DICŢIONAR GEOGRAFIC ENCICLOPEDIC

MONDIAL

volumul I (A)

ANDREI C. INDRIEŞANDREI A. INDRIEŞROBERT A. INDRIEŞ

BEIUŞ2006

Cuvânt înainte

Lucrarea prezentă constituie o încercare temerară de a prezenta principalele elemente geografice de pe planeta noastră: continente, oceane şi mări, lacuri, insule şi peninsule, oraşe, munţi şi alte forme de relief, etc., etc.

Toate aceste elemente, fie naturale, fie antropice, sunt înşiruite în ordine alfabetică, de la litera A şi până la litera Z inclusiv. Sunt peste 60 000 de termeni geografici proprii, de pe tot globul terestru, şi prin faptul că unele denumiri se repetă de mai multe ori, considerăm că de fapt sunt circa 70 000-100 000 de denumiri.

În cele mai multe cazuri, cu caractere italice (înclinate), am încercat să menţionăm pronunţia, cât mai exact posibil. De exemplu, Bahia = baia, Calais = cale, Cordoba = cor-dova etc. Totodată, în unele cazuri s-au subliniat pe care literă sau litere să se pună accentul: de exemplu, Abadan, Abu etc.

Acolo unde există mai multe elemente geografice cu acelaşi nume, ele sunt menţion-ate cu numere arabe de tip bold (îngroşate), ca de ex.; 1. 2. 3. 4. şi aşa mai departe.

În cazul unor state cu suprafeţe mari, ca S.U.A., în paranteze sunt menţionate şi statul din care fac parte. În cazul României, localităţile rurale au fost menţionate administrativ, adică grupate în comune sau cele care aparţin oraşelor şi municipiilor. În cazul Ungariei, enu-merarea localităţilor rurale dar şi urbane se face şi după judeţul în care se găsesc, scrise în paranteză.

Pentru a scurta cât de cât textul, şi aşa foarte amplu, am utilizat unele prescurtări: jud. = judeţ, loc. = locuitori, kmp = kilometri pătraţi, m = metri, N = nord, S = sud, V = vest, E = est, NV = nord-vest, NE = nord-est, SV = sud-vest, SE = sud-est, NNV = nord-nord-vest etc. În schimb, v. semnifică "vezi".

Suprafeţele şi altitudinile au fost date grupate câte trei, ca de pildă, 1 250 m. Însă anii au fost scrişi fără această regulă, ca de exemplu, 1578, 1978 etc.

Autorii

2

A

Aa. 1. Râu în Elveţia, afluent al râului Aare. 2. Râu în NE Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii între oraşele Dunkerque (la E) şi Calais (la V). 3. Râu în N Belgiei, afluent al râului Schelde.Aabenraa. Oraş în SE peninsulei Iutlanda, pe teritoriul Danemarcei, la stâmtoarea Bel-tul Mic.Aach. (aac). 1. Localitate în SV Germaniei, pe râul cu acelaşi nume, la SE de oraşul Tut-lingen, la NE de Lacul Boden. 2. Râu în SV Germaniei, afluent al Dunării. Trece prin lo-calitatea cu acelaşi nume. Äänekoski. (enecoschii). Oraş în VSV Fin-landei, la NE de oraşul Tampere.Aachen. (ahen). Oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia), la graniţa cu Belgia; circa 600 000 loc. Este centru minier impor-tant (cărbune şi minereu de fier). Industrii diferite. Staţiune balneoclimaterică cu ape termale. Institut politehnic (1870). Principala reşedinţă a Imperiului franc al lui Carol cel Mare (Aix-la-Chapelle) şi locul de în-coronare a împăraţilor Sfântului Imperiu Ro-man (813-1531).Aadorf. Localitate în NE Elveţiei, la SE de oraşul Winterthur.Aalen. Oraş în SV Germaniei, pe râul Jagst, la E de oraşul Stuttgart.Aalsmer. Localitate în V Olandei, la SV de Amsterdam.Aalst. (alst). 1. Aalst sau Alost (alost). Oraş în Belgia (Flandra Orientală). 2. Localitate în SSE Olandei, la SE de oraşul Eindhoven.Aalten. Localitate în E Olandei, aproape de graniţa cu Germania, la SE de oraşul Arn-hem.Aalter. Localitate în V Belgiei, la V de oraşul Gent.Aapua. Localitate în NE Suediei, la graniţa cu Finlanda, la SE de Gällivare.Aarau. (arau). Oraş în N Elveţiei, pe Aare, centru administrativ al cantonului Aargau; circa 60 000 loc.Aarberg. Localitate în NV Elveţiei, la E de lacul Bieli, la NV de oraşul Bern.Aarburg. Localitate în N Elveţiei, pe râul Aare, la SV de oraşul Aarau.Aardenburg. Localitate aflată în SV Olan-dei, aproape de graniţa cu Belgia.

Aare (Aar). Râu în Elveţia, afluent stâng al Rinului la Waldshut; are 294 km, izvorăşte din gheţarul cu acelaşi nume (Alpii Bernezi) şi traversează Berna, Solothurn, Aarau. Nav-igabil de la Thun. Bazinul său ocupă 40% din teritoriul ţării.Aargau. (argau). Canton în N Elveţiei care are 1 400 kmp şi circa 500 000 loc. Centrul administrativ este Aarau (v.). Ocupaţi ale locuitorilori: creşterea animalelor, pomicul-tură, turism.Aarschot. (aarşot). Localitate în partea cen-tral-nordică a Belgiei, pe râul Demer, la NE de Bruxelles.Aartrijke. (aartriiche). Localitate în V Bel-giei, la SV de Brugge (Bruges).Aarwangen. (aarvanghen). Localitate în NV Elveţiei, la NE de oraşul Solothurn, pe râul Aare.Aavasaksa. Vârf deluros în Finlanda (242 m). Se găseşte aproape de Golful Botnic.Aba. 1. Oraş în SE Nigeriei (Imo), la nord de Port Harcourt; circa 250 000 loc., centru industrial (textile, săpun, bere). 2. Oraş (de circa 20 000 loc.), în China (Tibet). 3. Local-itate în Ungaria, la SV de Budapesta şi la SE de oraşul Székesfehérvár.Abab. Localitate în partea central-sudică a insulei Sumatra (Indonezia), la VSV de oraşul Palembang.Abacija. (abaţii ia). Localitate în partea cen-tral-nordică a Albaniei, pe râul Fani, la NE de Tirana şi la SE de Shkodra.Abaco. Insule (Abaco Mare şi Abaco Mic) în arhipelagul Bahamas.Abadan. Oraş în sud-vestul Iranului, port petrolier pe Shat al'Arab; circa 350 000 loc. Industria petrochimică.Abadeh. Localitate în partea central-vestică a Iranului, la jumătatea distanţei dintre oraşele Isfahan (la NNV) şi Shiraz (la SSV).Abadla. Oraş mic în Algeria, pe râul Saoura, la baza Munţilor Atlas.Abádszalók. (abádsalok). Localitate în Un-garia, în partea central-vestică a ţării, la NE de oraşul Szolnok, pe stânga Tisei, la SV de Tiszafüred.Abaeté. Localitate în NE Braziliei, la SV de oraşul Belem, pe dreapta golfului Marajo.Abaété. Centru minier în Brazilia, la E de izvorul fluviului São Francisco şi la V de oraşul Itabira. Aici se exploatează plumb.

3

Abaetetuba. Oraş mic din Brazilia, nu de-parte de oraşul Belem, în apropierea fluviu-lui Amazon.Abagacs (Abagaci). Oraş în NNE Chinei, la NV de capitala ţării.Abai. Localitate în SE Paraguay-ului, la SE de capitala ţării.Abaiang. Insulă în arhipelagul Gilbert, la NE de insula Noua Guinee (Oceanul Pa-cific).Abaj. (abai). Oraş mic în Kazahstan, nu de-parte de oraşul Karaganda.Abaja. (abaia). Lac mic situat în Etiopia (în Podişul Etiopiei).Abak. Oraş în SE Nigeriei, pe ţărmul Golfu-lui Guineea, la E de oraşul Port Harcourt.Abakan. 1. Râu în Federaţia Rusă, afluent de stânga al fluviului Enisei; 512 km, izvorăşte din Munţii Saian de Vest şi Altai. 2. Oraş aflat pe râul cu acelaşi nume, la con-fluenţa cu Enisei, centrul administrativ al Regiunii Autonome Hakassia; are circa 160 000 loc., centru industrial (construcţii de maşini, mobilă, alimentară şi textile).Abaliget. (abalighet). Localitate în Ungaria, la baza Munţilor Mecsek, nu departe de oraşul Pécs.Abalti. (abaltii). Localitate în partea central-sud-vestică a Etiopiei, pe râul Omo, la SV de capitala ţării.Abancay. (abansai). Localitate în partea central-sudică a statului Peru, în Anzi, la VSV de oraşul Cuzco.Abancourt. (abancur). Localitate în NE Franţei, pe râul Epte, la SV de oraşul Amiens şi la NE de oraşul Rouen.Abano Terme. Localitate în NE Italiei, la VSV de oraşul Padova.Abapó. Localitate în partea central-sudică a Boliviei, la SSV de oraşul Santa Cruz.Abapuszta. (obopusto). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de oraşul Balkány şi la NE de oraşul Debrecen.Abarghu. Localitate în centrul Iranului, la SE de Isfahan şi la NE de Shiraz.Abasár. (oboşar). Localitate în N Ungariei (Heves), la NE de oraşul Gyönyös.Abashiri. (abaşirii). 1. Golf în N Insulei Hokkaido (Japonia). 2. Port pentru pescuit în nordul Insulei Hokkaido, în golful cu acelaşi nume. 3. Lac în Japonia, în NE insulei Hok-kaido, la V de oraşul cu acelaşi nume.

Abasolo. Localitate situată în NE Mexicului, aproape de Golful Mexic, la N de oraşul Tampico.Abasto. Localitate în NE Argentinei, la SE de Buenos Aires şi la V de oraşul La Plata.Abau. Localitate în SE statului Papua-Noua Guinee, pe ţărmul Mării Coralilor, la SE de oraşul-capitală Port Moresby.Abaújalpár. (obo ui olpar). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de localitatea Encs.Abaújdevecser. (obo ui devecer). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la V de oraşul Encs. Abaújkér. (obo ui ker). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de Encs.Abaújlak. (obo uilok). Localitate în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Abaújszántó. (aba ui santo). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc şi la N de oraşul Sz-erecs.Abaújszolnok. (oboui solnoc). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Abaújvár. (obo ui var). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Hernád, la graniţa cu Slovacia.Abaya. (abaia). Lac natural în SSV Etiopiei, la SV de capitala ţării, Addis Abeba.Abaza. Localitate în S Siberiei (Rusia), pe cursul superior al fluviului Obi, la S de oraşul Abakan.Abba. Localitate în V Republicii Cen-trafricane, la NV de Bangui.Abbadia San Salvatore. Localitate în NV Italiei peninsulare, la SV de lacul Trasimeno şi la SV de oraşul Perugia.Abbai. Numele la izvor al afluentului Nilu-lui, Nilul Albastru (în Etiopia).Abbaretz. (abareţ). Centru de exploatare a staniului, situat în NV Franţei, la V de oraşul Angers.Abbasabad. Localitate lângă Teheran (Iran).Abbazia. v. Opatiia.Abbeville. (abvil). Localitate în NV Franţei (Picardia). Circa 25 000 loc. Aici, în depunerile înalte ale fluviului Somme s-au găsit resturi arheologice şi faunistice (Pale-oliticul inferior).Abbiategrasso. Localitate în NV Italiei, la V de Milano.

