malpraxisul medical referat
TRANSCRIPT
Malpraxis-ul medical
Malpraxis-ul medical este un act sau omisiune de către un furnizor de îngrijire
a sănătăţii, care se abate de la standardele acceptate de practică în comunitatea medicală
şi care cauzează un prejudiciu pentru pacient.
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, defineste
malpraxisul la articolul 642, ca eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului
medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand
raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii
medicale, sanitare si farmaceutice.
1. Raspunderea juridica pentru malpraxis
Personalul medical, prin exercitarea profesiunii sale nobile, contribuie la respectarea
drepturilor fundamentale ale omului, consacrate in art. 22 al Constitutiei Romaniei -
dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica.
Exercitarea profesiunii medicale implica respectarea unor norme deontologice si
juridice. Normele deontologice stabilesc minimum de morala specifica pentru exercitarea
acestei profesii, iar in masura in care incalcarea unora dintre aceste norme pericliteaza
valori aparate de drept, acestea din urma sunt reglementate ca si norme juridice.
In prezent, normele de deontologie medicala sunt cuprinse in Codul de
deontologie medicala din anul 2005, care in art. 3 consacra sanatatea omului ca fiind telul
suprem al actului medical, obligatia medicului constand in a apara sanatatea fizica si
mentala a omului, in a usura suferintele, in a respecta viata si demnitatea persoanei
umane, fara discriminari in functie de varsta, sex, rasa, etnie, religie, nationalitate,
conditie sociala, ideologie politica sau din orice alt motiv, in timp de pace, precum si in
timp de razboi. Codul de deontologie medicala din anul 2005 respecta, in forma actuala,
normele internationale in materie de deontologie medicala cuprinse in Declaratia de la
Geneva emisa in 1948 dupa Codul de la Nurnberg (1947) si amendata de catre Asociatia
Mondiala Medicala si in Codul International al Eticii Medicale.
1
Incalcarea unei norme deontologice, fara a produce vreun prejudiciu pacientului,
poate atrage raspunderea disciplinara a medicului, insa in situatia in care conduita
culpabila a medicului are drept rezultat producerea unei pagube pe seama pacientului,
intervine raspunderea civila delictuala pentru malpraxis.
Titlul XV al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii
reglementeaza raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si
servicii medicale, sanitare si farmaceutice. Malpraxisul este definit in art. 642 al legii ca
fiind eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-
farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a
personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si
farmaceutice.
Raspunderea civila delictuala este generata de obligatia civila de reparare a
prejudiciului cauzat de o fapta ilicita. Codul civil reglementeaza la art. 998 - 999
raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, iar la art. 1000 alin. 3 - raspunderea
comitentilor (persoanele care directioneaza, indruma si controleaza activitatea altei
persoane) pentru faptele prepusilor (persoanele care au obligatia de a urma indrumarile si
directivele primite de la comitent). In cazul in care, prin fapta ilicita, au fost incalcate si
norme de drept penal, iar fapta intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, in
cauza este antrenata si raspunderea penala a persoanei vinovate, alaturi de raspunderea
civila.
Pentru angajarea raspunderii juridice trebuie sa existe cumulativ o conduita ilicita,
un prejudiciu, legatura de cauzalitate intre conduita culpabila si rezultatul vatamator,
vinovatie din partea subiectului actului ilicit si sa nu existe imprejurari sau cauze care
inlatura raspunderea juridica.
Desi actele medicale defectuoase nu exclud faptele ilicite comise cu intentie, cele
mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpa, aceasta fiind de cele mai multe ori
forma de vinovatie cu care actioneaza personalul medical. Se face distinctie in doctrina
intre culpa comisiva (mani-festata in cadrul unei actiuni inadecvate prin imprudenta,
nepricepere sau stangacie), culpa omisiva (manifestata in cadrul unei inactiuni prin
2
neexecutarea unei actiuni necesare), culpa "in eligendo"(constand in alegerea gresita a
unor proceduri medicale ori in delegarea unei personae necompetente) si culpa "in
vigilando"(constand in nesolicitarea unui ajutor, prin neinformare etc.).
In stabilirea formei de vinovatie cu care actioneaza subiectul, este foarte
importanta decelarea intre greseala si eroare. Greseala presupune nerespectarea unor
norme de comportament profesional pe care un medic cu aceeasi capacitate profesionala,
in aceleasi conditii, le-ar fi respectat. Eroarea este determinata de situatii ca evolutia
complicata a unei boli ori simptomatologia atipica, situatii in care orice medic ar fi
procedat in aceeasi maniera. Spre deosebire de greseala, eroarea apare in ciuda bunei-
credinte si a constiinciozitatii medicului.
Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, personalul medical raspunde civil pentru
prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte
medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul
procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament. De asemenea, raspunderea civila este
atrasa si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind
confidentialitatea, consimtamantul informal si obligativitatea acordarii asistentei
medicale, ori in cazurile in care personalul medical isi depaseste limitele competentei, cu
exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal, medical cu competenta
necesara.
Legea nr. 95/2006 reglementeaza in art. 643 limitarea raspunderii civile, in sensul
ca toate persoanele implicate in actul medical defectuos vor raspunde proportional cu
gradul de vinovatie al fiecareia. Aliniatul 2 al acestui text de lege consacra cauzele care
inlatura raspunderea civila pentru malpraxis, respectiv faptul ca personalul medical nu
este raspunzator pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiunii in situatia in care
acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament, infectiilor
nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale
metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare si in cazul
in care actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta, cu respectarea competentei
acordate.
3
Alaturi de personalul medical angajat, raspund si unitatile sanitare, in calitate de
furnizori de servicii medicale, pentru prejudi ciile produse pacientilor ca urmare a
serviciilor prestate, generate de viciile ascunse ale echipamentelor medicale, ale
substantelor medicamentoase si ale materialelor sanitare ori generate de furnizarea
necorespunzatoare a utilitatilor.
In activitateasa, medicul trebuie sa aiba in vedere si sa evalueze si cele mai mici
riscuri, dand dovada de profesionalism si actionand cu prudenta. Pentru evaluarea riscului
util, este binevenita obtinerea consimtamantului pacientului, dupa o prealabila informare
cu privire la riscul pe care il implica un anumit act medical. In acest sens, in Legea nr.
95/2006 a fost introdus la Titlul XV si capitolul III - "Acordul pacientului informat", care
statueaza obligativitatea obtinerii acordului scris al pacientului ce urmeaza a fi supus la
metode de preventie, di-agnostic si tratament cu potential de risc, dupa o prealabila
informare a pacientului cu privire la diagnosticul, natura si scopul tratamentului, la
riscurile si consecintele tratamentului propus, la alternativele viabile de tratament, la
riscurile si consecintele lor, la prognosticul bolii fara aplicarea tratamentului.
Avand in vedere faptul ca eroarea medicala poate produce consecinte grave pentru
integritatea fizica si morala a pacientului, legiuitorul a introdus la art. 656 din Legea nr.
95/2006 obligativitatea incheierii de catre personalul medical care acorda asistenta
medicala, a unei asigurari de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila profesionala
pentru prejudiciile cauzate prin actul medical, dovada incheierii unei asemenea polite de
asigurare fiind o conditie obligatorie la angajare. Asiguratorul acorda despagubiri pentru
sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile
de judecata ale persoanei pagubite, prin aplicarea unei asistente medicale inadecvate.
In vederea stabilirii cazurilor de raspundere civila profesionala pentru medici,
farmacisti si alte persoane din domeniul asistentei medicale, se constituie, potrivit
prevederilor art. 668 din Legea nr. 95/2006, la nivelul fiecarei autoritati publice judetene
si a municipului Bucuresti, o comisie de monitorizare si competenta profesionala pentru
cazurile de malpraxis.
4
Drept urmare a sesizarii acestei comisii de catre persoana pagubita printr-un act de
malpraxis, ori de catre mostenitorii acesteia, in caz de deces, se desemneaza, prin tragere
la sorti, din lista judeteana a expertilor medicali un expert ori un grup de experti, in
functie de complexitatea cazului, insarcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului.
Expertii au obligatia intocmirii si inaintarii catre comisie a acestui raport in termen de 30
de zile, comisia urmand sa adopte o decizie asupra cazului, in maximum 3 luni de la data
sesizarii. Decizia prin care comisia stabileste daca in cauza a fost sau nu o situatie de
malpraxis se comunica tuturor persoanelor implicate in termen de 5 zile calendaristice.
Persoanele nemultumite de decizia comisiei pot face contestatie in termen de 15 zile de la
data comunicarii deciziei. Potrivit art. 673 alin. 2 din Legea nr. 95/2006, procedura
stabilirii cazurilor de malpraxis nu impiedica liberul acces la justitie potrivit dreptului
comun, astfel ca persoana care a fost prejudiciata printr-un act de malpraxis medical se
poate adresa instantei civile de judecata, dupa parcurgerea procedurii stabilirii cazurilor
de malpraxis, cu respectarea termenului de prescriptie de 3 ani de la producerea
prejudiciului.
Art. 673 din Legea nr. 95/2006 a fost criticat ca neconstitutional, in cadrul sesizarii
inaintate Curtii Constitutionale de un grup de 37 de senatori. Autorii sesizarii au sustinut
ca acest text de lege ar fi neconstitutional deoarece contravine prevederilor art. 126 alin.
