managemetul distributiei produselor petroliere studiu de caz - statia de distributie petrom...
TRANSCRIPT
Managemetul distribuţiei produselor petroliere
Studiu de caz: Staţia de distribuţie Petrom Moineşti
Cuprins: Introducere.......................................................................................................................3
Capitolul I. Particularităţile distribuţiei produselor petroliere...............................5I.1.Conţinutul şi funcţiile distribuţiei5
Conţinutul distribuţiei..................................................................................................6Rolul distribuţiei..........................................................................................................6
I.2 Managementul distribuţiei;.........................................................................................8I.3 Coordonarea şi controlul distribuţiei;.........................................................................9I.6. Concluzii;...............................................................................................................11
Capitolul II. Organizarea, coordonarea şi controlul distribuţiei la SC PETROM SA 12
II.1. Prezentarea firmei..................................................................................................12Explorare şi producţie................................................................................................16
II.2. Organizarea activităţii de distribuţie în cadrul Petrom..........................................18II.4. Coordonarea distribuţiei în cadrul Petrom............................................................23II.5. Controlul distribuţiei în cadrul Petrom..................................................................23II.6. Concluzii................................................................................................................24
Capitolul III. Planificarea distribuţiei în cadrul Petrom...........................................26III.1. Planificarea strategică şi operaţională..................................................................26
III.1.1. Planificarea mix-ului de marketing...............................................................28III.1.2. Planificarea vânzărilor...................................................................................29III.1.3. Planificarea preţurilor....................................................................................30III.1.4. Planificarea stocurilor....................................................................................31
III.2. Planificarea activităţii de distribuţie în cadrul SNP PETROM Moineşti.............32III.2.1. Dosarul staţiei de distribuţie SNP Petrom Moineşti......................................38III.2.2. Funcţiile principale ale staţiei de distribuţie Petrom Moineşti......................40III.2.3. Sarcinile secţiilor comerciale în relaţia cu staţia de distribuţie Petrom Moineşti.....................................................................................................................41
III.3. Planificarea transporturilor...................................................................................44III.4. Planificarea operaţiilor de primire, recepţie, depozitare şi manipulare a produselor petroliere......................................................................................................49III.5. Recepţia documentelor de însoţire şi a stării mijlocului de transport...................50III.6. Concluzii...............................................................................................................56
Concluzii 57Bibliografie 59
2
Introducere
SNP Petrom este una dintre companiile care au o pondere importantă în economia
României. În acelaşi timp, SNP Petrom tinde să devină un participant regional important
şi activ într-o economie globalizată, extinzându-şi afacerile de distribuţie produse
petroliere şi exploatare în ţările vecine sau relativ apropiate. Perspectivele legate de
traversarea României de magistrale de transport de produse petroliere fac să crească, în
viitor, importanţa României şi, implicit, a SNP Petrom, în comerţul mondial cu produse
petroliere. Distribuţia astfel considerată nu transformă produsele, ci creează „utilităţi”. Ea
îndeplineşte mai multe funcţiuni identice, fie că este asigurată de către producătorul
însuşi, fie prin intermediari: transport de mărfuri, stocate, tranzacţii (transfer de
proprietate, finanţare), comunicare cu privire la anumite atribute ale produselor
petroliere. Caracteristicile fizico-chimice ale produselor petroliere impun o anumită
modalitate de distribuţie a acestora.
Acesta implică şi alegerea modalităţii de realizare a distribuţiei produselor petroliere.
Deoarece distribuţia reprezintă, astăzi, mai mult decât simpla plasare a produselor pe
piaţă, această activitate trebuie realizată pornind de la criteriile de eficienţă economică a
acesteia. Prin urmare specificul produselor petroliere determină un specific al distribuţiei
acestora, iar pentru întreprindere aceasta reprezintă un anumit management al activităţii
de distribuţie.
O influenţă esenţială asupra managementului distribuţiei o are produsul, care trebuie
transferat din sfera producţiei în sfera consumului final. Analiza de produs, în acest
context, are la baza următoarele elemente de caracterizare:
- proprietăţile fizico-chimice: starea de agregare, sensibilitate la mediu, greutate,
mărime, posibilitate de păstrare;
- proprietăţile tehnico-funcţionale: parametri tehnici, dependenţa tehnică de utilizare;
- necesitatea de completare a funcţionalităţii produsului prin prestarea unor servicii în
timpul sau după vânzarea produsului;
- nivelul calitativ şi de preţ ridicat, mediu sau scăzut;
- condiţii de cunoştinţe de specialitate la vânzare (inclusiv de service);
- necesarul de consum şi posibilităţile de cumpărare;
- sensibilitatea la imaginea de marca;
- gradul de noutate, respectiv stadiul ciclului de viata al produsului.
Problemele legate de protecţia mediului devin din ce în ce mai influente în stabilirea
noilor metode de distribuţie agreate de societatea civilă. Cu toate acestea distribuţia
considerată o activitate economică trebuie apreciată după criteriile de eficienţă şi
3
eficacitate. Dorinţa mea în această lucrare este de a demonstra că un bun management al
distribuţiei produselor petroliere poate conduce la o bunăstare a tuturor părţilor interesate:
acţionari, personal, investitori, clienţi, distribuitori, societatea civilă şi instituţiile statale.
Principalele companii pe piaţa de distribuţie de carburanţi din România sunt: OMV cu o cotă de piaţă de 28% şi 600 benzinării LukOil cu 25% şi 300 benzinării Rompetrol cu 18-20% şi 350 benzinării (din care 114 proprii, restul Partener şi
Expres) MOL cu 14% şi 119 benzinării
Exemplul societăţii Petrom este un exemplu de succes al aplicării unui management
al distribuţiei adecvat timpului prezent. Organizarea şi funcţionarea staţiilor de distribuţie
necesită o bună cunoaştere a logisticii şi fluxului de clienţi, ceea ce impune o analiză
obligatorie a planificării distribuţiei de produse petroliere.
4
Capitolul I. Particularităţile distribuţiei produselor
petroliereDistribuţia – reprezintă activitatea comercială prin care produsele sunt transportate
de la producător la cumpărător. Acest lucru presupune asigurarea transportului şi a
depozitării urmate de vânzarea produselor şi serviciilor. Distribuitorul este persoana
fizică sau juridică responsabilă de distribuţie. Evident că în realizarea activităţii de
distribuţie sunt implicate mai multe persoane care au o anumită influenţă asupra acesteia.
Astfel, că modul în care este distribuită producţia prin identificarea tuturor părţilor
implicate este denumit canalul de distribuţie.
Deoarece, activităţile unei firme trebuie realizate după anumite criterii de eficienţă şi
eficacitate, conducerea firmei trebuie să asigure un management al acestei activităţi.
Astfel, că definim Managementul distribuţiei –ca fiind, previzionarea, organizarea,
coordonarea şi controlul activităţilor aferente distribuţiei.
I.1. Conţinutul şi funcţiile distribuţiei;
Conţinutul distribuţiei este dat de influenţa şi locul acestei activităţi în cadrul firmei.
Acest lucru este dat de către valoare adăugată a activităţii de distribuţie pentru firmă.
În cadrul firmei distribuţia îndeplineşte o serie de funcţii, printre acestea avem:
funcţia comercială: Modalitate de promovare a unui produs;
funcţia marketing: Componentă a mix-ului de marketing;
funcţia logistică: Activitate de transport, depozitare şi vânzare a producţiei;
funcţia financiară: Integrare în aval – strategie de creştere a firmei.
Distribuţia ca şi componentă a mix-ului de marketing care creează „utilităţi” –
reprezintă un serviciu de a pune la dispoziţie produsul la locul şi în momentul actului de
cumpărare (plasarea produsului pe piaţă). Astfel, distribuţia reprezintă o responsabilitatea
directă a producătorului. Însă în urma unei analize a profitabilităţii (a valorii adăugate),
firma alege pieţele sau zonele pe care le deserveşte asigurând distribuţia produselor şi
celelalte zone pe care le cedează distribuitorilor.
Conceptul de distribuţie a mărfurilor/serviciilor, prin locul şi rolul pe care îl ocupă în
sfera reproducţiei sociale, aparţine celei de-a treia faze a reproducţiei, şi anume
schimbului (fazele reproducţiei sociale fiind producţia, repartiţia, schimbul şi consumul).
Distribuţia acoperă ansamblul operaţiilor prin care un produs/serviciu ce iese din sfera de
fabricaţie este pus la dispoziţia consumatorului sau utilizatorului.
5
În domeniul distribuţiei mărfurilor şi serviciilor, având în vedere importanţa diverselor
activităţi legate în principal de transferul bunurilor/serviciilor din sfera producţiei în sfera
consumului a apărut o mare diversitate de concepte.
Conţinutul distribuţiei
Termenul de distribuţie desemnează ansamblul mijloacelor şi al operaţiunilor care asigură
punerea la dispoziţia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor şi serviciilor
realizate de către întreprinderile producătoare. Sau, altfel spus, distribuţia reprezintă
procesul prin care bunurile şi serviciile sunt puse la dispoziţia consumatorilor
intermediari sau finali, asigurându-li-se acestora facilităţile de loc, timp, mărime etc.,
potrivit cerinţelor pe care le manifestă în cadrul pieţei.
Mijloacele şi operaţiunile desemnate prin termenul de distribuţie se clasifică în două mari
categorii, ce pot fi consemnate prin noţiunile de “distribuţie comercială” şi “distribuţie
fizică”. Distribuţia comercială constă în a transfera titlul de proprietate asupra produsului
de la producător la consumator. Distribuţia respectivă poate fi asigurată prin intermediul
agenţilor de distribuţie. Aceştia pot fi individuali, ca de exemplu vânzătorii din
întreprindere, sau pot fi întreprinderi de comerţ cu ridicata, societăţi comerciale ce se
ocupă de comerţul prin corespondenţă sau de comerţul cu amănuntul etc. Distribuţia
fizică, la rândul său, constă în a pune, din punct de vedere material, bunurile şi serviciile
la dispoziţia consumatorilor, cu ajutorul mijloacelor de transport şi al stocajului.
Rolul distribuţiei
Producătorii şi consumatorii, în cadrul oricărei societăţi, sunt separaţi prin distanţă, prin
ignorarea reciprocă a mijloacelor şi nevoilor, prin disproporţii între cantităţile oferite de
către fiecare producător şi cele cerute de fiecare consumator, precum şi prin decalajul
dintre perioadele de realizare a produselor şi momentul manifestării nevoilor. Comerţul,
ca fază intermediară esenţială între funcţia producţiei şi cea a consumului sau a utilizării,
trebuie să asigure echilibrul necesar în cadrul pieţei şi fluiditatea actelor de vânzare-
cumpărare. Pornind de la aceste considerente, distribuţiei îi revine rolul de a regularizare,
de mişcare a bunurilor şi serviciilor între producţie şi consum şi de a satisface nevoile
consumatorilor, furnizându-le o serie de servicii ca: proximitatea preţului de vânzare,
posibilitatea de a alege dintr-un sortiment larg bunurile şi serviciile ce corespund cel
mai bine nevoilor şi exigentelor etc. Realizarea echilibrului necesar în cadrul pieţei de
către activitatea de distribuţie reuneşte un ansamblu de funcţii economice esenţiale atât
pentru producători cât şi pentru consumatori, permiţând scurgerea producţiei spre locurile
de consum, în cele mai bune condiţii agreate de aceştia.
6
Între principalele funcţii ale distribuţiei, literatura de specialitate consemnează:
• schimbarea proprietăţii asupra produsului, respectiv efectuarea transferului succesiv al
dreptului de proprietate de la producător la consumator prin intermediul actelor de
vânzare-cumpărare;
• deplasarea produselor de la producător la consumator prin intermediul activităţilor de
transport, stocare, condiţionare, manipulare, demontare sau asamblare, ambalare, etalare,
vânzare etc.;
• informarea, consilierea şi asigurarea service-ului după vânzare în vederea asigurării
unei bune informări a clientelei cu privire la posibilităţile de satisfacere a diverselor
trebuinţe, facilitării operaţiunilor de alegere a produselor necesare şi ajutării în procesul
de întreţinere şi utilizare a diverselor bunuri achiziţionate;
• finanţarea unor operaţiuni comerciale , funcţie ce are în vedere existenţa unor cazuri în
care agenţii de distribuţie finanţează întreprinderile de producţie în procesul de
cumpărare şi stocare a produselor în unele perioade în care mărfurile vor fi produse şi nu
vor fi vândute imediat clientului final.
Funcţiile enumerate scot în evidenţă faptul că rolul distribuţiei este multiplu şi benefic
atât pentru producător cât şi pentru client (fig. I.1.).
Faţă de producător, distribuţia operează o regularizare a activităţii de fabricaţie,
permiţându-i acestuia o eşalonare a producţiei pe parcursul întregului an gestionar prin
comenzi în avans şi prin stocaje, operaţiuni care fac ca efectele oscilaţiilor sezoniere sau
conjuncturale ale cererii să fie anihilate, distribuţia participând la eforturile financiare ale
producătorilor, plătind bunurile care se stochează fără a avea certitudinea vânzării lor. De
asemenea, distribuţia, prin funcţiile sale, permite producătorului să-şi orienteze producţia
şi să-şi trimită peste tot produsele sale, pe baza intereselor reciproce, prin participarea la
organizarea şi realizarea acţiunilor promoţionale, destinate asigurării unei mai bune
vânzări a produselor sau serviciilor.
În ceea ce priveşte clientul, distribuţia are, de asemenea, un rol esenţial. Ea pune la
dispoziţia acestuia, acolo unde el se găseşte şi când doreşte, bunurile necesare, în
cantităţile solicitate. Prin asemenea facilităţi, distribuţia îl scuteşte pe client de mari
deplasări, de eforturi pentru efectuarea unor cumpărături mari şi imobilizări de sume,
care, astfel disponibilizate, pot fi folosite în alte scopuri.
7
Figura I.1. Obiectivele Distribuţiei
I.2. Managementul distribuţiei;
Prin managementul distribuţiei se înţelege procesul de previzionare (planificare),
organizare, conducere şi control al activităţilor care permit transferul produselor sau a
serviciilor de la un producător la utilizatori sau consumatori finali.
Fiecare din funcţiile managementului aplicate în cadrul activităţii de distribuţie permite
realizarea obiectivelor de eficienţă economică şi managerială.
Cu toate acestea:
Planificarea activităţii de distribuţie contribuie la evaluarea posibilităţilor pe termen lung
de apreciere a modului economicos de realizare a distribuţiei. Decizia de externalizare
sau integrare în aval trebuie argumentată de cifrele care sunt rezultante dintr-o analiză pe
termen lung. Planificarea are menirea de a stabili şi dimensiunile reale pe care le va
atinge distribuţia în viitor, locul şi rolul acesteia în crearea lanţului valorii al
întreprinderii. Pot fi evaluate diferite căi de distribuţie care să permită atingerea eficienţei
resurselor utilizate. Distribuţia rutieră, feroviară şi/sau maritimă trebuie considerate ca
variante plauzibile de deservire a clienţilor. Particularităţile fiecărei modalităţi trebuie
apreciate şi totodată considerate căi de perfecţionare a serviciului de distribuţie şi
minimizare a costurilor aferente acestei activităţi.
La această etapă se poate aprecia dimensiunea strategică, operaţională şi funcţională a
distribuţiei de produse petroliere.