4

Abbots Bromley. (ebots bromlii). Localitate în centrul Angliei (Marea Britanie), la E de oraşul Stafford.Abbott. Localitate în NE Argentinei, la SV de Buenos Aires.Abbottabad. Localitate în NE Pakistanului, la graniţa cu India, la NE de Islamabad.Abbotts. (ebots). Localitate în V Australiei, între Munţii Robinson (la N) şi Nicholson (la S).Abda. (obdo). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Sopron), la V de oraşul Gyor.Abd al-Kuri. (abd al curii). Insulă în Oceanul Indian, la V de insula Socotra. Aparţine de Yemen.Abdja. (abdgia). Localitate de lângă Teheran (Iran).Abdulabad. Localitate situată la SV de Teheran (Iran).Abdulino. Localitate în Rusia, la NE de fos-tul Kuibîşev, astăzi Samara.Abdurrahim. Localitate în SV Turciei eu-ropene, la V de Istanbul.Abéché. (abeşe). Oraş în E Ciadului central, la NE de N'Djamena, având circa 75 000 loc. A fost capitală veche a sultanatului Waddai (din 1850).Abemama. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Gilbert (Oceanul Pacific).Abenra. Localitate în Danemarca (în cadrul peninsulei Iutlanda).Abensberg. (abensberc). Oraş în Germania (Bavaria).Abeokuta. Oraş în V Nigeriei, port pe flu-viul Ogun; circa 350 000 loc. Este centru comercial dar şi industrial.Aberayron. Localitate în Marea Britanie, în V Ţării Galilor, la Golful Cardignan.Abercrombie. (ebărcrombii). Munte la NE de Washington (S.U.A.).Aberdeen. (ebărdin). 1. Oraş în Marea Bri-tanie (Scoţia), port la Marea Nordului; circa 220 000 loc. Industria de construcţii navale şi alte ramuri (chimică, hârtie, textilă, ali-mentară). Universitate din 1494. 2. Locali-tate în V insulei Hong Kong (China), la SV de Victoria. 3. Localitate în NE S.U.A., pe ţărmul de NV al Golfului Chesapeake, la NE de oraşul Baltimore. 4. Localitate situată în SE S.U.A. (Mississippi), la NE de Jackson şi la VNV de Birmingham. 5. Localitate aflată în N S.U.A. (Dakota de Nord), pe râul James, la SE de Bismarck. 6. Localitate

găsită în NV S.U.A. (Washington), la V de Olympia şi la SV de Seattle.Aberfeldy. (ebărfeldii). Localitate în centrul Scoţiei, la NE de lacul Tay şi la NV de oraşul Dundee.Aberfoyle. (ebărfoil). Localitate în S Scoţiei (Marea Britanie), la NE de lacul Lomond şi la NV de oraşul Stirling.Abergawenny. (ebărgevănii). Localitate în Marea Britanie (SE Ţării Galilor), la NE de Cardiff.Aber See. (abăr ze). (Sankt Wolfgang See: zankt volgan ze). Lac în Austria, în Alpii Salzburg (citit zalţburg).Aberystwyth. (ebăristuis). Oraş situat în Marea Britanie (Wales), la Golful Cardigani.Abez. Localitate în NE Rusiei europene, pe râul Usa (afluent al fluviului Peciora), la NE de oraşul Pita, la baza V a Munţilor Ural.Abha. (abha). Localitate în Arabia Saudită, în partea sa de sud-vest.Abhazia. Republică autonomă în Gruzia, în-tre ţărmul Mării Nege şi V Munţilor Caucaz, creată la 4 martie 1921; 8 600 kmp şi circa 550 000 loc. Capitala este Suhumi. Are diferite ramuri industriale.Abi Addi. (abii adii). Localitate în NV Etiopiei, la NE de vârful Ras Dashan (4 685 m).Abiad. Cap geografic în N Tunisiei, la N de oraşul Binsert, pe ţărmul Mării Mediterane.Ab-i Dez. Râu în SV Iranului care împreună cu Kherkheh se varsă în fluviul Shatt al Arab. Trece prin oraşul Dizful.Abidiya. (abiidii ia). Localitate în NE Su-danului, pe Nil, la N de oraşul Atbara.Abidjan. (abidgian). Oraş în Côte d'Ivoire cu 2,5 milioane loc. Port important care de-serveşte şi statele Burkina Faso şi Mali. A fost capitală a statului până în 1983.Ab-i-Istada. Lac în E Afganistanului, pe râul Lora Tarnak.Abilene. (ebălin). 1. Oraş S.U.A. (Kansas), la SV de oraşul Topeka. 2. Oraş în S.U.A. (Texas), la SV de oraşul Fort Worth şi de Dallas, cu circa 110 000 loc. Centru al indus-triei petroliere.Abingdon. (ebingdăn). 1. Localitate în An-glia de S, la SV de oraşul Oxford, pe fluviul Tamisa. 2. Localitate în S.U.A. (Illinois), la S de oraşul Rock Island. 3. Localitate în S.U.A. (Virginia), la NE de oraşul Johnson City.

5

Abington. (ebingtăn). Oraş situat în S.U.A. (Pennsylvania) la NV de Philadelphia.Abisinia. 1. Vechea denumire a Etiopiei. 2. Podişul Abisiniei, podiş înalt în NE Africii, acoperit de lave bazaltice şi fragmentat de un graben tectonic şi de văi adânci (Nilul Albas-tru, Atbara, Sobat). Altitudinea maximă este de 4 620 m (vf. Ras Dashan). Se mai nu-meşte Podişul Etiopiei (Ethiopiei) sau Ma-sivul Ethiopian.Abisko. Localitate în N Suediei, pe ţărmul sudic al lacului Torneträsk.Abitibi. (abitibii). 1. Localitate cu hidrocen-trală în Canada, pe râul Moose, care se varsă în Golful Hudson. 2. Râu în SSE Canadei, în lungime de 370 km. 3. Lac în SSE Canadei, la NE de oraşul Timmins. Are suprafaţa de 906 kmp.Abkaik. Localitate în NE Arabiei Saudite, nu departe de Golful Persic, respectiv de In-sula Bahrein.Abkit. Localitate în E Siberiei (Rusia), la baza Munţilor Kolîma.Abkoude. (abcud). Localitate în V Olandei, la SSE de Amsterdam.Ablis. (ablii). Localitate aflată în SV Parisu-lui (Franţa).Abnub. Oraş în centrul Egiptului, pe fluviul Nil, aval de oraşul Asyut.Abo. v. Turku.Abod. (obod). Localitate situată în N Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşele Edelény şi Miskolc.Abohar. Localitate în NV Indiei, aproape de graniţa cu Pakistanul, la NV de Delhi.Abomey. Oraş în SE Beninului, având circa 55 000 loc., nu departe de capitala statului, Porto Novo. Veche capitală a regatului Da-homey.Abondance. (abondans). Localitate în SE Franţei, aproape de graniţa cu Elveţia, la SSE de lacul Geneva. Abong-Mbang. Localitate poziţionată în SE Camerunului, la E de capitala ţării, Yaoundé.Abony. (oboni). Localitate în SE capitalei Ungariei, Budapesta (Pest).Aborigen. Vârf aflat în S Munţilor Cerski (Siberia), de 2 586 m altitudine.Aboshi. (aboşii). Localitate în SE insulei Honshu (Japonia), la Golful Harima, la NV de oraşul Kobe.Abqaiq. (abchec). Localitate, centru de ex-tracţie a petrolului, în Arabia Saudită, înspre Golful Persic.

Abrahám. Localitate în SV Slovaciei, pe râul Gidra, la NE de Bratislava.Abram. (ebrăm). Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Liverpool.Abrantes. (ăbrati). Localitate în Portugalia (Santarém), pe Tejo, la NE de capitala Lis-abona.Abrego. Localitate în NE Columbiei, la NV de oraşul Cucuta.Abreojos. (abreohos). Cap în V peninsulei California (Mexic), situat la Golful Ballenas (Oceanul Pacific).Abreschwiller. (abreşvile). Localitate în E Franţei, la NV de Strasbourg.Abriola. Localitate în S Italiei, la S de oraşul Potenza.Abritus. Oraş în Moesia inferioară, înte-meiat în sec. I e.n. de romani. Astăzi, oraşul bulgar Razgrad.Abrud. 1. Depresiune de abraziune, intra-montană, în Munţii Apuseni, la 600 m altitu-dine. Suprafaţa 36 kmp. Relief colinar, for-mat din culmi prelungi, împădurite, ce coboară spre partea centrală a depresiunii. 2. Oraş în jud. Alba, în depresiunea menţionată. Are circa 7 000 loc. Zăcăminte de minereuri aurifere şi industria textilă. Sate componente: Abrud-Sat, Gura Cornei, Soharu.Abruzzi. (abruţii). 1. Munţi calcaroşi situaţi în centrul Italiei, parte componentă a Munţilor Apenini. Altitudinea maximă 2 912 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d'Italia). Parc naţional. 2. Regiune în Italia centrală, cu 10 800 kmp şi circa 1,3 milioane loc. Centrul administrativ este L'Aquilla.Absdorf. Localitate în NE Austriei, pe râul Schmida, la NV de Viena.Abtenau. Localitate în Austria, pe râul Lam-mer, la SE de Salzburg.Abu. 1. Vârf (1 722 m) în Munţii Aravalli din NV Indiei. 2. Localitate în NV Indiei, la N de oraşul Ahmebad.Abu Ahil. Localitate în centrul Irakului, pe fluviul Tigru, la NV de Bagdad.Abu Ali. (abu alii). Insulă în Golful Persic, aparţinând de Arabia Saudită, la NV de Ras Tanurah.Abu Arish. (abu ariş). Localitate în SV Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu Yemen şi aproape de Marea Roşie, la SV de oraşul Zahran şi la SE de oraşul Abha.Abu Bhar. (abu bar). Regiune deşertică în partea centrală a peninsulei Arabia, în Arabia Saudită, la SSE de capitala ţării.

6

Abucay. (abusai). Localitate în Filipine, la Golful Manila, în NE peninsulei Bataan, la NV de Manila.Abu Deleiq. (abu deleic). Localitate în NE Sudanului, la NE de capitala ţării, Khartoum.Abu Dhabi (Abu Zaby). (abu dabii). 1. Emirat în SE peninsulei Arabia, pe ţărmul Golfului Persic, făcând parte din Emiratele Arabe Unite. Suprafaţa 67 350 kmp şi circa 67 000 loc. Centrul administrativ Abu Dhabi. 2. Capitala Emiratelor Arabe Unite şi centrul administrativ al emiratului omonim. Are circa 385 000 loc.Abu Dhiaba'a. (abu diaba). Localitate în V Arabiei Saudite, la SE de oraşul Al-Madina (Medina).Abu-Dibis. Lac în centrul Irakului, la SV de capitala ţării, Bagdad.Abu Duhur. Localitate în NV Siriei, la SV de oraşul Haleb (Alepo).Abu el-Matamir. Localitate în N Egiptului, în delta fluviului Nil, la NV de capitala ţării.Abu-Hadridzsa (Abu Hadriya). (abu hadrija, hadrii ia). Localitate în NE Arabiei Saudite, înspre Golful Persic, la SE de oraşul Safaniya.Abu Hallan. Râu în Irak, afluent al fuviului Tigru, la SV Bagdadului.Abu-Hamed. Oraş în Sudan, situat pe flu-viul Nil.Abu Hammad. Localitate în NE Egiptului, în delta fluviului Nil, la NE de Cairo.Abu Hashim. (abu haşim). Localitate în ENE Sudanului, pe râul Dinder, la SE de capitala ţării.Abu Hareira. Localitate în Siria, pe fluviul Eufrat, la SE de oraşul Haleb (Alepo).Abu Hummus. Localitate în NE Egiptului, în delta fluviului Nil, la SE de capitala ţării.Abuja. (abuia). Capitala federală a Nigeriei (din 1983), înlocuind vechea capitală, Lagos, situată în Platoul Jos din centrul ţării. Circa 100 000 loc.Abu Kasha. (abu caşa). Localitate în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Aqaba (Marea Roşie), la NV de oraşul Tabuk.Abu Kebir. Localitate în NE Egiptului, în delta fluviului Nil, la NNE de oraşul Zagazig.Abu Kemal. Localitate în ENE Siriei, pe fluviul Eufrat, la graniţa cu Irakul.Abukir (Abu Qir). 1. Localitate în NE Egiptului, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de Alexandria. 2. Golf în NE Egiptului, la

NE de localitatea cu acelaşi nume şi de Alexandria.Abukuma. 1. Munţi în Japonia (Insula Hon-shu, în partea E, la N de capitală, Tokyo). 2. Râu (227 km lungime) situat la V de Munţii Abukuma, cu vărsare în Oceanul Pacific, la SE de oraşul Sendai.Abu Madd. Cap în NV Arabiei Saudite, în Marea Roşie, la NV de oraşul Medina.Abu Matariq. (abu mataric). Localitate în VSV Sudanului, la SV de oraşul El-Nahud.Abumombazi. (abumombazii). Localitate în NV R.D. Congo, pe râul Mongala (afluent al fluviului Congo), la NV de oraşul Kisangani.Abuña. (abunia). Localitate braziliană, situ-ată pe Madeira, afluent al Amazonului, la graniţa cu Bolivia.Abuna Josef. (abuna iosef). Vârf (4 190 m) în Etiopia, la izvoarele râului Takkaze (aflu-ent al lui Atbara).Abu Qurcas. (abu curcas). Localitate în Egipt, pe fluviul Nil, la N de Asyut.Aburatsu. Localitate, port pescăresc, în SE Insulei Kyushu (Japonia).Abu-Rudeisz. (abu rudeis). Localitate în Republica Arabă Egipt, în peninsula Sinai, la Golful Suez. Centru al ţiţeiului.Abu Saida. Localitate în ENE Irakului, pe râul Diyala, la NE de capitala ţării.Abu Salama. Localitate în NV Arabiei Sau-dite, pe ţărmul Mării Roşii, la NV de Med-ina.Abu Shagara. (abu şagara). Cap în NE Su-danului, în Marea Roşie, la N de Golful Dungunabi, la N de Port Sudan.Abu Sir. Localitate în NE Egiptului, la SV de Cairo şi la NV de Memphis.Abu Somas. Cap în E Egiptului, în Marea Roşie, la NE de Port Safaga.Abu Tig. Localitate în Egipt, pe fluviul Nil, la SE de oraşul Asyut.Abu Tughara. (abu tugara). Localitate în V Irakului, pe fluviul Eufrat, la NV de Bagdad.Abu Za'bal. Localitate în NE Egiptului, la NE de Cairo.Abu Zenima. Localitate în NE Egiptului, în V peninsulei Sinai, pe ţărmul Golfului Suez.Abwong. (abvong). Localitate în SE Sudan-ului, pe râul Sobat, la SE de Malakal.Abyad. Localitate în partea central-vestică a Sudanului, la V de oraşul El-Obeid.Åby älv. (obii elv). Râu în NE Suediei, cu vărsare în Golful Botnic între localităţile Pitea (la N) şi Rönskär (la S).

