul îndepărtării
factorilor de risc, a vulnerabilităţilor şi a intenţiei/
capacităţii organizaţiilor teroriste sau a reţelelor lor de
sprijin de a desfăşura acte violente.
Arme de distrugere arme biologice, chimice, radiologice şi nucleare destinate
în masă uciderii unui număr mare de combatanţi şi civili.
Asasinat acţiunea deliberată şi intenţionată de a ucide persoane
respectate de societate, cu scopul creării unui efect
psihologic la nivelul comunităţii din care acestea provin.
Este una dintre cele mai vechi tactici teroriste, fiind
folosită pentru prima oară în secolul al XII – lea de un
grup şiit radical împotriva persanilor şi a sirienilor. Aceştia
au preluat şi denumirea acestei tactici – asasinii.
Atac cibernetic orice acţiune ostilă desfăşurată în spaţiul cibernetic de
natură să afecteze securitatea cibernetică.
Atentat suicidal act violent a cărui îndeplinire se realizează prin pierderea
vieţii a cel puţin unui individ, despre care se consideră că
nu va supravieţui misiunii, care adesea constă într-un atac
cu bombă.
Califat reprezintă scopul teroriştilor salafişti jihadişti, afiliaţi
Al-Qaeda privind înfiinţarea unei teocraţii a califatului,
condus strict de legile coranice.
Conflict social opoziţie declarată între indivizi, grupuri sau state cu
interese economice, politice, religioase ş.a. divergente, de
intensitate şi violenţă variabile, care apar atunci când una
dintre părţi vrea să-şi impună voinţa asupra celeilalte.
Extras din volumul:Aboboaie, M. C. (2014). Sociologia terorismului.
Iaşi, România: Lumen.
Continuarea acestui volum o puteţi lectura achiziţionând volumul de pe
sau din librăriile noastre partenere.
www.edituralumen.rowww.lumenpublishing.com