Cupr

ins/

Сод

ерж

ание

:

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA».Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированноеРегистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290.Главный редактор: Татьяна СмешнаяЖурналисты: Ольга Коларь, Татьяна МихайловаМенеджер по рекламе: Ксения СэкэрянуРедакционная коллегия: Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи,Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки, Владислав Швец, Ион Магу.Дизайн: Николай ВербицкийАдрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70

Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice».– публикации на коммерческой основе.Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодательЖурнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

Stabilirea procedurii de declarare a instrumentelor de plată în numerar trecute peste frontiera vamală de către instituţiile bancare şi alte persoane juridicepag. 29-30

Prevenirea corupţiei în organele vamale în contextul implementării Metodologiei evaluării riscurilor de corupţie în instituţiile publicepag. 31-32

Echipele mobile: funcţii şi competenţepag. 33-36

Pericol nu existăpag. 37

Expertiza mărfurilor în laboratorul vamalpag. 38-42

Отрасль:Константин Берестяну:Молдова в начале пути к цивилизованномуавторынку стр. 43-45

Colaborare:În atenţia agenţilor economici şi a persoanelor fizice...pag. 46

Evenimente:Александр Попов: Я за чуткие, но профессиональные отношения с кадрамистр. 47-49

Statistica Vamalapag. 50

Интервью номера:Причины и следствия приказа «О некоторых мерах по защите прав потребителей»стр. 2-4

Тема номера:«Работа на таможенном досмотре в Аэропорте - очень ответственная и напряженная»стр. 5-8

Trecerea bunurilor peste frontiera vamală de către persoane fizicepag. 9-12

Правила ввоза/вывоза товаров в соседние страныстр. 13-14

Reguli:Documentele şi informaţiile necesare pentru stabilirea valorii în vamăpag. 15-16

Aspecte legale vizînd importul unor categorii de mărfuri - inadvertenţe şi lacune pag. 17-21

Sistemul Intranet din cadrul Serviciului Vamalpag. 22-23

Controlul vamal şi pericolul pandemieipag. 24

Comentarii:Ион Мереуцэ: Южное лицо молдавской таможни поддерживает имидж страныстр. 25-28

2 3

INTERVIEW- Господин Бостан, в марте текущего года вступил в силу приказ Министер-ства экономики и торговли «О некото-рых мерах по защите прав потребите-лей». Этот документ предусматривает введение обязательной сертификации каждой партии определенной груп-пы товаров. Новые правила навели, скажем так, немало шума. Хотелось бы узнать, чем все-таки была вызвана необходимость установления новых правил?

- Ну, тут нужно привести предысто-рию. На протяжении долгого време-ни в подчинении Министерства эко-номики и торговли находится Главная государственная инспекция по надзо-ру за рынком, метрологии и защите прав потребителей. Так вот, в про-цессе своей повседневной деятель-ности сотрудники этого подразделе-ния обнаруживают в разное время, в различных объемах некачественную продукцию. И вот, в результате про-веденного анализа ситуации, экспер-ты идентифицировали самые, скажем так, «проблематичные» категории то-варов. Их выделили в отдельную группу. В министерстве долго дума-ли над тем, как установить контроль, не допустить попадания на рынок не-соответствующих требованиям каче-ства товаров. В итоге остановились на введении самого действенного и эффективного механизма проверки, то есть, решили применить контроль каждой отдельной партии груза на та-можне. Так и был разработан вышеу-помянутый приказ. Мы допускали, что данное реше-ние вызовет массу недовольства. Но тем не менее пошли на это, так как введенный механизм, несмотря ни на

что, является самым эффективным с точки зрения гарантирования каче-ства и безопасности. И уже сегодня можно сказать, что он оправдал себя в части обеспечения качества про-дукции. Но в то же время нужно при-знать, что документ превзошел все наши ожидания по части негативной реакции коммерческого бизнеса.

- Значит, в министерстве это все-таки ощутили?

- Конечно. Уже через несколько дней после вступления приказа в силу, не говоря о недовольстве внутри стра-ны, последовала реакция со сторо-ны отраслевых комиссий Европей-ского союза, министерств экономи-ки Румынии, России, Беларуси, дру-гих стран СНГ, а также Торгово-про-мышленной палаты США в Молдове. Плюс ко всему, группа молдавских импортеров подала на Министерство экономики и торговли в суд. Я бы хотел рассказать о том, как должна была действовать новая си-стема проверки качества. Если в Молдову завозится новая партия то-вара, тогда на нее проводится полная сертификация: подача заявки, пре-доставление проб, идентификация, испытания и т.д. Только после это-го выдается сертификат. На момент введения новых правил предполага-лось, что все это время груз должен храниться на таможенном складе. Но в первые же дни ситуация заставила нас несколько пересмотреть условия. В итоге, на момент таможенного кон-троля экономический субъект дол-жен был представить заявку, зареги-стрированную в органе сертифика-ции. Тем самым удостоверялся факт

начала процедуры сертификации, и экономическим субъектам разреша-лось проехать на таможенную терри-торию страны и выгрузить товар на своем складе. При этом не допуска-лась реализация товара. К ней мож-но было приступит лишь после того, как хозяйствующий субъект получал сертификат, подтверждающий соот-ветствие товара действующим нор-мам. В случае же, если выявлялись отклонения, экономический субъект попадал в «черный список», и в следу-ющий раз проверка проводилась бы с обязательным нахождением груза на таможенном складе. Но это довольно сложный механизм, и мы убедились в этом совсем скоро. Понимаете, на практике получи-лось так, что грузы уже впустили в страну - под честное слово предпри-нимателя о том, что товар не будет реализован. В ходе же тестирования эксперты выявили несоответствие товара. По логике вещей, в таких слу-чаях должно последовать либо уни-чтожение продукции, либо ее реэк-спорт. Если честно, о таких случаях мне не известно. При этом из обще-го количества выданных за данный период сертификатов в 10% случаев обнаружены нарушения различного рода. Из них половина относится к недостаточной маркировке, что мож-но устранить. А остальное, как это

Причины и следствияприказа «О некоторых мерах по защите прав потребителей»Интервью с начальником Главного управления инфраструктуры качества Министерства экономики и торговли Лилианом Бостан.

Интервью номера

2 3

INTERVIEWни прискорбно, попало на рынок, так как многие импортеры нарушили свое обещание дождаться сертификата. В случае, если бы этот груз на-ходился на таможне, проблем бы не было. Сейчас же мы вынуждены «ло-вить» это некачественные товары в торговой сети.

- Судя по всему, несмотря на добрые намерения, у Главной государствен-ной инспекции по надзору за рынком, метрологии и защите прав потребите-лей работы не поубавилось?

- Скорее, нагрузка даже увеличится. Дело в том, что в Молдове зареги-стрировано порядка 120 тысяч хозяй-ствующих субъектов, большая часть которых занимается торговой дея-тельностью. При этом штат инспек-ции насчитывает всего 80 инспекто-ров. Думаю, комментарии тут излиш-ни. Так вот, анализ ситуации, сло-жившейся на протяжении последних месяцев, подталкивает нас к необхо-димости несколько изменить фор-мат проверки качества различных то-варов народного потребления. Ведь контроль в этой области может осу-ществляться либо посредством сер-тификации до размещения на рынке, либо посредством жесткого государ-ственного надзора непосредственно в торговой сети. Я уже сказал, что по истечении трех месяцев министерство детально и довольно критично проанализиро-вало результаты введения приказа в действие. Эксперты сделали некото-рые выводы. Первый – даже если мы установили этот фильтр на таможне, через него проходит исключительно легальный бизнес. И он совершенно не распространяется на контрабанд-ные поставки, в том числе из придне-стровского региона. Более того, этот контроль никоим образом не спосо-бен остановить поток местной кон-трафактной продукции. Учитывая именно эти моменты, напрашивается усиление другого на-правления деятельности контролиру-ющих органов: проверка качества и подлинности товара на полках мага-зина. Поэтому все больше экспертов склонны считать целесообразным в период кризиса упростить систему ввоза, но ужесточить контроль в тор-говой сети. И, чтобы не распылять усилия Главной государственной ин-спекции по надзору за рынком, ме-

трологии и защите прав потреби-телей, надлежит проводить внезап-ные тематические проверки качества определенных групп товаров. Кстати, эта практика применяется во многих развитых странах.

- Господин Бостан, но многим было непонятно, что значит сертифици-ровать товары, на которые сертификат был выдан ранее?

- В основной своей массе сертифика-ты были выданы на период действия того или иного контракта. В среднем, это один год. Признаюсь, с этим у нас были связаны определенные труд-ности. Поэтому специалисты мини-стерства разработали и настояли на введении дополнительного механиз-ма идентификации каждой партии, которая завозится впоследствии. И объясню почему. Мы считаем несколько пороч-ной широко применяемую «схему 2» при сертификации именно пищевой продукции в Молдове. В этом случае сертификат выдается на длительный срок, на всю продукцию, которая бу-дет завезена в будущем (с изменением применяемого сырья, рецептуры, тех-нологических параметров при изго-товлении и т.д.), согласно какому-то контракту с определенным постав-щиком. При этом физическая про-верка проводится только на первую партию, а все последующие завоз-ятся без дополнительного тестиро-вания. Что душой кривить, нам из-вестны случаи, когда впоследствии под выданным сертификатом в стра-ну поступала не самая качественная и безопасная продукция. Я не говорю, что бизнесменов, идущих на такие нарушения, много. Но статистиче-ски очень высок уровень вероятно-сти, что хозяйствующий субъект вос-пользуется полученным сертифика-том для совершения незаконных дей-ствий. Мы же должны этому как-то противостоять… Так вот, еще год назад мы изучи-ли ситуацию и выявили, что около 50% всех действующих сертифика-тов выданы по принципам «схемы 2», которая, по мнению экспертов в дан-ной области, является самой пробле-матичной. В свое время специалисты вообще предлагали исключить ее из всего списка восьми действующих схем, каждая из которых предусма-тривает определенный набор проце-

дур проверки качества продукции. Но потом выяснилось, что есть позиции, на которые ни одна другая схема, кро-ме второй, не может быть применена. Однако на определенном этапе поче-му-то «забыли», что ее можно исполь-зовать в очень небольшом количестве случаев.

- Господин Бостан, вы сказали, что свое недовольство в связи с введением новых правил высказали отраслевые структуры стран ЕС, СНГ. Чем кон-кретно они возмущены?

- В первую очередь, некоторые сочли наши нововведения, как дискрими-национные действия по отношению к экономическим субъектам. Во-вто-рых, зарубежные эксперты считают, что наши действия возводят допол-нительные препятствия для разви-тия торговли. Эти «замечания» по-ступили от Евросоюза и ТПП США в Молдове. А вот страны Содружества неза-висимых государств сослались на то, что, введя эти правила, мы проигно-рировали положения ранее подпи-санных соглашений. Но это далеко не так. Еще в 1992 году страны-чле-

Интервью номера

4 5

INTERVIEW

ны СНГ подписали документы, пред-усматривающие взаимное признание сертификатов качества. Да, я согла-сен, что тогда это можно было делать. Сейчас же, когда практически каждое отдельное государство Содружества разработало и применяет собствен-ные стандарты качества, подписан-ные ранее документы потеряли свою актуальность. Что именно предусматривают эти соглашения? В соответствии с его положением, стороны-участницы взаимно признают сертификаты со-ответствия, выданные другими стра-нами, согласно определенной проце-дуре. Это было в 1992 году. Но данная процедура была разработана лишь в 2001 году. Этот документ называется “Порядок признания сертификатов соответствия, выданных в странах СНГ”. Понятно, что с тех пор ситуа-ция несколько изменилась. Но, несмо-тря на это, мы до сих пор продолжаем руководствоваться в своей деятельно-сти предписаниями этого документа. Таким образом, если в Молдову из стран СНГ завозится товар, сопро-вожденный определенным пакетом документов, - сертификатами каче-ства, происхождения, протоколом ис-пытаний и пр., - мы беспрепятствен-но пропускаем его. Кстати, на основа-нии этих правил у нас с начала этого года признано порядка 160 сертифи-катов соответствия. Так что обвине-ние в том, что мы не соблюдаем по-ложения двусторонних соглашений, – необоснованны. Но мы лишены возможности делать это в условиях, когда партия товара из какой-либо

страны Содружества не сопровожде-на никакими документами. Нас обвинили и в том, что в этот список попали «случайные» позиции. Может быть, это отчасти и так. Но тут нет вины Министерства экономики и торговли. Дело в том, что предложе-ния по данному списку выдвигались и, нужно сказать, жестко отстаива-лись отраслевыми структурами.

- Введение этого приказа в действие просто совпало с кризисом или та-ким образом государство попыталось простимулировать в условиях кризиса спрос на товары отечественного про-изводства?

- Это случайное стечение обстоя-тельств. Всем же известно, что та-можня обеспечивает существенные сборы в бюджет. И в нынешних усло-виях, наоборот, было бы логичным упростить систему провоза товаров через границу. Высказывалось и мнение о том, что якобы вводя обязательную сер-тификацию каждой партии товара, мы тем самым обеспечиваем допол-нительные сборы в бюджет посред-ством сертификационный учреж-дений. Ничего подобного. В респу-блике аккредитовано шесть органов по сертификации, области деятель-ности, которых покрывают позиции, указанные в приказе. Большая их часть – частные структуры. Так что судите сами.

- Господин Бостан, каждый раз, когда у нас проводятся те или иные измене-

ния, говорят о том, что таков междуна-родный опыт, и мы должны его вне-дрять. Но, судя по реакции тех же ев-ропейских структур, Молдова на этот раз изменила этой практике?

- Как раз нет. Мы не выступили, ска-жем так, пионерами в части введе-ния данного механизма в отношении определенных групп товаров. Если взять опыт Европейского союза, то у них широко применяется проверка качества именно на границе. То есть груз завозится в зону таможенного контроля и находится там до тех пор, пока специалисты не «разберутся» с качеством и т.д. Это может длиться и два, и пять дней, и более. Мои коллеги нашли документ, который детально описывает схему проверки на границе европейских стран свежих овощей и фруктов. Так вот, там через жесткую систему сер-тификации проходит каждая отдель-ная партия. И продукция попадает на внутренний рынок только после вы-дачи сертификата.

- Да, но там есть технические возмож-ности для оперативного тестирования качества. Наши подразделения по сер-тификации обладают способностью быстро и эффективно провести кон-троль? Просто многие импортеры го-ворили о том, что у нас-то не хватает мощностей…

- Как это не хватает? У нас предоста-точно специалистов, да и техниче-ских возможностей. Но тут не нужно забывать о том, что процедура, тести-рование - несколько длительный про-цесс. И это не зависит от технических возможностей. Ну давайте рассмо-трим эту цепочку детально. Начина-ется все с подачи заявки, отбора проб – на это уходит, в общей сложности полдня и более. После этого следуют лабораторные исследования. А вот эта составляющая и занимает больше всего времени. Но, хотим мы того или нет, специалисты должны соблюсти все правила по проведению экспер-тизы. А на анализ по микробиологии уходит 5-7 дней. Вот и все. Так что, как бы там ни было, пра-вила есть правила, и их нужно со-блюдать. Да, возникают трудности определенного характера. Но, как го-ворят, цель оправдывает средства…

Татьяна Смешная

Интервью номера

4 5

HOLIDAYТема номера

- Господин Калиман, что из себя представляет Таможенный пост «Аэропорт»? И в чем заключается специфика его повседневной дея-тельности?

- Сразу же хочу отметить, что до ре-структуризации, которая была про-ведена в таможенных органах респу-блики, наше подразделение имело статус таможни, а не таможенного поста, как в настоящее время. Тогда и штат, и полномочия были намно-го больше. Сейчас же ситуация не-сколько изменилась. Но как бы там ни было специфика деятельности нашего поста заключается в том, что он выполняет функции пригранич-ного таможенного органа. Всего по штатному расписанию у нас работа-ет 47 сотрудников. При этом в струк-туре поста есть два сектора: транс-

портный и пассажирский. В транспортном отделе работает 9 человек и 38 – в пассажирском. По-сле того, как в действующее законо-дательство были внесены некоторые поправки, предоставляющие эконо-мическим субъектам право прово-дить таможенное оформление гру-зов по месту регистрации, объем работы транспортного отдела не-сколько сократился. Пассажирский отдел поделен на два подразделения – прилет и вылет. Наши сотрудники обслуживают VIP-зал и зал для де-легаций. Говорить о том, что у сотрудни-ков нашего поста какие-то особые обязательства, функции – сложно. Как и таможенные инспекторы, ра-ботающие в других подразделениях, наши работники проводят таможен-ное оформление грузов, проверяют

законное перемещение ценностей, различных предметов, деклариро-вание товаров, провозимой валюты, взимают таможенные платежи. При выявлении нарушений составляют протоколы.

- А каковы самые частые нарушения, которые выявляют сотрудники та-моженного поста «Аэропорт»?

- Большинство нарушений, по ко-торым возбуждают уголовные дела, составляют протоколы, относятся к вылетающим гражданам. В боль-шинстве случаев они касаются неде-кларирования валюты. Физическое лицо, независимо от того, являет-ся оно резидентом или нет, вправе вывозить из Молдовы, устно декла-рируя денежную сумму до 10 тысяч евро. В случае вывоза суммы от 10

«Работа на таможенном досмотре в Аэропорте - очень ответственная

и напряженная»Интервью с начальником Таможенного поста

«Аэропорт» Константином Калиман.

6 7

HOLIDAYHOLIDAY

до 50 тысяч евро декларант обязан представить либо разрешение бан-ковского учреждения, либо доку-мент, подтверждающий ввоз этих средств на территорию Молдовы (TV-28). С начала текущего года на-шими сотрудниками было предот-вращено два случая незаконного вы-воза крупных сумм. По этим фактам возбуждены уголовные дела. В первом случае речь идет о гражданке Молдовы, выезжающей на постоянное место жительства в Канаду. Она задекларировала 10 тысяч евро, а при досмотре тамо-женный инспектор выявил еще 17,5 тысяч евро. В случае, если вина по-дозреваемой будет доказана, деньги, превышающие задекларированный уровень, скорее всего, будут конфи-скована. Во втором случае, физиче-ское лицо попыталось незаконно вывезти 7,5 тысяч евро. В текущем году у нас зарегистри-рованы и случаи конфискации това-ра. Дело в том, что в соответствии с требованиями законодательства, физическое лицо вправе ввозить без уплаты таможенных платежей товаров личного пользования стои-мостью до 200 евро. А вот за товары, которые превышают установленный уровень, придется платить таможен-ные платежи. При этом раньше фи-

зические лица могли провозить че-рез границу товары стоимостью до 500 евро. Когда обнаруживается не-задекларированный товар, состав-ляется соответствующий протокол, который передается для дальнейшей работы в подразделения по предот-вращению и борьбе с таможенными правонарушениями. Как правило, та-кие товары подлежат конфискации.

- Господин Калиман, как вы считае-те, в чем причина того, что граждане незаконно пытаются перевезти через таможенную границу страны денеж-ные средства? Это, скорее всего, не-знание правил или все-таки они на-деются на удачу?..

- Как бы там ни было, незнание не освобождает от ответственности. Но, по моему личному убеждению, в подавляющем большинстве случаев физические лица руководствуются принципом: «авось, пронесет». По поводу незнания правил и норм провоза денежных средств и товаров через таможенную грани-цу физическими лицами скажу так: в нашем случае это практически ис-ключено. Тут нужно понимать, что каждый ответственный гражданин, выезжающий из страны, наводит справки по поводу того, каким пра-

вами он обладает. Плюс к этому, каждый из них интересуется какие товары и в каком объеме он может вывозить. А вообще, мы к вопросу инфор-мирования подошли очень ответ-ственно. Дело в том, что в соответ-ствии с положениями Регламента та-моженного контроля, перед тем, как пройти досмотр, граждане должны иметь доступ к информации о сво-их правах и обязанностях. Так что и для вылетающих, и для прибы-вающих физических лиц мы под-готовили необходимую информа-цию, которая вывешена на специ-альных панно. И отговорки о том, что кто-то не знал об ограничениях и так далее, просто необоснованны. Более того, любой человек вправе обратиться за устной консультаци-ей, и наши сотрудники предоставят ему полные и обоснованные данные на интересующую тему, а также мы создали так называемую телефон-ную «горячую линию». Очень жаль, но почему-то люди все еще предпочитают рисковать. Ведь сегодня очень просто и совер-шенно недорого можно перевести средства из одной страны в другую. Думаю, уже совсем скоро граждане осознают преимущества следования букве закона и перестанут рисковать.

Тема номера

6 7

HOLIDAYHOLIDAY- Законодательством установлено ограничение на провоз физически-ми лицами товаров – на сумму свы-ше 200 евро. В связи с этим в тамо-женном посту Аэропорт, наверня-ка, хватает работы для сотрудников подразделения, занимающегося во-просами определения таможенной стоимости товаров?

- Это было раньше, а с тех пор, как начала действовать система «едино-го окна», каждый инспектор лично проводит так называемую оценку товаров. В последнее время граж-дане все чаще предъявляют при та-моженном досмотре товаров чеки. Но если таможенный офицер ви-дит, что цена в чеке занижена, то имеет полное право обратиться за консультацией экспертов в области определения таможенной стоимо-сти товара, которые работаю в шта-те. Но на самом деле мы очень ред-ко сталкиваемся с такими ситуаци-ями. Потому что в основном везут товары, стоимость которых обще-известна.

- А с провозом изделий из золота и драгоценных камней как обсто-ят дела?

- Это отдельная тема для разговора. По законодательству, одно физиче-ское лицо вправе провозить через таможенную границу пять единиц различных украшений из драго-ценных металлов. Это положение действует уже долгое время. Однако я не раз говорил о том, что это по-ложение законодательства устарело, и в этом плане нужно пересмотреть нормы законодательства, регламен-тирующие этот процесс. С такой инициативой я выступал неодно-кратно. Понимаете, сегодня через тамо-женный контроль проходят пред-ставители различных культур. И тут нужно учитывать, что у некоторых национальностей большое количе-ство украшений из золота, платины является показателем достатка, до-казательством высокого положения в обществе. Очень часто таможен-ный контроль проходят женщины, у которых только браслетов из золота как минимум 5-7 единиц, не говоря уже о цепочках, кольцах, сережках. Поэтому я убежден в том, что дей-ствующие правила устарели, и на-

зрела необходимость пересмотреть правила.

- Господин Калиман, а в последнее время система досмотра, проверки багажа пассажиров изменилась?

- Конечно, последние годы мы ак-тивно работаем над совершенство-ванием данного процесса. Хотим мы того или нет, но таможня обяза-на осваивать международные стан-дарты, в том числе в ходе проверки граждан въезжающих или выезжа-ющих из страны. Прежде всего, мы должны ускорить этот процесс. И в этом плане нам удалось добиться не-плохих результатов. Дело в том, что в последние годы наш пост был оснащен совре-меннейшими системами контроля. Я имею в виду сканеры. Их исполь-зование позволяет инспекторам не только выявлять в багаже все запре-щенные к ввозу/вывозу товары, но и облегчает работу таможенников, ускоряет процесс прохождения кон-троля и так далее. Помимо этого, в зоне таможен-ного контроля мы внедрили широко распространенную в развитых стра-нах систему двух коридоров – «крас-ный» и «зеленый». При этом пасса-жир сам выбирает по какому коридо-ру ему пройти. Что такое «красный» коридор? По нему проходят лица, которые знают, что им есть что деклариро-вать. Он заполняет декларацию, его ручная кладь подвергается физиче-скому досмотру, сканируется. «Зеленый» коридор предназна-чен для пассажиров, которым нече-го декларировать. В основном, воз-

можностью проследовать по нему пользуются иностранные гражда-не, бизнесмены. Правда, таможен-ный сотрудник вправе обратиться к ним с просьбой пройти таможен-ный контроль. Правила позволяют делать это. Но я всегда повторяю своим под-чиненным, что мы должны вести себя корректно, лояльно, больше, как говориться, открывать «зеле-ный» коридор. Мы же работаем здесь не для того, чтобы нас боялись, мы должны себя так преподнести, что-бы нас уважали. - А такое понятие, как «рейсы с повы-шенным риском», еще существует?

- Естественно. И мы от этого никуда не денемся. Анализ статистических показателей доказывает, что пасса-жиры рейсов из Стамбула не пере-стают пытаться ввезти в республи-ку изделия из золота для продажи. Собственно, как и из Москвы. По другим направлениям есть повы-шенный риск незаконного вывоза валюты, табачных изделий. Признаюсь, с этой методикой я несколько не согласен. По моему мнению, все без исключения рейсы сопряжены с определенными риска-ми. Я всегда говорю своим подчи-ненным, что в нашей непростой ра-боте нельзя расслабляться. Потому что контрабандисты не действуют спонтанно. Они серьезно готовят-ся к той или иной попытке незакон-ного провоза товаров, валюты, изде-лий из драгоценных металлов. Изу-чают ситуацию в аэропортах стран следования, выбирают различные маршруты.

Тема номера

8 9

HOLIDAYHOLIDAY- Господин Калиман, по моему мне-нию, в таможенных органах в аэро-порте не могут работать случайные люди. Я ошибаюсь или нет?..

- Вы абсолютно правы. Кстати, я об этом не перестаю говорить. Прежде всего, о том, что каждый таможен-ник, работающий на таком посту, как наш, должен быть психологом. Например, я психологию не изу-чал, но по поведению человека, его взгляду, жестам могу определить, напряжен он или нет. И кстати, это пришло ко мне за время работы в таможне. Тут важен опыт, который накапливается годами. Вот почему в нашем случае ротация кадрового состава не совсем приемлема. Я не спорю, в этом есть свои положи-тельные стороны, но только не для сотрудников нашего поста. Объясню почему. Во-первых, как я уже отметил, наши сотруд-ники должны быть психологами. Во-вторых, в нашем деле есть спе-цифика, которую специалисты изу-чают довольно долгое время. В-тре-тьих, не нужно забывать и о внеш-нем виде таможенников. Кстати, я бывал в зарубежных командиров-ках и хочу сказать, что в таможнях европейских стран этому вопро-су уделяют повышенное внимание. Проводят специальный отбор пре-тендентов на вакансии в аэропор-тах, пунктах с повышенной прохо-димостью туристов. По правилам, они должны быть высокого роста, стройные. Более того, для отобран-ных лиц проводятся специальные курсы. В-четвертых, таможенник, работающий в аэропорте, должен владеть хотя бы одним иностран-ным языком. Нужно же как-то об-щаться с иностранцами. В то же время сотрудники таких подразде-лений как наше, должны быть урав-новешенными, сдержанными. Ведь в повседневной деятельности нам приходится сталкиваться с различ-ными людьми, позволяющими себе и не совсем корректные высказыва-ния. Мы же обязаны с достоинством и спокойствием выдержать это.

- А штатных сотрудников хватает?

- Знаете, это больной для меня во-прос. Может быть, это кому-то не понравиться, но я скажу: людей не хватает. В одной смене работа-

ет семь инспекторов. Временами получается так, когда кто-то боле-ет и не выходит на работу. И это при том, что по моим оценкам, в одной смене в пассажирском отде-ле должно работать 12 таможенни-ков. Я обосную свою позицию. На отлет надо минимум три человека, на прилет – два, в это время обслу-живать сканеры должны три со-трудника, и по одному в VIP-зале, на проверке самолета и на досмотре багажа. В обязательном порядке не-обходимо иметь и начальника сме-ны, который в любой момент смо-жет оказать помощь, консультацию сотрудникам. Понимаете, работа на таможенном досмотре в аэропорте очень ответственная и напряжен-ная. Вот и получается, что нагруз-ка на одного инспектора очень вы-сокая.

- Наступил сезон отпусков. Нагруз-ка еще больше увеличится. Готовы к работе в усиленном режиме?

- Я не могу сказать, что в летний пе-риод очень уж увеличивается объем работы. Да, растет количество ави-арейсов, поток пассажиров – при-мерно на 20%, но это не означает, что у таможенников появляется до-полнительный фронт для деятель-ности. Просто основная масса вы-летающих или прибывающих в страну граждан – это туристы. А с отпускниками у нас особых про-блем не возникает. Готовы мы к сезону отпусков? Знаете, мы в любой ситуации вы-полняем свои обязанности. И для этого не нужно как-то специально или дополнительно готовиться.

