managementul calitatii si controlul tehnic de calitate.docx
DESCRIPTION
Industrie alimentaraTRANSCRIPT
MANAGEMENTUL CALITATII SI CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE (INCLUDE STUDIU DE CAZ)
CUPRINS
Introducere
Cap.1 Calitatea produselor si productiei1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa,
dinamica
1.2. Caracteristici de calitate
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
1.4. Indicatori de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii, clasificari
1.4.2. Indicatori analitici
1.4.3. Indicatori sintetici
1.4.4. Indicatorul complex
1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii
1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii
1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiective
1.6. Documentele calitatii1.6.1. Documentele sistemului calitatii
1.6.1.1. Manualul calitatii
1.6.1.2. Procedurile sistemului calitatii
1.6.1.3. Documentele calitatii
Cap.2 Prezentarea generala a S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. (D.M.H.I.)2.1. Scurt istoric
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Organizarea S.C. D.M.H.I. S.A.
2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic
2.2.3. Politica in domeniul calitatii
2.2.4. Analiza economico-financiara
2.3. Analiza mediului extern
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
2.3.2. Produsele oferite la export
2.3.3. Clientii
2.3.4. Concurenta
2.4. Concluzii
Cap.3 Analiza managementului calitatii la S.C. D.M.H.I. S.A.3.1. Implementatrea sistemului de management al
calitatii (totale)
3.1.1. Motivatia implementarii3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii
3.2. Intocmirea manualului calitatii
3.2.1. Sistemul de management al calitatii (SMC)3.2.1.1. Cerinte generale
3.2.1.2. Documentele SMC
3.2.2. Manualul calitatii3.2.2.1. Controlul documentelor
3.2.2.2. Aprobare, emitere
3.2.2.3. Mentinere sub control
3.2.2.4. Controlul inregistrarilor
3.2.3. Responsabilitatea managementului
3.2.3.1. Angajamentul managementului
3.2.3.2. Orientarea catre client
3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii
3.2.3.4. Planificare3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare
3.2.4. Managementul resurselor3.2.4.1. Asigurarea resurselor
3.2.4.2. Resurse umane
3.2.4.3. Infrastructura
3.2.4.4. Mediul de lucru
3.2.5. Responsabilitatea managementului
3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului
3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul
3.2.5.3. Proiectare
3.2.5.4. Aprovizionare3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii3.2.5.6. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire
3.2.6.1. Generalitati
3.2.6.2. Monitorizare si masurare
3.2.6.3. Controlul produsului neconform
3.2.6.4. Imbunatatire continua
3.3. Autocontrolul3.3.1. Definitii. Responsabilitati3.3.2. Etapele inspectiei3.3.3. Domeniul autocontrolului
3.3.4. Inregistrarile inspectiei3.3.5. Controlul punctelor de inspectie3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol
3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC3.4.1. Auditul intern3.4.2. Certificarea sistemului calitatii
Cap.4 Perfectionarea activitatii de control a calitatii4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei
industriale4.2. Orientarea catre client4.3. Politica in domeniul calitatii4.4. Planificare
4.4.1. Obiectivele calitatii4.4.2. Planificarea SMC
4.5. Competenta, constientizare si instruire4.6. Masurare, analiza si imbunatatire
4.6.1. Monitorizare si masurare4.6.1.1. Satisfactia clientului4.6.1.2. Auditul intern4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului
4.6.2. Controlul produsului neconform4.6.3. Analiza datelor4.6.4. Imbunatatire
4.6.4.1. Imbunatatire continua4.6.4.2. Actiuni corective4.6.4.3. Actiuni preventive
4.6.5. Imbunatatirea continua – obiectiv permanent al organizatiei
Concluzii si propuneriBibliografie
INTRODUCERE„Managementul calitatii si controlul tehnic de calitate” este o tema ce reflecta specializarea
MANAGEMENT, sintetizand elementele studiate la disciplinele parcurse conform planului de
invatamant al Faculatii prin corelarea interdisciplinara a problemelor la nivelul acestei specializari.
Asadar, absolventul unei facultatii de management, specialist in management trebuie sa fie instruit in
privinta modalitatilor de contributie personala la realizarea calitatii.
Sistemul de management al calitatii trebuie sa fie pe deplin documentat si capabil sa sustina un
control permanent asupra activitatilor interne si externe, care influenteaza calitatea unui produs sau
serviciu. El evidentiaza toate actiunile preventive menite sa impiedice reaparitia problemelor, sistemele
de lucru fiind publicate (normalizate), pentru a putea fi mentinute.
Studiul de caz inclus in prezenta lucrare se refera la societatea unde imi desfasor
activitatea ca angajat: S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A., numita in continuare DMHI.
Dupa o introducere in notiunile specifice calitatii, prezentarea caracteristicilor, a standardelor,
reglementarilor, definirea si clasificarea indicatorilor de caracterizare, metodelor si tehnicilor de masurare a
nivelului calitatii si prezentarea documentelor calitatii, am trecut la analiza organizatiei din care fac parte: DMHI.
Aceasta analiza cuprinde atat studiul mediului intern (organizarea, procesul tehnologic, politica
in domeniul calitatii, situatia economico-financiara) cat si a mediului extern (furnizorii, produsele oferite la
export, clientii, concurenta), in urmatorul capitol analizandu-se managementul calitatii cu implementarea
sistemului de management al calitatii (totale), manualul calitatii (sistemul de management al calitatii,
controlul, aprobarea, emiterea, mentinerea sub control a documentelor), auditul calitatii si certificarea
sistemul de management al calitatii.
In ceea ce priveste perfectionarea activitatii de control a calitatii, prezentarea cuprinde: factorii
care influenteaza calitatea productiei industriale; orientarea catre asigurarea satisfacerii cerintelor
clientilului; politica in domeniul calitatii; planificarea sistemului de management al calitatii; competenta,
constientizarea si instruirea; procesele de masurare, analiza si imbunatatire (monitorizarea si masurarea
proceselor, a produsului, auditul intern); controlul produsului neconform; analiza datelor; imbunatatirea
continua (actiuni corective si preventive) – acesta fiind un obiectiv permanent al oricarei organizatii.
Pentru realizarea proiectului a fost necesar implicarea directa in situatiile prezentate, culegerea
si sintetizarea tuturor informatiilor obtinute, prelucrarea datelor si analizarea lor, precum si consultarea
bibliografiei de specialitate, urmarind o cat mai explicita prezentare.
CAPITOLUL 1
Calitatea produselor si productiei
1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica
Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat
pe oameni cu mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul “calitate” sau “qualitas” isi are originea in
latinescul “qualis” care are intelesul de fel de a fi.
Calitatea productiei industriale este o categorie economica, care depinde de nivelul de
dezvoltare a fortelor si relatiilor de productie, are caracter istoric si reflecta aspecte semnificative ale
dezvoltarii economice a societatii si ale legaturilor fenomenelor economice.
Valorificarea productiei industriale prin vanzarea pe piata interna sau externa este
conditionata in mare masura de calitatea acesteia. Astfel, calitatea necorespunzatoare a productiei
industriale influenteaza negativ eficienta activitatii unitatilor producatoare, deoarece determina
cheltuieli mari cu remedierea defectelor calitative ale productiei industriale, conduce la cheltuieli
ocazionate de sustinerea in instanta a intereselor proprii in litigiile cu unitatile beneficiare, are drept
efect pierderea clientilor si prestigiului firmei, anularea unor comenzi.
Diametral opus, un produs industrial este de calitate atunci cand poseda un anumit numar
de proprietati cum sunt:
- fiabilitate si durata de viata ceruta de client;
- indici tehnico-economici de fabricatie si exploatare ridicati;
- raspunde cerintelor estetice si de comoditate in exploatare;
- omogenitate.
Cresterea calitatii productiei influenteaza imbunatatirea conditiilor economice de viata ale
membrilor societatii, determina economisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului si
energiei, conduce la imbunatatirea utilizarii capacitatilor de productie si la cresterea eficientei
acesteia. In acest context calitatea productiei este o notiune dialectica, care se afla in continua
schimbare determinata de evolutia progresului tehnic.
De principiu, toate cerintele de calitate ale produselor se stabilesc in procesul de cercetare
proiectare a acestora si se concretizeaza in documentatia tehnica aferenta.
Principalele probleme care se vor rezolva in acest stadiu constau atat in a stabili ce doreste
si ce are nevoie beneficiarul cat si in a crea astfel de produse si servicii care sa satisfaca necesitatile
beneficiarului.
In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de
exemplu:
- calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat
asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului
respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
- calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia
tehnica. Aceasta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul
de productie, activitatea de urmarire si control, manopera.
- capacitatea de „service ”, adica masura in care producatorul si reteaua de intretinere,
reparatii, marketing intervin prompt si constiincios pentru eliminarea defectiunilor, rezolvarea
reclamatiilor, asigurarea obligatiilor pe perioada de garantie, prezentarea operativa si corecta a
noilor produse.
Interesul propriu-zis al beneficiarului pentru unele produse este determinat in final de
marimea gradului de utilitate al produsului respectiv.
Calitatea productiei poate fi definita ca ansamblul proprietatilor productiei, care
conditioneaza capacitatea acesteia de a satisface anumite necesitati – corespunzator destinatiei sale
– cu cheltuieli minime de munca sociala.
Fiecare componenta a productiei se caracterizeaza printr-o calitate individuala, care poate fi
apreciata prin cheltuielile specifice de productie.
Calitatea de ansamblu a productiei unei unitati industriale nu poate fi apreciata numai prin
cheltuieli de productie, deoarece locul unitatii producatoare in sistemul economiei nationale este
determinat de sistemul de relatii cu mediul (furnizori, intermediari, beneficiari).
Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de
productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:
- “calitatea potentiala ”, reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de
asimilarea lui in fabricatie;
- “caliatea partiala ”, reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;
- “calitatea realizata ”, acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie;
- “calitatea asigurata ”, calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate
activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva);
- “calitatea totala ”, in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu
care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
1). Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit;
2). Sa satisfaca asteptarile clientului;
3). Sa se conformeze standardelor si specificatiilor;
4). Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii;
5). Sa fie disponibile la un pret competitiv;
6). Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.
Activitatea factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor (factori tehnici,
administrativi si umani) trebuie orientata spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea
deficientelor de calitate.
Pentru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este
esential ca sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau
serviciului oferit.
Sistemul calitatii este ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri,
procedee si resurse orientat catre implementarea conducerii calitatii.
Un sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:
1). Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un
cost optim;
2). Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere in
posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorita.
Calitatea produselor se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de
consumare a acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si
calitatea produselor.
Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din
“spirala calitatii”, pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari,
desfacere si service.
Spirala calitatii – initiator J. M. Juran – reprezinta un model conceptual al activitatilor
interdependente care isi exercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga
desfasurare a fazelor incepand cu identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.
Operatori de “service” la
Livrarea produselor cumparator si suportarea logisticii
catre beneficiari
Analize, incercari, probe (verificarea fiabilitatii)
Control final conformare fata de
contracte Efectuareacalculelor tehnico-economice si comerciale
CERCETARE STIINTIFICA
Controlul proceselor Proiectarea si executareaprototipului
tehnologice(conformare fata de
Procesul de productie
doc. tehnica)
Omologarea prototipului
Asigurare, aparatede masura, standuri pentru probefunctionale
Stabilirea tehnologiilor siasigurarea masinilor, disp., calificare cadre
Fig. 1.1 – Spiralacalitatii dupa J. M. Juran
1.2. Caracteristici de calitate Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor
caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii, dupa
cum urmeaza:
1. In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de
calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii:
a). Caracteristici tehnice
Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul
de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice,
intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a
acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie
suficienta prin mijloace tehnice.
b). Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care
produsele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o
mare variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura
subiectiva.
c). Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a
lungul duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale: fiabilitatea si
mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile, fara intrerupere
datorita defectiuniilor, intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs
sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si
reparatii.
Acestea se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul,
cheltuielile de menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.
d). Caracteristici de ordin social general
Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a
produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii
populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile
se grupeaza astfel:
a). Caracteristici de baza (absolut necesare)
b). Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare,
reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ
afectat.
3. Dupa destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile
se pot grupa astfel:
a). Caracteristici ale mijloacelor de munca
- durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;
b). Caracteristici ale obiectelor muncii
- usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului
finit, soliditate, componenta chimica.
c). Caracteristici pentru obiectele de consum individual
- gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:
a). Caracteristici masurabile direct (greutate, rezistenta, continutul de substante utile)
b). Caracteristici masurabile indirect (fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de
rezistenta la uzura)
c). Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon (numarul de defecte pe cmp de
tesaturi, tabla)
d). Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon (grad de vopsire, finisajul unei
mobile, grad de cromare)
5. In functie de modul de exprimare deosebim:
a). Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.
b). Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator,
necorespunzator).
Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului
calitatea.
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitateaDocumentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:
1). Documente care prescriu calitatea produselor:
- standarde
- caiete de sarcini
- norme tehnice
2). Documente care certifica calitatea produselor:
- buletin de analiza
- certificatul de omologare
- certificatul de garantie
- certificatul de calitate
STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc,
potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care
trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea,
transportul.
Comisia Nationala pentru Standarde, Metrologie si Calitate, prin Oficiul de Stat pentru
Calitate a elaborat seria de standarde preluate dupa standardele internationale ISO 9000 – 9004 in
domeniul Asigurarii Calitatii si anume:
- ISO 9000 – Sisteme de Management al Calitatii – Fundamente si vocabular
- ISO 9001 – Sisteme de Management al Calitatii – Model pentru asiguarea calitatii in
proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service – Cerinte
- ISO 9004 – Sisteme de Management al Calitatii – Conducerea calitatii si elemente ale
sistemului calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea calitatii.
- ISO 19011 – Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii si mediu
Aici se mai adauga:
ISO 8402:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii – Vocabular;
ISO 9000-1:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii – Ghid pentru
selectie si utilizare
ISO 9000-2:1998, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii – Ghid de aplicare a
standardelor ISO 9001, 9002, 9003
ISO 9001:2000 cuprinde:
ISO 9001:1994, Sistemele Calitatii – Model pentru asigurarea calitatii in
proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service;
ISO 9002:1994, Sistemele Calitatii – Model pentru asigurarea calitatii in productie,
montaj si service;
ISO 9003:1994, Sistemele Calitatii – Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si
incercarea finale.
Deci ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii
contractuale.
La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a
stabili in ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii. Astfel, conform ISO 9004
(Ghid pentru conducerea calitatii) MANAGEMENTUL CALITATII reprezinta ansamblul de activitati
in cadrul functiei generale de management a intreprinderii care determina si aplica strategia
calitatii, politica in domeniul calitatii, structurile organizatorice, instrumentele si responsabilitatile
corespunzatoare.
ISO 9004 contine:
ISO 9004-1, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii – Ghid;
ISO 9004-2, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii – Ghid
pentru servicii;
ISO 9004-3, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii – Ghid
pentru materiale procesate;
ISO 9004-4, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii – Ghid
pentru imbunatatirea calitatii.
Furnizorul si beneficiarul vor consulta seria de standarde ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a
stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul,
sunt necesare.
ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de
furnizor in mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni
post livrare.
ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor
in timpul fabricatiei si montarii.
ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de
furnizor exclusiv pana la incercarile finale sau testare.
Intre standardele ISO 9001 si ISO 9004 exista o stransa relatie. Astfel, ISO 9001 specifica
cerintele minime a Sistemului de Management al Calitatii (SMC) pentru organizatiile care vor sa
demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplineasca cerintele clientilor si
cerintele de reglementare aplicabile avand drept scop cresterea satisfactiei clientilor, iar ISO 9004
este ghidul necesar aplicarii SMC pe baza celor 8 principii de management al calitatii pentru
imbunatatirea continua a performantei organizatiei si cresterea satisfactiei clientilor precum si a altor
parti interesate.
Alt important standard este si ISO 10011 – Ghid pentru auditarea sistemelor de
managementul calitatii si mediu ce cuprinde:
ISO 10011-1:1990, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii – Partea 1- Auditarea
ISO 10011-2:1991, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii – Partea 2 - Criterii de
calificare pentru auditorii sistemului calitatii
ISO 10011-3:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii – Partea 3 –
Conducerea programelor de audit
ISO 14010:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu – Principii generale
ISO 14011:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu – Procedura de audit –
Auditarea sistemelor managementului de mediu
ISO 14012:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu – Criterii de calificare
pentru auditorii de mediu
O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese
referitoare la regulile de efectuare a controlului calitatii, deci a particularizarii modalitatilor de
control de produse sau grupe de produse.
Standardele ISO 9000 in timp au fost revizuite, perfectionate pentru a oferi utilizatorilor
oportunitatea sa adauge valoare activitatilor lor si de a-si imbunatati continuu modul de lucru prin
focalizarea pe procesele majore ce au loc in organizatie.
Standardele revizuite au o serie de beneficii: aplicabilitatea la toate categoriile de produse in
toate sectoarele de activitate si pentru orice marime a organizatiei; conectarea sistemelor de
management al calitatii la procesele organizationale; furnizarea unei orientari naturale catre
imbunatatirea performantelor organizatiei; mai mare orientare catre imbunatatirea continua si satisfactia
clientului; compatibilitate cu alte sisteme de management cum ar fi ISO 14000 (Managementul de mediu);
luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor interesate.
Principalele modificari ale standardului:
O noua structura orientata pe proces si o succesiune mai logica a continutului.
Un proces de imbunatatire continua ca un pas important in dezvoltarea sistemului de
management al calitatii.
Accent mai mare pe rolul managementului la cel mai inalt nivel, care include
angajamentul acestuia pentru dezvoltarea si imbunatatirea sistemului de management al
calitatii, luarea in considerare a cerintelor legale si de reglementare si stabilirea de obiective
masurabile pentru functiile si la nivelurile relevante ale organizatiei.
Cerita de monitorizare a informatiilor referitoare la satisfactia si/sau insatisfactia
clientului ca o masura a performantei sistemului.
Reducerea semnificativa a volumului cerut de documentatie.
Referire explicita la principiile de managementul calitatii.
Luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor interesate.
Din categoria documentelor ce prescriu calitatea produselor mai fac parte:
Caietul de sarcini - document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile
standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu
beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de
receptie, ambalare, livrare.
Norma tehnica - documentatia tehnico-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de
calitate a unui produs.
Normele tehnice pot fi
– departamentale
– de intreprindere (norme interne)
Buletinul de analiza - document de certificare a calitatii prin care se face o descriere
detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.
Certificatul de omologare - document prin care se face omologarea produselor, cu scopul
de a verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.
Omologarea se face in doua etape:
a). Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece
la pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).
b). Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de
serie.
Certificatul de garantie - document prin care se garanteaza calitatea produsului. Un
certificat de garantie cuprinde:
- denumirea completa a produsului
- data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
- termenul de garantie
- semnatura conducatorului unitatii
Certificatul de garantie are un dublu rol:
- confirma calitatea produsului
- garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada
de garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)
Certicatul de calitate - document care certifica calitatea produselor in raportul dintre
unitati. El trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la
care a fost supus produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de
calitate prevazute in contract.
Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.
1.4. Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii. Clasificari.
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata
masura in care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator
simplu; daca se refera la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator
complex, iar daca serveste ca baza la caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de
baza.
In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efectivi (faptici).
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun
caracteristicile esentiale care exprima parametrii functionali ai produselor.
a) Indicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile normale, medii de
utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt fixate pentru producatori
anumite limite in care trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor, cum ar fi:
- caracteristici de calitate a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor;
- caracteristici tehnice, dimensionale, fizico-chimice;
- conditiile de desfasurare a procesului de productie.
b) Indicatori ce exprima:
- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei;
- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei.
