manual de interpretare

8/17/2019 Manual de Interpretare

1/69

Prezentarea generală a testului

Manualul şi testul au fost publicate iniţial în S.U.A., de Biroul

pentru testare educaţională (Minnesota).

Ulterior a fost restandardizat şi publicat de Asociaţiile de Orientare

din ela!are, sub denu"irea de (WRIPT) - Test de inteligenţă şi

personalitate cu spectru larg. (Wide Range Intelligence and Personality

Test), 191.

Materialul testului • !roşura cu cele 1" su#teste, $oaia re%u&at şi pro$ilul

gra$ic al personalităţii'

• 1 grile pentru corectarea su#testelor'

• 1 ta#ele*

• ta#elele + - 11* Scorurile standard ec#i$alente

scorurilor brute%

• ta#elul 1* Scorul de inteli&enţă ec#i$alent pentru

scorul standard total%

• ta#elul 1* Scorurile de capacitate%

• ta#elul 1* Scorurile 'an&e (Scoruri de stabilitate)%

• ta#elul 1* Scorurile standard pentru &rupele de

factori de stabilitate%

• anual* aplicare, cotare, interpretare


2/69


3/69

datorită relaţiei inti"e cu lectura şi pentru faptul că i"plică abilitate

"anuală.

1estele de rutină sunt ur"ate de teste care i"plică descoperirea de

noi relaţii, at*t $erbal c*t şi ne$erbal.

:te"ii indi$iduali ai fiecărui subtest, diferă în dificultate, dar nu şi

din punct de $edere al tipului de co"porta"ent pe care îl solicită. ;u"ărul

ite"ilor şi &radul lor de dificultate sunt apro7i"ati$ ec#i$alenţi pentru

fiecare subtest.


4/69

Ce tipuri de informaţii obţinem prin aplicarea

testului

SCORURI DE NIVEL• 4corul de inteligenţă (Suportă co"paraţia cu H:0ul

tradiţional). =l esti"ează aptitudinea efecti$ă în funcţiune%

• 4corul de capacitate* esti"ează aptitudinile potenţiale

(capacităţile)%

iferenţa dintre ele (de 9 puncte sau "ai "ult) poate fi

se"nificati$ă din punct de $edere educaţional (rele$*nd proble"e de

co"porta"ent, adaptare sau în$ăţare).

SCORURI DE STABILITATESunt foarte i"portante în educaţie% ele se referă la funcţiile

nonintelectuale ale personalităţii (deci independente de inteli&enţă).

ocabular, aţiona"ent $erbal, Spellin&)Realitate C,,,- (aţiona"ent cu desene, Serii spaţiale,

@oncepte sociale, @o"pletare în spaţiu)Motivaţie 9, F, /, (Serii nu"erice, @oduri, Arit"etică,

Spellin&)Psihomotor F, - (@oduri, @o"pletare în spaţiu)

PROFILUL GRAFIC AL PERSONALITĂŢII


5/69


6/69

PASUL 3• Aflarea scorului de inteligenţă+ se adună cele scoruri

standard, se trece totalul sub coloana scoruri standard şi se foloseşte

tabelul C.

PASUL 4• Aflarea scorului de capacitate+ după ce s0au ordonat

scorurile standard în coloana an3s (ran&uri) se foloseşte tabelul 9 unde

$o" &ăsi ec#i$alentele pentru fiecare din cele scoruri standard ordonate

în coloana an3s (ran&uri). eţine" scorul cel "ai "are, care este cel de

capacitate. Se co"pară cu scorul de inteli&enţă.

PASUL 5• 4corurile de sta#ilitate+ scorurile standard trebuie sc#i"bate

în 'scoruri an&e şi pentru aceasta sunt necesare F $alori+

. @ Media scorurilor standard (care este un nu"ăr între 0

oferit de tabelul "ediei)9. R @ se obţine scăz*nd scorul cel "ic din scorul cel "ai "are

al coloanei an3s (ran&uri).

F. 3 @ se obţine nu"ăr*nd scorurile e7tre"e (scorurile cele "ai

"ici I scorurile cele "ai "ari I scorurile care au o cifră peste scorul cel

"ai "ic I scorurile care au o cifră sub scorul cel "ai "are).

PASUL 6• Se foloseşte apoi tabelul F şi instrucţiunile idului de la

acest tabel (se con$ertesc scorurile de stabilitate în scoruri an&e)

PASUL 7• 4rin co"binarea scorurilor an&e a" obţinut patru factori de

stabilitate. Se co"pletează cu scorurile an&e toţi subfactorii. Adună"

G


7/69

scorurile pentru fiecare factor de stabilitate şi folosi" apoi tabelul şi

$o" &ăsi scorurile standard pentru &rupele de factori.


8/69

Scurtă descriere a subtestelor

Vocabular Subtestul este for"at din G desene şi o listă de 9 de cu$inte care se

află dedesubt. Subiecţii trebuie să citească cu$intele şi să identifice

se"nificaţia lor în unul dintre cele şase desene aflate deasupra listei. =ste o

probă de lectură şi co"pre#ensiune aplicată unui "aterial desenat.

Serii de numere4roba constă din şiruri de c*te C nu"ere aran5ate într0o anu"ită

ordine. Subiectului i se cere să descopere principiul după care sunt

ordonate pri"ele patru nu"ere şi apoi să &ăsească ur"ătoarele două

nu"ere care ar ur"a lo&ic, pentru a co"pleta seria anterioară de patru

nu"ere. =ste o adaptare a unor probe si"ilare folosite în alte teste

psi#olo&ice.

Coduri

Acesta este o "odificare a testului de substituire (înlocuire) utilizat

iniţial în ti"pul 4ri"ului ăzboi Mondial de către Ar"ata Statelor Unite,

iar ulterior, a fost inclus în alte scale indi$iduale sau de &rup. Acest test

foloseşte două r*nduri de se"ne fără sens. Ad"inistrarea acestei probe afost considerată "ai puţin supusă confuziei dec*t si"bolul di&ital sau

literele si"bol. Acest test este "ai dificil dec*t altele, pentru că se"nele de

cod care trebuie înlocuite se află alternati$, c*nd pe r*ndul de sus, c*nd pe

cel de 5os.

/


9/69

Raţionament cu desene

Acest subtest constă din serii cu c*te desene fiecare. esenele

din fiecare din cei ite"i pot fi aran5ate într0o ordine lo&ică, &radat de la

la . Acest e7erciţiu este ase"ănător cu alte probe de aran5are de

i"a&ini, dar diferă prin tipul de po$estire (conţinutul). Jn fapt, fiecare serie

de desene reprezintă o idee &enerală sau un concept. 4otri$it acestui

concept desenele trebuie aran5ate funcţie de sec$enţa de acţiune, ti"p, loc,

di"ensiune fizică, dez$oltare sau condiţie socială. esenele reprezintă

"odificarea unui test folosit de autor ti"p de 9 de ani în scala

e7peri"entală '4s6c#o"etric 4atterns.

Serii spaţiale

1estul conţine F şiruri a c*te fi&uri &eo"etrice fiecare. 4ri"ele

fi&uri din fiecare şir se sc#i"bă într0o ordine constantă. ouă din

ur"ătoarele fi&uri (din acelaşi şir) se potri$esc cu ordinea pri"elor

fi&uri. Acestea trebuie identificate şi "arcate de ele$. Acest test i"plică

&*ndirea refle7i$ă pentru fi&uri spaţiale abstracte.

Raţionament verbal

Acesta este un test de analo&ii $erbale şi cu$inte opuse. =l are C

ite"i. Subiectului i se cere să selecteze dintr0un nu"ăr de cu$inte, unul

care are acelaşi înţeles şi unul cu se"nificaţie opusă faţă de pri"ul cu$*nt

din şir 0 Multe din cu$intele din acest test sunt uşor de lecturat, în "od

obişnuit.

Concept social

Sunt r*nduri a c*te C desene fiecare.


10/69

con$enţie.

Scopul este de a identifica desenul care nu se potri$eşte conceptului

ilustrat în celelalte trei.

Acest test a fost adaptat dintr0o serie e7peri"entală folosită de M.

8#it"an.

Aritmetică

Aceasta este o probă de calcul. =a include ite"i de adunare,

scădere, "ultiplicare şi î"părţire. Sunt 99 de proble"e aran5ate în ordinea

de dificultate şi co"ple7itate. 1estul nu a fost ales pentru a proba

acu"ularea de cunoştinţe arit"etice, cu toate că, sunt necesare anu"ite

cunoştinţe arit"etice ele"entare. 4roble"ele de raţiona"ent nu sunt

incluse pentru că ele necesită interpretare. ezultatele obţinute cu astfel de

teste "ăsoară "ai "ult abilitatea de a interpreta (e7plica) dec*t abilitatea

de a lucra cu concepte nu"erice.

Proba de completare în spaţiu

Acest subtest are proble"e. =le constau din fi&uri &eo"etrice

care sunt tăiate în părţi co"ponente. in cele G fi&uri care ur"ează, ele$ul

trebuie să &ăsească două (sau "ai "ulte) care să se potri$ească.

ictare

Jn acest subtest, 99 de cu$inte sunt dictate pentru a fi scrise corect

pe liniile pre$ăzute pentru acest lucru.

ictarea a fost aleasă din cauza le&ăturii str*nse cu lectura şi pentru

că poate fi e$aluată ca perfor"anţă "anuală.

:te"ii indi$iduali ai fiecărui subtest (for"a prescurtată) au fost


11/69

selectaţi din for"a lun&ă pe baza ni$elului de dificultate, $alorii

discri"inati$e şi caracterului educaţional. ;u"ai ite"ii cu cea "ai "are

$aloare discri"inati$ă au fost reţinuţi în fiecare subtest.


12/69

Instrucţiuni pentru administrare

Acest test poate fi ad"inistrat indi/idual sau 0n grup.

Atunci c*nd ser$iciile de psi#olo&ie sunt în "are criză de ti"p,

această probă poate fi foarte utilă, prin scurtarea ti"pului de e7a"inare.

Jntruc*t oferă o "are cantitate de infor"aţie, poate fi folosită ca "odalitate

de e7a"inare a unor &rupe "ari de ele$i pentru ser$iciile de orientare a

copiilor, în discuţiile cu părinţii sau profesorii.

1estul îşi propune să "ăsoare inteli&enţa &enerală şi unele trăsături

de personalitate ale copilului.

!impul de administrare

1i"pul total de ad"inistrare al testului este de apro7i"ati$ de

"inute. =ste i"portant ca ti"pii li"ită să fie strict obser$aţi. ar, dacă toţi

copiii dintr0o clasă au ter"inat toţi ite"ii unui subtest, e7a"inatorul poate

trece la alt subtest.

Condiţii generale de testare

;u se $or da e7plicaţii în plus, faţă de cele din acest "anual. =le$ii

$or fi încura5aţi să lucreze c*t "ai bine. O atitudine fer"ă şi de interes

obiecti$ este utilă în ad"inistrarea probei. Un e7a"inator eficient are un

rit" alert. 4entru &rupurile for"ate din "ai "ult de 9 de ele$i, prezenţa a

doi "onitori sau asistenţi este utilă pentru supra$eerea ad"inistrării lui.

4puneţi*

5%i /o& aplica o nouă pro#ă.