- А к иностранным туристам приме-няется какой-то особый подход?

- Мы никогда не делили людей, про-ходящих таможенный контроль, на «наших» и «ваших». Перед законом все равны. Поэтому тут нет никаких привилегий.

- Господин Калиман, нарушения ка-кого характера чаще всего допускают иностранные граждане?

- Больше всего проблем у иностран-цев на отлете возникает с вывозом ва-люты. Потому что их основная масса проходит через «зеленый» коридор, который, как я уже сказал, освобож-дает их от физического досмотра. Так вот, на ввоз валюты у нас огра-ничений нет, но если сумма превы-шает 10 тысяч евро, человек в обяза-тельном порядке должен письменно задекларировать эти средства. Тогда, покидая нашу страну, у него не воз-никнет проблем. В таких случаях мы вынуждены следовать букве закона, и прибегаем к возбуждению уголовных дел. Такие ситуации у нас уже были.

- А с вывозом культурных ценностей проблем не было?

- В моей практике таких случаев не было. Я не могу сказать, что люди не вывозят какие-то ценности, явля-ющиеся в основном, семейными ре-ликвиями. Но тут они изучают зако-нодательство и серьезно, ответствен-но готовятся к этому. Дело в том, что для беспрепятственного вывоза не-обходимо получить разрешение ми-нистерства культуры и туризма.

Татьяна Михайлова

Тема номера

8 9

HOLIDAYTema numãrului

Din timpuri străvechi oamenii fă-ceau negoţ cu surplusul produselor, fa-bricate în procesul de producţie. La apa-riţia formaţiunilor statale negustorii, care practicau schimbul de produse sub formă de vînzare-cumpărare, adică fă-ceau comerţ particular, au sesizat impor-tanţa şi avantajul comercializării produ-selor în alte state, decît cele de reşedinţă, deseori foarte îndepărtate. De regulă, cu cît mai departe se afl a cumpărătorul şi călătoria era mai periculoasă, cu atît pro-fi tul era mai mare. Din momentul, cînd circulaţia mărfurilor a devenit intensă şi profi tabilă, a apărut şi necesitatea re-glementării acestei activităţi economice de valorifi care a mărfurilor în procesul de vînzare-cumpărare. Statele au prins a institui organe de percepţie (încasare) a impozitelor sau taxelor ofi ciale atît la trecerea bunurilor din teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat, cît şi în interior, de la comercianţii care aveau profi t. Astfel au fost instituite funcţii vamale şi fi scale, care, din cîte se pare, de la bun început, erau îndeplinite de către aceleaşi persoa-ne. Aceste lucruri se întîmplau cu mult înaintea erei noastre, totuşi, date despre vameşi găsim abia în Sfînta Scriptură, cu referire la evanghelistul Matei, fost va-meş de profesie şi la Zaheu, „care era mai marele vameşilor din Ierihon”. Mul-te s-au întâmplat de atunci, multe denu-miri au fost schimbate, multe ordine şi reguli modifi cate, neschimbate rămîn doar funcţiile, atribuite organelor vama-le de către stat privind reglementarea tra-fi cului de mărfuri şi călători peste fron-tiera vamală. Tema comentariului curent o constituie anume călătorii, adică per-soanele fi zice. Cine sunt acestia? Dacă Legea Republicii Moldova cu privire la modul de introducere şi scoa-tere a bunurilor de pe teritoriul Republi-

cii Moldova de către persoane fi zice nr. 1569-XV din 20.12.2002 defi neşte no-ţiunea de persoană fi zică drept rezident sau nerezident care nu este subiect al ac-tivităţii de întreprinzător, din Legea R. Moldova nr. 1163 din 24.04.1997 (Codul fi scal) desprindem o puţin altă defi niţie a aceleiaşi noţiuni:a) cetăţean al Republicii Moldova, cetă-ţean străin, apatrid;b) forma organizatorică cu statut de per-soană fi zică, potrivit legislaţiei, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier), dacă prezentul cod nu prevede altfel. În mod normal, orice act normativ dă defi niţia care serveşte la maxim lămuri-rii şi înţelegerii scopurilor propuse şi re-zultatelor scontate de legiuitor la aproba-rea şi emiterea actului normativ concret.

În cazul de faţă defi niţia dată de Legea nr. 1569 e mai aproape de tema comen-tariului nostru, iar pentru a intra şi mai mult în esenţă, Vă recomand, pe lîngă cele enumerate mai sus, să studiaţi ur-mătoarele acte normative: • Legea Republicii Moldova nr.1149 din 20 iulie 2000 (Codul vamal)• Hotărîrea Guvernului despre apro-barea Regulamentului cu privire la mo-dul de introducere şi scoatere a bunu-rilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fi zice nr.1185 din 30 septem-brie 2003 • Ordinul Serviciului Vamal cu privi-re la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste fronti-era vamală a Republicii Moldova de către persoane fi zice şi a unor formulare tipi-zate nr. 56-O din 21.02.2008

Trecerea bunurilor peste frontiera vamală

de către persoane fi ziceVitalie Goncear, consultant

la Direcţia regimuri vamale a Direcţiei generale proceduri vamale

10 11

HOLIDAYHOLIDAY• Ordinul Serviciului Vamal cu privi-re la stabilirea cantităţii produselor ali-mentare introduse de către persoanele fi zice care pot fi califi cate ca „produse alimentare de necesitate personală” nr. 456-O din 15.12.2008. Mai jos o să dau descrierea succintă a conţinutului acestor acte normative. Codul vamal al R. Moldova face re-ferire la persoane fi zice într-un şir de ar-ticole, de exemplu, articolul 19 prevede că toate persoanele benefi ciază de drep-turi egale pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mij-loace de transport şi că nimeni nu poate fi lipsit de acest drept sau limitat în el. Articolul 116 conţine condiţiile trecerii peste frontiera vamală de că-tre persoane fi zice a mărfurilor care nu sunt destinate comerţului, specifi cînd că aceste mărfuri pot fi trecute peste fron-tiera vamală de către persoane fi zice printr-o procedură simplifi cată, stabilită de Serviciul Vamal, iar destinaţia mărfu-rilor se stabileşte în funcţie de cantitatea şi valoarea lor, de temeiul în care per-soana fi zică trece aceste mărfuri peste frontiera vamală, dacă nu există motive pentru a se considera că aceste mărfuri nu sunt destinate uzului personal sau al membrilor ei de familie. În articolele 124 şi 175 se descriu termenele de plată a drepturilor de im-port şi drepturilor de export şi, respec-tiv, locul declarării. E important de re-ţinut, că persoanele fi zice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de ex-port în momentul trecerii bunurilor pes-te frontiera vamală, la organul vamal si-tuat în punctul de trecere a frontierei de stat, cu excepţia drepturilor de import sau de export, care urmează a fi achitate

la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mij-loacelor de transport. Articolul 176 prevede că persoanele fi zice care au bunuri nedestinate comer-cializării în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală odată cu pre-zentarea bunurilor. Iar articolul 1841 explică modul de declarare prin acţiune a mijloacelor de transport auto introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fi zice. Regulamentul cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoane-le fi zice aprobat prin Hotărîea Guvernu-lui nr.1185 din 30 septembrie 2003 sta-bileşte mecanismul de trecere a mărfuri-lor, obiectelor de uz personal şi a mijloa-celor de transport peste frontiera de stat (frontiera vamală) a Moldovei de către persoanele fi zice. Aici se regăsesc noţiu-ni despre actele prezentate de către per-soanele fi zice, prin care vor confi rma or-ganelor vamale statutul lor de rezident; facilităţile privind cuantumul neimpo-zabil; bunurile califi cate drept obiecte de uz personal; condiţiile, în care Ser-viciul Vamal autorizează introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a bunuri-lor, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea nu sunt destina-te activităţii comerciale sau de produc-ţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moşteni-re; obligativitatea achitării drepturilor de import în cazul introducerii pe teri-toriul republicii a bagajului neînsoţit şi despre bunurile interzise de a fi introdu-se de către persoanele fi zice pe teritoriul ţării. Articolele 12-15 a Regulamentului

conţin explicaţii referitor la introducerea şi înmatricularea de stat a mijloacelor de transport auto. Prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 56-O din 21.02.2008 a fost aprobat Re-gulamentul privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Repu-blicii Moldova de către persoane fi zice (anexa nr.1); Formularul tipizat DV-6 al declaraţiei vamale (anexa nr.2); Norme de completare a declaraţiei vamale DV-6 (anexa nr.3); Formularul tipizat TV-14 – chitanţier de percepere a obligaţii-lor vamale de la persoane fi zice (anexa nr.4); Norme de completare a formula-rului tipizat TV-14 (anexa nr.5); Formu-larul tipizat TV-28 - certifi cat pentru le-giferarea valutei străine introduse în Re-publica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acrediti-ve), metalelor preţioase (aur, argint, pla-tină, alte metale), pietrelor scumpe (dia-mante, briliante, rubine, smaralde, safi r, perle), articolelor de bijuterie din meta-le preţioase şi din pietre scumpe (anexa nr.6); Formularul tipizat TV-20 – chi-tanţier pentru bunurile primite spre pă-strare (anexa nr.7); Formularul tipizat TV-25 – adeverinţă pentru mijlocul de transport importat (anexa nr.8); Formu-larul tipizat TV-26 – autorizaţie pentru înregistrarea mijlocului de transport in-trodus temporar în Republica Moldova (anexa nr.9) şi Norme de completare a formularelor de strictă gestiune ale Ser-viciului Vamal (anexa nr.10). Ordinul Serviciului Vamal nr. 456-O din 15.12.2008 stabileşte cantitatea produselor alimentare introduse de o singură dată în ţară, precum şi prin pos-turile interne de control, de către persoa-nele fi zice, ce pot fi califi cate ca „produ-se alimentare de necesitate personală” în sensul art.2 lit.g) al Legii R. Moldova nr.1569 „Cu privire la modul de introdu-cere şi scoatere a bunurilor de pe teritori-ul Republicii Moldova de către persoane fi zice”. De menţionat că toate actele nor-mative, pe care le-am trecut în revistă, se pot găsi şi pe pagina web ofi cială a Servi-ciului Vamal www.customs.gov.md. Fără îndoială, Legea nr.1569 este cel mai important act normativ, destinat în special stabilirii şi reglementării modului de trecere peste frontiera vamală a Repu-blicii Moldova de către persoane fi zice a mărfurilor, obiectelor de uz personal şi a mijloacelor de transport auto. Conţinutul Legii este bine structu-rat pe articole, fi ecare din ele fi ind „res-ponsabil” de un anumit aspect al activi-tăţii vamale a persoanelor fi zice, cu ex-

Tema numãrului

10 11

HOLIDAYHOLIDAYcepţia primelor două, care se referă la scopul legii, domeniul ei de aplicare şi, respectiv, la noţiunile principale utilizate şi semnifi caţia lor în sensul Legii. Art. 3 este şi el unul general, de introducere în aspectul de trecere a bunurilor. Articolul 31, în schimb, descrie de-taliat modalitatea şi cuantumurile de in-troducere şi scoatere a bancnotelor, mo-nedelor şi cecurilor în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi a banc-notelor, monedelor şi cecurilor de călă-torie în valută străină de către persoane fi zice, drepturile şi obligaţiile acestora, cât şi condiţiile, impuse de organul va-mal. Modul de declarare a bunurilor trecute de persoane fi zice peste frontie-ra vamală, precum şi lista bunurilor, pe care acestea au dreptul să le declare ver-bal organului vamal sunt descrise în art. 4. În plus, art. 5 şi 6 vizează drepturile persoanelor fi zice rezidente şi nereziden-te la introducerea şi, respectiv, scoaterea bunurilor pe/de pe teritoriul R. Moldo-va, reglementări la care ne vom opri ulte-rior. Următorul articol stabileşte dreptu-rile fi zice nerezidente şi a celor rezidente de a introduce/scoate pe/de pe teritoriul Republicii Moldova a bunurilor în regim vamal de admitere temporară. Modalita-tea de introducere şi scoatere a obiecte-lor şi bijuteriilor din metale şi pietre pre-ţioase este dezvăluită detaliat în art. 8 al Legii, iar art. 9 se referă la introducerea şi scoaterea valorilor culturale. Urmează cel mai vast şi, probabil, cel mai impor-tant articol, al zecelea, care se referă la introducerea şi scoaterea mijloacelor de transport auto. Şi, în fi nal, art. 11 facili-tează înţelegerea particularităţilor deter-minării destinaţiei mărfurilor, deplasate de către persoana fi zică peste frontiera vamală. Legea 1569 conţine şi o Anexă, în

care se regăseşte Lista mărfurilor a căror trecere de o singură dată pe teritoriul Re-publicii Moldova de către persoane fi zice se efectuează fără achitarea drepturilor de import , spicuiri din care reproducem mai jos:Bere fabricată din malţ - 5 litri; Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun – 200 buc.;Vinuri naturale din struguri, inclusiv vi-nuri alcoolizate; must din struguri, altul decât cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase – 2 litri;Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare – 3 unităţi ;Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate – 3 unităţi ;Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, al-tele decât cele tricotate sau croşetate – 3 unităţi ;Încălţăminte – 2 perechi; Maşini de pre-lucrare automată a datelor şi părţi ale acestora – 1 unitate ;Aparate video de înregistrat sau de re-produs, chiar încorporând un receptor de semnale videofonice – 1 unitate ;Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia ce-lulară (telefon mobil) – 2 unităţi;Instrumente şi aparate optice, fotografi -ce, cinematografi ce - 1 unitate din gru-pă ;Ceasuri de toate tipurile – 3 unităţi; Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare – 4 unităţi. De menţionat că mai sunt scutite de plăţi vamale, la introducerea pe te-ritoriul R. Moldova de către persoane fi zice, obiectele de uz personal, banc-notele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, banc-notele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină; alte bunuri a căror va-

loare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie; bunurile, introduse pe teritoriul ţării sau primite prin intermediul trimiterilor poştale in-ternaţionale sau a bagajelor neînsoţite, cu condiţia că acestea nu sunt destina-te activităţii comerciale sau de produc-ţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moş-tenire; bunurile, primite prin interme-diul trimiterilor poştale internaţionale, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie şi bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 uni-tăţi (indiferent de valoarea lor), cu con-diţia că bijuteriile menţionate nu sunt omogene. Cititorii trebuie să cunoască şi fap-tul că persoanelor fi zice li se interzice de a introduce pe teritoriul ţării (cu excepţia mărfurilor introduse pe teritoriul Repu-blicii Moldova de persoane fi zice nerezi-dente, în regimul vamal de tranzit şi des-tinate activităţii comerciale sau de pro-ducţie ori alte categorii de mărfuri decât cele prevăzute în anexa la Legea 1569) următoarele bunuri: a) produse alimentare destinate activită-ţii comerciale sau de producţie; b) medicamente destinate activităţii co-merciale sau de producţie; c) materie primă destinată producerii medicamentelor; d) bunurile prohibite de legislaţia în vi-goare pentru a fi introduse pe teritoriul Moldovei. În legătură cu începerea sezonului estival cititorilor le-ar fi util să ştie că persoanele fi zice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova: a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin interme-diul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia decla-rării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sunt destinate activităţii co-merciale sau de producţie; b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale interna-ţionale sau bagajelor neînsoţite) destina-te activităţii comerciale sau de produc-ţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia res-pectării măsurilor de politică economi-că, achitării drepturilor de export şi de-clarării în modul stabilit;c) bijuterii din metale şi pietre preţioase

Tema numãrului

12 13

HOLIDAYHOLIDAY

în cantitate de până la 5 unităţi (indife-rent de valoarea lor), fără achitarea drep-turilor de export, cu condiţia că bijuterii-le indicate nu sunt omogene; d) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia celor indicate la lit.c) a că-ror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de ex-port şi declarării în modul stabilit; e) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate ac-tivităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentă-rii organului vamal a autorizaţiei elibera-te de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se con-fi rmă costul lor şi faptul că obiectele res-pective nu prezintă valoare culturală; f ) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin interme-diul trimiterilor poştale internaţiona-le sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi destina-

te activităţii comerciale sau de produc-ţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia res-pectării măsurilor de politică economi-că, achitării drepturilor de export şi de-clarării în modul stabilit. Persoanelor fi zice li se interzice de a scoate din Republica Moldova:a) utilaj, mijloace de transport folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mij-loacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană; b) valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literatu-rii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoa-se de pe teritoriul ţării cu condiţia res-pectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 ale Legii nr. 1569 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turis-mului al Republicii Moldova, în care se specifi că costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. Persoanele fi zice au dreptul: a) de a introduce pe teritoriul Republi-cii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Mol-dova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, ne-

limitat fără a prezenta organelor vamale documente confi rmative (actele vamale ce confi rmă introducerea valutei respec-tive pe teritoriul Republicii Moldova şi/sau permisiunea de a scoate valută străi-nă de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu actele nor-mative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Na-ţională a Moldovei) cu declararea opţi-onală verbală (până la 10.000 euro) şi cu declararea obligatorie în scris (de la 10.000 euro).b) de a scoate de pe teritoriul Repu-blicii Moldova bancnote, monede şi ce-curi în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, mone-de şi cecuri de călătorie în valută străi-nă, în sumă de pînă la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană fără a prezenta organelor vamale documente-le confirmative menţionate la lit.a) cu declararea lor opţională verbală; şi în sumă de pînă la 50000 euro (sau echi-valentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a docu-mentelor confirmative şi cu declararea obligatorie în scris.

Tema numãrului

12 13

HOLIDAYТема номера

Наступила пора отпусков, и многие граждане устремились за рубеж - на от-дых. Пересечение границы иностран-ных государств предполагает предва-рительное ознакомление с таможенны-ми правилами ввоза и вывоза товаров, валюты и иных ценностей. Подобную информацию можно получить из раз-личных источников – официальные страницы таможенных служб в сети Ин-тернет, публикации, информационные брошюры и т.д. Любые неясные вопро-сы можно прояснить и непосредственно на линии таможенного контроля.На наиболее часто задаваемые вопросы, связанные с перемещением товаров че-рез границы соседних с Молдовой го-сударств, а также общие рекомендации путешественникам, мы постараемся из-ложить в этой статье. Общие рекомендации для лиц, выезжа-ющих за рубеж: как правило, порядок перемещения товаров через границу гражданами для личного пользования общий, независимо от вида транспорта - летите ли вы самолетом или поедете на поезде или автомобиле.

ПРОДУКТЫ И ПРЕДМЕТЫ С ПОВЫШЕННОЙ СТЕПЕНЬЮ РИСКА. Проверьте свой багаж на предмет нали-чия в нем вещей, для которых законода-тельством определен специальный раз-решительный порядок ввоза/вывоза или имеются ограничения и запреты. К кате-гории товаров, для которых в большин-стве стран применяются такие меры или даже запреты, относятся: оружие, куль-турно-исторические ценности, изделия из драгоценных металлов и камней, жи-вотные, лекарства, продукты питания. Также у таможенных органов могут воз-никнуть вопросы по лекарствам, содер-жащим наркотические вещества: для та-ких препаратов потребуется соответству-ющее заключение врача, или рецепты.

Многие страны, в которых действует международная конвенция СИТЕС, за-прещают перемещение через границу изделий, произведенных из животных редких и исчезающих видов дикой при-роды.

КОЛИЧЕСТВЕННЫЕ ОГРАНИЧЕНИЯ Как правило, количество и общая стои-мость товаров, ввозимых одним лицом, не должны вызывать сомнения по пово-ду их предназначения для личных целей. То есть товар не должен быть предназна-чен для коммерческой деятельности. В противном случае, ввоз товара либо за-прещается, либо облагается таможенны-ми пошлинами и налогами, предусмо-тренными законодательством соответ-ствующего государства. Следует знать, что владелец товара само-стоятельно заявляет таможенную стои-мость товара при заполнении деклара-ции. Для того чтобы избежать споров по стоимости товаров, необходимо иметь в наличии соответствующие документы (кассовый чек или выписка товарного чека, счета, договоры, квитанции). Если вы не можете документально подтвер-дить стоимость вещи, таможенный ор-ган вправе определить ее сам. При этом используются ценовые каталоги, учиты-ваются качество, страна-производитель, дата изготовления товара и др. факторы. ПРОЦЕДУРА ДЕКЛАРИРОВАНИЯ: «КРАСНЫЙ» ИЛИ «ЗЕЛЕНЫЙ» КОРИДОР?Законодательство некоторых стран предусматривает случаи, при которых товар подлежит обязательному деклари-рованию (путем заполнения таможен-ной декларации, установленной фор-мы). Однако пассажир вправе внести в декларацию любой товар, что позволит при возвращении легко доказать, что он не был приобретен во время поездки, а

значит, при его ввозе не требуется уплата пошлин и налогов. Приведение же в декларации недо-стоверных сведений, а также прохожде-ние через места упрощенного таможен-ного декларирования при наличии у гражданина товаров, подлежащих обя-зательному декларированию, влекут за собой ответственность в соответствии с действующим таможенным законода-тельством. На таможенных границах суще-ствуют так называемые «зеленые» и «красные» коридоры. По «зеленому» вы можете проследовать, если в вашем бага-же нет товаров, которые надо обязатель-но декларировать. Если есть, то тогда не-обходимо выбрать «красный». Однако, ни тот ни другой коридоры еще не озна-чают, что таможенники не могут остано-вить вас для личного досмотра, если у них появились основания полагать, что вы везете запрещенные или подозри-тельные товары.

ПРАВИЛА ВВОЗА ТОВАРОВ НА ТЕРРИТОРИЮ УКРАИНЫ Нерезиденты имеют право без письмен-ного декларирования, но, устно уведомив об этом таможенника, ввезти на террито-рию Украины валюту или чеки в сумме до 1000 долларов США или эквивалент этой суммы в другой иностранной валю-те по официальному курсу гривны. Не-обходимо заполнить таможенную декла-рацию в том случае, если сумма ввози-мой валюты от 3000 до 10 000 долларов США или же их эквивалент. В собственных чемоданах и сум-ках беспошлинно можно ввезти товары, суммарная таможенная стоимость кото-рых не превышает 200 евро, а общий вес - 50 кг. Такие товары (конечно, если сре-ди них нет запрещенных к ввозу предме-тов) можно не декларировать письменно, а лишь устно сообщить о них таможен-нику.

Правилаввоза/вывоза товаров

в соседние страныНаталья Каленик, Заместитель начальника

Аппарата Генерального директора Таможенной службы

14 15

HOLIDAYHOLIDAY С собой можно везти личные вещи - предметы первой необходимости, лич-ные украшения, в том числе из драгоцен-ных металлов и камней. Тут, однако, надо иметь в виду, что таможенный инспектор имеет полное право усомниться: идет ли речь действительно о личных украше-ниях, или под их видом кто-либо пыта-ется провезти в Украину дорогостоящие вещи для коммерческой продажи. Так-же разрешается беспошлинный ввоз до 1 литра водочных изделий, до 2 литров вина, 5 литров пива, 200 сигарет или 50 сигар (либо же набор табачных изделий общим весом не более 250 граммов). Допускается провоз через границу продуктов питания для собственного по-требления (их стоимость не должна пре-вышать 50 евро, каждый продукт должен быть не более 2 кг, либо в количестве не более одной упаковки). Беспошлинно перемещаются и те товары, которые временно ввозятся в Украину с обязательством их обратного вывоза, а также все товары, перемещае-мые транзитом. Провоз багажа, суммарная таможен-ная стоимость которого превышает 1000 евро, а общий вес зашкаливает за 100 кг, происходит только при условии оформ-ления грузовой таможенной деклара-ции.

REGULI DE INTRODUCERE A BU-NURILOR ÎN ROMÂNIA La intrarea în România persoanele sînt obli-gate să prezinte organelor vamale bunurile afl ate asupra acestora sau în bagajele per-sonale. Declararea bunurilor se poate face: verbal sau în scris, solicitînd de la colabora-torii vamali formulare de declarare. Persoanele sînt obligate să declare scris în toate cazurile: • arme şi muniţii, materiale explozive, ra-dioactive, nucleare, precum şi produse stra-tegice prevăzute în legi speciale; • droguri sau substanţe psihotrope şi precursorii acestora, materiale biologice cu potenţial de contaminare în masă, medi-camente care conţin substanţe stupefi ante sau psihotrope, substanţe chimice esenţiale, precum şi produse şi substanţe toxice;• instrumentele de plată sub formă de numerar afl ate asupra dumneavoastră, care sînt egale sau depăşesc echivalentul a 10.000 euro/persoană. Nedeclararea sau declararea eronată poate fi sancţionată contravenţional sau pe-nal, după caz, bunurile nedeclarate fi ind re-ţinute în vederea confi scării. Totodată, bunurile care nu sînt taxate pot fi declarate prin trecerea prin culoarul verde

sau „nimic de declarat” la birourile vama-le în care funcţionează sistemul cu două cu-loare de control sau prin trecerea printr-un birou vamal care nu foloseşte sistemul cu două culoare fără a face o declaraţie vama-lă voluntară.

BUNURI SCUTITE DE TAXEVAMALELa categoria bunurilor scutite de taxe vama-le se atribuei bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor cu condiţia că im-portul este de natură ocazională şi bunurile sînt exclusiv de uz personal al călătorilor sau familiilor acestora sau destinate pentru ca-douri. Natura şi cantitatea acestor bunuri nu trebuie să indice că sînt importate în vederea comercializării. Se permite importul cu scutire de taxe vamale, TVA şi accize următoarele bunuri: a) obiecte de uz personal necesare în mod rezonabil pentru călătorie (îmbrăcă-minte şi încăltăminte, articole de toaletă, bijuterii personale, aparate fotografi ce si aparate de luat vederi, însotite de o cantita-te rezonabilă de pelicule şi de accesorii ca-mere video, aparate portative de inregistrare video, instrumente muzicale portabile, apa-rate receptoare de radio portative, aparate receptoare de televiziune portative, calcu-latoare personale portative); b) mărfuri pentru scopuri sportive (schi-uri şi beţe, patine, sănii, îmbrăcăminte, în-căltăminte şi mănuşi de sport, mingi de orice fel, rachete, crose, plase, bastoane şi altele); c) produse din tutun: - 40 de ţigarete; -100 de cigarillos (trabucuri cu o greuta-te maximă de 3 grame fi ecare); - 50 de trabucuri; - 250 grame de tutun de fumat. Scutirea poate fi aplicată fi e pentru una din categoriile de produse din tutun menţiona-te la lit. c), fi e pentru o combinaţie a acesto-ra cu condiţia ca totalul procentelor utilizate din cantităţile individuale permise să nu de-păşescă 100%. d) băuturi alcoolice: - un total de 1 litru de alcool şi băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică distila-te şi băuturi spirtoase, cu o tărie alcoolică de peste 22% volum sau alcool etilic nedenatu-rat de 80% volum şi peste; - un total de 2 litri de alcool şi băuturi al-coolice cu o concentraţie alcoolică mai mică de 22% în volum. Scutirea poate fi aplicată fi e pentru una din categoriile de tipuri de alcool şi băutu-ri alcoolice menţionate la lit. d), fi e pentru o combinaţie a acestora cu condiţia ca totalul procentelor utilizate din cantităţile indivi-

duale permise să nu depăşescă 100%. - 4 litri de vinuri liniştite şi 16 litri de bere; e) bunuri diverse, altele decît cele de la lit. a) - d), în limita unei valori globale de 430 EURO pentru fi ecare călător în cazul trans-porturilor pe cale aeriană şi maritimă şi 300 EURO în cazul celorlalte mijloace de trans-port. f) carburantul conţinut în rezervorul standard al mijlocului de transport cu motor şi o cantitate de carburant de pînă la 10 litri conţinută într-un rezervor portabil. Călătorilor sub 17 ani nu li se acordă nici o scutire pentru produse din tutun, al-cool şi băuturi alcoolice. Importul în mod repetat, într-o anumi-tă perioadă de timp, cu scutire de la plata ta-xelor vamale, a bunurilor din categoria celor prevăzute la lit. a)-g), se consideră ca fi ind import în scop comercial şi atrage plata ta-xelor vamale precum şi îndeplinirea forma-lităţilor legale pentru importul bunurilor în scop comercial. Este interzis importul de bunuri cu plata taxelor vamale, în vederea comercia-lizării. În afara bunurilor prevăzute mai sus, călătorii pot importa bunuri afl ate în baga-jele personale cu plata taxelor vamale, con-form tarifului vamal al UE (TARIC) a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor, după caz. Valoarea în vamă la care se aplică taxele va-male este preţul efectiv plătit pentru achizi-ţionarea bunurilor, care rezultă din preţurile înscrise în facturi sau alte documente fi scale echivalente. Preţul efectiv plătit nu se ia în considerare în situaţiile în care autoritatea vamală are suspiciuni cu privire la subeva-luarea bunurilor, devalorizarea monedei de tranzacţie sau perioada care s-a scurs de la achiziţie şi până la vămuirea bunurilor. În cazul bunurilor afl ate în bagajele personale ale călătorilor, care nu au caracter comercial şi a căror valoare globală pe călă-tor nu depăşeşte 700 EUR, se aplică taxa va-mală de 2,5%.