Organizarea activităţii de distribuţie, reprezintă modalitatea de transpunere în practică a
modului de realizare a distribuţiei utilizând diversele capacităţi ale întreprinderii
producătoare. De exemplu, dacă se apreciază că distribuţia nu reprezintă o activitate care
să permită obţinerea unui spor de valoare adăugată ridicată, atunci acest lucru se reflectă
în lungimea şi structura canalului de distribuţie.
Un canal de distribuţie este o cale spre piaţă care se extinde de la un producător de
produse sau servicii la utilizatorul sau consumatorul final. Membrii unui canal de
distribuţie sunt denumiţi, actori ai distribuţiei:
Comercianţii (angrosişti şi detailişti care îşi însuşesc marfa);
Agenţi (comisionari, reprezentanţii producătorului, agenţi ne vânzări – negociază
în numele producătorului dar nu-ţi însuşesc marfa);
Mijlocitorii (societăţi de transport, bănci, agenţii de publicitate – participă la
distribuţie dar nu îşi însuşesc marfa şi nu negociază);
În România la nivelul comercianţilor angrosişti se utilizează des următoarea
diferenţiere: cei care au depozite, au agenţi de vânzare şi fac livrări sunt denumiţi
distribuitori. Cei care au depozite dar nu au agenţi de vânzări şi în general nu fac livrarea
mărfii sunt denumiţi angrosişti. Prin urmare calitatea de distribuitor este dată de
implicarea acestuia în eficientizarea comercializării produselor pe piaţă. De aceea, se
8
poate vorbi despre o strânsă colaborare dintre producători şi distribuitori prin prisma
intereselor comune. Astăzi, pe o piaţă suprasaturată de majoritatea produselor, este
nevoie de a dispune de o distribuţie operativă care să permită satisfacerea nevoilor
clienţilor cât mai eficient pentru acesta şi firma.
Distribuţia poate fi ca o prelungire a firmei producătoare deoarece aceasta este direct
interesată de a-şi plasa marfa pe piaţă. Distribuitorul la rându-i vede oportunitatea de a
plasa mărfuri de acelaşi tip de la diverşi producători pentru ca cei interesaţi să fie
satisfăcuţi de oferta de produse. În consecinţă, distribuitorul nu lucrează doar cu un
singur producător pentru că ar deveni vulnerabil în faţa competitorilor săi. De aceea,
transportul, logistica şi revânzarea realizată de distribuitor sunt considerate un nou tip de
afacere care este dependentă de condiţiile şi structura pieţei de referinţă.
I.3. Coordonarea şi controlul distribuţiei;
Coordonarea şi controlul unei activităţi economice, presupune ca aceasta să fie realizată
pornind şi de al activităţile cu care intră în relaţie de inter-condiţionalitate. Acest lucru
este valabil şi în cazul distribuţiei (fig. I.1.). Fiind considerată o etapă de deservire a
pieţei, distribuţia, este dependentă de cererea solvabilă fluctuantă ceea ce impune o
nevoie de a aprecia corect modul în care se poate realiza distribuţia producţiei finite.
Acest aspect impune ca distribuţia să fie dependentă de vânzările programate şi
comenzile ferme din partea clienţilor fideli.
Figura I.2. Coordonarea Distribuţiei
9
Controlul distribuţiei are menirea de a aprecia gradul de realizare a obiectivelor privind
eficienţa activităţii de distribuţie. Pornind de la acestea managerii realizează un
diagnostic al distribuţiei în cadrul întreprinderii. Acesta include o inspectare a modului în
care derularea distribuţiei este conformă cu procedurile de lucru impuse de
managementul întreprinderii pornind de la finalitatea economică a acestora.
În mediul de afaceri prezent, ca şi în cel viitor, nu este recomandabil pentru firme să pună
în aplicare şi să execute acele strategii care urmăresc numai îndeplinirea planului de
marketing cu cele mai mici costuri posibile. Logistica are un rol din ce în ce mai
important în activitatea firmelor, aflându-se într-o conexiune permanentă cu producţia,
vânzarea, marketingul şi servirea clienţilor. Provocările la care trebuie să facă faţă firmele
se referă la obţinerea unui avantaj deplin din utilizarea logisticii în calitate de arma
competitivă. Prin organizarea unei activităţi logistice eficiente, această funcţie îşi va
putea aduce o contribuţie reală la creşterea rentabilităţii firmei.
La fiecare nivel al distribuţiei trebuie să luăm în considerare (fig. I.2.):
1. Cine la deciziile de reaprovizionare: cantitatea de produse, frecvenţa şi
programarea, cine se ocupă de aprovizionare.
2. Ca gamă de produse este transportată/manipulată?
3. Programarea livrărilor, primirea comenzilor şi manipularea livrărilor.
4. Produsele depozitate disponibile în stoc suficienţa stocului, rotaţia stocului,
condiţiile de stocare stocarea sezonieră
5. Apropierea de piaţă; acoperirea pieţei potenţiale.
6. Divizarea loturilor.
7. Primirea şi procesarea comenzii.
8. Selecţionarea, împachetarea şi încărcarea produselor.
9. Livrarea: programare / frecvenţă / rută.
10. Administrarea comenzilor: facturi, extrase de cont.
11. Controlul creditului: seriozitatea clientului; limitele creditului; condiţiile de
creditare / finanţare; colectarea banilor şi stimulente.
12. Administrarea preţurilor: modificări de preţuri, valoarea reducerilor de preţ,
influenţa factorilor de timp.
13. Vânzarea, promovarea, activităţile promoţionale, sondarea vânzării şi a
reprezentării.
Relaţiile cu clientul:
- Reprezentare
- Administrarea garanţiilor
- Schimbări aduse produsului, stabilirea preţului
10
- Performanţa produsului
- Suport tehnic - în oameni şi materiale
Informaţii de piaţă:
- Acţiunile concurenţilor
- Performanţele în respectiva ramură şi în domeniul vânzărilor /
stocării / disponibilităţii produsului
- Rapoarte asupra produsului şi utilizatorului său
- Noi oportunităţi
Ce reduceri / majorări de preţuri trebuie aplicate? Sunt ele obişnuite pentru
respectivul domeniu de activitate? Sunt corespunzătoare serviciului? Ar trebui făcut
mai mult?
Cât de important este produsul nostru pentru ei? Cât de importanţi sunt ei pentru noi?
Figura I.3. Activităţile de sprijin ale distribuţiei
I.6. Concluzii;
Distribuţia a devenit o modalitate de a impune bariere de intrare pe o piaţă. Fără o reţea
de distribuţie bine pusă la punct nici nu ne putem imagina realizarea unei performanţe
deosebite. Acest lucru impune considerarea distribuţiei ca o activitate strategică care
trebuie considerată pe termen lung. Beneficiile realizării acestei activităţi prin integrare
sau externalizare trebuie apreciate doar la nivel de perioade lungi. Dinamica mediului
economic – social – politic – concurenţial impune anumite ritmuri de implementare a
tehnologiilor de realizare a afacerilor, un nou tip de know-how care stabileşte noi direcţii
de eficientizare a unei activităţi comerciale.
11
Capitolul II. Organizarea, coordonarea şi controlul
distribuţiei la SC PETROM SA
Managementul unei activităţi presupune pe rând: (a) planificarea acelei activităţi pe
baza analizei previziunilor ; (b) organizarea acelei activităţi aplicând principiile
manageriale în cadrul întreprinderii; (c) coordonarea activităţii respective pornind de la
setul complex de activităţi aferente şi mijloacele necesare şi/sau disponibile; şi (d)
controlul activităţii desfăşurate ca un feed-back la efectul celorlalte trei elemente:
planificare, organizare şi coordonare. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate tipurile de
activităţi realizate în cadrul unei unităţi de producţie, inclusiv distribuţia. Evident există
anumite particularităţi ale fiecărei activităţi în parte ceea ce face ca metodele şi tehnicile
aplicabile să fie distincte, iar succesul să nu fie garantat de nici una dintre acestea.
II.1. Prezentarea firmei
Regia Autonomă a Petrolului PETROM R.A. să înfiinţat în anul 1991. Tot atunci se
stopa scăderea producţiei de ţiţei din România, iar Petrom devine membru al Petrol
Recovery Institute-Canada. O dată cu înfiinţarea Societăţii Naţionale pentru Resurse
Minerale în anul 1995, se promulgă noua Lege a Petrolului.
În anul 1997 se înfiinţează Societatea Naţională a Petrolului PETROM S.A., se
stabilesc obiectivele principale ale strategiei de privatizare. Au fost elaborate şi aprobate
standardele de firmă, concomitent cu lansarea pe piaţă a: benzinei Super Plus etilată,
benzinei Super Plus fără Plumb şi primului ulei de motor 20W40, din gama de produse
RO3.
Se obţine Licenţa de explorare şi exploatare pentru perimetrul JusalY din Kazahstan
şi se înfiinţează filiala PETROM Ungaria KFT şi reprezentanţele Petrom din
Azerbaidjan şi Republica Moldova.
În anul 1999 a fost anunţată public descoperirea celui mai mare zăcământ petrolier
românesc din ultimii 25 de ani, pus în evidenţă în Platoul continental al Mării Negre prin
sonda Pescăruş 60. Are loc prima etapă a restructurării organizatorice prin
12
disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de up-stream, demarându-se
totodată prima etapă a privatizării companiei printr-o acţiune de majorare de capital.
În anul 2000 a fost inaugurat, în cadrul sucursalei PETROM Videle, unul dintre cele
mai moderne spitale din România. În Ungaria continuă dezvoltarea reţelei de distribuţie
produse petroliere aparţinând PETROM prin construirea unor noi benzinării în Nagylak,
Szedeg, Budapesta şi Hegyshalom. S-au demarat negocierile pentru înfiinţarea unei
alianţe strategice între PETROM, KAZAHOIL şi KAZTRANSOIL pentru realizarea unui
coridor de transport ţiţei din Kazahstan către Europa Centrală şi de Est. A început
dezvoltarea unei reţele de distribuţie produse petroliere PETROM în Republica Moldova,
prin achiziţionarea a patru benzinării.
În decembrie 2004, pachetul majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de către OMV
AG, cea mai mare companie austriacă şi lider de piaţă în segmentul petrolier în Europa
Centrală şi de Est.
În 2005 structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei
operaţionale şi s-a lansat noul concept "Full Agency". Tot în 2005 s-au lansat noi produse
pe piaţă Top Premium 99+ şi Top Nordic Diesel. Demararea primelor proiecte de
explorare seismică 3D în România.
Adresa: Calea Victoriei nr. 109, Sector 1, Bucureşti
Telefon: +4021/315602, Fax: +4021/3155166, Pagina web: www.petrom.ro
Nr. Înreg. Reg. Com.: J40/8302/1997, Cod fiscal: R1590082
Petrom poate fi considerat ca fiind unul din cei mai importanţi operatori cu un
grad ridicat de integrare în domeniu petrolier. Integrarea cuprinde etape precum:
exploatarea zăcămintelor şi producţia de ţiţei şi gaze naturale; rafinare şi petrochimie;
distribuţia şi comercializarea de carburanţi şi produse complementare.
Concomitent compania se orientează spre realizarea de activităţi conexe care facilitează
creşterea valorii întreprinderii şi apărarea tuturor categoriilor de grupuri de interese:
acţionari, angajaţi, societatea civilă cât şi autorităţile statale.
13
Structura acţionariatului Petrom
Petrom este în prezent deţinut în proporţie de 51% de către OMV, 40,74 % -
Statul Român, 2,03% - Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi 6,23% -
acţionarii minoritari.
Tabel I.1: Structura Acţionariatului Petrom S.A.
Nr.
crt
Acţionari Număr de
acţiuni
Capital (RON) Procent
(%)
1 OMV
AKTIENGESELLSCHAFT
28.560.258.100 2.856.025.810 51,000
2 Ministerul Economiei şi
Comerţului (MEC)
22.814.847.516 2.281.484.751,6 40,740
3 Banca Europeana pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare
(BERD)
1.134.494.321 113.449.432,1 2,026
4 Acţionari persoane fizice şi
juridice, romane şi străine
3.490.906.141 349.090.614,1 6,234
5 Total 56.000.506.078 5.600.050.67,8 100,000
Corporaţia OMV
Cu OMV în calitate de acţionar majoritar, Petrom face parte din cel mai mare
grup de petrol şi gaze din Europa Centrala şi de Est, având rezerve de petrol şi gaze de
peste 1,4 miliarde de barili echivalent petrol (BEP), o producţie zilnica de aproximativ
340.000 BEP şi o capacitate de rafinare de 26,4 milioane tone pe an. În prezent, OMV
deţine 2.457 de staţii de distribuţie în 13 ţări. Cota de piaţă a grupului în segmentul de
Rafinare şi Marketing în regiunea Dunării este acum de aproximativ 18%.
OMV Aktiengesellschaft este cea mai mare companie industrială listată din
Austria, lucru dovedit de vânzările în valoare de 9,88 miliarde de euro şi un număr de
6.475 angajaţi în 2004 şi o capitalizare a pieţei de aproximativ 13 miliarde de euro. Lider
în industria de petrol şi gaze din Europa Centrala, OMV desfăşoară activităţi de rafinare
şi marketing în 13 ţări. Grupul şi-a propus atingerea unei cote de piaţă de 20% până în
2010.
14
Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi din Europa de sud-est,
a parcurs în anul 2004 cea mai importantă etapa a existenţei sale şi anume schimbarea
formei de proprietate, prin privatizare. Acţionarul majoritar, compania austriaca OMV,
este un partener puternic şi în plin proces de dezvoltare, ceea ce asigura condiţiile optime
pentru viitorul Petrom (tabelul I.2).
Tabelul I.2: Rezultate financiare PETROM
Rezultate financiare
Valoare la
bursă
: 8,4 miliarde Euro, septembrie 2007;
Anul Cifra de afaceri:
2006 : 13.078 milioane RON (3.709 milioane Euro)
2005 : 10.760 milioane RON (2.970 milioane Euro)
2004 : 2,14 miliarde Euro - creştere cu 12,8% faţă de 2003
2003 : 1,9 miliarde Euro
Anul EBITDA (profit înainte de dobândă, taxe, depreciere şi amortizare):
2006 : 3.600 milioane RON (1.020 milioane Euro)
2005 : 1.884 milioane RON (520 milioane Euro)
Anul Profit Operaţional:
2006 : 2.777 milioane RON (787,6 milioane Euro)
anul Profit Net:
2005 : 1.416 milioane RON (391 milioane Euro)
2004 : pierderi de 974 milioane RON ( -240 milioane Euro)
2003 : 38,4 milioane Euro
15
Explorare şi producţie
Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Europa de Sud Est care
beneficiază de experienţă primei ţări petroliere din Europa şi de experienţa în explorare şi
producţie a OMV, grupul lider de petrol şi gaze din Europa Centrala.
Petrom deţine rezerve estimate la aproximativ 1 miliard de barili echivalent petrol
(BEP). În anul 2004, nivelul producţiei s-a ridicat la 5,5 milioane tone de ţiţei şi 6
miliarde m3 de gaze naturale. În România, Petrom deţine drepturi de concesiune pentru
dezvoltare şi producţie asupra a 19 blocuri, inclusiv 300 de zăcăminte comerciale de
petrol şi gaze. Compania operează în România circa 15.000 de sonde petroliere situate pe
uscat şi pe platforma continentală a Mării Negre. În plus, compania deţine 6 concesiuni
pentru proiecte de explorare şi producţie în Kazahstan.