13/69

5cest test are %ece părţi. Anele dintre ele au doar o pagină,

altele două sau trei pagini. Bn partea de Cos a $iecărei pagini sunt

indicaţii care /ă spun ce să $aceţi. ;u/intele* "Întoarceţi pagina" /ă

spun să 0ntoarceţi pagina şi să lucraţi pDnă cDnd aCungeţi la cu/intele"Opriţi-vă aici". 7acă ter&inaţi 0nainte de ti&pul cerut, nu /ă 0ntoarceţi

să lucraţi la testele pe care nu le-aţi ter&inat.

;u/intele "Opriţi-vă aici" /ă spun să puneţi Cos creionul şi să

aşteptaţi să răspundeţi la $iecare pro#le&ă. ;Eiar dacă nu sunteţi sigur,

notaţi răspunsul pe care 0l consideraţi cel &ai #un.:

Subtest " # Vocabular

• Ti&p* F "inute

• Pe această pagină /edeţi şase desene. 4unt notate de la 5

la < 0n colţul din dreapta Cos. 4u# desene este o listă de cu/inte* sunt

e2e&ple pentru ceea ce a/eţi de $ăcut.

Pri&ul cu/Dnt este "hartă" (4auză). Bn desenul 7 găsi& o Eartă.

7eci scrieţi litera 7 pe linia de lDngă cu/Dntul FEartăF.

5l doilea cu/Dnt este "boală" (4auză). 5cest cu/Dnt se re$eră la

desenul ;. 4crieţi litera ; 0n dreptul cu/Dntului F#oalăF.

;Dnd spun "ÎncepeţiF, găsiţi desenul căruia 0i aparţine $iecare

din cele 1 de cu/inte de pe listă şi scrieţi litera desenului lDngăcu/Dntul respecti/. Reţineţi* alegeţi nu&ai un singur desen pentru

$iecare cu/Dnt. =ucraţi cu atenţie şi repede. Bncepeţi G:

• 7urata* &inute, apoi spuneţi+ 4top G Puneţi Cos creionul

şi ascultaţi. Treceţi la pagina .:

F


14/69

Subtest $ # Serii de numere

• Ti&p* C "inute

• 32e&plu*

1 2 3 4 ............. .............

• Pri/iţi e2e&plul din partea de sus a paginii. Hirul are

patru nu&ere aranCate 0ntr-o anu&ită ordine. 5$laţi ordinea şi scrieţi

pe spaţiul punctat cele două nu&ere care ur&ea%ă. (4auză). 4crieţi şi

+ pe liniile punctate.

;Dnd spun "ÎncepeţiF studiaţi nu&erele din $iecare rDnd, găsiţi-le

succesiunea logică şi scrieţi cele două nu&ere care ur&ea%ă.

Bncepeţi G:

• Ti&p de lucru* &inute. Apoi spuneţi+ 4top G Puneţi Cos

creioanele şi ascultaţi.:

Subtestul % # Coduri

• Ti&p* 9 "inute

• Bn partea de Cos a paginii sunt două rDnduri de perecEi

de sioluri. 5ceasta este cEeia. 4iolul de sus şi cel de Cos $or&ea%ă

o perecEe. ;Eiar su# cEeie sunt cDte/a e2e&ple pentru ceea ce ur&ea%ăsă $aceţi. Bn e2e&plu, unul dintre cele două sioluri care $or&ea%ă

0&preună o perecEe, lipseşte. Aneori lipseşte din rDndul de Cos, alteori

din cel de sus. Tre#uie să găsiţi 0n cEeie, care este siolul ce tre#uie

pus 0n spaţiul gol si să-l desenaţi acolo.

Aitaţi-/ă la pri&ul siol din rDndul de sus al e2e&plului.

4iolul care se potri/eşte, din cEeie, este un cerc. 7esenaţi cercul 0n

C


15/69

spaţiul gol de su# siol .

Ar&ătorul siol care lipseşte este un pătrat. 7esenaţi pătratul

0n spaţiul gol de su# siolul V

Ar&ătorul siol care lipseşte este 0n rDndul de sus. ?ăsiţi-l 0n

rDndul de sus al cEeii. 3ste un X.

5l patrulea siol care lipseşte se găseşte tot 0n rDndul de sus al

cEeii. Ter&inaţi e2erciţiul şi aşteptaţi pDnă /ă spun să 0ncepeţi testul.

Ridicaţi &Dna dacă nu ştiţi cu& să re%ol/aţi e2erciţiul.:

4auză, apoi spuneţi+ 5cu& găsiţi siolurile care lipsesc, 0ncele rDnduri de pe pagina . =ucraţi repede şi corect. Bncepeţi G:

• 4orniţi crono"etrul şi acordaţi e2act &inute, apoi spuneţi+

4topG Puneţi Cos creioanele şi ascultaţi.:

Subtestul & # Raţionament cu desene

• Ti&p* F "inute.

• Pri/iţi la şirul celor desene &arcate cu 5. >e pre%intă

degetele &Dinii. Pot $i aranCate 0ntr-o anu&ită ordine. Bncepeţi cu un

deget şi scrieţi 1 0n spaţiul de su# desenul care arată 1 deget. 5poi

găsiţi desenul cu degete şi scrieţi su# el. 5poi scrieţi su# cel cu

degete, su# cel cu degete şi su# cel cu degete.

Aitaţi-/ă la al doilea şir de desene, &arcat cu ! (cutiile). 3le pot

$i aranCate după di&ensiune. Puteţi 0ncepe cu cea &ai &ică spre cea

&ai &are sau in/ers, cu& doriţi. 6ricare din răspunsuri este corect.

4crieţi l su# cutia pe care o consideraţi pri&a, su# ur&ătoarea, su#

a treia etc. Bntoarceţi la pagina ur&ătoare:

Apoi spuneţi+ 5ici sunt 1" şiruri de desene. 3le pot $i aranCate

0ntr-o anu&ită ordine. 7ecideţi care este aceasta şi apoi notaţi desenele


16/69

0n $iecare rDnd, de la 1 la , aşa cu& aţi procedat cu degetele şi cutiile

din e2e&plu. Bncepeţi G:

• 4e acordă &inute pentru acest test . Apoi spuneţi+ 4top G

Puneţi Cos creioanele şi ascultaţi:

Subtest ' # Serii spaţiale

• Ti&p* C "inute

• Aitaţi-/ă la şirul din partea de Cos a paginii. edeţi

cercuri notate de la 1 la . 32istă un punct pe $iecare. Punctul 0şi scEiă po%iţia, &işcDndu-se 0n sensul acelor de ceasornic, 0n Curul

cercului, de la pri&ul la al cincilea desen.

Bn dreapta liniei groase sunt alte desene nu&erotate. 7in

aceste desene tre#uie să alegeţi două care ar ur&a, con$or& cu sensul

0n care se &işcă punctul. 4crieţi nu&ărul + su# desenul care ar ur&a

după şi după desenul care ar ur&a după +. (Pau%ă) 5l doilea şi al patrulea desen din partea dreaptă a liniei groase tre#uie notate cu + şi

.

Pe ur&ătoarele două pagini sunt 1 şiruri de desene. Bn $iecare

şir, studiaţi pri&ele desene, pentru a a$la cu& se &odi$ică şi apoi

găsiţi cele două desene care ar /eni 0n continuare, con$or& ordinii pe

care aţi descoperit-o. =ucraţi cu griCă şi repede. Bncepeţi G:

• 5cordaţi &inute. ?a sf*rşitul acestei perioade, spuneţi+

4top G Puneţi Cos creioanele şi ascultaţi.:

Subtestul ( # Raţionament verbal

• Ti&p* C "inute

G


17/69

• 32e&plu*

bătrân ..O.. tânăr ..... repede .....încovoiat .....bolnav ..S .. în vârstăcrat ..S .. în!rijit .....maro ..... săpn .....camer

ă..O.. mrdar

• Pri/iţi pri&ul şir al testului. Pri&ul cu/Dnt este

“bătrân”. 32istă alte cu/inte pe aceeaşi linie. Anul din cele

0nsea&nă acelaşi lucru ca şi “bătrân”, iar alt cu/Dnt este opusul lui

“bătrân”. “În vârstă” 0nsea&nă acelaşi lucru cu “bătrân” , deci un “S”

(0nsea&nă sinoni&) este tipărit 0n $aţa cu/Dntului “în vârstă”. “ânăr”

este opusul lui “bătrân”, deci un “O” (pentru opus) este tipărit 0nainte

de “tânăr”.

Ar&ătorul e2e&plu* cu/Dntul “c!rat” 0nsea&nă acelaşi lucru cu

“îngriit”. 4crieţi un “S” 0n $aţa lui “îngriit”. ;u/Dntul opus este

“#!r$ar”. 4crieţi un “O” 0n $aţa lui “#!r$ar”

;Dnd spun “Începeţi”, studiaţi toate şirurile de pe pagină la $el

cu& aţi procedat 0n e2e&plele date. ?ăsiţi cu/Dntul care 0nsea&nă

acelaşi lucru şi scrieţi un 4: 0n $aţa lui' apoi găsiţi cu/Dntul care

este opusul pri&ului cu/Dnt şi scrieţi un 6: 0n $aţa lui. Reţineţi că

tre#uie să $ie nu&ai un 4: şi un 6: pentru $iecare rDnd. =ucraţi cu

griCă şi repede.:

Subtest ) # Concept social

• Ti&p* F "inute%

• Pe această pagină sunt şiruri de cDte desene. Bn $iecare

şir, desene aparţin aceleiaşi categorii (ilustrea%ă aceeaşi idee). ;el de-

al patrulea desen nu aparţine categoriei celor trei, deoarece repre%intă

o idee di$erită. ?ăsiţi desenul care >A aparţine celorlalte trei şi 0nse&naţi-l cu un “X” 0n spaţiul &ic de su# desenul respecti/.


18/69

Pri/iţi e2e&plul* Trei dintre desene ne spun că cine/a este

supărat ($urios). An desen nu arată pe ni&eni ca $iind supărat ($urios).

3ste al treilea, cu $ata şe%Dnd la pupitru. 7eci, puneţi un “X” 0n

pătrăţelul de su# acest desen.

;Dnd spun “Începeţi”, studiaţi $iecare şir de desene, pentru a

găsi ideea co&ună pentru trei dintre ele. Bn $iecare rDnd se găseşte cDte

un desen care ilustrea%ă o idee di$erită.

=ucraţi cu griCă şi repede. Bncepeţi G:

• 5cordaţi trei &inute. Apoi spuneţi+ 4top G Puneţi Cos

creioanele şi ascultaţi. Bntoarceţi la pagina 1:

Subtestul * # Aritmetică

• Ti&p* C "inute

• Pe aceasta pagină sunt cDte/a pro#le&e de arit&etică.

Re%ol/aţi cDt de &ulte puteţi. Ar&aţi direcţia tipărită pe pagină.

=ucraţi repede şi cu atenţie. Bncepeţi G:

• 5cordaţi &inute. Apoi spuneţi+ 4top G Puneţi Cos

creioanele şi ascultaţi.:

Subtestul + # Serii spaţiale• Ti&p* C "inute

• Pri/iţi desenele din Cosul paginii. Pri&ul este un pătrat.

4unt şase desene &ai &ici 0n acelaşi şir. Tre#uie să alegeţi din acestea

şase, acele #ucăţi care se potri/esc 0n aşa $el, 0ncDt pot $or&a 0&preună

un pătrat. >otaţi cu J: &icile spaţii de su# desenele care se potri/esc

şi $or&ea%ă pătratul.