INTRODUCEREA ŞI SCOATEREA DIN ROMÂNIA A VALUTEIConform Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Con-siliului din 26 octombrie 2005 privind con-trolul numerarului la intrarea sau ieşirea din Comunitate persoanele fi zice pot introdu-ce sau scoate în/din Comunitatea Euro-peană valută şi monedă naţională (leu) sub formă de numerar, fi ind obligate să declare, în scris, autorităţii vamale române instru-mentele de plată sub formă de numerar afl a-te asupra lor, care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10.000 euro/persoană.

Tema numãrului

14 15

Reguli

Documentele sînt mijloace de probă, a căror formă de prezentare poate varia. Principala lor funcţie este de a reflecta vi-aţa comercială a mărfurilor, înregistrînd detaliile tranzacţiilor în care sunt implica-te. Aşadar, autorităţile vamale sunt dispu-se să accepte orice document, indiferent de forma sa de prezentare, în măsura în care:(a) autenticitatea documentului nu este pusă la îndoială şi(b) informaţiile cuprinse în document sunt suficiente pentru justificarea ele-mentelor declarate sau a informaţiilor solicitate. Un exemplu de document care pre-zintă diferenţe de formă este cel al unui document în care cumpărătorul indică mărfurile pe care le-a primit şi preţul afe-rent. Cumpărătorul şi vînzătorul stabilesc în prealabil, prin contract, că astfel de do-cumente sunt acceptabile în acest scop. Informaţiile cuprinse în document sunt aceleaşi ca şi cele care se regăsesc, de obi-cei, pe o factură. Autorităţile vamale pot accepta documentul pentru a stabili va-loarea în vamă a mărfurilor importate de la caz la caz şi luînd în considerare:(a) posibilităţile de verificare a informaţii-lor din document,(b) fiabilitatea cumpărătorului şi(c) detaliile disponibile în contractul de vînzare. Prezentarea unui document poate varia, de asemenea, în funcţie de mijloa-cele utilizate pentru transmiterea sa. Şi în aceste cazuri, autorităţile vamale pot ac-cepta orice astfel de documente sau alte forme de mijloace de probă în condiţiile prevăzute mai sus. Documentele furnizate de declarant trebuie păstrate de autorităţile vamale în conformitate cu dispoziţiile în vigoare. Toate informaţiile care, prin natura lor,

sunt confidenţiale sau care sunt furnizate pe bază de confidenţialitate nu sunt dez-văluite de autorităţi decît în conformitate cu normele legale în vigoare. Declaraţia de valoare în vamă con-stituie un document în care declarantul oferă informaţiile necesare pentru stabi-lirea valorii în vamă a mărfurilor impor-tate. Pentru anunţarea valorii în vamă a mărfurilor introduse se utilizează tipiza-tele declaraţiei valorii în vamă DVV-1 şi DVV-2, specificate în anexa la Regula-mentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002. Ca şi alte declaraţii prezentate auto-rităţilor vamale, se poate ca informaţiile cuprinse într-o declaraţie de valoare în vamă să necesite dovezi. Declaraţia de valoare în vamă este în general însoţită de anumite documente pentru susţinerea celor declarate (pct.13 a Hotărârii Guver-nului nr. 600 din 14.05.2002). Totuşi, în cazul în care informaţiile necesare, sub formă de documente sau sub altă formă, pentru justificarea datelor dintr-o decla-

raţie de valoare în vamă sunt insuficiente, autorităţile vamale au dreptul să solicite declarantului să prezinte mai multe date sau informaţii (pct.14 a Hotărârii Guver-nului nr. 600 din 14.05.2002). Dreptul general al autorităţilor va-male de a solicita documente sau infor-maţii în sprijinul unei declaraţii de valoa-re în vamă este stabilit la articolul 7 al Le-gii cu privire la tariful vamal cu nr. 1380-XIII din 20.11.1997 (în continuare Lege). Dispoziţiile de aplicare menţionează, de asemenea, obligaţiile asumate de persoa-na care face declaraţia de valoare în vamă. Prin urmare, depunerea unei declaraţii de valoare în vamă este echivalentă cu asu-marea răspunderii de către declarant, în special în ceea ce priveşte autenticitatea documentelor furnizate. Documente sau informaţii pe care autorităţile vamale le pot solicita pentru stabilirea valorii în vamă Articolul 7 al Legii a stabilit inter alia că, în vederea stabilirii valorii în vamă, autorităţilor vamale trebuie să le fie furni-zate toate informaţiile şi documentele ne-cesare. Această dispoziţie nu precizează ce documente sau informaţii trebuie fur-

Documentele şi informaţiile necesare pentru stabilirea

valorii în vamăMarina Lungu, inspector principal

la Secţia supravegherea valorii în vamă

16 17

nizate pentru justificarea diferitelor date declarate. În alte articole ale dispoziţiilor de pu-nere în aplicare (Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002) se face referire la do-cumente specifice, care pot confirma un element de evaluare declarat, de exemplu: - un exemplar al facturii, - documentul de transport şi lista colete-lor sau un document echivalent. Cu toate acestea, autorităţile vamale pot considera că documentele menţionate anterior sunt insuficiente pentru a verifi-ca corectitudinea sau exactitatea fiecărui element al unei declaraţii de valoare în vamă. Următoarele exemple, care nu sunt exhaustive, indică unele dintre documen-tele care pot fi solicitate de autorităţile va-male, în funcţie de circumstanţele tranz-acţiei şi/sau în cazul în care au îndoieli în ceea ce priveşte unele sau toate elementele declarate.(a) Factura comercială pentru mărfuri, dacă există (căsuţa 4 din DV 1) În conformitate cu dispoziţiile de aplicare, declarantul va furniza autorităţi-lor vamale un exemplar al facturii în baza căreia se declară valoarea în vamă a măr-furilor importate. Este evident că o fac-tură poate fi prezentată numai în cazul în care mărfurile care sunt evaluate au fost vîndute. Cu toate acestea, există şi cazuri în care mărfurile au fost vîndute fără nici o factură. În aceste cazuri, importatorul trebuie să prezinte documente care pot fi considerate echivalente unei facturi. O factură poate fi utilizată/solicitată nu doar pentru stabilirea preţului menţionat la ar-ticolul 11 al Legii cu privire la tariful va-mal cu nr. 1380-XIII din 20.11.1997, ci şi pentru stabilirea altor elemente, cum ar fi:- preţul mărfurilor revîndute în ţară, în scopul punerii în aplicare a metodei de-ductive prevăzute la articolul 15 al Legii;- costul produselor şi serviciilor (căsuţa 14 din DV 1)

(b) Un contract de vînzare (căsuţa 5 din DV 1) poate fi utilizat/solicitat pentru justificarea anumitor aspecte diferite din factură, cum ar fi:- orice eventuală restricţie, condiţie sau prestaţie (căsuţa 8 din DV 1);- orice posibil acord între vânzător şi cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor [căsuţa 9 litera (b) şi 16 din DV 1];- cheltuielile menţionate în căsuţa 20 din DV 1 (activităţi efectuate după import);- moneda în care este stabilit preţul;- contracte şi alte documente privind drepturile de reproducere a mărfurilor importate.(c) Pentru a stabili dacă o plată a redeven-ţelor [căsuţa 9 litera (a) din DV 1] ar tre-bui sau nu inclusă în valoarea în vamă şi, dacă da, în ce măsură (căsuţa 15 din DV 1), este necesară prezentarea:- contractului de redevenţă/ licenţă, documente sau informaţii referitoare la redevenţe sau drepturi de licenţă, care să cuprindă elementele de identificare a vîn-zătorului mărfurilor şi a deţinătorului li-cenţei şi elementele de identificare a legă-turii existente între vînzător, cumpărător şi deţinătorul licenţei, suma totală a rede-venţelor şi drepturilor de licenţă care tre-buie plătite; - orice alte documente sau informaţii relevante, în funcţie de circumstanţele tranzacţiei.(d) Pentru adăugarea unor comisioane sau cheltuieli de intermediere [căsuţa 13 literele (a) şi (b) din DV 1] sau pentru ex-cluderea unui comision la cumpărare, se poate solicita prezentarea:- un contract de agenţie încheiat cu vînzătorul mărfurilor sau orice document sau informaţiicare au stat la baza încheierii tranzacţiei, care să reflecte modul de determinare a comisionului sau a cheltuielilor de bro-keraj, precum şi angajamentele de chel-tuieli privind comisioanele şi cheltuieli-

le de brokeraj referitoare la tranzacţia în cauză;- orice alte documente sau informaţii relevante, în funcţie de circumstanţele tranzacţiei.(e) Documente de transport şi asigurare pentru a stabili, inter alia: - condiţiile de livrare (căsuţa 3 din DV 1);- cheltuielile de livrare către punctul de introducere (căsuţa 17 din DV 1) şi- cheltuielile de transport după sosirea la punctul de introducere (căsuţa 19 din DV 1).(f) Documente contabile, în special cele ale importatorului sau cumpărătorului, din motive precum transferul de fonduri către exportator sau vânzător sau pentru a obţine informaţii privind comisioanele, profitul sau cheltuielile generale prin apli-carea metodei costului unitar şi a valorii calculate. (g) Liste de tarife pentru transportul de marfă pentru a confirma, în anumite ca-zuri, cheltuielile de transport menţionate în următoarele dispoziţii:- articolul 11 alineatul (1) litera (a) a Legii;- articolul 15 alineatul (1) litera (b). (h) Alte documente, de exemplu- privind proprietatea societăţilor comer-ciale implicate în tranzacţie, pentru a sta-bili o posibilă relaţie dintre vânzător şi cumpărător (articolul 11 alineatul (4) li-tera (b));- factura şi contractul de vânzare sau de transfer al taxelor de cotă;- factura pentru plăţile efectuate pentru certificate de autenticitate;- contracte de publicitate, marketing şi alte activităţi efectuate după import;- documente financiare, de exemplu, pen-tru a stabili valoarea dobânzilor;- contracte, acorduri de licenţă sau alte documente privind drepturile de autor.Persoane responsabile de prezentarea do-cumentelor şi furnizarea informaţiilor Articolul 7 alineatul (2) al Legii pre-vede că „în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anun-ţată, declarantul, la cererea autorităţii va-male, este obligat să prezinte datele res-pective. (…)”. Persoana care face o decla-raţie de valoare în vamă trebuie să deţi-nă toate elementele relevante. În ceea ce priveşte elementele relevante, declarantul are responsabilitatea:(a) de a furniza sau de a dispune furni-zarea oricăror informaţii pentru aplicarea metodelor de evaluare;(b) de a furniza orice informaţii sau docu-mente suplimentare;(c) de a furniza unul sau două exemplare ale facturii.

Reguli

16 17

Reguli

Considerînd necesitatea imperioa-să a prezenţei unui mecanism viabil de control la etapa importului, în scopul neadmiterii introducerii în ţară a pro-duselor şi mărfurilor ce nu corespund cerinţelor privind calitatea, marcarea şi desfacerea acestora, precum şi urmînd scopul protecţiei consumatorului şi a producătorului autohton, cadrul norma-tiv instituie anumite criterii şi condiţii ce necesită a fi respectate cu rigurozitate la momentul importului mărfurilor. În cele ce urmează vom expune cerinţele normative vis-a-vis de importul unor categorii de mărfuri.

I. IMPORTUL AJUTOARELOR UMANITARE1. Modul de introducere a ajutoarelor umanitare în ţară este reglementat de Legea nr.1491-XV din 28.11.2002 pri-vind ajutoarele umanitare acordate Re-publicii Moldova, Codul fiscal, Codul vamal, precum şi alte acte normative. Conform art.103 alin.(5) al Codu-lui fiscal pentru importul şi/sau livrările de mărfuri, servicii definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern, T.V.A. nu se aplică. Art.124 alin.(2) al aceluiaşi Cod dis-pune, că accizele nu se achită la impor-tul mărfurilor definite ca ajutoare uma-nitare, în modul stabilit de Guvern. Astfel, legiuitorul a acordat respec-tivele înlesniri fiscale vizînd importul mărfurilor definite drept ajutoare uma-nitare, însă prevederile referitor la pro-cedura vamală de import a acestor măr-furi se caracterizează prin alte aspecte. Capitolul V al Legii privind ajutoa-rele umanitare acordate Republicii Mol-dova statuează asupra actelor ce necesită a fi deţinute întru introducerea în ţară a ajutoarelor umanitare. Astfel, conform

art.19 al Legii citate, introducerea în ţară a ajutoarelor umanitare se efectuează în baza avizului Agenţiei Rezerve Materia-le, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umani-tare, care stabileşte statutul bunurilor ce se introduc. Bunurile care constituie ajutoare umanitare se supun expertizei sanitare, fitosanitare, veterinare, ecologice, radio-logice respective de către organele abili-tate prin lege. Conform art.20 al aceleiaşi Legi, ajutoarele umanitare constituite din produse alimentare se introduc în ţară în baza avizelor Centrului Naţional de Medicină Preventivă şi Certificare, iar a produselor de origine animală - în baza avizelor menţionate şi a avizelor Minis-terului Agriculturii şi Industriei Ali-mentare. Ajutoarele umanitare constituite din produse alimentare se introduc în ţară dacă sunt însoţite de documente ce conţin date despre calitatea şi inofensi-vitatea mărfurilor, de certificatul de ori-gine (pentru produsele de origine ani-mală - de certificatul veterinar), de bon de livrare. Introducerea în ţară a medicamentelor, consumabilelor şi echipamentelor me-dicale se permite în baza autorizaţiei Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu Regulamentul privind modalitatea utilizării medicamentelor şi materiale-lor medicale pentru asigurarea pături-lor defavorizate ale populaţiei, coordo-nat cu Agenţia şi aprobat de Ministerul Sănătăţii. Introducerea în ţară a medicamente-lor, consumabilelor fără certificate pen-tru fiecare serie şi cu termenul de valabi-litate mai mic de 12 luni se interzice. Introducerea în ţară a cîrjelor, bas-toanelor, cărucioarelor pentru invalizi, a

materialelor pentru confecţionarea arti-colelor protetico- ortopedice, a proteze-lor pentru utilizarea în ortopedie, neu-rochirurgie, oftalmologie, otorinolarin-gologie, cardiochirurgie, care constituie ajutoare umanitare, cu excepţia artico-lelor destinate Centrului de medicină socială al Societăţii de Cruce Roşie din Moldova, se permite cu autorizaţia Mi-nisterului Sănătăţii. În aceste condiţii, organul vamal este obligat, la momentul introducerii în ţară a fiecărei dintre categoriile de măr-furi menţionate supra calificate ca aju-toare umanitare, să solicite importato-rului prezenţa actelor enunţate. Un alt aspect ce necesită a fi menţi-onat, rezidă în faptul, că în corespunde-re cu prevederile art.26 al Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, la importul produselor din domeniul re-glementat, organelor vamale, în mod obligatoriu, se prezintă declaraţia de conformitate sau certificatul de confor-mitate eliberat în modul stabilit. O astfel de cerinţă este obligatorie începînd cu data intrării în vigoare a Le-gii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 (11 ia-nuarie 2004), organele vamale avînd obli-gaţia de la acel moment, de a implementa cu rigurozitate cerinţele privind prezen-ţa declaraţiei sau a certificatului de con-formitate, asigurînd vămuirea mărfuri-lor exclusiv cu condiţia prezenţei actelor enunţate la momentul importului. Remarcăm că domeniul de regle-mentare a Legii nr.186-XV din 24 apri-lie 2003 include toate produsele plasa-te pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova (a se vedea art.1 alin.(1) al aces-teia), în lipsa diferenţierii dintre scopul operaţiunii de import (comercial sau ne-comercial).

Aspecte legale vizînd importul unor categorii de mărfuri -

inadvertenţe şi lacune Lilia Barbăscumpă, consultant juridic, magistru în drept

18 19

Legea enunţată nu prevede o excep-ţie de la obligaţia citată, ce ar putea fi invocată în procesul de import a ajutoa-relor umanitare, decît în măsura în care aceste mărfuri constituie grupe de pro-duse din categoria mărfurilor strategice, precum şi produse din domenii regle-mentate prin legi speciale, cărora, din motive întemeiate, nu le sînt aplicabi-le prevederile stabilite prin legea viza-tă (art.1 alin.(2). Prin urmare, impor-tul mărfurilor-ajutoare umanitare, la fel cade sub incidenţa acestei legi. Conform art.1 al Legii nr.1491-XV din 28.11.2002 privind ajutoarele uma-nitare acordate Republicii Moldova, aceasta reglementează raporturile juridi-ce privind introducerea, recepţionarea, păstrarea, distribuirea şi evidenţa aju-toarelor umanitare acordate Republicii Moldova din străinătate. În virtutea art.23 al Legii citate su-pra la introducerea ajutoarelor umanita-re în ţară, organele vamale efectuează controlul acestora în conformitate cu legea. De asemenea, în cadrul Legii viza-te, o prevedere expresă vizînd importul ajutoarelor umanitare în lipsa actelor ce confirmă evaluarea conformităţii, nu este reflectată.

În aceste condiţii, la importul aju-toarelor umanitare este strict necesară şi prezentarea, declaraţiei de conformitate sau certificatului de conformitate elibe-rat în modul stabilit. 2. Întru instituirea unui mecanism practic de implementare a prevederilor Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii pro-duselor, de către Ministerul Economi-ei şi Comerţului a fost aprobat Ordinul nr.36 din 12 martie 2009 cu privire la unele măsuri de protecţie a consumato-rilor (Monitorul Oficial 2009, nr.55-56, art.219), prin intermediul căruia a fost reiterată imperativitatea respectării pre-vederilor normative în vigoare. Mai mult decît atît, urmărind sco-pul anterior-enunţat, Serviciul Vamal a aprobat Ordinul nr.84-o din 14 martie 2009 ”Cu privire la asigurarea execu-tării legislaţiei referitoare la protecţia consumatorilor” potrivit căruia birou-rile vamale vor asigura executarea cu stricteţe a prevederilor art. 26 al Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003, în spe-cial nu vor permite importul mărfuri-lor în lipsa declaraţiei de conformita-te sau a certificatului de conformitate, eliberate de către organele abilitate ale Republicii Moldova.

3. Un alt aspect care necesită a fi menţionat, în acelaşi context, vizează obligativitatea executării riguroase, a normelor alin. (2) al art. 20 al Legii cu privire la protecţia consumatorilor, care interzice importul şi plasarea pe piaţă a produselor, prestarea serviciilor în lipsa informaţiei complete, veridice şi corecte în limba moldovenească sau în limbile moldovenească şi rusă. Concomitent, în conformitate cu art.2 al Legii citate, plasarea pe piaţă semnifică acţiunea de a face disponibile produsele pe piaţa Republicii Moldova, inclusiv păstrarea lor în scopul distribu-irii, oferirii prin vînzare sau prin orica-re altă formă de transmitere contra pla-tă ori cu titlu gratuit. Astfel, la importul ajutoarelor umanitare, urmează a se res-pecta şi prevederile Legii cu privire la protecţia consumatorilor. 4. În ceea ce vizează prezenţa certi-ficatelor de origine la importul ajutoare-lor umanitare, remarcăm că organele va-male solicită prezentarea acestora, doar în cazurile prevăzute de lege. Astfel, conform art.20 alin.(2) al Legii nr. 1491-XV din 28.11.2002 “ajutoarele umani-tare constituite din produse alimentare se introduc în ţară dacă sunt însoţite de (…) certificatul de origine (pentru pro-

Reguli

18 19

dusele de origine animală - de certifica-tul veterinar), de bon de livrare”. 5. În altă ordine de idei remarcăm, că deşi legiuitorul a exonerat impor-tul ajutoarelor umanitare, calificate ca atare, de la plata taxelor fiscale, acest lucru nu este valabil pentru încasarea taxelor ecologice. În acest sens men-ţionăm, că actualmente Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind pla-ta pentru poluarea mediului, prevede la art.11 alin.(1) obligaţia achitării plăţii nominalizate pentru mărfurile plasate în regim vamal de import care, în pro-cesul utilizării, cauzează poluarea me-diului. Mijloacele acumulate se varsă la contul Fondului Ecologic Naţional, însă responsabilitatea pentru încasarea şi transferul acestor mijloace o poartă Serviciul Vamal. Careva exonerări de la obligaţia acestor plăţi, inclusiv pentru mărfurile importate în calitate de ajutor umanitar, nu sunt prevăzute. Adiţional, cu titlu de informa-re, comunicăm că o astfel de excepta-re este prevăzută în proiectul legii de amendare a Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, aprobat de către Gu-vern, remis spre adoptare conform procedurii stabilite. În contextul celor menţionate, or-ganele vamale, întru executarea cerin-ţelor actelor normative citate, asigură cu stricteţe implementarea prevederilor acestora, inclusiv în ceea ce vizează im-portul ajutoarelor umanitare. II. IMPORTUL DEŞEURILOR 1. Aspectul legal al problemei importu-lui deşeurilor este reflectat în următoa-rele acte normative: Legea nr.1347 din 9.10.1997 privind deşeurile de produc-ţie şi menajere şi Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător. Potrivit art.1 al Legii nr.1347 din 9.10.1997 privind deşeurile de produc-ţie şi menajere, noţiunea de „deşeu” se defineşte ca - substanţe, materiale, obi-ecte, resturi de materii prime provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de întrebuinţa-re, dintre care unele sunt reutilizabile după prelucrare. În temeiul art.20 al Legii vizate - se interzice: a) introducerea în ţară de deşeuri şi re-ziduuri de orice natură, în stare brută, cu excepţia maculaturii prelucrate şi a cioburilor din sticlă, prevăzute în ane-xa nr.3 destinate utilizării în calitate de

materie primă secundară la întreprinde-rile autohtone existente, în scopul pre-lucrării, acumulării temporare, depozi-tării, înhumării sau distrugerii prin ori-ce metode. b) importul ambalajelor de unică fo-losinţă, cu sau fără conţinut, prevăzu-te în anexa nr.2, pentru care nu există metode inofensive de reciclare sau de distrugere. În cadrul Anexei nr.2 la Legea men-ţionată, sunt incluse respectivele amba-laje, prevăzute după poziţiile tarifare, cu remarca făcută de legiuitor: interdicţia se referă numai la mărfurile de la pozi-ţiile tarifare indicate. Astfel, Legea prevede la Anexe nr.2 Lista mărfurilor prohibite de a fi intro-duse, iar la Anexa nr.3- lista mărfurilor pasibile de import (cioburi de sticlă şi maculatură). 2. La fel, art.73 al Legii nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediu-lui înconjurător dispune că este interzi-să introducerea în republică a deşeuri-lor, a reziduurilor de orice natură în sta-re brută sau prelucrată, cu excepţia ma-culaturii prelucrate şi a cioburilor din sticlă, prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 pri-vind deşeurile de producţie şi menajere, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile au-tohtone existente, în vederea prelucrării, stocării temporare, depozitării, împrăş-tierii pe sol sau în apă, distrugerii prin orice mijloace. Mai mult, acest articol investeşte autorităţile vamale cu sarcina contro-lului şi responsabilităţii asupra aplicării prevederilor prezentului articol, privind importarea şi transportarea deşeurilor şi reziduurilor de orice fel prin teritoriul republicii.

În ceea ce vizează importul pestici-delor şi a altor substanţe toxice, remar-căm că acesta are loc în condiţiile auto-rizaţiei pentru import, eliberată de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Natu-rale (art.16 lit.c) al Legii nr.1515-XII din 16.06.1993). În corespundere cu art.77 al Legii ci-tate Republica Moldova nu va admite pe teritoriul ei importul şi tranzitul armelor atomice, al combustibilului nuclear pre-lucrat, al deşeurilor nucleare de orice fel. Excepţie fac materialele nucleare care sunt transportate între Federaţia Rusă şi Republica Bulgaria prin teritoriul Repu-blicii Moldova şi teritoriul Ucrainei. Importul şi exportul, surselor ra-dioactive sunt admise numai în baza unei autorizaţii comune a autorităţilor centrale pentru mediu şi pentru sănătate (art.78 al Legii). Din considerentul, că noţiunea „de-şeu” este mult prea largă la moment, iar Legea nr.1347 din 9.10.1997 nu prevede o anumită listă de mărfuri care sunt ca-lificate ca deşeuri, lăsînd interpretarea la discreţia părţilor, considerăm că amen-darea cadrului legal este imperioasă la acest capitol, întru evitarea cazurilor de import al bunurilor uzate, calificate drept deşeuri. 3. Cu titlu de informare menţionăm că de către Ministerul Ecologiei şi Re-surselor Naturale a fost elaborat proiec-tul Legii privind deşeurile, care transpu-ne Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 nr.12. În cadrul art.50 al proiectului respectiv, se prevede că importul în Republica Mol-dova de deşeuri şi reziduuri de orice na-tură, în stare brută, este interzis cu ex-cepţia maculaturii prelucrate, prevăzute în Anexa VI, destinate utilizării în cali-tate de materie primă secundară la între-

Reguli

20 21

prinderile autohtone existente, în scopul prelucrării, acumulării temporare, de-pozitării, înhumării sau distrugerii prin orice metode prevăzute în Anexa VII la această lege. Important este faptul, că noul pro-iect în cadrul Anexei nr.1 include cate-goriile de deşeuri - inclusiv piese inutili-zabile (de exemplu, baterii rebutate, ca-talizatori epuizaţi etc.)

III. IMPORTUL MĂRFURILOR DE UZ PERSONAL FOLOSITE 1. Conform pct.1 al Hotărîrii Guvernu-lui nr.427 din 7 iunie 2001 privind im-portul şi comercializarea unor mărfuri de uz personal folosite se interzice:- Importul, inclusiv cu titlu de ajutor umanitar, al încălţămintei uzate, lenjeri-ei de corp, jucăriilor folosite şi al haine-lor pentru copiii de pînă la 3 ani; - Importul îmbrăcămintei şi articolelor textile folosite, altele decît cele prevăzu-te în pct.1 se permite, se permite numai în cazul în care acestea au fost supuse operaţiunilor de spălare, dezinfecţie şi dezinsecţie, certificate prin documente eliberate de instituţii abilitate din ţara de export sau de origine, distinct pen-tru fiecare lot. Conform pct.3 al actului normativ enunţat importul de mărfuri de uz per-sonal folosite şi comercializarea aces-tora se efectuează în baza documente-lor care certifică inofensivitatea igieni-co-sanitară a acestor bunuri, specifică clar cantitatea şi categoria lor, asigură inventarierea şi evidenţa pe categorii de mărfuri. La fel, Hotărîrea citată stipulează că Serviciul Vamal va permite importul în ţară al mărfurilor de uz personal folosi-te cu respectarea prevederilor prezentei

hotărîri (pct.5). Astfel, la importul îmbrăcămintei şi articolelor textile folosite e necesară prezenţa documentului eliberat de ţara de origine sau de export, care ar confir-ma faptul că aceste mărfuri au fost dez-infectate. Iar la importul mărfurilor de uz personal folosite este strict necesară prezenţa documentelor care certifică in-ofensivitatea igienico-sanitară a acestor bunuri, specifică clar cantitatea şi cate-goria lor, asigură inventarierea şi evi-denţa pe categorii de mărfuri. Menţionăm că conform art.2 al Le-gii nr.1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bu-nurilor de pe teritoriul Republicii Mol-dova de către persoane fizice sintagma „obiecte de uz personal” semnifică „ori-ce obiect destinat uzului sau consumu-lui personal, sau necesităţilor casnice, inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament destinat uzu-lui personal sau satisfacerii necesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, de cosmetică, de igienă, medicamente, pro-duse alimentare de necesitate persona-lă, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi in-strumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei, toate aceste bunuri neputînd fi destinate activităţii comerciale sau de producţie”. Prin urmare, importul mărfurilor calificate ca mărfuri uzate, urmează a se realiza în strictă respectare a cerin-ţelor invocate de Hotărîrea Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001, în prezenţa do-cumentelor prevăzute. 2. Referitor la autoritatea emitentă a acestor acte, menţionăm următoarele.