(6) din Constitutie, referitor la controlul judecatoresc al actelor administrative. Curtea
Constitutionala, prin decizia nr. 298/2006 a respins exceptia de neconstitutionalitate a
Legii privind reforma in domeniul Sanatatii, motivandu-si solutia cu privire la prevederile
Titlului XV al legii prin aceea ca acest text de lege nu reglementeaza competenta
instantelor de drept comun si nici competenta instantelor de contencios administrativ, ci
prevede dreptul de a contesta orice decizie a comisiei la instanta de judecata. De
asemenea, alin. 2 al art. 673 din lege instituie garantia legala a liberului acces la justitie,
potrivit dreptului comun. Curtea Constitutionala a constatat si faptul ca, prin aceasta lege,
nu s-a reglementat o jurisdictie speciala administrativa, ci doar s-a infiintat o comisie de
monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis, care nu desfasoara
o activitate jurisdictionala, ci o activitate de control si expertizare profesionala.
5
Printre normele deontologice cuprinse in Codul International al Eticii Medicale se
regaseste si aceea potrivit careia medicul este dator sa se comporte onest fata de pacienti
si colegi si sa nu acopere pe acei medici care manifesta deficiente de caracter sau
competenta sau care exercita actiuni de frauda sau inselatorie. Aceasta norma
deontologica reflecta atat obligatia morala a medicului de a-si desfasura activitatea cu
profesionalism, cat si obligatia morala de a nu tolera acte de malpraxis ale altor colegi.
Chiar daca, potrivit dictonului latin, "Errare humanum est", fiecare om este dator sa
constientizeze si sa isi asume in mod responsabil consecintele faptelor sale. Un
reprezentant al corpului medical care savarseste o eroare medicala nu trebuie, implicit,
marginalizat, insa societatea trebuie sa il sanctioneze, proportional cu gradul sau de
vinovatie, avand in vedere faptul ca prin prejudiciul creat pacientului s-a adus atingere
drepturilor fundamentale ale omului - viata si integritatea fizica si morala.
Consideram ca Titlul XV din Legea nr. 95/2006 constituie un cadru legal coerent
pentru identificarea cazurilor de malpraxis, prin care legiuitorul a reusit sa stabileasca
drepturile si obligatiile ce revin fiecarei parti implicate in relatia personal medical -
pacient, pentru a preveni eventualele abuzuri de drept.
2. Raspunderea civila a personalului medical
Prin personal medical se intelege medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul
medical si moasa care acorda servicii medicale.
Raspunderea civila a personalului medical este reglementata prin Titlul XV din
cadrul Legii nr. 95/2006.
Conform prevederilor legii, personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile
produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale
insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de
preventie, diagnostic sau tratament.
De asemenea, personalul medical raspunde civil si pentru prejudiciile ce decurg
din nerespectarea reglementarilor privind confidentialitatea, consimtamantul informat si
obligativitatea acordarii asistentei medicale.
6
Mai mult, se raspunde civil si pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiei
atunci cand personalul medical depaseste limitele competentei, cu exceptia cazurilor de
urgenta in care nu este disponibil personal medical ce are competenta necesara.
Pe de alta parte, raspunderea civila nu inlatura angajarea raspunderii penale, daca
fapta care a cauzat prejudiciul constituie infractiune conform legii.
3. Raspunderea civila a furnizorilor de servicii medicale
Unitatile sanitare publice sau private, in calitate de furnizori de servicii medicale, raspund
civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse in activitatea de preventie,
diagnostic sau tratament, in situatia in care acestea sunt consecinta:
a) infectiilor nosocomiale( infectie dobandita de pacient in cursul spitalizarii pentru o alta
afectiune) cu exceptia cazului cand se dovedeste o cauza externa ce nu a putut fi
controlata de catre institutie;
b) defectelor cunoscute ale dispozitivelor si aparaturii medicale folosite in mod abuziv,
fara a fi reparate;
c) folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si
sanitare, dupa expirarea perioadei de garantie sau a termenului de valabilitate a acestora,
dupa caz;
d) acceptarii de echipamente si dispozitive medicale, materiale sanitare, substante
medicamentoase si sanitare de la furnizori, fara asigurarea prevazuta de lege, precum si
subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fara asigurare de
raspundere civila in domeniul medical.
Totodata, unitatile sanitare publice sau private, furnizoare de servicii medicale, raspund
civil si pentru prejudiciile cauzate, in mod direct sau indirect, pacientilor, generate de
nerespectarea reglementarilor interne ale unitatii sanitare.
Mai mult, unitatile sanitare si producatorii de echipamente si dispozitive medicale,
substante medicamentoase si materiale sanitare raspund potrivit legii civile pentru
prejudiciile produse pacientilor in mod direct sau indirect de viciile ascunse ale
7
echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si materiale
sanitare, in perioada de garantie/valabilitate, conform legislatiei in vigoare.
Sanctionare acazurilor de Malpraxis
1. Sanctionarea legală a malpraxisul-lui medical
In articolul 22 din Constitutia Romaniei se reglementeaza dreptul la viata si
dreptul la integritate fizica si psihica. Personalul medical, avand o profesie considerata
nobila, contribuie la respectarea acestor drepturi fundamentale ale omului dar si a unor
norme deontologice si juridice. Diferenta dintre ele este ca daca prin incalcarea unor
norme deontologice se pericliteaza valori aparate de drept, se reglementeaza prin norme
juridice.
Daca se incalca o norma juridica dar nu se aduce un prejudiciu pacientului se
sanctioneaza disciplinar medicul, dar in situatia in care conduita medicului are drept
rezultat producerea unei pagube pe seama pacientului, intervine astfel raspunderea civila
delictuala pentru malpraxis.
Malpraxisul este definit in articolul 642 al titlului XV al Legii 95/2006 ca fiind
"eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic,
generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civica a personalului
medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice".
Cele mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpa. Trebuie facuta distinctia
intre culpa comisiva (imprudenta, nepricepere sau stangacie), culpa omisiva
(neexecutarea unei actiuni necesare), culpa "in eligendo" (alegere gresita a unor proceduri
medicale sau delegarea unei persoane necompetente) si culpa "in vigiliando"
(neinformare, nesolicitarea unui ajutor).
Din punctul de vedere al Legii nr 95/2006, personalul medical nu raspunde doar
pentru erori, neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente etc ci si pentru
prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind confidentialitatea,
consimtamantul informal si obligativitatea acordarii asistentei medicale. Si cand
8
personalul medical isi depaseste limitele competentei medicale se atrage raspunderea
civila.
Exista cateva cazuri reglementate de aliniatul 2 al articolului 643 din Legea
95/2006 in care se inlatura raspunderea civila pentru malpraxis. Personalul medical este
exonerat de orice vina daca malpraxisul se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii
insuficiente cu echipament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor in
general acceptate ale metodelor de investigatie sau a viciilor ascunse ale materialelor
sanitare. In acest ultim caz, raspund si furnizorii de servicii mediale, unitatile sanitare.
Pentru evitarea unui risc, trebuie obtinuta aprobarea pacientului care a fost
informat in prealabil cu privire la riscul pe care il implica un anumit act medical.
Capitolul "Acordul pacientului informat" din art 643 Legea 95/2006 statuteaza
obligativitatea obtinerii acordului scris al pacientului care urmeaza sa fie supus unor
interventii medicale cu potential de risc dupa ce a fost informat cu privire la diagnostic,
natura, scopul, riscurile, consecintele si la alternativele valabile tratamentului. Tot in
acest sens, se incheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila
profesionala pentru prejudiciile cauzate prin actul medical.
Sanctiunile pentru malpraxis sunt diferite de la caz la caz. Se poate primi doar o
mustrare sau se poate retrage dreptul de libera practica. In cazuri grave, cand se ajunge
moartea pacientului, personalul medical poate fi acuzat de omor din culpa si sa fie
condamnat la inchisoare cu sau fara suspendare si la plata unor daune morale pentru
rudele decedatului.
2. Situatii in care personalul medical nu poate fi acuzat de malpraxis
Personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile produse in
exercitarea profesiunii:
a) cand acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de
diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si
riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse
9
ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicale
si sanitare folosite;
b) cand actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta, cu respectarea competentei
acordate.
III. Obligativitatea personalului medical de a incheie o asigurare de
raspundere civila
Legea nr. 95/2006 obliga medicii sa incheie o asigurare de malpraxis pentru
cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudicii cauzate prin actul medical, iar
omisiunea incheiereii acesteia se sanctioneaza cu suspendarea dreptului de practica, sau,
dupa caz, suspendarea autorizatiei de functionare.
Potrivit legii, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii
raspund, in baza legii, fata de terte persoane care se constata ca au fost supuse unui act de
malpraxis medical, precum si pentru cheltuielile de judecata ale persoanei prejudiciate
prin actul medical.
Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le
plateasca si pentru cheltuielile de judecata, persoanei sau persoanelor pagubite prin
aplicarea unei asistente medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv
vatamarea corporala ori decesul
Despagubirile se pot stabili pe cale amiabila, in cazurile in care rezulta cu
certitudine raspunderea civila a asiguratului.