/


19/69

5cu& pri/iţi e2e&plul “%”& este un ro. 5l doilea şi al patrulea

desen puse 0&preună $or&ea%ă un ro. Puneţi un “X” 0n spatiile de

su# aceste desene.

;Dnd spun “Începeţi”, uitaţi-/ă la $iecare desen din $iecare rDnd,

apoi studiaţi $iecare din &icile desene care s-ar potri/i pentru a $or&a o

$igură identică cu pri&a. Aneori $rag&entele sunt rotite 0n direcţii

di$erite. >otaţi cDte $rag&ente tre#uie ca să co&pletaţi desenul ($igura

geo&etrică iniţială). Aneori sunt su$iciente două, alteori &ai &ult de

două.

=ucraţi cu griCă şi repede. Bncepeţi G:

• 5cordaţi &inute. Apoi spuneţi+ Puneţi Cos creioanele şi

ascultaţi:.

Subtestul ", # ictare

•

5cesta este un test de dictare. 3u /oi citi cu/Dntul, apoi 0l /oi repeta 0ntr-o propo%iţie' apoi /oi repeta cu/Dntul. eţi scrie doar

cu/Dntul, nu şi propo%iţia. oi citi de ase&enea nu&ărul $iecărui

cu/Dnt.:

1. >icEelul >icEelul este un &etal >icEelul . ?eneraţie 4unte& din aceeaşi generaţie ?eneraţie. ?Eili&ele 5& pus gEili&elele 0n te2t ?Eili&ele. Isoscel 7esenea%ă un triungEi isoscel Isoscel . Preci%are 3 o preci%are i&portantă Preci%are+. ;icatrice Poartă o cicatrice pe #raţ ;icatrice. ;Eirurgie 3 o pro#le&ă de cEirurgie ;EirurgieK. ;iş&igiu ă pli 0n parcul ;iş&igiu ;iş&igiu9. BngEeţat =acul a 0ngEeţat repede BngEeţat 1". ;itadelă 5& construit o citadelă din nisip ;itadelă11. 7ecent >u se poartă 0ntotdeauna decent 7ecent 1. ;i/ili%at 3 pre$era#il să te porţi ci/ili%at ;i/ili%at

1. 32cursie 5 $ost cea &ai $ru&oasă e2cursie 32cursie1. 7epreciat >i&eni nu l-a depreciat 7epreciat

-


20/69

1. 3$er/escentă 3 o pastilă e$er/escentă 3$er/escentă1+. 32peri&ent 5& 0ncercat un e2peri&ent nou 32peri&ent 1. ?enealogic 3ste ar#orele &eu genealogic ?enealogic1K. ;oncEistado

r 3 considerat un concEistador ;oncEistador

19. ;apriciu An capriciu este o dorinţă neo#işnuită ;apriciu". Irasci#ili Anii oa&eni de/in irasci#ili Irasci#ili 1. ;ocioa#ă Pe insulă se a$lă o cocioa#ă ;ocioa#ă. 32celentă 3ra o lucrare e2celentă 32celentă

4trDngeţi i&ediat #roşurile şi nu per&iteţi ele/ilor să re/ină

asupra su#testelor pe care nu le-au ter&inat.

9


21/69

Instrucţiuni pentru cotare şi alcătuire a

profilului

-rilele pentru cotare

Krilele folosite pentru cotarea celor subteste au aceleaşi

di"ensiuni ca şi caietul cu teste. ?ăţi"ea &rilelor este puţin "ai "ică,

pentru a lăsa spaţii în care să se coteze fiecare şir ("ar&inea din dreapta a

pa&inii de test). i"ensiunea &enerală a fiecărei &rile este aceeaşi, pentru

uşurinţa "*nuirii. Un decupa5 în colţul de sus, din dreapta &rilei, lasă

spaţiu pentru înre&istrarea scorului total la fiecare test. 4entru a facilita

reperarea răspunsurilor, &rilele sunt colorate contrast*nd cu pa&ina de test.

Krilele sunt nu"erotate în ordinea pa&inilor de test. ;u"ărul

fiecărui test este tipărit pe &rilă.

Instrucţiuni generale pentru cotare

. ;u cotaţi e7e"plele.

9. 4lasaţi &rila corespunzătoare pa&inii cu testul respecti$,

aran5*ndu0l astfel înc*t să&eata să fie îndreptata spre 'Scor. Să&eata

tipărită spre partea de 5os a pa&inii este îndreptată către nu"ărul pa&inii.

4e patru pa&ini unde cu$*ntul 'Scor nu apare, aran5aţi &rila cu $*rful din

dreapta sus, în dreapta sus a pa&inii de caiet. Astfel $eţi $edea

răspunsurile notate.

F. Marcaţi răspunsurile corecte şi scrieţi scorul fiecărui r*nd pe

pa&ina din dreapta a pa&inii de test.

C. Adunaţi răspunsurile corecte şi înre&istraţi0le în ta#elul

scorului (coloana scorului brut), pe ulti"a pa&ină a caietului de test.@ontrolaţi totalul şi $erificaţi corectitudinea lui.

9


22/69

Cotarea testelor

Aceste instrucţiuni sunt tipărite pe &rila c#eie.

VOCABULARMarcaţi răspunsurile corecte, acord*nd un punct pentru fiecare (de

pe cele trei coloane). 4corul &a2i& este 1.

SERII NUMERICEMarcaţi răspunsurile corecte, acord*nd un punct pentru fiecare (de

pe cele două coloane). Scorul posibil pe linie este , sau 9. 4corul

&a2i& este ".

CODURIScorul este zero, dacă desenul este răsucit sau in$ersat, dacă

uniurile sunt rotun5ite, dacă sunt linii adău&ate sau o"ise, dacă nu apare

desenul sau dacă nu sea"ănă cu fi&ura c#eie.

Adunaţi nu"ărul ite"ilor corecţi. ;u"ărul ite"ilor sunt cu"ulaţi pelinie, la "ar&inea dreaptă a pa&inii. 4corul &a2i& este + .

RAŢIONAMENT CU DESENE 4e acordă puncte pentru+ toate cele răspunsuri corespunz*nd

nu"erelor deasupra ori dedesubtul decupa5elor.

4e acordă 1 punct pentru+ F răspunsuri care corespund cu nu"erele

tipărite deasupra ori dedesubtul decupa5elor.

;otaţi scorul fiecărui r*nd de desene pe "ar&ine şi faceţi totalul

pentru a obţine scorul final. 4corul &a2i& este de ".

SERII SPAŢIALEMarcaţi fiecare poziţie 'G şi ' scrisă la locul corect. Scorul pe

linie $a fi , sau 9. ;otaţi scorul fiecărei linii pe "ar&ine, apoi adunaţi

toate scorurile ca să obţineţi totalul subtestului. 4corul &a2i& este de + .

99


23/69

RATIONAMENTUL VERBAL@otaţi cu un punct fiecare 'S corect şi un punct pentru fiecare 'O

corect, două puncte pe linie dacă a"bele răspunsuri sunt corecte.

acă apare "ai "ult de un 'S sau 'O pe o linie, scorul este zero.

Adunaţi scorurile pentru a face totalul subtestului. 4corul &a2i&

este K.

CONCEPT SOCIALAcordaţi c*te două puncte pentru cel "ai bun răspuns sau un punct

pentru răspunsurile alternati$e. ;otaţi cu zero dacă "ai "ult de un desen e

ales pe un şir. Adunaţi scorurile pentru a obţine totalul subtestului. 4corul

&a2i& este .

ARITMETICĂ4uneţi un punct pentru fiecare calcul corect. Se acordă un punct în

plus pentru fiecare zeci"ală pusă corect. Sunt 99 de proble"e şi C

zeci"ale. 4corul &a2i& este de +.

COMPLETARE ÎN SPAŢIUăspunsul corect este indicat printr0un 'L tipărit pe c#eie.

Unii ite"i au două, alţii trei, iar alţii patru părţi corecte.

4uneţi scorul nu"ai la ite"ii "arcaţi cu 'L. ;u luaţi în considerare

casetele ne"arcate.


24/69

Adunaţi totalul scorurilor ca să aflaţi totalul subtestului. 4corul

&a2i& este de .

DICTARE@otaţi cu un punct fiecare răspuns corect scris după dictare.

Adunaţi toţi ite"ii corecţi ca să aflaţi totalul subtestului. 4corul

&a2i& este de .

Scoruri standard

Scorul total al fiecărui subtest este nu"it scor #rut . Scorurile brutenu pot fi co"parate, a$*nd o "edie arit"etică diferită şi ran&uri diferite.

4entru a le face co"parabile, trebuie transfor"ate într0o scală care să aibă

aceeaşi "edie şi aceeaşi de$iaţie standard.

Scorurile brute astfel transfor"ate se nu"esc scoruri standard .

Scorurile standard ale acestor subteste au o "edie de şi o de$iaţie

standard de 9

9. Ka"a teoretică a scorurilor standard pentru fiecaresubtest este de la 9. e fapt cele "ai "ulte dintre scorurile standard se

întind între F şi , cu o "edie de .

=c#i$alentele scorurilor standard pentru scorurile brute sunt

publicate în tabelele G 0 . Sunt G tabele, c*te unul pentru fiecare $*rstă şi

se7, separat.

=7istă diferenţe se"nificati$e şi constante între rezultatele băieţilor şi fetelor, la unele subteste.

Aflarea scorurilor standard

Modul de analiză al testului $a fi sc#iţat pas cu pas pe un caz+ =ste

$orba de o fată, 2. S. în $*rstă de F ani şi 9 luni. ezultatele ei sunt

înre&istrate pe o $oaie de cotare.

9C


25/69

• Pasul 1* 1receţi scorul brut de la fiecare subtest în coloana

scor #rut a foii de cotare.

• Pasul * Kăsiţi scorul standard pentru fiecare subtest în

tabelul de scoruri standard ec#i$alente, corespunzătoare $*rstei şi se7ului

copilului. ?e puneţi în coloana note standard a foii de cotare. Scorurile

standard pentru subiectul nostru se &ăsesc în tabelul - care are scoruri

pentru fete de la $*rsta de 9 ani.

SC.R/0 E I1!E0I-E123 4S5I56

Scorul de inteli&enţă al acestui test poate fi co"parat cu cel

tradiţional (H:). 1otuşi nu este un coeficient obţinut prin î"părţire pe

$*rste "intale, după $*rsta cronolo&ică.

• Pasul * Adunaţi cele scoruri standard. Acest total,

trecut la sf*rşitul coloanei note standard, este folosit pentru &ăsirea

scorului de inteli&enţă, în tabelul C

SC.R/0 E CAPACI!A!E

4corul de capacitate este folosit pentru a esti"a aptitudinile

potenţiale şi a face co"paraţie cu scorul de inteli&enţă, care reprezintă

"odul de funcţionare sau abilitatea efecti$ă. Scorul de capacitate

reprezintă, "ai de&rabă, o "ăsurare a potenţialului opti" dec*t a celui"a7i".

At*ta ti"p c*t eficienţa "a7i"ă nu este atinsă (probabil) niciodată,

un astfel de scor, ar putea fi folosit nu"ai ca siste" de referinţă, faţă de

care s0ar putea esti"a $aloarea scorului de inteli&enţă.