Hotărîrea Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001 a fost, în iulie 2005, modifi-cată, în sensul interzicerii începînd cu 1 septembrie 2005 a importului în Repu-blica Moldova, în scop de comercializa-re, a mărfurilor de uz personal folosite. La doar o lună respectivele prevederi au fost abrogate, prin intermediul Hotărîrii Guvernului nr.891 din 24.08.2005, unde s-a prevăzut, că „Ministerul Economiei şi Comerţului, în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministe-rul Afacerilor Interne, alte instituţii de resort şi organizaţii obşteşti ce activea-ză în acest domeniu, va elabora în ter-men de trei luni, un mecanism viabil de reglementare a importului şi comerciali-zare a unor mărfuri de uz personal folo-site”. În pofida acestor prevederi legale remar-căm, că actualmente un astfel de meca-nism nu există. 3. În corespundere cu stipulările pct.5 al Notelor anexate la Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30.12.2004 pri-vind aprobarea Nomenclatorului produ-selor din domeniul reglementat, supu-se certificării conformităţii obligatorii: „prevederile prezentului Nomenclator nu se referă la produsele folosite şi/sau recondiţionate (“second-hand”). Aceas-tă categorie de produse se reglementea-ză de alte acte normative în vigoare, in-clusiv prin Hotărîrea Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001 „Privind importul şi comercializarea unor mărfuri de uz per-sonal folosit”.Prin urmare, putem constata lipsa, la moment, a unui mecanism viabil care ar indica ce autoritate eliberează documen-tele care certifică inofensivitatea igieni-co-sanitară a mărfurilor de uz personal folosite, necesare a fi prezentate la mo-mentul importului acestor bunuri. 4. Prin intermediul pct.3 al Ordi-nului Serviciului Vamal nr.361-O din 25.09.2007 „Privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import” (Monitorul Oficial 2007, nr.161-164, art.602) s-a dispus, că „întru determi-narea legalităţii permiterii importului mărfurilor uzate (destinate activităţii comerciale sau de producţie) se va cere prezentarea în mod obligatoriu a certifi-catului de conformitate eliberat de orga-nele competente. În viziunea noastră, această preve-dere inserează necesitatea prezentării unui alt act, ceea ce este contrar nor-melor Hotărîrii Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001, care prevede prezenţa docu-mentului ce certifică inofensivitatea igi-

Reguli

20 21

enico-sanitară, ci nu prezenţa certifica-tului de conformitate. Probabil din considerentul că acest aspect că a fost sesizat, prin Or-dinul Serviciului Vamal nr.418-o din 30.10.2007 prevederile expuse anterior au fost suspendate, pînă la definitivarea reglementării normative a introducerii mărfurilor uzate pe teritoriul Republicii Moldova.În aceste circumstanţe, azi avem situaţia cînd, în lipsa unor prevederi normative clare care ar indica cine eliberează do-cumentul care certifică inofensivitatea igienico-sanitară, se permite importul mărfurilor de uz personal în lipsa aces-tuia, contrar Hotărîrii Guvernului nr. 427 din 7 iunie 2001. În aceste condiţii, propunem stu-dierea detaliată a tuturor aspectelor in-vocate, cu demararea procedurii de ela-borarea a cadrului normativ, întru înlă-turarea tuturor impedimentelor aplicării prevederilor normative.

IV. IMPORTUL PRODUSELOR PETROLIERE1. În corespundere cu prevederile art.2 al Legii nr.461-XV din 30 iulie 2001 pri-vind piaţa produselor petroliere „pro-duse petroliere” semnifică - petrolul şi derivatele lui: benzina, motorina, kero-senul, gazul lampant, petrolul turbo-reactor, combustibilul pentru cuptoare, gazele lichefiate, păcura, uleiurile şi lu-brifianţii; Ca produse petroliere principale sunt calificate benzina şi motorina; Conform art. 11 al Legii vizate se acordă licenţe pentru următoarele genu-ri de activitate pe piaţa produselor pe-troliere: a) importul şi comercializarea cu ridica-ta şi/sau cu amănuntul a benzinei şi a motorinei la staţiile de alimentare; b) importul şi comercializarea cu ridica-ta şi/sau cu amănuntul a gazului liche-fiat la staţiile de alimentare. Prin urmare, pentru importul pro-duselor petroliere, altele decît benzina, motorina şi gazul lichefiat nu este nece-sară deţinerea licenţei. La fel, conform art.8 al Legii pri-vind reglementarea prin licenţiere a ac-tivităţii de întreprinzător, genul de acti-vitate supus licenţierii de către ANRE este importul şi comercializarea cu ri-dicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare; 2. În temeiul art.11 al Legii - se eli-berează autorizaţii tehnice pentru ex-

ploatarea următoarelor obiecte destinate depozitării, comercializării cu amănun-tul şi transportării produselor petrolie-re: a) depozitelor petroliere; b) staţiilor de alimentare cu produse pe-troliere principale şi cu gaze lichefiate; c) mijloacelor de transport auto specia-lizat. Autorizaţiile tehnice se eliberează pe un termen de 5 ani. Taxa pentru eli-berarea autorizaţiei tehnice se stabileşte în mărime de 200 lei (art.7). Astfel, pentru depozitarea produ-selor petroliere este necesară deţinerea unei autorizaţii tehnice, eliberată de or-ganele prevăzute. 3. Potrivit art. 12 al Legii citate de-pozitarea produselor petroliere se va face numai în depozite petroliere şi sta-ţii certificate de alimentare cu produse petroliere, iar comercializarea lor - nu-mai prin intermediul staţiilor certifica-te de alimentare cu produse petroliere şi magazinelor specializate. Vînzătorul cu amănuntul nu este în drept să ţină în acelaşi recipient benzină sau motorină de diferite mărci. Reieşind din prevederile art.13 în clauzele suplimentare ale autorizaţiei tehnice se indică dotarea tehnică şi am-plasarea depozitelor petroliere şi staţii-lor certificate de alimentare cu produse petroliere. Conform art. 15 al Legii „im-portul produselor petroliere se efectuea-ză prin puncte de trecere a frontierei va-male, care au autorizaţii respective, ne-mijlocit la depozitele petroliere ale im-portatorului sau la depozitele petroliere vamale.Punctele de trecere a frontierei vamale şi modalitatea de transportare a produ-selor petroliere importate se stabilesc de Guvern. În acest context, intervine Hotărî-rea Guvernului nr.476 din 17.04.2002 pentru aprobarea Regulamentului pri-vind modul de transportare a produse-lor petroliere importate. Conform acesteia, punctele vamale de trecere a produsele petroliere sunt: (pe calea ferată) 1. Ocniţa; 2. Cuciurgan; 3. Etulia; 4. Giurgiuleşti; 5. Ungheni. (auto) Leuşeni şi TudoraConform art.175 alin. (4) al Codului vamal mărfurile atribuite poziţiilor ta-rifare 2207, 2710 11 410 – 2710 11 590 şi 2710 19 310 – 2710 19 490 (adică pro-

dusele petroliere) se declară sub regim vamal de import, la organul vamal am-plasat la punctul de trecere a frontierei de stat. Astfel de prevederi sunt reliefate şi în textul Ordinului Serviciului Vamal nr.271-O din 11 iulie 2008 „Cu privire la modul de executare a prevederilor art.175 al Codului Vamal”. 4. Revenind la art.15 alin. (2) al Le-gii - se interzice vămuirea fără certifi-catul, eliberat de inspectoratul fiscal, ce confirmă că importatorul i-a prezentat declaraţia privind volumele planificate pentru import. Produsele petroliere ce se importă sunt livrate numai importa-torului care le comercializează vînzăto-rilor cu amănuntul şi cumpărătorilor cu ridicata. Urmînd prevederile legale citate im-portul gazului lampant, a kerosenului, a petrolului turboreactor, combustibilului pentru cuptoare, păcurei, uleiurilor şi lubrifianţilor nu necesită prezenţa licen-ţei. Importul acestor mărfuri (de fapt a tu-turor produselor petroliere) se face prin punctele de trecere a frontierei vamale, stabilite de Hotărîrea Guvernului nr.476 din 17.04.2002. Importul tuturor produselor petro-liere se efectuează nemijlocit la depozi-tele petroliere ale importatorului sau la depozitele petroliere vamale, iar vămui-rea tuturor produselor petroliere se face cu prezenţa obligatorie a certificatului, eliberat de inspectoratul fiscal, ce con-firmă că importatorul i-a prezentat de-claraţia privind volumele planificate pentru import. Considerăm, că cele expuse în pre-zentul articol vor contribui nu doar la elucidarea aspectelor legale în ceea ce vizează importul categoriilor de mărfuri expuse în prezentul, ci şi vor asigura de-mararea procedurilor în ceea ce vizează perfectare cadrului normativ, prin pris-ma lacunelor şi inadvertenţelor relevate.

Reguli

22 23

Sistemul Intranet din cadrul Serviciului Vamal

În epoca exploziei informatice, a devenit o certitudine faptul că un sis-tem informaţional bine structurat şi la îndemîna utilizatorilor poate eficientiza considerabil activitatea unei organizaţii moderne. Un astfel de sistem este Intra-net-ul, care reprezintă o reţea internă a unei organizaţii ce permite schimbul de informaţie între utilizatori şi subdivizi-uni, printr-o interfaţă comună tuturor. Sistemul Intranet permite angajaţi-lor unei companii să lucreze într-o ma-nieră care corespunde cel mai bine per-sonalităţii şi stilului lor de muncă şi, de asemenea, oferă utilizatorilor libertatea de a obţine informaţia dintr-o arhivă de date corporativă. Există cîteva motive pentru care organizaţiile adoptă Intranet ca o parte a strategiei lor interne de informare:1. independenţă de spaţiu – este re-

zolvată problema accesului uniform al tuturor colaboratorilor indiferent de amplasarea geografică a acestora;2. securitate inclusă – este realizată securizarea adecvată a accesului la in-formaţie sensibilă;3. costul relativ scăzut de implemen-tare şi întreţinere;4. este posibilă gestionarea eficientă a informaţiei – informaţia se modifică o singură dată şi într-un singur loc;5. informaţia plasată pe Intranet este disponibilă tuturor utilizatorilor in-stantaneu;6. este posibilă trecerea de la docu-mentele de pe suport de hîrtie la cele electronice (prin eliminarea consumu-lui de materiale);7. permite organizarea unei comuni-cări rapide şi eficiente între subdiviziu-nile organizaţiei.

Rezultatele unui studiu recent pu-blicat de Melcrum Publishing privind avantajele ce le implică implementarea Intranetului în cadrul companiilor din Marea Britanie, America de Nord şi Eu-ropa sunt prezentate în figura 1. Reprezentare grafică a celor mai im-portante cinci beneficii ale sistemu-lui Intranet.

Conform unui studiu, în prezent circa 2/3 din totalul companiilor şi or-ganizaţiilor americane utilizează reţele Intranet. Astfel:• Compania Ford are un sistem In-tranet folosit de peste 100 000 de anga-jaţi aproape zilnic.• Hewlett Packard are peste 200 de web servere interne, accesate de peste 10 000 de angajaţi din diviziile de pro-ducţie, birourile de vînzări şi alte gru-puri ale corporaţiei. Angajaţii Hewlett Packard folosesc Intranetul pentru a face schimb de informaţii în cadrul di-verselor proiecte, între echipe dispersate din punct de vedere geografic, precum şi pentru a soluţiona diverse operaţiuni programate din timp, rapoarte ale de-fecţiunilor, cereri de echipament, etc.• IBM are propriul Intranet care este folosit printre altele drept loc virtual de întruniri, pentru facilitarea realiză-rii proiectelor cu implicarea angajaţilor amplasaţi pe întregul glob. Problemele de comunicare pe care le soluţionează utilizarea Intranet-ului în companiile private sunt identice cu cele din instituţiile publice. O trăsătură comună a marilor com-panii menţionate mai sus, şi a Serviciu-lui Vamal este extinderea geografică a

Stanislav Florică,Inspector principal al Direcţiei audit intern

Reguli

22 23

acestora şi numărul relativ mare al an-gajaţilor. Astfel, implementarea sistemului Intranet în cadrul Serviciului Vamal va avea un impact imediat asupra prestaţiei şi eficienţei, constituind o baza pentru dezvoltare. Începînd cu data de 29 decembrie 2008, odată cu adoptarea Ordinului Directorului general al Serviciului Va-mal, s-a iniţiat implementarea unui sis-tem care include funcţionalităţi de bază cum ar fi:• Baza de date a actelor normative emise de Serviciul Vamal de bază apli-cabile în activitate, inclusiv informaţii privind modificările operate în actele normative aplicabile în activitate (inclu-siv şi linkuri la documentele date);• Schemele tehnologice aplicabile la controlul vamal;• Regulamentele subdiviziunilor, cît şi fişele de post, fapt extrem de actual în contextul rotaţiilor de personal;• Datele de contact a tuturor colabo-ratorilor cu funcţii de conducere din ca-drul sistemului vamal (şefii de direcţii, secţii, birouri vamale, posturi vamale). În sprijinul sistemului Intranet care se implementează în cadrul Serviciului Vamal vine şi multitudinea de punc-te forte ale arhitecturii şi dotării din punct de vedere tehnic a Serviciului Va-mal, care includ:

• Toate posturile vamale sunt dotate cu computere;• Serviciul Vamal este suficient de maturizat din punctul de vedere al arhi-tecturii sistemului informaţional; orga-nizaţional şi al calificării personalului pentru a implementa un Intranet mo-dern;• Serviciul Vamal dispune de un sis-tem informaţional centralizat, bazat pe canale de comunicaţie, care unesc într-o reţea unică toate amplasamentele or-ganelor vamale;• Serviciul Vamal dispune la moment de unele elemente ale unui Intranet (portalul statistic);• Nivelul de cunoaştere a tehnologii-lor informaţionale de către colaborato-ri este relativ ridicat, comparativ cu alte instituţii publice;• Pe baza Serviciului Vamal activea-ză ÎS „Vamtehinform”, care este execu-torul lucrărilor de creare a intranetului; Realizarea sistemului Intranet în cadrul Serviciului Vamal va contribui la atingerea următoarelor obiective:• Acces rapid la actele normative aplicabile în activitate (în special ordi-nele şi dispoziţiile Directorului general al Serviciului Vamal);• Aplicarea uniformă în întregul sis-tem vamal a prevederilor actelor nor-mative;• Sporirea calităţii serviciilor presta-

te populaţiei, cît şi reducerea timpului de perfectare a formalităţilor vamale (prin reducerea timpului de identificare a actelor normative aplicabile);• Organizarea unui schimb eficient de experienţă între subdiviziunile Ser-viciului Vamal;• Conlucrare eficientă între Aparatul central al Serviciul Vamal şi birourile vamale; • Minimizarea costurilor pentru tele-fonie, expediere de faxuri şi expediere a documentelor prin poştă; • Păstrarea şi arhivarea documente-lor în format electronic cu costuri mici şi pe o perioadă îndelungată; • Securizarea informaţiei de uz in-tern.

CONCLUZIIÎn condiţiile implementării şi dezvol-tării continue a Intranetului, Serviciul Vamal ar putea deveni instituţia publică cu cel mai dezvoltat sistem Intranet din sectorul public al Republicii Moldova, unde fiecare colaborator obţine prompt şi calitativ toată informaţia de care are nevoie pentru a-şi exercita atribuţiile la cel mai înalt nivel de calitate. Iar infor-maţia în Intranet este veridică, actuali-zată şi structurată logic, fapt ce permite găsirea soluţiilor adecvate în orice si-tuaţie ce apare pe parcursul exercitării atribuţiilor de serviciu.

Reguli

24 25

Controlul vamalşi pericolul pandemiei

Odată cu înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire a populaţiei, în diferite ţări ale lumii cu virusul gripal de origi-ne porcină subtipul A (H1N1) şi declan-şarea stării de alertă de gradul 5 stabili-tă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru oprirea răspîndirii gripei porcine în Republica Moldova, fără a fi afectat traficul de mărfuri şi persoane, a apărut necesitatea stabilirii unei scheme tehno-logice generale, care ar permite trece-rea mai rapidă a transportului, mărfu-rilor şi persoanelor peste frontiera de stat, sporind, totodată, nivelul eficien-ţei controlului de frontieră. Tehnologia controlului vamal a mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar sau caran-tinei fitosanitare în contextul pericolului răspîndirii gripei porcine a fost modifi-cată, fiind în strînsă legătură cu opţiu-nile ideii „ghişeului unic” de a nu crea impedimente şi pierderi de timp pentru transportatori şi călători la trecerea con-trolului vamal în punctele de frontieră. Întru executarea Hotărîrii nr.3 din 11mai 2009 a Comisiei Extraordinare Antiepidemice Republicane „Cu privire la măsurile de prevenire şi control a gri-pei umane provocate de noul virus gri-pal A (H1N1) în Republica Moldova”, Comisia pentru situaţii excepţionale a Serviciului Vamal al Republicii Moldova a întreprins măsurile impuse de situaţie, şi anume: A fost emisă şi difuzată în teritoriu Dispoziţia 114-d din 30.04.2009 în care este cerută intensificarea controlului va-mal asupra mărfurilor de origine anima-lieră introduse în ţară. Şefilor Birourilor vamale li s-au dat indicaţii asupra asigurării realizării mă-surilor de protecţie sanitar-epidemio-logică a personalului din subordine, în special a colaboratorilor posturilor va-male de frontieră şi dotarea lor cu măş-

ti de protecţie, detergenţi şi mijloace de protecţie individuală. A fost elaborată schema cu numere-le de telefoane ale persoanelor responsa-bile în cazul depistării introducerii por-cinelor vii sau a persoanelor cu semne evidente de contaminare. Au fost utilate amplasamente tem-porare a posturilor de control sanitar nemijlocit la punctele de trecere a fron-tierei de stat şi în caz de necesitate vor fi dotate alte încăperi necesare intervievă-rii persoanelor suspecte de contaminare şi de izolare-carantină. Tuturor Birourilor vamale le-au fost remise Hotărîrea nr.1 din 28 apri-lie 2009 a Comisiei Extraordinare An-tiepidemică Republicană şi Scrisoarea Ministerului Sănătăţii nr.01-9/851 din 02.05.2009 cu anexa pentru multiplica-re „Îndrumarul pentru călători” pentru informarea cetăţenilor despre pericolul pandemiei de gripă. Preşedinţii Comisiilor pentru situ-aţii excepţionale din cadrul subdiviziu-nilor teritoriale au raportat Autorităţii Centrale a Serviciului Vamal despre mă-surile întreprinse în sensul cerinţelor de asigurare a protecţiei de virusul subgru-pei H1N1. În conformitate cu legislaţia, Ser-viciul Vamal obligă colaboratorii va-mali de a întreprinde măsurile de pro-tecţie de rigoare, la posturile vamale fiind create toate condiţiile de stopare a răspîndirii gripei. În primul rînd, este acordată o atenţie sporită îndeplinirii cerinţelor Hotărîrii de Guvern nr.1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a fronti-erei de stat de către mijloacele de trans-port auto cu mărfuri şi pasageri”, unde sunt indicate posturile vamale care exe-cută atribuţiile ce au fost în sarcina altor instituţii. Astfel, trecerea (introducerea

şi scoaterea) mărfurilor supuse contro-lului sanitar-veterinar sau carantinei fi-tosanitare se permite prin punctele de trecere auto a frontierei de stat: Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Giurgiuleşti-Galaţi, Giurgiuleşti-Reni, , Otaci-Mo-ghiliov-Podolck, Briceni-Rosoşeni, Cri-va-Mamaliga, Tudora - Starokazacie. Pe lîngă intensificarea controlului vamal asupra mărfurilor de origine ani-malieră, în procesul controlului de stat al importului, exportului şi tranzitului mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar sau carantinei fitosanitare, în toate punctele de trecere a frontierei de stat sunt asigurate încăperi necesare in-tervievării persoanelor posibil infectate şi încăperi pentru izolarea şi carantina persoanelor contaminate. În conformitate cu cerinţele legi-slaţiei în vigoare nici un transport nu traversează frontiera fără a dispune de actele necesare mărfurilor supuse con-trolului sanitar-veterinar sau carantinei fitosanitare.

Ion Magu, Serviciul presă şi relaţii cu publicul

Reguli

24 25

агульская таможня – одна из круп-нейших в Молдове как по количеству таможенных постов, так и по общей площади и протяженности зоны та-моженного контроля. Благодаря струк-турным преобразованиям 2007 г., Ка-гульская таможня объединила в себе четыре таможни, действовавшие на юге страны: Бессарабскую, Комрат-скую, Кагульскую и Джурджулешт-скую. Таким образом, в зону деятель-ности таможни входят семь южных районов Молдовы, и она обеспечивает таможенный контроль между соседни-ми Румынией и Украиной. Сегодня в ее состав входят 24 по-ста: 10 автомобильных приграничных (Мирное-Табаки, Чадыр-Лунга-Мало-ярославец, Чадыр-Лунга-Новые Троя-ны, Вулканешть-Виноградовка, Чиш-микей-Долинское, Джурджулешть-Га-лаць, Джурджулешть-Рени, Басара-бяска-Серпневое, Кайраклия-Залис-ничное и Кагул-Оанча), 4 железнодо-рожных (Этулия-Фрикэцей, Джурджу-лешть-Галаць, Басарабяска-Карабу-цень и Гричень-Табаки) и два порта – Международный свободный порт Джурджулешть и Международный пассажирский порт Джурджулешть. Здесь же числятся и восемь внутрен-них постов: Кантемир, Тараклия (в том числе, СЭЗ Тараклия), Кагул, Комрат, Чадыр-Лунга, Вулканешть (в том чис-ле, СЭЗ Валканеш), Басарабяска, СЭЗ Твардица. Десять постов имеют статус международных, 4 – межгосударствен-ных. Охрана таможенной границы осуществляется по периметру 450 км. Структура Кагульской таможни двухуровневая: первый уровень охва-тывает таможенные посты со своим личным составом, которые занимают-ся таможенным контролем непосред-ственно на своих участках, во второй

уровень входит сам аппарат таможни, состоящий из 9 отделов и одной юри-дической службы, которые обеспечи-вают и координируют деятельность всех постов Кагульской таможни. Основной состав таможни насчиты-вает 259 сотрудников, а также вспомо-гательных – 47 штатных единиц. Ру-ководит этим внушительным штатом Ион Мереуцэ.- Кагульская таможня обслуживает очень большой контингент экономи-ческих субъектов южного региона, - рассказывает Ион Мереуцэ. – Объ-ем работы в этой таможне не только большой, но и сложный, при этом им-портные операции в окончательном режиме незначительны по сравнению с аналогичными показателями других таможен. Но по значимости в систе-ме и для государства в целом она не уступает другим. Кагульская таможня представляет важный транзитный уча-сток юга Молдовы, который связывает Восток и Запад – через Украину и Ру-мынию. Здесь действуют четыре сво-бодные экономические зоны, которые

работают преимущественно на экс-порт, есть нефтеналивной терминал, пассажирский порт, а доставка грузов осуществляется всеми видами транс-портных средств (кроме авиационно-го) и т.д. По итогам прошлого года Кагуль-ская таможня перевыполнила запла-нированный объем таможенных сбо-ров на 10%, доведя общий показатель доходов до 122 млн. леев. В первом квартале 2009 г. статистика таможен-ных поступлений не столь динамич-на, как в предыдущем году. Главной причиной стал финансовый кризис и, как следствие, меньшая внешнеэко-номическая активность. Так, количе-ство грузовых транспортных средств, пресекающих границу, сократилось в январе-марте 2009 г. почти на 24% по сравнению с аналогичным периодом прошлого года и составило 12,86 тыс. транспортных единиц. В то же время, несколько увеличилось число пасса-жиров – на 8,8 тыс. человек по срав-нению с первым кварталом 2008 г. – и достигло 437,8 тыс. Увеличение пасса-

К

Южное лицо молдавской таможни поддерживает

имидж страны

Comentarii

Ион Мереуцэ:

Ион Мереуцэ, родился 1 мая 1957 года в селе Леушень Хынчештского района. Образование высшее, юри-дическое. Трудовую деятельность начал в 1978 году на Леушенской таможне, пройдя путь от рядового инспектора до начальника тамож-ни. Занимал ответственные посты в центральном аппарате Таможенной службы РМ. Был заместителем, за-тем начальником одного из управ-лений. За долголетнюю и безупреч-ную службу в системе награжден го-сударственной медалью Meritul civic и нагрудным знаком «Почетный со-трудник Таможенной службы».

26 27

жиропотока произошло за счет увели-чения на 5,5% числа легковых автомо-билей, пересекающих приграничные посты Кагульской таможни, - в январе-марте трафик легковых автомобилей составил 110,9 тыс. единиц. В целом объем таможенных платежей, посту-пивших в госказну в первом квартале 2009 г., сохранился на уровне посту-плений прошлого года – в объеме 25 млн. леев. Лидерами по выплате пла-тежей являются таможенный пост Ка-гул-Оанча, Комратский и Кагульский внутренние таможенные посты и СЭЗ Твардица. По прогнозам Иона Мереуцэ, тен-денция к сокращению динамики тамо-женных поступлений на Кагульской таможне сохранится до конца года, но доходы не будут ниже прошлогодних. К настоящему времени таможня вы-полняет контрольные цифры на уров-не 96%. Большие надежды возлагают-ся на диверсификацию работы в зоне «Джурджулешть»: если не в увеличе-нии объема таможенных платежей, то в развитии сети заправочных станций и росте импорта нефтепродуктов, объ-ема грузоперевозок, налаживанию экс-порта зерновых и т.д.

«ЗОЛОТЫЕ» ВРАТА МОЛДОВЫПрактически каждый пост Кагульской таможни достоин особого внимания, но на этот раз мы побывали в Джур-джулештах, где нас любезно встрети-ли сотрудники расположенных здесь пяти таможенных постов. Напомним, Молдова получила от Украины участок земли в районе села Джурджулешты, расположенно-го в юго-западной части Молдовы на границе с Румынией и Украиной воз-ле впадения Прута в Дунай в обмен на

участок автотрассы «Рени-Одесса». За-ветными 480 м прибрежной зоны на Дунае Молдова распорядилась очень предусмотрительно и практично. А небольшое село Джурджулешты ста-ло объектом стратегического значе-ния для нашей страны: именно здесь в 1996 г. начата реализация одного из крупнейших инвестиционных проек-тов за всю историю Молдовы – строи-тельство нефтеналивного терминала. На протяжении долгого времени правительство Молдовы искало инве-стора для Джурджулештского проек-та. После возникновения проблем на родине азербайджанской компании Azpetrol, с которой было заключено инвестиционное соглашение, активы компании в Молдове были проданы голландскому инвестору EasEur Hol-ding B.V. Наконец, в 2007 г. инвесторы объ-явили о долгожданном завершении строительства нефтеналивного тер-минала в Джуржулешть. Он включа-ет в себя причал для приема танкеров, 8 резервуаров общей емкостью 52 тыс. тонн, а также комплексную систему закачки нефтепродуктов из морских цистерн в резервуары. Глубина Дуная в этом месте позволяет принимать мор-ские суда водоизмещением до 10 тыс. тонн, правда, причал порта рассчи-тан на прием танкеров вместимостью только 5 тыс. тонн. Нефтеналивной терминал Международного свободно-го порта Джурджулешть рассчитан на перевалку 2 млн. тонн нефти в год и позволяет формировать достаточные для страны запасы нефтепродуктов, которые доставляются в Джурджу-лешты в танкерах, а затем поставля-ются грузовым автотранспортом по-требителям.