7

Abydos. Unul dintre cele mai vechi oraşe ale Egiptului antic, în amonte de Teba. Aici au fost ridicate celebrele temple ale faraonilor Seti I (1312-1290 î.e.n.) şi Ramses II (1290-1224 î.e.n.). Astăzi, lângă Araba el-Madfuna.Abymes, Les. Oraş în N insulei Guadelupa (Antilele Mici), cu 125 000 loc.Abzi. (abzii). Localitate în NV Etiopiei, la SE de Adigrat (Addi-Gratt).Absbogd úl. Vârf (3 761 m) în Munţii Al-taiul Mongol, în SV Mongoliei.Acadie. (acadii). Vechea denumire a provin-ciei Nova Scoţia (Canada).Acajutla. (acahutla). Localitate în SV Sal-vadorului, la V de San Salvador, pe ţărmul Oceanului Pacific.Acámbaro. Oraş în centrul Mexicului, la NE de oraşul Morelia şi la VNV de capitala ţării.Acaponeta. Localitate în V Mexicului, aproape de ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Mazatlán.Acapulco. Oraş în Mexic (Guerrero), port la Oceanul Pacific, cu circa 640 000 loc. Renu-mită staţiune balneară şi turistică.Acará. Localitate în NE Braziliei, la SV de oraşul Belem.Acarai. Munţi în America de Sud (Brazilia, Guyana şi Surinam) cu altitudini reduse, în jur de 1 000 m.Acaraú. 1. Râu în Brazilia, în NE ţării, cu vărsare în Oceanul Atlantic, la localitatea omonimă. 2. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Fortaleza, la gura de vărsare a râului cu ace-laşi nume.Acari. (acarii). Localitate în ENE Braziliei, la V de oraşul Natal şi la NV de oraşul Re-cife.Acarigua. Localitate în V Venezuelei, la SV de oraşul Valencia.Acatlán. Localitate în S Mexicului, la SE de capitala ţării.Acâş. Comună în jud. Satu Mare, cu circa 3 250 loc. Satele componente: Acâş, Ganaş, Mihăieni, Unimăt.Acăţari. Comună în jud. Mureş (circa 4 700 loc.). Satele componente: Acăţari, Corbeşti, Găieşti, Gruişor, Murgeşti, Roteni, Stejeriş, Suveica, Vălenii.Acayucan. (acaiucan). Localitate în SE Mexicului, la NE de oraşul Oaxaca şi la V de oraşul Villahermosa.Accomac. (ecomec). Localitate în NE S.U.A. (Maryland), la SE de Washington.

Accra. Capitala Ghanei, port la Golful Guineea; circa 1,25 milioane loc.Accrintgton. (ecrintăn). Oraş în Marea Bri-tanie (Anglia).Accumoli. Localitate în partea centrală a Italiei, pe râul Tronto, la SV de oraşul Ascoli Piceno şi la NE de oraşul Terni.Acebal. Localitate în NE Argentinei, la SV de oraşul Rosario, pe dreapta fluviului Parana.Acelor, Curentul. Curent oceanic în S Africii.Acerenza. (acerenţa). Localitate în S Italiei peninsulare, pe râul Bradano, la NE de oraşul Potenza.Acevedo. (asevedo). Localitate în ENE Ar-gentinei, la NE de oraşul Pergamino, la SE de râul Medio (afluent al Paranei).Ach. (ac). 1. Râu în Austria, în N ţării, aflu-ent al râului Inn. 2. Localitate în N Austriei, la graniţa cu Germania, pe râul Inn. Se găseşte la V de râul cu acelaşi nume.Achaguas. (aciaguas). Localitate în partea central-vestică a Venezuelei, la V de oraşul San Fernando de Apure.Achalpur. (acialpur). Localitate în centrul Indiei, la NE de oraşul Akola şi la NV de oraşul Nagpur.Achar. (aciar). Localitate în partea central-nordică a Uruguay-ului, la SE de oraşul Salto şi la SV de oraşul Tacuarembó.Achberg. (acberg). Localitate în SE Ger-maniei, în Alpi, pe râul Argen, la NE de lacul Boden.Ache. (ache). Râu în NV Austriei şi în S Germaniei, ce traversează lacul Chiem. Este afluent al Innului ce-şi are izvorul în Alpii Kitzbühel.Achegour. (acegur). Localitate situată într-o oază în NE statului Niger, la NV de locali-tatea Bilma.Acheloos. v. Aheloos.Achen. (ahen). 1. Pas (941 m) între Austria şi Germania, la E de lacul Sylvenstein. 2. Lac de acumulare situat pe râul cu acelaşi nume, afluent al Innului. 3. Râu în NV Aus-triei, afluent al Innului, la NE de Innsbruck.Achensee. (ahănze). Lac în Austria, în Alpii Bavarezi, pe un afluent al râului Isar, la 923 m altitudine; are suprafaţa de 7,3 kmp iar adâncimea maximă 123 m.Achental. (achental). Localitate în NV Aus-triei, între lacurile Achen (Austria) şi Syl-venstein (Germania).

8

Achern. (achern). Localitate în SV Ger-maniei, la SV de Stuttgart şi la ENE de Strasbourg (Franţa).Achill. (echil). 1. Insulă în NV Irlandei. Are suprafaţa de 180 kmp. 2. Cap în NV insulei cu acelaşi nume din NV Irlandei.Achim. (achim). Localitate în VNV Ger-maniei, pe Weser, la SE de oraşul Bremen (Brema).Achterwehr. (acterver). Localitate în NV Germaniei, în Peninsula Iutlanda, la V de oraşul Kiel, pe canalul Kiel.Achupallas. (aciupalias). Localitate în ENE Argentinei, la SSV de oraşul Chivilcoy.Acinsk. Oraş în Federaţia Rusă, în S Siberiei Centrale, pe râul Ciulîm, la V de Kras-noiarsk. Are circa 125 000 loc. Nod feroviar pe Transsiberianul.Acipayam. Localitate în SV Turciei asiatice, la SE de oraşul Denizli şi la SV de lacul Bur-duri, respectiv la SE de râul Menderes.Acireale. Localitate în E Siciliei, la N de Catania, la baza vulcanului Etna.Acisai. Centru minier (minereuri complexe) în Kazahstan, la E de Lacul Aral.Acit núr. Lac în NV Mongoliei, la N de oraşul Bajannur.Aciuţa. Centru de extracţie a andezitului în Munţii Apuseni, în apropiere de Roşia Mon-tană.Ackerman. (echermăn). Localitate situată în S.U.A. (Mississippi), la NE de oraşul Jack-son.Ackley. (eclii). Localitate în S.U.A. (Iowa), la VNV de oraşul Waterloo.Acklin. Insulă în America Centrală, în arhipelagul Bahamas. Ackworth. (ăkuors). Localitate aflată în cen-trul Angliei (Marea Britanie), la SE de oraşul Leeds.Acomayo. (acomaio). Localitate în Peru, în centrul ţării, pe râul Huallaga, la NE de Lima.Aconcagua, Cerro. (aconcagua sero). Vul-can stins în Anzii Argentinieni (la graniţa dintre Chile şi Argentina), cel mai înalt vârf de pe continentul american şi din emisfera vestică (6 959 m).Açongu. (ăsongu). Localitate în SE Braziliei, la NE de oraşul Curitiba.Acopilco. Localitate în Mexic, la SV de cap-itala ţării Ciudad de Mexico.Açores. (ăsori). Arhipelag (2 305 kmp) por-tughez în E Oceanului Atlantic (v. Azore).

Acorizal. (asorizal). Localitate în V Braziliei, pe râul Cuiaba (afluent al fluviului Paraguay), la NV de oraşul Cuiabá.Acquapendente. (acvapendente). Localitate în V Italiei peninsulare, la N de lacul Bolsena, la SE de oraşul Grosseto.Acquarossa. (acvarosa). Localitate găsită în S Elveţiei, pe un afluent al râului Ticino, la N de Lacul Maggiore.Acquaviva di Fonti. (acvaviva di fontii). Localitate în SE Italiei peninsulare, la SV de oraşul Bari.Acqui. (acvii). Localitate în V Italiei conti-nentale, la NV de oraşul Genova.Acre. 1. (acre). Stat în V Braziliei, cu suprafaţa de 152 600 kmp şi peste 400 000 loc. Centrul administrativ Rio Branco. 2. v. Akko.Acri Uffugo. (acrii ufugo). Localitate în SV Italiei peninsulare, în Calabria, la NNV de Catanzaro şi la NE de oraşul Cosenza.Acroma. Localitate în NE Libiei, nu departe de ţărmul Mării Mediterane, la SE de oraşul El-Beida.Acron. (ecrăn). Oraş în S.U.A., statul Ohio, aproape de Lacul Erie.Ács. (aci). Localitate în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), nu departe de Dunăre, la E de oraşul Gyor.Acsa. (ocio). Localitate în N Ungariei (Pest), la NE de Budapesta, pe râul Galga.Acsád. (ociad). Localitate în V Ungariei (Vas), la NE de oraşul Szombathely.Acsalag. (ociolog). Localitate în NV Un-gariei (Gyor-Sopron), la V de oraşul Gyor şi la NV de orăşelul Csorna.Acseng. (aceng). Localitate în NE Chinei, la SE de oraşul Harbin.Ácsteszér. (aci tesier). Localitate în Ungaria (Komárom-Esztergom), la SV de oraşul Tatabánya şi de oraşul Oroszlány.Actaeon. Insule în Oceanul Pacific, în grupul Touamotou.Acton. (ektăn). 1. Oraş în Marea Britanie, la NV de oraşul Wolverhampton. 2. Localitate lângă Londra, capitala Angliei şi a Marii Bri-tanii. 3. Localitate lângă Canberra (Aus-tralia). 4. Localitate în Canada, la V de oraşul Toronto.Acton Vale. (ectăn vel). Localitate situată în Canada, la NE de Montreal.Açú. (asu). Localitate în Brazilia, în ENE ţării, la NV de oraşul Natal, pe râul Piranhas.

9

Acuracay. Localitate în NE statului Peru, pe Ucayali, la SV de oraşul Iquitos.Ada. 1. Localitate în NE Serbiei, pe Tisa, la SE de oraşul Zenta. 2. Localitate în S.U.A. (Oklahoma), la SE de oraşul Oklahoma City.Adab. Localitate istorică în Irak, astăzi aflat în ruine, situat la SE de Bagdad, într-o regiune mlăştinoasă.Ada Ciganlija. (ada ciganliia). Insulă flu-vială, pe râul Sava (Serbia), la V de capitala Serbiei.Adács. (odaci). Localitate situată în Ungaria (Heves), pe râul Tarna, la SE de oraşul Gyöngyös.Ada-Huja. (ada huia). Insulă pe Dunăre, la E de Belgrad (Serbia).Adaile. Localitate în E Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de Massawa.Adair. Cap în NE insulei Baffin (Canada), la Golful Baffin.Adaja. (adaha). Râu (123 km lungime) în Spania, afluent al fluviului Duero, aval de oraşul Valladolid. Izvorăşte din Munţii Castiliei.Adak. Centru minier (fier, cupru) în N Suediei, la SSV de Kiruna.Ada-Kaleh. Fostă insulă situată în albia Dunării, la 1 km de Orşova; avea 1 750 m lungime şi 500 m lăţime. Din anul 1970 este acoperită de apele lacului de acumulare Porţile de Fier.Adala. Localitate în Turcia, pe dreapta râu-lui Gediz (sau Hermos), la E de Izmir.Adalen. Localitate situată lângă capitala Suediei, Stockholm.Adam. (edem). 1. Insulă din grupul de insule Aukland (Noua Zeelandă). 2. Localitate în centrul statului Oman, pe Wadi Turban, la SV de Masqat.Adama. Localitate etiopiană în Podişul Etiopiei, pe stânga râului Avas.Adamawa. (adamaua). Platou vulcanic în V Africii, între Golful Biafra şi Lacul Ciad (în Camerun şi Nigeria), străbătut de râul Benue. Altitudinea maximă este de 2 650 m. Conţine numeroase cratere şi lacuri vul-canice. Vegetaţia este de savană iar econo-mia pastorală.Adamclisi. Comună în jud. Constanţa cu circa 2 300 loc. În apropiere se află ruinele monumentului triumfal "Tropaeum Traiani". Satele componente: Adamclisi, Abrud, Haţeg, Urluia, Zorile.