Indicatorii de calitate se pot grupa astfel:
1. Indicatori ai calitatii productiei - care exprima procesul de innoire a productiei prin
modernizari, asimilari;
2. Indicatori ai calitatii produselor - care reflecta in final caracteristicile produselor ca
rezultat al procesului de conceptie si executie. Cei mai importanti sunt:
I. Indicatori partiali ai calitatii produselor (specifice), masoara gradul de dezvoltare
a caracteristicilor specifice fiecarui produs prevazut in standarde, norme interne sau caiete de
sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa le respecte produsele.
II. Indicatorii claselor sau sorturilor de calitate se utilizeaza in ramurile industriale
unde produsele pot fi incadrate pe mai multe clase de calitate (I, II). Indicatorul utilizat este
ponderea productiei de o anumita calitate (extra, I, II) in totalul productiei. Pentru exprimarea
sintetica a calitatii intregii productii se utilizeaza urmatorii indicatori:
- coeficientul mediu de calitate care exprima printr-o cifra calitatea intregii
productii. Se calculeaza facand media aritmetica a coeficientilor pe calitati (cifra care indica
clasa de calitate) ponderati cu cantitatea de produse din diferite calitati, totalul raportandu-se
la intreaga cantitate de produse.
- coeficientul de calitate mediu generalizat - se foloseste in intreprinderile in care se
fabrica mai multe produse omogene de calitati diferite (ciment, tesaturi). Se calculeaza
facand media coeficientilor medii de calitate ai produselor, ponderati cu valoarea produselor
respective, totul raportandu-se la valoarea totala a produselor.
- pretul mediu al produsului – se calculeaza pentru fiecare produs al carui pret difera
in functie de calitate, raportand valoarea produsului la calitatea acestuia.
III. Indicatorii noncalitatii reflecta deficientele calitative ale procesului de productie
si exprima ponderea rebuturilor, remanierilor, reclamatiilor de la beneficiari in totalul
productiei. Sistemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi construit sub forma de
piramida, pe baza unei anumite sistematizari ierarhice a indicatorilor. Un asemenea sistem
agregat de indicatori, structurat piramidal, poate avea trei trepte:
- treapta I, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si divers de
indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatori analitici sau simpli ai calitatii;
- treapta a II-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici grupelor de
caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai fiecarei grupe de caracteristici;
- treapta a III-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul complex , integral
al nivelului calitatii.
1.4.2. Indicatorii analitici (simpli)
Acestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate. Ei se exprima
ca si caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-conventionale, de timp de
munca si valorice.
La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind
indicatori relativi calculati prin una din relatiile urmatoare:
x b x b
(1) Ki = Ki/Ki sau (2) Ki=Ki/Ki unde:
i = 1, 2,…, m reprezinta caracteristicile de calitate
x
Ki = valoarea relativa a indicatorilor de calitate
Ki =marimea indicatorului simplu al caracteristicii “i” a produsului
b
Ki = marimea indicatorului de baza (baza de comparatie) al caracteristicii “i” a produsului
In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se foloseste fie
relatia (1), fie relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul relativ pentru randament sau
pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia (1); daca se analizeaza consumul specific al
unui anumit material care intra in componenta produsului, indicatorul relativ al calitatii se va
calcula cu relatia (2).
x
- daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii “i” a produsului analizat este superior
nivelului luat ca baza de apreciere;
x
- daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii “i” este inferior nivelului luat ca baza de
apreciere;
x
- daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii “i” comparat este egal cu cel de baza.
Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor indicatorilor simpli
ai calitatii produsului in functie de importanta caracteristicii de calitatea pe care o exprima.
Astfel, deosebim:
- indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale produsului sau indicatori
ai caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;
- indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului sau indicatori
de calitate secundare ale produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea majoritate a valorilor
relative pentru indicatorii secundari sunt supraunitare, se apreciaza ca nivelul calitatii
produsului nu este inferior celui de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe sunt supraunitare iar
altele egale cu 1, se considera ca nivelul calitatii produsului este superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este supraunitara iar
cealalta parte subunitara, se impune, pentru o evaluare corecta a nivelului calitatii produsului,
folosirea unor metode mai complexe.
1.4.3. Indicatorii sintetici
Acestia sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si corespund
principalelor grupe de caracteristici ale calitatii produselor.
Indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice (Ies) se obtine ca o medie aritmetica a
calificativelor acordate diferitelor caracteristici estetice:
Ies = (1/r)*E ni unde i=1, , r
ni = nota acordata caracteristicii estetice “i”
r = nr. de caracteristici estetice
Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice (Iec) putem considera costul
specific al calitatii (pe unitate de efect util). Acest indicator se obtine ca raport intre costul
total al calitatii (Ctcp) si efectul util al produsului (E):
Iec = Ctcp/E = (Cpa+Cc+Cd+Cp)/E unde:
Cpa = costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii
Cc = costul controlului de calitate
Cd = costul deservirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar
Cp = costul pierderilor datorita lipsei de calitate
Pentru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se exprima profilul
maxim realizat prin:
- maximizarea diferentei dintre profit si cost
max = P(x)-Cp(x)
- maximizarea raportului dintre profit si cost
max = P(x)/Cp(x)
In industrie se mai iau in considerare:
- volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la volumul productiei realizate
- numarul reclamatiilor calitative de la beneficiari
- valoarea bonificatiilor platite pentru calitate necorespunzatoare raportate la productia
realizata
1.4.4. Indicatorul complex
Acest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre
caracteristicile efective ale produsului si parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (E) la cheltuielile facute (cheltuieli
efectuate pentru realizarea produsului Cr si cheltuielile de exploatare Ce).
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1 an, indicatorul complex se
calculeaza cu una din relatiile:
I = E/(Cr+Ce) sau I’ = (Cr+Ce)/E
Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la calculul indicatorului
complex al calitatii, se ia in calcul si timpul (t):
t t
I = E(t)/(Cr+Ce) = E1*E(1+Kn)/[C0(1+Kn)+C1*E(1+Kn)] unde t=1,..,n
C0 = cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului
C1 = cheltuieli anuale de exploatare
E1 = efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a produsului
Kn = coeficientul normativ de eficienta economica
(Kn = 0,15 in Romania)
Dand factor comun, rezulta:
t t t t
I = E1*E(1+Kn)/E(1+Kn)[C0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1] =>
t t
I = E1/C0*(1+Kn)/E(1+Kn)+C1
t t
Se introduce notatia: f(t) = (1+Kn)/E(1+Kn) unde t = 1,..,n
Rezulta: I = E1/[C0*f(t)+C1]
In vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat pentru produsul nou
cat si pentru mostra de baza. Cei doi indicatori se compara si se trag apoi concluziile.
Pentru aprecierea nivelului de calitate a produselor diferentiate pe clase de calitate
se foloseste coeficientul mediu al calitatii (in cazul productiei eterogene).
Coeficientul mediu de calitate (K) se obtine ca medie aritmetica a coeficientilor pe
clase de calitati (K), ponderati cu cantitatea de produse fabricate pe clase de calitati (q):
_
K = E k*q/E q
unde:
K = coeficientul pe clase de calitati (extra-K=0; cal I-K=1; cal II-K=2)
q = cantitatea de produse din diferite clase de calitate
Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate in totalul produselor, relatia devine:
_
K = E k*q” unde q”=q/E q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie mai favorabila,
ponderea calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai mare.
Coeficientul mediu de calitate generalizat (K) este un indicator sintetic de calitate
obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai produselor (K) ponderati cu
valoarea respectiva (qp) adica:
_ _
_ _ _ _
K = E ki*qi*pi/qi*pi sau K=E ki*vi” unde vi”=qi*pi/E qi*pi
Simbolurile din relatie reprezinta:
qipi = valoarea produsului “i”
vi = greutatea specifica a valorii fiecarui produs, in total productie;
i = 1,…, r - produsele analizate
Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de:
- modificarea calitatii produselor;
- schimbarile structurale.
Factori care influenteaza calitatea produselor:
ORGANIZAREA FLUXULUI
DEFABRICATIE
MASINI, UTILAJE
MIJLOACE DE MASURARE
Amplasarea masinilor
Detalii de transport
Respectarea regimului delucru prescris
Precizie conformadocumentatiei
1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii
1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii
A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror
rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat, realizat in
conformitate, verificat remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne
de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.
Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie
propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate
prevazute in standarde, norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de
fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si livrarea acestora, fiind necesara
totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora.
De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in
mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime,
asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si
realizati.
Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au atributii si
raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.
Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru ceea ce fac
bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.
Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale carui atributii
specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii).
Functiile principale ale CTC (Controlul Tehnic de Calitate) sunt:
1. Functia de control propriu-zis, care consta in executia controlului cu mijloace si metode
adecvate:
- depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi, defecte;
- stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative.
2. Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:
- cercetarea si analiza reclamatiilor;
- efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in
strainatate;
- efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.
1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiectivele corespunzatoare fiecarei etape
Experienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al produselor incepe din:
I. Etapa de conceptie si proiectare
In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor similare realizate
pe plan mondial si se determina prin calcul o previziune asupra calitatii pentru alegerea
variantei optime de proiectare.
Tot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul capacitatii produselor de
a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei.
II. Pregatirea materiala a fabricatiei care are ca obiective:
- asigurarea competentei profesionale a personalului;
- efectuarea unor reglaje, reamplasari;
- aprovizionarea tehnico-materiala ritmica, in cantitatea si calitatea ceruta de o buna
desfasurare a procesului de productie;
- realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.
III. Asigurarea concordantei intre calitatea conceptiei si calitatea fabricatiei prin:
- executarea stricta a produselor si operatiilor prevazute in documentatia tehnica;
- obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati;
- realizarea randamentelor, productivitatii si consumurilor normate.
IV. Controlul produselor finite:
- masurarea caracteristicilor de calitate ;
- verificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de incredere in acestea;
- verificarea gradului de protectie a ambalajului;
- comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii.
V. Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in exploatare, colectarea de critici, observatii, tendinte.
1.6. Documentele calitatii
1.6.1. Documentele sistemului calitatii
Daca o organizatie doreste sa introduca un sistem de management al calitatii (totale) este
necesara intocmirea unei documentatii. Documentele principale utilizate pentru definirea si
implementarea unui sistem al calitatii intr-o organizatie se pot structura ierarhic pe trei niveluri, dupa
cum se vede in fig. 1.5:
Functiunile documentelor calitatii sunt urmatoarele:
- descriu sistemul calitatii, in concordanta cu politica stabilita de organizatii in acest
domeniu, obiectivele adoptate si standardele ISO din seria 9000;
- descriu activitatile unitatilor functionale individuale, necesare pentru implementarea
elementelor sistemului calitatii (totale);
- pun la dispozitia celor interesati documente de lucru detaliate.
Oricare din documentele corespunzatoare celor trei niveluri, poate fi utilizat separat sau in
combinatie cu documente de la alte niveluri.
Standardele ISO din seria 9000, acorda o importanta deosebita intocmirii unei documentatii
corespunzatoare pentru sistemul calitatii (totale) a organizatiei. Documentatia sistemului calitatii
permite evaluarea desfasurarii activitatilor curente, facilitand identificarea masurilor corective
necesare. Se recomanda ca documentele sistemului calitatii sa fie limitate la strictul necesar, ceea
ce va usura tinerea lor la zi si utilizarea lor efectiva.
In cazul efectuarii unor audituri ale sistemului calitatii, existenta documentelor calitatii, a
procedurilor, prezinta o dovada concreta ca procesele au fost definite, procedurile au fost aprobate,
modificarile sunt tinute sub control. Numai in cazul existentei unor astfel de dovezi poate fi evaluata
corect conformitatea sistemului calitatii cu standardul de referinta si se poate aprecia daca sistemul
este efectiv implementat. In continuare se analizeaza continutul documentelor sistemului calitatii.
1.6.1.1. Manualul Cal i tat i i
Manualul Calitatii este documentul de baza care prezinta politica in domeniul calitatii si
descrie sistemul calitatii unei organizatii, servind ca referinta permanenta in implementarea si
mentinerea in functiune a acestui sistem. Manualul Calitatii ofera urmatoarele facilitati:
- asigura intelegerea unitara a politicii calitatii;
- asigura masurile de corectie a acestei politici;
- asigura realizarea obiectivelor calitatii, prin definirea structurii organizatorice si a
responsabilitatii diferitelor compartimente privind realizare si imbunatatirea calitatii;
- imbunatateste comunicarea in interiorul organizatiei, prin definirea canalelor de comunicare,
referitoare la problemele calitatii;
- imbunatateste comunicarea in relatiile organizatiei cu partenerii si clientii sai;
- contribuie la crearea unei imagini favorabile in relatiile cu clientii, favorizand increderea
acestora privitor la satisfacerea cerintelor specificate in contract
- asigura instruirea unitara a personalului organizatiei privind elementele sistemului calitatii si
constientizarea acestui personal asupra contributiei fiecaruia la realizarea calitatii produsului finit;
- asigura accesul imediat la documentele sistemului calitatii si faciliteaza gestionarea
acestora;
- serveste ca principal document in auditul sistemului calitatii (intern sau extern).
Manualul Calitatii se poate referi la totalitatea activitatilor organizatiei (in cazul calitatii
totale) sau numai la unele din aceste activitati; titlul si obiectul manualului trebuie sa reflecte
domeniul de aplicare.
In cazul organizatiilor productive de mari dimensiuni se vor intocmi mai multe manuale ale
calitatii, pentru fiecare sector functional (marketing, productie, proiectare, etc.) si manuale ale calitatii
specializate pe probleme (instructiuni de lucru).
O organizatie isi poate intocmi un manual al calitatii pentru uz intern si altul pentru uz extern:
- Manualul Calitatii pentru uz intern, denumit „Manualul managementului calitatii” contine
informatii la care nu trebuie sa aiba acces persoane din afara organizatiei;
- Manualul Calitatii pentru uz extern, denumit „Manualul pentru asigurarea calitatii”, contine
informatii care pot fi aduse la cunostinta clientilor sau altor parti, indeplinind si rol de material de
prezentare.
Gradul de complexitate a manualului calitatii difera in functie de nevoile specifice ale
organizatiei. In mod obisnuit, un manual al calitatii, contine urmatoarele elemente:
- politica organizatiei in domeniul calitatii;
- responsabilitatile si relatiile ierarhice dintre persoanele investite cu atributii in domeniul
calitatii (coordonare, realizare, control, etc.)
- procedurile si instructiunile in domeniul calitatii;
- dispozitii privind tinerea la zi, analiza si administrarea manualului calitatii
Standardul ISO 10013 contine o serie de recomandari legate de elaborarea manualului
calitatii, care poate fi structurat dupa cum urmeaza:
- titlul, scopul si domeniul de aplicare al manualului;
- cuprinsul manualului;
- pagina introductiva referitoare la organizatie si manual;
- politica organizatiei in domeniul calitatii;
- prezentarea organizatiei, a responsabilitatilor si autoritatilor ierarhice;
- descrierea elementelor calitatii si/sau indicarea procedurilor sistemului calitatii;
- terminologie;
- ghid al manualului calitatii
- anexa continand datele de referinta.
Aceasta structura a manualului calitatii (pe elemente ale sistemului calitatii) este preferata
in practica economica; exista si organizatii care isi structureaza manualul calitatii pe domenii de
activitate.
Pentru ca acest document sa devina un instrument eficient in implementarea si mentinerea
sistemului calitatii in organizatie, manualul trebuie sa tina cont de situatia concreta a acesteia, bazandu-
se pe practicile deja folosite in domeniul asigurarii calitatii; de aceea este recomandabil ca manualul
calitatii sa fie intocmit de organizatie, cu forte proprii. Responsabilitatea redactarii si administrarii
manualului calitatii revine in mod normal sefului departamentului de asigurare a calitatii.
In cazul elaborarii unui numar mai mare de manuale ale calitatii, pe unitati functionale,
(manuale specializate), responsabilitatea revine compartimentului implicat; daca manualul calitatii
deserveste mai multe compartimente, managementul de rang superior va numi unul dintre
compartimente ca responsabil coordonator.
In toate situatiile, atat la elaborarea manualului calitatii cat si la modificarile ulterioare ale
acestuia, vor fi consultate compartimentele si persoanele implicate in activitatile cu incidenta asupra
calitatii fabricatiei.
Administrarea manualului calitatii se face in felul urmator:
- in cazul cand manualul calitatii este elaborat de seful compartimentului de calitate, acesta
va pastra originalul manualului; compartimentul in cauza mai pastreaza o copie martor (in regim de
actualizare – care va suferi aceleasi modificari ca originalul), care va constitui exemplarul de referinta
in cazul auditurilor externe;
- copiile manualului calitatii sunt distribuite intr-un numar de exemplare tinut strict sub
control, compartimentelor/persoanelor interesate; in situatii speciale pot fi difuzate si copii informative
(purtand aceasta specificatie) care nu sunt tinute sub control (la zi cu modificarile);
- o buna administrare a manualului calitatii presupune revizii periodice (anuale sau mai
des), organizate de compartimentul de calitate.
1.6.1.2. Proceduri le Sistemului Cal i tat i i
Toate compartimentele unei organizatii productive, angajate in activitati ce influenteaza
calitatea produsului finit, efectueaza operatii specifice bazate pe traditii statornicite in timp. Modul de
desfasurare a fiecarui tip de activitate trebuie sa fie consemnat intr-o procedura sau un regulament
procedural al compartimentului respectiv.
ISO 8402 defineste procedura ca fiind modalitatea specifica de desfasurare a unei activitati.
Procedurile, prezentate in scris, numite si proceduri documentate , contin de regula
urmatoarele elemente:
- scopul si domeniul de aplicare al procedurii;
- ce trebuie facut si de catre cine
- cand, unde, cum trebuie procedat;
- ce fel de materiale, echipamente, documente sunt necesare
- cum trebuie consemnata activitatea si tinerea sub control.
Potrivit standardelor ISO seria 9000, procedurile documentate pot fi:
a) Procedurile sistemului de calitate , care reprezinta forma documentatiei de baza utilizate
in cazul implementarii unui sistem al calitatii; ele descriu, fara a intra in detalii tehnice, obiectivele si
modul de desfasurare a diferitelor activitati cu influenta asupra calitatii, precum si responsabilitatile,
autoritatea si relatiile dintre persoanele care coordoneaza, efectueaza, verifica sau analizeaza
activitatile respective.
Standardul ISO 9001, prevede obligativitatea elaborarii de proceduri documentate pentru:
- analiza contractului dintre furnizor si client si coordonarea activitatilor respective;
- controlul conceptiei produsului, pentru a se asigura respectarea cerintelor cuprinse in specificatii;
- tinerea sub control a tuturor documentelor si datelor care se refera la calitate, inclusiv a
documentelor si datelor cu origine exterioara organizatiei;
- asigurarea conformitatii produselor achizitionate;
- verificarea, conservarea si depozitarea produselor aprovizionate de la furnizori externi;
- identificarea si trasabilitatea produsului;
- controlul proceselor de productie, instalare si asistenta post vanzare, atunci cand absenta
unor astfel de proceduri ar afecta in mod negativ calitatea;
- activitati de inspectie si incercari, in scopul de a verifica indeplinirea cerintelor din
specificatii;
- tinerea sub control a echipamentelor de inspectie, masurare si incercari;
- tinerea sub control a produselor neconforme cu specificatiile, pentru a se evita utilizarea
sau instalarea acestora;
- implementarea actiunilor preventive si corective pentru eliminarea cauzelor reale sau
potentiale ale neconformitatilor;
- manipularea, ambalarea-conservarea, depozitarea si expedierea produselor;
- identificarea, indexarea, accesul, arhivarea, depozitarea inregistrarilor calitatii;
- planificarea si implementarea auditului intern al calitatii;
- formarea personalului care executa activitati cu incidenta asupra calitatii;
- realizarea, verificarea si informarea asistentei post-vanzare, cand service-ul post-vanzare
este prevazut in contract;
- implementarea si controlarea aplicarii tehnicilor statistice de control.
Procedurile de mai sus pot fi anexate sau cuprinse in manualul calitatii.
