managementul afacerilor europene

Laura BRANCU

Managementul Afacerilor Europene - 1 –

3. Investitiile straine directe

Bibliografie obligatorie :

UNCTAD, World Investment Report

Laura BRANCU

Man

ag

em

en

tul

Afa

ceri

lor

Eu

rop

en

e

- 2 –

Laura BRANCU


Cum masuram atractivitatea unei tari pentru ISD ?

� Indicele de performanŃǎ a ISD

Indicele de performanŃǎ a ISD (IP) e dat de raportul dintre partea relativǎ unei Ńǎri în fluxurile mondiale de ISD şi partea sa relativǎ în produsul mondial (WIR 2002, pp. 23-36). Folosirea, în construcŃia IP, a fluxurilor şi nu a stocurilor, prezintǎ douǎ avantaje : (1) datele referitoare la stocuri sunt disponibile pentru un numǎr restrâns de Ńǎri ; (2) stocurile pot fi legate de fluxurile anterioare.

Laura BRANCU


IPi = ( ISDi / ISDm ) / ( PIBi / PIBm ), unde

IPi = indicele de performanŃǎ a ISD pentru Ńara i ISDi = fluxurile de ISD intrate în Ńara i ISDm = fluxurile de ISD la nivel mondial PIBi = PIB al Ńǎrii i PIBm = PIB mondial.

Tǎrile care înregistreazǎ valoarea 1 sunt cele care primesc volume de ISD

proporŃionale cu dimensiunea lor economicǎ, în schimb cele pentru care IP este mai mare decât 1 atrag un volum de ISD superior a ceea ce ar fi justificat de ponderea lor în produsul mondial. Tǎrile cu un IP mai mic decât 1 sunt instabile şi au economii mai puŃin competitive. Conceperea indicelui de performanŃǎ nu a fost însǎ fǎcutǎ doar cu scopul de a efectua clasamente. În raportul UNCTAD, folosirea acestuia este asociatǎ cu cea a indicelui potenŃialului de atragere a ISD.

� Indicele potenŃialului de atragere a ISD

Capacitatea unei Ńǎri de a atrage investiŃii strǎine este mǎsuratǎ cu ajutorul indicelui potenŃialului de atragere a ISD (IPA). Acesta este un indice sintetic calculat ca media aritmeticǎ simplǎ a 8 indici :

- PIB/locuitor, - rata de creştere a PIB , - ponderea exporturilor în PIB, - numǎrul de linii telefonice/1000 locuitori, - consumul de energie comercialǎ/locuitor, - ponderea cheltuielilor cu C&D în PNB, - ponderea studenŃilor în total populaŃie, - riscul de Ńarǎ.

Aceşti indici pun în raport ecartul dintre valoarea observatǎ a Ńǎrii şi valoarea minimǎ, respectiv maximǎ mondialǎ. Ik = ( Vi - Vmin )/(Vmax - V min) , 0 ≤ Ik ≤ 1

Ik = indicele variabilei k, Vi = valoarea variabilei pentru Ńara i, Vmin = valoarea minimǎ mondialǎ a variabilei, Vmax = valoarea maximǎ mondialǎ a variabilei.

Laura BRANCU


IPA = ∑ ( Ik / 8 )

Alegerea variabilelor utilizate în construcŃia IPA (deşi inspiratǎ din modelele econometrice care analizează principalii determinanŃi ai ISD) se explicǎ prin imposibilitatea integrǎrii toturor factorilor determinanŃi ai fluxurilor de capital strǎin cǎtre Ńǎrile receptoare. AbsenŃa datelor statistice fiabile, observatǎ în majoritatea cazurilor, dar şi dificultatea de evaluare, fac imposibilǎ luarea în considerare a multor factori determinanŃi. Este vorba de factorii sociali, politici şi instituŃionali, numiŃi în aceastǎ lucrare „condiŃii generale necesare ale Ńǎrii gazdǎ” şi care fac trimitere la stabilitatea şi la caracterul liberal al mediului politic, legislativ şi social. Sunt deasemenea greu de mǎsurat şi de comparat variabile cum ar fi : aptitudinile specifice ale forŃei de muncǎ, calitatea tehnologiei şi a infrastructurii, calitatea furnizorilor locali şi intensitatea concurenŃei. Aceştia sunt factori calitativi a cǎror evaluare depinde de percepŃia subiectivǎ a investitorului strǎin. Toate aceste dificultǎŃi au determinat UNCTAD sǎ reŃinǎ doar opt variabile (WIR 2002, pp. 23-36). Folosirea fiecǎreia dintre ele este justificatǎ de capacitatea sa de a descrie potenŃialul unei economii în atragerea ISD :