Adamello. Vârf (3 554 m) în Munţii Alpii Italiei.Adam's Bridge. (edems bridgi). Insule în SE Indiei, între strâmtoarea Palk (la N) şi Golful Mannari (la S), spre Sri Lanka (fost Ceylon).Adamitullo. Localitate în centrul Etiopiei, la SSV de capitala statului, Addis Abeba.Adamov. Localitate în Cehia, la N de oraşul Brno, pe râul Svitava.Adamów. (adamof). Localitate în E Poloniei, la NV de oraşul Lublin.Adams. (edems). 1. Localitate în S.U.A. (New York), la marginea de E a lacului On-tario, la SV de oraşul Watertown. 2. Locali-tate în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan, la NV de oraşul Madison.Adamstown. (edămztaun). Localitate situată în insula Pitcairn (SE Oceanului Pacific), centrul administrativ al teritoriului, cu circa 70 loc.Adam's Peak. (edems pik). Vârf (2 243 m) în partea central-sudică a statului Sri Lanka, la SE de Colombo.Adana (Seyhan). Oraş în SE Turciei asiat-ice, având circa 800 000 loc.Ádánd. (adand). Localitate în Ungaria (So-mogy), la SE de lacul Balaton şi de oraşul Siófok.Adapazan. Oraş în Turcia asiatică, nu de-parte de Izmit (la Marea Marmara).Adapazari. Oraş în NV Turciei asiatice cu circa 160 000 loc. Vechiul nume a fost Ad-abazar.Adarama. Localitate în NE Sudanului, pe râul Atbara, la SE de oraşul Atbara şi la NE de capitala ţării.Adare. Cap în Antarctica, la Oceanul Pa-cific, nu departe de Marea Ross.Adămuş. Comună în jud. Mureş, pe Târnava Mică, având circa 6 000 loc. Satele compo-nente: Adămuş, Chinciuş, Corneşti, Crăieşti, Dâmbău, Herepea.Adâncata. 1. Comună în jud. Ialomiţa, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Adân-cata, Patru Fraţi. 2. Comună în jud. Suceava cu circa 8 000 loc. Satele componente: Adâncata, Arţari, Bereşti, Călugăreni, Feteşti, Hânţeşti.Adásztevel. (odastevel). Localitate în Un-garia (Veszprém), la SE de oraşul Pápa.Adaven. Localitate în Nevada (S.U.A.), la ESE de Carson City.

10

Adda. Râu în Italia, afluent stâng al Padului, lângă Cremona, în lungime de 313 km. Izvorăşte din E Alpilor Retici, străbate Lacul Como şi trece prin Lecco şi Lodi. Este parţial navigabil.Addatigala. Localitate în SE Indiei, la NE de oraşul Rajahmundi, la NE de râul Go-davari.Addi-Grat. (adii grat). Oraş în N Etiopiei, la graniţa cu Eritrea.Addington. (edingtăn). Localitate situată lângă Londra (Anglia-Marea Britanie).Addis Abeba (Addis-Ababa). Capitala Ethiopiei (din 1896), situată la 2 640 m alti-tudine în Podişul Abisiniei. Are circa 1,5 milioane loc. Aici este sediul Organizaţiei Unităţii Africane (din 1963).Adelaide. (edălid). 1. Oraş în Australia, cen-trul administrativ al Australiei de Sud, port la Oceanul Indian (Golful St. Vincent), cu peste 1 milion loc. 2. Oraş în Republica Africa de Sud. 3. Insulă din Antarctica. Aici se găseşte o staţiune de cercetări britanice. Adelaide River. (edălid rivăr). Localitate în N Australiei, în peninsula Arnhem, S de Dar-win.Adelboden. Localitate în SV Elveţiei, la NE de lacul Boden şi la SV de lacul Thuni.Adele. (edel). Insulă australiană situată la NV de continent, în Oceanul Indian, la V de regiunea Kimberley.Adélie. (adelii). Ţara (Terre Adélie). Porţi-une a coastei antarctice, cuprinsă între 136o20' şi 142o20' longitudine E; suprafaţa circa 900 000 kmp. Constituie un imens câmp de gheaţă, cu grosimi de circa 2 000 m. Deţine baze ştiinţifice franceze (Port-Martin din 1950 şi Pointe-Géologie din 1952).Adelsberg. v. Postojna.Aden (Adan). 1. Golf al Oceanului Indian, între coasta sudică a Arabiei şi peninsulei Somalia. Adâncimea maximă 3 681 m. Co-munică cu Marea Roşie prin strâmtoarea Bab el-Mandeb. Aici se află şi insulele Socotra şi Perim. Navigaţia este intensă. 2. Oraş şi port la golful cu acelaşi nume în Yemen, având circa 400 000 loc. Între anii 1967 şi 1990 a fost capitala R.P.D. Yemen.Adenau. Oraş în partea de V a Germaniei.Aderklaa. Localitate în Austria, la E de cap-itala Viena.Adi. (adii). Insulă mică în SV Insulei Noua Guinee. Aparţine de Indonezia.

Adi Arkai. (adii arcai). Localitate în NV Etiopiei, la NE de lacul Tana.Adicia (Adicea). Afluent în Siberia, al fluvi-ului Jana. Izvorăşte din Munţii Cerski. Are 650 km lungime.Adige. Râu în NE Italiei, având 410 km lungime, izvorăşte din Alpii Retici, traver-sând oraşele Merano, Trento, Verona şi se varsă în Marea Adriatică la S de Chioggia. Este navigabil pe 273 km.Adi Gemtela. (adii gemtela). Localitate în NV Etiopiei, aproape de graniţa cu Eritreea.Adighei. Regiune autonomă în Federaţia Rusă. Suprafaţa 7 600 kmp cu peste 430 000 loc. Centrul administrativ este Maikop. Se remarcă în industria petrolieră.Adigrat. v. Addi-Grat.Adi Kaie. (adii caie). Localitate în SE statu-lui Eritreea, la SE de Asmara.Adilabad. Localitate în centrul Indiei, între oraşele Nagpur (la NE) şi Hyderabad (la SV).Adi Quala. (adii cala). Localitate în SE stat-ului Eritreea, la SSV de Asmara.Adirampattinam. Localitate în SE Indiei, pe ţărmul strâmtorii Palk, la SE de oraşul Thanjavur.Adirondack. (edirondec). Grup muntos în NE S.U.A. (New York), constituind sectorul nordic al Munţilor Appalachi. Este alcătuit din roci dure caledoniene, modelate de erozi-unea glaciară. Altitudinea maximă este de 1 629 m (în vf. Mount Marcy). Deţine rezer-vaţie silvică şi parc natural iar în apropiere se află staţiunea de sporturi de iarnă Lake Placid.Adi Ugri. (adii ugrii). Localitate aflată în SE statului Eritreea, la SE de Asmara.Adiyaman. Localitate în SE Turciei asiatice, la SSV de oraşul Malatya.Adjaria (Adjar). Republică autonomă în Gruzia, la ţărmul Mării Negre, creată la 16 iulie 1921; suprafaţa este de 3 000 kmp iar numărul locuitorilor 400 000. Capitala este Batumi.Adjdabida. (adgi dabida). Localitate în Li-bia, la Golful Sidra, nu departe, spre sud, de oraşul Bengazi.Adjud. Oraş în jud. Vrancea, la confluenţa Trotuşului cu Siretul. Circa 20 000 loc. Menţionat documentar în 1433. Declarat oraş în 1948. Satele componente: Burcioaia, Ad-judu Vechi, Şişcani.

11

Adlebert. Regiune muntoasă situată în NE statului Papua-Noua Guinee, din insula Noua Guinee, înspre ţărmul Oceanului Pacific.Adler. Localitate situată pe ţărmul de NE al Mării Negre, la NV de Suhumi (Gruzia).Adlershof. (adlerşof). Localitate lângă Berlin (Germania).Ado-Ekiti. (ado echitii). Oraş în SV Nigeriei (Ogun), la V de Lagos. Circa 300 000 loc.Admiralty. 1. Înălţime (3 850 m), situată în Antarctica, în regiunea Mării Ross, respectiv regiunea Viktoria. 2. Insulă (Canada) situată în arhipelagul Alexander (Alexandru), din Oceanul Pacific.Admont. Localitate în centrul Austriei, pe râul Ems.Adok. Localitate în SE Sudanului, pe Nil, la SV de oraşul Malakal.Adolfo Alsina. Localitate în centrul Argen-tinei, la N de Sierra Ventana.Adolfovac. (adolfovaţ). Localitate situată în N Croaţiei, aproape de graniţa cu Ungaria, la SE de râul Drava.Adoni. Oraş în S Indiei, la SV de oraşul Hy-derabad.Adony. (odoni). Localitate aflată în Ungaria (Fejér), pe Dunăre, la N de oraşul Dunaújváros.Adorf. Localitate în SE Germaniei, aproape de graniţa cu Cehia, la SV de oraşul Chem-nitz (fost Karl Marx-Stadt).Adorjánháza. (odor ian hazo). Localitate în Ungaria (Veszprém), pe râul Marcal, la SV de oraşul Pápa.Adorjánpuszta. (odor ian pusto). Localitate în Ungaria (Tolna), pe râul Koppány (afluent al râului Kapos), la SE de localitatea Tamási.Adorjás. (odor iaş). Localitate în SV Un-gariei (Baranya), la baza sud-vestică a Muntelui Villány şi la SV de oraşul Pécs.Adoumré. (adumre). Localitate situată în N Camerunului, pe râul Benue.Adour. (adur). Fluviu în SV Franţei, având 335 km lungime. Izvorăşte din N Munţilor Pirinei (Masivul Tourmulet), trece prin Tarbes şi Bayonne şi se varsă în Golful Bis-caya, lângă Berlitz. Navigabil pe 132 km.Adra. Localitate în S Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Almeria.Adrano. Localitate în Sicilia (Italia), la baza vestică a vulcanului Etna.

Adrar. 1. Localitate în Sahara, în partea cen-trală a Algeriei. 2. Munţi în NV Mauritaniei, înspre Sahara Occidentală.Adrar des Iforas (Ifôghas). Platou nisipos în S Masivului Ahaggar (Sahara), înclinat către vest. Este alcătuit din gresii paleozoice. Altitudinea medie 500 m, iar cea maximă 853 m (vf. Hebgone). Vegetaţia este xerofită.Adria. Oraş în NE Italiei, pe râul Tartaro, la SE de oraşul Padova.Adria Corato. Localitate în SE Italiei, la NV de oraşul Bari.Adrian. (edrien). Localitate în N S.U.A. (Michigan), la SV de Detroit şi la SE de Jackson.Adrianopol. Oraş aflat în Turcia europeană (astăzi are numele de Edirne), renumită lo-calitate istorică (încheierea tratatului de pace Ruso-Turc din anul 1829).Adriatică, Marea. Mare situată în bazinul Mediteranei, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică; comunică cu Marea Ionică prin strâmtoarea Otranto. Are suprafaţa de 144 000 kmp. Adâncimea max-imă este de 1 230 m. Salinitatea 35-38‰. Porturile principale sunt Triest, Veneţia, Ri-jeka, Split, Durrës, Vlora.Aďr (Azbine). Podiş muntos în SE Saharei (Niger). Altitudinea maximă este 2 022 m (Muntele Bagzane). Clima este aridă, popu-laţia rară.Adrogué. (adrughe). Localitate situată la SSE de Buenos Aires (Argentina).Adsai. Râu în NE Indiei (113 km lungime) afluent al fluviului Gange.Adula. Munţi în SE Elveţiei, la SV de râul Rinul Posterior. Urcă la 3 402 m. Adunaţi. Comună în jud. Prahova cu circa 2 800 loc. Satele componente: Adunaţi, Ocina de Jos, Ocina de Sus.Adunaţii-Copăceni. Comună în jud. Giurgiu, pe râul Argeş. Are circa 6 700 loc. Satele componente: Adunaţii-Copăceni, Dărăşti-Vlaşca, Mogoşeşti, Varlaam.Aduwa. (Adowa, Adua). (aduua). Oraş în N Ethiopiei. Circa 30 000 loc.Aduz. Localitate în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Alhucemas.Adyrnas. Râu în NV Turciei cu vărsare în Marea Marmara. Aebeltoft. (ebeltoft). Localitaten situată în NE peninsulei Iutlanda (Danemarca), pe ţăr-mul strâmtorii Kattegat, la E de oraşul Århus.