In caz de deces, despagubirile se acorda succesorilor in drepturi ai pacientului care
au solicitat acestea.
Mai mult, despagubirile se acorda si atunci cand asistenta medicala nu s-a acordat,
desi starea persoanei sau persoanelor care au solicitat sau pentru care s-a solicitat
asistenta medicala impunea aceasta interventie.
Totodata, drepturile persoanelor vatamate sau decedate prin aplicarea unei
asistente medicale neadecvate se pot exercita si impotriva persoanelor juridice care
furnizeaza echipamente, instrumental medical si medicamente care sunt folosite in
10
limitele instructiunilor de folosire sau prescriptiilor in asistenta medicala calificata,
conform obligatiei acestora.
Despagubirile nu se recupereaza de la persoana raspunzatoare de producerea
pagubei cand asistenta medicala s-a facut in interesul partii vatamate sau a decedatului, in
lipsa unei investigatii complete ori a necunoasterii datelor anamnezice ale acestuia,
datorita situatiei de urgenta, iar partea vatamata sau decedatul nu a fost capabil, datorita
circumstantelor, sa coopereze cand i s-a acordat asistenta.
Totodata, recuperarea prejudiciilor se poate realiza in urmatoarele cazuri:
a) vatamarea sau decesul este urmare a incalcarii intentionate a standardelor de asistenta
medicala;
b) vatamarea sau decesul se datoreaza unor vicii ascunse ale echipamentului sau a
instrumentarului medical sau a unor efecte secundare necunoscute ale medicamentelor
administrate;
c) atunci cand vatamarea sau decesul se datoreaza atat persoanei responsabile, cat si unor
deficiente administrative de care se face vinovata unitatea medicala in care s-a acordat
asistenta medicala sau ca urmare a neacordarii tratamentului adecvat stabilit prin
standarde medicale recunoscute sau alte acte normative in vigoare, persoana indreptatita
poate sa recupereze sumele platite drept despagubiri de la cei vinovati, altii decat
persoana responsabila, proportional cu partea de vina ce revine acestora;
d) asistenta medicala a partii vatamate sau a decedatului s-a facut fara consimtamantul
acestuia, dar in alte imprejurari decat cele mentionate mai sus.
Majoritatea firmelor de asigurare incheie contracte care exclud daunele morale
de la despagubire.
Acordul informat al pacientului
Pentru a fi supus la metode de preventie, diagnostic si tratament cu potential de
risc, dupa explicarea lor de catre medic, pacientului i se solicita acordul scris.
11
Medicii sunt raspunzatori atunci cand nu obtin consimtamantul informat al
pacientului sau al reprezentantilor legali ai acestuia, cu exceptia cazurilor in care
pacientul este lipsit de discernamant, iar reprezentantul legal sau ruda cea mai apropiata
nu poate fi contactat, datorita situatiei de urgenta.
V. Obligativitatea acordarii asistentei medicale
Conform articolului nr. 652 din Legea nr. 95/2006, medicul, medicul dentist,
asistentul medical/moasa au obligatia sa acorde asistenta medicala unei persoane doar
daca au acceptat-o in prealabil ca pacient.
Acestia nu pot refuza sa acorde asistenta medicala/ingrijiri de sanatate pe criterii
etnice, religioase si orientare sexuala sau pe alte criterii de discriminare interzise prin
lege.
De asemenea, au obligatia de a accepta pacientul in situatii de urgenta, cand lipsa
asistentei medicale poate pune in pericol, in mod grav si ireversibil, sanatatea sau viata
pacientului.
Criteriile de acceptare ca pacient, aprobate prin ordinul Ministerului Sanatatii nr.
482/2007, sunt urmatoarele:
a) metoda de preventie, diagnostic, tratament la care urmeaza sa fie supusa persoana in
cauza sa faca parte din specialitatea/competenta medicului, medicului dentist, asistentului
medical/moasei;
b) persoana in cauza sa faca o solicitare scrisa de acordare a asistentei medicale, cu
exceptia cazurilor in care persoana este lipsita de discernamant sau a situatiilor de urgenta
medico-chirurgicala. Solicitarea va fi pastrata in fisa medicala sau, dupa caz, intr-un
registru special;
c) aprecierea medicului, medicului dentist, asistentului medical/moasei ca prin acordarea
asistentei medicale nu exista riscul evident de inrautatire a starii de sanatate a persoanei
careia i se acorda asistenta medicala. Aprecierea se face dupa un criteriu subiectiv si nu
poate constitui circumstanta agravanta in stabilirea cazului de malpraxis
12
VI. Reclamarea unui caz de malpraxis. Modalitati
Persoanele prejudiciate printr-un act de malpraxis se pot adresa Comisiei de
monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis din cadrul
autoritatilor de sanatate publica judetene, Colegiului Medicilor din Romania sau direct
instantei, pe cale civila sau penala.
A. Sesizarea Colegiului Medicilor si a Comisiei pentru malpraxis
1. Sesizarea Colegiului Medicilor
In statutul Colegiului Medicilor din Romania (CMR) abaterea disciplinara este
definita ca fapta savarsita cu vinovatie prin care se incalca juramantul depus, legile si
regulamentele specifice profesiei de medic, Codul Deontologic, prevederile prezentului
Statut, deciziile obligatorii adoptate de Colegiul Medicilor din Romania precum si orice
alta fapta savarsita in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care este de natura sa
prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau a corpului profesional.
Totodata, potrivit aceluiasi Statut, raspunderea disciplinara a medicului nu exclude
raspunderea civila, penala, administrativa sau materiala a acestuia .
In cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaza si functioneaza comisia de
disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in complete de 3 membri,
abaterile disciplinare savarsite de medicii inscrisi in acel colegiu.
La nivelul Colegiului Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza Comisia
superioara de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in complete
de 5 membri, contestatiile formulate impotriva deciziilor comisiilor de disciplina
teritoriale.
Reguli procedurale
Actiunea disciplinara poate fi pornita in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii
faptei sau de la data cunoasterii consecintelor prejudiciabile.
13
Plangerea impotriva unui medic se adreseaza colegiului al carui membru este medicul.
Acesteia i se va da curs numai in cazul in care contine urmatoarele elemente de
identificare:
-numele, prenumele, domiciliul si calitatea petentului;
-numele, prenumele si locul de munca ale medicului impotriva caruia se face plangerea;
-descrierea faptei si indicarea datei cand aceasta a avut loc;
-prejudiciul creat pacientului;
-semnatura petentului.
Plangerea se va depune personal sau prin mandat cu procura ori poate fi trimisa
prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Nu se vor inregistra plangerile
trimise prin fax ori depuse sau trimise in copii.
Primind sesizarea, biroul consiliului decide declansarea sau nu a procedurii
disciplinare. De asemenea, biroul consiliului se poate sesiza si dispune inceperea unei
anchetei disciplinare si din oficiu.
In baza deciziei biroului consiliului de declansare a procedurii disciplinare,
comisia de jurisdictie va informa medicul impotriva caruia s-a formulat plangerea,
comunicandu-i o copie a plangerii, si ii va comunica acestuia termenul pana la care poate
depune in scris apararile sale si termenul la care se poate prezenta pentru a fi audiat si a
formula toate apararile pe care le considera utile.
Dupa cercetarea faptei de catre comisia de jurisdictie profesionala, dosarul
disciplinar insotit de propunerea de sanctionare sau de stingere a actiunii disciplinare se
inainteaza comisiei de disciplina a colegiului.
Actiunea disciplinara in fata comisiei de disciplina se sustine de catre comisia de
jurisdictie profesionala.
2. Tipuri de sanctiuni
Dupa audierea medicului impotriva caruia s-a pornit actiunea disciplinara,
eventual a unor specialisti in domeniu, a martorilor si a persoanei care a facut plangerea,
comisia de disciplina stabileste printr-o decizie una dintre urmatoarele solutii:
a. stinge actiunea disciplinara daca fapta nu constituie abatere disciplinara;
14
b. aplica o sanctiune disciplinara;
c. stinge actiunea disciplinara daca persoana care a facut plangerea, desi anuntata, in mod
nejustificat nu se prezinta la audierea fixata de comisia de disciplina sau nu-si precizeaza
in scris pozitia fata de solicitarile comisiei de disciplina ori nu se prezinta la expertiza
dispusa in cauza.
In cazul in care se constata abaterea disciplinara , medicului in cauza i se va aplica
una din urmatoarele sanctiuni:
-mustrare;
-avertisment;
-vot de blam;
-amenda de la 100 lei la 1500 lei. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la
data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage
suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei;
-interdictia de a exercita profesia ori anumite activitati medicale pe o perioada de la o
luna la un an;
- retragerea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania.
La aceste sanctiuni se poate prevedea, dupa caz, obligarea celui sanctionat la
efectuarea unor cursuri de perfectionare sau de educatie medicala, ori alte forme de
pregatire profesionala.
Impotriva deciziei comisiei de disciplina de la nivel teritorial, cel sanctionat poate
face contestatie in termen de 15 de zile de la data comunicarii ei.
Contestatia se depune la comisia teritoriala de disciplina care, in termen de 3 zile
lucratoare, este obligata ca impreuna cu dosarul cauzei sa o trimita Comisiei Superioare
de Disciplina.