O diferenţă de 9 sau "ai "ulte puncte între scorul de inteli&enţă şi

cel de capacitate, poate fi considerată ca fiind se"nificati$ă din punct de

9


26/69

$edere educaţional. O discrepanţă "are între scorul de inteli&enţă şi cel de

capacitate este întotdeauna un indicator al proble"elor de adaptare. Jn

acelaşi ti"p, o discrepanţă "ică, nu indică obli&atoriu absenţa

proble"elor de co"porta"ent şi în$ăţare.

• Pasul *. Aran5aţi scorurile standard de la cel "ai "are la cel

"ai "ic, în coloana ranguri din partea dreaptă a foii de cotare. esc#ideţi

apoi la tabelul 9 (scoruri de capacitate).

Jn acest tabel &ăsiţi scoruri ec#i$alente pentru fiecare din cele

scoruri standard din coloana ran&uri.

Jn cazul e7e"plului nostru (pentru 2. S.) &ăsi" ur"ătoarele scoruri

ec#i$alente+

Ran!rile testli 1 2 3 4 " # $ % & 1'(corrile standarddin coloana ran!ri

13 11 11 11 11 1' & % % %

(corri echivalentedin tabell 12

1'' &2 &% 1'3 1'$ 1'2 &$ #3 && 1'%

Obser$ă" că scorul cel "ai "are este de / (în acest tabel). eci

scorul de capacitate al 2. S. este de /, adică cu / puncte deasupra

scorului de inteli&enţă. acă 2.S. şi0ar fi folosit aptitudinile la un ni$el

opti", scorul ei de inteli&enţă ar fi fost acelaşi cu cel de capacitate.

SC.R/RI E S!A7I0I!A!E

4*nă acu" ne0a preocupat ni$elul aptitudinilor potenţiale şi efecti$e

ale subiectului. Acu" ne $o" ocupa de "ăsurători care sunt foarte

i"portante din punct de $edere educaţional şi care sunt foarte diferite de

scorurile de ni$el.

Se nu"esc scoruri de sta#ilitate, pentru că descriu acele faţete ale

adaptării sau co"porta"entelor care sunt independente de inteli&enţa

persoanei (ele sunt funcţii nonintelectuale).

9G


27/69

>o" arăta în continuare care sunt paşii pentru aceste scoruri+

SCORURILE RANGE•

Pasul * 4entru a sc#i"ba scorurilor standard în scoruri range, sunt necesare trei $alori+

: sau &edia scorurilor standard rotun5ită la un nu"ăr

între&, între şi . 'M poate fi obţinut utiliz*nd ur"ătorul tabel şi

folosind totalul scorurilor standard. (în cazul lui 2. S., acesta este

.)

)otallscorrilorstandard

M )otallscorrilorstandard

M

4" * "4 " 1'" * 114 11"" * #4 # 11" * 124 12#" * $4 $ 12" * 134 13$" * %4 % 13" * 144 14%" * &4 & 14" * 1"4 1"&" * 1'4 1'

1receţi $aloarea 'M la sf*rşitul coloanei ran&e pe foaia de

cotare (M D în cazul lui 2. S.)

aloarea R:, care este şirul aptitudinilor testate, se obţine

scăz*nd scorul cel "ai "ic din scorul cel "ai "are al coloanei

ran&uri% în cazul nostru, F 0 / 0 , deci D în cazul lui 2. S .

>aloarea se trece la sf*rşitul coloanei ran&e, sub $aloarea M.aloarea 3:. Ter&enul scoruri e2tre&e: include, nu

nu"ai scorurile cele "ai "ici ci şi cele "ai "ari, dar şi pe cele care

sunt (din punct de $edere nu"eric) cu o cifră sub cele "ai "ici şi cu

una sub cele "ai "ari. Jn cazul lui 2. S., scorul cel "ai "ic este de

/ şi cel "ai "are F (cele care sunt peste şi sub, din punct de $edere

nu"eric sunt+ - şi 9). @alculă" 'scorurile e7tre"e pentru 2. S. şi&ăsi" trei de /, un -, nici un 9, şi un F% totaliz*nd , care este

9


28/69

'scorul e7tre" ' pentru el. >aloarea lui = se pune la baza coloanei

ran&e, sub $aloarea .

• Pasul +* 4entru a con$erti scorurile standard în scoruri ran&e

(ordonate), folosiţi tabelul F. :nstrucţiunile de folosire sunt tipărite după

acest tabel (pa&ina ur"ătoare)

• Pasul * 4atru scoruri de stabilitate sunt obţinute din diferite

co"binaţii ale scorurilor ran&e. Aceste co"binaţii sunt listate în foaia de

cotare. @o"pletaţi scorurile ran&e sub fiecare din cei patru factori de

stabilitate (din coloana ran&e). Adunaţi scorurile în spaţiul ră"as şi &ăsiţi

scorul standard pentru fiecare factor în tabelul .

+actorii de stabilitate (bteste?i"ba5 , G, ealitate C, , , -Moti$aţie 9, F, /, 4si#o"otor F, -

Mediile scorurilor de stabilitate pe FG de copii sunt de , iar de$iaţiile lor standard de . Mediile şi de$iaţiile standard pe un &rup

"artor de G cazuri sunt indicate într0un tabel separat.

4entru a distin&e diferitele tipuri de factori, e "ai bine să se

folosească o "edie de pentru scorul de inteli&enţă, o "edie de

pentru factorii de &rup şi o "edie de pentru factorii specifici.

Se"nificaţia dia&nostică a scorurilor specifice ur"ează să fie interpretată.

Profilul testului

Kraficul circular poate fi sc#iţat de către cei care doresc o ilustrare

$izuală a testului.


29/69

dintre cercurile concentrice cu liniile punctate. ;u"ărul reprezintă

aptitudini "edii, nu"ărul G reprezintă înt*rziere "entală iar nu"ărul C

superioritate "entală.

1receţi scorurile standard l*n&ă denu"irea subtestelor şi "arcaţi

punctul corespunzător pe &rafic. Uniţi între ele punctele corespunzătoare

fiecărui subiect, cea ce $a oferi o anu"ită confi&uraţie reprezent*nd ni$elul

aptitudinal al persoanei, capacitatea potenţială şi factorii de stabilitate.

1rasaţi un cerc care trece prin punctul scorului standard cel "ai

"are şi apoi #aşuraţi spaţiul dintre acest cerc şi profilul testului (pe care l0

aţi obţinut). Suprafaţa #aşurată $a oferi o ilustrare $izuală a capacităţilor

nefolosite în pri$inţa proble"elor de în$ăţare şi a tulburărilor de

co"porta"ent.

Jntinderea suprafeţei profilului testului indică &radul de inteli&enţă al

persoanei. Adaptarea este indicată de rotun5i"ea &raficului şi de$iaţiile în

raport cu centrul.

4artea dreaptă a &raficului reprezintă aptitudinile de co"unicare

$erbală, asi"ilarea culturală şi orientarea acade"ică.

1estele de la baza &raficului reprezintă "odul de percepţie a sinelui,

al celorlalţi oa"eni şi a realităţii obiecti$e (e7terioare).

4artea st*n&ă a &raficului reprezintă adaptările "usculare şi "otorii

care sunt în le&ătură cu &*ndirea şi raţiunea în ter"eni de "ări"e, înălţi"e,

&reutate, direcţie, poziţie, distanţă sau alte relaţii spaţiale.

4artea superioară a &raficului se referă la forţa $oliţională,

auto"atizarea efortului, toleranţa la frustrare şi ni$elul de aspiraţie.

9-


30/69

+oaie de cotare,me------- .------- Prenme----- (. ------ /ârsta0 ani--13-- lni--2-- (el------- + ------ ata eaminării---------------- coala-----------

R56L)7) 89:;,6))() (s

9rt (tandard Ran!e scorrilor Ran!e

.>ocabular 14 13 1% 7. (cor de limbaj $% 1. F9.Serii nu"erice 11 & & . >ocabular% C. aţiona"ent cu desene 2. F.@od 32 11 14 . ictare 3. C.aţ. cu desene $ % $ 9. (cor de realitate 3$ 4.

.Serii spaţiale % % $ C. aţiona"ent cu desene% . Serii spaţiale ". G.aţ. $erbal 1$ 11 14 . @oncept social% -. @o"pletare în spaţiu #. .@oncept social 1' 1' 11


31/69

Profiluri de personalitate

4rezentă" un nu"ăr de cazuri, cu profilul &rafic, scorurile la testul

2asta3 şi o scurtă discutare a cazului.

Pro$il de personalitate (1)

Băiat, C ani şi 9 luni, în

clasa a /0a.

Motivl trimiterii0

A repetat clasa a /0a şi este în continuare slab la în$ăţătură.

(corrile de inteli!enţă

2asta3 D /C, 8ec#sler0Belle$ue


32/69

ificultatea este localizată pe factorul li"ba5. @apacitatea este

"edie. e fapt este interesat de afacerile tatălui său şi are succese în

acti$ităţi de tip practic.

?ectura, dictarea, autoe7pri"area în scris şi $ocabularul sunt de

ni$el C. Urăşte şcoala şi este con$ins că e prost. =ste foarte interesat de

sport.

Au fost reco"andate e7erciţii co"pensatoare la ni$elul li"ba5ului.

Profil de personalitate 4$6


33/69

4si#o"otor 0 G/ superior

isctarea ca=li

1oţi profesorii relatează poziţia de leader a ele$ei în acti$ităţile

şcolare şi e7traşcolare. Se consideră c#iar că este una dintre cele "ai

strălucite ele$e din c*te a a$ut şcoala. A ur"at un pro&ra" de studiu

accelerat. 4ărinţii doresc să intre direct în clasa a /0a. coala nu este de

acord. ezultatele testului localizează dificultăţile în sectorul 'realităţii.

Are coş"aruri şi dificultăţi e"oţionale c*nd un profesor nu0i apreciază în

între&i"e rezultatele ei deosebite. Ad"inistraţia şcolii nu acordă atenţie

proble"elor e"oţionale dar nu acceptă să se sară peste un an de studiu,

din principiu. 4ărinţii au fost sfătuiţi să renunţe.

Profil de personalitate 4%6


34/69

(corri de stabilitate

?i"ba5 0 "ediu

ealitate 0 CG "ediu

Moti$aţie 0 C "ediu

4si#o"otor 0 CC "ediu

isctarea ca=li

=le$a s0a descurcat bine, în li"itele ni$elului ei de capacitate. =ra

"uncitoare, (cu "oti$aţie superioară), un e7e"plu de autocontrol şi

co"portare ci$ilizată în clasă. Are "ari dificultăţi în înţele&ere şi

relaţionarea e$eni"entelor din po$estirile or&anizate. @o"poziţiile ei erau

un a"al&a" de fraze. Jn ciuda sec#elelor de paralizie, dob*ndeşte

deprinderi destul de co"plicate. =ste totuşi incapabilă să concureze fizic

cu copiii din clasa a 0a. : s0a reco"andat o clasă specială.