12

Æerö. (eroe). Insulă în Marea Baltică (Danemarca).Aeroprague. (aeroprag). Aeroport al oraşu-lui argentinian Buenos Aires.Ærøskøbing. (eroscobing). Localitate în cadrul insulei Æerö din Danemarca.Aesch. (eş). Localitate în NV Elveţiei, pe râul Birs, la SE de oraşul Basel.Aeschi. (eşii). Localitate în Elveţia, la SE de lacul Thun.Afam. Centru de extracţie a ţiţeiului, situat în SE Nigeriei, la SE de Port Harcourt.Afaq. Localitate în SE Irakului, la SE de capitala ţării.Afar. (Denakil, Dancalia, Dancalla). De-presiune în E Africii (Ethiopia şi Djibouti), la Marea Roşie, în unele puncte fiind sub nivelul mării (-155 m); clima tropicală deşer-tică (30o media lunii iulie). Deţine lacuri sărate (Assal, Afrera ş.a.). Are izvoare geotermale. Pe ţărmuri se practică pescuitul de perle, aici apărând şi palmieri.Afareaitu. Localitate în SE insulei Faéroné (arhipelagul Tahiti) din Oceanul Pacific.Afdam. Localitate în SE Etiopiei, la ENE de capitala statului.Afdayrak. v. Fort Gourad.Affeln. Localitate în Germania, în zona Ruhr, la NE de oraşul Lüdenscheid, în regiunea Munţilor Lenne.Affi. (afii). Localitate în N Italiei, pe ţărmul de SE al lacului Garda.Affoltern. Localitate în N Elveţiei, la SV de oraşul Zürich.Afghanistan (Afganistan). Republică în partea central-sudică a Asiei. Suprafaţa 652 200 kmp, circa 16 milioane loc. Capitala este Kabul.Afgesloten. (afghesloten). Localitate lângă Amsterdam (Olanda).Afif. Localitate în centrul Arabiei Saudite, la ESE de oraşul Al-Medina şi la SV de capi-tala ţării.A-fjord. (afiord). Fiord norvegian, situat la nord de marele fiord Sogne.Afikpo. Oraş în SE Nigeriei, la SE de oraşul Enugu şi la NE de oraşul Port Harcourt.Af Keua. Localitate în NE statului Eritreea, la NV de Massawa.Aflaj. Regiune deşertică în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitala statului.Aflandshage. (aflandşaghe). Cap situat în SSE insulei Amager cu pătrundere în Marea

Baltică, insulă situată la E de insula Sjaeland (Danemarca).Aflenz. (aflenţ). Localitate în partea central-estică a Austriei, la NE de oraşul Leoben.Aflou. (aflu). Localitate în N Algeriei, la SE de oraşul Mascara şi la SV de oraşul Blida.Afmadow (Afmadu). Oraş în S Somaliei.Afognak. Insulă din SV Alaskăi, în Oceanul Pacific, din arhipelagul Kodiak (S.U.A.).Africa. Al doilea continent, ca mărime, traversat de Ecuator şi de cele două tropice, cuprins între Oceanul Atlantic (la V), Marea Mediterană (la N), Marea Roşie şi Oceanul Indian (la E); suprafaţa 30,3 milioane kmp, cu insulele învecinate. Peste 800 milioane loc. Se întinde între 37o21' lat. N (Capul Ras el-Abiad) şi 34o52' lat. S (Capul Acelor), pe aproximativ 8 000 km, şi între 17o35' long. V (Capul Verde) şi 51o20' long. E (Capul Ras Hafun), pe circa 7 400 km. Africa este con-stituită dintr-un bloc masiv vechi, care a suferit puţine modificări în perioadele geo-logice mai recente şi unde structurile de plat-formă au o dezvoltare largă. Relieful. Forma tipică a reliefului Africii, mai puţin variat ca al altor continente, este podişul tabular întins. Altitudinea medie a continentului este de 750 m, cea maximă 5 895 m (vf. Kiliman-jaro). Se deosebesc: Africa joasă (Sahara, Sudanul, Guineea şi Depresiunea Congo, fost Zair), cu altitudini în general sub 500 m. Africa înaltă (Abisinia şi Somalia) şi Africa de Sud, constituită din podişuri înalte de peste 1 000 m. Doar sistemul montan al At-lasului este format prin cutare, restul munţilor africani reprezentând mari zone de fractură, în care se pot grupa atât marginile înălţate ale Marelui Graben Est-African (Podişul Abisiniei şi Podişul Somaliei), cât şi munţii, podişurile ridicate tectonic (Ahag-gar, Air, Tibesti) şi horsturile (Munţii de Cristal şi Munţii Scorpiei). De formarea Marelui Graben Est-African sunt legate put-ernice erupţii vulcanice, care au dat naştere vulcanilor Kilimanjaro, Kenya (5 199 m) şi Elgon (4 322 m). Depresiunile sunt largi şi limitate de praguri: Kalahari, Congo, Ciad, Niger, precum şi cele din Sahara. Câmpiile sunt restrânse şi de scufundare recentă (Câmpia Senegalului, Guineii Superioare, Mozambicului şi Somaliei). Resurse: minereuri auro-argentifere, diamante, fier, petrol etc. Clima. Este continentul cu clima cea mai caldă de pe Glob, cu o zonă de climă

13

ecuatorială (cu temperaturi medii anuale având variaţii sezoniere reduse şi cantităţi mari de precipitaţii), două zone de climă subecuatorială, două zone tropicale cu pre-cipitaţii extrem de reduse (50-150 mm/an) şi două zone subtropicale (cu două sezoane opuse, umed şi secetos). Temperatura cea mai ridicată (58oC) s-a înregistrat la Aziziyah (Libia) la 13 septembrie 1922. Valorile ter-mice de peste 40oC sunt frecvente în întreaga Sahară. Hidrografia. Se caracterizează prin fluvii şi lacuri mari, dar şi prin întinse zone endoreice. Cele mai importante fluvii sunt: Nilul (cel mai lung fluviu din lume), Congo, fost Zair, Niger, Zambezi, Orange, Limpopo şi Senegal. Lacurile cele mai importante (jalonate pe linia Marelui Graben Est-African) sunt tectonice şi au apă dulce (Vic-toria, Malawi, Edward, Albert, fost Mobutu Sese Séko, Turkana, Kivu şi Tana). Lacul Ciad situat în zona semiaridă este puţin adânc şi are apă sărată şi cu fluctuaţii în suprafaţă.Africa Centrală. v. Centrafricană, Repub-lica.Africa de Sud, Republica. Stat în S Africii; suprafaţa 1,22 milioane kmp; circa 35 mil-ioane loc. Capitala Pretoria (reşedinţa guver-nului) şi Cape Town (reşedinţa parlamentu-lui).Africa de Sud-Vest. v. Namibia.Africano-Antarctic, Bazin. Bazin oceanic între Africa şi Antarctica.Africano-Antarctică, Dorsala. Dorsală sub-marină între Africa şi Antarctica.Afrin. Localitate în NV Siriei, la NV de oraşul Haleb (Alepo).Afritz. (afriţ). Localitate în S Austriei, la SE de lacul Millstatt, la NNV de oraşul Villach.Afuá. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul estuarului Amazonului, pe ţărmul nordic al insulei Bananal.Afula. Localitate în N Israelului, la SSE de oraşul Nazareth.Afumaţi. 1. Comună în jud. Dolj cu circa 3 800 loc. Satele componente: Afumaţi, Boureni, Covei. 2. Comună în Jud. Ilfov (până în 1995), apoi în jud. Ilfov, cu circa 6 500 loc. Satul component este Afumaţi.Afyon. Oraş în V Turciei asiatice, nu departe de oraşul Izmir.Afyonkarahisar. Localitate în V Turciei, în Podişul Anataliei, la SV de Ankara.

Ág. (ag). Localitate în SV Ungariei (Baranya), între oraşele Pécs (la S) şi Ka-posvár (la N).Aga. Localitate în NE Egiptului, în delta Nilului, la SV de oraşul El-Mansura.Agadem. Localitate în E statului Niger, la S de oraşul Bilma.Agadès (Agadez). Localitate în partea cen-trală a ţării Niger, la SV de platoul muntos Aïr.Aga-Djari. (aga giarii). Localitate în SV Iranului, aproape de Golful Persic.Agadir. Localitate în partea central-estică a Kazahstanului, la SE de oraşul Karaganda şi la NV de lacul Balhaş.Agadîr (Agadir). Oraş în Maroc, port de pescuit la Oceanul Atlantic. Are circa 115 000 loc. Este staţiune balneară.Agaete. Localitate în NV insulei Gran Ca-naria (insulele Canare-Spania) din Oceanul Atlantic.Agalega. Insule ce aparţin arhipelagului Mauritius (Oceanul Indian).Agamor. Localitate în SE statului Mali, la NE de curbura fluviului Niger, la NE de lo-calitatea Bourem.Agańa. (agania). Oraş în V insulei Guam, port şi centru administrativ al insulei. Are circa 45 000 loc. Aici este o bază navală americană la Apra.Agano. Râu (349 km lungime) în partea cen-tral-nordică a insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Marea Japoniei, la oraşul Niigata.Agany. Afluent de dreapta al fluviului Obi, vărsându-se în apele fluviului în apropierea oraşului Szurgut (Siberia).Aganchou. (aganciu). Localitate minieră (cărbuni-huilă) în partea centrală a Chinei, lângă oraşul Lanzhou.Agapia. Comună în jud. Neamţ, cu circa 3 900 loc. Este staţiune climaterică şi are o mănăstire, în biserica sa pictorul N. Grig-orescu aducându-şi aportul. În apropierea lo-calităţii este mănăstirea Văratec, obiectiv tur-istic. Satele componente: Agapia, Filioara, Săcăluşeşti, Varatec.Agara. Oraş în India, la SE de Delhi, pe flu-viul Gange.Agárd. (ogard). Localitate în N Ungariei (Fejér), pe marginea SE a lacului Velence, la E de oraşul Székesfehérvár.Agartala. Oraş în NE Indiei, centru adminis-trativ al statului Tripura. Circa 135 000 loc.

14

Agár-tetö. (ogar teteo). Vârf (513 m) în Munţii Bakony (Ungaria), la V de lacul Bal-aton.Agăş. Comună în jud. Bacău, situată la întâl-nirea Trotuşului cu Şulţa (jud. Bacău). Are circa 6 000 loc. Satele componente: Agăş, Beleghet, Coşnea, Cotumba, Diaconeşti, Goioasa, Preluci, Suliţa.Ágasegyháza. (agoş edi hazo). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), situată la SV de oraşul Kecskemét şi la NE de oraşul Izsák.Agastya Malai. Vârf (1 654 m) în extremi-tatea sudică a Indiei.Ágasvár. (agoşvar). Vârf (789 m) în Munţii Mátra din NNE Ungariei.Agata. Localitate în Federaţia Rusă, în Podişul Siberiei Centrale, în apropiere de Cercul Polar de Nord. Aici s-a înregistrat cea mai ridicată presiune atmosferică de pe Glob (1 083,8 mb = 812,8 mmHg).Agatti. (agatii). Insulă în arhipelagul Lak-shadweep din SE Marii Arabiei (Oceanul In-dian), aparţinând de India.Agats. Localitate în V Insulei Noua Guinee (Irianul de Vest), cu ieşire la Marea Arafura.Agattu. (egătu). Insulă aflată în Arhipelagul Aleutine (S.U.A.), şi anume în Insulele Apropiate.Agava. (eghevă). Localitate în SE Canadei, pe ţărmul estic al lacului Superior.Agawa. (egheuă). Golf în cadrul Lacului Su-perior (America de Nord), la V de localitatea Agava.Agawam. (egăuom). Oraş situat în S.U.A. (Montana), la NV de oraşul Great Falls.Agay. (aghei). 1. Localitate în SE Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Cannes. 2. Golf situat în SE Franţei (Marea Mediterană) în dreptul localităţii cu acelaşi nume.Agbor. Localitate în S Nigeriei, la V de oraşele Bende şi Onitsha şi respectiv la E de oraşul Benin City.Agboville. (agbovil). Localitate în statul Côte d'Ivoire, la N de Abidjan.Agçacay. (agciacai). Localitate în SE Tur-ciei asiatice, la E de lacul Van.Agdam. Localitate în SE Azerbaidjanului, la NE de oraşul Susa.Agde. (agd). 1. Localitate în S Franţei (Languedoc), la SE de oraşul Béziers, pe ţăr-mul Mării Mediterane. 2. Cap în SE Franţei, la SE de localitatea cu acelaşi nume.