Petrom are obiective ambiţioase pentru a asigura o activitate de producţie
constanta în România, susţinute de investiţii de circa 300 de milioane de euro anual, până
în 2010. În plus, se vor investi circa 100 milioane de euro pe an pentru finanţarea unui
amplu program de explorare, bazat atât pe experienţa internaţionala în domeniu cât şi pe
utilizarea pe scara largă a tehnologiilor de ultimă ora, cum ar fi tehnologia de explorare
seismica 3D. Astfel, până în 2010, compania îşi va stabiliza producţia zilnica la 210.000
BEP şi va atinge o rata de înlocuire a rezervelor de 70%.
Petrom evaluează permanent oportunităţile de extindere în Regiunea Caspică şi va
căuta noi posibilitatea de dezvoltare în regiune.
Introducerea sistemelor de management centralizat şi modernizarea şi
reorganizarea operaţiunilor la zăcăminte vor ţine sub control costurile de producţie.
Performantele în segmentul de Explorare şi Producţie vor creste datorita procesului de
modernizare, care vizează optimizarea reţelei de depozite, îmbunătăţirea proceselor şi a
capacitaţii de utilizare şi implementarea SAP pentru gestionarea viitoare a depozitelor.
Rafinare
Cel mai mare operator de rafinare din România. Datorita celor doua rafinării
proprii, Arpechim şi Petrobrazi, Petrom este cel mai mare operator de rafinare din
România, cu o capacitate anuala de 8 milioane de tone. Ambele rafinării sunt conectate la
un sistem vast de conducte cu ajutorul cărora ţiţeiul este transportat atât de la zăcămintele
Petrom precum şi de la terminalul de import de ţiţei din Constanta.
Rafinăriile Petrom se afla într-un amplu şi continuu proces de modernizare.
Pentru a satisface cererea de produse petroliere în creştere pe piaţă, rafinăriile Petrom îşi
vor spori eficienta, producţia şi calitatea produselor. Valoarea investiţiilor destinate
segmentului de Rafinare va fi de circa 1 miliard de euro până în 2010.
16
Procesele tehnologice permit flexibilitate în fluxul de prelucrare şi oferă
posibilitatea fabricării de produse calitativ superioare determinând recunoaşterea
rafinăriilor drept competitori importanţi în această zona a Europei. Infrastructura
rafinăriilor Petrom permite acestora să livreze produsele prin conducte (pe piaţa internă şi
la export prin terminalul Portului Constanta), prin cisterne pe calea ferată şi prin
autocisterne.
Institutul Naţional de Cercetări pentru Rafinării şi Petrochimie (INCERP-
Cercetare), situat în oraşul Ploieşti, este recunoscut ca un partener important în domeniul
prelucrării ţiţeiului şi gazelor. Prin activitatea să contribuie permanent la realizarea
programelor de cercetare – dezvoltare ale rafinăriilor Petrom oferind servicii diverse şi
altor beneficiari. Portofoliul curent al INCERP Cercetare include mai mult de 360 brevete
de invenţie, în prezent mai mult de 80 fiind implementate în rafinăriile din România,
Siria, Iordania, Turcia, Pakistan, India, Albania, etc. Rafinăriile Arpechim şi Petrobrazi
precum şi INCERP au implementat un sistem de Management al calităţii certificat în
conformitate cu cerinţele ISO 9001:2000. În anul 2004, sistemul de Management de
mediu implementat în Arpechim a fost certificat în conformitate cu cerinţele ISO 14001:
1996. Prin procese ample şi continue de modernizare, până la sfârşitul anului 2007,
produsele rezultate în cele doua rafinării vor fi conforme cu normele europene de mediu
şi calitate. Îmbunătăţirea poziţiei companiei, în ceea ce priveşte costurile şi performanta,
vizează în segmentul de Rafinare realizarea primelor sinergii între cele doua rafinării,
precum şi între diferitele entitatea din segmentul Explorare şi Producţie. Acest proces
urmăreşte informarea în timp real asupra producţiei de ţiţei pe tipuri de ţiţei, gestionarea
celor doua rafinării ca una singura (ex: calitatea, producţie, volume, întreţinere), schimbul
de produse semi-finite între rafinării şi centralizarea sistemului pentru achiziţii şi
întreţinere. Datorita utilizării optime a instalaţiilor din cele doua rafinării, Arpechim şi
Petrobrazi, rata de utilizare a rafinăriilor va creste la 95%, până în 2010. În plus, Petrom
va dezvolta o activitate de export competitiva şi va furniza produse pieţelor învecinate
României. În afara de unităţile de prelucrare ţiţei, combinatele petrochimice produc o
gama larga de produse chimice şi petrochimice. Arpechim este principalul producător de
produse petrochimice şi singurul furnizor de etilenă din România.
Prin Combinatul Doljchim, achiziţionat în iulie 1999, Petrom a devenit unul
dintre cei mai importanţi furnizori de îngrăşăminte chimice, metanol, amoniac, uree, care
îndeplinesc cerinţele de mediu impuse de Uniunea Europeană.
Ţintele Sectorului Rafinare sunt:
creşterea calităţii produselor la standardele EU;
implementarea unor echipamente moderne în procesul de rafinare;
atingerea eficienţei rafinăriilor la nivel internaţional;
17
II.2. Organizarea activităţii de distribuţie în cadrul Petrom
În organizarea activităţii de distribuţie în cadrul Petrom-OMV, care realizează
distribuţia prin mijloace proprii: auto, străine: feroviare şi prin conducte, se stabilesc
următoarele obiective:
Aprecierea valorii adăugate a distribuţiei în lanţul valorii – prin marja comercială
practicată, dacă compania ar apela la un distribuitor;
Promovarea imaginii producătorului prin analogia acestora cu valoarea utilităţii
produsului şi a serviciilor produse şi distribuite;
Alegerea unui canal de distribuţie care să permită obţinerea duratei minime de
prezenţă a produsului pe piaţă;
Impunerea unui comportament moral, echidistant şi echitabil a intermediarilor;
Aprecierea evoluţiilor viitoare ale pieţelor pornind de la previziunile realizate atât
de producător cât şi de distribuitor;
Toate aceste obiective – cerinţe impuse distribuţiei au rolul de a asigura abordarea unitară
a întregii activităţi de desfacere, creându-se astfel condiţii favorabile pentru corelarea
permanentă a ofertei de produse şi servicii cu nevoia socială, a rezultatelor producţiei cu
cererile clienţilor, a termenelor de fabricaţie cu cele de livrare şi altele. Organizarea
compartimentului de desfacere în cadrul unei întreprinderi de producţie poate fi
reprezentată după cum urmează (fig. II.1):
Direcţia de trafic şi distribuţie fiind subordonată Departamentului Comercial al Petrom-
18
Grupe operative de distribuţie
Direcţia de trafic şi distribuţie
Transport Controlul stocurilor
Figura II.1: Organizarea departamentului de desfacere
În literatura de specialitate, se consideră două direcţii ale organizării distribuţiei, pornind
de la influenţa acesteia pentru companie:
DOMENII DE ORGANIZARE EXTERNĂ DOMENII DE ORGANIZARE INTERNĂ
Domeniul economic: canale de distribuţie
concurente, cota relativă de piaţă, dezvoltarea
globală a pieţei, dezvoltarea economică de
ansamblu (preţuri, conjunctură, structură,
concentrarea activităţilor economice).
Domeniul de marketing: obiectivele
programului de marketing (creşterea
vânzărilor, cota de piaţă, imaginea de
marcă), politica de produs (inovaţii,
calitate), politica de preţuri, politica de
comunicare şi promovare.Domeniul juridic: legi împotriva limitării
concurenţei, controlul fuziunilor,
supravegherea abuzurilor, interzicerea
preţului de monopol, legi împotriva
concurenţei neloiale, dreptul de protecţie a
informaţiilor.
Domeniul socio-cultural: structura populaţiei
şi evoluţia acesteia, mobilitate şi relaţii sociale,
conştiinţa utilizatorului, valori sociale ale
beneficiarilor.
Sistemul funcţional - organizatoric:
Organizarea producţiei (capacităţi,
evoluţie în timp), domeniul financiar
(buget, formarea capitalului, planificarea
costurilor, control), personal (selectare,
pregătire profesională).Domeniul tehnologic: în transporturi
(creşterea motorizării private, noi sisteme de
transport), în domeniul depozitării
(automatizarea proceselor de depozitare,
gestionare asistată pe calculator), în domeniul
vânzării (dezvoltarea comerţului electronic,
promovarea sistemelor informatice de
gestiune).
Aceste direcţii reprezintă priorităţi declarate de către managerii Petrom-OMV.
De exemplu:
Sistemul informaţional implementat la Petrobrazi oferă fiabilitate, procesare sincronizată
şi coerentă a datelor, asigurându-se fluxul de date în sistem în timp real, corelat cu
derularea activităţilor specifice. Astfel, sistemul reprezintă un puternic instrument care
asigură conducerii organizaţiei informaţiile necesare adoptării de decizii în timp util.
Sistemul informatic implementat la SNP Petrom, sucursala Petrobrazi asigură:
- eficienţa şi calitatea proceselor şi activităţilor
- transparenţa şi scalabilitate pentru asigurarea unei dezvoltări continue a companiei - atât
în ceea ce priveşte afacerea prezenta cât şi pentru dezvoltările ulterioare ale acesteia
19
- facilitarea proceselor de afaceri
- coordonarea sectoarelor companiei şi funcţiunilor afacerii
- monitorizarea eficientă şi consistentă a activităţilor comerciale din interiorul companiei
- coordonarea sectoarelor companiei şi funcţiunilor afacerii
- coordonarea dezvoltării sistemului şi asimilarea tehnologiei hardware, software şi de
comunicaţii
Sistemul implementat îndeplineşte următoarele condiţii:
- posibilitate de implementare pe faze cu investiţii rezonabile
- capabilitate de a interfaţă cu sistemele existente
- se bazează pe tehnologiei de ultimă oră oferind deschidere, scalabilitate şi posibilitate
de modernizare
- este un sistem deschis, care poate fi extins în viitor, funcţie de necesităţile specifice.
Societatea Naţională a Petrolului PETROM S.A. Bucureşti a luat fiinţă prin
Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/15.09.1997 a Guvernului României, aprobată prin Legea nr. 70/1998
şi a început să opereze din punct de vedere comercial la data de 01. 11. 1997.
Fiind organizată ca o societate integrată pe verticală, care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul industriei petroliere, PETROM are în componenţa să pe lângă sucursalele de
explorare şi exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi ale fostei Regii Autonome a
Petrolului, pe structura căreia s-a constituit, sucursale de prelucrare a ţiţeiului, o sucursală
pentru transportul produselor petroliere, sucursale de distribuţie ale acestor produse, atât
en – gros, cât şi en – detail, sucursale de servicii, precum şi sucursale de cercetare.
Organizarea S.N.P. PETROM S.A. Bucureşti este următoarea:
10 sucursale off-shore (de uscat) de explorare a zăcămintelor de hidrocarburi
şi extracţie a acestor produse (ţiţei, gaze naturale, etan, bioxid de carbon,
gazolina, propan), care la rândul lor au în subordine un număr de 24 de schele
petroliere:
1. PETROM Ploieşti cu schelele: Boldeşti, Baiconi, Berca;
2. PETROM Videle cu schelele:Videle, Roata, Poieni, Bolintin;
3. PETROM Brăila;
4. PETROM Timişoara cu schelele: Timişoara, Arad;
5. PETROM Piteşti cu schelele: Piteşti, Ciureşti, Drăgăşani;
6. PETROM Suplac cu schelele. Suplac, Marghita;
7. PETROM Moineşti cu schelele: Moineşti, Modârzău, Zemeş;
8. PETROM Craiova cu schelele: Craiova, Stoina;
20
9. PETROM Târgu – Jiu cu schelele: Ţicleni, Turburea;
10. PETROM Târgovişte cu schelele: Târgovişte, Moreni, Găeşti.
1 sucursală off-shore (în platoul continental al Mării Negre) de explorare a
zăcămintelor de hidrocarburi şi extracţie a acestor produse: PETROMAR
Constanţa;
3 sucursale de procesare a ţiţeiului şi gazelor naturale: ARPECHIM Piteşti,
PETROBRAZI Ploieşti, DOLJCHIM Craiova;
41 de sucursale de comercializare a produselor petroliere, care au în subordine
630 benzinării şi 155 de depozite pentru produse petroliere. 40 PECO
Judeţene COMPETROL Bucureşti;
3 sucursale de cercetare în domeniul petrolier; Institutul de Cercetări şi
Proiectări Tehnologice Câmpia, Centrul de Cercetări şi Proiectări în domeniul
Explorării Petroliere Bucureşti, INCERP Ploieşti;
1 sucursală de IT&C: PETROSOFT Bucureşti;
1 sucursală de aprovizionare: Baza de Aprovizionare FLOREŞTI;
1 sucursală de operaţiuni speciale la sonde: Baza de Operaţiuni Speciale la
Sonde Câmpina;
1 sucursală de servicii mecano – energetice şi de transport: PETROREP
Moineşti;
1 sucursală de transport produse petroliere (produse albe): TRANSPECO
Bucureşti.
Tabel II.1: Numărul Staţiilor de Distribuţie Petrom-V, perioada de referinţă 2003-2007
Staţii de distribuţie 2003 2004 2005 2006 2007
România 623 612 597 550 620
- modernizate 261 221 269 300 325
- noi 41 48 20 60 45
Internaţional 56 70 75 100 105
PETROM extrage anual circa 6 milioane de tone de ţiţei, aproximativ 6,1 miliarde
m3 de gaze naturale şi produce în jur de 96000 tone de gazolină şi 47000 tone de etan. De
21
asemenea, dispune de o capacitate de prelucrare de circa 14 milioane de tone de ţiţei
anual, dar prelucrează 5,5 milioane tone ţiţei, precum şi 700 milioane m3 de gaze,
realizând un număr de 70 – 80 de produse de rafinare şi petrochimie.
Totodată, PETROM comercializează prin cele circa 600 benzinării dispuse într-o
reţea naţională proprie, 1.680.000 tone de carburanţi şi aproximativ 2.000 de tipuri de
produse complementare (alimente şi băuturi alcoolice şi nealcoolice, piese, accesorii şi
cosmetice auto, papetărie, jucării, presă etc.), iar direct din rafinăriile sau depozitele sale,
către distribuitorii privaţi încă aproximativ 800.000 tone.
Printre alte produse petroliere comercializate anual de PETROM cele mai
importante sunt: păcura 900.000 tone, CLU 220.000 tone, GPL 130.000 tone, etilena
170.000 tone, polietilenă 90.000 tone, acrilonotril 80.000 tone, amoniac 62.000 tone, uree
50.000tone, metanol 72.000 tone etc.
Societatea desfăşoară o vastă activitate internaţională prin Departamentul
PETROM Internaţional. Astfel, sunt deschise sucursale în Ungaria, Republica Moldova,
Iugoslavia, 10 reprezentante, filiale şi sucursale în ţări precum: Kazahstan, India,
Ecuador, Turcia, Iran, Nigeria, Sudan etc.
Societatea descoperă şi dezvoltă resursele petroliere, le rafinează şi transportă
produsele petroliere obţinute pentru a oferi produse şi servicii de calitate clienţilor.