Solutionand contestatia, Comisia superioara de disciplina, analizeaza cauza sub
toate aspectele iar dupa ascultarea contestatorului si, eventual, administrarea tuturor
probelor apreciate ca fiind necesare, poate pronunta o decizie prin care sa anuleze in tot
sau in parte decizia pronuntata de comisie de disciplina de la nivel teritorial, daca aceasta
a fost nelegal pronuntata, sau poate adopta una dintre urmatoarele solutii:
15
-aplica una din sanctiunile prevazute de lege;
-respinge contestatia si mentine decizia pronuntata de catre comisia de disciplina de la
nivel teritorial;
-respinge contestatia ca nesustinuta daca contestatorul desi anuntata, in mod nejustificat
nu se prezinta la audierea fixata de comisia de disciplina sau nu-si precizeaza in scris
pozitia fata de solicitarile comisiei de disciplina ori nu se prezinta la expertiza dispusa in
cauza.
Sanctiuni aplicate de CMR
In anul 2007 Comisia Superioara de Disciplina a Colegiului Medicilor din
Romania a analizat 113 dosare, in care au fost implicati 135 medici, dintre acestia fiind
sanctionati 42.
Numarul total de medici sanctionati in anul 2008 a fost de 67.
De asemenea, potrivit datelor prezentate pe site-ul CMR, in anul 2008 (pana la
data de 1 septembrie) Comisia Superioara de Disciplina a Colegiului Medicilor din
Romania a analizat 103 dosare, in care au fost implicati 118 medici. Sanctiunile aplicate
au fost:
- Mustrare: 13
- Mustrare+cursuri de perfectionare: 2
- Avertisment: 8
- Vot de blam: 6
- Amenda: 5
- Amenda+cursuri de perfectionare: 2
- Suspendarea dreptului de a practica profesia pe o perioada de 3 luni: 1
În cursul anului 2009, pe rolul Comisiei Superioare de Disciplină s-au aflat 95
dosare disciplinare, în care au fost implicaţi 154 medici intimaţi, dintre care 48 au fost
sancţionaţi.
În prezent, se află în curs de soluţionare 61 dosare.
16
Cazurile analizate în cadrul Comisiei Superioare de Disciplină au fost soluţionate
după cum se arată în tabelul de mai jos :
DECIZIA NUMĂR CAZURI
Nesancţionare 106
Mustrare 16
Avertisment 10
Vot de blam 10
Amendă 5
Interdicţia de a profesa 5
Respingerea contestaţiei (tardivă) 1
În anul 2009, repartiţia pe specialităţi a cauzelor aflate pe rolul Comisiei
Superioare de Disciplină a fost următoarea:
SPECIALITĂŢI NUMAR CAUZE
MG/MF 31
Chirurgie (generală, pediatrică, cardiovasculară, etc.) 17
Obstetrică-Ginecologie 17
ATI 14
Neurologie 9
Boli Infecţioase 8
Pediatrie 7
Oftalmologie 6
Cardiologie 6
Urologie 6
Medicină Internă 6
Medicină Nucleară 5
Psihiatrie 5
17
UPU 3
Pneumoftiziologie 3
Anatomie-patologică 2
Alergologie-Imunologie 1
Neuroghirurgie 1
Endocrinologie 1
Neonatologie 1
Nefrologie 1
Dermato-Venerologie 1
Geriatrie-Gerontologie 1
Ortopedie 1
Contestaţii respinse ca tardive 1
TOTAL CAUZE 154
Repartiţia sancţiunilor funcţie de specialităţi în anul 2009 a fost următoarea:
Specialităţi Mustrare AvertismentVot de blam
AmendăInterdicţia
de a profesaFără sancţ.
Psihiatrie - - - - - 5Ortopedie - - - - - 1
ATI 2 2 - -
Anumite activităţi pe o per. de 6 luni : 1+curs de
perfecţionare
9
Obstetrică-Ginecologie
3 1 1 1
Anumite activităţi pe o per. de 8 luni : 1+curs de
perfecţionare
10
Nefrologie - - - - 1Dermato-Venerologie - - - - - 1
Medicină Nucleară - - - -
Anumite activităţi pe o per. de 6 luni
: 2
3
Medicină Internă 1 - - - - 5Chirurgie (generală,
pediatrică, cardiovasculară, etc.)
3 3 1 1 - 9
Neonatologie - -- - - - 1Oftalmologie - - 1+ curs
de - - 5
18
perfecţ.Cardiologie 1 - 1 - - 4
Geriatrie-Gerontologie 1 - - - -Anatomie-patologică 1 - - - - 1
Urologie - - 2 2 - 2UPU - 1 - - - 2
Neurologie - - - - - 9
Pedriarie
2 (dintre care
1+curs de perfecţ.)
1 - - - 4
MG/MF 2 1 2 1Pe o per. de
6 luni – 223
Pneumoftiziologie - - - - - 3Boli Infecţioase - 2 - - - 6
Alergologie-Imunologie
- - - - - 1
Neuroghirurgie - - - - - 1Endocrinologie - 1 - - - -
TOTAL 16 10 10 5 6 106TOTAL GEN. 154
Notă: Numărul deciziilor adoptate de C.S.D. în anul 2009 (95) include şi litigiile.
Numărul cauzelor (154) este mai mare decât numărul deciziilor adoptate de C.S.D.
(95) pentru că au existat dosare în care au fost reclamaţi mai mulţi medici, cu specialităţi
diferite.
În funcţie de gravitatea sancţiunii, comparativ cu deciziile de la nivelul Comisiilor
de Disciplină Judeţene, au existat următoarele categorii de dosare:
→ 16 dosare în care a fost schimbată decizia de la nivel judeţean, prin agravarea
→ 19 dosare în care a fost schimbată decizia de la nivel judeţean, prin micşorarea
sancţiunii
→ 111 dosare în care a fost menţinută decizia (sancţionare/nesancţionare) de la
nivel judeţean
PROBLEME SESIZATE ÎN CURSUL ANULUI 2009
I. Deficienţe în activitatea CD judeţene:
1. Deficienţe în redactarea deciziilor
2. motivarea
3. respectarea procedurii
4. folosirea sancţiunilor existente în Statutul C.M.R. şi Legea 95/2006
19
II. Deficienţe în alcătuirea dosarelor
- dosare incomplete
- dosare neordonate
III. Deficienţe organizatorice la nivelul serviciilor UPU
IV. Depăşirea competenţei de către unii medici
Ex. eliberarea de adeverinţe privind capacitatea unor pacienţi de a semna acte
notariale (medicii de familie)
V. Depăşirea competenţei profesionale de către unele cadre medicale medii, pentru
care Comisia Superioară de Disciplină a sesizat organizaţiile profesionale respective
(asupra depăşirii competenţelor atribuite prin lege membrilor săi).
Situatia reclamatiilor la nivelul Colegiilor Judetene pe anul 2009 publicate de
CMR la data de 21.02.2010
Alba
- 2 cazuri - fara sanctiuni
Arad
- 1 mustrare
Bacau
- 1 avertisment
- 1 vot de blam
- 2 mustrari
- 17 fara sanctiuni
Bihor
- 1 interdictie de a profesa timp de un an
Bistrita
- 1 caz fara sanctiune
Botosani
- fara sanctiuni
Braila
- 6 cazuri fara sanctiuni
20
- 2 mustrari
Brasov
- 3 cazuri fara sanctiuni
- 3 mustrari
- 1 avertisment
- 1 atentionare
Buzau
- 5 mustrari
- 2 avertismente
Calarasi
- 4 cazuri fara sanctiuni
- 3 cazuri in curs de cercetare
Caras Severin
- nici un caz
Cluj
- 13 dosare, 12 finalizate
- 11 fara sanctiuni
- 1 avertisment
Constanta
- 2 avertismente
- 1 mustrare
Covasna
- 1 avertisment si amenda
Dambovita
- 27 de dosare
- 22 dosare finalizate fara sanctiuni
- 5 dosare in curs de cercetare
Dolj
- nici un dosar
21
Galati
- 26 cazuri fara sanctiuni
- 1 mustrare
- 3 avertismente
- 1 vot de blam
Giurgiu
- 2 cazuri fara sanctiuni
Gorj
- 1 interdictie de a profesa timp de o luna plus cursuri de pregatire
- 1 dosar in curs de solutionare
Harghita
- 5 mustrari
- 3 suspendari de certificate de membru
Hunedoara
- 53 de dosare fara sanctiuni
- 36 dosare in lucru
Ialomita
- 4 cazuri fara sanctiuni
- 2 mustrari
Iasi
- 34 de cazuri
- 1 caz de ridicare a dreptului de libera practica timp de 3 luni
- 1 avertisment
- 5 mustrari
Ilfov
- nici un caz
Maramures
- nici un caz
Mehedinti
22
- o amenda
Mures
- 12 cazuri
- 11 cazuri fara sanctiuni
- 1 avertisment
- 1 vot de blam
Neamt
- un avertisment
Olt
- 5 cazuri fara sanctiuni
- 1 interzicere a dreptului de a profesa timp de 6 luni
- 1 avertisment
- 1 vot de blam
Prahova
- o mustrare
- o amenda plus obligatia urmarii unui curs de perfectionare
Satu Mare
- 5 cazuri fara sanctiuni
- 2 cazuri nefinalizate
- 1 caz de retragere a calitatii de membru
Salaj
- 1 mustrare
Sibiu
- 1 mustrare
Suceava
- 1 caz fara sanctiune
- 1 mustrare
- 1 atentionare
- 1 avertisment
23
- o suspendare a calitatii de membru pana la achitarea cotizatiei si a pensalitatilor
Teleorman
- 20 de cazuri fara sanctiuni
- 1 mustrare
Timis
- 2 mustrari
Tulcea
- 1 avertisment
Vaslui
- nici un caz
Valcea
- nici un caz
Vrancea
- nici un caz
Bucuresti
- 6 avertismente
- 15 mustrati
- 6 vot de blam
- 1 interdictia de a mai profesa activitatea de obstretica timp de 8 luni
- 1 interdictia de a exercita activitatea de ATI timp de 6 luni
- 4 amenzi
- 4 mustrari plus obligatia de a efectua cursuri de specialitate
- 3 vot de vlam plus obligatia efectuarii unor cursuri de specialitate
- 2 avertisment plus obligatia efectuarii unor cursuri de specialitate
- 2 interdictii de a exercita profesia timp de doua luni
3. Sesizarea Comisiei pentru malpraxis
24
Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, la nivelul
autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se constituie
Comisia de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis.