Agedabia. Localitate în NE Libiei, pe ţărmul Golfului Sidra (Marea Mediterană), la SE de oraşul Benghazi. Ageki. Localitate în insula Honshu (Japonia), la VNV de oraşul Nagoya.Agen. (ajă). Oraş în Franţa (Guyenne et Gascogne), pe fluviul Garonne.Agenais. (ajăne). (Agénois-ajenois). Regiune în SV Franţei.Ager. (agher). Mic afluent (în Austria) al râului Traun (afluent de dreapta al fluviului Dunărea). Izvorăşte din Munţii Alpi.Ágerdömajor. (agherdeomoior). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu România.Äger. (egăr). Lac (7,2 kmp) în centrul Elveţiei, la NE de lacul Vierwaldstätt.Agerup. Localitate în Danemarca, în insula Sjaelland, la V de capitala statului.Ágfalva. (agfolvo). Localitate în NV Un-gariei (Gyor-Sopron), la graniţa cu Austria, la V de oraşul Sopron.Aggas. Insulă la E de Groenlanda, în strâm-toarea Dania (Oceanul Atlantic).Aggsbach. (agsbac). Localitate în NE Aus-triei, pe Dunăre, la NV de oraşul St. Pölten.Aggtelek. (ogtelec). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), în zona carstică cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Slovacia.Aggtelek-Jósfavö. (ogtelec ioşfoveo). Peşteră în N Ungariei, la NV de Miskolc; lungimea este de 22 kilometri. Este puternic concreţionată, are lacuri şi râuri subterane ("Styx"). Se continuă în Slovacia cu peştera Baradla-Domica. Rezervaţia naturală (din 1951) are 778 ha. Obiectiv turistic deosebit.Agesta. (aghesta). Localitate (cu centrală atomo-electrică), situată la SV de Stockholm (Suedia).Agha Jari. (aga giarii). Centru de extracţie a ţiţeiului, în SV Iranului, aproape de Golful Persic.Agheila, El. Localitate în N Libiei, la Golful Sidra (Marea Mediterană).Aghireşu. Comună în jud. Cluj, având circa 8 200 loc. Deţine rezerve de cărbune brun (la Ticu), argilă caolinoasă, calcare, nisipuri şi gips (Leghia). Staţiune balneoclimaterică cu ape sulfatate. Satele componente: Aghireşu, Aghireşu-Fabrici, Arghişu, Băgara, Dâncu, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Ticu, Ticu-Colonie.

15

Aghvan. Localitate situată la SE de Bagdad (Irak).Agigea. Comună în jud. Constanţa, pe ţăr-mul Mării Negre, la gura canalului Dunăre-Marea Neagră (la kilometrul 64,2). Ecluză, port maritim. Este şi staţiune balneoclimater-ică. Are rezervaţie de dune marine (25 ha) şi o staţiune de cercetări marine (înfiinţată de Ion Borcea în 1926). Aparţine de oraşul Techirghiol împreună cu Lazu.Agighiol. 1. Liman fluvio-maritim între braţul Sf. Gheorghe şi Lacul Razim; are o suprafaţă de 280 ha. 2. Sat în comuna Valea Nucarilor, jud. Tulcea.Aginskoie. 1. Localitate în S Siberiei (Ru-sia), la SE de oraşul Krasnoiarsk. 2. Locali-tate în SSE Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Cita.Agira. Localitate în partea central-estică a insulei Sicilia (Italia), pe râul Simeto, la NV de oraşul Catania.Agloloma. Localitate în SV insulei Luzon (Filipine), pe ţărmul Chinei de Sud.Agnita. Oraş în jud. Sibiu, pe valea Hârt-ibaciului. Are circa 14 000 loc. Menţionat documentar în anul 1280 şi declarat oraş în 1950. Satele componente: Coveş, Ruja.Agno. Localitate în S Elveţiei, pe ţărmul NV al lacului Lugano.Agnone. Localitate în centrul Italiei, la NV de oraşul Campobasso.Ágó. (ago). Râu în partea central-nordică a Ungariei, afluent al râului Zagyva. Izvorăşte din Munţii Mátra.Agogna. (agonia). Râu în Munţii Alpi, cu izvorul în apropierea Lacului Maggiore-Italia, subafluent al fluviului Pad (Po).Agordat. Localitate în N statului Eritreea, la V de oraşul Asmara.Agordo. Localitate în N Italiei, în Munţii Alpi; are hidrocentrală.Agostyán. (ogoştian). Localitate în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), aşezată la NV de oraşul Tatabánya.Agout. (agu). Râu în Franţa, afluent al râului Tarn (afluent al fluviului Garonne). Izvorăşte din Munţii Ceveni.Agovo. Localitate în SV Ucrainei, la V de oraşul Velikie Luki.Agra. Oraş în India (Utar Pradesh), pe râul Yamuna. Are circa 800 000 loc. Aici se află mausoleul Taj-Mahal (sec. XVII).

Agraciada. Localitate în SV statului Uruguay, aproape de fluviul Uruguay, la SV de oraşul Mercedes.Agri. (agrii). 1. Râu în S Italiei, cu vărsare în Golful Taranto. 2. Localitate în NE Tur-ciei asiatice, la NE de lacul Van. Agricola Romana. Localitate lângă Roma (Italia).Agri Dagi. (agrii daghii). v. Ararat.Agrigento. Oraş în Italia (Sicilia); circa 60 000 loc. Numele actual este din anul 1927.Agrihan. Insulă în arhipelagul Mariane (S.U.A.), în Oceanul Pacific.Agrij. 1. Râu, afluent stâng al Someşului la Jibou, cu o lungime de 44 km. Izvorăşte din Munţii Meseş. Este cunoscut şi sub numele de Agriş. 2. Comună în jud. Sălaj, pe râul cu acelaşi nume, cu circa 2 400 loc. Satele com-ponente sunt: Agrij, Bozna, Răstolţu Deşert, Treznea.Agrinio (Agrinion). Localitate în SV Gre-ciei, aproape de Golful Patras.Agriz. Localitate în E Rusiei europene, pe râul Kama (afluent al fluviului Volga), la SV de oraşul Perm.Agropoli. (agropolii). Localitate în SV Ital-iei peninsulare, pe ţărmul Mării Tireniene, la SV de oraşul Salerno.Agro Pontino. Regiune naturală de ţărm, în V Italiei, la SV de Roma şi la V de oraşul Latina.Agua Buena. Localitate în Panama, la N de Canalul Panama şi la SE de lacul Madden.Agua Caliente. Localitate în NV Mexicului, pe Rio Verde, la SE de oraşul Ciudad Obre-gon.Água Clara. 1. Râu în V statului Panama, ce ajunge în lacul Gatun din zona Canalului Panama. 2. Localitate în SV Braziliei, pe râul Verde, la SV de oraşul Rubinéia.Aguada Cecillo. (aguada sesilio). Localitate în partea sudică a Argentinei, la S de râul Rio Negro şi la SV de oraşul Bahia Blanca.Aguada de Guerra. Localitate în S Argen-tinei, la SV de oraşul Bahia Blanca.Aguada de Pasajeros. (aguada de pasa-heros). Oraş în Cuba, la SV de oraşul Santa Clara.Aguade de Cachina. (aguade de cacina). Localitate în N statului Chile, în deşertul At-acama, la SE de oraşul Antofagasta.Aguadilla. (aguadilia). Oraş în Puerto Rico, în NV insulei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

16

Aguadulce. (aguadulse). Localitate în SE statului Panama, pe ţărmul Oceanului Pa-cific, la SV de capitala ţării.Agua Linda. Localitate în SV Venezuelei, aproape de graniţa cu Columbia.Aguan. Râu în E Hondurasului, cu vărsare în Marea Antilelor.Aguanaval. Râu în partea central-nordică a Mexicului.Aguanus. Râu în peninsula Labrador (Canada).Aguapeú. Râu în SE Braziliei, în regiunea São Paulo, afluent al râului Rio Branco.Agua Prieta. Localitate în NV Mexicului, la graniţa cu S.U.A., la SV de oraşul mexican Ciudad Suárez.Aguaray. Localitate în N Argentinei, la graniţa cu Bolivia.Aguarico. Râu în NE Ecuadorului, subaflu-ent al Amazonului.Aguascalientes. 1. Oraş în Mexic, centrul administrativ al statului cu acelaşi nume; are circa 370 000 loc. Centru minier; deţine ape minerale. 2. Stat în Mexic, cu 5 600 kmp şi peste 620 000 loc.Aguas Calientes. Localitate în E Perului, pe un afluent al râului Ucayali, la NE de Lima.Agua Sucia. (agua susia). Râu în Panama, cu vărsare în lacul Gatun.Agua Viva. Localitate în NV statului Venezuela, la E de laguna Maracaibo, pe râul Motatán, la SE de oraşul Mene Grande.Agudos. Localitate în Brazilia, la SV de oraşul Aracaguara şi de Belo Horizonte.Agueda. Râu în V Spaniei, afluent al fluvi-ului Duero.Águeda. Localitate în N Portugaliei, la SE de oraşul Porto.Aguglia. (agulia). Insulă din arhipelagul Galite (Tunisia), în Marea Mediterană.Aguia. Capul cel mai E al Americii de Sud.Aguilar de Campóo. (aghilar). Localitate în N Spaniei, pe râul Pisuerga, la NV de oraşul Burgos şi la SV de oraşul Bilbao.Aguilar de la Frontera. (aghilar). Locali-tate în Spania (Córdoba), în SV Spaniei.Aguilas. (aghilas). Localitate în SE Spaniei, situată la Marea Mediterană, la SV de oraşul Cartagena.Aguililla. (aghililia). Localitate situată în SV Mexicului, la SE de oraşul Colima şi la SV de oraşul Morelia.Aguisan. (aghisan). Localitate în partea cen-trală, în Insula Negros (Filipine).

Aguja. (aguha). 1. Cap în NV Perului, la Oceanul Pacific. 2. Cap în N Columbiei, la SV de capul Gallinas, situat la NE de oraşul Cartagena.Agula. Localitate în SE Eritreei, la SE de Asmara.Agulhas. Bazin suboceanic în SE Africii, la întâlnirea oceanelor Pacific şi Atlantic.Agulhas Cape. (agalhas cheip). Cel mai su-dic punct din Africa (Capul Acelor), la SE de Capul Bunei Speranţe.Agung (Gunung Agung). Vulcan activ în NE insulei Bali (Indonezia); altitudinea de 3 142 m. Ultima erupţie: 1963.Agusan. Râu în NE insulei Mindanao (Filip-ine), cu vărsare în ocean la Butuan.Agushki. (aguşchii). Localitate în SSE Iran-ului, pe ţărmul strâmtorii Hormuz.Agüimes. (aghiuimes). Localitate situată în SE insulei Gran Canaria (arhipelagul Canare-Spania).Agyagosszergény. (ogiogoş serghieni). Lo-calitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-So-pron), la V de oraşul Kapuvár.Agyimi. (agiimii). Localitate în SE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NE de oraşul Vladivostok.Ahaggar (Hoggar). Masiv muntos cristalin în Sahara centrală, cu altitudinea maximă de 2 908 m (Mt. Tahat). La baza sa se află o imensă hamadă.Ahalcihe. Localitate în Gruzia, în SV ţării, la SV de Tbilisi.Ahalkalaki. Localitate în SV Gruziei, la SV de capitala Tbilisi.Ahar. Localitate în NV Iranului, la NE de oraşul Tabriz.Ahaus. Localitate în NV Germaniei, la NV de oraşul Münster.Ahdar. Munţi în NE Libiei, pe litoralul Mării Mediterane, la E de Golful Sirta. Vâr-ful maxim este de 876 m.Ahé. Insulă în arhipelagul Toamotu (Oceanul Pacific).Aheloj. (aheloi). Râu în E Bulgariei, cu văr-sare în Golful Burgas (Marea Neagră), la NE de oraşul Burgas.Aheloos. Râu în SE Greciei, cu vărsare în Marea Ionică. Izvorăşte din Munţii Pindului.Ahiköy. (ahicheoi). Localitate în SV Turciei asiatice, la SV de oraşul Denizli.Ahiri. (ahirii). Localitate în India, pe râul Kanhan (afluent al lui Godavari), la NE de oraşul Hyderabad.