- PIB/locuitor este variabila care exprimǎ nivelul de dezvoltare, caracteristicile

cererii (dimensiune şi grad de sofisticare) şi condiŃiile de viaŃǎ din Ńara gazdǎ. Este vorba de factori atractivi pentru ISD. O valoare ridicatǎ a acestei variabile reflectǎ o productivitate înaltǎ a forŃei de muncǎ precum şi importante capacitǎŃi de inovare care atrag ISD. Chiar dacǎ un nivel ridicat al PIB/locuitor înseamnǎ şi salarii mai ridicate, care riscǎ sǎ descurajeze investitorii ce cautǎ reducerea costurilor, productivitatea ridicatǎ justificǎ sporul de salarii. De asemenea, salariile mici dintr-o Ńarǎ nu sunt întotdeauna atractive în sine pentru ISD dacǎ nu sunt acompaniate de o productivitate suficient de ridicata ;

- rata de creştere a PIB în ultimii zece ani este o variabilǎ care estimeazǎ dimensiunea viitoare a pieŃei şi creşterea productivitǎŃii, doi factori care atrag ISD ;

- ponderea exporturilor în PIB aratǎ gradul de deschidere internaŃionalǎ a unei Ńǎri, voinŃa sa de a participa la schimburile internaŃionale dar şi motivaŃia acesteia pentru creşterea competitivitǎŃii naŃionale. RelaŃia de cauzalitate între exporturi şi ISD este biunivocǎ, în sensul în care comerŃul internaŃional favorizeazǎ condiŃiile pentru intrǎrile/ieşirile de ISD iar acestea la rândul lor afecteazǎ raportul exporturi/PIB ;

- numǎrul de linii telefonice/1000 locuitori este un indicator al infrastructurii fizice de bazǎ, necesarǎ pentru derularea în bune condiŃii a afacerilor. Investitorii sunt interesaŃi nu numai de disponibilitatea acesteia dar şi de

Laura BRANCU


calitatea şi costurile sale, ca factori determinanŃi ai ISD. În domeniul infrastructurii, IPA poate fi criticat pentru cǎ a ignorat alŃi indicatori importanŃi, cum ar fi reŃelele de transport rutier, aerian şi naval, de cale feratǎ, numǎrul de utilizatori ai Internetului şi ai telefoniei celulare, etc. În mod special reŃelele rutiere şi de cale feratǎ, care determinǎ costurile şi calitatea transportului de bunuri şi persoane, sunt determinanŃi importanŃi în decizia de investire. Excluderea lor este explicatǎ de UNCTAD prin absenŃa de date statistice comparative pentru un numǎr mare de Ńǎri cât şi prin dorinŃa de a minimiza numǎrul variabilelor utilizate ( WIR 2002, p. 36) ;

- consumul de energie comercialǎ/locuitor reflectǎ dinamismul producŃiei industriale şi reprezintǎ un factor de decizie în funcŃie de disponibilitatea şi costul asociat ;

- ponderea cheltuielilor de C&D în PNB descrie capacitatea de inovare a Ńǎrii gazdǎ. Este vorba de un determinant care reflectǎ în particular resursele create. Deoarece concurenŃa internaŃionalǎ din industriile intensive în cunoştinŃe a devenit din ce în ce mai intensǎ, iar activitǎŃile de C&D din aceste domenii din ce în ce mai costisitoare şi mai riscante, intensitatea C&D din Ńara de implantare este perceputǎ ca un factor de atractivitate al ISD ;

- ponderea studenŃilor în total populaŃie exprimǎ nivelul de educaŃie universitarǎ a populaŃiei unei Ńǎri şi nivelul de cunoştinŃe din diferite domenii. O forŃǎ de muncǎ bine pregǎtitǎ şi specializatǎ reprezintǎ un element de atractivitate pentru ISD;