Сразу после сдачи в эксплуатацию нефтетерминала началось сооружение грузового и пассажирского портов, чтобы прибрежный участок Молдовы на Дунае использовался максимально эффективно. Вместе с первым прича-лом грузового порта сдан в эксплуата-цию и участок железной дороги «Ка-гул-Джурджулешты» протяженностью около 50 км, обеспечивающий доступ в порт. А в марте нынешнего года состо-ялось официальное открытие пас-сажирского порта, наряду с действу-ющим Международным свободным портом Джурджулешть. Пассажир-ский порт построен центральными публичными властями страны. На эти цели из госбюджета было выделено порядка $100 млн. В ближайшее время в Междуна-родном свободном порту Джурджу-лешть ожидается открытие грузового терминала с тремя причалами - для по-грузки зерновых, оборудования и стро-ительных материалов. Порт обладает статусом Свободной экономической зоны, в которой зарегистрированы 22 резидента.

ПУТЕШЕСТВИЯ МОРЕМПервым был открыт пассажирский маршрут Джурджулешть-Стамбул-Джурджулешть, поскольку, по оцен-кам специалистов, на это направление много желающих. Выполняет рейсы пароход «Принцесса Елена», арендо-ванный госпредприятием «Речной порт Унгень». Теплоход зарегистриро-ван в международном морском реестре под флагом государства Сьерра-Леоне. Собственником теплохода является частное лицо, гражданин России. Пароход рассчитан на перевоз-ку 144 пассажиров, к услугам которых двух-, трех- и четырехместные каюты, а также каюты класса «люкс». Стои-мость одного места в четырехместной каюте составляет 185 евро, в двухмест-ной – 210, в каюте «люкс» - 600 евро. В стоимость билета входят трехразо-вое питание, проживание на борту во время стоянки в Стамбуле. Кроме того, разрешен бесплатный провоз 70 кг ба-гажа. Общий тоннаж принимаемых на борт грузов составляет 670 т. Длительность перехода парохода морем до Турции составляет 32 часа, стоянка в Стамбуле – 2 дня. Рейсы вы-полняются раз в неделю. Билеты на пароход можно приобрести в Агент-стве транспорта, в некоторых туристи-

Comentarii

26 27

ComentariiComentarii

ческих агентствах или сделав заявку непосредственно в порту. Сам порт не занимается продажей билетов. К настоящему времени развернута рекламная кампания по привлечению туристов и всех желающих добраться в Стамбул морским путем. Администра-ция порта уверена, что пик спроса би-летов на пароход придется на период отпусков – июль-август. И молдавские граждане оценят преимущества этого вида перевозок: он позволяет избежать необходимости пересекать границы, таможни, оформлять румынские и болгарские визы. Пассажир оформ-ляет только миграционную карту на три дня. Или, при желании туриста пребывать в Турции более длительное время, оформляется турецкая виза, ее стоимость составляет 33 евро. Кроме Джурджулештского порта, в Молдове действуют порты в Унгень, Рыбнице, Бендерах, пристани в Вар-нице, Олэнешть, Сороках, паромные переправы Маловата, Сорока-Цики-новка, Кэсэуць-Ямполь. Есть пункты базирования судов в Вадул луй Водэ. Водным путем доставляются, в основ-ном, грузы из Румынии в Молдову: ще-бень, песок, песчано-гравийная смесь и т. д. Стройматериалы из Румынии везут на баржах с помощью буксира, перегрузка на наземные транспортные средства осуществляется плавкраном, по течению реки выше порта Джур-джулешть, на оборудованных прича-лах. Наряду с автотранспортом, часть грузов перегружается в железнодорож-ные вагоны. Через грузовые терминалы Джур-джулешского порта осуществляется перевозка судами класса «река-море» в страны Европы многих видов грузов, в том числе, нефть и нефтепродукты, зерно, лес, металлы, минеральные удо-

брения. Прогнозируемые объемы гру-зопотока составляют до 10-15 млн. т в год. В 2008 год объем грузоперевозок в Джурджулештском порту составил около 60 тыс. т. В будущем Джурджулештский проект станет надежным способом диверсификации внешнеторговых грузовых поставок. Этим проектом Молдова значительно расширила свои транзитные возможности, а также уве-личила инвестиционный потенци-ал. Слаженная работа всех (на первый взгляд абсолютно независимых) «ком-понентов» проекта в Джурджулеш-тах позволит Молдове стать поистине «окном» в Европу, а учитывая направ-ление грузов, то, скорее, - окном между Азией и Европой. По мнению специалистов Агент-ства транспорта Молдовы, инвесторов в данной зоне всегда будет много, осо-бенно если учесть, что в рамках Джур-джулештского международного порта создана СЭЗ. Вместе с тем, уже раз-работаны планы развития портового комплекса. На реке Прут со временем будут созданы и другие погрузочно-разгрузочные терминалы. Агентство намерено сделать Прут судоходным до Кантемира, а терминалы будут созда-ваться в зависимости от объема инве-стиций.

ГИБКИЙ ГРАФИК И ВЗАИМОДЕЙСТВИЕ ПОСТОВ Таможенно-пограничный контроль в регионе Джурджулешть наряду с По-граничной службой осуществляет Та-моженная служба и, в частности, Ка-гульское подразделение. Территория и инфраструктура контрольно-пропуск-ных пунктов на автопереходах госгра-ницы находится на балансе Кагуль-ской таможни. В порту Таможенной

службе служебные помещения предо-ставлены в аренду. С целью оптимизации кадровой работы и увеличения эффективно-сти, администрация таможни выдви-нуло предложение, чтобы руковод-ство Таможенной службы разрешило не проводить ротацию сотрудников по общим принципам, действующим в системе, а с учетом местных условий. В итоге, служба одобрила ротацию по регионам: 1 - джурджулештский реги-он, 2 - кагульский, 3 - комратский и бессарабский. - Мы поставили себе цель обеспечить постоянный контингент кадров, - рас-сказывает Ион Мереуцэ. - Особенно важна подготовка и сохранность ка-дров региона Джурджулешть. Ведь для того, чтобы профессионально прово-дить досмотр прибывших морем гру-зов, надо хорошо разбираться в тех-нических особенностях судна, знать специфику таможенного оформления морских грузов и т.д. Еще одной инициативой стало то, что в Джурджулештском регионе введен гибкий график работы. Такой подход обусловлен тем, что на некото-рых участках работа не требует полной ежедневной занятости. Работа с кадра-ми также предусматривает все формы взаимодействия между постами. На-пример, команда таможенников, обе-спечивающая работу железнодорож-ного поста Джурджулешть-Галаць, переведена для постоянного место-пребывания в пассажирский порт, но с четким выполнением функциональ-ных обязанностей на своем участке, а также, при необходимости, для осу-ществления таможенного контроля прибывшего судна.- Для того чтобы обеспечить постоян-ную занятость таможенников, а также полноценные условия труда, мы объ-единили усилия железнодорожного поста и пассажирского порта в Джур-джулештах. Также стали дополнитель-но привлекать с других постов, распо-ложенных в Джурджулештах, профес-сионально подготовленных людей, но только на период прибытия грузов в больших объемах, - комментирует Ион Мереуцэ. – Таможенный пост в пассажирском порту Джурджулешть осуществляет оформление пассажи-ров и грузов, поступающих с судна. Пассажиры проходят через досмотро-вый зал, контроль погранслужбы и та-можни. Грузы же направляются для прохождения процедур оформления

28 29

на внутренние таможенные посты, по-этому на территории порта грузы под надзором сотрудников таможни пере-гружаются в автотранспортные сред-ства. Затем по транзитной декларации Т-1 грузы отправляются к месту назна-чения. В зоне Джурджулешть планирует-ся создать небольшой резерв кадров. Во-первых, совсем скоро будет сдан в эксплуатацию зерновой терминал и часть сотрудников будет заниматься таможенным оформлением на этом участке. Во-вторых, в связи с началом сезона отпусков, увеличится пасса-жиропоток. К тому же полностью бу-дет завершено строительство инфра-структуры грузового терминала, а это наверняка повысит экономическую ак-тивность в этом регионе.

РИСКИ - Джурджулештский портовый ком-плекс уже стал конкурентом аналогич-ным портам в Галаць и Рени, - счита-ет Ион Мереуцэ. – Здесь созданы все условия для того, чтобы инвесторы, в том числе иностранные, занимались экономической деятельностью. Это большой престиж для нашей страны, а благоприятные условия прохожде-ния таможенных процедур – один из факторов улучшения инвестиционно-го климата страны в целом. Вместе с тем, «водные ворота» страны – достаточно сложная зона ра-боты для таможенников и погранич-ников. Особенно проблематичным является точный расчет таможенных платежей грузов, следующих морским путем. - Информация об объеме товара в грузовых портах является «ахиллесо-вой пятой», - говорит Ион Мереуцэ. – Крайне сложно проследить, в каком объеме поступает груз. Конечно, есть определенные стандарты, габариты и т.д. Но проверить подлинность этих документов или взвесить такой груз, как нефтепродукты и сыпучие грузы, – практически невозможно. Поэто-му при таможенном досмотре судна мы руководствуемся международны-ми техническими характеристиками, а при оформлении платежей использу-ем специальную единицу измерения. Для совершенствования деятельности таможни мы проводим информацион-но-разъяснительную работу всех со-трудников об особенностях работы, методах контроля. Важным является сотрудничество с экспертами миссии

EUBAM, с украинскими и румынски-ми коллегами, а также непосредствен-но с экипажем судна и администраци-ей порта. Таможенный пост в пассажирском порту оснащен современными техни-ческими средствами контроля. В на-стоящее время он оборудован совре-менным сканером Rapiscan, а личный досмотр осуществляется в отдельном служебном помещении с применением ручного металлодетектора. В ближай-шее время в досмотровом зале плани-руется установить рамочный металло-детектор. - Нам не хочется видеть в каждом пас-сажире контрабандиста, но в то же вре-мя, необходимо выполнять свою рабо-ту профессионально. Рамочный ме-таллодетектор позволит осуществлять проверку физических лиц без ручного досмотра, который все-таки предпо-лагает психологический дискомфорт пассажира, - утверждает Ион Мере-цуцэ. – Еще одним «помощником» та-моженников является кинологическая служба, которую представляют соба-ка Дик и инструктор Георгий Лупаш-ку. Вообще, мы стараемся комбиниро-вать цивилизованные, предусмотрен-ные молдавским законодательством, надежные формы досмотра, но отдаем предпочтение различным методам ин-формационного анализа, анализа ри-сков, оперативной информации. Тут чрезвычайно полезной, практичной является интегрированная база дан-ных таможни. В международном пассажирском порту главными товарами, попадаю-щими в критерии риска, являются золото и наркотические вещества. До сих пор рецидивов не было, но тамож-ня ведет тщательную работу над со-вершенствованием модулей анализа рисков и методов досмотра. Аналогич-ная работа проводится на всех постах Кагульской таможни.

Всего с начала года тут составле-но 145 протоколов о нарушении тамо-женных правил, что на 40% больше, чем за аналогичный период прошлого года. За это время конфисковано това-ров на общую сумму 689,47 тыс. леев, а это втрое больше показателей 2008 года. В семи случаях заведены уголов-ные дела по статье «Контрабанда». По словам Иона Мереуцэ, самыми сложными являются участки на мол-давско-румынской границе, где наи-более частым нарушением является контрабанда сигарет. Нелегальные до-ходы от реализации табачной продук-ции на территории Евросоюза очень велики, поэтому люди готовы риско-вать и, к сожалению, никакие формы привлечения к ответственности их не останавливают. - На границе с Румынией мы выступа-ем, как фильтр, в плане реализации взятых Молдовой обязательств перед ЕС, - считает Ион Мереуцэ. – Поэтому выявление контрабанды – дело чести и имиджа молдавской таможни. На участках молдавско-украин-ской границы актуальной остается за-дача обеспечения надлежащего тамо-женного контроля товаров, перемеща-емых через границу в приграничных зонах, а также порядок соблюдения лимита по ввозу в Молдову продо-вольствия. Здесь таможня играет боль-шую роль в плане обеспечения продо-вольственной безопасности страны. - Перед нами стоят сложные задачи по совершенствованию и оптимиза-ции форм таможенного контроля в результате внедрения системы «еди-ное окно», эффективной борьбе с контрабандой, улучшению аналити-ческой работы и обеспечению тамо-женных сборов, - говорит Ион Мереу-цэ. – Это сложные задачи, но мы точно справимся!

Ольга Коларь

Comentarii

28 29

e data de 01 ianuarie 2009 a intrat în vi-goare Legea nr. 62–XVI din 21.03.2008 cu privire la reglementarea valutară, care a stipulat o serie de nuvele în domeniu, inclusiv în partea ce ţine de procedura şi condiţiile de declarare a valorilor valuta-re trecute peste frontiera vamală. Acest moment a provocat Serviciul Vamal la elaborarea unor acte şi proceduri noi în acest sens, inclusiv implementarea unor forme noi de declaraţii vamale. Necesi-tatea introducerii acestora este dictată de imperativul optimizării procedurii decla-rării instrumentelor de plată în numerar trecute peste frontiera vamală de către Banca Naţională a Moldovei, instituţii-le bancare şi alţi agenţi economici, de asigurarea executării întocmai a preve-derilor art. 30-33 ale Legii nr. 62–XVI din 21.03.2008 cu privire la reglementa-rea valutară, precum şi a art. 10 al Legii nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi fi nanţării terorismului.

Totuşi, la moment, procedurile noi din cele caracterizate mai jos nu au intrat deocamdată în vigoare, dat fi ind faptul că proiectul Ordinului Serviciului Vamal care le va stipula este remis Băncii Na-ţionale a Moldovei pentru coordonare în modul corespunzător. Convenţional toate procedurile noi introduse pot fi grupate în următoarele trei grupe:1. Ordinea de introducere şi scoatere în / din Republica Moldova a instrumente-lor de plată în numerar de către institu-ţiile bancare2. Ordinea de introducere şi scoatere în / din Republica Moldova a instrumente-lor de plată în numerar de către alte per-soane juridice3. Ordinea de introducere şi scoatere în / din Republica Moldova a numerarului valutei naţionale de către Banca Naţiona-lă a Moldovei. De menţionat este că în cadrul pro-cedurilor respective legislaţia vamală

pentru prima dată deosebeşte două tipu-ri ale valorilor valutare, aşa cum sînt de-fi nite de legislaţia valutară. Astfel, în de-pendenţă de scopul trecerii acestora pes-te frontieră vamală se deosebeşte valută (atît naţională, cît şi cea străină) în calita-te de instrument de plată, precum şi valu-tă (naţională) în calitate de marfă. Prime-le două grupuri ale reguli enumerate mai sus se aplică anume cazurilor de trecere a instrumentelor de plată, iar cea de a treia – la procedura aplicabilă mărfurilor. Aşadar, modalitatea nouă de decla-rare a instrumentelor de plată (atît de către bănci, cît şi de către alte persoane juridice) se întemeiază pe un document nou - declaraţia vamală valutare DV-7. Formularul şi instrucţiunile de utiliza-re a declaraţiei respective se aprobă prin acelaşi Ordin. Întocmirea declaraţiei va-male valutare DV-7 se va realiza prin in-troducerea informaţiei corespunzătoare în modulul special al S.I. „Economist” şi imprimarea acestora, în formă de un document unic, pe suport de hîrtie, con-ţinînd datele statistice despre trecerea in-strumentelor de plată în numerar. Decla-raţia se va imprimă în două exemplare, ambele avînd aceeaşi forţă juridică şi care sînt semnate de reprezentantul abilitat al persoanei juridice care trece instrumen-tele de plată respective peste frontiera va-mală. La declaraţia menţionată se vor ane-xa în mod obligatoriu următoarele docu-mente necesare:a) Băncile licenţiate şi nerezidente pre-zintă documentele menţionate în Capito-lele III şi IV ale Instrucţiunii cu privire la introducerea / scoaterea numerarului în / din Republica Moldova de către băn-ci, aprobată prin Hotărîrea Băncii Naţi-onale a Moldovei nr. 340 din 18.11.1998 (Monitorul Ofi cial al R.M. 1998, nr.109-110, art. 219).

P

Stabilirea procedurii de declarare a instrumentelor de plată în numerar trecute peste frontiera vamală de către instituţiile

bancare şi alte persoane juridice

Comentarii

Eduard Sîrbu,consultant la Secţia regimuri vamale

30 31

b) La scoaterea instrumentelor de pla-tă, persoanele juridice (altele decît cele menţionate la lit.a)) prezintă permisiu-nile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de băn-cile licenţiate, conform prevederilor art. 30 alin. (1), lit. c) şi d) al Legii privind re-glementarea valutară şi de Regulamentul privind modul de eliberare de către băn-ci a permisiunilor pentru scoaterea mij-loacelor băneşti din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de ad-ministrare al Băncii Naţionale a Moldo-vei nr.15 din 22.01.2009 (Monitorul Ofi -cial nr. 47 – 48 din 03.03.2009). Declaraţia vamală valutară DV-7 va fi semnată de către reprezentantul per-soanei juridice respective şi va fi valida-tă prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii personale pe ambele exemplare de către inspectorul vamal care a introdus infor-maţia respectivă. Ulterior, un exemplar va fi repartizat reprezentantului persoa-nei juridice care a trecut instrumentul de plată respectiv, iar celălalt exemplar va fi păstrat în evidenţa biroului vamal în con-diţii analogice păstrării documentelor de strictă evidenţă. Declaraţia vamală valutară DV-7 nu se va depune pentru: a) valută şi alte instrumente de plată în numerar trecute peste frontiera vamală şi aparţinînd persoanelor fi zice;b) numerarul valutei naţionale, care nu este pus în circulaţie monetară, şi se in-troduce în ţară de către Banca Naţională a Moldovei; c) bancnote şi monede introduse în sco-puri numismatice;d) cecuri de călătorie.

În ceea ce priveşte declararea nu-merarului valutei naţionale ca marfă, aici se subînţeleg cazuri de introduce-re de către Banca Naţională a Moldovei, în baza contractului de imprimare a nu-merarului, a bancnotelor şi monedelor care nu sînt puse în circulaţie monetară. Declararea şi vămuirea acestora se va efectua conform procedurii standard de vămuire a mărfurilor, cu completarea şi depunerea declaraţiei vamale în deta-liu (documentului administrativ unic) în modul stabilit de legislaţie. Declara-ţia vamală menţionată se va depune la biroul vamal de frontieră, prin care se introduce valuta naţională respectivă. De menţionat este că valuta naţională respectivă se va clasifi ca în conformita-te cu Nomenclatorul Mărfurilor al Re-

publicii Moldova, aprobat prin Hotărî-rea Guvernului nr. 1525 din 29.12.2007 cu indicarea subpoziţiei tarifare 4907 00300. Totodată, valoarea în vamă a numerarului valutei naţionale trecute peste frontiera vamală se va determi-na cu utilizarea metodelor respective de evaluare a valorii, fără a se ţine cont de nominalul bancnotelor şi monedelor declarate. Concluzionînd cele expuse, pu-tem menţiona că proiectul Ordinului şi procedurile propuse spre implementare sunt destul de progresive, cu caracter de transparenţă maximă, corespunzînd şi standardelor europene la acest capitol, iar utilizarea acestora va aduce aportul său considerabil în dezvoltarea econo-mică a ţării.

Comentarii

30 31

ermenul „corupţia” provine de la lat. corrumpere şi reprezintă folosirea abuzi-vă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. La nivel naţional, corupţia este defi -nită în Legea nr.90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea co-rupţiei, ca orice folosire ilegală de către o persoană cu statut public a funcţiei sale pentru primirea unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană contrar intere-selor legitime ale societăţii şi ale statului ori acordare ilegală a unor foloase materi-ale sau avantaje necuvenite unei alte per-soane. Actualmente, corupţia constituie unul dintre subiectele principale de dis-cuţie în orice domeniu şi la orice nivel, reprezentînd una dintre cele mai mari provocări ale lumii contemporane. Fac-torii de risc s-au multiplicat, iar corupţia a devenit un fenomen structurat, specia-lizat şi profesionist care poate infl uenţa factorii de decizie din sfera politicului, legislativului, administraţiei sau justiţiei şi implicit siguranţei naţionale. Corupţia vizează un ansamblu de activităţi imorale, ilicite, ilegale, reali-zate nu numai de indivizi cu funcţii de conducere sau care exercită un rol public, ci şi de diverse grupuri şi organizaţii pu-blice sau private, în scopul obţinerii unor avantaje materiale sau morale sau a unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrîngere, şantaj, înşelăciu-ne, mituire, cumpărare, intimidare. Printre cauzele care favorizează apa-riţia corupţiei se regăsesc şi: slăbirea au-torităţii statului datorită inefi cienţei insti-tuţiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori soci-ale însoţită de alterarea respectării prin-cipiilor morale, lipsa unei reforme la ni-velul instituţional şi legislativ care să fi e

în concordanţă cu condiţiile socio-eco-nomice. Multitudinea cauzelor corupţiei determină diversitatea sferelor afectate şi complexitatea acţiunilor necesare pentru prevenirea şi combaterea acestui feno-men. Pentru ca prevenirea şi combaterea fenomenului de corupţie să fi e efi cientă, este necesară concentrarea pe înţelegerea cauzelor profunde ale diferitelor mani-festări ale actelor de corupţie, precum şi pe găsirea unor metode de eliminare sau de diminuare a acestui fenomen. În acest scop a fost elaborată şi apro-bată prin Hotărîrea Guvernului nr.906 din 28.07.2008 Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile pu-blice. Prin evaluarea riscurilor de corupţie în instituţiile publice se înţelege procesul de identifi care a factorilor instituţionali care favorizează sau pot favoriza corup-ţia, precum şi elaborarea recomandărilor pentru excluderea efectelor acestora. În cadrul oricărei instituţii evaluarea riscurilor se bazează pe principiile legali-tăţii, transparenţei şi participării.Procesul de evaluare este divizat în ur-mătoarele etape:

I. Evaluarea precondiţiilor; II. Evaluarea propriu-zisă a riscurilor de corupţie; III. Elaborarea recomandărilor privind excluderea sau diminuarea efectelor ris-curilor de corupţie (elaborarea planului de integritate). La momentul actual Serviciul Vamal se afl ă la etapa I „Evaluarea precondiţii-lor”. Această etapă presupune evaluarea cadrului legal relevant pentru instituţie, a structurii organizaţionale şi regulilor de etică. În acest scop, prin ordinul direc-torului general, a fost creat un grup de lucru compus din conducătorii subdivi-ziunilor aparatului central, care autoeva-luează riscurile de corupţie în cadrul Ser-viciului Vamal. De asemenea, grupuri de lucru au fost create şi în cadrul birourilor vamale. În procesul evaluării precondiţiilor au fost realizate următoarele:1. Evaluarea cadrului legal relevant.În procesul evaluării cadrului legal al Serviciului Vamal a fost pus accentul pe analiza prevederilor legale ce ţin de ac-tivităţile vulnerabile, adică activităţile

T

Prevenirea corupţiei în organele vamale în contextul implementării Metodologiei

evaluării riscurilor de corupţieîn instituţiile publice

Comentarii

Alexandru Morărescu, şef Direcţia securitate internăLudmila Strat, şef Direcţia resurse umane şi perfecţionare

32 33

care, prin specifi cul lor, presupun riscuri sporite de corupţie. Astfel, au fost revizuite legi, hotă-rîri de guvern, acte internaţionale, acte normative interne (ordine, regulamente, dispoziţii, instrucţiuni etc.) ce ţin de ac-tivitatea Serviciului Vamal, urmărindu-se eliminarea lacunelor legislative şi a necla-rităţilor ce ar constitui o sursă potenţială de inefi cienţă în efortul de combatere a corupţiei.2. Evaluarea structurii organizaţionale a instituţiei. Evaluarea structurii organizaţionale se efectuează în baza următoarelor cri-terii: nivelul de conformitate a structurii organizaţionale a misiunii, atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiunilor Serviciului Vamal şi nivelul de efi cienţă a acesteia în raport cu misiunea, atribuţiile, drepturile şi obligaţiunile Serviciului Vamal. La evaluarea structurii organizaţio-nale au fost analizate organigrama şi fi -şele de post ale colaboratorilor vamali. În urma analizei efectuate n-au fost identifi -cate vulnerabilităţi de corupţie. Un alt compartiment al etapei de evaluare a structurii organizaţionale este analiza proceselor şi procedurilor de lu-cru, care la moment este în proces de rea-lizare. Fiecare subdiviziune urmează să analizeze principalele procese şi procedu-ri de lucru în domeniul lor de activitate, în scopul identifi cării acelor riscuri existente şi momente slabe ce pot duce la corupţie. Odată cu cele menţionate, în cadrul evaluării precondiţiilor, urmează să fi e revizuite şi regulile de etică, altfel spus principiile morale şi valorile utilizate de Serviciul Vamal pentru a îndruma con-duita instituţiei şi a angajaţilor în activi-tăţile interne şi externe. Evaluarea dată presupune examinarea măsurilor în care regulile oferă orientarea explicită în pro-blemele morale importante, care pot apă-rea în cadrul activităţilor desfăşurate de instituţie. După fi nisarea evaluării precondiţii-lor urmează trecerea la a doua etapă care prezintă evaluarea propriu-zisă a riscuri-lor de corupţie şi constă în cercetarea şi identifi carea riscurilor şi analiza acesto-ra. În cadrul acestei etape, ce presupune colectarea informaţiilor despre riscurile reale şi potenţiale de corupţie, vor fi utili-zate diferite metode, după cum urmează: - evaluarea rezistenţei instituţiei faţă de riscurile de corupţie; - operarea chestionarului angajaţilor in-stituţiei; - evaluarea relaţiilor instituţiei cu publicul;

- analiza cazurilor concrete de corupţie. Ce prezintă metodele indicate şi cum vor fi utilizate pe parcurs? În cadrul evaluării rezistenţei Servi-ciului Vamal faţă de riscurile de corupţie vor fi evaluate practicile legate de: selec-tarea personalului; instruirea personalu-lui; fi şele de post; cumulul intern şi ex-tern de funcţii; consultare şi răspunde-re; disponibilitatea supravegherii; aten-ţia la integritate; interviurile de evaluare; contactele externe; răspundere şi supra-veghere; străini periculoşi; angajaţi peri-culoşi; cadouri/venit adiţional; siguranţă fi zică; legalitatea în raport cu efi cienţa; loialitate; comunicare. Pentru a verifi ca corectitudinea eva-luării rezistenţei faţă de riscurile de co-rupţie în cadrul instituţiei, deja se ope-rează chestionarea angajaţilor în cadrul întregului sistem vamal. În scopul evaluării relaţiilor Ser-viciului Vamal cu publicul este necesar de a examina detaliat procedurile legate de acestea, inclusiv procedurile ce ţin de examinarea petiţiilor, nivelul de transpa-renţă al activităţii instituţiei, pagina web a instituţiei, relaţiile cu mass-media. Analiza cazurilor concrete de corup-ţie comise de colaboratorii vamali are ca scop identifi carea imperfecţiunii în ad-ministrare, precum şi identifi carea capa-cităţilor reale sau potenţiale ale instituţiei de a preveni fenomenul în cauză. În procesul cercetării şi identifi cării riscurilor de corupţie se utilizează diferite tehnici de colectare a informaţiei, cum ar fi : revizuirea informaţiei de bază, colec-tarea informaţiei din sondaje, utilizarea grupurilor-ţintă şi observarea pe teren. După fi nisarea etapei de cercetare şi identifi care a riscurilor începe etapa de analiză care va fi efectuată prin prioriti-zarea lor. În unele cazuri este imposibilă evita-rea completă a riscurilor, dar este posibilă reducerea riscului identifi cat pînă la nive-lul acceptabil al potenţialului prejudiciu. La fel, este imposibil de a acorda în mod egal timp, atenţie şi resurse oricărui risc identifi cat. De aceea, este esenţial de a prioriti-za riscurile identifi cate la nivelul perico-lului pe care-l prezintă pentru instituţie în funcţie de impact sau de probabilitatea apariţiei lui. În funcţie de impact, riscul poate fi minor, moderat sau grav, iar de probabili-tate de apariţie, riscul poate fi de probabi-litate mică (risc rar), probabilitate medie (risc posibil) şi probabilitate înaltă (risc aproape sigur).