Comisia poate fi sesizata de persoana sau, dupa caz, reprezentantul legal al
acesteia, care se considera victima unui act de malpraxis savarsit in exercitarea unei
activitati de preventie, diagnostic si tratament sau succesorii persoanei decedate ca
urmare a unui act de malpraxis.
In cazul acestui tip de sesizare, reclamantul este obligat sa plateasca o taxa de
expertiza ce poate varia intre 1000 si 4000 lei, in functie de complexitatea cazului.
Comisia pentru malpraxis are in componenta reprezentanti ai autoritatilor de
sanatate publica judetene si, respectiv, ai municipiului Bucuresti, casei judetene de
asigurari de sanatate, colegiului judetean al medicilor, colegiului judetean al medicilor
dentisti, colegiului judetean al farmacistilor, ordinului judetean al asistentilor si moaselor
din Romania, un expert medico-legal, sub conducerea unui director adjunct al autoritatii
de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
Comisia desemneaza, prin tragere la sorti, din lista judeteana a expertilor un grup
de experti sau un expert, in functie de complexitatea cazului, insarcinat cu efectuarea unui
raport asupra cazului.
In situatia in care are loc sesizarea Comisiei de monitorizare si competenta
profesionala pentru cazurile de malpraxis de catre persoanele care au acest drept, potrivit
legii, Comisia stabileste prin decizie daca a fost sau nu un caz de malpraxis.
In momentul in care Comisia a stabilit existenta unei situatii de malpraxis, instanta
judecatoreasca competenta poate, la cererea persoanei prejudiciate, sa oblige persoana
responsabila la plata despagubirilor.
Despagubirile pentru un act de malpraxis se pot stabili pe cale amiabila in cazul in
care rezulta cu certitudine raspunderea civila a asiguratului.
Expertii intocmesc in termen de 30 de zile un raport asupra cazului pe care il
inainteaza Comisiei. Comisia adopta o decizie asupra cazului, in maximum 3 luni de la
data sesizarii
25
In cazul in care asiguratorul sau oricare dintre partile implicate nu este de acord cu
decizia Comisiei, o poate contesta la instanta de judecata competenta, in termen de 15
zile de la data comunicarii deciziei.
Intreaga procedura de stabilire a cazurilor de malpraxis, pana in momentul
sesizarii instantei, este confidentiala. Incalcarea confidentialitatii de catre persoana care a
facut sesizarea duce la pierderea dreptului de a beneficia de procedura de conciliere.
De asemenea, incalcarea confidentialitatii de catre membrii Comisiei sau expertii
desemnati de aceasta atrage sanctiuni profesionale si administrative, conform
regulamentelor aprobate.
4. Pacientii pot reclama un caz de malpraxis direct in instant
Avand in vedere ca sanctionarea disciplinara nu inlatura raspunderea civila sau
penala a celui reclamat, pe langa modalitatile de reclamare prezentate, pacientii
prejudiciati printr-un caz de malpraxis se pot adresa direct instantei, pe cale civila sau
penala, in functie de gravitatea cazului reclamat.
Plangerea pe cale penala se poate realiza doar in cazul in care fapta care a care a
cauzat prejudiciul constituie infractiune.
Conform Codului Penal, plangerea in cazul vatamarii corporale poate fi introdusa
in termen de 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul.
Infractiunea de vatamare corporala este definita in conformitate cu dispozitiile Codului
penal drept fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care
necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile. In cazul vatamarilor
corporale grave (atunci cand sunt necesare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale
sau fapta a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora,
o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a
vietii persoanei) sau in cazul in care a intervenit decesul pacientului, termenele de
prescriptie sunt cele generale prevazute de Codul penal.
In cazul in care cand reclamantul doreste doar obtinerea unor despagubiri va trebui
sa se adreseze instantei civile in termen de 3 ani de la data savarsirii prejudiciului.
26
Despagubiri
In situatia in care Comisia de malpraxis a stabilit existenta unei situatii de
malpraxis, instanta judecatoreasca competenta poate, la cererea persoanei prejudiciate, sa
oblige persoana responsabila la plata despagubirilor.
Despagubirile pentru un act de malpraxis se pot stabili si pe cale amiabila in cazul
in care rezulta cu certitudine raspunderea civila a medicului
Potrivit legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, medicii sunt
obligati sa incheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila
profesionala pentru prejudicii cauzate prin actul medical.
In situatia in care asiguratul, asiguratorul si persoana prejudiciata nu cad de acord
asupra culpei asiguratului, cuantumul si modalitatea de plata a prejudiciului cauzat printr-
un act de malpraxis se vor stabili de catre instanta judecatoreasca.
Prejudiciul se va despagubi de catre asigurator in limita sumei asigurate, in baza
hotararii judecatoresti definitive, iar in cazul in care prejudiciul depaseste suma asigurata,
partea vatamata poate pretinde autorului prejudiciului plata diferentei pana la recuperarea
integrala a acestuia.
Despagubirile se stabilesc in raport cu intinderea prejudiciului suferit.
Acordarea despagubirilor se poate face fie sub forma unei sume globale, fie prin
plati cu caracter viager sau temporar si va tine cont de toate cheltuielile efectuate pentru
restabilirea sanatatii.
In cazul in care, dupa acordarea despagubirilor, se face dovada unor noi prejudicii
avand drept cauza acelasi act de malpraxis, se pot acorda de catre instanta judecatoreasca
despagubiri suplimentare.
Despagubirile pot fi majorate de catre instanta in situatia in care partea
prejudiciata, ulterior ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care au fost
stabilite despagubirile, a fost incadrata intr-un alt grad de handicap, ca urmare a actului
de malpraxis, si s-a micsorat pensia de invaliditate.
27
In situatia in care, ca urmare actului de malpraxis, a avut loc pierderea totala sau
partiala a capacitatii de munca, instanta de judecata stabileste, in functie de situatie,
modalitatea si cuantumul despagubirilor.
In cazul in care persoana prejudiciata este un minor, cuantumul despagubirilor va
fi stabilit de catre instanta, tinandu-se seama de imprejurarile de fapt, de ingrijirile pe care
aceasta trebuie sa le primeasca, de cheltuielile si eforturile suplimentare pe care trebuie sa
le faca pentru dobandirea unei calificari adecvate starii de sanatate si alte imprejurari ce
vor fi stabilite de instanta.
STUDIU DE CAZ
1. Cazul Ciomu
A). In 2004, doctorul Naum Ciomu a fost judecat penal, sub acuzatia de vatamare
coporala grava, dupa ce, in timpul unei interventii chirurgicale, a sectionat penisul unui
pacient.
Totodata, cazul sau a ajuns si in atentia Colegiului Medicilor, care i-a retras
dreptul de practica.
In 2006, Judecatoria sectorului 5 l-a condamnat pe Naum Ciomu la un an de
inchisoare cu suspendare si la plata unor despagubiri de 125.000 euro.
Atat reclamantul, cat si medicul au fost nemultumiti de decizia instantei si au facut
apel.
In 2008, Tribunalul Bucuresti a decis sa majoreze cuantumul daunelor morale
catre partea civila J.I., la suma de 500.000 euro.
Totodata, instanta a hotarat ca inculpatul si partea responsabila civilmente ,
Spitalul " Dr. Theodor Burghele", sa plateasca in solidar daunele materiale si daunele
morale catre partea civila. De asemenea, Naum Ciomu a fost obligat si la plata sumei de
200 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Mai mult, Tribunalul Bucuresti a mentinut, in mare parte, celelalte dispozitii ale
sentintei date de Judecatoria sectorului 5 si a respins ca nefondat apelul facut de Naum
28
Ciomu (sursa informatiilor legate de aceasta speta este pagina de internet a Tribunalului
Bucuresti).
Sursa : http://www.avocatnet.ro
B). Decizia Colegiului Medicilor, prin care lui Ciomu i s-a interzis practicarea
medicinei, a fost anulata de instanta, pentru ca este nejustificata si depaseste decizia
penala din cazul Ciomu, care a stabilit ca medicul are interdictie sa practice
chirurgia urologica, nu medicina in general.