Forma de prezentare a procedurilor documentate, volumul si numarul acestora depind de
profilul si marimea organizatiei. Este important ca ele sa fie formulate in termeni simpli si fara
ambiguitati.
b) Proceduri operationale scrise
In vederea asigurarii interne a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda intocmirea unor
proceduri operationale scrise , care sa precizeze obiectivele si rezultatele asteptate ale diferitelor
activitati cu influenta asupra calitatii. Intocmirea acestor proceduri presupune derularea urmatoarelor
faze:
- descrierea fiecarei activitati din cadrul compartimentului in cauza prin completarea unor
formulare distribuite lucratorilor implicati in activitatile respective;
- analiza formularelor de catre conducatorul compartimentimentului in cauza, in vederea
identificarii unor disfuncionalitati in desfasurarea activitatilor avute in vedere;
- elaborarea proiectului de procedura, eliminandu-se disfunctionalitatile identificate;
- examinarea proiectului de procedura de catre echipa de redactare a documentelor
sistemului calitatii, in raport cu documentele de referinta (standarde interne sau internationale, etc.),
constatarile fiind trimise elaboratorilor impreuna cu proiectele in cauza;
- reanalizarea proiectului de procedura de catre personalul compartimentului si eliminarea
neconformitatilor constatate;
- definitivarea procedurii de catre echipa de redactare si aprobarea acestuia.
Procedurile trebuie astfel elaborate si administrate incat sa permita tinerea sub control a
tuturor acestor activitati.
1.6.1.3. Documentele calitatii
Procedurile sistemului calitatii pot fi detaliate prin documentele calitatii care cuprind:
instructiuni de lucru, de inregistrare, de inspectie, fise tehnologice, fise de masuratori, desene,
specificatii, etc.
a) Instructiunile de lucru, sunt indrumarile care se dau la nivelul locurilor de munca,
servind muncitorii sau operatorii in cauza. Aceste documente descriu modul cum trebuie sa se
desfasoare o anumita activitate, precum si nivelul de calitate care trebuie obtinut; redactarea se face
in termeni simpli, fara ambiguitati, in asa fel incat sa poata fi intelese de persoane cu nivel limitat de
cunostinte. Se recomanda ca instructiunile de lucru sa aiba forma unor formulare tipizate, fise
tehnologice, planuri de operatii.
Instructiunile de lucru se clasifica dupa tip, in felul urmator: pentru operatii de fabricatie, de
control, de asamblare, de utilizare a unui instrument de testare etc.
b) Documentele de inregistrare a calitatii, furnizeaza dovezi obiective ale gradului de
satisfacere a conditiilor referitoare la calitate. Cu ajutorul lor se poate demonstra conformitatea
produselor cu cerintele din specificatii; tinerea la zi a acestor documente permite verificarea
functionarii eficiente a sistemului calitatii organizatiei.
Inregistrarile calitatii se pot clasifica dupa domeniul de aplicare in: inregistrari generale, la
nivel de organizatie si inregistrari specifice care se regasesc in toate fazele procesului tehnologic:
receptie, inspectie, incercari, metrologie etc.
Inregistrarile calitatii se pot face pe suport de hartie sau pe suport informatic (magnetic). Ele
trebuiesc astfel pastrate (arhivate) incat sa fie usor de gasit in caz de necesitate.
In situatia cand se opteaza pentru implementarea unui model de asigurare externa a calitatii
se folosesc standardele ISO din seria 9000, care formuleaza necesitatea ca organizatia sa
intocmeasca si sa tina la zi proceduri scrise referitoare la identificarea, colectarea, indexarea,
accesul, arhivarea, conservarea si retragerea inregistrarilor referitoare la calitate.
Pentru asigurarea interna a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda ca o serie de inregistrari
ale calitatii sa fie tinute sub control si anume: rapoarte de inspectie, date ale incercarilor, rapoarte de
calificare, de validare, de audit, de examinare, de etalonare, rapoarte privind costurile calitatii etc.
Inregistrarile calitatii se pastreaza o perioada limitata specificata in documente, pentru a
demonstra conformitatea cu cerintele si faptul ca sistemul calitatii implementat in organizatie este
functional. Durata pastrarii inregistrarilor se stabileste in functie de durata de viata a produsului si de
eventuale cerinte stipulate in reglementari (ex. termenul de garantie). Pe durata pastrarii,
inregistrarile vor fi protejate impotriva deteriorarii, pierderii sau distrugerii. Prin contract, se poate
conveni accesul clientilor la inregistrarile calitatii pe o anumita perioada de timp.
CAPITOLUL 2
Prezentarea generala a S.C. „Daewoo-Mangalia Heavy
Industries” S.A.
2.1. Scurt istoric
In contextul anilor 1970, cand flota maritima a Romaniei detinea pescadoare – adevarata
industrie de pescuit oceanic, congelare, prefabricare a pestelui – precum si petroliere de tonaj mare,
necesitatea revizuirii acestora, a efectuarii de reparatii curente si capitale implica consumarea unor
fonduri de investitii prea mari in cazul executarii acestor lucrari in santierele navale din strainatate.
Ideea infiintarii unui asemenea santier naval pe teritoriul romanesc al Marii Negre era
solutia ideala care ar fi rezolvat problemele legate de mentinerea valutei in tara si de utilizarea fortei
de munca indigena excedentara.
Astfel au fost puse in discutie trei variante: crearea unui santier naval la Agigea, la
Navodari sau la Mangalia.
Lacul natural de la Limanu, cu deschidere spre mare, intretinut si dragat pentru patrunderea
flotei militare, terenul plan si stabil, limitrof zonei cu apa, accesul pe drumul national, erau premise
de luat in calcul la momentul respectiv.
Deci, in urma hotararii conducerii de la acea data, in anul 1974 s-a infiintat noul santier
naval, amplasat in sud–estul orasului Mangalia, in perimetrul satului 2 Mai, dandu-i-se numele
Santierul Naval “2 Mai” Mangalia.
In anul 1984, Santierul Naval “2 Mai”, prin unirea cu Santierul Naval Constanta, devine
Fabrica de Constructii si Reparatii Nave “2 Mai” Mangalia.
Din anul 1990, santierul devine societate pe actiuni.
In anul 1997, grupul Daewoo Heavy Industries Koreea a achizitionat 51% din actiuni, restul de
49% fiind detinute in continuare de S.N. „2 Mai”. Noua denumire a societatii devine S.C. DAEWOO –
MANGALIA HEAVY INDUSTRIES S.A. (D.M.H.I.). Deci, D.M.H.I. este o societate mixta intre DAEWOO
SHIPBUILDING & MARINE ENGINEERING CO., Ltd. din Coreea de Sud si SANTIERUL NAVAL “2 MAI”
MANGALIA S.A. din Romania.
Domeniul produselor si serviciilor oferite de Companie cuprinde:
Proiectarea, fabricarea si livrarea de nave, inclusiv barje;
Proiectarea, realizarea si livrarea de platforme marine si structuri metalice;
Reparatii nave.
Dotari:
Suprafata Santierului este de 1000000 m2.
Un doc in trepte, echipat cu doua macarale portal de 480 tone fiecare, din doua parti:
- una pentru constructii noi, cu lungimea de 304 m si latimea de 48 m;
- una pentru reparatii, cu lungimea de 322 m si latimea de 48 m.
Un doc pentru activitati de reparatii nave, cu lungimea de 360 m si latimea de 60 m.
Ambele docuri sunt echipate cu macarale de 16, 50 si 120 tone.
Ateliere echipate cu tehnologie moderna.
Laboratoare pentru activitati de control nedistructiv, analize chimice si teste mecanice.
Capitalul social al S.C. DMHI este de 306.148.320.000 lei (echivalentul a 103.920.000
dolari la cursul de la data semnarii contractului), impartit in 1.039.200 de actiuni nominative cu o
valoare nominala de 294.600 lei.
Pentru a realiza in Companie Politica in domeniul calitatii, declarata de catre Presedinte,
se aplica Manualul Calitatii ca pe un standard, bazat, la randul lui, pe cerintele standardul ISO
9001 referitoare la Sistemul de Management al Calitatii.
Acest Manual defineste Sistemul de Management al Calitatii pentru procesele de
marketing, proiectare, aprovizionare, productie, montaj, inspectii, teste, ambalare, livrare si
service.
Obiectul de activitate al societatii este sa realizeze:
(a) Construirea de nave, reparatia de nave, dezmembrarea de nave;
(b) Construirea de instalatii marine si de uscat si structuri de otel;
(c) Fabricarea, asamblarea si comercializarea de masini si echipamente, piese de
schimb si componente aferente produselor de mai sus;
(d) Ingineria legata de produsele mentionate mai sus (inclusiv proiectarea);
(e) Furnizarea de servicii de: aprovizionare, productie, asamblare, comercializare, import,
export si service la si dupa vanzare pentru produsele de mai sus, precum si importul si exportul
oricaror altor produse, inclusiv materii prime, masini, echipamente, instalatii, dispozitive si alte
asemenea strict legate de scopul prezentat.
Pentru succesul in afaceri al noii societati, DHI (societatea–mama) ofera in continuare asistenta
tehnica necesara, instruieste personalul si pune la dispozitie know–how–ul aflat in proprietatea DHI.
De asemenea, DMHI are drept consultant in probleme de management si functionare tot pe
societatea–mama DHI. Aceasta furnizeaza deci informatii despre tehnici si servicii de management,
alege persoanele calificate pentru a conduce departamentele, recruteaza personalul calificat.
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Organizarea S.C. DMHI
Managementul, administratia si controlul DMHI sunt in responsabilitatea Consiliului de
Administratie. Acesta este format din 6 administratori: 3 din partea partenerului strain si 3 din partea
S.N. „2 Mai”.
Organigrama societatii este prezentata in fig. 2.1:
Fig. 2.1 – Organigrama S.C. DMHI S.A.
Presedintele Consiliului de Administratie este numit de DHI, dintre administratorii desemnati
de acesta. Vicepresedintele Consiliului de Administratie este numit de S.N. „2 Mai”.
Societatea are o echipa executiva, compusa din: Presedinte (desemnat de DHI),
Vicepresedinte Executiv (numit de S.N. „2 Mai”) si mai multi directori de departament. Presedintele
este reprezentantul legal si directorul general al DMHI si raspunde pentru controlul general si
administrarea generala a societatii, pentru operatiile si activitatile departamentelor. Vicepresedintele
Executiv il ajuta pe Presedinte in activitatea sa. Directorul Executiv al fiecarui sector si Seful fiecarui
departament sunt numiti de Presedinte prin consultare cu Vicepresedintele si cu aprobarea
Consiliului de Administratie; fiecare sef de departament raspunde separat pentru activitatea
departamentului si raporteaza despre aceasta Presedintelui.
Dinamica numarului mediu de salariati este aratata in figura 2.2:
Fig. 2.2
Constatam o tendinta de diminuare a numarului salariatilor in scopul cresterii productivitatii
medii anuale.
2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic (contractare -
fabricare - livrare)
Sistemul tehnic din santierul Daewoo Mangalia Heavy Industries, folosit in procesul de
contractare – fabricare – livrare a unei nave, poate fi impartit in doua etape distincte; aceasta impartire
poate fi facuta folosind drept criteriu timpul dintre semnarea contractului si livrarea navei.
I. Procesul de pregatire a fabricatiei.
Departamentele implicate in aceasta prima etapa sunt urmatoarele:
Departamentul New Building Marketing – are ca atributii:
- studiul pietei in domeniul constructiilor de nave;
- semnarea contractelor pentru constructii noi;
- controlul desfasurarii contractelor;
- furnizarea de informatii cu privire la clauzele contractuale, lucrarile suplimentare acceptate
si orice alte modificari aparute in relatia cu clientul.
Departamentul Production Planning and Engineering – are un rol important in procesul de
pregatire a fabricatiei; are mai multe directii de actiune, cum ar fi:
1. Examineaza ofertele pentru construirea de nave:
a) Analizeaza capacitatea santierului de a executa anumite oferte;
b) Analizeaza termenele de livrare pentru proiectele in negociere.
Rezultatele acestor analize se materializeaza intr-o lista de materiale armator, cu termenele de
livrare necesare si cu un program de fabricatie general pentru proiectul respectiv; un exemplar din fiecare
se transmite la New Building Marketing.
2. Intocmeste programul de fabricatie al noilor proiecte de constructii noi:
a) intocmeste programul de fabricatie pe termen lung al constructiilor noi;
b) intocmeste pentru fiecare proiect cap de serie, un grafic al etapelor pregatitoare;
c) intocmeste graficul de productie pentru fiecare etapa (planificarea executiei fiecarui
proiect in parte, grafic de debitare pe 3 luni al proiectelor in derulare, graficul de fabricatie pe 3 luni a
sectiilor plane, a sectiilor curbe, graficul de premontaj, graficul de vopsitorie pe 3 luni al superblocurilor,
graficul de montaj al blocurilor de tip retea, pentru fiecare proiect);
d) stabileste datele la care sunt necesare materialele, atat cele de aprovizionate de santier,
cat si cele aprovizionate de client.
3. Intocmeste documentele necesare desfasurarii activitatii de proiectare si de productie.
Departamentul Proiectari:
- primeste desenele de la armator;
- transmit catre celelalte departamente informatii cu privire la documentatia primita de la
armator;
- analizeaza capacitatea de proiectare, transmit rezultate analizei si stadiul proiectarii;
- verifica, aproba si transmit Purchaising Order Requisition;
- emit desenele necesare productiei (desene de debitare, asamblare, instalatii).
Departamentul Aprovizionare:
- intocmeste programul de aprovizionare cu materiale;
- informeaza departamentul planning daca termenul de aprovizionare nu poate fi respectat
pentru ajustarea termenului;
- confirma sosirea materialelor in santier.
II. Procesul efectiv de constructie a unei nave – debuteaza cu inceperea debitarii, continua
cu procesul de asamblare, armare a blocurilor, premontaj, lansare din doc, lucrari la cheu si se
finalizeaza cu livrarea navei.
Procesul de constructie a navei, utilizand facilitatile santierului, se poate observa foarte clar din
schema procesului tehnologic:
Un aspect important de semnalat este fenomenul de externalizare, adica in cadrul procesului
tehnologic, mai precis la sablare si vopsire, sunt angajate firme terte care executa aceste activitati; astfel
se explica cheltuielile semnificative cu lucrarile si serviciile executate de terti, din contul de profit si
pierdere.
2.2.3. Politica in domeniul calitatii a S.C. D.M.H.I. S.A.
Obiectivul angajatilor este de a face din Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A unul dintre
cele mai bune santiere de constructii si reparatii navale din Europa.
Pentru atingerea acestui scop, Politica in domeniul Calitatii are in vedere urmatoarele obiective:
1. Satisfacerea Clientilor externi prin furnizarea de produse si servicii care le indeplinesc
cerintele, precum si cerintele legale si a celor de reglementare aplicabile. Se poate reusi aceasta
facand bine ceea ce trebuie facut, de prima data si de fiecare data.
2. Satisfacerea Clientilor interni prin furnizarea de produse si servicii de cea mai buna
calitate, in fiecare etapa a procesului de productie.
Toti membrii Companiei, trebuie sa se considere furnizori si clienti in acelasi timp.
Toti angajatii trebuie sa fie primii controlori a ceea ce realizeaza.
Pentru a infaptui aceasta a fost necesara formarea unei noi atitudini in ceea ce priveste
calitatea, aceea ca oamenii fac calitatea. Fiecare angajat al Companiei trebuie sa-si spuna: “calitatea in
D.M.H.I. incepe cu mine”. Presedintele Companiei este primul care procedeaza astfel.
3. Asigurarea unei inalte productivitati. Trebuie redus necesarul de timp de lucru prin
optimizarea operatiilor tehnologice.
4. Reducerea costurilor de productie prin eliminarea factorilor care produc pierderi in
procesul de productie si de asemenea reducerea cantitatii de materiale consumabile. Se acorda o mai
mare atentie intretinerii si folosirii eficiente a sculelor si dispozitivelor in procesul de productie.
5. Asigurarea sigurantei locului de munca prin respectarea regulamentului de protectie a
muncii. S-a implementat curatenia la locurile de munca si pastrarea acesteia. Prin aceasta se elimina
factorul “pericol” de la locul de munca.
Locul de munca a devenit o zona mai sigura.
6. Imbunatatirea continua a activitatii, bazata pe gasirea unor metode de lucru mai sigure,
mai usoare, mai rapide, mai corecte si mai eficiente, aceasta printr-o participare pozitiva si colaborarea
intre toti salariatii Companiei, pentru a se simti mai bine la locurile de munca si a face Compania din ce
in ce mai competitiva.
Pentru indeplinirea acestei Politici s-a stabilit un Sistem de Management al Calitatii, in
conformitate cu cerintele standardului ISO 9001: 2000 pentru toate procesele de la marketing la service
incluzand procesele de proiectare, aprovizionare, productie, inspectii si teste, ambalare, livrare.
Cerintele acestui sistem sunt incluse in Manualul Calitatii, sustinut de proceduri de sistem si instructiuni
de lucru ce descriu in detaliu cum se aplica fiecare element al sistemului.
Sistemul de Management al Calitatii stabilit este analizat in scopul imbunatatirii continue a
eficacitatii sale printr-o participare pozitiva a fiecarui Departament in aria lui de activitate.
Top Managementul a numit pe Senior Managerul Quality Management Team ca
reprezentant al sau in toate problemele calitatii. El este responsabil pentru mentinerea si
imbunatatirea Sistemului de Management al Calitatii. El are libertatea organizationala si autoritatea
de a identifica problemele calitatii, a recomanda si furniza solutii pentru aceste probleme si de a
verifica implementarea solutiilor si actiunilor corective initiate. El are de asemenea autoritatea de a
opri orice proces care nu este in conformitate cu cerintele Sistemului de Management al Calitatii.
Directorii/Managerii tuturor Diviziilor/Departamentelor au responsabilitatea de a stabili si
implementa obiectivele calitatii si masurile de imbunatatire a calitatii astfel incat Politica in domeniul
Calitatii si cerintele Sistemului de Management al Calitatii sa fie intelese, implementate si mentinute
la toate nivelurile organizatiei.
In cazul unor neclaritati pe care acest Manual nu le poate rezolva, decizia finala este
responsabilitatea Presedintelui D.M.H.I.
Cerintele Sistemului de Management al Calitatii, in conformitate cu standardul ISO 9001:
2000 sunt incluse in Manualul Calitatii.
MANAGEMENTUL CALITATII se implementeaza prin SISTEMUL CALITATII care cuprinde:
- organizare
- proceduri
- procese si
- resurse
SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII cuprinde
- structura organizatorica
- responsabilitatile
- procedurile
- activitatile si
- capacitatile
2.2.4. Analiza economico-financiara
Folosind bilanturile anuale ale S.C. D.M.H.I. S.A. s-a analizat evolutia principalilor indicatori
economico-financiari ai organizatiei, dupa cum urmeaza:
a) Cifra de afaceri si valoarea productiei
Tabelul 2.1 - mil. lei -
Indicator 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cifra de afaceri 446.739 1.035.285 1.406.245 1.828.118 2.193.742 2.413.116 2.654.428
Productia exercitiului
725.058 1.066.776 1.443.463 1.732.156 1.905.371 2.000.640 2.100.672
Fig. 2.3
Se observa cresterea sustinuta a cifrei de afaceri pe parcursul anilor supusi analizei, precum
si a productiei exercitiului, dar mai ales faptul ca de la un an la altul creste gradul de valorificare a
productiei exercitiului.
b) Rezultatul din exploatare (contul de profit si pierderi) sunt aratate in tabelul 2.2
Tabelul 2.2 - mil. lei -
Indicatori 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Rezultatul exploatarii -50.207 76.676 158.954 242.083 319.143 371.118 435.813
Rezultatul brut al exercitiului
-159.613 -89.121 26.712 197.113 343.927 437.815 545.128
Rezultatul net al exercitiului
-159.613 -89.121 26.712 147.835 257.945 328.361 408.846
Constatam evolutia favorabila a rezultatelor, respectiv trecerea de la pierdere la profit in anul
2000, precum si faptul ca rezultatul exploatarii detine ponderea cea mai mare in rezultatul brut.