17

Ahlainen. Localitate în SV Finlandei, pe ţăr-mul Golfului Botnic, la N de oraşul Pori.Ahlat. Localitate lângă Ankara (Turcia).Ahlbeck. Localitate în NE Germaniei, pe ţărmul Mării Baltice, la graniţa cu Polonia.Ahlden. Localitate în N Germaniei, la SE de Bremen, pe râul Aller.Ahlen. (alăn). Oraş în Germania (Renania de Vest-Westfalia), la NE de oraşele Dort-mund şi Hamm şi la SE de oraşul Münster.Ahm. Râu în NE Italiei, subafluent al râului Adige.Ahmadi-Al. (ahmadii al). Oraş în Kuwait, la SE de capitală. Circa 300 000 loc. Centru petrolier.Ahmadnagar (Ahmednagar). Oraş în V In-diei (Maharashtra) pe râul Sina, la E de Mumbay = Bombay). Circa 200 000 loc.Ahmadpur. Localitate în E Pakistanului, pe râul Chenab, la SV de oraşul Lahore.Ahmadpur East. (ahmadpur est). Localitate în ESE Pakistanului, la S de oraşul Multan.Ahmedabad (Ahmadabad). (amadabad). Oraş în V Indiei, centru administrativ al stat-ului Gujarat. Are peste 2,5 milioane loc. Este un vechi centru de cultură.Ahmednagar. v. Ahmadnagar.Ahoskie. (ehoschii). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de oraşul Norfolk.Ahr. 1. Munţi în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn. 2. Râu în V Germaniei, la SE de Munţii Ahr, afluent al Rinului.Ahrensbök. (ahrensbeoc). Localitate în NV Germaniei, la NV de oraşul Lübeck.Ahrensburg. Localitate în N Germaniei, în-tre oraşele Hamburg (la SV) şi Lübeck (la NE).Ahrensdorf. Localitate situată lângă Berlin (Germania).Ahrensfelde. 1. Localitate aflată lângă Berlin (Germania). 2. Localitate lângă oraşul Hamburg (Germania).Ahse. Râu în regiunea Ruhr, afluent al râului Lippe la oraşul Hamm.Ähtäri. (ehterii). Localitate în V Finlandei, la NV de lacul Tarjannevesi.Ähtävä. (ehteve). Localitate în V Finlandei, la NE de oraşul Vaasa (Vase).Ahtirka. Localitate în Ucraina, pe râul Vorskla, la NV de oraşul Harkov.Ahtopol. Localitate în SE Bulgariei, situată pe ţărmul Mării Negre.Ahtuba. Râu în Rusia, la E de Volga, cu care curge în paralel în sectorul inferior.

Ahtubinsk. Localitate situată pe râul Ahtuba (Rusia).Ahuachapán. (ahuaciapan). Localitate în Salvador, în NV ţării, la NV de capitala stat-ului.Ahuehuetes. Localitate lângă capitala Mexi-cului, Mexico City.Ahunui. Insulă coraligenă din arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Ahuréi. Localitate în insula Rapa din arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Ahurian. Râu în NV Armeniei.Ahus. Localitate în SE Suediei, pe ţărmul Mării Baltice (Golful Hanö), la SE de oraşul Kristianstad.Ahvar. Localitate în S Yemenului, la Golful Aden, la E de oraşul Aden.Ahvenanmaa. (în suedeză Åland sau Åa-land). Arhipelag finlandez în Marea Baltică, la intrarea în Golful Botnic, format din circa 300 de insule din care 80 sunt locuite. Suprafaţa lor este de 1 550 kmp şi circa 25 000 loc. Oraşul principal este Marianhamina (Marienhamn). Ocupaţiile principale sunt pescuitul şi turismul.Ahwa. (ahua). Localitate în V Indiei, la SV de oraşul Surat.Ahwar. (ahuar). Localitate în SE Yemenu-lui, pe ţărmul Golfului Aden, la NE de oraşul Aden.Ahwaz. (ahuaz). Oraş în SV Iranului, port pe fluviul Karun; are circa 480 000 loc. Ra-muri petroliere.Aiaguz. 1. Râu în Kazahstan, tributar lacului Balhaş. 2. Localitate în Kazahstan, la NE de lacul Balhaş, situat pe râul Aiaguz.Aian. Localitate în Siberia de Est (Rusia), situată pe ţărmul Oceanului Pacific, la Marea Ohotsk.Aibaq. Localitate în NE Afganistanului, la SV de oraşul Khanabad.Aichach. (aicac). Localitate în SSV Ger-maniei, pe râul Paar (afluent al Dunării), la NV de oraşul München şi la NE de oraşul Augsburg.Aichi. (aichii). Regiune în insula Honshu (Japonia), în zona oraşelor Nagoya şi Kyoto.Aichstetten. (aicşteten). Localitate în S Ger-maniei, la NE de lacul Boden şi de oraşul Ravensburg, respectiv la NV de oraşul Kempten.Aidar (Ajdar). Râu (220 km) în Ucraina, în bazinul Doneţk, afluent al rîului Doneţ.

18

Aidenbach. (aidenbac). Localitate în SE Germaniei, la S de Dunăre, la V de oraşul Passau.Aidrie. (ădrii). Oraş în Marea Britanie (Scoţia).Aiea. Localitate în insula Hawaii (Hawaii-S.U.A.), lângă Honolulu, la Golful Pearl Harbor.Aigen. (aigăn). 1. Localitate lângă oraşul Linz, la NE de oraş (Austria). 2. Localitate în N Austriei, pe râul Mühl (afluent al Dunării), la NV de oraşul Linz.Aigina. Insulă grecească în Marea Egee, la SV de Atena.Aigion. Localitate în N Peninsulei Pelo-ponez (Grecia), la Golful Korintos (Corint).Aigle. (egl). Localitate în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva, în Munţii Alpi.Aiglun. (egliun). Localitate în SE Franţei, în Alpii Maritimi, pe râul Esteron, la NV de oraşul Nice.Aignay-le-Duc. (egnii leo duc). Localitate în ENE Franţei, la NV de oraşul Dijon şi la SE de oraşul Troyers, în platoul Langresir.Aigospotamol. Fluviu în Chersonesul Tracic (astăzi Kumali, Turcia). Aigues-Mortes. (eg mort). Localitate în Franţa (Languedoc).Aiguille. (eghil). Cap în NV Algeriei, la NE de oraşul Oran. Aiguille d'Argentiéres. (eghil darjentiers). Vârf (3 896 m) în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva.Aiguille Verte. (eghil vert). Vârf (4 127 m) în Alpii Pennini, în SE Franţei.Aigun. Localitate în NE Chinei, pe fluviul Amur.Aigurande. (egurond). Localitate în centrul Franţei, la SE de oraşul Châteauroux.Aijal. (aigial). Localitate în NE Indiei, la E de oraşul Agartala.Aikawa. (aicaua). Localitate în Insula Sado (la V de Insula Honshu) din Japonia, în Marea Japoniei.Aiken. (ecăn). Localitate în statul Georgia (S.U.A.). Aileron. (elerăn). Localitate în centrul Aus-traliei, la baza nordică a Munţilor Macdonell, la N de oraşul Alice Springs. Ailinginae. Insulă-atol în Oceanul Pacific, în arhipelagul Marshall. Ailinglapalap. Insulă-atol în cadrul In-sulelor Marshall.

Ailuk. Insulă atol în arhipelagul Marshall din Oceanul Pacific. Ain. (en). 1. Râu în Franţa (190 km lungime), afluent al Ronului, confluenţa având loc la Lyon. 2. Departament în E Franţei cu centrul la Bourg-en-Bresse.Ainaži. (ainajii). Localitate în V Letoniei, pe ţărmul golfului Riga (Marea Baltică), la N de Riga.Ain-Beida. Localitate minieră (minereuri de fier) în NE Algeriei, la SE de oraşul Con-stantine.Ain ben-Tili. (ain ben tilii). Localitate în NV Mauritaniei, la graniţa cu Sahara Occi-dentală.Ain Dar. Localitate petrolieră în Arabia Sau-dită, la NE de capitală.Ain Defali. (ain defalii). Localitate în NV Marocului, la NE de capitala ţării.Ain Divar. Localitate în SE Turciei, la graniţa cu Siria, pe fluviul Tigru.Ain Draham. Localitate în NV Tunisiei, la graniţa cu Algeria.Ain el-Beida. Localitate în NV Arabiei Sau-dite, situată într-o oază, nu departe de graniţa cu Iordania.Ain el-Ghazal. (ain el gazal). Localitate în SE Libiei, la graniţa cu statele Egipt şi Su-dan.Ain el-Kom. Localitate situată într-o oază în centrul Siriei.Ain Oussera. (ain usera). Localitate în N Algeriei, la SSV de Alger.Ain Salah (In-Salah). Localitate în Algeria, în Deşertul Sahara, la SE de Podişul Tade-mait.Ainsdale. (ensdel). Localitate în NV An-gliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlan-dei, la NV de Liverpool.Ain-Sefra. Localitate în NV Algeriei, la baza Munţilor Atlasul Saharian.Ainslie. (enslii). 1. Localitate lângă capitala Australiei, Canberra. 2. Vârf (842 m) situat în NE capitalei Australiei, Canberra.Ain Souf. (ain suf). Localitate situată într-o oază în centrul Algeriei, în Sahara, la NNV de Ain Salah.Ainsworth. (ensvors). Localitate în S.U.A. (Nebraska), la V de oraşul Sioux City.Ain-Témouchent. (ain temuşen). Localitate în NV Algeriei, în apropierea apelor Mării Mediterane.Ain-Zalah. Localitate minieră (petrol) în NV Irakului.

19

Aintree. (eintrii). Localitate în Marea Bri-tanie (Anglia).Aioi. Localitate situată în partea central-es-tică a insulei Hokkaido (Japonia), la SE de oraşul Kitami.Aion. Insulă (2 000 kmp) în NE Siberiei (Rusia), la Marea Siberiei de Est (Golful Ceaun).Aion-Ilias. Munte (968 m) în Insula Lesvos (Grecia), în Marea Egee.Aioun-el-Atrouss. (aiun el atrus). Localitate în SSE Mauritaniei.Aiquile. (echil). Localitate în centrul Bo-liviei, la SV de oraşul Santa Cruz.Air (Azbine). Munţi în Niger (1 900 m în vf. Bagzane), în nordul ţării.Airão. Localitate în NV Braziliei, pe fluviul Amazon, la NV de oraşul Manaus.Aire. (er). 1. Râu (141 km) în Anglia, în zona oraşului Leeds. 2. Localitate în SV Franţei, pe râul Adour, la NV de oraşul Tarbes. 3. Localitate în NE Franţei, la SE de oraşul Calais. 4. Localitate lângă Geneva (Elveţia).Airole. Localitate în NV Italiei, la graniţa cu Franţa, pe râul Roya, situată la NE de oraşul Monaco.Airolo. Localitate în Elveţia, în Munţii Alpi, la SE de trecătoarea St. Gothard.Aisch. (aiş). Râu în partea central-sudică a Germaniei, afluent al râului Main. Izvorăşte din Munţii Franconiei şi se uneşte cu Main aval de oraşul Nürnberg.Aiscia. Localitate în E Etiopiei, la NE de oraşul Diredawa, aproape de graniţa cu Dji-bouti.Aisne. (esn). 1. Râu în N Franţei, afluent de stânga al râului Oise la Compiegne. Lungimea este 266 km. Izvorăşte din Podişul Argonne şi trece prin Soissons, fiind naviga-bil pe 117 km. 2. Departament în NE Franţei cu centrul la Leon.Aissey. (esii). Localitate în E Franţei, la SE de râul Doubs, la ENE de oraşul Besançon.Aita Mare. Comună în jud. Covasna. Circa 1 800 loc. Satele componente: Aita Mare, Aita Medie.Aitape. Localitate în NV statului Papua-Noua Guinee (Insula Noua Guinee).Aitik. Localitate minieră (cupru) în N Suediei, aproape de Kiruna.Aitkin. (etchin). Localitate în N S.U.A. (Minnesota), pe Mississippi, la SV de Du-luth.