Profil de personalitate 4&6


35/69

(cor de inteli!enţă

2asta3 D -, 8ec#sler @#ildren Scale D -9

(cor de capacitate

99


?i"ba5 0 "ediu

ealitate 0 9 defecti$

Moti$aţie 0 F "ediu

4si#o"otor 0 F inferior

isctarea ca=li

ezultatul la testul de inteli&enţă, a fost neobişnuit de bun. =a

trebuia să concureze cu un &rup a$ansat din clasa ei, şi a reuşit co"plet.

iferenţa dintre scorul de inteli&enţă şi scorul de capacitate e7plică

succesul ei. 1otuşi ea se co"portă într0o "anieră bizară din punct de$edere e"oţional, se an&a5ează în "ulte acte care atra& atenţia. 4l*n&e fără

"oti$, întreabă lucruri deosebite, se #răneşte nere&ulat şi de$ine deosebit

de indispusă c*nd profesorul ei era bolna$ sau lipsea. : s0a reco"andat

trata"ent psi#iatric.

Profil de personalitate 4'6

F


36/69

Băiat de C ani şi C luni care

ur"a să intre în clasa a -0a

Motivl trimiterii

Ale&erea pro&ra"ei pentru clasa a -0a

(corl de inteli!enţă

2asta3 D -, @alifornia Mental Maturit6 D --

(corl de capacitate

9


?i"ba5 0 C9 sub "edie

ealitate 0 C- "ediu

Moti$aţie 0 "ediu

4si#o"otor 0 CF "ediu

isctarea ca=li

Acest copil nu a a$ut proble"e "ari de în$ăţare. =l a fost oarecu"

pasi$ şi lent în acti$itate. 4ărinţii doreau ca el să ur"eze cursul acade"ic.

4rofesorii îl considerau cel "ai conştiincios şi atent ele$, dar se îndoiau în

pri$inţa capacităţii lui de a face faţă pro&ra"ului acade"ic. Scorurile

$erbale indică o lipsă de co"pre#ensiune $erbală şi o oarecare inerţie în

acti$itatea fizică. Jşi făcea bine te"ele, dar nu a$ea nici un interes pentru

FG


37/69

sport sau acti$ităţi fizice. : s0a reco"andat un curs de studii &enerale. Jn

prezent este satisfăcut şi adaptat situaţiei.

Profil de personalitate 4(6

Băiat, 9 ani şi C luni, clasa

a 0a

Motivl trimiterii

:nteli&ent, dar refuză să rezol$e sarcinile acasă. ;u a reuşit să

absol$e clasa a 0a.(corrile de inteli!enţă

2asta3 D 9/, 1estul de "aturitate "entală @alifornia


38/69

4rofesorii au declarat în unani"itate că nu au reuşit să0l deter"ine

să0şi facă te"ele. : se recunosc însă posibilităţi i"portante. Ma"a sa

afir"ă că el a "uncit e7tre" de puţin încă din clasa a :0a, cu e7cepţii în

cazul profesorilor foarte se$eri, care îl obli&au să0i asculte. Are trei fraţi"ai "ari, toţi inteli&enţi şi neadaptaţi. ;ici unul nu a ur"at cole&iul. @u

e7cepţia distracţiilor, nu acceptă să facă nici un fel de "uncă. Jn fa"ilie

sunt proble"e. 1atăl este prezentat ca fiind inteli&ent, încăpăţ*nat şi

nesociabil. Se î"potri$ea oricărei decizii luate de "e"brii fa"iliei. 4rofilul

testului plasează proble"a în sfera "oti$aţiei. : s0a reco"andat terapia de

îndru"are. 4rofesorii au ridicat ni$elul e7i&enţelor şi toleranţei. Băiatul sedescurcă bine în cadrul noului pro&ra".

Profil de personalitate 4)6

Băiat, 9 ani şi luni, în

clasa a 0a

Motivl trimiterii

Arestat pentru furt şi 5af

(corri de inteli!enţă

2asta3 D C, 8ec#sler0Belle$ue


39/69


?i"ba5 0 FF inferior

ealitatea 0 G "ediu

Moti$aţie 0 F inferior

4si#o"otor 0 C sub "edie

isctarea ca=li

Un băiat robust, care pare retardat educaţional. 4ro$ine dintr0o

fa"ilie dezor&anizată. Unul dintre fraţi se află într0o casă de corecţie, iar

celălalt într0o şcoală de reeducare. 1atăl este alcoolic. @opilul preferă

acţiunile fizice, dure. ;u poate sta liniştit în şcoală. =ste per"anent

#iperacti$ şi distructi$. ?a toate obiectele este foarte slab.

ezultatele la teste indică "ultiple deficienţe+ în aria li"ba5ului,

"oti$aţiei şi eficienţei psi#o"otorii. =le sunt, de obicei, în deficit la

delic$enţii cronici. @apacitatea este "edie şi folosită într0un co"porta"ent

inacceptabil din punct de $edere social şi în acte a&resi$e. Se reco"andă

orientarea către o şcoală de reeducare.

F-


40/69

Interpretarea rezultatelor

4roba 2asta3 a fost destinată profesorilor şi consilierilor de

orientare.

4ri"ul scop al testării psi#olo&ice este de a cunoaşte c*t "ai bine

copilul şi a0l a5uta să0şi î"bunătăţească co"porta"entul de în$ăţare, dar şi

de a planifica "i5loacele ("etodele) acestei î"bunătăţiri.

@el care interpretează această probă trebuie să fie conştient de

li"itele ei (ceea ce e $alabil pentru orice testare) şi să "anifeste prudenţă

în acordarea se"nificaţiilor. Această prudenţă trebuie să de$ină parte

inte&rantă a interpretării pentru toţi e7a"inatorii de calitate.

Erori in administrarea testului


41/69

!estele 8i alte informaţii

ezultatele la teste psi#o"etrice, deşi potenţial $alabile, nu se

utilizează sin&ure pentru a &ăsi rezol$are la proble"ele educaţionale ale

copilului. eci, oric*nd este posibil, $or fi co"pletate cu infor"aţii în

le&ătură cu co"porta"entul în clasă, de acasă, istoria personală şi starea

sănătăţii.

=ste o do$adă de fineţe în consiliere, dacă e7a"inatorul ştie cu" să

co"bine istoria socială şi personală a copilului cu rezultatele obţinute la

testare. Acordul între cele două tipuri de infor"aţii este "ult "ai inti"

dec*t s0ar crede.

Re9ultatele la test 8i înclinaţiile personale

Obişnuit, se acordă în "od inconştient, $alori personale şi

se"nificaţii accidentale în interpretarea rezultatelor testului. Ase"enea

$alori pro$in din acceptarea sau re5ectarea e"oţională a persoanei testate

pentru că aceasta are o structură de personalitate diferită sau se identică cu

cel care interpretează. e e7e"plu, un copil cu un co"porta"ent $erbal

deficitar, dar cu bune abilităţi "anuale, poate fi considerat de e7a"inator

ca a$*nd o inteli&enţă deficitară. ansele de a fi considerat astfel sunt "ai

"ari dacă e7a"inatorul este talentat în pri$inţa co"porta"entului $erbal.

>aloarea predicti$ă a interpretării poate de$eni astfel ne&ati$ă şi

nefolositoare. Sau, e7istă posibilitatea de a înclina către o e$aluaresubiecti$ă prin autoidentificare. Astfel, e7a"inatorul sau terapeutul $or

contura i"a&inea celui testat după propria lor i"a&ine, care nu este

întotdeauna cea "ai sănătoasă sau de dorit.

Să presupune" că testarea, rezultatele şi interpretarea sunt $alide şi

în concordanţă cu infor"aţiile pe care le0a" obţinut de la copil, profesori,

părinţi şi din alte surse. Să presupune" că ceea ce a" obţinut prin testare,

C


42/69

cristalizează proble"a funda"entală. @u" $a co"unica ceea ce ştie cel

care interpretează, părinţilor şi profesorilor fără a crea noi proble"e. =ste

esenţial ca acest lucru să fie făcut într0o "anieră si"plă, nealar"antă.

Se $or su&era "odalităţile de a a5uta copilul.

1atura scorurilor factoriale

Sunt două tipuri de scoruri în "ăsurarea psi#o0educaţională. Unele

"ăsoară ac#iziţii specifice sau abilităţi particulare. Aceasta ne spune într0o

for"ă abre$iată cu" reuşeşte o persoană la un anu"it test, în co"paraţie

cu alte persoane de $*rsta sa.

acă a" &ăsit că un copil de 9 ani are &radul C de ac#iziţie la

arit"etică, a" deter"inat un si"pto" i"portant. Si"pto"ul este i"portant

şi c*nd a" &ăsit că, un alt copil, tot de 9 ani are &radul la cunoştinţe

arit"etice. A"bele sunt si"ple stări de fapt e7pri"ate într0o for"ă

nu"erică.

acă a" dori să e7plică" "oti$ul eşecului la arit"etică pute"

specula, că băiatul este (probabil) retardat "intal, are o tulburare

e"oţională, este bolna$ fizic, este ne&li5at din punct de $edere educaţional

sau nu are interes pentru în$ăţătură.

Oricare ar putea fi ade$ărat.

4entru a deter"ina care din "ultiplii factori este în le&ătură cueşecul obser$at, a$e" ne$oie de "ai "ulte infor"aţii (nu nu"ai de scorul

la arit"etică). 1rebuie să0i studie" deprinderile, aptitudinile, condiţiile de

acasă, sănătate, ti"p liber, prezenţa la şcoală, inteli&enţa şi "ulţi alţi

factori.

Apoi or&aniză" si"ptoa"ele într0un nu"ăr de patternuri "ai "ult

sau "ai puţin se"nificati$e. Or&anizarea si"ptoa"elor în patternuri sau

sindroa"e poate fi făcută cu a5utorul scorurilor nu"erice. Scorurile

C9


43/69

factoriale reprezintă un &rup de si"ptoa"e care au ce$a în co"un. =le sunt

infor"ati$e, întruc*t reduc "ai "ulte si"ptoa"e la ni$elul unor unităţi

uşor de "anipulat (ceea ce uneori e7plică fundalul i"ediat al proble"ei).

Jn testele psi#olo&ice un scor factorial este o si"plă e7punere a

faptelor. =l a fost sc#i"bat prin diferite "etode pentru a reprezenta un

co"ple7 de se"ne care oferă o nouă se"nificaţie procesului de &rupare.

@oeficientul de inteli&enţă este un e7e"plu de &rupare factorială brută.

Scorurile de stabilitate din acest test reprezintă de ase"enea "ăsuri

obţinute cu o "etodă statistică cunoscută+ analiza factorială ("etoda

folosită aici este si"ilară cu cea folosită de ?. 1#urstone), adău&*ndtransfor"ările scorurilor care sunt proprii autorului acestui test. iferite

scoruri factoriale pot fi obţinute prin diferite "oduri de &rupare. Scopul

&rupării este stabilit de analiza propriu0zisă a rezultatelor testului. Astfel

pute" distin&e trei ni$ele de &rupări factoriale+

)


44/69

Inteligenţa

:nteli&enţa este un factor &eneral% efectul ei nu este absolut sau

e7clusi$. :nteli&enţa deter"ină ni$elul tuturor celorlalte abilităţi, nu"ai

p*nă la un anu"it punct. Uneori efectul ei re&lator este foarte "ic, alteori

foarte "are.

@eea ce pute" afla este "edia acestei $ariabile cu influenţă

continuă. Măsura acestei "edii poate fi esti"ată sau dedusă prin "ultiple

obser$aţii.