Fig. 2.4
c) Situatia mijloacelor fixe sunt aratate in tabelul 2.3:
Tabelul 2.3 - mil. lei -
Indicator 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Valoarea medie anuala a
mijloacelor fixe 583.174 684.290 709.831 736.531 803.820 875.819 952.858
Valoarea medie anuala a
mijloacelor fixe direct productive349.904 437.946 532.373 558.073 618.073 688.073 765.112
Evolutia valorii medii anuale a mijloacelor fixe si a celor direct productive este prezentata in fig. 2.5:
Fig. 2.5
d) Si tuat ia invest i t i i lor este aratata in f ig. 2.6:
Fig. 2.6
In anul imediat urmator achiz i t ie i societat i i , efortul invest i t ional al partenerului
coreean a fost destul de mare, in ani i urmator i reducandu-se simt i tor .
e) Si tuat ia act ivelor c i rculante este aratata in f ig. 2.7:
Fig. 2.7
Activele circulante au crescut aproape de doua ori, atat in perioada 2000/1999, cat si in
2001/2000, dupa care, pe baza masurilor adoptate s-a estimat o crestere moderata a lor, care sa nu o
depaseasca pe cea a cifrei de afaceri.
f ) Rentabi l i tatea
Evolutia ratelor de rentabilitate este aratata in fig. 2.8:
Fig. 2.8
Daca pana in anul 2000 societatea a lucrat in pierdere, dupa aceasta data, ratele de
rentabilitate au crescut permanent.
g) Si tuat ia capi talur i lor disponibi le
Dinamica evolutiei capitalurilor este prezentata in diagrama din fig. 2.9:
Fig. 2.9
Dupa cum rezulta din grafic pana in anul 2001, capitalurile disponibile au fost in scadere
(lucru explicabil prin investitiile efectuate de societate la inceputul activitatii, dupa care se
inregistreaza o crestere sistematica pana la data analizata. Evident, datoriile au crescut pana in 2001
(din motivele prezentate anterior) dupa care apare scaderea lor de la an la an.
Evolutia capitalului propriu, a datoriilor financiare pe termen mediu si lung si a capitalului
permanent este aratata in tabelul 2.4:
Tabelul 2.4 - mil. lei -
Indicatori 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005Datorii 130.182 276.107 326.880 276.880 216.880 176.880 136.880
Capital propriu 1.283.254 822.928 658.277 831.488 1.089.433 1.165.602 1.246.087Capital permanent 1.413.706 1.093.035 985.158 1.108.368 1.306.313 1.342.482 1.382.967
Se constata ca pana in anul 2001, gradul de indatorare a crescut progresiv, atingandu-se un
maxim. In acelasi timp, s-a manifestat o diminuare a capitalurilor proprii, datorata importantei pierderi a
exercitiilor anterioare. Incepand cu anul 2002, se estimeaza o crestere a capitalurilor proprii si
permanente, indeosebi pe seama cresterii surselor proprii, respectiv a profitului.
2.3. Analiza mediului extern
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
Principal i i furnizor i de materii prime si materiale ai S.C. D.M.H.I. S.A. sunt:
Sidex Galat i , pentru tabla navala;
Hempel, pentru vopsea;
Kiswel, pentru sarma de sudur i ;
Laminorul Brai la, pentru prof i le;
Petrotub Roman, pentru teava.
Se constata ca ponderea furnizorilor interni este maxima din punct de vedere al tonajului si al
valorii materialelor aprovizionate.
2.3.2. Produsele oferite la export
Practic intreaga productie a S.C. D.M.H.I. S.A. merge la export, ceea ce face ca analiza
sortimentului de produse sa fie facuta in corelatie cu mediul extern.
Principalele tipuri de produse livrate de S.C. D.M.H.I. S.A. sunt reprezentate de:
(a) Corpuri de nava de dimensiuni medii si mari pentru Europa de Vest:
- Portcontainer 750 – 3.600 TEV;
- Transportoare produse chimice 45.000 tdw;
- Transportoare marfa vrac 10.000 tdw.
(b) Nave complete de dimensiune medie pentru Europa de Vest:
- Portcontainer 750 TEV;
- Doc plutitor – 2.
2.3.3. Clientii
Cei mai importanti clienti, cu o pondere insemnata in cifra de afaceri a firmei, sunt reprezentati in graficul din fig. 2.10:
Fig. 2.10
2.3.4. Concurenta
Concurenta pe piata constructiilor de nave este foarte puternica atat pe plan intern cat si
mai ales pe plan extern.
In Romania lucreaza pe aceasta piata: santierele navale din Constanta, Galati, Oltenita,
Giurgiu, Turnu Severin. Ele reprezinta cea mai serioasa amenintare deoarece beneficiaza de
aceleasi facilitati ca si S.C. D.M.H.I. S.A. : mana de lucru ieftina, materii prime relativ ieftine etc.
2.4. Concluzii
Din derularea acestui capital rezulta corelatii care servesc la intocmirea analizei SWOT, prezentata in tabelul 2.5:
Tabelul 2.5
ANALIZA SWOT
CAPITOLUL 3
Analiza managementului calitatii la S.C.
„Daewoo-Mangalia Heavy Industries” S.A.
3.1. Implementarea sistemului de management al
calitatii (totale)
O organizatie serioasa cum este S.C. D.M.H.I. S.A. a implementat in urma cu 7 ani sistemul
de management al calitatii.
3.1.1. Motivatia implementarii
Adoptarea unui sistem de management al calitatii (totale) este o decizie strategica a unei
organizatii, decizie de mare importanta, care este determinata de o serie de factori,dintre care se
mentioneaza:
- presiunea clientilor;
- cerinte contractuale;
- cerinte ale unor organisme de reglementare in anumite domenii (cel al constructiilor
industriale, al constructiilor de masini etc.);
- dorinta de patrundere pe noi piete de desfacere;
- dorinta de a realiza o departajare fata de concurenta;
- intentia conducerii de a imbunatatii calitatea;
- simplificarea auditurilor de monitorizare etc.
Implementarea unui sistem de calitate intr-o organizatie nu determina in mod automat
realizarea unor produse/servicii de calitate, ci asigura doar premizele realizarii constante a unor
produse/servicii conforme cu anumite cerinte. Crearea sistemului, inseamna tinerea sub control a
intregii activitati, asigurand consecventa si coerenta, disciplina si rigoare.
Astfel managementul are posibilitatea de a cunoaste in mod operativ starea sistemului, de a
depista problemele dificile, de a le rezolva si a activa continuu sistemul calitatii.
Implementarea corecta a sistemului calitatii poate aduce organizatiei urmatoarele avantaje:
- cresterea productivitatii si eficientei;- reducerea greselilor si in consecinta a pierderilor;
- reducerea costurilor, cresterea profiturilor;
- cresterea motivarii si angajarii salariatilor;
- cresterea competitivitatii;
- satisfactia clientilor, ce poate duce la
- largirea pietei de desfacere etc.
In scopul uniformizarii si pentru a usura activitatile de certificare, supraveghere si auditare
privind sistemele de calitate, standardele ISO prezinta trei modele distincte ale sistemului calitatii,
dupa cum urmeaza:
ISO 9001 – model pentru asigurarea calitatii in activitatea de cercetare – dezvoltare;
ISO 9002 – model pentru asigurarea calitatii in activitatile de productie, montaj si
service;
ISO 9003 – model pentru asigurarea calitatii in activitatile de inspectie si incercare
finala.
Implementarea unui sistem de calitate da organizatiei o capacitate ridicata de reproducere a
tuturor proceselor, ceea ce va avea ca efect cel putin mentinerea nivelului de calitate.
3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii
Pentru implementarea unui sistem al calitatii documentat intr-o organizatie, se parcurg
urmatoarele etape:
a) Alegerea si dezvoltarea sistemului calitatii, adecvat organizatiei in cauza, conform unuia
din standardele ISO seria 9000.
b) Evaluarea documentatiei sistemului calitatii: manualul calitatii, procedurile, documentele
calitatii (instructiuni de lucru, documente de inregistrare si mentinere a sistemului calitatii)
c) Instruirea personalului organizatiei, implicat in realizarea calitatii produselor/serviciilor,
pentru a se asigura:
- familiarizarea cu procedurile si documentele calitatii;
- constientizarea necesitatii de perfectionare continua;
- cunoasterea responsabilitatilor individuale in domeniul calitatii.
Simpla afirmatie a producatorului ca foloseste un sistem de asigurare a calitatii nu
reprezinta o garantie obiectiva pentru un cumparator. In consecinta in ultimii ani a crescut permanent
importanta practicii de certificare a functionalitatii sistemului de asigurare a calitatii prin intermediul
unei autoritati de auditare neutre (acreditata de forurile competente), atat fata de producator cat si
fata de cumparator. Din acest motiv implementarea sistemului de calitate se poate considera
terminata dupa parcurgerea urmatoarelor etape suplimentare:
d) Evaluarea functionalitatii sistemului de calitate prin auditare, care se face la cel putin 6
luni de la aplicare;
e) Acordarea certificatului si supravegherea respectarii conditiilor certificarii.
3.2. Intocmirea Manualului Calitatii
3.2.1. Sistemul de Management al Calitatii
3.2.1.1. Cerinte generale
Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A. are stabilit, documentat, implementat
si mentinut un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu cerintele
standardului ISO 9001:2000. Procesele Sistemului de Management al Calitatii sunt
monitorizate, masurate si analizate astfel incat sa imbunatateasca continuu eficacitatea
intregului sistem.
D.M.H.I. conduce eficace toate procesele care afecteaza conformitatea produsului inclusiv orice
proces din afara organizatiei in conformitate cu cerintele cuprinse in acest Manual.
Pentru aceasta D.M.H.I.:
a) identifica procesele necesare Sistemului de Management al Calitatii si aplicarea lor
in intreaga organizatie;
D.M.H.I. a externalizat controlul nedistructiv, verificarea, monitorizarea si masurarea
dispozitivelor, testele mecanice si analizele chimice.
D.M.H.I. tine sub control aceste procese in baza unor proceduri documentate.
b) determina succesiunea si interactiunea acestor procese;
c) determina criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat operarea cat si
controlul acestor procese sunt eficace;
d) se asigura de disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pentru operarea si
monitorizarea acestor procese;
e) monitorizeaza, masoara si analizeaza aceste procese;
f) implementeaza actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate si
imbunatatirea continua a acestor procese.
3.2.1.2. Documentatia Sistemului de Management al Calitatii
D.M.H.I. are stabilite si mentinute urmatoarele pentru a se asigura ca Sistemul
de Management al Calitatii este implementat si operational plecand de la marketing
pina la service, inclusiv proiectare, aprovizionare, productie, inspectie, testare,
ambalare, instalare si livrare:
a) politica in domeniul calitatii si obiectivele calitatii;
b) Manualul Calitatii;
c) proceduri documentate cerute in prezentul Standard International;
d) documentele necesare organizatiei pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul eficace ale proceselor sale;
e) inregistrari cerute de prezentul Standard International.
Documentatia poate fi in orice forma sau pe orice mediu suport.
3.2.2. Manualul Calitatii
Domeniul Sistemului de Management al Calitatii din D.M.H.I. este definit in capitolul
“III” al acestui manual iar elaborarea, aprobarea, difuzarea, revizia si administrarea Manualului
Calitatii este controlata in conformitate cu capitolul “V”.
3.2.2.1. Controlul Documentelor
Pentru analiza, aprobarea, distributia, pastrarea, retragerea si distrugerea documentelor
Sistemului de Management al Calitatii, D.M.H.I. are stabilite si mentine proceduri documentate.
3.2.2.2. Aprobare, emitere
Documentele sunt analizate si aprobate, inainte de emitere, in ceea ce priveste
adecvarea acestora, si sunt analizate, actualizate daca este cazul si re-aprobate de catre
personal autorizat.
Distributia documentelor se face in mod controlat.
3.2.2.3. Mentinere sub control
Documentele sunt pastrate si mentinute, in conformitate cu procedurile stabilite
pentru a se asigura ca ele raman lizibile si identificabile cu usurinta.
Documentele de provenienta externa sunt tinute sub control pentru a identifica emitentul, stadiul reviziilor, iar distribuirea lor se face controlat.
Modificarile si stadiul revizuirii curente a documentelor sunt identificate.
Departamentele mentin liste de referinta sau inregistrari echivalente care identifica stadiul
reviziei documentelor in vederea prevenirii utilizarii neintentionate a documentelor perimate
sau anulate.
Editiile valabile ale documentelor sunt distribuite tuturor departamentelor implicate.
Documentele perimate sau anulate sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare
si/sau utilizare sau sunt marcate corespunzator de catre departamentele destinatare.
Documentele perimate sau anulate pot fi pastrate pentru orice alt scop daca sunt
marcate clar pentru evitarea utilizarii necorespunzatoare.
Modificarile in documente sunt analizate si actualizate de catre aceleasi functii /
organizatii care au analizat si aprobat emiterea documentului daca nu este specificat altfel.
Natura schimbarilor trebuie sa fie evidentiata in vederea unei usoare identificari.
Modificarile in documente sunt identificate in stadiul reviziilor si sunt distribuite
departamentelor implicate in vederea implementarii lor.
3.2.2.4. Controlul inregistrarilor
Sunt stabilite si mentinute proceduri documentate, la nivel de departamente, pentru
identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, durata de pastrare si eliminarea
inregistrarilor.
Inregistrarile calitatii sunt mentinute pentru a furniza dovezi ale conformitatii cu
cerintele si a functionarii eficace a Sistemului de Management al Calitatii.
Inregistrarile calitatii sunt pastrate pe suport de hartie, suport electronic sau alte
tipuri de suport.
Inregistrarile calitatii sunt arhivate si pastrate astfel incat sa ramana lizibile,
identificabile si regasibile cu usurinta, in amenajari care asigura un mediu adecvat, pentru
prevenirea deteriorarii, distrugerii sau a pierderii lor.
In cazul inregistrarilor calitatii controlate de un sistem computerizat, sunt stabilite si
implementate metode care sa previna deteriorarea, distrugerea sau pierderea lor.
Perioada de pastrare pentru fiecare tip de inregistrare a calitatii se stabileste si se
inregistreaza de catre departamente, conform procedurilor proprii.
La terminarea perioadei de pastrare, inregistrarile calitatii pot fi distruse sub
supravegherea responsabilului cu pastrarea lor.
Atunci cand s-a convenit prin contract, inregistrarile calitatii sunt puse la dispozitia Clientului.
3.2.3. Responsabilitatea Managementului
3.2.3.1. Angajamentul Managementului
Top Managementul (numit in continuare Presedinte) stabileste, mentine si
dezvolta un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu obiectivele
companiei pentru continua imbunatatire a eficacitatii sale si obtinerea satisfactiei
clientilor.
Pentru aceasta Presedintele efectueaza urmatoarele activitati:
a) Comunica in cadrul organizatiei importanta satisfacerii cerintelor clientilor, a
cerintelor legale si a celor de reglementare;
b) Stabileste politica in domeniul calitatii;
c) Asigura cadrul pentru stabilirea obiectivelor calitatii;
d) Conduce analizele efectuate de management;
e) Asigura disponibilitatea resurselor.
3.2.3.2. Orientarea catre client
Presedintele se asigura ca cerintele si asteptarile clientului (reclamatiile si sugestiile acestuia, etc.) precum si cerintele legale si de reglementare sunt identificate si analizeaza daca aceste cerinte sunt satisfacute in scopul cresterii satisfactiei clientului.
3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii
Presedintele stabileste politica in domeniul calitatii adecvata scopului D.M.H.I., care
include angajamentul sau pentru satisfacerea cerintelor si pentru imbunatatirea continua a
eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii, si care asigura un cadru pentru stabilirea si
analizarea obiectivelor calitatii.
Politica in domeniul calitatii este specificata in Manualul Calitatii si este comunicata,
inteleasa si implementata in cadrul organizatiei.
Politica in domeniul calitatii va fi analizata pentru adecvarea ei continua, iar atunci cand
apar modificari in Sistemul de Management al Calitatii acestea vor fi introduse in politica, dupa
analizarea oportunitatii introducerii lor .
3.2.3.4. Planificare
Obiectivele calitatii
Directorii/managerii fiecarei divizii/departament stabilesc obiectivele calitatii, inclusiv
acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la produs. Ei isi desfasoara activitatea
astfel incat obiectivele calitatii stabilite sa fie realizate.
Obiectivele calitatii sunt masurabile si in concordanta cu politica in domeniul calitatii si
pot include urmatoarele:
a) un proces individual pentru imbunatatirea Sistemului de Management al
Calitatii;
b) o organizare eficienta a oamenilor si resurselor materiale, ca element pentru
cresterea productivitatii;
c) calitatea produsului, controlul numarului de defecte si micsorarea lor;
d) cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata, timpii de
reactie, respectarea termenelor.
Directorii/managerii de divizii/departamente comunica membrilor din cadrul propriei
divizii/ departament obiectivele care trebuie realizate.
Directorii/managerii din cadrul fiecarei divizii/departament analizeaza periodic
realizarea obiectivelor calitatii.
Planificarea Sistemului de Management al Calitatii
(1) Generalitati
D.M.H.I. identifica resursele si procesele necesare si efectueaza planificarea Sistemului
de Management al Calitatii in scopul indeplinirii cerintelor specificate in capitolul 1.1. precum
si a obiectivelor calitatii.
Planificarea calitatii este stabilita de reprezentantul managementului si persoanele
responsabile din departamentele implicate si poate include orice activitate definita in Manualul
Calitatii in scopul realizarii obiectivelor calitatii si cerintelor Sistemului de Management al
Calitatii.
Planificarea calitatii include metode detaliate pentru continua imbunatatire a Sistemului
de Management al Calitatii. Oportunitatea, adecvarea si eficacitatea planificarii Sistemului de
Management al Calitatii este analizata in cadrul analizelor de management.
Atunci cand sunt planificate si implementate schimbari ale Sistemului de
Management al Calitatii, aceste schimbari trebuie sa fie in concordanta cu cerintele
standardului ISO 9001:2000.
In cazul unor proiecte specifice, sunt intocmite si aplicate planuri ale calitatii
care includ cerintele clientului si cerintele legale si de reglementare.
(2) Structura Sistemului de Management al Calitatii
Compania dezvolta un sistem documentat, pe baza cerintelor standardului ISO
9001, care sta la baza activitatilor desfasurate. Structura Sistemului de Management al
Calitatii este alcatuita din urmatoarele 3 nivele, dar nu se limiteaza la acestea.
a) Manualul Calitatii (Nivel I)
Este documentul de baza care defineste in general Sistemul de Management al
Calitatii, responsabilitatile si practicile referitoare la acesta, in scopul desfasurarii activitatilor
legate de politica in domeniul calitatii si managementul calitatii.
b) Procedurile de Sistem (Nivel II)
Procedurile stabilesc modul de realizare a Politicii Calitatii declarate in Manualul
Calitatii. Definesc interfetele dintre diferite functii ale organizatiei.
Procedurile stabilesc responsabilitatile si prezinta modul de realizare de catre Companie
a activitatilor de management al calitatii pentru fiecare proces, conform cerintelor standardului
ISO 9001.
c) Proceduri administrative, instructiuni de lucru si standarde (Nivel III)
Documente care descriu detaliat metode tehnice, decizii, standarde in scopul
desfasurarii eficace a fiecarui proces al activitatii de management a calitatii.
Inregistrarile si formularele dovedesc functionarea efectiva a Sistemului de
Management al Calitatii.
3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare
Presedintele decide structura optima de organizare a companiei si resursele
necesare astfel incat Sistemul de Management al Calitatii sa poata fi implementat
eficace. De asemenea aloca responsabilitatile si autoritatile adecvate pentru fiecare
unitate functionala pentru ca acestea sa-si desfasoare eficace activitatea.
Responsabilitate si autoritate
Intreg personalul companiei, inclusiv Presedintele si reprezentantul managementului au
stabilite responsabilitati si autoritati pentru a-si indeplini indatoririle in prezentul manual si in
fisele postului care sunt pastrate la unitatile functionale.
(1) Presedinte
Stabileste politica in domeniul calitatii si nivelul final al obiectivelor calitatii.