"Practic, prin emiterea deciziei numarul 2, din 30 ianuarie 2009 (prin care lui
Ciomu i s-a retras calitatea de membru al Colegiului - n.r.), paratul (Colegiul Medicilor
Bucuresti - n.r.) a extins in mod nejustificat si nelegal intinderea masurii de siguranta
aplicata de instanta penala, desi dispozitiile erau clare sub acest aspect, astfel ca
Tribunalul constata ca prin aceasta decizie i s-a produs reclamantului o vatamare a
drepturilor sale profesionale, care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului", se
arata in motivarea TB, prin care a fost anulata hotararea CMB.
Tribunalul Bucuresti arata, in motivarea deciziei prin care a anulat hotararea CMB,
ca prin sentinta penala care il privea pe Naum Ciomu s-a aplicat masura de siguranta,
aceea prin care i s-a interzis sa mai fie medic primar chirurg urolog, dar i s-a permis sa
practice medicina, in general.
"Cu privire la aceasta masura, instanta penala a precizat in considerentele
hotararii, in mod expres, ca masura de siguranta nu va privi profesia de medic in sens
larg, ci pe cea de chirurg urolog, in exercitarea acesteia din urma fiind savarsita
infractiunea", sustin magistratii.
"Desi emisa in scopul punerii in executare a sentintei penale care il viza pe
medicul Ciomu, decizia Colegiului Medicilor din Bucuresti excede dispozitiilor instantei
intrucat (...) s-a constatat incetata de drept calitatea reclamantului de membru al
Colegiului Medicilor din Romania, ceea ce constituie o punere in imposibilitatea de a mai
exercita profesia de medic, in general, in Romania, potrivit legii privind reforma in
domeniul sanatatii", noteaza instanta, in motivare.
29
De asemenea, magistratii Tribunalului Bucuresti noteaza, in motivare, ca Naum
Ciomu a depus la dosar documente din care reiese ca are si alte specializari in medicina,
in afara de cea de chirurg urolog. In consecinta, sustine instanta, Ciomu are tot dreptul sa
exercite celelalte specializari, "calificarea sa in aceste domenii nefiind contestata".
Tribunalul Bucuresti a decis, in decembrie 2009, sa admita cererea facuta de
Naum Ciomu, medicul condamnat in 2007 pentru malpraxis, si, in consecinta, sa anuleze
hotararea Colegiului Medicilor Bucuresti, prin care i-a fost retrasa medicului calitatea de
membru CMB si i s-a interzis sa practice medicina. De asemenea, prin aceeasi hotarare
din decembrie 2009, instanta a obligat Colegiul sa ii plateasca lui Ciomu cheltuieli de
judecata in valoare de 1.500 de lei.
Colegiul Medicilor Bcuuresti a atacat cu recurs decizia Tribunalului Bucuresti,
procesul urmand sa fie reluat, la Curtea de Apel Bucuresti, pe 12 aprilie.
Sursa: http://www.sfatulmedicului.ro
2. Dosar de malpraxis in cazul unui copil in varsta de 3 ani. Legistul Botez a dat cu subsemnatul in cazul copilului mort la Spitalul Medgidia
– sursa http://www.investigatorul.ro
Controversatul legist Ştefan Botez a fost audiat de poliţiştii din Medgidia în cazul
medicului pediatru Simona Tona, acuzat de malpraxis şi fals în înscrisuri. Pediatrul
Spitalului Municipal Medgidia a ajuns în atenţia oamenilor legii în urma decesului
copilului Eduar Teodor Popescu de 3 ani şi 7 luni. Micuţul avea simptome clare de
diabet, după cum au susţinut bunicii care l-au însoţit pe 8 martie a.c. la spital, însă se pare
că medicul i-ar fi administrat un tratament greşit.
În urma rezultatelor de laborator s-a dispus sistarea administrării glucozei, numai
că pentru copilaş a fost mult prea târziu.
În ciuda tentativelor de resuscitare, micuţul a murit.
Existând suspiciuni în cazul necropsiei micuţului cum că medicul legist Ştefan
Botez nu ar fi acordat suficientă atenţie cazului, poliţiştii au decis să-l audieze. „Avem un
dosar de culpă medicală în curs de investigare. Se aşteaptă o expertiză de la Mina
Minovici pentru că fără concluziile unor specialişti noi nu putem să ne pronunţăm dacă
30
este sau nu vorba de culpă medicală. Noi luăm prea puţin în considerare ce spun
reprezentanţii Colegiului Medicilor, ultima instanţă care se pronunţă în cazul unei culpe
medicale sunt specialiştii de la Mina Minovici. În funcţie de răspunsul lor, procurorul va
decide dacă medicul răspunde sau nu penal. Dânsa la audieri a susţinut că a acţionat
conform regulamentelor şi că nu se consideră vinovată”, au declarat, pentru „Replica”,
poliţiştii din Medgidia, care mai spun că în reclamaţia familia Popescu există un paragraf
care îl acuză pe medicul Ştefan Botez că nu ar fi respectat procedura de ridicare a
probelor în cazul copilului. „Domnul Botez a fost audiat în prezenţa avocatului acuzării.
În reclamaţie se menţionează că medicul legist nu ar fi ridicat o probă care să ateste
valoarea glicemiei. Se mai făcea referire şi la un examen de fund de ochi. Dânsul a
menţionat că probele respective nu sunt în practica Medicinei Legale, în sensul că nu ar
exista tehnici de analiză în acest sens”, mai spun poliţiştii. Cert este faptul că expertiza
grafoscopică în cazul fişei de internare a copilului atestă că a fost falsificată.
„Sunt anumite completări făcute de medic după momentul decesului copilului.
Părinţii copilului deţin o copie xerox a fişei copilului care conţine alte date decât fişa de
internare propriu-zisă. La tratament apare menţiunea glucoză, termen care nu se regăseşte
şi în copia xerox a fişei”, susţine Musledin Sinal, şeful Serviciului Criminalistic din
cadrul IPJ Constanţa. Poliţiştii de la Medgidia mai spun că, dacă se va constata că
modificările din fişa medicală au produs şi efecte, atunci Simona Tona va fi inculpată şi
pentru fals în înscrisuri.
„Este prematur să tragem încă o concluzie. Ancheta este în curs de cercetare şi
medicul este acuzat de culpă medicală”, au conchis poliţiştii.
Anchetatorii bănuiesc că pediatrul ar fi falsificat documentele pentru a modifica
diagnosticul de diabet, pe care l-ar fi stabilit greşit.
În urma autopsiei s-a stabilit că Eduard Teodor Popescu a murit de pneumonie.
Iniţial procurorul de caz de la acea dată, Teodor Niţă, i-a interzis medicului Simona Tona
să părăsească ţara şi să mai profeseze, decizie care a fost contestată în instanţă de către
medic.
31
Şi pentru că a avut câştig de cauză, în prezent medicul îşi desfăşoară activitatea în
Spitalul Municipal Medgidia.
3. Medic condamnat de colegi pentru malpraxis
Primul dosar de malpraxis din istoria medicinii botoşănene a fost soluţionat la
sfîrşitul săptămînii trecute de comisia de specialitate din cadrul Direcţiei de Sănătate
Publică (DSP), scrie Monitorul de Botoşani. Decizia de malpraxis a fost emisă pe 11
mai, după ce pe 8 mai membrii forului au considerat în unanimitate că plîngerea depusă
de o botoşăneancă este justificată. Potrivit unui membru al Comisiei de malpraxis,
dosarul a pornit de la o reclamaţie formulată împotriva medicului Marius Enache, o
pacientă declarîndu-se nemulţumită de o lucrare făcută în urmă cu doi ani de un specialist
ieşean, în cabinetul botoşăneanului, care a avut şi rolul de intermediar. Sesizarea viza
modul în care au fost făcute 17 implanturi dentare cu coroniţe din porţelan, lucrare pentru
care femeia a plătit 8.900 de euro. Cu toate acestea, potrivit reprezentanţilor DSP, la
dosar nu apare şi numele medicului implantolog ieşean.
Reprezentanţii Comisiei de Malpraxis acuză şi faptul că la dosar nu a existat nici
un act prin care medicul botoşănean să fi comunicat Colegiului Medicilor sau altui for din
judeţ despre colaborarea cu un medic implantolog din Iaşi.
Colegiul Medicilor a luat la cunoştinţă cazul, însă pentru moment nu va stabili nici
o sancţiune împotriva lui Marius Enache. "Domnul doctor Enache are mai multe căi
de atac, poate să facă contestaţie. Nu este bine definit cazul şi de aia nu pot să dau
mai multe declaraţii. Ne vom putea pronunţa după finalizarea dosarului", a precizat
Brînduşa Ciornei, preşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi din Botoşani.
Sursa: “Evenimentul” (http://www.evenimentul.ro/articol/medic-condamnat-
de-colegi-pentru-malpraxis.html)
4. Tribunalul Bucuresti va rejudeca apelurile din dosarul de malpraxis al
doctorului Traian Ursu
32
Curtea de Apel Bucuresti a decis, luni, sa caseze decizia prin care Tribunalul
Bucuresti a redus daunele pe care medicul Traian Ursu trebuie sa le plateasca unui fost
pacient care il acuza de vatamare corporala, urmand ca apelurile sa fie rejudecate de
magistratii tribunalului.