Afacerea este administrată cu responsabilitate pentru a obţine profit, în echilibru cu
dezvoltarea societăţii pe termen lung, spre câştigul acţionarilor, asumându-şi
responsabilitatea faţă de comunitate şi de mediu.
Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se
realizează prin conductele administrate de Petrotrans (Conpet) (12%), pe cale rutiera
(autovehicule specializate aparţinând Petrom) (46%) şi feroviara (cazane CF) (42%).
Petrom deţine 1106 autovehicule specializate pentru transportul produselor petroliere,
dintre care 682 aparţinând Transpeco (capacitate totala - cca. 9.600 m3) şi 424
autovehicule aparţinând sucursalelor de distribuţie (capacitate totala - 5.500 m3). În
prezent, parcul auto al Petrom este supus unei ample acţiuni de modernizare şi
reorganizare. Transportul intern pentru produsele exportate s-a desfăşurat, în principal,
prin cazane CF. în anul 2004, a fost transportata prin conducte o cantitate de 415 mii de
tone produse petroliere, din care 218 mii de tone pentru export. Prin conductele
Petrotrans/Conpet s-au transportat 332 mii de tone, iar prin conductele proprii, 83 mii de
tone.
22
II.4. Coordonarea distribuţiei în cadrul Petrom
Coordonarea de obicei implică organizarea concomitentă a unui set de acţiuni care să
determine un rezultat comun. Coordonare activităţii de distribuţie permite organizaţiilor
să determine cel mai eficient model de distribuţie a produselor proprii. Această eficienţă
având originea în modul de utilizare a resurselor întreprinderii.
Dimensiunea reală a coordonării poate fi apreciată pornind la dimensiunea
canalului/canalelor de distribuţie în care este integrată firma producătoare.
S.N.P Petrom-OMV aprovizionează direct staţiile de distribuţie din ţară. Astfel că este
interesată în a aproviziona staţiile într-un mod eficient pentru ca unele staţii să nu rămână
fără stocuri de combustibili iar altele să nu-l poată vinde.
Acest obiectiv este limitat de disponibilitatea mijloacelor băneşti şi de spaţiu. Ceea ce
explică de ce este imposibil de a avea stocuri mari de produse la toate punctele de
vânzare.
Soluţia prezentată de teoria constrângerilor se bazează pe reînnoirea constantă a
stocurilor, şi poate fi descrisă în câţiva paşi:
Aprecierea unitară a stocurilor la producător – rafinărie sau depozit central.
Determinarea stocurilor optime pentru fiecare staţie de distribuţie (PECO).
Posibilitatea transferului de date, privind consumul real, între spaţiile de
depozitare.
Scurtarea pe cât de mult posibil a duratei de reaprovizionare.
Reaprovizionarea cât de frecvent posibil de la rafinărie sau de la depozitul central
al acesteia.
Monitorizarea stocurilor după consumul real şi reajustarea corespunzătoare a
acestora.
Deşi pentru Petrom-OMV, este deosebit de important de a previziona volumul vânzărilor;
caracteristicile produselor şi modelul de distribuţie (fără intermediari) practicat impun o
atribuire acestei probleme o forţă de decizie variabilă.
II.5. Controlul distribuţiei în cadrul Petrom
Controlul activităţii de distribuţie are la bază conformitatea activităţilor cu planul general
de distribuţie, realizat în etapa de planificare a distribuţiei.
Fiecare staţie de distribuţie “PETROM-OMV” dispune de REGISTRUL DE CONTROL.
23
În acest registru se înscriu obligatoriu constatările, recomandările şi măsurile
dispuse de organele de control ce se prezintă în staţie, în baza împuternicirilor legale
pentru a efectua controale.
Eventualele deficienţe ale planificării au fost rezolvate în faza de coordonare a distribuţiei
însă modificările aduse trebuie incluse în planificare cât mai devreme. Analiza cauzelor
de eşec şi a factorilor de succes a activităţii de distribuţie, permite în faza de control
evidenţa conformităţii activităţilor realizate cu procedurile d lucru care stau la baza
manualului calităţii Petrom
Modalităţile practice de evidenţă a conformităţilor se va realiza în capitolul trei, unde se
va prezenta practica planificării şi controlului distribuţiei.
II.6. Concluzii
Domeniile de activitate a companiei Petrom, impune o considerare atentă a
activităţii de distribuţie şi în consecinţă a managementului distribuţiei. ”PETROM-OMV”
S.A. – Departamentul Comercial, prin sucursalele de distribuţie PECO din ţară, are
sarcina de a-şi organiza reţeaua de staţii de distribuţie care să corespundă exigenţelor
consumatorilor şi să facă faţă concurenţei unităţilor similare din sectorul privat.
Deservirea acestor staţii se realizează printr-un amplu program de planificare şi
gestionare a stocurilor curente de combustibili. Evoluţiile de pe piaţa internaţională
impun o nevoie de a evalua diferite modalităţi de transport şi extracţie, după criteriile
valorii adăugate create. Cooperarea şi procedurile de lucru dintre Departamentul
Comercial şi staţiile de distribuţie constituie un mijloc de apreciere valoric şi calitativ a
produselor şi serviciilor Petrom. De exemplu calitatea combustibililor şi deservirea
staţiilor „exact la timp” pentru a servi clienţii fără întreruperi.
Procedurile de lucru constituie un mijloc de organizare şi delimitare clară a
responsabilităţilor în cadrul acestui lanţ de distribuţie. Delimitare care permite evidenţa şi
impunerea unui comportament responsabil din partea „actorilor” distribuţiei, lucru care
este apreciat de clientul final. Evident că există riscuri asociate cu caracteristicile fizico-
chimice ale combustibililor, însă procedurile de lucru în cadrul companiei Petrom, sunt
organizate astfel încât aceste riscuri să fie prevenite şi neutralizate.
Aceste staţii de distribuţie reprezintă puncte de vânzare care sunt amplasate după
criteriile: de intensitate a traficului rutier şi concurenţa existentă. Staţiile de distribuţie
sunt şi locuri unde promovarea imaginii companiei poate fi realizată la un cost redus.
Anume deservirea clienţilor, care putem considera că este imaginea de bază pe
care şi-o creează aceştia, contribuie în mare măsură la fidelizarea lor. Într-un domeniu în
care diferenţa dintre produsele oferite de companii concurente aproape că nu există,
24
deservirea clienţilor, care începe prin deservirea adecvată a staţiilor de distribuţie şi
responsabilizarea personalului staţiei, constituie un avantaj competitiv al ramurii.
Prin urmare un management adecvat al distribuţiei este o condiţie sine qua non în
domeniu de activitate a companiei Petrom.
25
Capitolul III. Planificarea distribuţiei în cadrul
Petrom Livrarea produselor petroliere (carburanţi, lubrifianţi, produse petroliere pentru
uzul casnic) şi a produselor complementare către consumatori, persoane fizice sau
juridice se realizează de către Societatea Naţională a Petrolului “PETROM” S.A.,ce îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii 31 / 1990, cu modificările
ulterioare ale Ordonanţei de urgenţă nr. 49 / 1997 şi cu ale Regulamentului de Organizare
şi Funcţionare al S.N.P. “PETROM” S.A.
”PETROM” S.A. – Departamentul Comercial, prin sucursalele de distribuţie
PECO din ţară, are sarcina de a-şi organiza reţeaua de staţii de distribuţie care să
corespundă exigenţelor consumatorilor şi să facă faţă concurenţei unităţilor similare din
sectorul privat.
III.1. Planificarea strategică şi operaţională
Planificarea strategică a societăţii a fost elaborată pentru a atinge obiectivele
strategice:
Obiective strategice pentru 2010:
Stabilizarea producţiei prin atingerea şi menţinerea unui nivel constant al
producţiei de ţiţei şi gaze de 210.000 bep/zi înainte de 2010
Reducerea costurilor de producţie, cu 10%
Creşterea ratei de înlocuire a rezervelor la 70%
Dezvoltarea activităţilor de explorare şi producţie şi atingerea unei producţii
zilnice de 70.000 bep pe plan internaţional
Obiectivele Petrom până în 2010 în activitatea de explorare şi producţie vizează
stabilizarea producţiei zilnice la 210.000 bep în România, creşterea ratei de înlocuire a
rezervelor la 70%, extinderea operaţiunilor în Regiunea Caspică, creşterea producţiei
internaţionale la 70.000 bep/zi şi reducerea costurilor de producţie. Investiţiile pentru
explorare şi producţie se vor ridica la circa 1,5 miliarde euro, până în 2010. Numai în
activitatea de explorare se vor investi circa 100 milioane de euro pe an.
Pentru anul 2006 nivelul producţiei totale de ţiţei şi gaze a fost de 73,06 milioane bep,
respectiv s-au produs 4,78 milioane tone de ţiţei şi condensat şi 5,92 miliarde mc de gaze
naturale. In 2006 producţia de ţiţei din Kazahstan a fost de 1,6 milioane bep.
26
În 2010, Petrom vrea să fie liderul industriei de petrol şi gaze din Sud-estul Europei.
Printr-o dezvoltare susţinută şi profitabilă în toate domeniile de activitate. Astfel Petrom
SA va: produce 210.000 bep/zi cu o rată de înlocuire a rezervelor de 70% în Explorare şi
Producţie;
atinge o cotă de piaţă de 30% printr-o utilizare a rafinăriilor de 95% în Rafinare şi
Marketing;
atinge o cotă de piaţă mai mare de 35% în activitatea de Gaze naturale;
Fiind compania cu cel mai mare succes din România, vom crea valoare şi beneficii pentru
angajaţii, clienţii, acţionarii noştri şi pentru economia românească în general.
Marketing
Cel mai mare distribuitor de produse petroliere pe piaţa românească
Obiective strategice pentru 2010: Construirea a 250 de staţii Petrom V
Demolarea şi reconstruirea a 10 depozite
Vânzări anuale de 3 milioane litri/staţie
Cotă de piaţă de 35%, la carburanţi.
Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă
reţea de distribuţie în România cu aproximativ 600 benzinării, situate în toate judeţele
ţării. Compania şi-a consolidat poziţia pe piaţa regională unde, în prezent, deţine peste
200 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia (inclusiv benzinăriile OMV). În prezent,
Petrom beneficiază de o poziţionare puternică, de centru operaţional al grupului OMV în
regiunea Europei de Sud - Est, în ceea ce priveşte activitatea de marketing.
Prin investiţii semnificative in activitatea de marketing, de cca 500 milioane euro până în
anul 2010, Petrom se pregăteşte pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguranţă,
încredere şi confort pentru clienţi. Conceptul de staţie PETROMV, inaugurat în 2005,
reprezintă expresia orientării către client a companiei. Facilităţile pe care le oferă sunt
inedite pentru segmentul de distribuţie, variind de la serviciile de bază ale unei benzinării
la servicii suplimentare (restaurant, terasa, loc de joacă pentru copii etc.), precum şi un
amplu portofoliu de produse. Designul şi caracteristicile moderne, serviciile complexe,
precum şi prezenţa unui brand consacrat cum este Viva, reprezintă atuurile noilor
benzinării.
Totodată, a fost definitivat şi introdus sistemul de administrare a benzinăriilor, denumit
Full Agency, care prevede gestionarea benzinăriilor de către parteneri desemnaţi în baza
unor criterii obiective, fapt ce aduce îmbunătăţirea serviciilor.
Introducerea noilor sisteme de administrare, îmbunătăţirea şi diversificarea produselor şi
serviciilor, introducerea sistemul de plăţi PetromCard, construirea unor noi benzinării şi
modernizarea celor existente au condus la obţinerea de rezultate pozitive în marketing.
27
Astfel, volumul vânzărilor medii a crescut până la 2,4 milioane de litri / an / staţie,
vânzările de produse complementare au crescut cu 44%, iar cota de piaţă a fost estimată
la circa 28%.
În 2006, Petrom a lansat o nouă gamă de carburanţi. Aceştia sunt produşi în rafinăriile
Petrom, au un conţinut redus de sulf şi îndeplinesc standardele de calitate ale Uniunii
Europene pentru anul 2007.
Procesul de modernizare şi reorganizare va continua şi se va axa pe definitivarea
implementării sistemului Full Agency şi închiderea unităţilor ineficiente.
Îmbunătăţirea produselor şi a serviciilor şi alinierea la standardele internaţionale a
activităţilor de marketing reprezintă o preocupare permanentă, compania continuând
astfel să satisfacă exigenţele clienţilor săi şi să depună toate eforturile pentru îndeplinirea
obiectivelor asumate.
Politica Petrom este de a crea valoare pentru clienţi. Produsele şi serviciile oferite
clienţilor sunt şi trebuie să rămână la standarde ridicate.
III.1.1. Planificarea mix-ului de marketing
Planificarea mix-ului de marketing în cadrul Petrom SA are la bază o viziune strategică a
componentelor acestuia. Pornind de la aprecierea realizată de client atât a producţiei, a
preţurilor practicate cât şi a politicii de plasare a produselor petroliere. Pentru fiecare
element al marketingului compania Petrom s-a focalizat spre a îndeplini standardele
internaţionale. Astfel că influenţele macro-mediului companiei dictează noile direcţii în
dezvoltarea şi perfecţionarea produselor petroliere şi a serviciilor realizate de companie.
Produse ecologice
Practicarea unei politici de conservare a mediului compania a întreprins eforturi de a
dezvlta noi produse, mai ecologice. Acest demers a fost apreciat favorabil de către clienţii
companiei. Dezvoltarea de noi produse este văzută ca o strategie a liderului care
determină o direcţie de dezvoltare a pieţei produselor petroliere. Iar un carburant ecologic
de calitate este considerat drept un factor cheie de succes valabil pe termen mediu şi lung.
Preţuri accesibile
Preţurile produselor Petrom sunt egale cu cele de la nivelul ramurii de activitate. De
aceea putem aprecia că preţul carburanţilor nu este o modalitate de a-i aprecia calitatea.
Calitatea este dată de satisfacţia şi revenirea clienţilor. Orientarea strategică a companiei
în domeniul preţurilor este aceea de a implementa noi metode de eficientizare a fazelor de
producţie a carburantului ceea ce ar facilita adoptarea unei politici a preţurilor mici.
Fluctuaţiile la nivel mondial al preţului produselor petroliere a însemnat ca nivelul
preţurilor pentru clienţi să fluctueze corespunzător.
28
Distribuţia
Distribuţia produselor petroliere este o activitate importantă şi profitabilă pentru
compania Petrom. Fiind o activitate generatoare de profituri a fost mereu în atenţia
managerilor care au căutat să dezvolte noi metode de eficientizare a distribuţiei. Drept
urmare este crearea acelui plan de distribuţie care stabileşte orarele şi volumele cu care
vor fi aprovizionate staţiile de distribuţie Petrom-V. Aceasta este şi direcţia prioritară pe
baza căreia se va dezvolta distribuţia în cadrul Petrom.
Promovarea
Campania de promovare a produselor Petrom are la bază responsabilizarea clienţilor de a
adopta un anumit comportament la volan. Fiecare client este responsabil de acţiunile sale
iar responsabilizarea este o tehnică de a-l educa pe acesta şi a-l determina să facă alegerea
cea mai potrivită.
III.1.2. Planificarea vânzărilor
Planificarea vânzărilor reprezintă un demers extrem de complex. În primul rând, sunt
apreciate contractele ferme ale companiei şi variaţiile acceptate la nivelul preţurilor.