Asigura disponibilitatea resurselor, inclusiv structura de organizare corespunzatoare
pentru indeplinirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor calitatii.
Se asigura ca Sistemul de Management al Calitatii este coresponzator, adecvat si
eficace prin analizele de management periodice.
Numeste un membru din management ca reprezentant al sau, care in afara altor
responsabilitati, are si responsabilitatea pentru Sistemului de Management al Calitatii si pentru
verificarea functionarii sistemului.
Se asigura ca cerintele clientului sunt identificate si satisfacute.
Planifica Sistemul de Management al Calitatii.
Se asigura ca sunt stabilite procesele adecvate de comunicare.
(2) Directorul Management Unit este responsabil pentru:
Controlul activitatilor Management Planning Division, Materials Division, New
Building Marketing & Contract Management Division, Human Resources Management &
General Affairs Division, Maintenance & Utility Division si Quality Management Team.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.1) Senior Managerul Quality Management Team
Ca reprezentant al managementului este responsabil pentru:
A se asigura ca procesele necesare Sistemului de Management al Calitatii sunt
stabilite, implementate si mentinute.
A raporta Presedintelui despre functionarea Sistemului de Management al Calitatii si
despre orice necesitate de imbunatatire.
A se asigura ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea referitoare la cerintele
clientului.
Asigurarea relatiei cu parti externe in chestiuni legate de Sistemul de Management al
Calitatii.
Alte responsabilitati legate de activitatea Quality Management Team:
Stabilirea si mentinerea standardelor calitatii;
Stabilirea si implementarea Planului de Inspectie;
Identificarea problemelor referitoare la calitate si recomandarea sau furnizarea de
solutii;
Verificarea implementarii solutiilor;
Initierea actiunilor corective si preventive si confirmarea realizarii lor.
Planificarea si realizarea auditurilor interne.
Controlul activitatilor referitoare la: testele nedistructive, fizice si chimice si
controlul echipamentelor de masurare si monitorizare.
Dezvoltarea tehnologiilor de sudare.
Tinerea sub control a calificarii sudorilor.
El are libertatea organizatorica si autoritatea de a opri orice operatie sau proces, daca este
necesar.
(2.2) Senior Managerul Human Resource Management & General Affairs
Division este responsabil pentru:
Managementul de personal.
Recrutare personal.
Relatii de munca.
Stabilirea si realizarea sistemul de instruire si educare la nivelul intregii
organizatii, precum si a planurilor de instruire si educare pe termen lung.
Evaluarea instruirilor efectuate si controlul rezultatelor acestor instruiri.
Activitatea de relatii publice si protocol.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.3) Directorul New Building Marketing & Contract Management Division este responsabil
pentru:
Analiza, negocierea si finalizarea contractelor.
Urmarirea realizarii contractelor in conformitate cu cerintele specificate.
Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.
Relatia cu clientul.
Service-ul dupa livrare.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.4) Materials Division Director este responsabil pentru:
Aprovizionarea cu materiale si echipamente conform cu cerintele
specificate;
Evaluarea si reevaluarea furnizorilor;
Controlul inspectiei la receptie/sursa a materialelor si echipamentelor
aprovizionate;
Controlul manipularii si depozitarii materialelor si echipamentelor aprovizionate si a materialelor clientului;
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.5) Senior Managerul Maintenance & Utility Division este responsabil
pentru:
Administrarea infrastructurii, asigurarea infrastructurii potrivite in concordanta
cu planul stabilit si previnirea deteriorarii sau distrugerii ei prin activitati de imbunatatire,
reparatii, mentenanta si verificari.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.6) Directorul Management Planning Division este responsabil pentru:
Administrarea investitiilor, stabilirea planului anual de investitii, la nivelul
companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de infrastructura si
alocarea resurselor pentru asigurarea si mentinerea infrastructurii in concordanta cu
planul de investitii.
Evaluarea si reevaluarea subcontractorilor care lucreaza in interiorul si
exteriorul organizatiei.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3) Directorul Engineering & Production Unit este responsabil pentru:
Controlul activitatilor Production Planning Division, Indoor Division, Outdoor
Division, Painting Division, Design Division.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.1) Directorul Design Division este responsabil pentru:
Procesul de proiectare.
Intocmirea specificatiilor de aprovizionare.
Analiza, din punct de vedere tehnic a ofertelor pentru proiecte noi si
prezentarea de propuneri.
Legatura cu reprezentantul clientului in probleme referitoare la proiectarea si
realizarea produsului.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.2) Directorul Production Planning Division este responsabil pentru:
Analiza ofertelor pentru proiecte noi si prezentarea de propuneri, excluzand
partea tehnica;
Intocmirea programelor de productie pentru constructii noi;
Planificarea executarii proiectului;
Relatia cu reprezentantul clientului referitor la reclamatiile acestuia pe perioada realizarii
produsului;
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.3) Directorii diviziilor de productie sunt responsabili pentru:
Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de productie;
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.4) Directorul Shiprepair & Conversion Division este responsabil pentru:
Analiza, negocierea si finalizarea contractelor de reparatii nave.
Urmarirea realizarii contractelor in conformitate cu cerintele specificate.
Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.
Relatia cu clientul.
Service-ul dupa livrare.
Intocmirea programelor de productie pentru reparatii nave.
Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de reparatii nave.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
Comunicarea interna
Pentru comunicarea in cadrul companiei a politicii in domeniul calitatii, cerintelor, obiectivelor calitatii, realizarilor si a altor activitati necesare, D.M.H.I. are stabilit un proces eficace prin meetinguri, raportari, sistemul computerizat, ziare, e-mail, site-uri web, etc.
D.M.H.I. se asigura ca exista comunicare suficienta, intre diferitele niveluri si
functii, in ceea ce priveste eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin
meetinguri, raportari, sistemul computerizat, ziare, e-mail, site-uri web, etc.
3.2.4. Managementul Resurselor
3.2.4.1. Asigurarea resurselor
D.M.H.I. determina si asigura resursele umane, infrastructura si mediul de lucru necesare pentru a implementa si mentine Sistemul de Management al Calitatii si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sale, pentru a creste satisfactia clientului prin indeplinirea cerintelor.
3.2.4.2. Resurse umane
Personalul care efectueaza activitati care influenteaza calitatea produsului trebuie sa fie
competent din punct de vedere al studiilor, instruirii, abilitatii si al experientei adecvate.
D.M.H.I. identifica necesitatile de instruire si asigura instruirea pentru a satisface aceste
nevoi.
Competenta, constientizare, instruire
Managerul fiecarui departament identifica competenta si necesitatile de instruire pentru
personalul care desfasoara activitati care influenteaza calitatea produsului, si stabileste planul de
instruire.
Education& Training Team stabileste planul anual de instruire pentru personalul
companiei, in baza necesitatilor de instruire identificate de fiecare departament, si organizeaza
aceste instruiri.
Instruirile sunt efectuate la divizii sau departamente in functie de continut si necesitati.
Atunci cand sunt introduse tehnologii, echipamente, unelte noi, sau cand apar modificari
in proceduri, standarde, etc, se efectueaza instruiri suplimentare.
Personalul care executa activitati de proiectare, control sau procese speciale se
instruiesc si califica in conformitate cu proceduri documentate. Calificarea lor se reevalueaza
periodic.
Rezultatele instruirilor efectuate in conformitate cu planificarea anuala sunt evaluate.
Eficacitatea instruirilor efectuate in conformitate cu planul anual de instruire este
evaluata utilizand, dupa caz urmatoarele metode: teste scrise, probe practice, chestionare,
rapoarte, observatii, intrebari, etc.
In sedintele de ban meeting managerul fiecarui departament se asigura ca personalul din
subordine este constient de relevanta si importanta activitatii sale si de modul in care el
contribuie la realizarea obiectivelor calitatii.
Inregistrarile adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta sunt
mentinute in conformitate cu procedurile aplicabile.
3.2.4.3. Infrastructura
D.M.H.I. identifica, asigura si mentine infrastructura de care are nevoie, pentru
a realiza conformitatea cu cerintele produsului astfel:
a) cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;
b) echipament pentru procese (atat hardware cat si software);
c) servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare).
Divizia Management Planning, care administreaza investitiile, stabileste procedura de investitii, la nivelul companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de infrastructura si aloca resurse pentru asigurarea si mentinerea infrastructurii in concordanta cu planul de investitii.
Diviziile Maintenance & Utility, Human Resource Management & General Affairs si Design (IT Team) care administreaza infrastructura, asigura infrastructura potrivita in concordanta cu procedura stabilita. Previn deteriorarea sau distrugerea ei prin activitati de imbunatatire, reparatii, mentenanta si verificari.
3.2.4.4. Mediul de lucru
Pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului, D.M.H.I. determina si
conduce mediul de lucru necesar.
Mediul de lucru si produsul pot fi afectate de elemente cum ar fi securitatea muncii,
temperatura, umiditatea, poluarea si sunt controlate, acolo unde este necesar, in concordanta cu
proceduri documentate.
3.2.5. Realizarea Produsului
3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului
D.M.H.I. planifica si dezvolta procesele necesare pentru realizarea produsului: marketing, proiectarea, aprovizionarea, productia, verificarea dispozitivelor de masurare si monitorizare. Planificarea realizarii produsului concorda cu cerintele pentru celelalte procese ale Sistemului de Management al Calitatii.
In cadrul planificarii realizarii produsului, D.M.H.I. identifica urmatoarele:
a) obiectivele calitatii si cerintele pentru produs;
b) necesitatea de a stabili procesele, documentele si de a aloca resurse specifice
produsului;
c) activitatile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspectia si incercarea
produsului precum si criteriile de acceptare ale produsului;
d) inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare si produsul
rezultat satisfac cerintele.
Activitatile care influenteaza calitatea produsului sunt planificate de catre departamente
specializate din cadrul Companiei.
Acestea includ:
a) proiectarea produsului efectuata de departamentele de proiectare;
b) inspectia efectuata de Quality Management Team pe baza Planului de Inspectie;
c) intretinerea utilajelor si echipamentelor;
d) controlul dispozitivelor de monitorizare si masurare;
e) planificarea productiei: NB Program, Master schedule, Dry Dock schedule, 3 Month/
Monthly/ Weekly schedules.
Atunci cand realizarea proceselor Sistemului de Management al Calitatii, inclusiv
procesele de realizare a produsului, pentru un produs specific este ceruta prin contract, este
pregatit si controlat planul calitatii care specifica cerintele pentru produs.
Structura documentatiei si formularele utilizate pentru realizarea produsului sunt
in general in concordanta cu capitolul Planificarea SMC din acest manual.
3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul
Departamentele NB Marketing & Contract Management, Ship Repair & Conversion
stabilesc si mentin proceduri documentate pentru a se asigura ca cerintele clientului sunt
identificate si analizate.
I. Determinarea cerintelor referitoare la produs
Departamentele Marketing identifica urmatoarele cerinte referitoare la produs dupa
primirea informatiilor de baza ale proiectului:
a) cerintele specificate de catre client, inclusiv cerintele referitoare la activitatile de
livrare si post-livrare;
b) cerintele nespecificate de catre client dar necesare pentru utilizarea specificata sau
intentionata, atunci cand este cunoscuta;
c) cerintele legale si de reglementare referitoare la produs;
d) orice alte cerinte suplimentare identificate de catre organizatie.
II. Analiza cerintelor referitoare la produs
Inaintea acceptarii, fiecare contract este analizat de companie pentru a se asigura ca:
a) cerintele referitoare la produs sunt clare si corect definite;
b) cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt
rezolvate;
c) D.M.H.I. are capabilitatea de a satisface aceste cerinte.
Directorul NB Marketing & Contract Management Division si Directorul Ship Repair &
Conversion Division primesc, inregistreaza si analizeaza toate cererile de oferta.
Inaintea prezentarii unei oferte sau a acceptarii unui contract/comanda, aceasta este
analizata de departamentele implicate pentru a identifica toate problemele pe care le ridica
realizarea cerintelor specificate.
In cadrul analizei se considera urmatoarele: politica de marketing a Companiei,
standardul propriu al calitatii, specificatiile anexa la contract, problemele tehnice, capacitatea si
capabilitatea proprie de proiectare si productie, problemele juridice si comerciale ce
conditioneaza realizarea contractului.
Atunci cand clientul nu furnizeaza nici o declaratie documentata a cerintelor, cerintele clientului sunt analizate corespunzator si sunt incorporate in contract de comun acord cu clientul.
Dupa semnarea contractului intre D.M.H.I. si client toate informatiile necesare sunt difuzate departamentelor implicate.
Modificarea unui contract, inainte sau in timpul realizarii, se accepta numai dupa o
analiza similara cu a contractului initial. Directorul NB Marketing& Contract Management
Division si Directorul Ship Repair & Conversion Division sunt responsabili de difuzarea
modificarilor acceptate, catre compartimentele implicate.
Inregistrarile rezultatelor analizelor contractului si ale actiunilor aparute in urma analizei sunt mentinute.
III. Comunicarea cu clientul
DMHI identifica si implementeaza modalitati eficace pentru comunicarea cu
clientii in legatura cu:
a) informatiile despre produs;
b) tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau comenzilor inclusiv
amendamentele la acestea si
c) feedback-ul de la client inclusiv reclamatiile de la client.
3.2.5.3. Proiectare
Divizia Proiectare (Design) stabileste proceduri documentate pentru procesul de proiectare in vederea satisfacerii cerintelor specificate in contract, a regulilor si reglementarilor aplicabile.
I. Planificarea proiectarii
Directorul Diviziei Proiectare este responsabil de planificarea si controlul proiectarii produsului pentru fiecare etapa de proiectare.
Planificarea include urmatoarele:
a) etapele proiectarii;
b) analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de proiectare.
c) responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare
Este stabilita o procedura documentata de control a calificarii personalului care efectueaza activitati de proiectare.
Inregistrarile calificarii personalului care efectueaza activitati de proiectare sunt periodic actualizate si mentinute.
Interfetele organizatorice si tehnice dintre diferitele grupuri implicate in procesul de proiectare sunt definite pentru a se asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor iar informatiile necesare sunt documentate si analizate impreuna cu departamentele implicate.
Planificarea proiectarii este actualizata dupa cum este cazul, pe masura ce proiectarea evolueaza.
II. Date de intrare ale proiectarii
Divizia Proiectare determina si documenteaza datele de intrare legate de cerintele referitoare la produs incluzand: cerintele legale si de reglementare aplicabile, rezultatul analizelor contractului privind parametrii de functionare si performanta, conditiile de operare, materialele, tehnologia de fabricatie, instalarea, mentenanta, siguranta, informatiile derivate din proiecte similare anterioare si alte cerinte esentiale pentru proiectare si dezvoltare.
Aceste date de intrare sunt analizate pentru a stabili daca sunt adecvate. Orice ambiguitate, lipsa sau neintelegere este clarificata cu Clientul pentru a sti clar ce trebuie proiectat si cum trebuie verificat pentru a fi acceptat.
III. Date de iesire ale proiectarii
Datele de iesire ale proiectarii sunt analizate si aprobate de personal calificat inainte de difuzare.
Datele de iesire ale proiectarii sunt furnizate sub forma de desene, specificatii de aprovizionare, etc. care permit verificarea in raport cu datele de intrare ale proiectarii.
Datele de iesire ale proiectarii trebuie sa:
a) indeplineasca cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii;
b) furnizeze informatii corespunzatoare referitoare la aprovizionare, productie si
service;
c) contina sau sa faca referire la criterii de acceptare a produsului;
d) defineasca caracteristicile produsului care sunt esentiale pentru utilizarea sigura si corecta
a acestuia.
IV. Analiza proiectarii
In diferite etape ale proiectarii personalul calificat efectueaza analize sistematice ale rezultatelor proiectarii pentru:
a) a evalua capabilitatea rezultatelor proiectarii de a satisface cerintele;
b) a identifica orice problema si a propune actiunile corective necesare.
La fiecare analiza participa reprezentantii tuturor functiilor implicate in etapa de proiectare respectiva.
Inregistrarile rezultatelor analizelor si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.
V. Verificarea proiectarii
In etapele de proiectare departamentele de proiectare verifica daca datele de iesire ale proiectului au satisfacut cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii pentru etapa respectiva.
Verificarea are in vedere diferite tehnici, cum ar fi:
- calcule alternative;
- incercari si teste;
- compararea proiectului nou cu un proiect similar, verificat in practica;
- analiza proiectarii, in general.
Inregistrari ale rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.
VI. Validarea proiectarii
Validarea proiectului are loc, in general, dupa finalizarea produsului, pentru a se asigura
ca produsul rezultat este capabil sa satisfaca cerintele de utilizare specificate in contract.
Validarea se poate realiza prin teste pe model sau prin probele de cheu si mare efectuate
de nava finalizata, in conditii de operare definite, sau in etape anterioare finalizarii navei,
specificate in contract.
Inregistrari ale rezultatelor validarii si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.
VII. Controlul modificarilor in proiectare
Toate schimbarile si modificarile proiectului sunt identificate, documentate, analizate,
verificate si validate, dupa caz si sunt aprobate inainte de implementarea lor.
Analiza modificarilor include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor
componente si a produsului deja livrat. Difuzarea modificarilor se face controlat catre toate
functiile implicate.
Inregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni necesare sunt
mentinute.
3.2.5.4. Aprovizionare
I. Procesul de aprovizionare
Divizia Aprovizionare (Materials Division) controleaza planificarea aprovizionarii,
evaluarea si selectarea furnizorilor, informatiile referitoare la aprovizionare, verificarea
produsului aprovizionat pentru a se asigura ca produsul aprovizionat este conform cu
cerintele de aprovizionare specificate.
Tipul si amploarea controlului aplicat asupra furnizorilor si asupra produsului
aprovizionat depinde de efectul produsului aprovizionat asupra realizarii ulterioare a produsului
sau asupra produsului final si acolo unde este aplicabil, de inregistrarile referitoare la capabilitatea
furnizorilor demonstrata anterior.
Divizia Aprovizionare selecteaza, evalueaza si reevalueaza furnizorii pe baza abilitatilor
lor de a respecta cerintele contractuale specificate, incluzand Sistemul de Management al
Calitatii si stabileste criteriile de selectie, evaluare si reevaluare a furnizorilor.
Inregistrarile rezultatelor evaluarilor si ale oricaror alte actiuni necesare aparute in urma
evaluarii sunt mentinute de catre Divizia Aprovizionare.
II. Informatii referitoare la aprovizionare
Informatiile referitoare la aprovizionare descriu clar produsul de aprovizionat, inclusiv
atunci cand este necesar:
a) tipul, categoria, clasa sau o alta identificare;
b) tipul sau o alta identificare exacta si editiile aplicabile ale specificatiilor, desenelor,
conditiilor referitoare la procese, instructiunilor referitoare la inspectie si la alte date tehnice
relevante, inclusiv conditiile pentru aprobarea sau calificarea produsului, a procedurilor,
proceselor, echipamentelor;
c) cerinte pentru calificarea personalului;
d) cerinte pentru Sistemul de Management al Calitatii.
Adecvarea cerintelor de aprovizionare specificate este analizata si aprobata inainte de
transmiterea documentelor de aprovizionare catre furnizor.
III. Verificarea produsului aprovizionat
Divizia Aprovizionare si celelalte divizii implicate stabilesc si implementeaza inspectia
si alte activitati necesare pentru a se asigura ca produsul aprovizionat satisface cerintele de
aprovizionare specificate.
Atunci cand D.M.H.I., sau clientul acesteia, intentioneaza sa desfasoare verificarea la
furnizor, Divizia Aprovizionare specifica, in documentele de aprovizionare, intelegerile
referitoare la verificarea si metoda de eliberare a produsului.
Atunci cand este specificat in contract, clientul sau reprezentantul acestuia are dreptul de a verifica la furnizor ca produsul este conform cu conditiile specificate.
3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii
I. Controlul productiei si al furnizarii serviciului
Pentru procesul de productie sunt stabilite si tinute sub control informatii care descriu
caracteristicile produsului (desene, specificatii), documente de planificare a productiei,
instructiuni de lucru, standarde de lucru, Standardul Calitatii Constructiei Navei (DMSQS),
proceduri de control, activitati de monitorizare si masurare, etc.