Astfel, vor fi evaluate precondiţiile, cercetate, identifi cate şi analizate riscuri-le de corupţie. Ultima etapa a evaluării va consta în elaborarea recomandărilor pri-vind excluderea sau diminuarea riscurilor de corupţie identifi cate. Această măsură va fi realizată prin elaborarea Planului de integritate a Serviciului Vamal, care se va axa pe prioritizarea riscurilor şi va con-ţine obiective şi acţiuni concrete de pre-venire sau diminuare a corupţiei, în con-formitate cu atribuţiile instituţiei. În aşa mod, prioritare vor fi acţiunile privind diminuarea riscurilor cu impact grav şi riscurile de probabilitate înaltă de apari-ţie. Aceste acţiuni sînt urmate de acţiu-nile privind diminuarea riscurilor cu im-pact moderat şi de probabilitate medie de apariţie. În fi nal, se vor trasa acţiuni pri-vind diminuarea riscurilor cu impact mi-nor şi de probabilitate mică de apariţie. Planul de integritate, după coordo-nare cu toate subdiviziunile interesate ale instituţiei, va fi aprobat prin ordinul di-rectorului general. Prima evaluare va fi evaluare etalo-nată care va identifi ca şi va prioritiza ris-curile de corupţie în cadrul Serviciului Vamal. Dar stoparea totală a fenomenului corupţiei nu este reală, poate fi obţinută doar limitarea lui. În acest sens, trebuie acordată o atenţie permanentă riscurilor de corupţie ce pot să apară şi să se dezvolte în cadrul oricărei instituţii. Astfel, evaluarea trebu-ie repetată în mod periodic. Reevaluarea măsoară progresul acţiunilor preventive aplicate riscurilor identifi cate apreciază efi cienţa planului de integritate, reeva-luează riscurile iniţiale, asigură utilizarea efi cientă a resurselor instituţiei. Astfel, vor fi stabilite o serie de mă-suri care să contribuie la prevenirea şi re-ducerea fenomenului de corupţie în ca-drul sistemului vamal, prin aplicarea ri-guroasă a cadrului normativ şi instituţio-nal, promovarea normelor de etică şi ana-liza permanentă a riscurilor potenţiale.

Comentarii

32 33

entru a face faţă intensifi cării co-merţului internaţional şi creşterii frau-delor vamale, pentru securizarea reţelei de comerţ internaţional legitim, admi-nistraţiile vamale introduc noi tehnologii de control bazate pe analiza riscurilor şi principiile selectivităţii. Astfel, în structura Serviciului Va-mal al Republicii Moldova prin Hotărî-rea Guvernului nr.547 din 07 iunie 2005 a fost introdusă o subdiviziune nouă ”Echipe Mobile”. La 30 ianuarie 2006, a fost aprobat Regulamentul cu privire la activitatea echipelor mobile ale Servi-ciului Vamal şi care a fost elaborat pentru executarea prevederilor art.189/1 Cod Vamal ”Echipele mobile”. În esenţă, Echipele mobile sunt sub-diviziuni speciale operative ale Serviciu-lui Vamal, subordonate Direcţiei Gene-rale Fraude Vamale, ce au ca sarcină de bază prevenirea, depistarea şi contracara-rea contrabandei, altor infracţiuni şi con-travenţii ce ţin de competenţa organelor vamale, precum şi asigură respectarea le-gislaţiei vamale la tranzitarea mărfurilor prin teritoriul vamal. În activitatea lor, echipele mobile se călăuzesc de prevederile Constituţiei şi legilor RM, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui RM, ordonanţe-lor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernu-lui, precum şi de tratatele internaţionale la care Moldova este parte. Actele normative menţionate deter-mină atribuţiile şi sarcinile principale ale echipelor mobile. Potrivit acestora, structura centrală (Direcţia echipe mobile):- planifi că, dirijează şi efectuează contro-lul activităţii echipelor mobile în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;- analizează activitatea echipelor, soluţio-nează problemele organizatorice;- asigură echipele mobile cu informaţiile

necesare pentru organizarea şi efectuarea controalelor;- coordonează interacţiunea între echipe-le mobile ale Serviciului Vamal, precum şi subdiviziunile altor organe de resort;- organizează instruirea, perfecţionarea şi testarea membrilor echipelor mobile;- în funcţie de necesitate, participă la controale sau le înfăptuieşte de sine stă-tător; - examinează contestările persoanelor interesate privind acţiunile/inacţiunile membrilor echipelor mobile şi prezintă conducerii concluziile respective;- îndeplineşte alte sarcini, ce rezultă din prevederile legislaţiei vamale şi necesită-ţile de serviciu. Echipele mobile din cadrul birouri-lor vamale:- efectuează controlul situaţiei operati-ve privind importul, exportul, tranzitul mărfurilor prin teritoriul vamal al repu-blicii, analizează starea de lucruri privind trafi cul ilicit de mărfuri, precum şi obiec-te limitate în circuitul civil;

- efectuează, în cazurile prevăzute de le-gislaţie, reţineri administrative ale per-soanelor care au încălcat regulile vama-le sau sunt suspectate de aceasta, pentru documentarea faptelor de contravenţie vamală;- însoţesc, în cazul în care există temeiu-ri de a considera că au fost încălcate pre-vederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte, mărfurile şi unităţile de transport pînă la organul vamal pro-xim sau locurile situate în raza lui de ac-tivitate, unde este posibilă examinarea mărfi i şi unităţilor de transport; - efectuează, după caz, controlul repetat al mijloacelor de transport şi al loturilor de marfă, vămuite anterior de către alte organe vamale. Totodată, în urma modifi cărilor şi completărilor Regulamentului circulaţi-ei rutiere, echipele mobile sunt în drept să oprească unităţile de transport, utili-zînd semnale formale speciale şi să efec-tueze controlul mărfurilor şi unităţilor

P

Echipele mobile:funcţii şi competenţe

Comentarii

Igor Ciuhrii, consultant la Direcţia echipe mobile

34 35

de transport, care transportă aceste măr-furi, în scopul prevenirii, combaterii şi constatării fraudelor vamale. Aceste ac-ţiuni se realizează cu aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite în baza procesu-lui de analiză a riscurilor. Experienţa structurilor analogice de peste hotare denotă faptul că majoritatea fraudelor sînt depistate în baza informaţii-lor stabilite în baza procesului de analiză a riscurilor, fapt care ar permite concentra-rea forţelor la obiecte de control sensibile. După oprirea unităţilor de transport membrii echipelor mobile prezintă legi-timaţiile, explică cauza opririi şi apoi în-cep controlul, care constă în:- identifi carea şoferului şi persoanelor care îl însoţesc în cazul în care acestea au atribuţie la mărfurile şi obiectele trans-portate;- constatarea datelor despre unitatea de transport şi ruta sa;- examinarea informaţiei privind mărfurile transportate;- examinarea sigiliilor şi mijloacelor de identifi care vamală;- examinarea mărfi i şi unităţii de transport;- prelevarea mărfurilor pentru con-statare şi testare la faţa locului. În cazul în care pentru atingerea scopului controlului se impune descărca-rea mărfi i la faţa locului, aceasta se efec-tuează sub supravegherea şefului echipei mobile. În cazul în care, drept rezultat al controlului, s-a constatat o contravenţie vamală sau o infracţiune, ofi ţerii echipei mobile efectuează acţiunile de proce-dură, cu transmiterea ulterioară a ma-terialelor organelor respective, conform competenţelor.

După efectuarea controlului se în-tocmeşte, în mod obligatoriu un proces-verbal, de model stabilit. La efectuarea controlului unităţilor de transport şi al mărfurilor, ofi ţerilor echipelor mobile li se interzice cauza-rea prejudiciilor nejustifi cate agenţilor economici şi persoanelor fi zice şi ter-giversarea controlului, care vor atrage răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare. Crearea şi restructurarea echipelor mobile se efectuează de către Serviciul Vamal în limita personalului scriptic, sta-bilit de Guvern. În luna mai, 2006, pînă la achiziţio-narea unităţilor de transport şi tehnicii speciale de control, au fost elaborate or-dinele nr. 167 şi 171, conform cărora au fost formate 4 echipe mobile pe lîngă bi-rourile vamale Nord, Centru, Chişinău şi Cahul, unde activau 12 colaboratori va-mali. Crearea lor a fost precedată de une-le măsuri, care au permis stabilirea unui algoritm de lucru optimal, ţinînd cont de situaţia geopolitică a republicii. Conform statelor de funcţii Direcţia echipe mobile din cadrul aparatului cen-tral a fost formată din 4 colaboratori va-mali. În cadrul Direcţiei au fost elaborate documentele necesare, în vederea procu-rării tehnicii, utilajului şi mijloacelor de transport necesare (fi nanţate de Banca Mondială) pentru activitatea echipelor mobile. Apoi, ca urmare a reorganizării structurii Serviciului Vamal în anul 2007, au fost create 4 echipe mobile noi, în ca-drul birourilor vamale Briceni, Ungheni, Leuşeni şi Bender, astfel în total fi ind formate 8 echipe mobile, unde la mo-ment activează 39 de colaboratori vama-

li, care au fost dotaţi cu 22 autoturisme de teren cu girofaruri. Luîndu-se în consideraţie specifi cul activităţii echipelor mobile, ele au fost dotate cu arme de foc, tehnică specială de control, calculatoare dotate cu mijloa-ce de accesare a sistemului informaţional ASYCUDA World în regim on-line, mij-loace de securitate pasivă etc.. Actualmente, efi cienţa echipelor mobile în realizarea sarcinilor sale este în plină creştere. Aceasta din urmă se da-torează organizării efi ciente a activităţii respective prin aplicarea unor tactici noi în vederea contracarării fraudelor (ana-liza riscului, experienţa din controalele precedente, informaţii operative, planuri tactice separate pentru diferite segmen-te ale teritoriilor şi alte riscuri identifi cate anterior) şi, nu în ultimul rînd, prin in-struirea personalului, astfel fi ind orga-nizate cursuri de instruire în schimb de experienţă cu subdiviziuni analogice din statele Comunităţii Europene (Franţa, Bulgaria, Ungaria, Misiunea EUBAM). Astfel, pentru ridicarea efi cienţei ac-tivităţii echipelor mobile, în perioada iu-nie - decembrie 2006, ofi ţerii subdiviziu-nii au participat la 4 cursuri de instruire, organizate cu concursul serviciului va-mal din Franţa, misiunea EUBAM şi am-basada Statelor Unite. De la începutul activităţii sale, echi-pele mobile ale Serviciului Vamal au fost implicate la organizarea şi, respectiv, la realizarea mai multor operaţiuni anti-fraudă, atît de sine stătător, cît şi în co-mun cu alte subdiviziuni ale organelor de drept, inclusiv interstatale. La fel, conform Acordului de cola-borare între Serviciul Vamal şi Ministe-rul Afacerilor Interne, semnat în 2007, se aplică mecanismul interacţiunii între echipele mobile ale Serviciului Vamal şi subdiviziunile MAI specializate în com-baterea delictelor transfrontaliere. Astfel, conform Ordinului comun al SV, MAI şi Serviciului Informaţii şi Securitate din 26 martie 2006, Echipele Mobile ale Serviciului Vamal monitori-zează în regim non-stop perimetrul zo-nei de securitate Bender (Varniţa-Calfa, inclusiv localităţile din preajma zonei de securitate), care prezintă un potenţial ca-nal de introducere în republică prin zona transnistreană a produselor alimentare şi mărfurilor de larg consum, eludînd pos-turile vamale interne de control. În pofi -da faptului că sarcina primordială pe seg-mentul nominalizat este lichidarea cana-lului de trafi c ilicit de mărfuri şi redresa-rea loturilor de marfă la posturile vamale

Comentarii

34 35

ComentariiComentarii

interne de control, echipele mobile au de-pistat mai multe cazuri de trecere ilega-lă a mărfurilor din zona transnistreană, cum ar fi carne de pasăre, alcool şi băutu-ri alcoolice, ţigări, pneuri etc. Toate cazu-rile depistate au fost remise în procedura penală sau administrativă după compe-tenţă. În luna aprilie 2006 subdiviziunea a participat la planifi carea şi realizarea Operaţiunei comune a serviciilor de con-trol la frontiera Republicii Moldova şi Ucrainei, cu denumirea «Апрель-2006». În cadrul operaţiunii au fost înregistrate 5 încălcări ale legislaţiei vamale privind nedeclararea mărfurilor de larg consum, în sumă totală de 32 mii lei, transportate din Ucraina (or.Odesa, km-7) în Republi-ca Moldova, prin zona transnistreană. În legătură cu faptul că, în iulie 2007, structura Serviciului Vamal a fost modi-fi cată şi că au fost create suplimentar 4 echipe mobile noi, au fost luate măsuri în vederea instruirii speciale a acestora. Astfel, a avut loc un seminar cu efectivul echipelor din toate birourile vamale, iar în perioada 15.10.07 – 09.11.07 un curs de instruire a colaboratorilor echipelor mobile cu participarea experţilor misiu-nii EUBAM. În februarie 2007, a fost organizată şi desfăşurată operaţiunea specială „KM-7”, avînd obiectivul principal reprima-rea trafi cului ilicit de mărfuri de origi-ne străină din regiunea transnistreană şi Ucraina. În urma realizării operaţiunii au fost depistate şi documentate 2 cauze pe-nale şi 10 cauze contravenţionale în sumă de 160 mii lei. În aprilie 2007, subdiviziunea echi-pe mobile a Serviciului Vamal a partici-

pat la planifi carea, realizarea şi estimarea operaţiunilor interstatale de contracarare a criminalităţii la frontieră, de comun cu reprezentanţii organelor de drept şi ser-viciilor de control la frontiera Republicii Moldova şi Ucrainei (sub egida misiunii EUBAM). Astfel, în perioada 3 – 27 aprilie, 2007, în baza Planului general de acţiu-ni coordоnate ale organelor de drept şi serviciilor de control la frontieră pentru anul 2007 şi Planului naţional privind organizarea operaţiunii comune a orga-nelor de drept şi serviciilor de control la frontieră, semnat la 30 martie 2007, s-a desfăşurat operaţiunea “CURIER”, care a avut principalul obiectiv contracararea contrabandei cu droguri şi precursori. De rînd cu reprezentanţii subdiviziunii Echipe Mobile, la operaţiune au partici-pat reprezentanţii MAI, SIS, Serviciului Grăniceri şi Inspectoratului Fiscal Prin-cipal de Stat. Au fost organizate controa-le inopinate şi incursiuni la staţiile fero-viare de la frontieră, la fel, şi în interiorul ţării, la staţia de formare a garniturilor de tren în or. Chişinău. Ca rezultat al acţiu-nilor respective au fost depistate 2 cazuri de tentativă de contrabandă a substanţe-lor narcotice, fi ind reţinute 11350 gr. de marihuană. În septembrie – octombrie 2007 a fost derulată operaţiunea „Nord” pe perimetrul frontierei moldo-ucrainene a raioanelor Briceni şi Ocniţa. S-au înregi-strat 4 cauze contravenţionale şi o cauză penală pe faptul nedeclarării mărfurilor introduse în ţară. Este de menţionat fap-tul că, în perioada operaţiunii, la pos-turile vamale situate în zona desfăşurării operaţiunii a crescut media drepturilor

de import cu 110 % şi numărul de chitan-ţiere PV-14 cu 89 %. În perioada 08 – 31 octombrie 2007, subdiviziunea Echipe Mobile a partici-pat la operaţiunea comună transfronta-lieră „FOCUS” organizată de către or-ganele de drept şi serviciile de control la frontieră din Moldova şi Ucraina. Ca obiective de bază ale acestei operaţiuni au fost combaterea trafi cului de fi inţe umane, substanţe narcotice şi armament şi a trafi cului ilicit de mărfuri. Ca rezul-tat al măsurilor întreprinse au fost reţi-nute mărfuri în valoare totală de 1187,8 mii lei. Conform planului de acţiuni sta-bilit pentru anul 2008, în februari-e (04.02.2008–15.02.2008), subdiviziu-nea Echipe Mobile a participat la organi-zarea şi desfăşurarea operaţiunii speciale „EST”, avînd obiectivul principal repri-marea trafi cului ilicit de mărfuri de ori-gine străină din regiunea transnistreană şi Ucraina. În cadrul operaţiunii au fost formate pe durata dsfăşurării acesteia 28 echipe mobile, care au acoperit principa-lele căi de acces pe pieţele de desfacere a mărfurilor din or. Chişinău şi or. Bălţi. Ca rezultat, au fost depistate şi documen-tate 7 cazuri de încălcare a legislaţiei va-male (inclusiv a fost pornită 1 cauză pe-nală). De asemenea, pe parcursul anu-lui 2008, subdiviziunea Echipe Mobi-le a participat la planifi carea şi realiza-rea operaţiunilor comune interstatale de contracarare a criminalităţii la frontieră. Astfel, conform Planului Naţional privind desfăşurarea operaţiunilor co-mune la frontiera moldo-ucraineană, de către organele de drept şi serviciile de control la frontiera RM şi Ucrainei, (sub egida misiunii EUBAM) s-a desfă-şurat operaţiunea comună transfrontalie-ră „FOCUS-2”, la care a fost implicat şi efectivul subdiviziunii echipe mobile.Avînd ca obiectiv de bază depistarea şi înlăturarea premiselor care stimulează fenomenul infracţionalităţii la frontie-ră, ca urmare a măsurilor întreprinse au fost reţinute mărfuri în valoare totală de 314 mii lei.

36 37

În ceea ce priveşte instruirea efecti-vului subdiviziunii, în perioada 17 – 19 iunie 2008, colaboratorii subdiviziunii au participat la o consultaţie a experţilor Serviciului Vamal al Ungariei. Apoi, în perioada 17 – 21 noiem-brie 2008, în cadrul cooperării bilate-rale moldo-franceze, de către Ambasada Republicii Franceze a fost organizat un seminar tematic pentru echipele mobi-le ale SV al RM. Tematica seminarului s-a axat, în special, pe familiarizarea cu practica franceză în domeniul echipelor mobile, acestea existînd în Franţa de ju-mătate de secol. Au fost abordate sub-iecte precum: împuternicirile agenţilor, resursele umane, mijloacele materiale, metode şi tehnici de control, baza legală, sistemul informaţional de suport etc. În plus, a fost organizată o vizită în teritoriu pentru studierea activităţii echi-pelor mobile ale RM a expertului francez, care a apreciat înalt experienţa ofi ţeri-lor vamali căpătată în perioada scurtă de existenţă a echipelor mobile în Moldova. Referitor la activitatea subdiviziunii pentru anul 2009, este de menţionat fap-tul că, pînă la momentul actual, au fost întreprinse mai multe acţiuni de preveni-re şi combatere a fraudelor vamale, pen-tru contracararea şi depistarea cazurilor de contrabandă şi trafi c ilicit de mărfu-ri, transportate peste frontiera vamală a RM. Astfel, a fost iniţiată operaţiunea specială „Calendar”, desfăşurată de către Direcţia echipe mobile în comun cu Di-recţia investigaţii operative în perioada 18 – 21 ianuarie 2009 (I etapă) şi 25 – 28 ianuarie 2009 (a II etapă). În acest scop au fost întreprinse raiduri operative şi de patrulare pe segmentul transnistrean şi moldo-ucrainean. Operaţiunile de acest gen avînd ca obiectiv de bază depistarea şi înlăturarea premiselor, care stimulează fenomenul infracţionalităţii la frontieră, în rezultatul măsurilor întreprinse au fost documentate 6 cazuri, cu reţinerea mărfurilor în valoare totală de 55.408 lei şi incasarea suplimentară sub formă de plăţi vamale în mărime de 41.556 lei. Ca rezultat al activităţii subdiviziu-nii, pînă în prezent de către echipele mo-

bile au fost realizate în total 93 de reţi-neri pe întreg teritoriul vamal al republi-cii (în perioada analogică a anului 2008 au fost înregistrate doar 55 de re&ine-ri). Valoarea mărfurilor reţinute consti-tuie la moment 1.418.969 lei (fa&ă de 2.689.400 lei în 2008). În urma reţinerilor efectuate de că-tre subdiviziunile echipe mobile, au fost aplicate amenzi în sumă de 16.620 lei (în 2008 fi ind aplicate amenzi în sumă de 16.880 lei). Mărfuri, obiecte şi alte valo-ri confi scate în valoare totală de 640.178 lei (în 2008 au fost confi scate mărfuri în sumă doar de 121.321 lei). Realizînd prevederile Memorandu-mului de colaborare reciprocă, semnat de către Guvernul Moldovei, Guvernul Ucrainei şi Uniunea Europeană, în pe-rioada 29 aprilie – 13 mai 2009, de către organele de drept şi serviciile de control la frontieră din Moldova şi Ucraina a fost organizată prima etapă activă a Operaţi-unii Comune Transfrontaliere „NIKO-NII” (sub egida Misiunii EUBAM). Realizînd obiectivele de bază ale acestei operaţiuni, accentul a fost pus pe schimbul operativ de informaţii între or-ganele de resort participante la operaţiu-ne şi conlucrarea acestora atît la nivel na-ţional, cît şi la nivel internaţional. Astfel, în cadrul măsurilor întreprinse de către organele de resort ale Republicii Moldo-va şi Ucrainei, în total au fost depistate şi documentate 97 de cazuri de încălcare a legislaţiei vamale, valoarea mărfurilor reţinute constituind 517 mii lei, 3 cazuri de contrabandă cu substanţe narcotice şi 3 cazuri de contrabandă cu arme de foc. Ca rezultat pozitiv al acestor opera-ţiuni putem menţiona atît realizarea sar-cinilor puse, cît şi nivelul înalt de conlu-

crare dintre organele de drept şi servicii-le de control la frontieră ale Republicii Moldova şi Ucrainei. Pe viitor subdiviziunea î-şi planifi că modifi carea Regulamentului cu privire la activitatea echipelor mobile ale Ser-viciului Vamal (aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 108 din 30.01.2006) şi ajustarea acestuia la standartele euro-pene şi utilizarea mai largă a capacităţi-lor analitice. La moment, echipele mobile intră în componenţa birourilor vamale, ceea ce creează unele difi cultăţi în efectuarea atribuţiilor de serviciu. Întru scăderea infl uienţei factorului uman şi evitarea confl ictelor de interese se preconizea-ză concentrarea echipelor mobile în trei zone: ”Nord”, ”Centru” şi ”Sud”, iar pe viitor, crearea unui ofi ciu central, cu un staf operativ, unde echipele mobile vor primi indicaţii nemijlocite şi vor fi dirija-te centralizat. Toate cele menţionate constituie în plenitudinea lor rezultatul generalizat al activităţii subdiviziunii Echipe Mobi-le din cadrul Direcţiei Generale Fraude Vamale. Astfel, de la începutul activităţii sale, subdiviziunea în cauză a înregistrat următoarele rezultate:

Comentarii

36 37

acă prin civilizaţie se subînţelege progres pentru omenire, atunci acest fapt presupune utilizarea raţională a avantajelor ce le oferă ea. Una din pro-blemele stringente de igienă pentru an-gajaţii care-şi exercită obligaţiunile de serviciu în ture o reprezintă înlăturarea tuturor urmărilor nocive posibile pen-tru sănătate, provocate ca urmare a im-plementării pe scară largă a aparataju-lui electronic, care acţionează cu facto-ri ascunşi pentru organele de simţ obiş-nuite. Analiza morbidităţii în sistemul vamal în anul 2008 şi în primele cin-ci luni ale anului curent ne indică că de concedii medicale profită personalul de bază încadrat în birourile vamale, dar în nici un caz îmbolnăvirile acestora nu este legată de condiţiile nefavorabile la locul de muncă. Este, mai degrabă, o iresponsabilitate legată de eschivarea unor colaboratori vamali de a activa în unele posturi, în care se necesită efort şi capacităţi specifice.

Revoluţia industrială a dat şan-sa sporirii posibilităţilor fizice şi inte-lectuale cu ajutorul maşinilor. Acestea ajută la comunicare, informare despre evenimente. Dar ele produc cîmpuri magnetice şi alternative slabe, care sunt greu de suspectat ca fiind periculoase pentru sănătate. Aparatele electrocas-nice, monitoarele, telefoanele mobi-le, televizoarele, vehiculele cu motor, sîrmele şi cablurile electrice sunt con-siderate surse de emanaţie a cîmpuri-lor electromagnetice care inf luenţează organismul, cauzînd simptome de tipul agitaţie şi dureri de cap; permanenta expunere poate deregla ciclurile orga-nismului, regimul veghe-somn, poate cauza oboseala cronică. La reconstrucţia sau amenajarea posturilor vamale în teritoriu întot-deauna au fost luate în consideraţie normele igienice şi cerinţele faţă de se-curizarea activităţilor, fiind respectată protecţia angajaţilor. Amplasamentul unor posturi vamale în apropierea sur-selor de producere a cîmpurilor elec-tromagnetice întotdeauna au fost tema de discuţii contradictorii: inf luenţează sau nu asupra sănătăţii colaboratorilor af laţi în tură. Exemplu poate servi pos-tul vamal intern Hagimus, unde sunt înregistrate cele mai multe cazuri de plecări în concedii medicale, neoficial fiind înaintată versiunea că nu se do-reşte activitate în zona cîmpului elec-tric produs de liniile electrice aeriene de frecvenţă industrială. A fost efectuată o analiză respon-sabilă, specialiştii Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preven-tivă au întreprins investigaţii instru-mentale a intensităţii cîmpului electric produs de linia electrică aeriană cu ten-siunea de 110 KV, care trece în apropie-rea încăperilor postului vamal. Nemij-

locit sub linia electrică aeriană cîmpul electric constituie 165 V/m, la intrare în încăperi – 39 V/m, în încăperea va-mei / 15 V/m, la bancă - 22 V/m. Conform Regulilor şi Normelor Sanitare de protecţie a populaţiei de acţiunea cîmpului electric produs de linii electrice aeriene de frecvenţă in-dustrială nr. 29761-84 di 28.02.1984, nivelul maxim admisibil al intensităţii cîmpului electric în blocurile şi casele de locuit, în cele publice, constituie 500 V/m. Durata acţiunii cîmpului electric pentru populaţie nu se reglementează. Concluzia Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preven-tivă este: „rezultatele investigaţiilor in-strumentale efectuate ne demonstrează că linia electrică aeriană de 110kV nu poate inf luenţa negativ asupra sănătăţii personalului postului vamal intern Ha-gimus”.