Astfel, Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a admis recursurile facute medic, de cel
care il acuza de vatamare, Dan Dragomir, dar si de Spitalul Foisor, obligat sa plateasca
daune in solidar cu Ursu, de procurori si de societatea de asigurare ARDAF. CAB a decis
si ca apelurile vor fi rejudecate de Tribunalul Bucuresti.
Tribunalul Bucuresti a hotarat, in luna octombrie 2009, sa-i reduca medicului
Traian Ursu de la Spitalul Foisor pedeapsa cu inchisoarea la noua luni cu suspendare,
precum si daunele pe care trebuie sa le plateasca pacientului care l-a acuzat de vatamare
corporala, la 200.000 de euro.
Astfel, Tribunalul Bucuresti a decis sa reduca, de la doi ani, la noua luni de
inchisoare cu suspendare pedeapsa primita de Ursu de la Judecatoria Sectorului 2. De
asemenea, daunele materiale pe care medicul, in solidar cu Spitalul Foisor, trebuie sa le
plateasca pacientului Dan Dragomir au fost reduse de la 100.000 de euro la 50.000 de
euro. in privinta daunelor morale, Tribunalul Bucuresti a decis sa le reduca, de la 400.000
de euro, la 150.000 de euro, suma pe care de asemenea Traian Ursu va trebui s-o
plateasca in solidar cu Spitalul Foisor.
Decizia Tribunalului Bucuresti a fost atacata cu recurs, la Curtea de Apel
Bucuresti, atat de procurori si de Dan Dragomir, cat si de Traian Ursu, Spitalul Foisor si
societatea de asigurare ARDAF.
Pe 9 octombrie, la ultimul termen al procesului, care a durat 4 ore, Traian Ursu a
declarat ca nu este vinovat si ca pacientul nu sufera de un handicap locomotor, lucru pe
care il pot sustine martorii sai.
Procurorul de sedinta a spus ca daunele materiale de 100.000 de euro decise de
Judecatoria Sectorului 2 sunt prea mari, pentru ca nu sunt probe care sa demonstreze un
cost atat de mare al tratamentului dupa operatia medicului. Totusi, procurorul a spus ca
daunele morale care ar trebui platite pacientului ar trebui sa fie mai mari.
33
Conducerea Colegiului Medicilor a fost amendata, pe 9 octombrie, cu 5.000 de lei,
de judecatorii Tribunalului Bucuresti, pentru ca nu a depus la dosarul medicului Traian
Ursu un document din care sa reiasca daca el a mai facut operatii de tipul celei pentru
care a fost condamnat. Instanta dispune amendarea cu 5.000 de lei a conducerii
Colegiului Medicilor, pentru ca nu a depus la dosar un inscris destul de simplu de
redactat, a afirmat judecatorul.
Tribunalul Bucuresti a judecat apelul facut de procurori impotriva deciziei de
condamnare a medicului Traian Ursu, de la Spitalul Foisor, parchetul cerand, in plus, ca
medicului sa i se interzica sa mai faca operatii de genul celeia pentrru care a fost
condamant. si medicul a atacat decizia Judecatoriei Sectorului 2.
Doctorul Traian Ursu a fost condamnat, in prima instanta, pentru vatamare
corporala din culpa, dupa ce, in aprilie 2005, l-a operat pe un pacient de hernie de disc,
insa, in urma unei erori medicale, acesta a ramas cu un handicap locomotor.
Magistratii de la Judecatoria Sectorului 2 au decis ca Ursu trebuie sa ii plateasca
fostului sau pacient 400.000 de euro daune morale si 100.000 de euro daune materiale, la
care se adauga cheltuieli de spitalizare.
Impotriva deciziei judecatoriei au declarat apel atat fostul pacient al medicului
Ursu, cat si Traian Ursu si Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2, care s-a ocupat
de caz. Astfel, cauza a fost reluata de Tribunalul Bucuresti pe 19 mai.
Sursa: “NewsIn” (http://www.sfatulmedicului.ro)
5. Dosarul celor 20 de nou-nascuti morti la Maternitatea Oradea - tinut 5 luni
la Politie fara sa se faca o audiere.
Nici politistii si nici procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor nu pot sa
explice de ce dosarul privind moartea celor 20 de bebelusi din Maternitatea Oradea a fost
inchis fara efectuarea celor mai elementare verificari care sa clarifice daca decesul a fost
sau nu cauzat de o culpa medicala. "E o chestiune normala ca un dosar sa se reintoarca la
Politie pentru completarea cercetarilor. Dupa o reanalizare s-a constatat ca nu au fost
intreprinse toate actele procedurale impuse, recunoastem, s-a gresit", declara purtatorul
34
de cuvant al IPJ Bihor, inspector principal Adrian Bucur. Referitor la faptul ca in dosarul
bebelusilor nu s-a facut o audiere, Bucur spune ca "baietii nu au avut inspiratia sa le faca,
insa, in cazurile de omor din culpa, ancheta intra in atributiile procurorilor. Cercetarile nu
le faci de capul tau. Procurorul spune ce sa faci si cum. Procurorul a considerat ca nu e
cazul sa se mai faca alte verificari, fata de actele existente in dosar, si a confirmat
propunerea noastra de neincepere a urmaririi penale".
"Era ancheta politiei" - spun reprezentantii Parchetului
Procurorul Tiberiu Sigheartau, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa
Tribunalul Bihor, afirma, insa, ca numai infractiunile de omor intra in atributia
procurorilor. "Ancheta a fost a politiei de la inceput. Ei s-au sesizat din oficiu, pe 4
aprilie, in urma articolelor aparute in presa si au facut referatul cu propunerea de
neincepere a urmaririi penale, pe 9 august. Nu comentez decizia procurorului care le-a
confirmat propunerea. Acum, in urma ordonantei date de Parchetul Curtii de Apel
Oradea, a fost dispusa completarea probatiunii, iar dosarul a fost restituit la IPJ Bihor",
sustine Sigheartau, care mai afirma ca procurorii nu ar fi avut de ce sa continue ancheta
din moment ce specialistii nu au stabilit vreo culpa medicala. "Concluzia colegului meu
s-a bazat pe raportul Colegiului Medicilor, potrivit caruia tratamentul aplicat pentru
patologie infectioasa a fost corect condus, iar mortalitatea nu este mai mare decat in anii
precedenti", declara procurorul.
Nu s-a facut nimic pentru aflarea adevaratelor cauze ale decesului
"Nu se poate admite ca acesti copii erau dinainte condamnati sa moara", afirma
procurorul Ioan Moldovan, seful sectiei Urmarire Penala din Parchetul Curtii de Apel, cel
care a dispus reluarea anchetei dupa ce a constatat ca dosarul a fost tratat extrem de
superficial. In dosar nu exista decat copii dupa articolele ziaristilor, o nota de constatare a
Colegiului Medicilor si 19 foi de observatie, in timp ce numarul copiilor decedati este de
20. "Ancheta urmeaza sa se desfasoare prin verificarea tuturor conditiilor din spital, a
modului de tratare a copiilor pentru a se stabili daca diagnosticul pus in fisele de
observatie a fost cel corect si daca tratamentul medical, aplicat in raport de diagnostic, a
35
fost corect si eficient. O concluzie pertinenta in acest caz se poate trage numai in urma
unei expertize medico-legale obiective", declara Moldovan.
"Infectati in spital" - verdictul anchetei ordonate de ministrul Sanatatii
In primul trimestru al acestui an, 20 de bebelusi, toti internati la sectia de Terapie
Intensiva, au decedat. Dintre cei 20 de copii, 12 au murit inca din prima saptamana de
viata. Ministrul Sanatatii a dispus o ancheta administrativa in acest caz dupa ce a
descoperit ca, in rapoartele inaintate Directiei de Sanatate Publica Bihor, conducerea
Maternitatii a omis sa comunice numarul total de decese inregistrate si suspiciunile
privind existenta unor infectii intraspitalicesti. In urma cercetarilor s-a stabilit ca in spital
nu s-au respectat normele de igiena, obligatorii in orice unitate spitaliceasca, si cel putin 4
dintre copii au murit din cauza unor infectii intraspitalicesti. La scurt timp dupa
intoarcerea echipei de control la Bucuresti, Ministerul Sanatatii a anuntat demiterea din
functie a sefului DSP Bihor, Ladislau Ritli, precum si a directorului adjunct, responsabil
cu medicina preventiva, medicul Zoia Bitea. Totodata, au fost demisi doctorul Doru
Craiut - directorul general al Spitalului de Obstetrica-Ginecologie din Oradea, doctorul
Gheorghe Tirla - seful sectiei Neonatologie, precum si toate asistentele-sefe din cadrul
maternitatii. Doctorul Petre Octavian Teodorescu, directorul medical, si Vasile Voinea,
directorul economic, au primit avertismente. l Am incercat ieri sa obtinem un punct de
vedere al conducerii Ministerului de Interne in legatura cu gravele acuze aduse politistilor
bihoreni. Dl. ministru Ioan Rus era plecat insa din Bucuresti. Primul adjunct al domniei
sale, dl. general de divizie Toma Zaharia, se afla la sedinta de guvern. Ni s-a sugerat sa
vorbim la IGP. Aici, dl. inspector Marius Tache, purtatorul de cuvant al institutiei, ne-a
explicat ca a sunat la IPJ Bihor si asteapta raspunsul factorilor de decizie de aici, pentru a
ni-l comunica si noua. Raspunsul politistilor bihoreni il cunoastem insa. E vorba de o
balbaiala lamentabila. Referatul cu propunerea de neincepere a urmaririi penale in cazul
mortii celor 20 de nou-nascuti, semnat de capitan Laza Gheorghe, pentru simplul motiv
ca membrii Colegiului Medicilor Bihor au exclus o raspundere a cadrelor medicale in
acest dosar, este edificator in acest sens. Doctorii au spus ca nu e vina lor si politia i-a
36
crezut. Asa, pe cuvant, fara sa faca nici o investigatie, fara sa-i audieze pe invinuiti. Halal
politie, halul profesionalism.