Prin intretinerea si repararea utilajelor si echipamentelor este asigurata capabilitatea
permanenta a proceselor de productie.
Dispozitivele de masurare si monitorizare utilizate sunt mentinute si verificate, iar
acuratetea de masurare este cunoscuta.
Activitatile de eliberare din magazie, livrare si activitatea de service sunt tinute sub
control conform procedurilor documentate.
II. Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii
Sunt considerate procese speciale procesele ale caror rezultate nu pot fi in totalitate
verificate prin masurare si monitorizare ulterioare, in care deficientele devin evidente numai
dupa ce produsul se afla in exploatare.
Procesele speciale care se desfasoara in D.M.H.I. sunt sudarea, vopsirea si sunt validate
pentru a demonstra capabilitatea acestor procese de a obtine rezultatele planificate.
Aceste procese sunt monitorizate in D.M.H.I. pentru a asigura desfasurarea lor in
conditii controlate.
Sunt elaborate proceduri detaliate pentru controlul, analiza si aprobarea fiecarui proces
special.
Procesele speciale sunt executate de personal calificat, care utilizeaza echipament testat si
calibrat.
Sunt mentinute inregistrari referitoare la procesele speciale cum ar fi calificarea
personalului, rezultatele validarii/revalidarii, proceduri, etc.
D.M.H.I. asigura revalidarea proceselor speciale aplicabile.
III. Identificare si trasabilitate
Atunci cand este cazul identificarea si trasabilitatea materialelor si echipamentelor
utilizate la constructia navei este facuta pe tot parcursul procesului de productie.
D.M.H.I. are stabilite si mentine proceduri documentate pentru identificarea si
trasabilitatea produsului prin mijloace adecvate pentru a se asigura ca materialele, piesele sau
produsele sunt corect manipulate sau folosite in scopul realizarii produsului.
Stadiul produsului este identificat in raport cu cerintele de masurare si monitorizare.
Atunci cand trasabilitatea este o cerinta, D.M.H.I. tine sub control si inregistreaza
identificarea unica a produsului.
In faza de receptie, materialele aprovizionate sunt identificate dupa numarul comenzii
de nava sau dupa codul de identificare atribuit de departamentul de proiectare.
In procesul de productie, identificarea pieselor confectionate din tabla sau profile de otel
precum si a tevilor se face pe baza codului de identificare din proiectul de executie.
In cazul semifabricatelor turnate sau forjate, marcajul de identificare al semifabricatului
este transferat pe produsul finit in prezenta reprezentantului Societatii de Clasificare.
La echipamentele care se vor monta la nava sunt atasate etichete continand numarul
proiectului navei.
IV. Proprietatea clientului
Clientul aprovizioneaza anumite produse (echipamente, materiale) necesare la nava.
Aceste produse sunt definite in contract, cu precizarea datei de livrare.
D.M.H.I. identifica, verifica, protejeaza si pune in siguranta proprietatea clientului, pusa la dispozitie pentru a fi utilizata sau incorporata pe nava, pe perioada in care aceasta se afla sub controlul Companiei.
Receptia produsului furnizat de client se face conform cu procedura de receptie a
materialelor si echipamentelor.
Dupa receptie, produsul furnizat de client se monteaza la nava sau se depoziteaza
corespunzator, pentru a preveni deteriorarea lui.
Daca produsul depozitat necesita lucrari de intretinere, prevazute in contract, acestea se
vor executa si se vor pastra inregistrari.
Verificarea produsului de catre Companie nu absolva clientul de responsabilitatea de a
livra un produs acceptabil.
Daca proprietatea clientului este pierduta, deteriorata sau inapta pentru utilizare, acest lucru se raporteaza clientului si se mentin inregistrari.
3.2.5.6. Controlul d ispozi t ivelor de masurare si monitor izare
I. Generalitati
Monitorizarile si masurarile care trebuie efectuate si dispozitivele de masurare si
monitorizare necesare sunt determinate de catre D.M.H.I. pentru a furniza dovezi ale
conformitatii produsului cu cerintele determinate.
D.M.H.I. stabileste procesele prin care se asigura ca monitorizarile si masurarile pot fi
efectuate si ca sunt efectuate intr-un mod care este in concordanta cu cerintele de monitorizare si
masurare.
Laboratorul de masuratori de precizie si teste tine sub control dispozitivele de
monitorizare si masurare folosite pentru a demonstra conformitatea produsului cu cerintele
specificate.
II. Alegerea dispozitivelor de masurare si monitorizare
Departamentul care foloseste dispozitivele de masurare si monitorizare identifica produsele care trebuie sa fie masurate si monitorizate si determina dispozitivele necesare pentru a furniza dovezi ale conformitatii produsului cu cerintele determinate.
III. Etalonare si verificare
In vederea asigurarii unor rezultate valide, dispozitivele de masurare si monitorizare
sunt:
- etalonate sau verificate la intervale specificate, sau inainte de intrebuintare, fata de
etaloane de masura trasabile pana la etaloane internationale sau nationale; atunci cand astfel de
etaloane nu exista, baza utilizata pentru etalonare sau verificare trebuie inregistrata;
- ajustate sau reajustate dupa cum este necesar.
Atunci cand echipamentele sunt gasite neconforme cu cerintele, D.M.H.I. evalueaza si
inregistreaza validitatea masurarilor anterioare, si actioneaza in mod corespunzator asupra
echipamentului si a produsului afectat, daca este cazul.
Atunci cand este utilizat pentru monitorizarea si masurarea cerintelor specificate, abilitatea software-ului pentru computer de a satisface utilizarea intentionata trebuie confirmata. Aceasta trebuie facut inainte de prima utilizare si reconfirmat dupa cum este necesar.
IV. Identificarea stadiului de etalonare
Laboratorul de masuratori de precizie si teste identifica dispozitivele de masurare si monitorizare cu un indicator corespunzator si cu o inregistrare de identificare aprobata, pentru indicarea stadiului etalonarii.
V. Protejare impotriva ajustarilor
Laboratorul de masuratori de precizie si teste protejeaza dispozitivele de masurare si monitorizare impotriva ajustarilor care ar putea invalida rezultatul masurarii.
VI. Manipulare, intretinere, depozitare
Laboratorul de masuratori de precizie si teste asigura protectia impotriva degradarilor si deteriorarilor in timpul manipularii, intretinerii si depozitarii dispozitivelor de masurare si monitorizare.
VII. Inregistrare
Laboratorul de masuratori de precizie si teste pastreaza inregistrari ale etalonarii si
verificarii.
Departamentele implicate mentin inregistrarile referitoare la toate dispozitivele de masurare si
monitorizare depozitate sau utilizate.
3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire
3.2.6.1. Generalitati
D.M.H.I. planifica si implementeaza procesele necesare de monitorizare, masurare,
analiza si imbunatatire pentru:
a) demonstrarea conformitatii produsului;
b) asigurarea conformitatii Sistemului de Management al Calitatii;
c) imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii;
Toate departamentele determina si utilizeaza metodele aplicabile, inclusiv tehnicile statistice si amploarea utilizarii lor pentru monitorizarea, masurarea, analiza si imbunatatirea continua a proceselor.
3.2.6.2. Monitorizare si masurare
I. Satisfactia clientului
Departamentele Marketing, Production Planning si Quality Management Team monitorizeaza datele si informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii de catre D.M.H.I. a cerintelor sale.
Monitorizarea include reclamatiile clientului in timpul procesului de productie cat si
dupa livrarea acestuia.
Aceste informatii sunt utilizate ca o modalitate de masurare a performantei Sistemului
de Management al Calitatii.
Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii sunt incluse intr-o procedura
documentata.
II. Audit intern
Auditurile interne sunt efectuate la intervale planificate pentru a determina daca
Sistemul de Management al Calitatii:
a) este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele standardului ISO
9001:2000 si la cerintele Sistemului de Management al Calitatii stabilit de catre organizatie si
b) este implementat si mentinut eficace.
Sectia Q.A. stabileste si mentine o procedura documentata pentru planificarea si
implementarea auditului intern.
Personalul care efectueaza audituri ale calitatii are o calificare adecvata bazata pe
instruire, experienta si profesionalism si nu are responsabilitati directe in zona auditata.
Auditurile se efectueaza in conformitate cu un plan anual de audit intocmit de catre
Sectia Q.A..
Departamentele care pot influenta calitatea produsului sunt auditate cel putin o data pe
an luand in considerare statutul si importanta activitatii care trebuie auditate, precum si rezultatul
auditurilor precedente.
Daca au aparut probleme serioase referitoare la calitate pot fi efectuate audituri
suplimentare (neprogramate) in orice zona, functie.
Rezultatele auditurilor sunt inregistrate in raportul de audit si aduse in atentia
persoanelor cu responsabilitati in zona auditata.
Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa intreprinda actiunile
corective fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor detectate si a cauzelor acestora.
Auditorul verifica implementarea si efectivitatea actiunilor corective intreprinse si
mentine inregistrari referitoare la aceste rezultate.
Rezultatele auditurilor sunt prezentate analizei efectuate de management de catre Senior
Managerul Quality Management Team.
III. Monitorizarea si masurarea proceselor
D.M.H.I. stabileste si mentine metode adecvate pentru monitorizarea si acolo unde este
aplicabil masurarea proceselor Sistemului de Management al Calitatii, in vederea evaluarii
performantelor acestora.
Aceste metode demonstreaza abilitatea proceselor de a obtine rezultatele planificate.
Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, departamentele implicate intreprind
corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura de conformitatea
produsului.
IV. Monitorizarea si masurarea produsului
D.M.H.I. monitorizeaza si masoara caracteristicile produsului pentru a verifica daca
sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Aceasta se face in etapele corespunzatoare ale
procesului de realizare a produsului in conformitate cu planurile de inspectie, planurile de
acuratete dimensiuni, standarde, proceduri de control, etc.
Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate sunt mentinute. Inregistrarile
indica persoana (persoanele) care autorizeaza eliberarea produsului.
Eliberarea produsului nu se produce pana cand masurile planificate nu au fost finalizate
in mod corespunzator, cu exceptia cazurilor in care s-a aprobat altfel de catre o autoritate
relevanta sau acolo unde este aplicabil, de catre client.
(1) Inspectii si incercari la receptie
Inspectiile la receptie sunt executate de catre comisiile de receptie specializate, conform
procedurilor de receptie proprii.
Sunt acceptate numai produsele intrate care satisfac cerintele specificate in comenzile de
aprovizionare/standarde/desene.
Nici un produs nu este eliberat in procesele de productie pana la terminarea inspectiei la
receptie.
Se pastreaza inregistrari ale conformitatii produsului receptionat.
Metodele utilizate pentru efectuarea verificarilor la receptie variaza in functie de cat de
important este produsul aprovizionat pentru realizarea performantelor produsului final.
(2) Inspectia pe flux si inspectia finala la nava
Activitatile de inspectie si incercari se executa in scopul de a verifica daca cerintele
specificate pentru produs sunt satisfacute. Inspectiile si testele sunt prezentate in planuri de
inspectie, planuri de acuratete dimensiuni, in proceduri de control, incluzand si formularele de
inregistrare.
Planurile de inspectii si procedurile sunt pregatite de catre Quality Management Team si
Departamentul Productie Vopsitorie, iar planurile de acuratete dimensiuni sunt pregatite de catre
Accuracy Team astfel incat sa fie satisfacute cerintele contractuale, desenele, specificatiile si
regulile aplicabile.
(2.1.) Inspectii si incercari in fabricatie
Fiecare departament de productie efectueaza autocontrolul produselor executate in
etapele procesului de productie, conform procedurii “Autocontrolul”.
Inspectia oficiala este efectuata de catre inspectorii QC, Client si Societatea de
Clasificare in conformitate cu planul de inspectii pentru a verifica daca sunt satisfacute conditiile
specificate.
Numai produsele conforme cu specificatiile sunt acceptate si preluate pentru fazele
urmatoare. Produsul neconform nu trece de punctul de inspectie obligatorie spre o faza
urmatoare de fabricatie, fara un accept sau o convenire anterioara intre client si organizatie.
(2.2.) Teste nedistructive
Laboratoarele de control nedistructiv efectueaza controlul nedistructiv in conformitate
cu planuri de control pentru a confirma si a asigura ca sudura executata este in conformitate cu
cerintele specificate.
Activitatea de control nedistructiv se executa in conformitate cu proceduri specifice, de
catre personal calificat.
(2.3.) Inspectii si teste finale
Inspectiile si testele finale sunt efectuate in conformitate cu planurile de inspectii si
procedurile de control pentru a asigura ca produsul satisface toate criteriile de acceptare definite.
Inspectia finala include si verificarea ca toate inspectiile de receptie si cele din procesul
de fabricatie au fost efectuate in conformitate cu planurile de inspectii si procedurile de control si
ca documentatia si datele asociate sunt aprobate si disponibile.
(2.4.) Inregistrarile inspectiilor si testelor
Inregistrarile rezultatelor inspectiilor si testelor precum si criteriile de acceptare sunt
mentinute de catre Quality Management Team si/sau departamentele implicate.
Inregistrarile indica clar ca produsul a fost sau nu admis la fiecare inspectie si/sau teste
in conformitate cu criteriile de acceptare definite.
Inregistrarile sunt datate si semnate de personal autorizat in acest sens.
Orice neconformitate gasita in procesul de inspectii si teste este controlata in
conformitate cu procedura de control a produsului neconform.
3.2.6.3. Controlul produsului neconform
D.M.H.I. are stabilita o procedura pentru identificarea, evaluarea, izolarea (cand este
posibil) si tratarea produselor neconforme si pentru prevenirea utilizarii sau montarii
neintentionate a produselor care nu sunt conforme cu cerintele produsului, specificate in regulile
Societatii de Clasificare, regulamente, specificatii, contracte, desene, etc.
In situatia cand un produs, material, serviciu sau document nu este conform cu cerintele
produsului, acesta este identificat de catre Quality Management Team sau Departamentul
Vopsitorie.
Produsul neconform este izolat de produsele conforme si este identificat corespunzator
pentru a preveni folosirea lui neintentionata pana la luarea unei decizii.
Situatia de neconformitate poate fi notificata catre Quality Management Team sau
Departamentul Vopsitorie de catre oricare alt departament prin Rapoarte de Probleme.
Departamentele implicate intocmesc Rapoarte de Probleme atunci cand identifica
probleme referitoare la calitatea materialelor, la metodele de lucru si/sau la documentatia
utilizata.
Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie analizeaza neconformitatile
identificate dupa care intocmesc si administreaza rapoarte de neconformitate (RNC).
Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie pot sugera metodele de
tratare a produsului neconform. Daca este necesar aceste departamente stabilesc o intalnire cu
departamentele implicate pentru luarea deciziei de tratare a neconformitatii identificate.
Modul de rezolvare a neconformitatii presupune luarea urmatoarelor decizii:
- reprelucrarea, cu respectarea cerintelor specificate;
- acceptarea cu sau fara concesii;
- utilizarea produsului/materialului in alte scopuri decat cel pentru care a fost destinat
initial;
- respingerea produsului neconform;
Rapoartele de neconformitate emise de Departamentul Vopsitorie sunt verificate de
Sectia Q.A. in timpul auditurilor interne efectuate la Departamentul Vopsitorie.
In cazul in care este specificat in contract, situatia de neconformitate este adusa la
cunostinta Clientului sau reprezentantului acestuia sau Societatii de Clasificare.
Rapoartele de neconformitate sunt difuzate departamentelor implicate pentru tratarea
neconformitatii.
Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie verifica rezultatul actiunii
intreprinse si daca este necesar efectueaza o reinspectie in conformitate cu cerintele
documentate.
Cand neconformitatea este rezolvata Quality Management Team sau Departamentul
Vopsitorie analizeaza si inregistreaza rezultatele in originalul raportului de neconformitate.
Atunci cand produsul neconform este detectat dupa livrare, D.M.H.I. tine sub control
reclamatiile din timpul garantiei pentru a satisface cerintele clientului. Pentru toate problemele
notificate de client pe perioada de garantie se stabileste de Divizia Marketing impreuna cu
departamentele implicate un plan de masuri, in urma analizei fiecarei probleme raportate si se
intreprind actiuni de rezolvare.
Dupa expirarea perioadei de garantie toate problemele nerezolvate, aparute in timpul
garantiei sunt solutionate la intelegere cu clientul.
Analiza datelor
D.M.H.I. determina, colecteaza si analizeaza datele corespunzatoare pentru a demonstra
adecvarea si eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii si pentru a evalua unde se poate
aplica imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii.
Aceasta include date generate de activitatile de masurare si monitorizare sau din alte
surse relevante.
Analiza datelor furnizeaza informatii (dar nu se limiteaza la acestea) referitoare la:
a) satisfactia si/sau insatisfactia clientului;
b) conformitatea cu cerintele produsului;
c) caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru
actiuni preventive;
d) furnizori.
Tehnicile statistice utilizate pentru a controla performantele proceselor, sunt
documentate.
Urmatoarele tehnici statistice, dar nu numai, pot fi aplicate corespunzator:
Histograma
Diagrama Pareto
Diagrama cauza - efect
3.2.6.4. Imbunatatire continua
D.M.H.I. isi imbunatateste continuu eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin utilizarea:
a) politicii referitoare la calitate;
b) a obiectivelor calitatii;
c) a rezultatelor auditului;
d) a analizei datelor;
e) a actiunilor corective si preventive;
f) a analizei efectuate de management.
I. Actiune corectiva
Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura documentata pentru
analiza si eliminarea cauzelor neconformitatilor si pentru prevenirea reaparitiei lor.
Actiunile corective propuse pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor existente sunt
stabilite in functie de importanta problemelor care trebuie rezolvate. Procedura mentioneaza
functiile responsabile de initierea actiunilor corective, cum se realizeaza actiunile si verificarea
eficacitatii.
Cauzele neconformitatilor detectate sunt investigate pentru a stabili daca sunt izolate
sau repetabile. Se analizeaza cauzele si se stabilesc actiuni corective in vederea prevenirii
reaparitiei neconformitatii. Rezultatele obtinute se inregistreaza si se monitorizeaza pana la
verificarea finala, pentru evaluarea eficacitatii.
Necesitatea eliminarii cauzelor neconformitatilor rezulta din:
- neconformitati ale Sistemului de Management al Calitatii,- audituri,- neconformitati de produs, proces,- observatii ale clientului/clasei,- observatii sau rapoarte ale executantilor,- analizele efectuate de management.
La intervale de timp relevante se verifica eficacitatea actiunilor corective pentru a se
asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.
Informatiile relevante privind realizarea actiunilor corective sunt supuse analizei
managementului.
II. Actiune preventiva
Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura documentata pentru
analiza si eliminarea cauzelor unor neconformitati potentiale pentru prevenirea aparitiei lor.
Procesele de fabricatie, rezultatele inspectiilor, reclamatiile clientului/clasei, rezultatele
auditurilor sunt surse de informatii despre neconformitati potentiale care pot afecta calitatea
produsului.
Evaluarea necesitatii de actiuni preventive, determinarea actiunilor preventive,
implementarea lor, controlul eficacitatii si rezultatele actiunii intreprinse constituie inregistrari
ale calitatii care sunt pastrate la Quality Management Team.
Actiunile preventive trebuie sa fie adecvate consecintelor problemelor potentiale.
La intervale de timp relevante se analizeaza eficacitatea actiunilor preventive pentru a se
asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.
Informatiile relevante privind realizarea actiunilor preventive sunt supuse analizei
managementului.
3.3. Autocontrolul
Este una din principalele proceduri ce servesc la crearea calitatii prin angrenarea intregului
personal.
Pentru reducerea semnificativa a timpului necesar inspectiilor din produtie
referitoare la calitatea produselor, conform planurilor, cerintelor din specificatiile de
lucru, standardelor, normelor si normativelor s-a intocmit o procedura administrativa de
autocontrol (DMPA).
Aceasta procedura se aplica tuturor activitatilor de constructii si reparatii nave din
DMHI.