D

Pericolnu există

Comentarii

Ion MAGU, specialistla protecţia civilă şi securitatea antiincendiară

38 39

n rîndurile colaboratorilor vamali se duc discuţii cu privire la desemnarea şi efectuarea expertizelor în laboratorul vamal recent creat. În marea majorita-te, colaboratorii vamali din mai multe birouri sînt interesaţi de informaţia cu privire la identificarea unor categorii de mărfuri supuse controlului vamal, descrierea cărora este susceptibilă de a fi eronată. Cunoscînd faptul că în activitatea vamală deseori se întîlnesc astfel de momente, în care o importanţă majo-ră o are expertiza mărfurilor, mijloace-lor de transport sau documentelor, este cert că numai prin intermediul exper-tizei funcţionarii vamali vor putea sta-bili cu mare exactitate taxele datorate sau rambursate pentru importul sau ex-portul bunurilor, vor putea să identifi-ce mai rapid şi sigur transportările de bunuri periculoase sau ilegale. Sarcina laboratorului vamal, atît în momentul efectuării controlului va-mal, cît şi în cazurile de contravenţie sau urmărire penală ce ţine de compe-tenţa organelor vamale, este de a stabili adevărul obiectiv cu privire la mărfuri-le prezentate organului vamal pentru a fi vămuite. Conform prevederilor pct. 6 ale Regulamentului laboratorului vamal, în baza dispoziţiilor colaboratorilor vamali, pentru efectuarea cercetării (expertizei) mărfurilor, mijloacelor de transport şi documentelor, experţilor laboratorului vamal iniţial vor fi îna-intate întrebări ce ţin de:- identificarea mărfurilor, prin sta-bilirea identităţii caracteristicilor măr-furilor cu criteriile sale prescrise;- determinarea poziţiei tarifare a mărfurilor conform Nomenclatorului de mărfuri în vederea emiterii decizii-lor tarifare prealabile;

- precizarea caracteristicilor mărfii, destinaţia;- determinarea ţării de origine a mărfurilor;- evaluarea mărfurilor în scopuri va-male; - determinarea ratei de randament a produsului compensatoriu şi cantităţii materiei prime utilizate în procesul de producere;- determinarea duratei ciclului teh-nologic de prelucrare a produsului; - determinarea cantităţii, integrităţii mărfurilor, stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de transport etc.;- alte tipuri de expertize şi examină-ri în scopuri vamale. Însă trebuie de menţionat că aceas-tă listă nu este exhaustivă şi poate fi completată, dat fiind faptul că în acest scop laboratorul vamal va efectua cer-cetarea (expertiza) probelor prelevate, în condiţiile legii, de organele vamale sau de alte autorităţi publice, din măr-furile supuse reglementărilor vamale:• în vederea clasificării acestora con-form Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova;• în cazul în care există suspiciunea că fac obiectul Legii nr. 1163-XIV din 26.07.2000 cu privire la controlul ex-portului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice;• în cazul în care există suspiciunea de a conţine droguri, conform prevede-rilor Legii nr. 713-XV din 06.12.2001 privind controlul şi prevenirea consu-mului abuziv de alcool, consumului ili-cit de droguri şi de alte substanţe psi-hotrope;• în vederea identificării corespun-zătoare a produselor din categoria măr-furilor accizabile în raport cu prevede-rile Titlului IV „Accizele” din Codul fiscal;

• în vederea depistării faptelor de de-clarare neautentică a mărfurilor, • în vederea asigurării protecţiei consumatorilor şi sănătăţii populaţiei Republicii Moldova;• în vederea identificării acestora şi aplicării altor reglementări vamale. Reglementarea cercetărilor (exper-tizei) mărfurilor în cadrul laboratorului vamal. În vederea realizării prevederi-lor Codului Vamal al RM, cît şi pentru reglementarea celor sus-menţionate a fost elaborată Instrucţiunea cu privi-re la prelevarea probelor şi efectuarea cercetărilor (expertizei) mărfurilor în laboratorul vamal. La elaborarea aces-teia au fost utilizate un şir de acte nor-mative în vigoare, precum şi acte ale la-boratoarelor vamale din alte ţări, cum sunt România, Ucraina, Belarusi, Rusia şi Franţa. Instrucţiunea în cauză stabi-leşte metodologia de urmat de către or-ganele vamale pentru prelevarea şi ges-tionarea probelor de mărfuri, desemna-rea şi cercetarea (expertiza) acestora în laboratorul SV, iar descrierea succintă a acesteia va fi desfăşurată în contextul acestei prezentări. Instrucţiunea include zece com-partimente care prevăd dispoziţiile ge-nerale, procedura desemnării experti-zei mărfurilor la efectuarea controlului vamal, procedura prelevării şi gestionă-rii probelor de mărfuri, măsuri genera-le privind tehnica securităţii, ordinea de recepţionare a probelor de mărfu-ri, efectuarea cercetărilor (expertizei) în laboratorul vamal, întocmirea şi pre-zentarea rapoartelor de expertiză, pro-cedura contestării concluziilor formu-late în raportul de expertiză, efectuarea expertizelor suplimentare şi repetate, returnarea probelor rămase după efec-tuarea cercetării (expertizei), precum şi formularele de acte necesare prelevării

Î

Expertiza mărfurilorîn laboratorul vamalŞtefan Pojoga,şef adj-interimar al Laboratorului Vamal

Comentarii

38 39

ComentariiComentarii

probelor de mărfuri şi efectuării cerce-tărilor (expertizei) în laboratorul va-mal. Cercetarea sau expertiza mărfuri-lor. În Instrucţiunea cu privire la prele-varea probelor şi efectuarea cercetări-lor mărfurilor în laboratorul vamal este vorba de doi termeni care se deosebesc unul de altul prin mecanismul său de investigare. Însă totodată în activita-tea laboratorului aceşti doi termeni se asociază urmărind un scop unic. Acest scop se datorează mai multor factori din domeniul expertizei mărfurilor şi poate fi explicat în mod diferit în dife-rite ipostaze. În unele surse ale literaturii de spe-cialitate prin termenul „expertiză” se înţelege examinarea independentă a obiectului expertizei, efectuată de că-tre un expert, în scopul soluţionării op-time a unei sarcini de lucru strict deter-minate. Această noţiune ne explică că, în procedura efectuării expertizelor, rolul cel mai important îl are probaţiu-nea, axul principal al căreia se bazează pe rezultatele obţinute în urma exami-nării probelor prelevate. Reieşind din cele expuse probele prelevate la rîn-dul lor pot fi examinate organoleptic

sau deseori pot necesita a fi investigate în condiţii de laborator. În acest con-text noţiunea termenului „cercetări de laborator” reprezintă investigaţii, stu-dii amănunţite (încercări, verificări, examinări, analize) efectuate în mod sistematic, în condiţii de laborator, cu scopul de a soluţiona şi de a argumen-ta unele probleme. Conchidem că în domeniul expertizelor vamale pentru a trage concluzii cît mai corecte îm-binarea celor doi termeni va constitui adevărul transparent şi obiectiv despre mărfurile examinate. Ţinînd cont de faptul că activita-tea laboratorului vamal este orientată spre efectuarea expertizei mărfurilor, personalul tehnic al laboratorului este constituit din laboranţi şi experţi. Activitatea unui laborant în labora-torul vamal va fi desfăşurată prin mani-pularea utilajelor şi aparatajului sofi sticat care va fi utilizat în cercetările de labora-tor, pentru utilizarea căruia sînt necesa-re cunoştinţe speciale. Dacă în efectua-rea unei expertize vor fi utilizate astfel de utilaje sau aparate atunci la întocmi-rea raportului de expertiză vor participa toate persoanele care au fost implicate în efectuarea complexă a acesteia.

În cadrul laboratorului vamal funcţia de expert va fi îndeplinită de către un colaborator vamal atestat, competent pentru a efectua cercetarea mărfurilor în cazurile prevăzute de re-glementările vamale, care nu este coin-teresat de rezultatele expertizei mărfu-rilor şi care, aplicînd cunoştinţele sale speciale, va prezenta concluzii înteme-iate şi obiective. În urma efectuării cercetărilor (ex-pertizei), expertul va întocmi un raport în scris, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, clar, fără corectări şi abrevieri, pe blanchete, conform for-mei stabilite de SV. Rapoartele de ex-pertiză se vor perfecta în două exem-plare, care vor avea următoarele desti-naţii:• exemplarul 1 (cu grade de protec-ţie) - pentru organul care a dispus cer-cetarea.• exemplarul 2 (fără grade de pro-tecţie) - pentru arhiva laboratorului va-mal.În rapoartele de expertiză, obligato-riu, se va indica: data şi locul efectu-ării cercetărilor; temeiul efectuării ex-pertizei; persoana (numele, prenume-le, studiile, specialitatea, vechimea în

40 41

muncă pe specialitate) care a efectuat cercetările; persoana care a efectuat ex-pertiza; menţiunea că expertul este in-format despre răspunderea penală pen-tru prezentarea cu bună ştiinţă a unor concluzii false; descrierea amplă a in-vestigaţiilor şi concluziile pe marginea lor; răspunsul la întrebările puse în faţa expertului; materialele şi documentele prezentate pentru efectuarea cercetă-rilor (expertizei); descrierea detaliată a obiectelor supuse cercetărilor (exper-tizei); rezultatele cercetărilor (experti-zei) cu indicarea metodelor aplicate, etc. În concluziile sale experţii trebuie sa dea un răspuns argumentat, laconic, concret şi întemeiat, reieşind din date incontestabile şi obiective, atît de clar, încît sa nu fie necesară solicitarea unor explicaţii suplimentare. Dacă, în cursul efectuării cercetă-rilor, expertul va constata circumstan-ţe ce pot prezenta interes pentru cauză, dar cu privire la care nu i s-au pus între-bări, el va avea dreptul să le menţioneze în raportul său. În raportul de exper-tiză, expertul, de asemenea, va argu-menta şi imposibilitatea de a răspunde

la toate sau la unele întrebări ce au fost puse, dacă materialele prezentate nu au fost suficiente sau întrebările formulate nu ţin de competenţa expertului, ori ni-velul ştiinţei şi practica cercetărilor sau expertizelor nu permit de a răspunde la întrebările puse. La rîndul său, pentru prezentarea cu bună ştiinţă a concluzii-lor false, expertul va purta răspundere în conformitate cu art. 312 din Codul penal, fapt pentru care expertul în ra-portul său îşi va pune semnătura care va servi drept declaraţie cu privire la răspunderea penală. La raportul expertului se vor ane-xa fotografii, schiţe, grafice şi alte ma-teriale rămase după efectuarea experti-zei ce vor confirma concluziile exper-tului. Raportul de expertiză şi anexe-le sale vor fi semnate de către expertul care a întocmit raportul, după care vor fi autentifice prin semnătura şefului şi ştampila laboratorului vamal. Raportul de expertiză obligatoriu va fi înregistrat într-un Registru de evi-denţă şi/sau într-o bază de date a labo-ratorului vamal. Indicarea numărului şi datei pe blanchetă va confirma faptul

înregistrării lui în Registru. După înre-gistrarea raportului de expertiza modi-ficarea sau completarea acestuia vor fi posibile numai cu permisiunea şefului laboratorului vamal, în baza argumen-telor întemeiate ale expertului depuse în scris. Totodată, rapoartele de exper-tiză fără număr sau data înregistrării, fără semnăturile expertului, fără au-tentificare prin semnătura şefului sau ştampila laboratorului vamal nu vor fi valabile. Rapoartele de expertiză, nu mai tîrziu de a doua zi de la înregistrare, vor fi expediate organului vamal, prin poştă, dacă această modalitate nu va fi stabilită altfel. Astfel, colaboratorii va-mali vor analiza concluziile şi rapoarte-le de expertiză prezentate spre exami-nare, inclusiv cele efectuate din iniţia-tiva declarantului sau a altei persoane cointeresate. Este de menţionat că rapoartele de expertiză emise de laboratorul va-mal vor prezenta documente cu carac-ter de recomandare care ref lectă proce-sul, rezultatele cercetărilor efectuate şi concluziile perfectate din numele unui

Comentarii

40 41

ComentariiComentarii

expert sau experţi. Deci, rapoartele de expertiză nu vor fi obligatorii pentru organele vamale, însă respingerea lor va trebui motivată.Totuşi în scopul vămuirii, pentru emi-terea deciziilor organelor vamale, re-zultatele şi concluziile cuprinse în ra-poartele emise de laboratorul vamal vor prevala în faţa informaţiilor sau actelor emise de alte laboratoare, in-stituţii sau experţi, precum şi altor do-cumente care conţin informaţii referi-toare la caracteristicile fizico-chimi-ce sau proprietăţile mărfurilor, atunci cînd acestea vor fi contradictorii. Din acest punct de vedere, rezultatele cer-cetărilor mărfurilor, perfectate con-form prevederilor Instrucţiunii cu pri-vire la prelevarea probelor şi efectuarea expertizei mărfurilor în laboratorul va-mal, vor avea importanţă probatorie la constatarea contravenţiilor vamale. Declarantul şi reprezentanţii lui vor fi în drept să ia cunoştinţă de rezul-tatele cercetărilor (expertizei) probelor prelevate, aprecierea cărora se va des-făşura în conformitate cu legislaţia în vigoare, sub aspectul exactităţii, obiec-tivităţii şi plenitudinii cercetărilor, pre-cum şi al eficienţei şi caracterului fun-damental al metodelor de cercetare fo-losite la efectuarea expertizei. Desemnarea expertizei mărfuri-lor. Expertiza mărfurilor, mijloacelor de transport sau a documentelor care conţin date relevante ale acestora, se va dispune în cazurile în care pentru con-statarea indiciilor, descoperirea probe-lor materiale, elucidarea circumstan-ţelor contravenţiei vamale, sau a altor întrebări apărute la efectuarea contro-lului vamal, vor fi necesare cunoştinţe speciale. Pentru desemnarea cercetării măr-furilor în procesul vămuirii, colabo-ratorul vamal care efectuează contro-lul vamal, va perfecta o cerere pentru cercetări de laborator, iar colaboratorul vamal care efectuează actele de proce-dură în caz de contravenţie vamală sau urmărire penală va emite o ordonanţă privind efectuarea expertizei. În cerere sau în ordonanţă se va in-dica: cine a iniţiat desemnarea cercetă-rii; temeiurile pentru care se dispune expertiza; procesul-verbal de preleva-re a probelor; obiectele, documentele şi alte materiale prezentate expertizei cu menţiunea cînd şi în ce împrejurări au fost descoperite sau ridicate; întrebările formulate expertului; denumirea insti-tuţiei de expertiză; procedura de trans-

mitere a obiectelor, documentelor, ma-terialelor relevante cercetării, precum şi procedura de ridicare a concluziilor experţilor. Colaboratorul vamal care va decide să procedeze la efectuarea cercetărilor (expertizei), va fi obligat de a înştiin-ţa această decizie declarantului sau re-prezentantului împuternicit al acestuia, precizînd data şi ora la care se va efec-tua operaţiunea de prelevare a probelor de mărfuri şi îi va explica drepturile şi obligaţiile, prevăzute de Codul Vamal. Prelevarea şi gestionarea probe-lor de mărfuri. Prelevarea probelor de mărfuri pentru cercetări în laboratorul vamal se va efectuea de către colabo-ratorul vamal care efectuează controlul mărfurilor în procesul de vămuire, iar, după necesitate, prelevarea probelor de mărfuri se va efectua şi în prezenţa unui expert. Dacă organul vamal nu va dispune de personal special instruit ori de dispozitive, materiale sau recipiente necesare prelevării, prelevarea probe-lor de mărfuri se va face, sub suprave-gherea organului vamal, direct de către declarant, de reprezentantul său ori de o altă persoană împuternicită în acest sens. Probele de mărfuri vor fi preleva-te în cantităţi ce nu depăşesc necesa-rul pentru expertiză, inclusiv pentru o eventuală contraexpertiză. Cantităţile de probe în acest sens vor fi preluate din documentele normative în vigoa-re (SM, PT, STAS, GOST, OST, etc.), cele recunoscute în practica internaţio-nală (ISO, EN, etc.), precum şi din re-comandările metodologice aprobate de Serviciul Vamal. La prelevarea probelor de mărfuri se va perfecta procesul-verbal de prele-vare a probelor, conform formei stabi-lite de Serviciul Vamal. Procesul-verbal de prelevare se va perfecta manual (cu condiţia ca datele vor fi înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscu-le) sau prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere. Procesul-verbal se va întocmi în 2 exemplare, dintre care unul se va în-mîna declarantului sau reprezentantu-lui său, dacă aceştia vor fi identificaţi, iar altul se va expedia la laboratorul va-mal. Prin semnarea procesului-verbal de prelevare a probelor, declarantul sau reprezentantul său va recunoaşte repre-zentativitatea probelor de mărfuri pre-levate, pentru întregul lot de mărfuri. Cu permisiunea organului vamal, va fi posibilă prelevarea probelor de

mărfuri af late sub supraveghere va-mală şi de către declarant sau de repre-zentanţii lui, precum şi de organele de control de stat. Această permisiune va fi oferită numai în cazurile cînd, astfel de prelevări nu vor complica efectua-rea controlului vamal; nu vor putea in-f luenţa la schimbarea caracteristicilor mărfurilor sau nu vor atrage o eschiva-re de la plata obligaţiei vamale şi impo-zitelor sau de la respectarea restricţiilor şi interdicţiilor impuse prin legislaţia în vigoare. În cazurile în care declarantul va refuza să asiste la verificarea mărfuri-lor sau va refuza să desemneze o per-soană capabilă să ofere asistenţa pe care organele vamale o vor considera necesară, organul vamal, în prezenţa a cel puţin doi martori asistenţi care nu sînt cointeresaţi în rezultatul cerce-tării, sau, după caz, şi cu participarea unui expert, vor proceda la prelevarea probelor pe contul declarantului. Fap-tul prezenţei martorilor se va indica în procesul-verbal de prelevare a probe-lor. De asemenea, şi transportarea mărfurilor către locurile unde urmea-ză să fie prelevate probele se va efectua de către sau din contul şi pe răspunde-rea declarantului, deoarece declaran-tul şi reprezentanţii lui sînt obligaţi să acorde asistenţă colaboratorilor vamali la prelevarea probelor de mărfuri şi să efectueze din contul lor operaţiuni ne-cesare prelevării, precum şi să asigure condiţii pentru prelevarea probelor. Pentru fiecare lot de marfă, se vor preleva 3 probe identice, cu următoare-le destinaţii:a) proba 1 (analitică) - pentru efectu-area cercetărilor în laboratorul vamal;b) proba 2 (de control) - pentru efec-tuarea unei a doua expertize, în cadrul laboratorului vamal, în situaţia în care colaboratorul vamal, declarantul sau reprezentantul acestuia solicită acest lucru conform procedurii de contesta-ţie stabilite;c) proba 3 (arbitrală) - pentru elibe-rare la eventuala solicitare a instanţelor de judecată.

42 43

Probele prelevate vor fi ambalate şi sigilate de colaboratorul vamal în pre-zenţa persoanelor care vor asista la pre-levarea probelor. Probele ambalate se vor numerota în conformitate cu pro-cesul-verbal de prelevare a probelor de mărfuri, vor fi sigilate şi se va aplica o etichetă specială. Dacă marfa va fi o substanţă chimică, atunci pe ambalajul probelor de mărfuri se vor indica sem-nele de avertizare şi se vor anexa copii-le documentelor care conţin informaţii despre proprietăţile mărfii, toxicitate, măsuri de protecţie, mijloace individu-ale de protecţie etc. Cu excepţia cazurilor în care pro-bele vor fi distruse în procesul de cer-cetare (expertiză), acestea vor fi res-tituite declarantului, la cererea şi din contul său, imediat ce se va constata că ele nu mai trebuie păstrate, iar în cazu-rile în care declarantul nu-şi va ridica probele rămase, laboratorul vamal va fi nevoit să le distrugă. Transmiterea şi recepţionarea pro-belor de mărfuri în laboratorul vamal. Probele prelevate vor fi transmise la la-boratorul vamal fiind însoţite de urmă-toarele documente:a) cerere sau ordonanţa de efectuare a cercetărilor;b) procesul-verbal de prelevare a pro-belor de mărfuri; c) copia declaraţiei vamale, dacă aceasta a fost depusă;d) copia contractului în baza căruia mărfurile au fost livrate şi/sau facturii de marfă din care s-au prelevat probe-le;e) copia certificatului de calitate şi buletinelor de analiză emise de produ-cător (după caz);f ) copiile altor documente care con-ţin informaţii referitoare la caracteris-ticile, compoziţia şi utilizarea mărfuri-lor.Totodată, va fi necesar ca probele pre-levate să fie expediate la laboratorul va-mal, cu respectarea prevederilor legale pentru transportul anumitor categorii de mărfuri, cum ar fi cele periculoase, inf lamabile, precursori şi alte mărfuri

analogice, precum şi asigurarea integri-tăţii probelor, a sigiliilor aplicate şi a documentelor însoţitoare. Documente-le alăturate probelor de mărfuri se vor plasa în plicuri etichetate, iar în timpul transportării vor fi amplasate separat de probe, în scopul evitării cazurilor de deteriorare sau de distrugere. Probele de mărfuri şi documente-le însoţitoare vor fi recepţionate în or-dinea sosirii lor şi vor fi înregistrate într-un registru de evidenţă a probelor de mărfuri. În momentul recepţionării probelor de mărfuri prezentate labora-torului vamal, expertul împuternicit în acest scop va fi obligat:a) să analizeze actele pentru dispune-rea expertizei, să verifice integritatea şi corectitudinea perfectării acestora în conformitate cu cerinţele stabilite;b) să perfecteaze registrul de evidenţe a probelor de mărfuri;c) să verifice condiţiile necesare pen-tru efectuarea cercetării: existenţa uti-lajului necesar, instrumentelor, mate-rialelor şi mijloacelor de aprovizionare cu informaţie, să verifice respectarea regulilor tehnicii securităţii şi igienei sanitare etc.;d) stabileşte termenul de efectuare a cercetărilor, în caz de necesitate coor-donează prelungirea acestuia;e) asigură remiterea materialelor îm-preună cu concluziile expertului orga-nului care a dispus expertiza. Dacă în momentul recepţionării se va constata că în ordonanţă sau cererea de efectuare a cercetării nu este men-ţionat obiectul expertizei, lipsa unor probe de mărfuri sau a unor documen-te, documente deteriorate, probe nee-tichetate ori cu etichetele deteriorate, probe fără sigilii sau cu sigiliile rupte, probe cu ambalaje deteriorate ori probe într-o stare alterată, laboratorul vamal va fi nevoit să ia decizii cu privire la ne-efectuarea cercetarii acestor probe. Decizia privind neefectuarea ex-pertizei probelor de mărfuri menţio-nate va fi comunicată imediat, în scris, organului vamal care a dispus cerceta-rea acestora cu indicarea obligatorie a motivelor refuzului. În cazurile cînd la-boratorul vamal nu va putea efectua un anumit tip de expertize, în urma coor-donării cu organul vamal - solicitant, acestea pot fi efectuate în alte labora-toare acreditate, conform procedurii stabilite. Contestaţia rezultatelor. În cazul în care organul vamal şi/sau declaran-tul nu vor fi de acord cu rezultatele cer-

cetării probei 1 sau cu concluziile for-mulate în raportul de expertiză emis pentru această probă, acesta va avea dreptul, motivat, de a contesta aces-te rezultate prin solicitarea expertizei probei 2. De către declarant, contesta-rea rezultatelor se va efectua prin depu-nerea unei cereri scrise la organul va-mal care a dispus expertiza, în termen de 10 zile de la data luării deciziei în baza concluziilor raportului de experti-ză pentru proba 1. Dacă concluziile cercetării probei 2 nu vor fi diferite de cele din raportul de expertiză emis pentru proba 1, atun-ci laboratorul vamal va notifica acest fapt, în scris, organului vamal şi decla-rantului. În caz că concluziile experti-zei probei 2 vor fi diferite de cele din raportul de expertiză emis pentru pro-ba 1, laboratorul vamal este obligat să emită un nou raport de expertiză care va conţine şi menţiunea privind anula-rea primului raport. Concluziile luate în urma cercetării probei 2 pentru or-ganele vamale vor fi definitive. Expertiza suplimentară şi exper-tiza repetată. Dacă organul care a dis-pus cercetările sau instanţa de judecată va considera că raportul expertului nu este suficient de clar sau complet, va fi dispusă efectuarea unei expertize supli-mentare de către acelaşi expert sau de către un alt expert. În cazurile în care concluziile ex-pertului nu vor fi întemeiate, vor exista îndoieli în privinţa lor sau se va stabili încălcarea ordinii de efectuare a exper-tizei, va fi posibilă dispunerea efectuă-rii unei expertize repetate de către un alt expert sau alţi experţi. La efectua-rea acestor expertize se va pune şi ches-tiunea autenticităţii metodelor utilizate anterior. Expertiza repetată se va în-credinţa unui alt expert sau unei comi-sii de experţi. Experţii care vor efectua expertiza anterioară vor oferi comisiei explicaţii, însă nu vor avea dreptul de a participa la efectuarea investigaţiilor şi la finalizarea concluziilor. Dispoziţiile finale. Cheltuielile aferente expertizei probelor de măr-furi, suportate de organul vamal şi de laboratorul lui, nu vor fi restituite de către declarant, cu excepţia cazurilor cînd cercetările sînt efectuate la rugă-mintea acestuia. Organele vamale nu sînt pasibile de a compensa nici un fel de cheltuieli, suportate de alte persoane interesate în operaţiunile de prelevare, cantităţile prelevate şi cercetarea pro-belor de mărfuri.

Comentarii

42 43

е менее семи лет понадобится мировому автопрому для того, что-бы ликвидировать последствия фи-нансового кризиса, утверждают ру-ководители крупнейших автоконцер-нов мира. Причину спада на миро-вом авторынке эксперты связывают не столько со всеобщей рецессией, сколько с вытекающей из нее неста-бильностью на рынке кредитов и не-устойчивостью валют. Молдова не стала исключением, и ее авторынок, в последние годы динамично развива-ющийся, столкнулся с аналогичными неприятностями.- Разумеется, автомобильный рынок Молдовы под влиянием финансовых потрясений в мире, претерпевает из-менения, - рассказывает директор Ас-социации авторизированных автомо-бильных импортеров Молдовы Кон-стантин Берестяну. - Однако кризис в Молдову пришел позже, и молдавские автодилеры успели изучить опыт дру-гих стран, а также примеры того, как можно скорректировать ситуацию. Поэтому когда волна финансовых «неурядиц» дошла и до нашей стра-ны, импортеры автомобилей были го-товы к спаду покупательской способ-ности и сокращению объема продаж. Рассмотрим динамику продаж на рынке легковых автомобилей, на долю которого приходится более 60% авторынка Молдовы. По итогам 2008 г. в Молдове было зарегистрирова-но более 26 тыс. автомобилей, что на 36,4% больше, чем в 2007 г. Из обще-го числа зарегистрированных машин 44,4 % (11 571 ед.) пришлось на новые автомобили; 53,5% (13 934 ед.) – на ав-томобили с возрастом 2-7 лет; 2,1% (543 ед.) – 8-10 лет. В 2007 г. эти по-казатели составляли, соответственно – 40,6% (7 764 ед.); 56,1% (10 856 ед.) и

2,5% (481 ед.). Таким образом, в 2008 г. доля зарегистрированных новых автомобилей даже несколько увели-чилась по сравнению с предыдущим годом. Однако уже с января 2009 г. объем продаж новых авто стал сокра-щаться, в среднем, на 20- 30% по срав-нению с предыдущим годом. Эта тен-денция прослеживается до сих пор. Согласно официальной стати-стике, за четыре месяца 2009 г. в Мол-дове зарегистрировано 2002 новых ав-томобиля, а это на 41,9% меньше, чем за 4 мес. 2008 г. (3444 ед.) и на 2,53% меньше, чем за 4 мес. 2007 г. (2054 ед.). Из общего числа машин (7542 ед.), за-регистрированных за 4 мес. прошло-го года, 45,7% (3444 ед.) приходилось на новые автомобили; 48,5% (3655 ед.) – на автомобили в возрасте от 2 до 7 лет, остальные – 5,9% (443 ед.) – 8-10 летние машины. В общем числе ма-шин (8842 ед.), зарегистрированных за 4 мес. 2009 г., доля новых автомо-билей снизилась до 22,6% (2002 ед.); несколько выросла доля машин в воз-расте от 2 до 7 лет – 52,4% (4637 ед.) и существенно увеличилась доля 8-10-летних машин – до 24,9% (2203 ед.). Если говорить о первичном рын-ке, то снижение объемов продаж от-мечено по всем классам автомобилей, кроме среднего, в котором рост в срав-нении с аналогичным периодом 2008 г. составил 19%. Всего было продано 163 автомобиля в среднем классе (за 4 мес. 2008 – 137 ед.); а на долю автомо-билей среднего класса всего пришлось 8,1% общих продаж новых машин. По итогам 4 мес. 2009 г. в десятку лидеров продаж вошли марки Lada (345 ед.), Dacia (217 ед.), Skoda (166 ед.), Toyota (127 ед.), Mitsubishi (97 ед.), Ford (76 ед.), Mercedes (75 ед.), Hyundai (74 ед.), Nissan (70 ед.), KIA (62 ед.). На долю

этих марок приходится 65,4% общих продаж новых автомобилей. Наиболее популярными в классах являются Dac-ia Logan, Lada Samara, Lada 2107 (Класс А); Skoda Octavia, KIA Cee’d, Mitsubishi Lancer (Класс В); Skoda Superb, Brillia-nce BS6, Toyota Camry (Класс С); Lada Niva, Nissan X-Trail, Hover, Mitsubishi Outlander (Класс SUV). Значительное снижение доли про-даж новых автомобилей (с 43,6% за 4 мес. 2008 г. до 22,6% за 4 мес. 2009 г.), по словам Константина Берестяну, связа-но со снижением покупательской спо-собности, и, что немаловажно для ав-торынка, с сокращением лизинговых сделок. По неофициальной информа-ции, на долю лизинговых сделок с на-чала года приходится чуть более 10% продаж автомобилей, что примерно в четыре раза меньше показателей про-шлого года. Пытаясь удержать пози-ции на рынке, автодилеры стали пред-лагать более низкие цены на автомоби-ли, проводить специальные акции.