Clauzele de preţ şi termen de livrare sunt tratate după influenţa pe care acestea au avut-o
în trecut. Odată ce sunt stabilite comenzile ferme şi stabilit un prim program de
transfer/livrare se vor mai adăuga consumurile medii pe staţiile de distribuţie, separat. Se
vor obţine nişte cantităţi de carburant ce trebuie livrate la anumite termene. Astfel se
apreciază volumul de carburant care se va vinde în anul de referinţă. De regulă
planificarea se face pentru anul viitor. Dacă prin evoluţia preţului la petrol la nivel
mondial sunt necesare anumite re-calculări acestea vor fi trecute într-un act adiţional.
Astfel, avem separat un volum de carburant şi nivelul preţurilor aferente. Pe baza
acestora se realizează o planificare a vânzărilor. Analizând evoluţia pieţei se corectează
vânzările planificate cu creşterea cererii pentru produsele petroliere.
Pe baza acestor previziuni ale cererii de carburant se planifică vânzările la intern şi
extern.
Petrom a înregistrat anul 2007 vânzări totale de 4,707 milioane tone carburanţi, cu 14 la
sută mai mici faţă de cele din 2006, în special din cauza reducerii cu 34 la sută a
vânzărilor la export (ce tind să aibă marje foarte scăzute), ca urmare a deciziei companiei
de a optimiza ponderea produselor din rafinării. Exporturile companiei s-au diminuat cu
34 la sută, cifrându-se la 1,476 milioane tone. Vânzările de produse "albe" pe piaţa
internă au fost cu 13 la sută mai mari decât anul trecut, datorită cererii mai ridicate,
modernizării reţelei de benzinării şi a managementului îmbunătăţit al staţiilor de
distribuţie. Vânzările interne de benzină au crescut cu cinci la sută faţă de anul precedent,
în timp ce vânzările interne de motorină au crescut cu 18 la sută faţă de 2006.
29
Vânzările prin staţii au însumat 1,533 miliarde litri, cu 22 la sută mai ridicate decât în
2006. Datorită implementării sistemului Full Agency, volumul vânzărilor medii pe staţie
s-a îmbunătăţit considerabil în 2007. "Anul trecut am atins obiectivul stabilit pentru 2010,
privind vânzări de peste trei milioane litri/staţie. În 2007 acestea au fost de 3,2 milioane
litri/staţie", a explicat Mariana Gheorghe. Vânzările comerciale interne, însumând două
milioane tone, au fost mai mici cu zece la sută faţă de nivelul înregistrat în 2006, ca
urmare a vânzărilor mai mici la păcură. Comercializarea produselor complementare a
înregistrat, de asemenea, o creştere semnificativă. Cifra totală de afaceri a crescut la 318
milioane lei, fiind cu 74 la sută mai mare comparativ cu nivelul anului precedent, urmare
a reorganizării portofoliului şi a optimizării procesului de achiziţie. Grupul Petrom
operează 807 benzinării, din care 257 în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia. La finele
anului 2007, Petrom deţinea 550 de benzinării în România, dintre care 450 operate de
către Petrom SA. La finalul anului 2007, existau 100 de staţii Premium PetromV.
EBIT-ul obţinut de Petrom în Rafinare şi Marketing s-a îmbunătăţit comparativ cu anul
precedent, în special datorită rezultatului mai bun din partea Rafinare, ca urmare a
îmbunătăţirii mixului de produse (cu o pondere mai mare de motorină), a reducerii
consumului propriu de energie, precum şi a efectului pozitiv al stocurilor.
Rezultatele anului 2007 au fost influenţate negativ de deteriorarea marjei, ca urmare a
creşterii stocurilor şi costurilor energetice şi a preţurilor defazate ale produselor.
Pe parcursul anului trecut, rafinăriile Petrom au procesat o cantitate de ţiţei de 5,92
milioane tone, cu 14 la sută mai puţin decât în 2006. Din acest total, cantitatea de ţiţei
importat procesată de către cele două rafinării a scăzut cu 27 la sută în 2007 (1,6 milioane
tone în comparaţie cu 2006.
Gradul de utilizare a scăzut la 74,5 la sută, de la 86 la sută în ultimul an. Gradul scăzut de
utilizare a fost cauzat de oprirea tehnologică a celor două rafinării. Totuşi, impactul
general al acestor opriri tehnologice asupra rezultatelor R&M a fost redus, în contextul
marjelor slabe din rafinare.
Anul trecut, Petrom a început să producă motorină în amestec cu biodiesel, iar din 1 iulie
2007 să comercializeze motorina având doi la sută conţinut de biodiesel, conformându-se
astfel reglementărilor existente.
III.1.3. Planificarea preţurilorPlanificarea preţurilor este foarte dependentă de contextul internaţional şi de evoluţia
preţului petrolului. Pentru că preţurile sunt identice sau foarte puţin diferite, compania se
30
orientează pe eficientizarea activităţilor direct productive pentru a obţine economii de
scară. Fiecare activitate direct productivă este considerată în calculaţia costurilor necesară
pentru a aprecia corect nivelul costurilor de producţie.
Evoluţia preţurilor la produsele petroliere este generată de evoluţia naturală a etapelor de
producţie: explorare, producţie şi rafinare.
Explorare şi Producţie – Un segment vital pentru dezvoltarea companiei
Rafinare – Cel mai mare operator de rafinare din România
Petrom operează două rafinării situate în principalele zone industriale strategice din
regiunea sudică şi centrală a României. Cele două rafinării, Arpechim şi Petrobrazi
reprezintă împreună circa 40% din capacitatea totală de rafinare a ţiţeiului din România,
procesând atât ţiţei din producţia internă cât şi din import. Capacitatea operaţională a
rafinăriei Petrobrazi este de 4,5 milioane de tone/an iar cea a Arpechim de 3,5 milioane
tone/an. Ţiţeiul este transportat către rafinării printr-o reţea de conducte sau garnituri de
tren. Livrarea produselor este realizată prin sistemul de transport feroviar sau prin
camioane.
Evoluţiile actuale în domeniu preţului carburanţilor Petrom, sunt determinate de preţul pe
plan mondial al barilului de petrol şi de contextul internaţional: instabilitate politică şi
economică în arealele geografice care dispune de vaste rezerve de petrol. Prin urmare
planificarea preţului la carburanţi este dificil de realizat compania fiind obligată să re-
considere preţul carburanţilor odată ce preţul barilului de petrol pe bursele internaţionale
variază într-o marjă de mai mult de 5%.
III.1.4. Planificarea stocurilorPolitica privind stocurile în cadrul companiei este de a determina stocurile critice care
sunt obligatorii pentru a asigura continuitatea procesului de aprovizionare.
Stocurile minime de produse petroliere pentru anul 2007 au fost stabilite la 80.000 de
tone, jumătate din acestea urmând sa fie finanţate cu 75 milioane lei de către companiile
petroliere, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Economiei.
Potrivit proiectului de HG, nivelul stocurilor pentru 2007 a fost, de 80.000 de tone de
motorină, au fost stabilite în baza consumului de produse petroliere realizat în anul 2006.
Astfel, jumătate din stocurile minime obligatorii vor fi asigurate si finanţate de opt
companii petroliere: Petrom Bucureşti, Rompetrol Rafinare Constanta, Petrotel-LukOil
Ploieşti, LukOil România Bucureşti, Rafo Oneşti, MOL România Petroleum Products,
Unicom Holding si OMV România Mineraloel. Cele 40.000 de tone de motorină vor fi
stocate în spaţiile proprii de depozitare ale acestor companii.
31
Astfel că privind stocurile de produse petroliere compania Petrom trebuie să asigure o
cantitate stocată conform reglementărilor guvernamentale, totodată asigurând buna
funcţionare a staţiilor de distribuţie Petrom.
Conducerea societăţii a stabilit nivelul acceptat al stocurilor la valoarea de 120.000 de tone de motorină şi 230.000 tone de benzină de diferite categorii.
III.2. Planificarea activităţii de distribuţie în cadrul SNP PETROM Moineşti
Planificarea distribuţiei constituie un pas important în desfăşurarea activităţilor specifice
managementului distribuţiei.
Procesul de planificare a activităţii de distribuţie cuprinde:1. Înţelegerea deplină şi aprecierea strategiilor firmei şi a planurilor de marketing.
Înţelegerea este esenţială pentru adoptarea unor recomandări înţelepte de
planificare strategică şi pentru îndreptarea spre un sistem de distribuţie care
realizează un echilibru între costuri şi eficienţa serviciilor.
2. Evaluarea cerinţelor de servire a clienţilor pentru a determina ce elemente sunt
considerate cele mai importante - modul în care se măsoară serviciile, nivelul
aşteptat de performanţă şi modul în care firma se compară cu concurenţa.
3. Analiza sistemului de distribuţie şi a costurilor totale de producţie şi distribuţie
pentru identificarea reţelei cu cel mai mic cost care corespunde cerinţelor de
marketing şi celor implicate de servirea clienţilor.
În cadrul Petrom, planificarea distribuţiei revine Departamentului Comercial, care
apreciază volumul de combustibil de livrat pentru fiecare staţie de distribuţie şi durata de
re-înnoire a livrărilor.
Pe baza informaţiilor obţinute se realizează Planul General de distribuţie.
SNP Petrom Moineşti transmite Departamentului Comercial (al societăţii Petrom
SA) cererea anuală de produse pe sortimente şi trimestre, cu 3 luni înainte de începerea
anului. Modificările cererilor sunt transmise lunar, până la data de 10 a fiecărei luni,
pentru luna următoare. Pe baza cererii lunare şi a solicitărilor prin diverse forme,
Departamentul Comercial întocmeşte programele zilnice de livrări pe rafinării şi produse,
pentru unităţile comerciale din teritoriu şi le transmite spre executare rafinăriilor şi
sucursalei PETROTRANS.
Planul de distribuţie, în calitate de document redactat în scris, trebuie să includă secţiuni
care se referă la obiectivele firmei, la strategiile de marketing şi la strategiile de servire a
clienţilor, precum şi detalii specifice legate de stocuri, depozitare, transport şi
comunicarea cu clienţii. Aceste ultime aspecte reprezintă elementele de bază ale planului
32
de distribuţie, atât la nivel strategic cât şi la nivel operaţional, planul trebuind să acopere
următoarele domenii:1. Strategia legată de stocuri
ierarhizarea nivelelor de servicii;
strategia de reaprovizionare;
dispunerea diferenţială (conceptul ABC);
obiective legate de rotaţia stocurilor;
dispunerea stocurilor.
2. Strategia de depozitare
numărul punctelor de stocare;
dispunerea depozitelor;
folosirea depozitelor publice;
proiectarea şi forma depozitelor;
metodele de manipulare a materialelor.
3. Strategia de transport
pe cont propriu / prin intermediul unei terţe părţi;
deciziile de închiriere / cumpărare;
alegerea clienţilor / livrarea directa / alte opţiuni;
obiectivele legate de utilizarea vehiculelor;
flexibilitatea rutelor;
diversificarea formelor de transport.
În cadrul staţiei de distribuţie SNP Petrom Moineşti, aceste lucruri sunt realizate după o
reţetă proprie, ceea ce oferă o unicitate a staţiei.
1. Cantitatea de aprovizionat de către SNP Petrom Moineşti în perioada 1.01.2007 –
1.06.2008, este prezentată în graficul din figura III.1:
Constatări:
Putem aprecia că volumul mediu de aprovizionare cu carburant este de 75,86 tone.
Există două perioade în fiecare an în care staţia aprovizionează cantităţi mult mai mari de
carburant: 1. Aprilie-Mai şi 2. August-Septembrie;
În perioada noiembrie 2007 – martie 2008, staţia aprovizionează mult sub linia de tren a
aprovizionării ceea ce arată că în această perioadă vânzările sunt reduse.
33
Figura III.1: Cantitatea de carburant de aprovizionat de către SNP Petrom Moineşti în perioada 1.01.2007 – 1.06.2008
2. Cantităţile de aprovizionat şi cele vândute în perioada anulul 2007 şi 2008 sunt prezentate în graficul din figura III.2
Constatări:Aprovizionarea se face cu o anticipare a fluctuaţiei cererii la carburant.În perioadele de cerere sporită staţia îşi acoperă nevoia de carburant din stocurile special create.
34
Figura III.2: Cantităţile aprovizionate şi vândute de către staţia Petrom Moineşti 2007-2008
3. Stocurile Staţiei de distribuţie Petrom Moineşti (figura III.3)
35
Figura III.3: Nivelul stocurilor de carburant la staţia Petrom Moineşti 2007-2008
Constatări:
Valoarea negativă a stocurilor presupune ca în lunile respective cererea de carburant
să fie acoperită din stocurile existente.
Valoarea pozitivă a stocurilor presupune ca în respectiva lună staţia să stocheze
carburant.
4. Durata de înnoire a stocului de carburant (figura III.4)
Figura III.4: Durata medie de re-aprovizionare a staţiei Petrom Moineşti
36
Constatări:
Durata medie de reînnoire a stocurilor este de 12 (11,96) zile calendaristice;
Trendul liniar este unui descrescător şi presupune ca în termen de 6 luni durata se va
diminua ajungând la 11,5 zile.
5. Gradul de încărcare a suprafeţelor de depozitare (figura III.5)
Figura III.5: Gradul de încărcare a capacităţii de depozitare a staţiei Petrom Moineşti 2007-2008
Constatări:
Conform acestui grafic, staţia utilizează în medie 58,36% din capacitatea de
depozitare.
Trendul liniar este unul ascendent iar în perioada următoare: iulie – decembrie 2008,
gradul de încărcare a capacităţii de depozitare va oscila în jurul valorii de 60%
6. Numărul de clienţi deserviţi lunar (figura III.6)
37
Figura III.6: Numărul de clienţi deserviţi lunar de către staţia Petrom Moineşti 2007-2008
Constatări:
Numărul maxim de clienţi a fost realizat în luna septembrie, anul 2007 (23.450);
Numărul mediu de clienţi este de 17.340, cu o rata de creştere de 23.31 clienţi lunar;
III.2.1. Dosarul staţiei de distribuţie SNP Petrom Moineşti
Staţiile de distribuţie “PETROM-V” sunt amplasate pe întreg teritoriul României,
în municipii, oraşe şi alte localităţi, pe artere de circulaţie rutieră, drumuri naţionale,
autostrăzi, şosele europene şi în staţiuni balneoclimaterice, ele sunt arondate teritorial
sucursalelor de distribuţie PECO din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti, respectiv
secţiilor comerciale, componente ale acestora.
SNP Petrom Moineşti este o subunitate de desfacere cu amănuntul a produselor
petroliere şi complementare, precum şi de prestări servicii: spălare auto, servicii apă – aer
– aspiraţie auto, schimb ulei, activităţi de alimentaţie publică (fast food, bar, restaurant)
activităţi (hotel, motel).
SNP Petrom Moineşti funcţionează în baza următoarelor documente:
38
- autorizaţie sanitară de funcţionare eliberată de Inspectoratul de Poliţie Sanitară
şi Medicină Preventivă;
- autorizaţie de protecţia muncii eliberată de Inspectoratul Teritorial pentru
Protecţia Muncii;
- autorizaţie P.S.I. eliberată de Grupurile şi Brigăzile Teritoriale de Pompieri;
- autorizaţie de mediu eliberată de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului;
- autorizaţie de funcţionare eliberată de primăria locală;
- autorizaţie sanitar – veterinară pentru subunităţile care valorifică produse de
origine animală;
- autorizaţia de comercializare a băuturilor alcoolice, tutun şi cafea;
- certificatul de clasificare a structurilor de primire turistice: pentru vile, moteluri
şi hoteluri;
- actul de proprietate pentru terenul pe care este amplasată staţia;
- contracte pentru furnizare utilităţi şi prestări servicii: energie electrică, energie
termică, apă, canalizare, salubritate;
- statutul “PETROM” S.A.;
- certificatul de înmatriculare al sucursalei;
- certificatul de înregistrare fiscală al sucursalei.