:nteli&enţa poate fi "ăsurată în "oduri diferite. 1otalul sau "edia

unui nu"ăr de teste este un "od obişnuit de "ăsurare a ni$elului ei. @u"

această "etodă de obţinere a fost foarte răsp*ndită încă de la începutul

secolului, ea a fost reţinută şi pentru acest test.

Scorul de inteli&enţă se obţine din totalul scorurilor standard ale

celor subteste.

Se propune ur"ătoarea clasificare pentru ni$elele de inteli&enţă,corespunzătoare scorurilor de inteli&enţă.

(cor de inteli!enţă


45/69

Să ur"ări" scorurile la subtestul unui copil care are o inteli&enţă

peste "edie şi a unuia care o are sub "edie.

Aptitudinea arit"etică a pri"ului, de e7e"plu, poate să fie sub cea a

abilităţii spaţiale a celui de0al doilea. Aceasta confir"ă faptul că ni$elul de

inteli&enţă nu este sin&urul factor care influenţează aptitudinile noastre şi

efectele ei sunt i"perfecte. Se consideră că inteli&enţa ca factor &eneral

deter"ină $arianta indi$iduală la testare p*nă la apro7i"ati$ 9P.


46/69

lupta pentru autorealizare în acord cu propriul său ni$el de inte&rare.

Măsurarea :.H. nu reprezintă ade$ăratul ni$el de inte&rare. =l este

e7pri"area apro7i"ati$ă a eficienţei "intale care este totdeauna sub

capacitatea teoretică.

Scorurile de capacitate

@u" diferitele indi$idualităţi au ni$ele de inte&rare diferite, :.H.

poate fi &reşit înţeles dacă îl identifică" cu ideea de capacitate.

Unii indi$izi sunt "ai puţin eficienţi în a folosi potenţialul personal

pe care îl deţin.

iferenţele interindi$iduale în utilizarea eficienţei "intale sunt

indicate de scorurile de capacitate. e e7e"plu, două persoane pot a$ea

acelaşi scor, dar pri"ul are :.H. de , iar celalalt un :.H. de . :.H.

pri"ului ne arată că0şi foloseşte capacitatea "ai puţin eficient dec*t al

doilea.

Jn situaţii educaţionale este i"portant să ştii dacă un indi$id este pur

şi si"plu deficitar în pri$inţa capacităţii de inte&rare, sau nu0şi foloseşte o

"are parte din capacitatea de care dispune.

Scorul de capacitate esti"ează aptitudinile potenţiale ale indi$idului,

în co"paraţie cu ni$elul celor care le de"onstrează în prezent. @a "ăsură

a ni$elului aptitudinal, scorul de capacitate este "ai i"portant dec*t :.H.O "are discrepanţă între inteli&enţă şi scorurile de capacitate este, aproape

întotdeauna, un indiciu al unor disfuncţii serioase şi a unor deficienţe

selecti$e ale co"porta"entului de adaptare. Aceste deficienţe influenţează

nefa$orabil co"porta"entul şi des, scade scorul de inteli&enţă la ni$elul

retardului "intal.

@opii cu scor de inteli&enţă la ni$elul retardului "intal se pot

co"para în "ulte situaţii cu persoane cu inteli&enţă "edie. =ste deci

CG


47/69

i"portant ca scorul de capacitate să fie considerat în orice concluzie ca

ni$el "intal al copilului. @opii cu un :.H. sub C nu $or fi consideraţi

retardaţi dacă scorul lor de capacitate este - sau "ai "are. e e7e"plu,

în &rupurile studiate, autorul a &ăsit copii cu :.H. de G iar scorul decapacitate de sau c#iar peste. Jn sc#i"b au e7istat copii cu scor de

inteli&enţă de G şi scoruri de capacitate de G sau GG. Aceştia din ur"ă

pot fi consideraţi în "ai "are "ăsură ca fiind retardaţi, dec*t cei cu scoruri

de capacitate ridicată.

Semnificaţia factorilor de stabilitateUnul din "oti$ele ine7actităţii "ăsurării capacităţii este faptul ca

fiecare aptitudine sau co"porta"ent este deter"inat si"ultan de a&enţi pe

care i0a" nu"it factori de &rup sau specifici. Aceşti factori influenţează

ac#iziţiile oricui cu apro7i"ati$ P.


48/69

pot coe7ista în orice co"binaţie într0o "anieră "ăsurabilă. Această

perspecti$ă asupra factorilor independenţi este funda"entala în

interpretarea co"porta"entelor care se atribuie acestora. Măsurarea

statistică a factorilor utilizată în test este departe de a fi perfectă.escrierile clinice care ur"ează se bazează pe "ulţi ani de e7perienţă. =le

sunt considerate a fi "ai i"portante dec*t descrierile statistice.

Ur"ătoarea clasificare poate fi folosită pentru e$aluarea factorilor

de &rup+

(corl Aactorial


49/69

:actorul limba;

Scorurile la $ocabular şi spellin&, de e7e"plu, pot să nu coreleze cu

ni$elul de capacitate% se ştie că aptitudinile $erbale ale copiilor pot fi

situate în $*rful şirului de aptitudini sau la capătul lui.

Se ştie de ase"enea că doi copii cu un :.H. identic răspund diferit

sarcinilor şcolare şi în funcţie de aptitudinile $erbale. Aceasta relaţie este

i"portantă pentru a înţele&e nereuşita, interesele, ca şi proble"ele

personale şi ni$elul capacităţii sale. Un copil cu un :.H. superior, dar

aptitudini $erbale inferioare poate fi un copil slab în şcoală, în ti"p ce un

alt copil cu un :.H. "ediu şi aptitudini $erbale superioare poate fi un ele$

cu "ai "ult succes şcolar şi interesant.

=ste de reţinut că nici un copil nu poate fi descris în ter"enii unui

sin&ur factor.


50/69

G. >a fi "ai $orbăreţ dec*t un copil cu scor ridicat la li"ba5 dar

foloseşte cu$inte care se li"itează la descrierea ne$oilor lui

i"ediate, idei practice, si"ţă"inte desc#ise sau si"ple%

. acă este pedepsit, $a riposta (deseori)%

/. upă F0C ani de şcoală a5un&e la concluzia incorectă că

'trebuie să fie prost%

-. @opilul cu un scor de li"ba5 ridicat este confor"ist din punct

de $edere social, inte&rat cultural, sedentar, cu succes acade"ic%

. =l citeşte lecturi acade"ice pentru a scăpa de e$eni"entele practice şi condiţiile zilnice de e7istenţă. =ste acceptat de

profesori şi părinţi ca fiind silitor deşi el poate să nu fie bine

adaptat din punct de $edere personal. Adaptarea reală (sănătoasă)

este funcţie de "ai "ulte $ariabile, nu doar de una sin&ură.

:actorul realitate

Aceste subteste au pri"it nu"ele după se"nele co"porta"entale

asociate lor şi în funcţie de conţinutul lor. @a şi factorul li"ba5,

di"ensiunea realului poate fi considerată un aspect al personalităţii

independent de inteli&enţă. =a se "ăsoară prin teste sensibile la elaborarea

diferitelor faze de acceptare a realului.

=ste abilitatea de a face lucrul care trebuie la ti"pul potri$it şi lalocul potri$it.

Un scor scăzut la realitate poate fi un indicator al ur"ătoarelor tipuri

co"porta"entale+

. @opilul este sensibil faţă de aspectul său e7terior,

co"porta"entele, &*ndurile şi relaţiile celorlalţi oa"eni.

=l nu se place pe sine, dar se poate identifica, cu persoane


51/69

i"portante pe care le ad"iră.

9. =l este departe de realitatea socială nesi&ur de sine în

contactele cu străinii. Are însă c*ţi$a prieteni buni.

F. =ste obedient în fata autorităţii, dar şi "arcat de bloca5e

e"oţionale.

C. Jnţele&e &reşit intenţiile şi "oti$ele altor oa"eni, consider*nd

fie că este centrul atenţiei, fie că este nedorit într0o anu"e

societate.

. =l poate fi e7a&erat de an7ios faţă de boală, accidente "ortalesau alte tra&edii, e7a&er*nd frec$ent în "intea sa "icile lui

disconforturi.

G. =ste un ele$ e7celent, cu o co"portare bună şi docil. =ste un

bun cititor, dar capacitatea lui de a înţele&e poate prezenta

dificultăţi serioase.

. >isează la succese şi poziţii sociale înalte, care sunt departeîn ti"p şi în loc şi, uneori, puţin probabil de a fi realizate.

/. 4oate a$ea idei foarte a&resi$e fără a fi în stare să le pună în

aplicare. Oricu" este "ult "ai a&resi$ acasă dec*t la şcoală.

A&resi$ităţile lui pot lua for"a bosu"flării, tăcerii sau "uţeniei,

autoconfesării sau "elancoliei solitare.

-. =l poate a$ea tulburări de apetit, dificultăţi în le&ătură cuso"nul (adoar"e &reu) şi cu eli"inarea.

. e obicei este supraprote5at sau are părinţi prea indul&enţi.

=ste prea puţin, sau deloc pedepsit, dar se pl*n&e totuşi, pentru că

e sensibil (deşi nu i se aplică "ăsuri disciplinare).

. 4oate de$eni un bun specialist orient*ndu0se către o anu"ită

aspiraţie încă de ti"puriu. Subiectele fa$orite, (folosite pentru a


52/69

scăpa de realitate) sunt+ "ate"atica, c#i"ia, fizica, filozofia,

reli&ia. =ste de$otat siste"ului şi ordinii, desfăşur*ndu0şi

acti$itatea într0o "anieră ri&idă şi co"pulsi$ă. =ste deficitar în a

da răspunsuri într0o "anieră fle7ibilă şi adaptati$ă.

@opilul cu un scor "are la realitate este caracterizat e7act într0o

"anieră opusă celui de5a prezentat. =ste sociabil şi relati$ puternic. =ste o

persoană care acţionează în concret, nu in idei. @ontactează uşor alte

persoane şi are "ulţi prieteni.

a a$ea

înclinaţii "ecanice% dar ele sunt rezultatul contrastului dintre deficienţele

sale de li"ba5 şi o bună percepţie socială. ;u $a folosi lectura pentru a

e$ada. >a înţele&e uşor şi pro"pt, la ni$elul capacităţilor sale, ceea ce

aude sau citeşte, în cazul în care citeşte ce$a.

@apacitatea de înţele&ere, de a si"ţi, subtilităţile co"porta"entului

social sunt pentru el de nepătruns. Jşi trece cu succes clasa şi e7a"enele

acade"ice într0o "anieră practică, inteli&entă, cu prezenţă de spirit, cu

si"ţul u"orului, &ata oric*nd de acţiune, fie ea nedreaptă sau o proble"ă

"ăruntă.

Un copil cu li"ba5 deficitar şi contacte slabe cu realitatea poate

dez$olta conflicte cu alţii. Aceşti copii sunt des ele$i slabi, au nu"eroase

9


53/69

proble"e sociale şi personale.

:actorul motivaţional

1estele incluse aici $izează acea faţetă a co"porta"entului care

presupune diferite &rade de toleranţă la frustrare, rezistenţă la distra&ere,

control, autodisciplină, efort direcţionat către un scop, orientarea şi sensul

responsabilităţii.

Acestea or&anizează funcţii ca+ atenţia, "e"oria, concentrarea,

perse$erarea şi ur"ărirea scopului.