H

Молдова в начале путик цивилизованному

авторынку

Отрасль

Константин Берестяну:

44 45

BRANCHBRANCH- Несмотря на сбалансированность цен и тенденции к снижению, до критически низких ценовых порогов еще ни один автодилер не опустился, - утверждает г-н Берестяну. - Конеч-но, ситуация в некоторых компани-ях достаточно сложная, но ни один экономический субъект не будет ра-ботать себе в убыток. А распростра-ненной стала практика проведения индивидуальных переговоров с кли-ентом о стоимости автомобиля и спо-соба оплаты. Импортеры активизиро-вали все инструменты, имеющиеся в их распоряжении. И сейчас складыва-ется не самая приятная, нестабильная ситуация, когда дилеры вынуждены отстаивать свои интересы, при этом соблюдать обязательства перед про-изводителями и увеличивать прода-жи в условиях весьма низкой поку-пательской способности. Ведь никто не хочет терять контракт с произво-дителем!

АВТОМОБИЛЬ– НЕ РОСКОШЬ?!Если рассматривать цепочку «произ-водитель-дилер-рынок», то на при-мере молдавского рынка, картина, как для производителей, так и для поку-пателей – не самая приятная. Авто-мобильная промышленность всегда была и остается очень энергоемкой, и издержки на производство автомоби-ля не сокращаются. В условиях кри-зиса производитель не может быстро перестроить производство, вернуть долги или сократить штат сотрудни-ков, - для подобных трансформаций на предприятии необходимо не менее года. Чтобы не работать в убыток, ми-ровые производители выравнивают

соотношение расходов и доходов пу-тем снижения объемов производства, но увеличения при этом заводской стоимости автомобилей. Следующее звено в цепи – импортер, который должен спланировать свои продажи. При этом дилер должен учесть объ-емы и цены, предлагаемые произво-дителем, и аналогичные показатели спроса на внутреннем рынке. Что есть на рынке? А на рынке существует не очень высокая поку-пательская способность, отсутствие выгодного предложения на приобре-тение автомобиля в кредит/лизинг, нестабильный курс валют. Ситуация осложнена психологическим давлени-ем и паникой. Все в комплексе точно не стимулирует продажи, а наоборот – покупатели осторожны в совершении покупок. Получается замкнутый круг – производитель не может выпускать недорогие автомобили, потому что покупатель не в состоянии платить за те, которые уже выпущены. Любая подобная замкнутая це-почка прерывается только путем вли-вания финансовых средств на рынок. Что это значит? Должна работать си-стема предоставления доступных дол-госрочных кредитов на приобретение автомобилей. Сегодня в Молдове ли-зинговые компании предлагают свои услуги на невыгодных условиях, более того, лизинг авто постоянно дорожа-ет. Только в последнее время процент по выплатам, в среднем, увеличился с 13% до 18%, а первоначальный взнос достигает 40% от стоимости. И хотя такие высокие ставки по лизингу ча-сто бывают спекулятивными, они во многом оправдываются слабой эко-номикой страны. В нашей стране

лизингодателю выгоднее разместить свои средства на банковский депозит, чтобы получать тот же доход, причем без значительных рисков, которые возникают в работе с покупателями. По данным исследования рын-ка лизинговых услуг Молдовы, про-веденного в прошлом году проектом USAID Access la Iniţiative de Cred-it, рынок лизинговых услуг в стране еще находится на стадии формирова-ния. При этом структура лизинговых портфелей не сильно диверсифи-цирована, и сохраняется тенденция перекоса в сторону автолизинга, на долю которого приходится более 2/3 лизинговых продуктов. Этот фено-мен обусловлен целым рядом объек-тивных причин, главной из которых для лизингодателей являются мини-мальные риски невозврата средств лизингополучателем. Во-первых, это связано с тем, что эксплуатация автос-редств на территории Молдовы обу-словлена обязательной государствен-ной регистрацией, а это сокращает риск эксплуатации третьими лицами, не получившими такого права со сто-роны лизинговой компании. В то же время, процедура изъятия транспорт-ного средства в случае несоблюдения лизингополучателем условий дого-вора лизинга упрощена. Во-вторых, обязательное страхование автограж-данской ответственности сводит к нулю возникновение серьезных про-блем в случае ДТП с автомобилями, взятыми в лизинг. Единственной сложностью здесь является рост стоимости договора лизинга, обусловленный затратами по регистрации и страхованию ав-тотранспорта. Однако, принимая во внимание преимущества этого типа лизинговых услуг, эти затраты впол-не оправданы, что подтверждает и повседневная практика. Таким обра-зом, объект лизинга – автомобиль - может использоваться с момента пе-редачи лизингополучателю ключей и необходимых документов на авто-мобиль. Другим моментом, который следует также отметить, является тот факт, что период эксплуатации авто-транспортного средства превышает длительность договора лизинга. Та-ким образом, эти активы остаются ликвидными и по истечению срока лизингового договора. Кроме того, в отличие от вторичного рынка обо-рудования, вторичный авторынок гарантирует быструю перепродажу

Отрасль

44 45

BRANCHBRANCHизъятого у неплательщика автотран-спортного средства. В общем, рынок перспективный, и проблему недоро-гого лизинга теоретически решит вы-ход на молдавский рынок иностран-ных финансовых организаций, кото-рые, по прогнозам экспертов рынка, появятся уже в ближайшие год-два.

СОЗДАНИЕЛЕГАЛЬНОГО РЫНКАПомимо того, что на авторынке глав-ной проблемой является недоступ-ность новых автомобилей и, как след-ствие, усиливающаяся в период кри-зиса борьба первичного и вторичного рынка, актуальным остается вопрос предотвращения контрабанды но-вых автомобилей. С целью совмест-ного противостояния незаконному импорту новых автомобилей в стра-ну, Таможенная службы и Ассоциация авторизированных импортеров авто-мобилей в начале 2009 г. подписали Меморандум о взаимопонимании по консолидации усилий в борьбе с кон-трабандой и незаконной торговлей товарами, а также обеспечению защи-ты прав интеллектуальной собствен-ности членов ассоциации. Главной задачей Меморандума яв-ляется создание устойчивой базы для сотрудничества между сторонами, в частности, посредством обеспечения обмена аналитической информаци-ей и оперативными данными с це-лью борьбы с таможенными правона-рушениями и незаконным трафиком транспортных средств, профессио-нальной подготовки сотрудников по вопросам выявления контрафактных товаров, а также технической экспер-тизе задержанных товаров. Согласно договоренности, сторо-ны будут встречаться в рамках рабо-чих заседаний, на семинарах и других мероприятиях, необходимых для ко-ординации и осуществления совмест-ных мер, а также будут оказывать вза-имную организационную поддержку, необходимую для реализации общих целей меморандума.- Таможенная служба и ассоциация, в числе которых 45 экономических субъектов (в том числе, 11 автодиле-ров, организации по тестированию и техобслуживанию автомобилей, им-портеры оборудования и т.д.) догово-рились проводить совместные меро-приятия с целью создания оптималь-ных условий для лояльной конкурен-ции на внутреннем рынке и защиты

прав интеллектуальной собствен-ности импортеров автомобилей, - уточняет Константин Берестяну. – В частности, ассоциация выступает за создание цивилизованного автомо-бильного рынка в Молдове и легаль-ный импорт транспорта. Возможно, консолидация наших усилий позво-лит наладить более эффективное со-трудничество и обмен информацией. Таможенная служба получит больше возможностей для предупреждения и предотвращения контрабанды и дру-гой преступной деятельности, а ас-социация сделает очередной шаг на пути к созданию цивилизованного авторынка.

ПЕРСПЕКТИВЫ В условиях кризиса, по прогнозам экс-пертов, ожидается переходный этап, когда получат развитие сервисы при автоцентрах. Спад продаж новых авто означает, что люди будут пользоваться старыми или покупать подержанные автомобили, которые также будут пе-риодически подлежать ремонту, смене запчастей, комплектующих. Хотя сер-вис-центры – это более рентабельный и стабильный бизнес, по объему дохо-дов он составляет не более 1/7 всех до-ходов дилерского центра. Но в период кризиса их работа будет действовать преимущественно на укрепление вза-имоотношений с клиентами, в том числе, с потенциальными. Ассоциация, совместно с различ-ными организациями по продвиже-нию экологических задач, проводят кампанию по поддержке идеи исполь-зования новых автомобилей. Главны-ми аргументами в пользу новых авто-мобилей является их высокая эколо-гичность и безопасность для человека.

- Сегодня ассоциация продвигает идею массового использования эколо-гического транспорта, - рассказывает г-н Берестяну. – Например, мы уси-ленно работаем над тем, чтобы дово-дить до сведения покупателей инфор-мацию о том, что автопроизводители уже предлагают новое решение – ма-шины, которые работают на сжижен-ном газе. Это не только более эколо-гично, но и экономично – стоимость газа практически вдвое ниже бензина. Конечно, должно пройти немало вре-мени для того, чтобы изменилось от-ношение людей к экологии и образу жизни. Но мы уверены, что создание цивилизованного авторынка в нашей стране возможно! Цивилизованного – с созданием современной и легальной инфраструктуры, с соблюдением эко-логических международных дирек-тив, с превалированием первичного рынка над вторичным, доступностью автомобилей, стоянок, качественного автосервиса и автомобильного обра-зования. Точные прогнозы относительно развития авторынка эксперты делать не берутся. Обострение ситуации не позволяет делать какие-то масштаб-ные маневры для укрепления той или иной компании на рынке. Од-нако большинство экспертов склон-ны полагать, что в нынешнем году на рынке пройдут качественные из-менения. И дилеры, и покупатели бу-дут действовать весьма осторожно. Но так или иначе, рынок выйдет на рен-табельность и на совершенствование качества продаж и сервиса. Возможно, после небольшого затишья на рынке начнется серьезная борьба брендов…

Ольга Коларь

Отрасль

46 47

Colaborare

a data de 01 iulie 2009 pe teritoriul Uniunii Europene intră în vigoare pre-vederile Regulamentului Comisiei nr. 312 din 16 aprilie 2009, referitoare la utilizarea numerelor EORI. (Numărul de Înregistrare şi Identificare a Opera-torilor Economici). Numărul EORI este un număr unic în Comunitatea Europeană, pe care au-torităţile vamale sau alte autorităţi des-emnate de către statele membre îl atri-buie operatorilor economici şi altor persoane interesate, în vederea utilizării acestuia începînd cu 1 iulie 2009 la toate operaţiunile vamale derulate de acestea pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Scopul introducerii numărului EORI este atribuirea unui număr de înregi-strare şi identificare fiecărui operator economic şi, când este cazul, altor per-soane, pentru a servi drept referin�ă comună a acestora în relaţiile cu autori-tăţile vamale de pe întreg teritoriul Co-munităţii, precum şi pentru schimbul de informaţii între autorităţile vamale şi alte instituţii cointeresate. Baza legală este Regulamentul (CE) nr. 312/2009 al Comisiei de mo-dificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de Instituire a Codului Vamal Comunitar, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europe-ne nr. L 98 din data de 17 aprilie 2009.Comisia Europeană are în lucru un Ghid pentru aplicarea acestui Regulament.

CINE ESTE OBLIGAT SĂ OBŢI-NĂ NUMĂRUL EORI? Persoanele care sunt obligate să soli-cite atribuirea unui număr EORI sînt: - operatorii economici (persoanele care, în cadrul activităţilor lor profe-sionale, exercită activităţi reglemen-tate de legislaţia vamală, cum ar fi operaţiunile de import, export, tran-zit, depozitare, reprezentare, pre-cum şi operaţiuni prealabile sosirii/

L plecării mărfurilor care se introduc/scot de pe teritoriul Comunităţii); - persoanele fizice care introduc/scot mărfuri în/din Uniunea Europeană. Operatorii economici şi alte per-soane interesate solicită atribuirea nu-mărului EORI autorităţilor abilitate din statul membru în care sunt stabiliţi. În cazul în care un operator eco-nomic care nu este stabilit pe teritoriul vamal comunitar nu are număr EORI, acesta trebuie să fie înregistrat de către autoritatea desemnată a statului mem-bru în care realizează pentru prima dată una dintre activităţile următoare: (a) depune, pe teritoriul Comunităţii o declaraţie sumară sau vamală, alta decât: – o declaraţie vamală făcută în confor-mitate cu articolele 225-238 din Re-gulamentul vamal comunitar (Regu-lamentul Comisiei nr. 2454/93), sau – o declaraţie vamală solicitată în ca-drul regimului de admitere temporară; (b) depune, pe teritoriul Comunităţii o declaraţie sumară de ieşire sau de intrare; (c) administrează o magazie pen-

tru depozitare temporară în teme-iul articolului 185 alineatul (1) din Regulamentul vamal comunitar; (d) depune o cerere de autorizare în temeiul articolelor 324a sau 372 din Regulamentul vamal comunitar; (e) solicită un certificat de ope-rator economic autorizat în te-meiul articolului 14a din din Re-gulamentul vamal comunitar. Este recomandat ca operatorii econo-mici care nu sunt stabiliţi în Comuni-tate să depună cerere pentru acordarea numărului EORI înainte de a realiza una din operaţiunile listate mai sus. În România, autoritatea competen-tă cu înregistrarea şi atribuirea numere-lor EORI este Autoritatea Naţională a Vămilor. Numerele EORI vor fi solici-tate la direcţiile regionale pentru acci-ze şi operaţiuni vamale în a căror rază de competenţă teritorială îşi au sediul/sunt stabilite sau, în cazuri excepţiona-le, la birourile vamale.

Serviciul presă şi relaţii cu publicul

46

În atenţia agenţilor economici şi a persoanelor fizice...

Александр Попов:

46 47

События

лександр Данилович Попов ро-дился 8 мая 1935 г. в селе Крутеньке Кировоградской области Украины. В 1942 г. его родители приняли ре-шение переехать из оккупирован-ной немцами Украины в Молдову. В детстве мечтал стать летчиком, од-нако после службы в армии по рас-пределению попал на работу в Ун-генскую таможню – единственную на тот момент подобную структуру в Молдавской ССР. Прошел путь от рядового контролера до начальника таможни. Работе в таможенных ор-ганах Молдовы посвятил 46 лет сво-ей жизни. Награжден медалью «Me-ritul Civic».

- Александр Данилович, расскажите, как вы попали на службу в таможню и каков ваш послужной список?

- Я всегда мечтал попасть в авиацию и быть летчиком. Но так случилось, что после службы в рядах Советской Армии по распределению я был на-правлен служить в Унгенскую тамож-ню, где шесть лет работал контроле-ром на железнодорожном переходе. Я попал в таможенную службу как раз в момент начала развития этого государственного органа в Молдо-ве. В 1964 г. был назначен начальни-ком только открывшегося Леушен-ского поста, который был структур-ной единицей Унгенской таможни. Параллельно открылись Прутский и на базе кишиневского почтового отделения - Кишиневский таможен-ный пост. Затем я снова был отозван в Ун-генскую таможню, где проработал до 1976 г. в должности инспектора, а с 1978 г. по 1985 г. – заместителем на-чальника Унгенской таможни. Далее

двенадцать лет занимал должность начальника Кишиневской таможни. А достигнув предпенсионного возрас-та, с 1997 г. по 2004 г. возглавлял отдел кадров Кишиневской таможни. Параллельно с работой, я еще и учился. С 1961 по 1966 гг. проходил обучение на заочном отделении юри-дического факультета Кишиневского госуниверситета. Кроме этого, окон-чил таллиннские курсы совершен-ствования таможенной подготовки и шестимесячные курсы при Академии внешней торговли СССР.

- По сути, в разные исторические пе-риоды вы дважды стояли у истоков развития молдавской таможни. Какие изменения произошли за это время в таможенной системе?

- Сравнивать эти две эпохи в разви-тии таможни достаточно сложно, по-скольку речь идет не только об иной структуре самой службы, но и о со-вершенно ином статусе молдавского государства и всех его государствен-ных органов. Если говорить в об-щих чертах, то система таможенно-го контроля, которая существовала до распада Советского Союза, была централизованной и входила в систе-му министерства внешней торговли Молдавской СССР. В те годы систе-ма предполагала только монополию – вся торговля была сосредоточена в руках государства, а внешнеторговы-ми отношениями на базе соглашений занимались специальные внешнетор-говые государственные объединения, такие как «Союзпушнина», «Авиаэк-спорт», «Станкоимпорт» и т.д. Всего на тот момент существовало около 80 таких объединений, на базе которых осуществлялся экспорт и им-

порт. А таможенный контроль в совет-ское время осуществлялся только на государственной границе и в между-народных аэропортах, и был преиму-щественно формальным, поскольку система была плановая, на границе проводилась только документарная сверка. А грузы отправлялись на спе-циальные терминалы, где Госпланом распределялись в торговые или про-мышленные предприятия. Сейчас же действует рыночная экономика, появилась частная соб-ственность, а торговые операции осу-ществляются экономическими субъ-ектами. Соответственно, изменилась процедура досмотра пассажиров и грузов, а таможенный контроль грузов осуществляется на границе, на специ-альных терминалах или на предприя-тиях. Новую веху в развитии таможни открыла система оформления грузов с составлением таможенной деклара-ции, которая была внедрена в 1989 г. С недавних пор интересы хозяйствую-щих субъектов на границе представ-ляют таможенные брокеры, что также откорректировало работу непосред-ственно таможни. Вообще, с момен-та, когда была организована самостоя-тельная Таможенная служба Молдовы, таможня претерпела множество изме-нений - от создания и совершенство-вания законодательно-правовой базы до внедрения сложнейших информа-ционных систем, таких как Asycuda World.

- Александр Данилович, как вы оце-ниваете внедрение современных тех-нологий в таможенной деятельно-сти?

- Применение автоматизированных средств и компьютерных информа-

Я за чуткие, но профессиональные

отношения с кадрами

А

Александр Попов:

48 49

ционных технологий – это веление времени. Прогресс идет, и человече-ство должно двигаться в ногу с ним. С одной стороны, современные тех-нологии, применяемые на таможне, облегчают работу экономического субъекта, ускоряют процесс таможен-ного оформления, а также позволяют (если не полностью, то в какой-то мере) предотвращать коррупцион-ные действия, снижают риски кор-рупции. Но вместе с тем, повышаются тре-бованию к каждому сотруднику та-можни, а работа контрольных служб, действующих в таможенной системе, становятся номинальными. Напри-мер, раньше в таможне действовали специфические службы - экономи-ческая, служба информатики, отдел по нарушениям таможенных правил, пассажирский и грузовой отделы. А оформление таможенной деклара-ции шло по технологии: надо было пройти отдел информатики, прове-рить правильность составления де-кларации, затем – экономический от-дел, чтобы установить правильность оформления таможенных платежей. После этого документы попадали в грузовую службу, где принималось решение: выпускать ли данный груз, соответствуют ли все документы пра-вилам. Сегодня ставки делаются на раз-витие как аналитических, так и кон-трольных служб. Декларация, кото-рую представляют уже не экономи-ческие субъекты, а брокеры, сдается по принципу «единого окна» и не распределяется каким-то служащим, которые могли бы повлиять на ход та-моженного досмотра, а программа са-мостоятельно определяет риски. Вне-

дрение автоматизации значитель-но сократило штат сотрудников, но, вместе с тем, повысило роль и пер-сональную ответственность каждого оперативного сотрудника таможни.

- А как, по вашему мнению, изме-нился портрет таможенника за это время?

- Захватив обе эпохи, могу сказать, что в первой была жесткая система отбора кадров, поскольку за всем на-блюдало “государево око”. Раньше в таможне было очень престижно ра-ботать, а все кандидаты на работу в таможне проходили специальный контроль со стороны органов госбе-зопасности. Разумеется, что гражда-не, которые имели какие-то конфлик-ты или проблемы с государством, в таможню не попадали. Раньше не давали присягу, но при поступлении давали подписку, которая предусма-тривала уголовную ответственность за соблюдение всех правил и о нераз-глашении информации. Тогда была очень строгая система отбора. И осо-бых проблем в кадровом подборе и в части нарушений уголовного поряд-ка не было.

- Неужели не было никаких казусов?

- Ну, сказать, что не было совсем, не могу, но случаи были единичные. На-пример, будучи заместителем началь-ника таможни в Унгенах, сталкивался с такими фактами, когда сотрудники за малейшую провинность подверга-лись жесткому наказанию, вплоть до увольнения. Однажды при оформле-нии пассажиров, следовавших в ваго-не прямого назначения SV, один из

сотрудников принял предложение пассажиров отведать коньяка. На сле-дующий же день он был уволен вме-сте со своим сослуживцем, который ранее был начальником погранза-ставы. А в Вадул-Сиретской тамож-не, при осуществлении таможенно-го контроля пассажиров, мои коллеги после угощения коньяком и конфета-ми были уволены из таможни и осуж-дены условно на 2 года. Сегодня, ко-нечно, система не такая строгая. Но даже тогда, я считаю, это было чрез-мерно жестокое наказание.

- Не секрет, что госслужащие, и та-моженники в том числе, имеют не лучшую репутацию. По вашему мне-нию, что может повлиять на повыше-ние имиджа Таможенной службы, ее сотрудников?

- К сожалению, такое явление как коррупция стало ассоциироваться также с образом таможенника. Но это феномен нашей действитель-ности. Думаю, что для разрешения этой проблемы, во-первых, необхо-димо предпринять серьезные шаги по материальному обеспечению со-трудников таможни. Я помню, еще во времена моей трудовой деятельности обещали повысить зарплату до 1000 долларов в месяц. Но, как видите, зар-платы таможенников по-прежнему очень низкие. Конечно, всегда будут аргументы против повышения зар-плат таможенникам: страна бедная, заработные платы низкие, риски вы-сокие… Но тут, простите, надо учи-тывать, что эта служба приносит гос-бюджету высокие доходы, поэтому яв-ляется особенно важной… Во-вторых, следует усилить служ-бу внутренней безопасности, которая проводит профилактическую и кон-трольную работу. Разумеется, сотруд-ники этой службы должны быть хоро-шо обеспеченными и неподкупными. Но она значительно сократит случаи коррупции и уменьшит попадание в государственные органы «случайных сотрудников». А то сейчас создается впечатление, что таможня – это до-ходное местечко, сказочное «поле чу-дес», где лиса Алиса и кот Базилио со-бирают деньги. Надо совершенство-вать систему таким образом, чтобы сотрудник таможни чувствовал от-ветственность и знал, что за нару-шением моментально последует на-казание. Я считаю, что метод кнута и

48 49

События

пряника всегда актуален и оптимален в управлении людьми.

- Учитывая ваш колоссальный опыт работы в таможенных органах, в том числе на руководящих постах, инте-ресно ваше мнение о самом сложном направлении в менеджменте, управ-лении в госструктуре?

- Одно из самых сложных направ-лений деятельности руководителя – работа с кадрами. Надо уметь вни-кать в детали работы каждого под-разделения, контролировать, требо-вать, учить и самому всегда учиться. Это постоянная работа над собой с тем, чтобы умело и профессиональ-но сотрудничать с коллективом. Се-годня Таможенная служба выросла в огромную структуру, на которую возложена большая ответственность. При этом управление командой часто ограничивается голым администри-рованием. Но я знаю немало руко-водителей, которые, несмотря на си-стемные трудности, очень професси-онально работают, вникают в детали работы каждого подразделения, дела-ют свое дело с душой и полной ответ-ственностью. Здесь я бы обязательно упомя-нул новый принцип работы тамож-ни - ротация кадров. Конечно, она создана в профилактических целях – для того, чтобы свести к миниму-му возможность создания «тесных» отношений между экономическим субъектом и таможенником. Не бе-русь судить, насколько результатив-на система перемещения кадров, но я сомневаюсь, что такая ротация обе-спечивает желаемый результат. Поче-му? Потому что если человек подлец, то никакая ротация не поможет, будь он в таможенной сфере или в любой другой! Как говорится в старинной украинской пословице, «свиня всег-да болото найдэ». Во-вторых, система перемещений создает нежелательные последствия для самих работников. Ведь у каждого подразделения есть своя специфика, и для того, чтобы достичь профессионализма в одном месте, надо настроиться, постичь все тонкости работы. А так, получа-ется, что только вникнув, поняв суть работы в одном месте, сотруднику надо перемещаться в другое. Достичь профессионализма, таким образом, крайне сложно.

- Сегодня мировая экономика претер-певает изменения в связи с финансо-вым кризисом. У молдавской тамож-ни был уже опыт прохождения кри-зиса в 1998 году, какой опыт дала та ситуация?

- С 1998 г. в таможенной системе про-исходили серьезные преобразования, и по сути сама система находилась еще на стадии зарождения. Поэтому 10 лет назад таможня, в общем-то, и не поняла, что произошло. Но за эти годы значение таможенной системы в жизнедеятельности государства силь-но выросло. За период становления Таможенной службы доходы увели-чились во много раз. Если в период введения декларирования товаров до-ходы таможни составляли 1-1,5 млн. рублей в год, то сегодня эта цифра превышает 9 млрд. леев.

- В таможенных органах России, а также некоторых стран СНГ, успеш-но действуют организации ветеранов таможни. В Молдове пока нет подоб-ных структур, почему?

- Организации ветеранов существу-ют практически во всех государ-ственных организациях Молдовы. Это общепринятая практика – ког-да какое-то ведомство или компания поддерживает своих бывших сотруд-ников. Обычно эти организации за-нимаются защитой прав ветеранов, оказанием им социальной и право-вой помощи, проведением культур-но-просветительской работы, сохра-нением и пропагандой традиций та-моженной службы….

Я очень сожалею, что до настоя-щего времени в Таможенной службе не создана такая организация. Вете-раны все-таки нуждаются во внима-нии и поддержке, причем не только в материальной, но и в моральной. Но пока... Правда, не могу не отметить и поблагодарить руководство Таможен-ной службы за то, что не забывают о нас: поздравляют с Днем таможенни-ка, с государственными праздниками. Но лично мне, как человеку, долгие годы посвятившему работе в тамож-не, было бы весьма интересно знать, что происходит в моих родных пена-тах, бывать на итоговых собраниях, на праздниках, встречах с коллегами.

- Александр Данилович, чем вы заме-нили динамичную деятельность в та-можне после выхода на пенсию?

- Действительно, работа в тамож-не – весьма специфическая, но в то же время очень интересная, связан-ная с работой на госгранице, с ино-странцами. Я застал замечательное время – становление таможни, пери-од непрерывного развития, динами-ки, это период, когда каждый день ты видишь определенные результаты ра-боты. Конечно, после такого бурного образа жизни нелегко переключить-ся и «по заказу» времени стать пенси-онером (смеется). Кроме этого, осо-бо расслабиться не позволяет низкая пенсия. Поэтому я продолжаю рабо-тать, но уже в частной компании. А свободное время провожу с семьей на даче.

Ольга Коларь

50

STATISTICS entru perioada lunilor ianuarie-mai anul 2009 au fost percepute drepturi de import-export la buget în sumă de 2 778,3 mln lei, cifra de control fiind realizată cu 86 la sută. În raport cu ace-eaşi perioada a anului trecut, incasările au format 74 la sută, fiind constatată o diminuare a încasării plăţilor vamale în valoare de 981,6 mln lei. Nivelul redus, în comparaţie cu anul precedent al încasării drepturilor de import-export, este cauzat, prepon-

derent, de scăderea ritmului importului de mărfuri în republică, efectuarea im-porturilor mărfurilor supuse unui tra-tament preferenţial favorabil. Informăm, că în primele cinci luni ale anului 2008 au fost înregistrate im-porturi în valoare statistică de 18 203,4 mln lei - în cinci luni ale anului 2009 s-au înregistrat importuri în valoare de 12 500,8 mln lei, ceea ce reprezintă o diminuare a importurilor de mărfuri cu 5 702,6 mln lei sau cu 31,3 la sută.

Pe parcursul perioadei de raporta-re a anului 2009 au fost exportate măr-furi în valoare statistică de 3 201,4 mln lei. În aceeaşi perioadă a anului prece-dent au fost exportate mărfuri în valoa-re de 3 996,0 mln lei, constatind o re-ducere a activităţii economice externe la acest capitol, cu circa 19,9 la sută. În acest context, prezentăm ane-xat datele statistice privind ritmurile de creştere a drepturilor de import-export pentru ianuarie-mai anii 2007-2009:

P

StatisticavamalăNatalia Ciumacenco, şef-adjunctal Direcţiei venituri vamale

Statistica