MANAGEMENTUL DESEURILOR ORGANICE

1. Identificarea principalelor tipuri de deseuri organice

Clasificarea deseurilor organice dupa provenienta:- deseuri agricole: cantitatea cea mai mare de deseuri agricole o constituie

productia secundara a culturilor agricole (paiele gramineelor, cocenii porumbului, tulpinile plantelor de cultura, alte resturi vegetale – radacini, pleava)

- deseuri zootehnice: pot fi impartite in doua categorii: deseuri de tip traditional (gunoi de grajd provenit de la cabaline si ovine precum si de la porcine) si deseuri de tip industrial (namolul provenit de la crescatoriile de porcine – de la statiile de epurare a apelor uzate din intreprinderile de crestere a porcilor rezulta o cantitate anuala de 7-12 milioane t namol ce poate fi utilizat ca ingrasamant organic pe o suprafata de 200.000-400.000 ha anual)

- deseuri organice din industria alimentara, usoara si chimica, cele care nu sunt evacuate ca gunoiae, se prezinta ca namoluri organice care se depun pe fundul iazurilor biologice din statiile de epurare a apelor uzate. Cele mai importante producatoare de deseuri organice (cel mai adesea sub forma de efluenti) sunt fabricile prelucratoare de lapte, fabricile de amidon (dupa extragerea amidonului, materiile proteice si celelalte substante si elemente care se gasesc in cartofi sunt eliminate in apele reziduale), fabricile de zahar (efluentii – borhot de melasa (contine azot, potasiu si sodium, foarte putin fosfor), rezidurile de la clarificarea sucului de sfecla constituit din spuma de defecatie contine carbonat de calciu si materie organica)), fabricile de conserve (deseurile solide sunt formate din buruieni, fragmente de legume, boabe de diametru foarte mic, particule minerale, praful si pamantul care se depun pe frunzele plantelor sau pe radacini. In fabricile de compoturi si de sucuri, raman ca deseuri portiuni din fructele prelucrate precum si noroiul de decantare care pot contine carbon, azot, potasiu, fosfor asimilabil), distileriile si abatoarele (gunoaiele care se aduna in grajdurile in care sunt adapostite animalele inainte de sacrificare, materiile care provin din filtrarea apelor reziduale – contin azot, fosfor, potasiu).

- Deseurile din activitatea de salubritate a localitatilor – resturi alimentare, resturi textile, hartie.

- Deseuri organice provenite din productia legumicola, floricola, horticola (coaja de arbori, Frunze (nu trebuie sa provina de la arbori sau plante ierboase toxice), resturi de plantute, fructe cazute, coarde de la vita de vie, iarba etc), alge marine

Denumirea deseului Natura deseurilor Provenienta Compozitia chimica a deseului

Starea in momentul identificarii

DEFINITII Managementul deseurilor Prin managementul deseurilor se intelege conducerea, administrarea si controlul sistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zia, transport, tratare, valorificare, eliminare si depozitare a deseurilor. In managementul deseurilor sunt foarte importante urmatoarele elemente : • stabilirea responsabilitatilor in fiecare din activitatile specifice managementului deseurilor; • realizarea si implementarea unui cadru institutional si organizatoric adecvat; • realizarea si implementarea unui sistem financiar eficient. Obiectivele generale ale managementului deseurilor

Obiectivele generale ale managementului deseurilor, sunt, in ordinea prioritatilor, urmatoarele : • reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora; • colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim posibil din punct de vedere tehnico-economic; • tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare; • depozitarea controlata a reziduurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului si sanatatii populatiei.

OBIECTIVELE SI MASURILE SPECIFICE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DESEURILOR Principiile generale care trebuie sa stea la baza elaborarii unei strategii de management integrat al deseurilor sunt : • conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; • dezvoltarea durabila; • evitarea poluarii prin masuri preventive; • conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate; • conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; • principiul “poluatorul plateste”; • stimularea activitatii de redresare a mediului. Criteriile pe baza carora trebuie stabilite obiectivele protectiei mediului, in general, si a managementului integrat al deseurilor, in cazul studiat, sunt: • mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; • mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale; • apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor; • respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului; • maximizarea raportului beneficiu / cost; • integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.

Deşeurile organice care provin din resturi menajere sunt în special deşeuri de la bucătărie, recuperabile din punct de vedere biologic, mai ales resturile de fructe, legume şi alte alimente,

cât şi deşeurile verzi, ca frunzele, buruienile, ramurile şi verdeaţa rămasă în urma tăierii gardurilor vii, gazonul tăiat.

Sub aspectul compoziţiei chimice deşeurile se împart în:deşeuri organice (resturi vegetale şi animaliere, hârtie, cartoane, textile, maseplastice, lemn, plută, resturi de la prelucrarea pieilor şi blănurilor, nămoluri organice);deşeuri anorganice (metale şi nemetale, sticlă, ceramică, zgură, cenuşă,nămoluri anorganice, materiale din construcţii – betoane, tencuieli).O clasificare a deşeurilor ar putea fi făcută în funcţie de următoarele criterii:1. În funcţie de sursele majore, în ordinea contribuţiei, se deosebesc:deşeuri agricoledeşeuri miniere şi de la carieredeşeuri de fabricaţie (industriale)deşeuri municipaledeşeuri de la generarea energiei2. Sub aspectul compoziţiei chimice deşeurile se împart în:deşeuri organice (resturi vegetale şi animaliere, hârtie, cartoane, textile, maseplastice, lemn, plută, resturi de la prelucrarea pieilor şi blănurilor, nămoluri organice);deşeuri anorganice (metale şi nemetale, sticlă, ceramică, zgură, cenuşă,nămoluri anorganice, materiale din construcţii – betoane, tencuieli).3. după caracteristicile principalilor constituenţi se disting:deşeuri combustibile (hârtie, cauciuc, textile, mase plastice, lemn);deşeuri fermentabile (resturi alimentare, fructe şi legume);deşeuri inerte (sticlă, metale, ceramică).4. funcţie de gradul de agresivitate faţă de mediu:deşeuri periculoase (explozive, oxidante, inflamabile, iritante, toxice,cancerigene, corozive, infecţioase, etc.);deşeuri inerte.Deşeurile biodegradabile reprezintă o categorie de deşeuri formată din:o fracţie importantă din deşeurile municipale (40 – 70%);deşeuri rezultate din activităţile agricole şi zootehnice;deşeuri de la prelucrările agro-industriale;nămolul de la staţiile de epurare a apelor.