3.3.1. Definitii, responsabilitati
Autocontrolul este acea inspectie facuta de producator (muncitor, maistru) in timpul
procesului de fabricatie pentru a verifica daca rezultatul muncii lor corespunde
standardelor de calitate, planurilor, cerintelor din specificatiile de lucru.
Inspectia controlului tehnic de calitate este inspectia facuta de inspectorul de calitate
urmarind “Planul de Inspectie”, impreuna cu maistrul care a efectuat autocontrolul
lucrarii.
Inspectia oficiala (finala) apartine reprezentantului Clientului/surveyor-ului
registrului de clasificare sau altor inspectori autorizati, in prezenta inspectorului de
calitate (QC) si a maistrului ce si-a efectuat autocontrolul.
Documentele de referinta sunt procedura de sistem “Inspectia pe flux si inspectia
finala la nava” (DMPS-10) si procedura administrativa “Evaluarea autocontrolului
maistrilor” (DMPA-318).
Responsabilitati:
1. Managerul Quality Management Team are responsabilitatea intocmirii, revizuirii
si aplicarii acestei proceduri.
2. Managerii Departamentelor de Productie au responsabilitatea aplicarii acestei
proceduri in cadrul proceselor de productie pe care le coordoneaza.
3. Inspectorul QC are responsabilitatea verificarii efectuarii effective a
autocontrolului in timpul inspectiilor QC si/sau a inspectiilor in patrulare.
4. In cazul sesizarii calitatii neconforme sau a unui autocontrol nesatisfacator,
Inspectorul QC are responsabilitatea de a notifica in scris conducerii departamentului
implicat pentru a lua masurile corective necesare.
5. In cazul efectuarii autocontrolului inspectorul QC poate renunta la inspectia QC
si efectua direct inspectia oficiala impreuna cu reprezentantul Societatii de Clasificare si a
Clientului in prezenta maistrului ce a efectuat autocontrolul.
Conceptul de Autocontrol presupun urmatoarele:
- Toti muncitorii isi indeplinesc obligatiile de serviciu cu professionalism si simt de
raspundere.
- Toti maistrii considera rezultatul muncii din punctul de vedere al Clientului si trebuie
sa indeplineasca cerintele privind calitatea.
- Toate defectele constatate sunt remediate imediat.
- Orice activitate lucrativa efectuata in scopul realizarii productiei este subiect al
autocontrolului, care trebuie marcat.
3.3.2. Etapele inspectiei
Sistemul de inspectie consta din activitatile cuprinse in tabelul 3.1:
Tabelul 3.1
Tipul inspectiei Etapele inspectiei
Autocontrolul Lucrarea à autocontrol (etapa 1: muncitorul, etapa 2: maistrul)
Inspectia Q.C. Lucrarea à autocontrol à chemarea la inspectia Q.C. à inspectia Q.C.
Inspectia
Clasa/Client
Lucrarea à autocontrol à chemarea la inspectia QC à inspectia Q.C. à chemarea la inspectia Client/Clasa à inspectia Client/Clasa
3.3.3. Domeniul autocontrolului
Toate produsele/lucrarile efectuate trebuie controlate direct de muncitori, maistri juniori
si seniori in prima faza de executie asa cum se arata in tabelul 3.2:
Tabelul 3.2
Domeniul inspectiei
Tipul muncii & produsului Cine efectueaza autocontrolul
Toate lucrarile sau
produsele
Operatii uzuale Muncitorul
Produse ale unor operatii simple Muncitorul sau maistrul executant
Subansamble/ansamble/blocuri/instalatii Maistrul executant sau maistrul principal
Testul de functionare al unui produs Maistrul executant sau maistrul principal
Responsabilitatile inspectorului sunt prezentate in tabelul 3.3:
Tabelul 3.3
Inspector Rol Responsabilitate
Muncitor Autocontrol
Controlul materialelor/echipamentelor; executia conform planurilor, specificatiilor sau standardelor
Inspectia de calitate a muncii propriu-zise a muncitorului Inspectia de calitate a unui produs al muncii simple Efectuarea lucrarilor de corectare a eventualelor defecte Intocmirea fiselor de masuratori, in caz ca sunt necesare
Maistru Activitatea de control
Instruirea muncitorilor conform cerintelor calitatii (standardele calitatii, eventualele probleme de calitate intalnite, etc)
Supravegherea efectuarii autocontrolului de catre muncitori Inspectia calitatii principalelor unitati de productie unde se
aplica ad-literam standardul de calitate Inspectia calitatii subansamblelor/ansamblelor/blocurilor/
instalatiilor Testul de functionare a produsului Efectuarea inspectiei inaintea Inspectorului Q.C. Intocmirea Raportului de Probleme Intocmirea fisei de masuratori, daca e necesar Actiuni corective Chemarea la inspectie a Inspectorului Q.C.
Participarea la inspectia Q.C. si rezolvarea observatiilor Participarea la inspectia oficiala si rezolvarea observatiilor Prevenirea problemelor de calitate si imbunatatirea calitatii
Inspector Q.C.Control Tehnic
de Calitate
Intocmeste procedura de inspectie, planul de inspectie si punctele cumulate ale problemelor inspectiilor zilnice
Efectueaza inspectia Q.C., inspectia in patrulare Intocmeste Raportul de Neconformitate, Raportul de
Actiuni Corective si Actiuni Preventive Efectueaza inspectia incredintata de Clasa/Client Intocmeste fisa de masuratori, daca e necesar Evalueaza si verifica stadiul efectuarii autocontrolului Cheama la inspectie Clasa/Clientul Ia parte la inspectia oficiala impreuna cu Clasa/Clientul
Inspector Client/Clasa
(Confirmare calitate final)
Efectueaza inspectia Clasei/Clientului si noteaza rezultatul inspectiei
Verificarea punctelor de inspectie.
Repartizarea domeniului de inspectie este aratat in tabelul 3.4:
Tabelul 3.4
Repartizare Domeniul de inspectie
Inspecte Client/Clasa
Puncte standard de inspectie cerute de Societatea de Clasificare
Puncte de inspectie cerute de autoritatea nationala/organizatii internationale
Puncte de inspectie specifice cerute in contract ori specificatia de constructie
Puncte de inspectie pentru verificarea reliabilitatii, convenientelor, sigurantei si intretinerii.
Inspectie Q.C.
Inspectie incredintata
Puncte de inspectie ale Client/Clasa incredintate Inspectorului Q.C., dupa consultare preliminara
Inspectie
Puncte de inspectie pentru corectarea problemelor de calitate repetate
Puncte de inspectie pentru confirmarea nivelului calitatii produsului ce poate afecta ulterior procesul de productie
MaistruInspectie
incredintata Puncte de inspectie ale Q.C. incredintate maistrului, dupa
consultare preliminara
Autocontrol Puncte de inspectie ale Client/Clasa, Q.C. si incredintate Toate produsele finite sau amanate la finalul procesului de
productieControlul muncitorului Toate operatiile uzuale si produsele unor operatii simple
Detalii privind domeniul inspectiilor:
(1) Inspectia incredintata Inspectorului Q.C.
Punctele principale de inspectie pot fi incredintate Inspectorului Q.C. atunci cand
Clientul/Clasa considera potrivit nivelul calitatii.
(2) Inspectia incredintata maistrului
Punctele de inspectie pot fi incredintate maistrului in conditiile prezentate in tabelul 3.5:
Tabelul 3.5
CONDITIA
In caz ca muncitorul si maistrul isi fac cu simt de raspundere autocontrolul
In cazul niciunui defect gasit ori anulare a inspectiei in ultimele 6 luni
In cazul niciunei plangeri la finalul realizarii produsului
Pentru punctele de inspectie incredintate, maistrul trimite chemarea la inspectie a Q.C.
catre Quality Management Team, in conformitate cu DMPS-10 “Inspectia pe flux si inspectia
finala la nava”.
3.3.4. Inregistrarile inspectiei
Inregistrarile inspectiei punctelor incredintate sunt intocmite de maistru si transmise la
Q.C. daca este necesara atasarea acestora la documentele de livrare a navei.
Marcarea autocontrolului
Marcarea se face conform acestei proceduri (vezi figura 3.1)
Orice munca prestata pentru obtinerea unui produs este autocontrolata marcandu-se pe produs
semnul “ü” din 1m in 1m distanta de catre executant.
Fig. 3.1 – Schema de marcare a autocontrolului
Marcarea defectelor – fig. 3.1
Marcarea se face pentru indicarea pozitiei defecte si a metodei de corectare.
W = welding (sudura); G = grinding;
Marcarea dupa corectare – fig. 3.1
Corectia se face cu semnul “X” facut dupa metoda marcarii corectiei
Marcarea produsului finit – fig. 3.1
Este considerat finit produsul acceptat pentru etapa urmatoare a procesului de
productie.
Autocontrolul este executat in toate stagiile de productie:
- Sablare automata, debitare, trasare
- Componente, panouri, subansamble, ansamble, pre-montaj si montaj
- Inspectii tehnice (tancuri, magazii marfa, compartimente pupa si prova)
- Testari presa in tancuri
Maistrul marcheaza fiecare produs finit cu triunghiul autocontrol.
Triunghiul marcat pe suprafta produsului finit inseamna ca autocontrolul a fost
efectuat iar produsul poate trece la stagiul urmator al procesului de productie.
In eventualitatea gasirii vreunei neconformitati pe parcursul procesului, inspectorii
Q.C. trebuie sa taie marcajul de autocontrol iar munca si autocontrolul trebuiesc refacute.
Inspectorul Q.C. poate prelua inspectia incredintata maistrului daca autocontrolul
este facut superficial, pana cand executarea autocontrolului se imbunatateste si e
consecventa.
3.3.5. Controlul punctelor de inspectie
(1) Inspectorii Q.C. elaboreaza “Planul de inspectie”.
(2) “Planul de inspectie” este pregatit si introdus in reteaua PC inaintea inceperii
constructiei si contine punctele de inspectie ale proiectului.
(3) In cazul in care dupa inspectie proiectul este respins, acesta se reinspecteaza in
conformitate cu DMPS-10 “Inspectia pe flux si inspectia finala la nava”.
(4) Produsul nu trece la etapa urmatoare fara a se remedia, autocontrolul re-efectua
si marca corespunzator, iar re-inspectia trebuie efectuata si lucrarea acceptata.
(5) Rezultatul inspectiei este folosit la evaluarea maistrului.
Evaluarea se face in concordanta cu procedura administrative DMPA-318
“Evaluarea autocontrolului facut de maistru”.
3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol
I. Evaluarea procesului de autocontrol
Quality Management Team evalueaza continuu cotele evolutiei autocontrolului
acordand o atentie deosebita urmatoarelor situatii:
(1) Autocontrolul nu s-a facut/marcat.
(2) Falsa marcare sau falsa executare a autocontrolului.
(3) Calitatea deficitara a produsului.
(4) Inspectiile sunt amanate sistematic.
II. Rezultatul evaluarii efectuat de inspectorii QC
(1) Inspectorii Q.C. evalueaza autocontrolul efectuat de maistrul junior in timpul
inspectiilor QC si/sau inspectiilor in patrulare.
(2) Rezultatul se trece in formularul “Inspectia zilnica QC”, cod DMF0085/2, dupa
inspectia QC.
(3) Nota calculata pentru intreaga luna este media tuturor notelor dintr-o luna.
Rezultatul evaluarii maistrilor se transmite departamentelor de productie conform
procedurii “Evaluarea autocontrolului facut de maistru” DMPA-318.
3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC
3.4.1. Auditul intern
Odata ce Sistemul Calitatii a fost implementat, se efectueaza auditul intern al SMC pentru verificarea, examinarea si evaluarea dovezilor obiective si ca elementele aplicabile ale Sistemului Calitatii au fost proiectate, documentate si puse efectiv in aplicare in conformitate cu referintele specificate
Auditurile sunt implicate in sistemele calitatii conforme ISO 9000 pentru anumite scopuri:
- Pentru stabilirea unui punct initial de dezvoltare a sistemelor calitatii
- Pentru monitorizarea progresului in dezvoltarea sistemelor calitatii
- Pentru ca sunt o modalitate de evaluare externa a competentei sistemelor de certificare
ISO 9000
- Pentru ca asigura o monitorizare interna statutara a competentei, performantei si
eficientei sistemelor
Un audit al sistemului calitatii va urmari:
- Competenta sistemului – daca procedurile sunt realiste si adecvate pentru organizatie
- Conformitatea sistemului – daca procedurile sunt urmate corect, in fiecare ocazie, de
catre intregul personal
- Performanta sistemului – daca operarea procedurilor sistemului aduce rezultatele dorite.
Metodologia auditului Sistemului Calitatii presupune etapele:
- Declansarea auditului: stabilirea obiectului auditului si examinarea preliminara,
- Pregatirea auditului: elaborarea planului de audit, organizarea echipei de audit, stabilirea
documentelor de lucru;
- Efectuarea auditului: reuniunea de deschidere, examinarea Sistemului Calitatii si
reuniunea de inchidere;
- Elaborarea si gestionarea documentelor auditului: elaborarea raportului de audit,
difuzarea raportului de audit si pastrarea documentelor de audit;
- Urmarirea actiunilor corective.
Calitatile unui bun auditor:
Capacitatea de a dobandi rapid cunostintele si intelegerea functiei si sistemelor asociate
ce sunt auditate
Independenta
Capacitatea de a stabili bune relatii cu oamenii
Lipsa prejudecatilor si obiectivitatea
Discretie.
Daca Sistemul de Management al Calitatii a fost elaborat si implementat in cadrul
intreprinderii, acesta poate fi certificat.
3.4.2 Certificarea Sistemului Calitatii
Este procedura de atestare a conformitatii unui produs, serviciu sau sistem de organizare
a intreprinderii in raport cu un document de referinta.
Dovada conformitatii cu standardul (documentul normativ) stabilit o reprezinta
Certificatul Sistemului Calitatii. Obtinerea certificatului este posibila doar in cazul functionarii la
intreprindere a unui Sistem real si eficient de Management al Calitatii.
Un asemenea certificat demonstreaza ca desfasurarea proceselor din intreprindere,
incepand cu cercetarea pietei si pana la supravegherea produselor in utilizare, indeplineste
conditiile certificarii nu mai putin de 75% (cele prevazute in standardul sau documentul
normativ stabilit ca referinta).
Certificarea Sistemului Calitatii unei intreprinderi se realizeaza atat in scopuri externe
(publicitar, aliniere la diferite reglementari, la directivele comunitare, etc.), cit si in scopuri interne
(realizarea obiectivelor stabilite potrivit politicii intreprinderii in domeniul calitatii, motivarea
personalului pentru imbunatatirea calitatii, asigurarea capabilitatii proceselor privind realizarea
anumitor performante).
Certificarea Sistemului Calitatii de catre organisme terte, independente, avand un prestigiu recunoscut, poate sa reprezinte o dovada a superioritatii intreprinderii fata de concurenti, prin existenta unui Sistem al Calitatii eficient, capabil sa asigure, in mod constant, obtinerea unor produse corespunzatoare pentru satisfacerea cerintelor clientilor.
Pe de alta parte, un Sistem al Calitatii certificat da mai multa incredere conducerii
intreprinderii ca toate procesele si activitatile sunt tinute sub control, permitand obtinerea unor
rezultate prestabilite. El poate determina personalul sa se preocupe mai mult de imbunatatirea
calitatii propriei activitati, in favoarea rezultatelor de ansamblu ale intreprinderii.
Cheltuielile pentru certificarea si mentinerea Sistemului Calitatii sunt relativ mari, de
aceea intreprinderile mici manifesta, de multe ori, retinerea fata de acest tip de certificare.
In Franta si Germania, de exemplu, se considera ca certificarea Sistemelor Calitatii este
eficienta in cazul intreprinderilor mari, in timp ce in Marea Britanie se manifesta tendinta de a
certifica intreprinderi din ce in ce mai mici.
Cele mai cunoscute organizatii de certificare: Lloyd s Register (Marea Britanie), Bureau
Veritas (Franta), Human Dynamics (Austria), TUV (Germania), IRCA (Italia) etc.
CAPITOLUL 4
Perfectionarea activitatii de control a calitatii
4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei
industriale
Calitatea productiei este influentata de un numar mare de factori foarte diferiti.
Influenta acestora este diferentiata pe ramuri, pe tipuri de productie si depinde de variatia
conditiilor de productie. De la bun inceput, calitatea productiei in ansamblu depinde de
calitatea procesului de fabricatie care are drept obiectiv realizarea procesului respectiv.
Clasificarea factorilor care influenteaza calitatea productiei se poate face dupa mai multe
criterii si anume:
- natura influentei asupra calitatii productiei;
Deosebim: factori cu actiune pozitiva (perfectionarea proiectarii, a tehnologiilor, a utilajelor
si instalatiilor etc), care conduc cel putin la obtinerea calitatii standard, a produselor si factori cu
actiune negativa (foarte multe schimbari in procesul tehnologic, dezvoltarea rapida a fabricatiei etc),
care impiedica obtinerea calitatii dorite;
- gradul de obiectivitate al factorului;
Se deosebesc: factori obiectivi (dependenti de natura si tehnica) si factori subiectivi
(dependenti de executant);
- nivelul de dezvoltare a fortelor de productie si caracterul acestora;
Exista factori dependenti de nivelul de dezvoltare a fortelor de productie (factori care
determina cerintele de calitate a productiei, factori care influenteaza calitatea obiectului muncii,
factori tehnici si tehnologici, factori organizatorici) si factori dependenti de caracterul fortelor de
productie (sistemul de management la nivelul economiei nationale, managementul unitatii industriale,
sistemul motivational si de consum etc).
Totusi, orice clasificare este arbitrara, deoarece toti factorii se intrepatrund.
Multi din acesti factori influenteaza calitatea productiei indirect, prin actiunea altor factori
(cointeresarea materiala a angajatilor conduce la cresterea calificarii personalului, la folosirea
rationalaa utilajelor si realizarea mai buna a diferitelor reparatii, deci implicit la cresterea calitatii
productiei).
4.2. Orientarea catre client
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca cerintele clientului sunt identificate si satisfacute in scopul cresterii satisfactiei acestuia.
Pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientului se recomanda:
- identificarea clientilor si clasificarea lor pe categorii;
- definirea pietelor pe care activeaza/concureaza organizatia;
- identificarea si evaluarea competitorilor de pe aceste piete;
- determinarea caracteristicilor cheie ale produsului si a valorii lui relative
pentru client;
- identificarea oportunitatilor, punctelor slabe si a avantajelor competitive
viitoare.
4.3. Politica in domeniul calitatii
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca
politica din domeniul calitatii:
- Este adecvata fata de scopul organizatiei;
- Include angajamentul pentru satisfacerea cerintelor si pentru
imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii;
- Asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii;
- Este comunicata si inteleasa in cadrul organizatiei;
- Este analizata pentru adecvarea ei continua.
Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care planeaza in afara factorilor economici, iesita de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acesti factori economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.
4.4. Planificare
4.4.1. Obiectivele calitatii
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca obiectivele calitatii,
inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la produs sunt stabilite
pentru functiile relevante si la nivelurile relevante ale organizatiei.
Obiectivele calitatii trebuie sa fie masurabile si in concordanta cu politica in domeniul
calitatii.
Pentru stabilirea obiectivelor sunt luate in considerare: rezultatele analizei efectuate
de management, feed-backul de la clienti, etc.
Exemple de obiective:
- cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata, timpii de
reactie, respectarea termenelor;
- costurile calitatii, productivitatea, rata rebuturilor;
- eficienta si rentabilitatea.
4.4.2. Planificarea sistemului de management al calitatii
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca:
- planificarea sistemului de management al calitatii este efectuata in scopul
indeplinirii cerintelor precum si a obiectivelor calitatii;
- integralitatea sistemului de management al calitatii este mentinuta atunci cand
schimbarile sistemului de management al calitatii sunt planificate si implementate.
Planificarea presupune:
- o abordare controlata a schimbarii;
- si ca sistemul de management al calitatii este mentinut pe parcursul schimbarii.