@opilul cu un scor scăzut la aceste probe este de aşteptat să prezinte

tulburări de co"porta"ent, de la cele se$ere p*nă la cele "edii şi uşoare.

. =ste acti$ şi uşor de distras, nu poate sta liniştit, trebuie să

facă tot ti"pul ce$a, dar rareori ter"ina ceea ce a început.

9. Maşinile, cărţile şi alte lucruri personale sunt, de obicei,

neîn&ri5ite.F. =$ită "uncile de rutină, tr*ndă$ind, pierz*ndu0şi ti"pul şi

discut*nd în contradictoriu.

C. ;u pare să în$eţe din faptul că este pedepsit (inclusi$ din

pedepsele corporale sau oricare alte "ăsuri disciplinare).

. Jşi in$esteşte la înt*"plare ener&iile fizice şi "intale pentru a

se 5uca şi distra. 4oate fi interesat de sport dar opune rezistenţă

5ocurilor cu re&uli or&anizate.

G. =ste uşor de pro$ocat la o luptă fizică de către alţi copii,

părinţi sau profesori.

. =ste des o proble"ă în şcoală, uşor de distras fie şi de si"pla

prezenţă a altor copii în încăpere. =l trebuie să $adă, să audă, să

atin&ă, să e7ploreze tot ceea ce este nou în faţa si"ţurilor lui.

F


54/69

/. Jşi face "unca într0un "od neliniştit, superficial, obsedat să

ter"ine c*t "ai repede sau nu"ai pentru a satisface pe altcine$a,

niciodată pe sine.

-. =ste foarte interesat de "otoare, procedee "ecanice şi

"aşini+ le desface, dar nu le asa"blează la loc. Auto"obilele

e7ercită fascinaţie, poate pentru că &enerează o forţă (o putere),

care lui îi lipseşte.

. =ste deficitar la toate "ateriile şcolare în co"paraţie cu

capacităţile sale% în special la lectură, scriere, dictare, arit"etică,

&ra"atică şi oricare altă "aterie care solicită autodisciplina

pentru a fi în$ăţată.

. =ste apt de a se asocia cu copii care sunt sub standardul

social al părinţilor săi. Oricu" el &ăseşte totdeauna, fără efort, pe

cei care sunt şi ei o proble"ă în clasă, în şcoală, fa"ilie sau

co"unitate, asociindu0se lor.

9. :"presionează fa$orabil la pri"ul contact cu ceilalţi. =ste

uşor satisfăcut şi predispus la infracţiuni.

F. ;u0şi face proble"e de conştiinţă, nu se si"te culpabil şi nu

are resenti"ente, e7cept*nd probabil tea"a de a fi pedepsit

pentru co"porta"entele lui neadec$ate.

C. 1inde să considere că oa"enii trebuie să0i facă pe plac, fără a

e7ista interes sau efort "utual.

. e$ine a&itat în ti"pul unei acţiuni, la pri"ul se"n de

frustrare. Are accese de furie, pierde uneltele, aruncă sau distru&e

"aterialele cu care lucrează.

G. Kăseşte scuze plauzibile pentru fiecare lucru pe care îl

&reşeşte sau face.

C


55/69

@opii cu scor ridicat la factorul "oti$aţie, au atributele opuse celor

listate. 1otuşi o "oti$aţie superioară nu duce la auto"at rezultate bune. =a

trebuie să se ar"onizeze cu alte patternuri, să contribuie la

co"porta"entul total.

acă acest factor este cel "ai bine reliefat (dintre toţi factorii)

copilul este supracontrolat conştiincios, puţin fle7ibil şi cu co"porta"ente

ri&ide, ur"ărind per"anent scopuri foarte precise.

?i"ba5ul, realitatea şi factorul "oti$aţional sunt at*t de le&ate între

ele înc*t este dificil să le identifici. @o"porta"entul $erbal deficitar, o

buna percepţie a realităţii şi o slabă "oti$aţie, par să lucreze în consonanţă

pentru a face co"porta"entul e7tre" de dificil, iar în$ăţarea nere&ulata şi

ineficientă.

:actorul psi


56/69

F. =ste inabil în folosirea uneltelor şi ec#ipa"entelor "ecanice.

=ste înspăi"*ntat de ele şi pe punctul de a le e$ita.

C. Se foloseşte de nu"eroase raţionalizări, în ideea că ar putea fi

scutit de anu"ite acti$ităţi. Se pl*n&e de oboseală, apatie şi lipsă

de sănătate.

. =ste deza"ă&it de incapacitatea sa de a intra în co"petiţie cu

alţii, sau de a participa la acţiuni sporti$e. Această deza"ă&ire

poate lua proporţii dacă nu0şi &ăseşte co"pensaţii în alte do"enii,

de pildă o uşurinţă $erbală sau o "oti$aţie înaltă faţă de alte

ocupaţii.

G. >a e$ita toate acti$ităţile u"ane care presupun cura5, bra$ură

fizică sau care sunt co"petiti$e.

. Aprecierile sale în pri$inţa spaţiului, direcţiei, poziţiei,

aran5ării obiectelor fizice sunt nede"ne de încredere.

@opilul cu calităţi psi#o"otorii satisfăcătoare are caracteristicile

co"porta"entale opuse celor listate. =l este ener&ic, cu o coordonare

bună, atras de acti$ităţi "anuale, are ne$oie de odi#nă puţină, e7celează în

sport şi nu are nici o dificultate în "obilizarea resurselor fizice pentru o

acţiune.

Combinarea tuturor factorilor

Modalităţile de adaptare ale copilului nu pot fi bine înţelese dacă

personalitatea lui nu este studiată din "ai "ulte perspecti$e (unele au fost

descrise în acest test).

@*nd şirurile testului sunt foarte lun&i toate scorurile factoriale sunt

dispuse sub "edie. @*nd şirul este în&ust scorurile se deplasează deasupra

"ediei.

G


57/69

Un spectru lar& (8ide ran&e) indică întotdeauna inadaptări se$ere

care pot fi latente sau "anifeste. e obicei tulburarea este cronica şi

cedează uşor. Scorurile de stabilitate au o se"nificaţie considerabilă în

analiza personalităţii. iscrepanţele dintre scoruri sunt la fel dese"nificati$e ca şi poziţia lor deasupra sau dedesubtul liniei. acă scorul

cel "ai "ic este la "oti$aţie, ele$ul are o slăbiciune a i"pulsurilor şi a

deprinderilor şi nu face faţă responsabilităţii. acă cel "ai "ic scor este

scorul la realitate, apare tea"a, tensiuni e"oţionale, an7ietate, opinii

&reşite despre sine şi despre alţii, ca şi preocupări pentru idei nepotri$ite

(ine7plicabile), independent de poziţia scorului faţă de "edie.?a copiii cu spectre lar&i (?ar&e 1est an&es) nereuşita şcolară este

persistentă şi, foarte des, deconcertantă.

@opiii cu spectre restr*nse (;arro! 1est an&es) pot fi de

ase"enea afectaţi în adaptare, în special dacă scorurile lor la inteli&enţă

sunt deasupra sau sub "edie.

@opiii cu spectre restr*nse (li"itate), au "a5oritatea factorilor peste"edie. Acest lucru nu se"nifică auto"at că este $orba de o adaptare

nor"ală. Scorul de capacitate poate fi folosit în astfel de situaţii ca indiciu

al &radului de adaptare sănătoasă.

elaţiile co"parati$e între scorurile de stabilitate sunt utile în

depistarea tulburărilor din diferite arii co"porta"entale.

Un scor ridicat la li"ba5, un scor scăzut la realitate, unul ridicat la

"oti$aţie şi unul scăzut la co"porta"ent psi#o"otor, la aceeaşi persoană,

tinde să întărească ano"aliile e7istente în co"porta"entul de în$ăţare sau

adaptare. e$ersul este şi el $alabil.


58/69

1estarea şi sc#iţa de interpretare ar trebui să fie pri"ul pas făcut de

consilier asupra înţele&erii proble"elor de în$ăţare ale copilului, atitudinii

de$iante sau absolut particulare a personalităţii sale.

eci cele cinci arii co"porta"entale au fost propuse pentru studiu,

în "od sc#e"atic. =le sunt+

1. Inteligenţa* ca ni$el de eficienţă funcţională şi capacitate% ca

ni$el de "a7i"ă inte&rare a personalităţii.

. ;o&porta&entul /er#al* ca "i5loc de co"unicare zilnică şi

sc#i"b de idei.

. ;o&porta&entul $aţă de realitate* le&at de înţele&erea

sinelui şi de interacţiunea cu "ediul şi aspectele lui sociale,

spaţiale şi te"porale.

. 5spectul &oti/aţional al co&porta&entului* le&at de

consistenţa controlului personal, i"pulsul către realizare,

toleranţa la frustrare, atenţia susţinută şi capacitatea de a nu da

răspunsuri înt*"plătoare.

. ;o&porta&entul psiEo&otor* în le&ătură cu inerţia fizică,

abilitatea "usculară, atitudinea "otrică faţă de obiecte, 5udecata

şi răspunsul practic.

:nsuficienţa în oricare din aceste arii poate fi asociată cu+

co"porta"ente defensi$e personale, proble"e de co"porta"ent, retard,frică ne$rotică, conduite iresponsabile, a&resiuni asupra sinelui şi asupra

altora, tensiuni &enerate de an7ietate.

Ariile co"porta"entale ale factorilor de &rup definesc "ai specific

ceea ce este $a& nu"it 'proble"ă e"oţională a "intalului. 4roble"ele

e"oţionale sunt doar unele dintre inabilităţile bazale de a consona

e7pectanţele personale cu realitatea.

/


59/69

;u pute" defini aceasta ca o 'boală e"oţională. Moti$ul acestei

defense este de a suplini inabilitatea, de a se adapta şi supra$ieţui în

prezenţa critică a părinţilor, profesorilor, prietenilor. esi&ur, trebuie să ne

ocupă" de această inabilitate şi nu de de"onstraţiile e"oţionale faţă decine$a anu"e sau faţă de toţi ceilalţi.

Cum pot fi folosite re9ultatele la test în orientare

4rofesorii şi cei care conduc şcoala au pri$ile&iul de a sta cu copilul

o bună parte din zi. 1otuşi ei nu cunosc, sau nu înţele& co"porta"entul

"ultor copii% "oti$ul ar putea fi acela că nu se apreciază co"porta"entulîn toată co"ple7itatea lui 0 cu at*t "ai "ult cu c*t acti$ităţile şcolare nu

an&a5ează si"ultan toate disponibilităţile copilului. 4rofesorul ştie c*t de

bine citeşte sau desenează. =l $a citi bine ceea ce i se cere dar, în afara

şcolii poate a$ea o nereuşită totală. acă nu posedă aptitudinile necesare

pentru succes şcolar, ar putea eşua în acest do"eniu, dar ar putea fi plin de

succes în afara şcolii.