Staţiile de distribuţie “PETROM” pot fi, funcţie de volumul desfacerii şi
produsele comercializate:
- staţii mari: cele care au un volum mare de desfacere a produselor petroliere, spaţii
special amenajate pentru expunerea şi depozitarea produselor complementare şi dispun
de spaţii pentru activităţi auxiliare (magazin, fast – food, snak – bar, restaurant, motel,
hotel, spălătorie auto, livrare GPL – auto);
- staţii mijlocii: cele care au un volum apreciabil de desfacere a produselor petroliere
şi care comercializează, în afara carburanţilor şi lubrifianţilor, produse complementare,
în aceleaşi spaţii;
- staţii mici: cele care comercializează numai carburanţi şi lubrifianţi, sau numai
produse petroliere de uz casnic
Conform acestor criterii SNP Petrom Moineşti se încadrează în categoria staţiilor
mijlocii.
Programul de funcţionare pentru SNP Petrom Moineşti se stabileşte de sucursala
PECO de care aceasta aparţine în funcţie de:
a. amplasarea în teritoriu,
b. traficul rutier;
39
c. densitatea consumatorilor;
d. concurenţa existentă în zonă.
Staţia de distribuţie Petrom Moineşti funcţionează non-stop. În zilele de sărbători
legale sau în funcţie de anumite evenimente, se stabilesc programe de funcţionare
speciale pentru a satisface solicitările clienţilor în condiţii de trafic sporit.
Programul de funcţionare al staţiei se afişează la loc vizibil din exterior.
Programul special se face cunoscut, anticipat perioadei la care se referă, prin mass –
media locală.
Staţia de distribuţie Petrom Moineşti întocmeşte DOSARUL STAŢIEI. Acesta
conţine următoarele documente:
1. autorizaţia sanitară de funcţionare;
2. autorizaţia de protecţia muncii;
3. autorizaţia P.S.I.;
4. autorizaţia de mediu (buletinele de analiză a poluanţilor din apă, aer, sol);
5. planul de încadrare în zonă a staţiei de distribuţie;
6. planul reţelelor tehnologice şi de canalizare;
7. copie după ultimul proces verbal de inspecţie din partea organelor abilitate pe
probleme de protecţia mediului;
8. buletinele de verificare metrologică pentru distribuitoarele de produse
petroliere şi pentru celelalte aparate din dotarea staţiei;
9. certificatele de calibrare a rezervoarelor;
10. schema electrică monofilară;
11. atribuţiile de serviciu pentru fiecare salariat al staţiei;
12. fişele de protecţia muncii – prevenirea şi stingerea incendiilor ale personalului,
precum şi procesele - verbale de instruire lunară;
13. instrucţiuni de lucru în domeniile protecţia muncii – prevenirea şi stingerea
incendiilor şi protecţia mediului;
14. circulare, dispoziţii, indicaţii.
40
III.2.2. Funcţiile principale ale staţiei de distribuţie Petrom Moineşti
Staţia de distribuţie Petrom Moineşti îşi desfăşoară activitatea în temeiul
Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Sucursalei PECO, a Legii nr. 22 / 1969
privind angajarea gestionarilor şi răspunderea gestionară, a Legii nr.12 / 1990 republicată,
privind protejarea populaţiei împotriva activităţii ilicite, cu modificările aduse de Legea
nr. 21 / 1992 republicată, privind protecţia consumatorilor, a prezentelor “Instrucţiuni de
lucru”, precum şi a celorlalte acte normative şi legislative, în vigoare, cu aplicabilitate în
acest domeniu de activitate.
Principalele funcţii ale staţiei de distribuţie Petrom Moineşti sunt:
alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi a tuturor autovehiculelor pentru care se
solicită acest lucru, în baza unor instrumente de plată legale (numerar, bonuri
de valoare, card-uri) acceptate în sistemul S.N.P.;
alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor aparţinând tuturor sucursalelor
PETROM, pe bază de borderou de consum sau card;
aprovizionarea populaţiei cu butelii aragaz şi livrarea de GPL auto;
aprovizionarea populaţiei cu produse petroliere de uz casnic (combustibil tip
“Pc”, combustibil tip “Mc”, benzină de extracţie, white spirit);
comercializarea de piese de schimb, accesorii auto, cosmetice auto, cosmetice
umane, uleiuri, antigel, lichid de frână, anvelope, obiecte de uz casnic, produse
alimentare;
efectuarea unor prestaţii ca: extragerea uleiului uzat din motorul
autovehiculului şi respectiv înlocuirea acestuia cu ulei proaspăt, colectarea
uleiului uzat în recipiente speciale, înlocuirea filtrului de ulei, spălarea
autovehiculului, aspirarea interioară a autovehiculului, servicii de aer – apă,
service auto;
efectuarea unor servicii de alimentaţie publică (fast food, bar, restaurant) şi a
unor activităţi hoteliere (motel, hotel).
41
III.2.3. Sarcinile secţiilor comerciale în relaţia cu staţia de distribuţie Petrom
Moineşti
În scopul îndeplinirii funcţiilor staţiei de distribuţie “PETROM”, secţia
comercială din cadrul Sucursalei PECO au următoarele obligaţii:
1. În domeniul activităţii de personal:
urmăresc repartizarea raţională a personalului;
verifică prin sondaj prezenţa la serviciu a personalului, precum şi respectarea
programului de lucru.
2. În domeniul aprovizionării:
urmăresc aprovizionarea ritmică cu produse petroliere pe bază de comenzi;
actualizează permanent situaţia privind capacităţile de depozitare a produselor
petroliere în funcţie de posibilităţile de utilizare a rezervoarelor şi solicitările
consumatorilor;
urmăresc posibilităţile de transport produse petroliere, din unităţile comerciale
ale sucursalei, către staţiile de distribuţie;
asigură aprovizionarea cu produse complementare;
transmit şi urmăresc aplicarea tuturor reglementărilor privind activitatea de
primire, gestionare şi livrare a produselor.
3. În domeniul tehnic:
urmăreşte respectarea strictă a prescripţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de
lucru privind exploatarea instalaţiilor şi utilajelor în vederea funcţionării
acestora în deplină siguranţă.
4. În domeniul metrologic:
a) urmăreşte ca staţia să fie dotată cu mijloace de măsurare
corespunzătoare din punct de vedere legal şi verificate în termen (rigle
gradate, termodensimetre, distribuitoare pentru produse petroliere);
b) urmăreşte ca staţia să fie dotată cu vase etalon pentru controlul
debitării corecte a distribuitoarelor pentru produse petroliere;
c) urmăreşte efectuarea verificărilor metrologice periodic şi ori de câte ori
personalul gestionar solicită acest lucru.
5. În domeniul controlului de calitate şi protecţiei consumatorului:
asigură dotarea corespunzătoare cu instrumentele şi materialele necesare
activităţii de recepţie, depozitare şi livrare a produselor;
urmăreşte ca produsele ce sunt destinate vânzării să fie însoţite de certificate de
calitate, iar produsele ambalate să aibă menţionat termenul de garanţie,
42
inscripţionarea să cuprindă toate elementele de identificare (utilizare, data
fabricaţiei) inclusiv în limba română pentru cele din import;
pentru produsele complementare, urmăreşte încadrarea în termenul de valabilitate
şi în tipo – dimensiunile precizate în documentul de însoţire;
urmăreşte aplicarea corectă a preţurilor de vânzare a produselor ce se
comercializează în staţiile de distribuţie.
6. În domeniul protecţiei muncii – P.S.I. :
urmăreşte respectarea prevederilor actelor normative în vigoare privind normele de
P.M. – P.S.I. în cadrul staţiilor de distribuţie;
identifică pericolele de accidente de muncă, incendiu sau explozie din cadrul
staţiei de distribuţie şi stabileşte măsuri de eliminare a cauzelor ce ar putea
produce evenimentele respective;
asigură staţia cu mijloace de primă intervenţie pentru localizarea şi / sau lichidarea
unor eventuale incendii;
asigură verificarea mijloacelor de primă intervenţie în vederea menţinerii acestora
în bună stare de funcţionare;
organizează instruiri periodice a personalului staţiei privind activitatea de P.M. –
P.S.I. ;
asigură dotarea staţiei cu materiale igienico – sanitare.
7. În domeniul activităţii gestionare:
coordonează, urmăreşte şi răspunde de activităţile de primire, recepţie, depozitare
şi livrare a produselor petroliere şi complementare;
verifică modul de evidenţă a gestiunii şi documentele justificative ce sunt folosite
pentru operaţiile economice efectuate în staţie;
asigură verificarea rapoartelor de gestiune şi a bonurilor de valoare onorate
urmărind respectare prevederilor Ordinului 231 / 1999;
asigură staţiile cu imprimante cu şi fără regim special şi urmăreşte modul de
folosire şi justificare a celor cu regim special;
sprijină organizarea inventarierilor periodice dispuse de sucursala de distribuţie
PECO;
asigură primirea copiilor avizelor de expediere (notelor de recepţie) de la staţiile de
distribuţie “PETROM-OMV”, verificarea lor în ceea ce priveşte efectuarea corectă
a recepţiei mărfii primite, completarea lor cu datele recepţiei precum şi luarea
măsurilor ce se impun în situaţia depistării unor eventuale diferenţe care depăşesc
toleranţele admise;
43
asigură arhivarea şi păstrarea avizelor de expediere (notelor de recepţie) în condiţii
de deplină securitate;
urmăreşte efectuarea cu regularitate şi cu respectarea prevederilor legale a predării
– primirii gestiunii între schimburi, la staţiile de distribuţie “PETROM-OMV”,
luând măsuri urgente de clarificare a eventualelor diferenţe, stabilirea cauzelor
care le-au produs, recuperarea eventualelor pagube şi remedierea deficienţelor.
În sistemul SC “PETROM-OMV” S. A. fabricarea produselor petroliere se
realizează în sucursalele ARPECHIM Piteşti şi PETROBRAZI Ploieşti.
Preluarea de la rafinării sau de la alţi furnizori a produselor petroliere se
efectuează conform programelor transmise de Departamentul Comercial al SNP –
Direcţia Produse Petroliere, transportul pe căi ferate sau prin conducte fiind realizat prin /
de sucursala PETROTRANS Ploieşti.
Comercializarea produselor petroliere se realizează prin sucursalele de distribuţie
PECO şi sucursala Competrol Bucureşti din cadrul SC “PETROM” S. A. organizate în
fiecare judeţ şi în Municipiul Bucureşti, structurate pe subunităţi componente, precum şi
prin sucursala PETROTRANS pentru livrări directe.
III.3. Planificarea transporturilor
Planificarea transporturilor pe calea ferată
Planificarea se face în condiţiile stipulate de Regulamentul de transport pe căile ferate
din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului României nr. 41 / 1997 şi a Ordinului
nr. 746 / 1998 al ministrului transporturilor privind aprobarea Normelor uniforme pentru
aplicarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România.
Unităţile comerciale întocmesc necesarul de transport lunar pe care-l înaintează
sucursalei de care aparţin, cu 60 de zile înainte de începerea lunii de plan.
După avizare, sucursala transmite necesarul la Departamentul Comercial –
sucursala PETROTRANS, cu 45 de zile înainte de luna de plan.
În funcţie de resursele de produse petroliere primite de la Departamentul
Prelucrare Ţiţei pentru sistemul de distribuţie PECO, Departamentul Comercial –
Direcţia Transporturi şi PETROTRANS vor întocmi planul de transport optimizat, plan
44
care se va depune la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – “C.F.R.
Marfă “ – S.A. Din resursa totală se scade resursa ce urmează a se transporta prin
conducte pentru unităţile comerciale racordate la acestea.
Propunerile de plan de transport lunar se întocmesc pe sortimente de produse
petroliere şi categorii de mijloace de transport. Modificările planului de transport, în
conformitate cu cererea lunară de produse petroliere, se comunică de către sucursalele de
distribuţie PECO la Departamentul Comercial până la data de 10 a lunii ce precede luna
de plan.
După analizare şi centralizare, Departamentul Comercial transmite modificările la
PETROTRANS până la data de 15 a lunii ce precede luna de plan, pentru a fi depuse la
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – “ C. F. R. Marfă” – S. A.
Planificarea transporturilor pe conducte
Pentru unităţile comerciale racordate la reţeaua de conducte, sucursalele depun la
Departamentul Comercial, lunar, cu 20 de zile înainte de începerea lunii, comenzile de
aprovizionare.
După analiză şi centralizare, Departamentul Comercial transmite comenzile, cu 15
zile înainte de începerea lunii, la PETROTRANS, gestionara produselor din conductă.
Executarea comenzilor urmează să se realizeze ritmic în cadrul comenzilor lunare, pe
baza solicitărilor zilnice emise de sucursale în teleconferinţă, PETROTRANS urmând a
transmite rafinăriilor programul lunar şi zilnic de prelucrare / pompare din rafinării în
vederea executării programului propriu zilnic de transport pe conductă.
Planificarea transporturilor auto
Comenzile sunt transmise de sucursalele beneficiare zilnic, în cadrul
teleconferinţei. Departamentul Comercial transmite solicitările direct la rafinării, prin
programele zilnice. Transportul se realizează cu autocisternele proprii sau închiriate.
Transportul produselor petroliere se efectuează prin: butoaie, bidoane, saci, lăzi.
Produsele petroliere transferate / livrate vor fi însoţite de documente, astfel:
cele expediate de rafinării din sistemul SNP: aviz de însoţire a mărfii, scrisoare
de trăsură, declaraţie de conformitate şi notă de greutate (formular fără regim
special);
45
cele expediate de rafinării din afara sistemului SNP: aviz de însoţire a mărfii,
scrisoare de trăsură, declaraţie de conformitate, factură fiscală, notă de greutate
( formular fără regim special);
cele expediate de unităţile comerciale: aviz de însoţire a mărfii cu certificarea
calităţii şi bon de transfer;
cele expediate pe cale fluvială, prin tancuri petroliere: conosament, aviz de
însoţire a mărfii şi declaraţie de conformitate;
cele predate din conductă: proces - verbal de livrare, buletin de analiză /
declaraţie de conformitate în care se menţionează explicit rafinăria furnizoare.
Cantitatea de produse petroliere expediată din rafinării, cu mijloace de transport
CF sau auto, se exprimă în kg şi se stabileşte prin cântărire sau volumetric, ca rezultat al
înmulţirii volumului ( măsurat în litri ) cu densitatea produsului determinată în momentul
livrării.
Furnizorul, împreună cu împuterniciţii ROMCONTROL şi ai transportatorului
(Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – “ C. F. R. Marfă” – S. A.),
precum şi ai PETROTRANS, dacă are delegat permanent la furnizor, au obligativitatea să
verifice starea tehnică şi comercială a vagoanelor – cisternă puse la dispoziţie de cărăuş
pentru a fi încărcate cu produse petroliere, în conformitate cu Articolul 58 ( 31, 32 58. 11)
din Regulamentul de transport pe căile ferate din România 1997.