- riscul de Ńarǎ este un indicator al stabilitǎŃii politice, economice şi sociale ; cu cât estimarea riscului de Ńarǎ este mai mare, cu atât atractivitatea Ńǎrii respective diminueazǎ. Evaluarea riscului de Ńarǎ este realizatǎ de numeroase instituŃii internaŃionale specializate : Euromoney, Coface, Standard & Poor’s, Moody’s, Business Environmental Risk Information (BERI), The Economist Inteligence Unit (EIU), Political Risk Service (PRS) Group. În calculul IAP, UNCTAD preia clasamentul PRS Group, utilizând 22 de variabile grupate în trei mari categorii :

� riscul politic (pondere 50%): stabilitatea guvernamentalǎ, condiŃiile socio-economice, conflictele interne şi externe, corupŃia, implicarea armatei în politicǎ, tensiuni religioase şi etnice, legislaŃia, democraŃia, birocraŃia;

� riscul financiar (pondere 25%) : datoria externǎ (% din PIB), serviciul datoriei externe (% din exporturi), contul curent (% din exporturi), lichiditatea netǎ, stabilitatea ratei de schimb;

� riscul economic (pondere 50%) : PIB/locuitor, rata de creştere a PIB, rata anualǎ a inflaŃiei, balanŃa bugetarǎ (% din PIB), balanŃa contului curent (% din PIB).

Laura BRANCU


Se poate constata ca IPA este construit pe baza variabilelor economice

structurale care au o evoluŃie lentǎ în timp. Prin urmare, valorile IPA sunt mult mai stabile şi reflectǎ, în linii mari, nivelul de dezvoltare al unei Ńǎri. Aceşti factori acŃioneazǎ ca determinanŃi importanŃi ai fluxurilor de ISD. Tǎrile care înregistreazǎ valori reduse ale IPA sunt lipsite de atuuri pe termen lung în atragerea ISD.

Pe baza clasamentelor efectuate funcŃie de IP şi IPA se poate construi o matrice care ne permite sǎ apreciem dacǎ performanŃele unei Ńǎri (IP) sunt conforme cu resursele sale structurale mǎsurate prin IPA. Astfel, dacǎ încrucişǎm, pe de-o parte performanŃa ridicatǎ şi cea slabǎ, comparativ cu o performanŃǎ mondialǎ medie, şi pe de altǎ parte potenŃialul ridicat şi cel scǎzut, comparativ cu potenŃialul mediu mondial, obŃinem patru cadrane care ne permit realizarea unui nou clasament : fronts-runners, above–potential, below-potential şi under-performers. Performanţǎ înaltǎ (IP) Performanţǎ redusǎ (IP)

Potenţial ridicat

(IPA)

Front-runners

Below-potential

Potenţial scǎzut

(IPA)

Above-potential

Under-performers

În grupul celor mai competitivi (fronts-runners) figureazǎ economii care combinǎ performanŃa înaltǎ cu potenŃial ridicat.

Grupul peste-potenŃial (above–potential) include economii care dispun de atuuri interesante pentru investitorii strǎini ; UNCTAD le considerǎ a fi în mare parte Ńǎri relativ sǎrace, care nu au o bazǎ industrialǎ dezvoltatǎ.

Grupul sub-potenŃial (below-potential) alǎturǎ economii cu slabe performanŃe în materie de ISD, în ciuda faptului cǎ dispun de atuuri importante pentru a le atrage4. PoziŃia lor se explicǎ prin decalajul dintre creşterea ISD primite şi creşterea PIB faŃǎ de mediile mondiale.

În sfârşit, grupul de slab-performeri (under-performers) ce include Ńǎrile sǎrace care, din motive economice sau de alta naturǎ, nu reuşesc sǎ atragǎ o parte importantǎ din fluxurile de ISD5.

4 Din acest grup fac parte, printre altele, Statele Unite, Japonia, Arabia Saudita, etc . 5 E vorba de tari precum Turcia, Columbia, India, Indonezia, Filipine, etc.

Laura BRANCU


Laura BRANCU


Discutii: - « HOW THE LARGEST TNCs ARE COPING WITH THE GLOBAL CRISIS », UNCTAD,

WIR 2009, p. 17. - WORLD INVESTMENT PROSPECTS SURVEY, UNCTAD, 2009. - WORLD INVESTMENT PROSPECTS SURVEY, UNCTAD, 2010 - WORLD INVESTMENT PROSPECTS SURVEY, UNCTAD, 2011. - WORLD INVESTMENT PROSPECTS SURVEY, UNCTAD, 2012.

managementul afacerilor europene

Documents