Sursa: http://romanianmalpraxis.blogspot.com/2008/06/dosarul-celor-20-de-
nou-nascuti-morti.html, de luni, 23 iunie 2008
6. Un posibil dosar de malpraxis, in care este pomenit numele unui renumit
ginecolog din Capitala, sta pe masa Parchetului Bucuresti.
O femeie de 36 de ani, mama a doi copii, il acuza pe medic ca i-a sectionat
ureterul in timpul unei operatii de chist ovarian. Dupa alte patru interventii in doar o luna,
pacienta avea sa ramana cu un singur rinichi si fara nicio explicatie, sustine ea.
Acum, dupa mai bine de un an de cand s-au intamplat toate, dar in care a luptat sa
se recupereze, dupa cum spune, cere sa i se faca dreptate.
Daniela Alexandru, jurista de profesie, spune ca din 4 februarie 2009 viata i-a
fost data peste cap.
Depistata cu un chist pe ovarul drept, femeia, de loc din Targoviste, spune ca a
venit la Bucuresti si a fost operata de medicul Gheorghe Peltecu, la Spitalul
Filantropia.
Il acuza pe doctor ca i-a sectionat ureterul drept, in urma operatiei, si astfel i-a fost
afectata functia renala. La sapte zile de la interventie, ar fi aparut complicatiile.
Medicii au intervenit din nou, pentru ca in abdomen s-a acumulat urina. Iar la
cateva zile, chirurgii au operat-o a treia oara, tot la Filantropia, pentru ca avea ocluzie
intestinala.
Iar chinul nu s-a incheiat, sustine pacienta. Dupa a treia operatie, medicii de la
Filantropia au trimis-o la Fundeni, invocand si o problema renala. Acolo, pretinde ea,
tomografia a aratat o plaga la ureterul drept, asa ca a urmat interventia cu numarul patru.
Daniela Alexandru il acuza pe medicul Gheorghe Peltecu de malpraxis si cere sa
fie tras la raspundere. A depus si o plangere penala la Pachet pe numele acestuia.
37
Medicul reclamat nu comenteaza cazul, precizeaza doar ca lasa institutiile abilitate
sa se pronunte. Profesorul este considerat de colegii sai drept unul dintre cei mai buni
specialisti in ginecologie, cu o experienta medicala de peste 25 de ani.
Pacienta vrea sa ceara in instanta daune morale de 600.000 de euro si daune
materiale de 7.000 de euro.
Plangere pacientei care a fost operata la Spitalul Filantropia a fost depusa in 12
februarie 2010, la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1, Bucuresti.
De acolo, plangerea a fost trimisa la sectia 4 Politie pentru cercetari.
Pacienta care il acuza de malpraxis pe doctorul Gheorghe Peltecu spune ca va cere
daune, pentru ca dupa cele patru interventii chirurgicale recuperarea a fost cumplita si
costisitoare
Sursa: Stirileprotv.ro, (http://stirileprotv.ro/stiri/social/acuzatii-de-malpraxis-
pacienta-cere-daune-de-peste-600-000-de-euro.html)
CONCLUZII
Malpraxisul este un subiect sensibil pentru profesioniştii din lumea medicală.
Deşi majoritatea cadrelor medicale nu au fost niciodată acuzate de malpraxis, tot atâţia
medici se tem de o posibilă acuzaţie de malpraxis.
Malpraxisul este o temă pentru care este nevoie să se facă mai întâi distincţia
între greşeală şi eroare. Greşeala constă în nerespectarea regulilor privind comportarea
profesională a unui medic, în situaţia în care un alt medic cu aceeaşi pregătire
profesională le respectă. Eroarea este considerată că intervine atunci când evoluţia
complicată a bolii sau simtomele atipice îl fac pe medic să reacţioneze în acelaşi mod
indiferent de situaţia în care se află.
Malpraxisul are o definiţie legală cuprinsă în legea nr. 95/2006 privind reforma în
sectorul sanitar. “Malpraxis este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului
medical , sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând
răspunderea civilă a personajului medical şi a furnizorului de produse şi servicii
38
medicale. În această definiţie malpraxisul presupune o eroare profesională, săvârşită în
exercitarea atribuţiilor de medic şi generatoare de prejudicii asupra pacientului”.
Malpraxisul, în multe cazuri, este rezultatul unei munci în echipă. Răspunderea
personală a medicului (malpraxisul) poate să opereze numai în situaţiile în care există
criterii clare care să poată determina exact contribuţia individual.
Malpraxisul nu este valabil în două situaţii. Personalul medical nu este
răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse atunci când acestea sunt cauzate de
condiţiile de lucru, de dotarea insuficientă cu echipament de diagnostic şi tratament, în
cazul infecţiilor nosocomiale, a efectelor adverse, complicaţiilor şi riscurilor acceptate,
viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, a
medicamentelor şi substanţelor sanitare folosite. În aceste situaţii, răspunderea va fi a
spitalului, pentru neasigurarea condiţiilor necesare ale realizării unui act medical de
calitate.
Malpraxisul nu este valabil nici în cazul în care medicul acţionează cu bună
credinţă în situaţii de urgenţă cu respectarea competenţei acordate.
Legea 95/2006 stabileşte o procedură prin care sunt evidenţiate cazurile de
răspundere profesională pentru medici, farmacişti şi alte persoane din domeniul asistenţei
medicale.
O noutate în România, în sensul că se constituie la nivelul fiecărui judeţ şi al
municipiului Bucureşti, este realizarea comisiei de monitorizare şi competenţă
profesională pentru cazurile de malpraxis. Această comisie de malpraxis are o
cuprindere largă, dispune de o listă de experţi care, în cazul în care este sesizată de
victima unui malpraxis, stabileşte o expertiză ce cuprinde elementele necesare şi
răspunde la întrebarea dacă a fost sau nu malpraxis. Decizia comisiei de malpraxis se
comunică tuturor persoanelor implicate, inclusive asiguratorului, în termen de cinci zile
calendaristice. Dacă asiguratorul nu este de acord cu decizia comisiei de malpraxis, o
poate contesta la instanţa judecătorească competentă.
Comisia de malpraxis are o intervenţie specifică unei comisii de expertiză
deoarece decizia ei poate fi contestată la instanţa de drept comun. În situaţia în care se
39
decide realizarea unei contestaţii la decizia comisiei de malpraxis, se vor face şi alte
expertize şi se pot administra alte probe pentru ca instanţa să decidă dacă a fost sau nu
malpraxis şi care sunt modalităţile de despăgubire a persoanei afectate de malpraxis.
Malpraxisul este o noţiune care trebuie cunoscută atât de către medici cât şi de
pacienţi. “Medicii trebuie să ştie ce este malpraxisul, să-şi anunţe imediat avocatul în
situaţia în care sunt ameninţaţi cu o acuzaţie de malpraxis şi să poarte în buzunar
asigurarea obligatorie de malpraxis. Numai cu hotărârea fermă că sunt apăraţi împotriva
malpraxisului, medicii îşi vor putea desfăşura profesia în linişte”.
Malpraxisul este tot mai vizat de pacienţi, potrivit prof. Univ. Dr. Mircea Duţu -
Preşesintele Universităţii Ecologice Bucureşti. deoarece există în prezent o predispoziţie
de a reclama practica medicală. Cu toate acestea, pacientul trebuie să conştientizeze
faptul că nu orice litigiu trebuie să ajungă în faţa unei comisii de malpraxis şi că ambele
părţi, pacientul şi medicul acuzat de malpraxis, pot ajunge la o înţelegere, prin
intermediul unui mediator, fără a mai bate la uşa Parchetului.
BIBLIOGRAFIE
40
1. Av. Loredana MILOS: Raspunderea juridica pentru malpraxis in Revista
Electronica “Pharma-Business”
(http://www.pharma-business.ro/juridic/raspunderea-juridica-pentru-
malpraxis.html)
2. Anca Dumitrescu Malpraxis medical in Revista Electronica Avocatnet
“http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_14962/Malpraxis-medical-I-
Actiunea-in-instanta-si-modalitatea-de-despagubire.html”
3. Raport activitate Comisia de disciplina a CMR :
http://www.cmr.ro/content/blogsection/26/47/
4. http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/
41