4.5. Competenta, constientizare si instruire
Organizatia trebuie sa:
- identifice competenta necesara pentru personalul care desfasoara activitati
care influenteaza calitatea produsului;
- asigure instruirea sau sa intreprinda alte actiuni pentru a satisface aceste
necesitati;
- evalueze eficacitatea actiunilor intreprinse;
- se asigure ca personalul sau este constient de relevanta si importanta
activitatilor sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitatii;
- mentina inregistrari adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si
experienta.
Aceasta clauza are ca scop extinderea cerintelor pentru sistemul de
management al calitatii si la elemente de competenta, constientizare si instruire.
Vechea editie a standardului se referea numai la instruire si partial la calificare. Clauza
corespondenta din ISO 9001:1994 este 4.18. Un element nou il constituie evaluarea
eficacitatii instruirii.
Conform ISO 9004:2000 cresterea competentei prin instruire ar trebui sa ia in
considerare:
- cerinte viitoare referitoare la planuri si obiective strategice si operationale;
- anticiparea necesitatilor de management si forta de munca;
- schimbari in procesele, uneltele si echipamentele organizatiei;
- evaluarea competentelor salariatilor de a realiza activitati definite;
- cerinte de reglementare si legale, instructiuni ce pot afecta organizatia si
partile interesate.
Conform ISO 9004:2000 marirea gradului de constientizare si implicare ar
trebui sa ia in considerare:
- viziunea pentru viitor;
- politicile si obiectivele organizatiei;
- schimbarile si dezvoltarile organizationale;
- initierea si implementarea actiunilor de imbunatatire;
- beneficii din creativitate si inovare;
- programe introductive pentru noii angajati;
- programe de reimprospatare pentru cei deja instruiti.
Infrastructura
Organizatia trebuie sa identifice, sa asigure si sa mentina infrastructura de
care are nevoie pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului.
Aceasta infrastructura presupune:
- cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;
- echipament pentru procese (hardware si software);
- servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare).
Clauza corespondenta partial din ISO 9001:1994 este 4.9 (Controlul
Proceselor). Pentru a aborda aceasta cerinta trebuie gasit raspunsul la intrebarea: “Ce
facilitati sunt necesare pentru efectuarea activitatilor?”
Conform ISO 9004:2000 infrastructura poate include:
- cladiri;
- locul de munca;
- scule si echipamente;
- servicii suport;
- comunicatii;
- facilitati de transport
4.6. Masurare, analiza si imbunatatire
Organizatia trebuie sa planifice si sa implementeze procesele necesare de
monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru:
- a demonstra conformitatea produsului;
- a se asigura conformitatea sistemului de management al calitatii;
- a imbunatati continuu eficacitatea sistemului de management al calitatii.
Aceasta trebuie sa includa determinarea metodelor aplicabile, inclusiv a
tehnicilor statistice precum si amploarea utilizarii lor.
4.6.1. Monitorizare si masurare
4.6.1.1. Satisfactia cl ientului
Organizatia trebuie sa monitorizeze informatiile referitoare la perceptia
clientului asupra satisfacerii de catre aceasta a cerintelor sale, ca una dintre
modalitatile de masurare a performantei sistemului de management al calitatii.
Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii trebuie sa fie determinate.
Aceasta clauza este noua si defineste faptul ca organizatia trebuie sa
implementeze un proces de culegere si monitorizare a datelor si informatiilor
referitoare la satisfactia clientilor.
Organizatia are responsabilitatea de a defini metodele si masurarile pentru
obtinerea si utilizarea informatiilor si datelor referitoare la satisfactia clientilor.
ISO 9004:2000 indica cateva exemple de metode pentru masurarea
satisfactiei clientului:
Reclamatii de la client;
Comunicare directa cu clientul;
Chestionare;
Rapoarte de la organizatii ale consumatorilor;
Rapoarte publicate de diferite medii de informare;
Studii pe sectoare economice.
Alte metode posibile: analiza cererilor de despagubiri in garantie, a contractelor anulate, a
comenzilor repetitive (fidelitatea clientilor), analiza clientilor noi, analiza cotelor de piata
4.6.1.2. Audit intern
Organizatia trebuie sa efectueze audituri interne la intervale planificate
pentru a determina daca sistemul de management al calitatii:
- este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele prezentului
Standard International si la cerintele sistemului de management al calitatii stabilit de
catre organizatie;
- este implementat si mentinut eficace.
Trebuie planificat un program de audit luand in considerare statutul si
importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate, precum si rezultatele
auditurilor precedente. Trebuie definite criteriile auditului, domeniul de aplicare,
frecventa si metodele. Selectarea auditorilor si modul de efectuare al auditurilor
trebuie sa asigure obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit. Auditorii nu isi
vor audita propria activitate.
Responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si efectuarea auditurilor,
pentru raportarea rezultatelor si mentinerea inregistrarilor trebuie definite intr-o
procedura documentata.
Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa se asigure ca
actiunile sunt intreprinse fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor detectate si
a cauzelor acestora. Activitatile de urmarire trebuie sa includa verificarea actiunilor
intreprinse si raportarea rezultatelor acestora.
4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor
Organizatia trebuie sa aplice metode adecvate pentru monitorizarea si, acolo
unde este aplicabil, masurarea proceselor sistemului de management al calitatii.
Aceste metode trebuie sa demonstreze abilitatea proceselor de a obtine rezultatele
planificate. Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, trebuie intreprinse
corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura
conformitatea produsului.
4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului
Organizatia trebuie sa monitorizeze si sa masoare caracteristicile produsului
pentru a verifica daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Acest lucru
trebuie facut in etapele corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului in
conformitate cu masurile planificate.
Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate trebuie mentinute.
Inregistrarile trebuie sa indice persoana (persoanele) care autorizeaza eliberarea
produsului.
Eliberarea produsului si livrarea serviciului nu trebuie sa se produca pana
cand masurile planificate nu au fost finalizate in mod corespunzator, cu exceptia
cazurilor in care s-a aprobat altfel de catre o autoritate relevanta sau acolo unde
este aplicabil, de catre client.
Aceasta cerinta preia cea mai mare parte a clauzei 4.10 – inspectii si
incercari – din ISO 9001:1994.
4.6.2. Controlul produsului neconform
Organizatia trebuie sa se asigure ca produsul care nu este conform cu
cerintele este identificat si tinut sub control pentru a preveni utilizarea sau livrarea
neintentionate. Aceste metode de control si responsabilitatile si autoritatile asociate
pentru tratarea produsului neconform trebuie definite intr-o procedura documentata.
Organizatia trebuie sa trateze produsul neconform prin una sau mai multe
dintre urmatoarele metode:
- prin intreprinderea unor actiuni de eliminare a neconformitatii detectate;
- prin autorizarea utilizarii lui, a eliberarii sau acceptarii cu derogare dupa fabricatie data de o autoritate relevanta si, acolo unde este aplicabil, de catre client;
- prin intreprinderea unei actiuni care sa impiedice destinarea sau utilizarea lui intentionata
initial.
Inregistrarile referitoare la natura neconformitatilor si la orice actiuni ulterioare intreprinse, inclusiv derogarile obtinute, trebuie mentinute.
Atunci cand produsul neconform este corectat trebuie sa fie supus unei reverificari pentru a se demonstra conformitatea cu cerintele.
Cind produsul neconform este detectat dupa livrare sau dupa ce utilizarea sa a inceput, organizatia trebuie sa intreprinda actiuni corespunzatoare consecintelor, sau potentialelor consecinte ale neconformitatii.
4.6.3. Analiza datelor
Organizatia trebuie sa determine, sa colecteze si sa analizeze datele corespunzatoare pentru a demonstra adecvarea si eficacitatea sistemului de management al calitatii si pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii. Aceasta trebuie sa includa date generate de activitatile de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante.
Analiza datelor trebuie sa furnizeze informatii referitoare la:
a) satisfactia clientului;
b) conformitatea cu cerintele produsului;
c) caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni preventive;
d) furnizori .
4.6.4. Imbunatatire
4.6.4.1. Imbunatatire continua
Organizatia trebuie sa-si imbunatateasca continuu eficacitatea sistemului de
management al calitatii prin utilizarea:
- politicii referitoare la calitate;
- a obiectivelor calitatii;
- a rezultatelor auditului;
- a analizei datelor;
- a actiunilor corective si preventive;
- a analizei efectuate de management.
Aceasta cerinta a standardului implica o abordare proactiva a problemei
imbunatatirii.
Fig. 4.1 - Model pentru abordarea bazata pe proces
· Planifica: - Stabileste obiectivele si necesarul de procese pentru a furniza rezultatele, in
conformitate cu cerintele clientului si cu politicile organizatiei.
· Executa: - Implementeaza procesele.
· Verifica: - Monitorizeaza si masoara procesele si produsele, fata de politicile, obiectivele si
cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele.
· Actioneaza: - Intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor procesului.
Activitati si rezultate planificate
Efectivitate =
Act iv i tat i real izate s i rezul tate obt inuteSe exprima prin “disciplina tehnologica” referitoare la procesele care asigura atingerea
obiectivelor.R e z u l t a t e o b t i n u t e
Eficienta =
R e s u r s e u t i l i z a t e
4.6.5. Imbunatatirea continua - obiectiv permanent al organizatiei
Aceasta presupune:
Analizarea si evaluarea situatiei existente pentru identificarea zonelor de imbunatatit.
Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatire.
Cautarea solutiilor pentru realizarea obiectivelor.
Evaluarea acestor solutii si efectuarea unei selectii.
Implementarea solutiilor alese.
Masurarea, verificarea, analizarea si evaluarea rezultatelor implementarii pentru
determinarea nivelului de realizare a obiectivelor.
Standardizarea schimbarilor.
S-a renuntat la structurarea cerintelor pe cele 20 de elemente din ISO
9001:1994.
Se pune un accent suplimentar pe imbunatatirea continua (ISO 9001:1994 nu
contine o clauza similara).
Sistemul calitatii este mijlocul prin care o organizatie isi defineste si demonstreaza
procesele necesare pentru a se asigura ca produsul si/sau serviciul se conformeaza cu
cerintele clientului.
In tarile Uniunii Europene au fost initiate mai multe programe, orientate la imbunatatirea
competitivitatii firmelor, motivarea si instruirea personalului, satisfacerea clientilor. Printre ele „Programul
European de imbunatatire a calitatii”, „Premiul European pentru Calitate”, „Fundatia Europeana pentru
Managementul Calitatii”.
O alta dimensiune a politicii de promovare a calitatii in Europa de Vest este orientarea spre
dezvoltarea sistemelor de management al mediului conform seriei de standarde internationale ISO
14000, ca mijloc de control, masurare si comunicare a propriilor performante in domeniul mediului.
Scopul eforturilor mentionate si a politicii europene in domeniul calitatii in general, este de a
crea o imagine noua a culturii calitatii in Europa, bazata pe cooperare si conlucrare intre tarile europene.
Concluzii si propuneri
In urma analizelor efectuate in capitolele prezentate se pot trage urmatoarele concluzii:
· S.C. D.M.H.I. S.A. este o organizatie de succes care marcheaza trecerea economiei
romanesti la economia de piata;
· Analiza economico-financiara a scos in evidenta dinamica permanent ascendenta a
cifrei de afaceri, a profitului si productivitatii; societatea si-a inceput activitatea cu pierderi si
dupa numai 2 ani de activitate (din 2001) a inceput sa lucreze pe profit;
· Numarul de angajati a prezentat mici fluctuatii in perioada analizata cu tendinte de
scadere din motive de productivitate a muncii;
· Sumele investite in tehnologie au scazut constant de la infiintare (cand au fost
maxime), ceea ce nu reprezinta o solutie viabila pe termen lung;
· Exportul quasitotalitatii productiei in tari din vestul Europei atesta calitatea productiei
realizate;
· Pana la proba contrarie, succesele firmei trebuie puse pe seama managementului
calitatii totale folosit conform sistemului calitatii implementat in organizatie in concordanta cu
standardele ISO din seria 9000.
Propunerile pe care le fac in calitate de angajat al firmei D.M.H.I. S.A., cu responsabilitati
in domeniul calitatii, se refera in special la organizarea controlului calitatii productiei si sunt
cuprinse in urmatoarea nota sintetica pe care intentionez s-o inaintez responsabililor cu calitatea
din echipa manageriala.
1. Controlul calitatii productiei este parte componenta a managementului calitatii productiei si
consta in verificarea corespondentei parametrilor de calitate ai productiei cu cerintele de calitate stabilite
si inscrise in documentatia tehnica sau normativele de calitate. Deci, controlul calitatii consta in
verificarea respectarii documentelor privind calitatea productiei, documente care au un caracter
obligatoriu. Controlul de calitate se incheie intotdeauna cu adoptarea hotararii de acceptare sau
neacceptare a productiei.
2. Controlul calitatii are diferite forme, corespunzator nivelurilor de conducere a calitatii (control
de receptie a materialelor prime, materielelor si subansamblelor, control pe operatii si faze de fabricatie,
control final, control al comportarii in exploatare etc).
3. Controlul calitatii poate fi realizat de muncitorul executant (autocontrol), seful de echipa,
maistrul sau personalul sectiei insarcinat special cu aceasta, precum si de personalul compartimentului
de control tehnic de calitate al firmei, de personalul laboratoarelor de incercari sau al statiilor si
standurilor de incercare, al serviciilor tehnice, de personalul de la aprovizionare si desfacere (merceologi,
comisii de receptie), inclusiv de specialisti in audit-ul calitatii.
4. Clasificarea controlului de calitate are la baza urmatoarele criterii si anume:
4.1. Caracterul mijloacelor de control, conform caruia deosebim: control automatizat, control
mecanizat si control manual;
4.2. Obiectul controlului conduce la urmatoarea clasificare: controlul materiilor prime si
materialelor; controlul produselor obtinute prin cooperare; controlul sculelor si dispozitivelor tehnologice;
controlul aparatelor si instrumentelor de masura si control; controlul dispozitivelor si standurilor de
incercari; controlul pe faze de fabricatie si in final al pieselor, subansamblelor si produselor; controlul
documentatiei tehnice si comerciale insotitoare; controlul ambalajului si al incarcarii produselor finite;
controlul calificarii personalului; controlul disciplinei tehnologice; controlul depozitarii materiilor prime,
materialelor, produselor de completare si a productiei finite; controlul realizarii masurilor de crestere a
calitatii productiei; controlul exploatarii produselor la utilizatori; controlul modului de rezolvare a
reclamatiilor si sesizarilor de la clienti; controlul activitatii de reparatii si service;
4.3. Proprietatile obiectului controlat permit: controlul dimensiunilor; controlul proprietatilor
fizice; controlul proprietatilor mecanice; controlul proprietatilor chimice; controlul fiabilitatii; analiza
metalografica;
4.4. Relatia cu procesul de productie clasifica controlul in: controlul intrarilor (de receptie a
materiilor prime materialelor, produselor de completare etc.); controlul procesului tehnologic (pasiv sau
activ); controlul pe faze (operatii) a procesului tehnologic sau a productiei (instantaneu sau inspectii);
controlul iesirilor sau final (receptia produselor finite);
4.5. Metoda de control permite: controlul fiecarui produs (total); controlul selectiv si metode
statistice de conducere a calitatii.
5. Controlul instantaneu este acela a carui perioada (moment) de efectuare nu este dinainte
stabilit, inspectiile efectuandu-se dupa controlul pe operatii sau de receptie, de catre personalul special
insarcinat cu aceasta.
6. Controlul activ al productiei sau procesului tehnologic se realizeaza pe parcursul procesului
de fabricatie cu ajutorul aparatelor de masura in flux si se utilizeaza pentru conducerea directa a
procesului de fabricatie.
7. Controlul la utilizator se foloseste de furnizor, impreuna cu organele interesate, in scopul
studierii proprietatilor productiei livrate.
8. In cazul controlului total, decizia calitatii productiei controlate se adopta pe baza rezultatelor
verificarii fiecarui produs in parte, iar in cazul controlului selectiv aceasta se ia pe baza rezultatelor
verificarii uneia sau mai multor esantioane din productia respectiva.
9. Structura controlului tehnic se elaboreaza tinand seama de caracterul procesului tehnologic, iar
planificarea operatiilor de control ia in considerare: succesiunea operatiilor si trecerilor de prelucrare, precizia
prelucrarii la fiecare operatie, caracterul prinderii pieselor in masinile-unelte, numarul de piese prelucrate
simultan, masinile unelte utilizate, gradul de automatizare si caracterul acestora (speciale, universale), sculele
folosite, gradul de stabilitate a procesului de fabricatie, punctele de control si dotarea acestora etc.
Pentru economia romaneasca, esentiale sunt trei lucruri:
1. Pret adaptat pietei;
2. Calitatea exact asa cum este ceruta de client;
3. Precizie absoluta privind conditiile si termenele de livrare.
Controlul proceselor conform ISO trebuie sa aiba in vedere cei 5 M:
1. Man (instruire)
2. Method (instructiuni, proceduri, planuri, desene)
3. Machinery
4. Medium
5. Material
Nu producatorul, ci clientul decide calitatea. Calitatea e perceptia clientului si a pietei despre
firma si produs.
O procedura documentata, element-cheie in materializarea sistemului de management calitate
descrie raspunsul unor intrebari fundamentale: CE, CINE, CAND, CUI, PRIN CE
Principiile esentiale pe care se bazeaza calitatea serviciilor pot fi sintetizate ca mai jos:
- numai clientul e judecatorul calitatii serviciului; numai el determina nivelul de „excelent” al
serviciului, nivel pe care il vrea intotdeauna;
- intreprinderea trebuie sa administreze asteptarile clientului reducand, pe cat posibil,
distanta intre performanta serviciului si dorintele acestuia;
- in materie de servicii NU EXISTA CALE DE MIJLOC; trebuie „facut bine de prima oara”;
trebuie atinsa perfectiunea, adica ZERO DEFECTE (Philip B. CROSBY); e necesara o disciplina de fier
si trebuie aplicat un efort constant pentru eliminarea defectelor sau greselilor.
Cand iti merge bine si nu stii de ce, este bafta chioara; cand iti merge bine si stii de ce, este
MANAGEMENT. Managementul la toate nivelurile tine sub control NOROCUL.
Asadar:
- Asigurarea calitatii presupune calitatea tuturor activitatilor intreprinderii.
- Implementarea reala a Sistemului de Management al Calitatii trebuie sa contribuie la
bunastarea intreprinderii.
- Daca exista probleme cu vanzarile – exista probleme cu calitatea.
- Implicarea top-managementului este foarte importanta pentru succesul implementarii
sistemului de management al calitatii (SMC).
- ISO 9001:2000 prevede certificarea SMC si nu a produselor.
- SMC nu poate fi copiat, fiecare intreprindere are particularitatile sale.
- Instruirea permanenta si devotamentul personalului fata de calitate este un factor primordial
pentru obtinerea scopului.
BIBLIOGRAFIE1. Asigurarea calitatii – revista editata de ARC
2. Baron T. – Calitatea si fiabilitatea produselor 3. Cananau N. si colectiv – Sisteme de asigurare a calitatii, Ed. Junimea, Iasi 19984. Ceausu I. Organizarea si conducerea activitatilor de control tehnic de calitate 5. Gherghiu Al. – Masurarea, analizarea si optimizarea calitatii produselor 6. Isaic Al. – Maniu– Calitate si fiabilitate 7. Makay G. – Tendinte actuale in domeniul planificarii si asigurarii calitatii 8. Manualul sistemului calitatii, Ed. Tehnica, 19969. Nicolescu O. si colectiv – Management, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1992
10. Pruteanu O. si colectiv – Managementul calitatii totale, Ed. Junimea, Iasi 199811. Reviste de specialitate si Pagini Web12. Sistemele calitatii in activitatea agentilor economici; Buletin economic legislativ 6/199413. Soare I. si Colceru A.D. – Organizarea si conducerea sistemelor calitatii la nivel de intreprindere; Tribuna Economica, Buc. 199514. Tedoru T. – Asigurarea calitatii, Supliment Tribuna Vol. I-II Economica 199315. Tribuna Calitatii – supliment Tribuna Economica