Verificările cu privire la starea tehnică se vor referi în mod special la: domă,
supapă de siguranţă, ventil central, serpentine de încălzire, sistem de golire. Se vor
admite la încărcare numai vagoanele – cisternă apte din toate punctele de vedere, în
conformitate cu prevederile stipulate în contractul încheiat între SNP şi S. C.
ROMCONTROL S.A.
La expedierea produselor şi înainte de predarea vagoanelor – cisternă încărcate cu
produse petroliere la cărăuş, furnizorul este obligat să aplice sigilii la toate sistemele de
închidere ale mijlocului de transport. Însemnele aplicate pe sigilii de către furnizor vor fi
menţionate pe documentele de însoţire a mărfii, precizându-se expres seria sigiliilor şi
locul unde fiecare este aplicat.
Delegatul ROMCONTROL asistă la încărcarea şi cântărirea tuturor vagoanelor –
cisternă şi certifică, prin semnătură şi ştampilă aplicate pe nota de greutate şi pe avizul de
însoţire a mărfii, cantitatea de produs petrolier încărcat – în kilograme.
Întrucât majoritatea unităţilor comerciale nu sunt dotate cu platforme de cântărire
şi deci nu au posibilitatea efectuării recepţiei cantitative prin metoda gravimetrică,
46
cantitatea de produse expediată din rafinării se poate stabili şi prin metoda volumetrică,
cu respectarea de către furnizor a următoarelor condiţii:
încărcarea numai a vagoanelor-cisternă CF care prezintă plăcuţe de
calibrare verificate metrologic şi cu termen de valabilitate neexpirat; încărcarea numai a vagoanelor-cisternă CF care nu au restricţionată cantitatea
ce poate fi încărcată prin înscrisul sub “C” marcat pe vagonul cisternă;
conform Anexei II Regulamentului pentru utilizarea reciprocă a vagoanelor
în trafic internaţional (RIV)/ 1999; prin înscrisul sub “C” se înţelege masa
maximă pe osie a vagonului – cisternă CF.
Pentru aceste situaţii, furnizorul va evidenţia într-un proces verbal încheiat cu
delegatul ROMCONTROL şi delegatul PETROTRANS (acolo unde acesta există)
determinarea cantităţii prin metoda volumetrică şi datele obţinute (golul – în cm,
cantitatea de produs – în litri, densitatea şi temperatura din momentul încărcării), urmând
ca acestea să fie transmise prin fax delegaţilor ROMCONTROL din teritoriu, înainte ca
marfa să ajungă în staţia CFR de destinaţie.
În aceste cazuri, pe avizul de însoţire a mărfii / nota de greutate se va menţiona
cantitatea cea mai mică rezultată prin efectuarea celor două determinări.
După încărcare, vagoanele/vagoanele–cisternă CF vor fi predate transportatorului
numai în prezenţa delegatului ROMCONTROL care va contrasemna de predare pe
documentele de însoţire a mărfii şi a delegatului PETROTRANS care va menţiona şi
modalitatea de efectuare a plăţii transportului.
Cu referire la produsele livrate cu autocisterna, furnizorul va proceda obligatoriu
la încărcarea acestora la semnul (inelul) metrologic, astfel încât volumul luat în calcul să
fie cel înscris în certificatul de calibrare al autocisternei şi să permită exprimarea
cantităţii încărcate, atât prin metoda volumetrică, cât şi prin cea gravimetrică. Furnizorul
va aplica obligatoriu sigilii la gurile de încărcare şi de descărcare ale autocisternei.
La descărcarea produselor petroliere primite cu mijloace de transport CF, se va
proceda astfel:
compartimentul desfacere din cadrul sucursalei informează unitatea
comercială asupra situaţiei vagoanelor – cisternă CF expediate de
rafinării, precum şi asupra datei la care s-a efectuat expediţia;
compartimentul desfacere din cadrul unităţii comerciale informează
compartimentul desfacere din cadrul sucursalei asupra vagoanelor sau
vagoanelor – cisternă CF neintrate în staţia de destinaţie;
47
unitatea comercială ţine legătura cu staţia CF, informându-se asupra
vagoanelor – cisternă CF avizate şi intrate în staţia CFR de destinaţie, a
stării tehnice şi comerciale a acestora;
unitatea comercială asigură descărcarea mijloacelor de transport, astfel
încât să le pună goale la dispoziţia staţiei CFR în termen.
Termenele de încărcare şi descărcare sunt cele prevăzute în convenţiile încheiate
cu staţiile CF sau cele prevăzute în Normele Uniforme privind Transporturile feroviare
(NUT), conform cu Tariful Local de Mărfuri (TLM).
Pentru evidenţierea corectă şi zilnică a intrării şi ieşirii tuturor vagoanelor sau
vagoanelor – cisternă CF de pe linia de garaj a unităţii comerciale, aceasta este obligată
să le înscrie în “registrul veghetor” al liniei de garaj. Înscrierea va fi făcută de persoane
anume desemnate.
După descărcarea vagonului/vagonului–cisternă CF se va comunica operativ
staţiei CFR sau unităţii care efectuează manevra asupra punerii vagonului gol la
dispoziţie. Comunicarea va fi consemnată în evidenţa proprie, cu precizarea datei, a orei
şi a numelui persoanei care a recepţionat comunicarea.
Conducerile unităţilor comerciale sunt obligate să numească, prin decizie, unul
sau mai mulţi salariaţi competenţi care vor avea, în mod distinct, următoarele sarcini
speciale:
primirea de la cărăuş şi aducerea în unitatea comercială a mărfurilor sosite în
vagoane şi vagoane – cisternă CF;
preluarea şi recepţionarea mărfurilor;
descărcarea produselor petroliere recepţionate;
punerea la dispoziţia cărăuşului a mijloacelor de transport după descărcare.
În legătură cu primirea şi recepţia mărfurilor, se vor lua măsuri privind:
organizarea supravegherii şi pazei mărfurilor din momentul primirii lor de la
cărăuş până în momentul intrării în unitatea comercială şi din momentul ieşirii
lor din unitatea comercială până în momentul predării la cărăuş;
controlul asupra modului cum se desfăşoară operaţiile în legătură cu recepţia,
expediţia, primirea şi verificarea mărfurilor;
asigurarea condiţiilor materiale necesare stabilirii elementelor de determinare
cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite şi transferate/ livrate, potrivi
specificului acestora;
48
instruirea personalului care lucrează în sectorul de primire şi, respectiv, predare
a mărfurilor, precum şi a membrilor comisiei de recepţie şi verificarea
periodică a modului în care aceştia şi-au însuşit cunoştinţele.
Conducerile sucursalelor de distribuţie PECO sunt obligate să numească la fiecare
unitate comercială, prin decizie, una sau mai multe comisii de recepţie, pentru verificarea
cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite.
Din comisia de recepţie fac parte, în funcţie de încadrarea cu personal a unităţii
comerciale, următorii:
şeful unităţii comerciale sau o persoană împuternicită de acesta – ca preşedinte
al comisiei;
gestionari, merceologi, primitori – predători, personal din laboratorul sau
punctul CTC, alte persoane cu sarcini speciale de primire a mărfurilor – ca
membri.
Acolo unde nu există laborator sau punct CTC, sarcinile privind recepţia calitativă
revin preşedintelui comisiei de recepţie.
În cazul în care unui membru al comisiei de recepţie îi încetează contractul de
muncă sau lipseşte o perioadă îndelungată, şeful unităţii comerciale are obligaţia să
solicite şi să propună conducerii sucursalei numirea unei alte persoane în comisia de
recepţie.
III.4. Planificarea operaţiilor de primire, recepţie, depozitare şi
manipulare a produselor petroliere
Recepţia are drept scop determinarea efectivă a cantităţii şi calităţii produselor
petroliere primite, faţă de datele înscrise în documentele de transfer / livrare şi în
documentele de transport de însoţitoare.
În conformitate cu prevederile legale, nu se vor prelua de la cărăuş şi nu se vor
descărca mijloacele de transport neînsoţite de documente de transfer / livrare, situaţie în
care şeful unităţii comerciale va anunţa imediat conducerea sucursalei de care aparţine,
acesta urmând a clarifica operativ, împreună cu PETROTRANS, situaţia respectivă.
Furnizorul răspunde faţă de beneficiar pentru lipsurile constatate la destinaţie,
dacă acestea se datorează ambalajelor necorespunzătoare sau lipsei elementelor de
49
determinare cantitativă, deficienţe însuşite şi de către delegatul ROMCONTROL. Pentru
lipsurile constatate la vagoanele cisternă sosite la destinaţie cu sigilii intacte şi fără
scurgeri din conţinut, responsabilitatea aparţine furnizorului.
Lipsa elementelor necesare determinării cantitative la destinaţie constituie probă
contra furnizorului, iar lipsa sau violarea sigiliilor la mijloacele de transport constituie
probă contra cărăuşului.
Recepţia comportă următoarele faze:
recepţia documentelor de însoţire şi a stării mijlocului de transport;
recepţia cantitativă;
recepţia calitativă.
III.5. Recepţia documentelor de însoţire şi a stării mijlocului de transport
În vederea efectuării recepţiei documentelor de însoţire şi a stării mijlocului de
transport, unitatea comercială este obligată să anunţe operativ delegatul ROMCONTROL
de sosirea vagoanelor – cisternă în staţia CFR de destinaţie pentru prezentarea în maxim
două ore a acestuia la unitatea comercială sau la staţia CFR.
Verificarea documentelor de însoţire a transportului Prin verificarea documentelor de însoţire a transportului se stabileşte dacă:
transportul este însoţit de documentele de transfer/livrare şi de transport;
documentele cuprind toate datele necesare identificării transportului: furnizorul
(expeditorul), data expedierii, produsul, densitatea, cantitatea, destinatarul,
preţul etc.;
datele din aceste documente sunt corecte şi pot fi corelate;
vagoanele – cisternă sunt calibrate cu termene de valabilitate neexpirate;
autocisternele au certificatele de calibrare cu termene de valabilitate neexpirate.
Verificarea stării mijlocului de transport şi a ambalajelor
La destinaţie, imediat după avizare şi înainte de predare – primire, împuternicitul
unităţii comerciale pentru recepţia produselor petroliere, împreună cu delegaţii
ROMCONTROL şi ai transportatorului, verifică, în baza documentelor de însoţire ce se
vor prelua de la transportator, starea tehnică şi comercială a mijlocului de transport
încărcat cu produse petroliere.
La verificare se constată dacă:
50
mijlocul de transport are toate sigiliile corect aplicate şi însemnele acestora,
dacă acestea sunt intacte, nu prezintă urme de violare şi corespund ca serie,
câtime şi loc de aplicare cu menţiunile din scrisoarea de trăsură şi dacă au fost
respectate toate prevederile stipulate în convenţiile încheiate cu C.F.R. Marfă –
S.A. Însemnele de pe sigilii aplicate de furnizor vor fi menţionate pe
documentele de transfer/livrare şi transport ale mărfii;
mijlocul de transport nu prezintă urme de scurgere, sustragere sau avariere;
mijlocul de transport deschis (descoperit) are sigilii la uşi, precum şi semnele
sau marcajele intacte.
Dacă, în urma verificărilor, totul este găsit în ordine din punct de vedere tehnic şi
comercial, transportatorul va pune mijlocul de transport la dispoziţia unităţii comerciale,
operaţie care se efectuează la punctul de joncţiune cu linia de garaj care deserveşte
unitatea comercială sau conform convenţiei încheiate cu transportatorul.
Predarea – primirea mijlocului de transport se consemnează în Registrul
vegheatelor al staţiei CFR în care se va menţiona “predat şi primit fără urme de violare”
- conform Anexei nr. 12.1.1. NUT din Regulamentul de transport pe căile ferate din
România/1997. În acelaşi timp, se întocmeşte Lista de predare – primire, conform
Anexei nr. 12.2 NUT din acelaşi regulament. Lista de predare – primire se întocmeşte în
două exemplare, prin reproducere cu indigo: un exemplar rămâne la transportator şi un
exemplar se înmânează unităţii comerciale în momentul predării – primirii; lista se
semnează şi se ştampilează de împuternicitul transportatorului şi de către cel al unităţii
comerciale.
O dată cu predarea - primirea mijlocului de transport, se va întocmi un Proces –
verbal între împuternicitul unităţii comerciale şi împuternicitul ROMCONTROL în care
se vor menţiona:
data şi ora sosirii vagonului/vagonului – cisternă în staţia CFR de destinaţie;
data şi ora la care transportatorul a avizat unitatea comercială beneficiară
asupra sosirii vagonului/vagonului – cisternă în staţia CFR de destinaţie;
data şi ora la care s-a efectuat verificarea vagonului / vagonului – cisternă;
starea comercială a vagonului / vagonului – cisternă privind:
1. numărul şi integritatea sigiliilor, corectitudinea aplicării lor şi dacă
acestea corespund cu cele înscrise în documentele de livrare şi de
transport;
51
2. existenţa unor scurgeri sau urme de scurgeri de produs la : flanşele
pantalonului, caneaua sau ventilul de golire, capacele gurilor de golire
şi ale serpentinelor.
starea tehnică a vagonului – cisternă:
1. DOMA să fie prevăzută cu bolţ de prindere sudat, cu garnitură de
etanşare a capacului şi cu toate prizoanele de prindere, iar sistemul de
sigilare să nu permită ridicarea capacului;
2. SUPAPA DE SIGURANŢĂ să fie sudată de corpul vasului şi să fie
prevăzută cu sită pentru a împiedica pătrunderea oricărui obiect în
interiorul acestuia;
3. VENTILUL CENTRAL să fie prevăzut cu roată de manevră, sistem de
sigilare şi să asigure o etanşare perfectă;
4. SERPENTINELE DE ÎNCĂLZIRE să fie prevăzute cu flanşe laterale
exterioare de prindere prin care să se asigure o etanşeizare foarte bună
prin montare de garnituri şi capace;
5. SISTEMUL DE GOLIRE să fie prevăzut cu manetă sau roată de
manevră, flanşă cu şuruburi şi garnitură de etanşare, flanşe, şuruburi,
garnituri şi capace la gurile de descărcare şi sistem de sigilare;
În cazul în care se constată că mijlocul de transport nu este apt din punct de
vedere tehnic şi comercial, prezintă urme de violare la sigilii, semne sau marcaje, urme
de scurgere, sustragere sau avariere sau se presupune că pe timpul transportului s-a
produs o pierdere parţială sau o avariere şi în vagon ar fi o cantitate mai mică decât cea
înscrisă în documentele ce însoţesc transportul, mijlocul de transport nu se va prelua de la
transportator şi, în temeiul şi aplicarea art. 67.3, şi art. 75.1 şi art. 75.2 din Regulamentul
de transport pe căile ferate din România 1997, se va solicita transportatorului întocmirea
unui proces – verbal de constatare (proces – verbal comercial) ce se va semna de
împuterniciţii transportatorului, ai unităţii comerciale şi ROMCONTROL, fiecare parte
reţinând câte un exemplar.
În procesul – verbal se vor menţiona:
motivul neacceptării mijlocului de transport la primirea în depozit;
starea tehnică şi comercială a acestuia;
starea mărfii şi masa acesteia;
mărimea pagubei, cauza şi momentul producerii acesteia.