Profesorul 8i antrenamentul personalităţii

A cunoaşte proble"ele copilului nu însea"nă a le corecta. Uneori

c#iar profesorul îl poate a5uta% dacă, însă, se rezu"ă la a pune un

dia&nostic şi ră"*ne aici, îşi iroseşte resursele. A corecta aceste defecte

necesită toleranţă, confidenţă, tact, cal", ti"p şi o "uncă &rea. @orectarease face prin atitudini, intuiţie şi direcţionare corectă a co"porta"entului şi

"ai puţin prin cu$inte şi interpretări. 1estul este util pentru profesorii şi

consilierii care pot lua o atitudine practică în asistenţa copilului. =le nu $or

fi re$elate copilului, dec*t c*nd este absolut necesar. =ste preferabil să nu

oferi" scorurile de e$aluare. =ste bine să le folosi" în practică pentru a0i

for"a deprinderea care să0i corecteze deficienţele, fără a le folosi în

proceduri analitice.

-


60/69

=ndrumări psi


61/69

ezultatele la test pot fi folosite efecti$ ca punct de plecare pentru

întrebări puse părinţilor asupra co"porta"entului de acasă al copilului, a

relaţiilor lui cu fraţii şi surorile, cu părinţii, rudele şi prietenii de 5oacă.

Acesta ar fi "odul cel "ai le&iti" de a utiliza testele într0o şedinţă cu părinţii. Afir"aţii ca+ 'adu este ner$os, i"atur, iresponsabil sau retardat

nu0şi au locul într0un contact iniţial cu părinţii. acă se pun întrebări

&enerale, dar pertinente, $o" afla că părintele este doritor de a5utor. @*nd

piatra funda"entală a unei relaţii poziti$e a fost &ăsită, părinţii şi profesorii

sunt &ata să stabilească un plan pentru o acţiune care ur"ează să satisfacă

deopotri$ă copilul, profesorii şi părinţii. ;u $or fi etic#etări, i"puneri şi incri"inări. 1otul trebuie să se

desfăşoare într0o at"osferă cal"ă, realistă şi de satisfacţie reciprocă.

4ărinţii şi profesorii sunt în încurcătură faţă de "ulte din ano"aliile

co"porta"entale ale copiilor% ei încearcă "ulte "etode, unele utile, altele

inutile. =i nu sesizează întotdeauna fondul proble"ei şi nu luptă într0o

"anieră obiecti$ă. Unii părinţi sunt plini de resurse în aplicarea "etodelor

indicate de e7perţii in orientare, c#iar dacă acest fapt este irele$ant sau

c#iar nepotri$it. ;ereuşitele părinţilor nu $or fi interpretate &reşit drept

cauză a deficienţelor co"porta"entale. A"eliorarea conflictului desc#is

între părinţi şi copii este insuficientă pentru a trata cele "ai "ulte dintre

disfuncţiile co"porta"entului de în$ăţare.

Antrenamentul educaţional pe ba9a informaţiilor

obţinute prin testare

Se referă la cei patru factori de stabilitate+ li"ba5, realitate,

"oti$aţie şi psi#o"otricitate.

G


62/69

E?ersarea limba;ului

?i"ba5ul şi tulburările de co"unicare pot accentua retardul "intal.

=le pot coe7ista, pentru că una nu este cauza celeilalte. acă factorul

li"ba5 este i"plicat şi toţi ceilalţi factori sunt fa$orabili, antrena"entul

trebuie să se ocupe de î"bunătăţirea abilităţilor de li"ba5. Metoda şi

apropierea de copil sunt "ult "ai i"portante dec*t ceea ce se face pentru

a trata copilul. Jncrederea în profesor poate fi o sursă de satisfacţie pentru

copil. =a trebuie aco"paniată de un plan de sti"ulare siste"atică, pentru a

realiza pro&resul şi pentru e$aluarea scopurilor realizate (sau proiectate).

=ste indicată o acti$itate co"pensatorie, indi$iduală, atunci c*nd orarulclasei pare insuficient, pro&resul lent. @onceptul de inteli&enţă trebuie

utilizat cu prudenţă şi discri"inare. @*nd inteli&enţa copilului este

adec$ată, el este apt pentru o în$ăţare nor"ală. ?ipsa de sti"ulare la

"o"entul oportun (pentru copii care în$aţă "ediocru) $a perpetua

inco"petenţa educaţională. eficienţele de li"ba5 pot fi depăşite dacă sunt

depistate ti"puriu şi tratate te"einic.


63/69

pe sine, pe alţii şi lu"ea în &eneral. 4entru a trata aceasta percepţie

denaturată a realităţii este indicată o abordare nondirecti$ă 0 în special, în

cazul copiilor care sunt foarte sensibili şi se refu&iază în idei şi senti"ente

nerealiste. Qin*ndu0le prele&eri "orale şi contrariindu0i nu se a"elioreazăcu ni"ic senti"entele sau "odul lor de a &*ndi. ?auda sinceră şi alte

"i5loace de recunoaştere a "eritelor lor practice sau teoretice îi pot face să

iasă din lu"ea lor şi să se aco"odeze oa"enilor şi e$eni"entelor aşa cu"

sunt ele în realitate. Jn cazul în care copilul este e"oti$, $a refuza să se

producă public. @onda"narea şi pedepsirea, nu au nici un efect poziti$

asupra atitudinii sale% "ai "ult $or fa$oriza retra&erea în sine şi $or intensifica an7ietatea şi insecuritatea. @opii care au contacte slabe cu

realitatea, au dificultăţi în ceea ce pri$eşte co"pre#ensiunea, în special

interpretarea, ceea ce nu trebuie considerat ca o inabilitate de interpretare.

4roble"a de bază este o tulburare a &*ndirii şi o proastă or&anizare a

se"nificaţiilor.

acă dificultăţile de li"ba5 şi de percepţie a realităţii coe7istă la

acelaşi copil, el trebuie plasat într0un &rup care beneficiază de e7erciţii

pentru î"bunătăţirea interpretării şi se"nificaţiei.

4roble"ele sale în pri$inţa sănătăţii se tratează într0o "anieră neutră

non0alar"antă. @opii lipsiţi de si"ţul realului $or fi în$ăţaţi să0şi adapteze

co"porta"entul la situaţii noi şi c*t "ai $ariate% să se folosească de

"odalităţi diferite de a face acelaşi lucru şi să0şi di$ersifice interesele.

Motivaţia

@opilul cu "oti$aţie deficitară este una dintre cele "ai acute

proble"e cu care se confruntă profesorul. 1erapia constă într0o

direcţionare atentă şi consistentă, fără anta&onis"e şi incorectitudini sau

acţiuni puniti$e% nu se $or accepta însă scuze pentru acti$itatea lui

necorespunzătoare. 4rofesorul trebuie să e$ite referirile repetate la

GF


64/69

co"porta"entul ele$ului. acă nu se iau în considerare "icile &reşeli şi

dacă ne concentră" asupra acti$ităţii în sine, tensiunea $a putea fi

rela7ată, iar conflictul ele$0profesor atenuat. ;u"ărul sarcinilor $a fi redus

(te"porar), pentru a insufla un cr*"pei de succes, care să fa$orizezesenti"entele poziti$e. 4rofesorul trebuie să $orbească c*t "ai puţin şi c*t

"ai precis, să0şi co"unice clar intenţiile. acă obser$ă o corespondenţă

între co"porta"entul său şi cel al copilului este pe punctul de a0l c*şti&a

e"oţional.

:nconsec$enţa în aprecieri, a"eninţările şi criticele (c#iar 5ustificate)

pro$oacă pierderea respectului şi sub"inarea influenţei.

@opilul sub"oti$at trăieşte la discreţia "ediului încon5urător. Orarul

zilnic, acti$ităţile obişnuite, or&anizarea, au un efect benefic asupra lui,

c#iar dacă la început le e$ită. :zolarea, dacă nu este folosită ca pedeapsă,

este utilă pentru copil. @opilul distrat (neatent) are ne$oie de e7erciţii bine

&*ndite încă din copilăria "ică. acă nu a beneficiat de ele acasă opune

rezistenţă în şcoală. A satisface capriciile acestor copii neascultătoriînsea"nă a le face un deser$iciu, "ai ales că sunt rar satisfăcuţi de ceea ce

obţin.

Eficienţa psi


65/69

sale, nu0i place să fie co"parat cu cel care e7celează în sport, 5ocuri fizice

şi alte acti$ităţi care presupun aptitudini psi#o"otrice. ecunoaşterea şi

acceptarea inabilităţii este foarte i"portantă. =l trebuie influenţat cu

fer"itate dar şi cu tact, pentru a se lansa în acti$ităţi care nu0i con$in.=$itarea an7ietăţii şi criticii sunt necesare pentru a aduce pro&resul în

acti$itate. Unii adolescenţi îşi acceptă defectele şi le co"pensează prin

cunoştinţe acade"ice. 1otuşi au senti"ente de insecuritate pentru că nu0şi

pot per"ite să ocupe o poziţie în ec#ipa de co"petiţie sporti$ă a şcolii, (de

e7e"plu).

Personalitate 8i educaţie

acă scopul educaţiei este de a produce o dez$oltare ar"onioasă şi

rezonabilă a atributelor esenţiale ale personalităţii fiecărui copil, două

c#estiuni sunt considerate i"portante, pentru a "enţine şi î"bunătăţi, prin

educaţie o societate sănătoasă+

.


66/69

ridică practica educaţională.

. =ste ade$ărat că diferitele aptitudini şi aspiraţii u"ane au

potenţiale e&ale pentru indi$id şi dez$oltarea socială R


67/69

ne$rotică dacă pune în u"bră e7ersarea necesară a altor factori.

;u"ai apro7i"ati$ un sfert din ceea ce face o"ul an&a5ează

funcţia co"pre#ensi$ă, restul este arbitrar şi inco"pre#ensibil.

. =7pri"area sinelui este o $irtute care trebuie $alorizată şi

dez$oltată R

;u în "od necesar. =7pri"area sinelui trebuie aco"paniată de alte

trăsături de personalitate. acă ea este încura5ată doar pentru a se

autosatisface, aproape întotdeauna $a duce la creşterea

etero&enităţii intrapersonale. ezultatul este un indi$id

neor&anizat. =7pri"area sinelui sporeşte "anifestările

co"porta"entului anor"al.

G. >irtuţile sociale (de tipul cooperării, apartenenţei la &rup,

conducerii ) sunt "ai i"portante dec*t "ateriile şcolare R

;u. Sunt la fel de i"portante şi nei"portante. Oa"enii pot să nu

folosească ceea ce în$aţă la citire şi arit"etică. =i pot folosi &reşit

anu"ite $irtuţi sociale. @ooperarea poate de$eni "ediocritate

colecti$ă, cresc*nd o"o&enitatea &rupului şi sub"in*nd ener&iile

lui "intale. @onducerea poate fi folosită în scopuri distructi$e.

Apartenenţa la &rup poate produce o stupidă unifor"izare din

care să rezulte de&enerarea socială.

. 4onderea disciplinelor ştiinţifice trebuie să fie "ai "are dec*t

cea a disciplinelor u"aniste R

;u. A"bele dez$oltă aspecte diferite ale "intalului şi sunt la fel de

i"portante pentru e$oluţia u"ană şi sănătatea "intală.

Multe alte întrebări si"ilare pot pri"i răspuns pe baza celor două

aserţiuni "enţionate.

G


68/69

Cuprinsul

PR5,)7R7 C,R7LD 7 )()6L6;........................................................................................

MA1=:A?U? 1=S1U?U:.............................................................................................................................AM:;:S1A=.........................................................................................................................................: ;


69/69

S@OU: S1A;A..................................................................................................................................A

manual de interpretare

Documents