Dacă împuterniciţii transportatorului refuză să participe la constatare sau la
întocmirea procesului – verbal de constatare, se va proceda la sesizarea în scris a şefului
52
de staţie CFR, pentru a dispune în timp util soluţionarea diferendului, cu menţionarea
explicită că marfa stă la dispoziţia transportatorului pe riscurile acestuia.
Recepţia cantitativă
Recepţia cantitativă are drept scop stabilirea cantităţii în litri şi în kilograme
(pentru produse petroliere lichide) şi în kilograme (pentru produsele petroliere solide),
folosindu-se aceleaşi mijloace şi metode practicate de către furnizor, aşa cum rezultă din
actele de livrare care însoţesc transportul respectiv.
Toate instrumentele şi aparatele de măsură trebuie să fie verificate din punct de
vedere metrologic la termenele prevăzute de normativele în vigoare.
Recepţia cantitativă la produsele primite prin conducte
Predarea – primirea produselor petroliere se efectuează astfel:
1. Se predau – primesc rezervoarele stabilite prin programul zilnic, întocmit de comun
acord între rafinăria furnizoare şi PETROTRANS şi comunicat în timp util factorilor
ce participă la această activitate.
2. Se predau – primesc în vederea transportului prin conductă numai rezervoarele cu
produse petroliere care îndeplinesc condiţiile de calitate prevăzute în normele în
vigoare (STAS –uri , standarde de firmă, specificaţii tehnice etc.).
3. Predarea – primirea rezervoarelor către PETROTRANS se efectuează numai după:
scurgerea rezervorului de apă şi impurităţi (până la apariţia produsului
petrolier);
izolarea rezervorului prin blindare şi sigilarea ventilelor montate pe
conductele de intrare şi ieşire din rezervor, cu excepţia ventilului/ventilelor
montate pe conducta de tragere, operaţii executate de către personalul
rafinăriei în prezenţa delegatului PETROTRANS;
lăsarea în repaos a lichidului timp de 6 ore (conform STAS 41/78) pentru ca
suprafaţa acestuia să rămână nemişcată iar apa şi sedimentele să se depună
la fundul rezervorului.
4. La predarea – primirea rezervoarelor de efectuează:
recepţia calitativă în prezenţa laborantului delegat PETROTRANS;
recepţia cantitativă se efectuează de către delegaţii rafinăriei furnizoare şi
PETROTRANS prin metoda volumetrică;
întocmirea documentelor:
53
- se întocmesc bonurile de predare – primire ale rezervorului la începutul
şi sfârşitul pompării. Bonurile de predare – primire se semnează de
către primitor – reprezentantul PETROTRANS şi predător –
reprezentantul rafinăriei şi se avizează de şeful instalaţiei / şeful de
formaţie al instalaţiei gestionare a rafinăriei;
- se întocmesc avizele de însoţire a mărfii pe baza bonurilor de predare –
primire, la care se anexează declaraţiile de conformitate/buletinele de
analiză şi procesul – verbal de auto-recepţie se avizează şi de
reprezentantul PETROTRANS;
- în avizul de însoţire a mărfii, semnat de reprezentanţii PETROTRANS
şi rafinărie, se menţionează: număr rezervor, sortiment produs,
înălţimea iniţială şi cea finală a produsului din rezervor, densitatea la
temperatura rezervorului, temperatura lichidului iniţială/finală,
cantitatea de produs calculată conform STAS 1165-66, cantitatea de
apă, care va fi scăzută din cantitatea de produs.
Transfer / livrare direct din rafinării
Recepţia produselor petroliere se efectuează în prezenţa delegatului rafinăriei furnizoare
şi a delegatului unităţii comerciale primitoare, folosindu-se metoda volumetrică. Recepţia
se face la rezervorul din depozitul unităţii comerciale în care s-a efectuat pomparea, în
condiţiile stipulate în convenţia încheiată între părţi.
Transfer / livrare prin PETROTRANS
Recepţia produselor petroliere se efectuează numai în prezenţa delegatului
PETROTRANS, prin metoda volumetrică.
Pentru a primi produsele petroliere prin conductă, unitatea comercială este
obligată să pună la dispoziţia PETROTRANS rezervoare care să permită preluarea
cantităţii de produse prevăzută în programul de livrare.
Se preiau – predau în vederea transportului prin conductă numai rezervoarele cu
produse care îndeplinesc condiţiile de calitate prevăzute în documentele normative (fişă
tehnică, normă, specificaţie etc.).
54
PETROTRANS are obligaţia ca înainte de începerea pompării să transmită
unităţii comerciale certificatul de calitate al produsului ce urmează a fi pompat şi
structura de preţ a acestuia.
Predarea rezervorului se face prin completarea procesului – verbal de livrare prin
conducte la rubricile privind predarea către PETROTRANS. Procesul – verbal se
semnează de reprezentanţii ambelor părţi şi cuprinde:
stocul de produs din rezervor;
calitatea produsului stabilită pe baza declaraţiei de conformitate;
efectuarea pregătirii tehnice a rezervorului.
Pe toată perioada efectuării pompării, până în momentul predării rezervorului la
plin, nici una dintre părţi nu are dreptul să modifice sau să intervină în vre-un fel asupra
sistemului de blindare şi sigilat aplicat înainte de pompare.
Responsabilitatea pentru orice modificare intervenită asupra blindelor sau
sigiliilor în perioada între predarea la gol şi predarea la plin revine delegatului permanent
al PETROTRANS în unitatea comercială.
După terminarea pompării, se va proceda la predarea – primirea rezervorului,
completându-se procesul – verbal de livrare prin conducte la rubricile privind elementele
de preluare de la PETROTRANS. Înainte de predare se lasă produsul să se liniştească cel
puţin 6 ore, pentru a se decanta apa şi se scurge apa din rezervor până la nivelul minim la
care stocul de produs poate fi determinat corect.
Diferenţa dintre stocurile în kg după terminarea şi înaintea începerii pompării
reprezintă cantitatea de produs petrolier care a fost pompată.
Recepţia cantitativă la produsele primite în vagoane – cisternă
După punerea la dispoziţie a vagonului–cisternă CF ce nu prezintă deficienţe
tehnice ori comerciale, comisia de recepţie a unităţii comerciale va proceda la recepţia
cantitativă cu participarea, după caz a:
delegatului furnizorului sau a împuternicitului acestuia, astfel încât
documentele încheiate şi semnate de acesta să fie opozabile în instanţă;
delegatului ROMCONTROL, dacă în documente este aplicată ştampila
ROMCONTROL care atestă că încărcarea s-a făcut în prezenţa
reprezentantului acestuia;
55
delegatului independent;
delegatului PETROTRANS, în situaţia în care acesta are delegat permanent în
unitatea comercială
Recepţia calitativă
Recepţia calitativă a produselor petroliere primite prin vagoane sau vagoane –
cisternă CF, autocisterne, butoaie, bidoane sau prin conducte se efectuează de către
comisia de recepţie a unităţii comerciale, concomitent cu recepţia cantitativă.
Recepţia calitativă se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare
privind calitatea produselor şi a serviciilor, precum şi cu instrucţiunile de lucru specifice
activităţii din unităţile de distribuţie PECO.
Recepţia calitativă a produselor primite în unităţile comerciale se face de către
comisia de recepţie din care obligatoriu va face parte şi delegatul laboratorului/punctului
CTC sau de către preşedintele comisiei de recepţie, acolo unde există laborator/punct
CTC.
Rezultatele recepţiei se confruntă cu datele înscrise în documentele de livrare.
Verificarea calităţii produselor petroliere recepţionate se face cu respectarea prevederilor
standardelor în vigoare.
III.6. Concluzii
Planificarea distribuţiei în cadrul companiei Petrom SA, constituie o problemă stringentă
care şi-a descoperit rezolvarea prin stabilirea unor proceduri de lucru flexibile şi uşor de
monitorizat. Distribuţia directă, fără intermediari, sau plafonarea preţurilor la produsele
petroliere care sunt distribuite de eventualii distribuitori zonali, este o tehnică de a
omogeniza consumul de carburant şi o monitorizare a consumului de acest produs. O
bună planificare a distribuţiei trebuie să aibă o bună logică de fundamentare a deciziilor
acesteia, decizii bazate pe informaţiile furnizate de diferite surse precum: staţiile de
distribuţie, frecvenţa de transfer/livrare către clienţii de top şi nu în ultimul rând evoluţiile
internaţionale, privind preţul petrolului.
Procedurile de planificare, transfer, livrare, recepţie au creat o cultură a companiei
Petrom, „aşa se fac lucrurile la Petrom” –iar acest fapt face ca respectivele proceduri să
fie bine cunoscute de către toţi angajaţii şi partenerii Petrom.
56
ConcluziiSocietatea Petrom SA descoperă şi dezvoltă resursele petroliere, le rafinează şi transportă
produsele petroliere obţinute pentru a oferi produse şi servicii de calitate clienţilor. Pentru
compania Petrom, distribuţia reprezintă un domeniu de activitate strategic important.
Acest lucru este descris de către atitudinea conducerii faţă de activitatea de distribuţie a
produselor petroliere. Managementul distribuţiei fiind asigurat la un nivel înalt şi în
condiţii de eficienţă optime pentru companie.
Distribuţia reprezintă o modalitate de a plasa pe piaţă o categorie de produse pentru ca
acestea să poată fi alese de către clienţi în actul de cumpărare.
Activitatea de distribuţie trebuie să îndeplinească anumite criterii de eficienţă economică
pentru a fi considerată generatoare de profituri. Aceste criterii sunt date de influenţa în
cifre şi calitativă a distribuţiei asupra clienţilor Petrom.
Managementul distribuţiei în cadrul Petrom asigură: previzionarea, organizarea,
coordonarea şi controlul activităţilor specifice distribuţiei produselor petroliere.
În cadrul Petrom, planificarea distribuţiei revine Departamentului Comercial, care
apreciază volumul de combustibil de livrat pentru fiecare staţie de distribuţie şi durata de
re-înnoire a livrărilor.â
Dimensiunea reală a coordonării poate fi apreciată pornind la dimensiunea
canalului/canalelor de distribuţie în care este integrată firma producătoare.
S.N.P Petrom-OMV aprovizionează direct staţiile de distribuţie din ţară. Astfel că este
interesată în a aproviziona staţiile într-un mod eficient pentru ca unele staţii să nu rămână
fără stocuri de combustibili iar altele să nu-l poată vinde.
Controlul activităţii de distribuţie are la bază conformitatea activităţilor cu planul general
de distribuţie, realizat în etapa de planificare a distribuţiei.
Fiecare staţie de distribuţie “PETROM-OMV” dispune de REGISTRUL DE CONTROL. În
acest registru se înscriu obligatoriu constatările, recomandările şi măsurile dispuse de
organele de control ce se prezintă în staţie, în baza împuternicirilor legale pentru a
efectua controale.
Eventualele deficienţe ale planificării au fost rezolvate în faza de coordonare a distribuţiei
însă modificările aduse trebuie incluse în planificare cât mai devreme. Analiza cauzelor
de eşec şi a factorilor de succes a activităţii de distribuţie, permite în faza de control
evidenţa conformităţii activităţilor realizate cu procedurile d lucru care stau la baza
manualului calităţii Petrom
57
Într-un domeniu în care diferenţa dintre produsele oferite de companii concurente aproape
că nu există, deservirea clienţilor, care începe prin deservirea adecvată a staţiilor de
distribuţie şi responsabilizarea personalului staţiei, constituie un avantaj competitiv al
ramurii.
Planificarea vânzărilor reprezintă un demers extrem de complex. În primul rând, sunt
apreciate contractele ferme ale companiei şi variaţiile acceptate la nivelul preţurilor.
Rezultatele anului 2007 au fost influenţate negativ de deteriorarea marjei, ca urmare a
creşterii stocurilor şi costurilor energetice şi a preţurilor defazate ale produselor.
Planificarea preţurilor este foarte dependentă de contextul internaţional şi de evoluţia
preţului petrolului. Pentru că preţurile sunt identice sau foarte puţin diferite, compania se
orientează pe eficientizarea activităţilor direct productive pentru a obţine economii de
scară. Fiecare activitate direct productivă este considerată în calculaţia costurilor necesară
pentru a aprecia corect nivelul costurilor de producţie
Politica privind stocurile în cadrul companiei este de a determina stocurile critice care
sunt obligatorii pentru a asigura continuitatea procesului de aprovizionare.
Sucursalele de distribuţie PECO transmit Departamentului Comercial cererea anuală de
produse pe sortimente şi trimestre, cu 3 luni înainte de începerea anului. Modificările
cererilor sunt transmise lunar, până la data de 10 a fiecărei luni, pentru luna următoare.
Staţiile de distribuţie “PETROM” îşi desfăşoară activitatea în temeiul Regulamentului de
Organizare şi Funcţionare al Sucursalei PECO, a Legii nr. 22 / 1969 privind angajarea
gestionarilor şi răspunderea gestionară, a Legii nr.12 / 1990 republicată, privind
protejarea populaţiei împotriva activităţii ilicite, cu modificările aduse de Legea nr. 21 /
1992 republicată, privind protecţia consumatorilor, a prezentelor “Instrucţiuni de lucru”,
precum şi a celorlalte acte normative şi legislative, în vigoare, cu aplicabilitate în acest
domeniu de activitate.
Preluarea de la rafinării sau de la alţi furnizori a produselor petroliere se
efectuează conform programelor transmise de Departamentul Comercial al SNP –
Direcţia Produse Petroliere, transportul pe căi ferate sau prin conducte fiind realizat prin /
de sucursala PETROTRANS Ploieşti.
Comercializarea produselor petroliere se realizează prin sucursalele de distribuţie
PECO şi sucursala Competrol Bucureşti din cadrul SC “PETROM” S. A. organizate în
58
fiecare judeţ şi în Municipiul Bucureşti, structurate pe subunităţi componente, precum şi
prin sucursala PETROTRANS pentru livrări directe.
Recepţia produselor petroliere se efectuează în prezenţa delegatului rafinăriei furnizoare
şi a delegatului unităţii comerciale primitoare, folosindu-se metoda volumetrică. Recepţia
se face la rezervorul din depozitul unităţii comerciale în care s-a efectuat pomparea, în
condiţiile stipulate în convenţia încheiată între părţi.
Responsabilitatea pentru orice modificare intervenită asupra blindelor sau
sigiliilor în perioada între predarea la gol şi predarea la plin revine delegatului permanent
al PETROTRANS în unitatea comercială.
Bibliografie
Maxim, Emil : Diagnosticul şi evaluarea întreprinderilor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008;
Maxim, Emil: Managementul calităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007; Balan, Carmen. Logistica marfurilor. Bucuresti : Editura ASE, 2000 Chopra, Sunil ; Meindl, Peter. Supply chain management : strategy,
planning and operation. Upper Saddle River: Prentice Hall, 2001; Gattorna, John L.,coord. Managementul logisticii si distributiei.
Bucuresti : Teora, 1999; Kotler, Philip ; Armstrong, Gary. Managementul marketingului.
Bucuresti: Teora, 2005; Popovici, Veronica ; Micu, Adrian. Strategia canalului de
distributie. In : Tribuna economica, v. 18, nr. 32, p. 59-60, 2007 Tint, Tiberiu. Canalele de distributie. In : Tribuna economica, v.
16, nr. 20, p. 54-55, 2005;http://www.petrom.com/portal/01/petromcomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petromhttp://firme.wall-street.ro/informatii/1/Petrom.htmlhttp://www.omv.ro/portal/01/ro/private
59