Aiton. Comună în jud. Cluj. Circa 1 900 loc. Satele componente: Aiton, Rediu.Aitos. v. Ajtos.Aitutaki. (aitutachii). Insulă-atol în Arhipelagul Cook (Oceanul Pacific). Suprafaţa este de 18,13 kmp.Aiud. Oraş în jud. Alba, pe dreapta Mureşu-lui. Circa 30 000 loc. Pe teritoriul oraşului se întindea aşezarea romană Brucia. Satele componente sunt: Aiudul de Sus, Gâmbaş, Măgina, Păgida, Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârboviţa, Sâncrai, Ţifra.Aiún (Aaiún), El (Lâayoune). Centru ad-ministrativ al Saharei Occidentale. Are circa 94 000 loc.Aivan-i-Kaif. Localitate în N Iranului, la SE de Teheran.Aiwa. (aiua). Insulă în arhipelagul Fidji, în grupul Lau.Aix-en-Provence. (e ă provans). Oraş în SE Franţei (Provence). Circa 127 000 loc. Deţine ape termale, fiind staţiune balneară.Aix-sur-Vienne. (e siur vien). Localitate în partea central-vestică a Franţei, pe râul Vi-enne, la SV de oraşul Limoges. Aix-la-Chapelle. (e la şapel). Denumirea franceză a oraşului german Aachen.Aix-les-Bains. (e le ben). Oraş în SE Franţei (Savoia) la NV de oraşul Chambéry.Aizawl (Aijal). (aizaul, aigial). Oraş în V Indiei, centru administrativ al statului Mizo-ram, având circa 75 000 loc.Aizpute. Localitate în SV Letoniei, la SV de Riga, nu departe de Marea Baltică.Aizuwakamatsu. (aizuakamtsu). Localitate în centrul Insulei Honshu (Japonia).Ajaccio. (ajacsio). 1. Golf în V Insulei Cor-sica. 2. Oraş în SE Franţei (Corsica), port la Marea Mediterană, cu circa 55 000 loc.Ajagöz (Ajaguz). (aiagheoz, aiaguz). Oraş în E Kazahstanului, la NE de Lacul Balhaş.Ajak. (oioc). Localitate situată în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SV de oraşul Kisvárda.Ajan. (aian). Localitate în E Siberiei (Ru-sia), la Marea Ohotsk (Oceanul Pacific).Ajana. (egienă). Localitate în V Australiei, la Oceanul Indian, la N de Perth.Ajanta. (agianta). Localitate în S Indiei (Mahărăshtra), în NE Podişului Deccan, în culmea muntoasă cu acelaşi nume, celebră prin cele 29 de temple şi mănăstiri.

20

Ajatskoie. (aiatscoie). Localitate poziţionată în Kazahstan, centru de exploatare a fierului, situată în N ţării.Ajdar. v. AidarAjdemir. (aidemir). Localitate în NE Bul-gariei, pe Dunăre, la NV de oraşul Silistra.Ajdirlinskii. (aidirlinschii). Localitate în V Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Magnito-gorsk.Ajdovšcina. (aidovşcina). Localitate în SV Sloveniei, pe râul Vipava, la SV de capitala statului, Ljubljana.Ajena. (aiena). Localitate în Ghana, pe flu-viul Volta. Are o hidrocentrală. Ajhal. (aihal). Localitate minieră (pietre preţioase) în Siberia (Podişul Siberiei Cen-trale), pe râul Marha, afluent al Viliului (iar acesta din urmă este afluent de stânga al flu-viului Lena).Ajho. (agi ho). Râu în NE Chinei, afluent al râului Caoho, la NE de oraşul Antung.Ajhun. (agi hun). Localitate în NE Chinei, la graniţa cu Rusia, pe Amur, în dreptul oraşului rus-siberian Blagovescensk.Aji. (agii). Localitate lângă Teheran (Iran).Ajiá. (agia). Localitate în NNE Greciei, aproape de Marea Egee, la ENE de oraşul Larisa.Ajiá Ánna. (agia ana). Localitate în NE in-sulei Eubeea (Grecia), pe ţărmul Mării Egee.Ajigasawa. (agigasaua). Port pescăresc la Marea Japoniei, în partea de NV a Insulei Honshu (Japonia).Ajion (Hagion). (agion). Peninsulă situată în Grecia (Peninsula Calcidică), prelungire în Marea Egee, unde se află şi Muntele Athos (2 033 m). Aici se găsesc mănăstiri impor-tante.Ajios Efstratios (Hagios Evstratios). Insulă grecească în Marea Egee.Ajios Germános. (agios germanos). Locali-tate în NV Greciei, la graniţa cu Macedonia, pe ţărmul de SE al lacului Prespa.Ajios Nikólaos. (agios nicolaos). Localitate în NE insulei Creta (Grecia), pe ţărmul Mării Cretei (Marea Mediterană).Ajiu-Órus. (agiu orus). v. Hagion-Óros.Ajka. (oico). Localitate situată în Ungaria (Veszprém), la baza Munţilor Bakony.Aikarendek. Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la N de oraşul Ajka.Ajlun. (agi lun). 1. Localitate în NV Ior-daniei, la NV de capitala statului, Amman. 2.

Regiune naturală în NV Iordaniei, unde se află şi localitatea cu acelaşi nume.Ajman. (agi man). 1. Emirat în cadrul Emi-ratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Per-sic. Are o suprafaţă de 250 kmp şi circa 65 000 loc. Centrul administrativ este Ajman. 2. Localitate în NV Emiratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Persic, la NE de oraşul Dubai.Ajmer. (agi mer). Oraş situat în NV Indiei (Răjăsthan). Circa 400 000 loc.Ajni. (ainii). Localitate în Tadjikistan, pe râul Zeravsan, la N de Duşanbe.Ajo. (egio). 1. Localitate minieră (cupru), în SV S.U.A., la SV de oraşul Phoenix (Ari-zona). 2. Cap în N Spaniei, la E de oraşul Santander, în Golful Biscaya (Oceanul At-lantic).Ajod. (agiod). Localitate în Sudan, pe un canal (dreapta Nilului Alb) al Nilului.Ajon. v. Aion.Ajsan. (agi san). Vârf (836 m) în peninsula Shantung (China), în partea sa de NE.Ajtos. (aitos). 1. Localitate în SE Bulgariei, la NV de oraşul Burgas. 2. Munţi (627 m) situaţi în ESE Bulgariei, prelungirea estică a Munţilor Balcanici.Aju. (agiu). Insule coraligene din grupul de insule Asia (Indonezia), la NV de insula Noua Guinee.Ajusco. (ahusco). Munte în Mexic.Ajvadza. (aivadza). Localitate în Tadjik-istan, la graniţa cu Afganistan, la SSV de capitala Duşanbe.Aka. (oko). Localitate în Ungaria (Komárom-Esztergom), la SV de oraşul Tatabánya.Akaba (Al-'Aqaba). 1. v. Aqaba (1). 2. v. Aqaba (2).Akaishi. (acaişii). Munţi şi Pisc în Japonia (în S insulei Honshu). Altitudinea 3 192 m.Akalacspuszta. (oco loci pusta). Localitate lângă Paks (Ungaria), la NV de acest oraş atomic.Akashi. (acaşii). 1. Oraş situat în Japonia (Honshu), port la Golful Osaka. Circa 270 000 loc. 2. Strâmtoare între insulele Honshu (la N) şi Awaji (la S), în dreptul oraşului cu acelaşi nume.Akasztó. (ocosto). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la NV de oraşul Kiskörös.Akasztó-bérc. (ocosto bierţ). Regiune natu-rală în N oraşului Miskolc (Ungaria).

21

Ak-Bulak. Localitate în Rusia, pe râul Ilek, la SE de oraşul Orenburg.Akbük. (acbiuc). Localitate în SV Turciei asiatice, pe ţărmul Golfului Mendalia (Marea Egee), la SV de oraşul Aydin.Akçaabat. (acciabat). Localitate în NE Tur-ciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la V de oraşul Trabzon.Akçakale. (acciacale). Localitate în SE Tur-ciei asiatice, la graniţa cu Siria, la SE de oraşul Gaziantep.Akçakoca. (acciacoţa). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la SV de oraşul Zonguldak.Akcsatau (Akciatau). Localitate în partea central-estică a Kazahstanului, la NV de lacul Balhaş şi la SE de oraşul Karaganda.Akdag. 1. (acda). Munte şi vârf (3 086 m) în SV Turciei, în Munţii Taurus de Vest. 2. Vârf (2 089 m) în V Turciei, la NV de oraşul Uşak. 3. (Ak-Dag). Munţi în partea centrală a Turciei asiatice, la SE de râul Kizil-Irmak.Akdagmadeni. (acdagmadenii). Localitate în centrul Turciei asiatice, la E de Ankara şi la SV de oraşul Tokat.Aken. Localitate în ENE Germaniei, pe râul Elster Negru (Schwarze Elster), la SE de oraşul Magderburg.Akerselva. Râu ce traversează oraşul Oslo (Norvegia).Akershus. Regiune în SE Norvegiei, în zona oraşului Oslo.Aketi. (achetii). Localitate aflată în Congo (Kinshasa), pe un afluent al fluviului Congo.Akhiok. Localitate în insula Kodiak (S.U.A.) din Golful Alaska (Oceanul Pa-cific).Akhmim. Localitate în Egipt, pe Nil, la SE de oraşul Asyut.Akhisar. Localitate în Turcia asiatică, la NE de Izmir şi Manisa.Akhnur. Localitate în NV Indiei, la graniţa cu Pakistanul.Akhtme. Localitate în NE Estoniei, la N de lacul Ciud.Aki. (achii). Localitate în SE insulei japoneze Shikoku, la Golful Tosa, la SE de oraşul Kochi.Aki Aki. (achii achii). Insulă în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Akimiski. (echimischii). Insulă în Canada, în S golfului James (Golful Hudson).

Akinci. Cap geografic în SE peninsulei Asia Mică, în Marea Mediterană, la Golful Isk-enderun.Akita. Oraş în Japonia (Honshu), port la Marea Japoniei. Circa 300 000 loc.Akjouit. (acjuit). Localitate în partea de V a Mauritaniei, la NE de Nouakchott.Akka. Localitate în SE Marocului, aproape de graniţa cu Algeria, la SE de oraşul Agadir.Akkajaure. (acaiaure). Lac (210 kmp) în NV Suediei, în sectorul superior al râului Luleälv.Akkerman. Denumirea turcă a Cetăţii Albe.Akkeshi. (acheşii). Localitate în E insulei Hokkaido (Japonia), la ENE de oraşul Kushiro.Akkişla. Localitate în partea centrală a Tur-ciei, la SE de Ankara.Akko (Acre). Localitate în NV Israelului, la NNE de oraşul Haifa.Akkol. Localitate în Kazahstan, la SE de lacul Balhaş.Akköprü. (acheopriu). Localitate aflată lângă capitala Turciei, Ankara.Akkrum. Localitate în N Olandei, la E de lacul Sneeki, la SSE de oraşul Leeuwarden.Aklavik. (eclevic). Localitate în NV Canadei, la vărsarea fluviului Mackenzie în Golful cu acelaşi nume (Oceanul Arctic).Aklins. Insulă ce aparţine de arhipelagul Ba-hamas.Akmola. Oraş în Kazahstan, pe râul Isim, la NV de oraşul Karaganda.Akmolinsk. Localitate minieră (bauxită) în Siberia-Rusia, la NV de Karaganda.Akniste. Localitate în SSE Letoniei, la SE de capitala Riga.Aknoul. (acnul). Localitate în N Marocului, la NE de oraşul Fes.Ako. Localitate în SE insulei japoneze Hon-shu, la Golful Harima, la V de oraşul Kobe.Akoafim. Localitate în SE Camerunului, la graniţa cu Gabonul, la SE de capitala ţării Yaoundé.Akobo. Râu în Ethiopia (formează graniţa cu Sudan), afluent al râului Sobat (afluent al fluviului Nil).Akola. 1. Localitate în V Indiei, la NE de oraşul Mumbai. 2. Oraş în India centrală (Mahărăshtra), la SV de Nagpur, pe râul Murna. Are circa 230 000 loc.Akordat. Oraş în Eritrea, la NV de capitală (Asmara).

22

Akot. Localitate în centrul Indiei, la V de oraşul Nagpur.Akpatok. Insulă canadiană situată în Golful Ungava, în N peninsulei Labrador.Akpinar. Localitate în NE Turciei europene, pe ţărmul Mării Negre.Akra. Localitate lângă Calcutta (India).Ak-Rabat. Localitate în Turkmenistan, pe fluviul Amu-Daria.Akranes. Localitate în V Islandei, pe ţărm, la N de capitala Reykjavik.Akreïjit. (acreigit). Localitate şi oază în SE Mauritaniei.Akritas. Cap în Grecia, în SV peninsulei Peloponez, pe ţărmul Golfului Messini.Akron. (ekrăn). 1. Oraş situat în S.U.A. (Colorado). 2. Oraş în S.U.A. (Ohio), cu aproximativ 650 000 loc. Centru al industriei cauciucului dar şi al altor ramuri.Akrotiri. (acrotirii). Golf în S insulei Cipru (Marea Mediterană).Aksa. Localitate în Siberia (Rusia), pe râul Onon, aproape de graniţa cu Mongolia, la SSV de oraşul Cita.Aksai Chin. Regiune disputată între India şi China.Aksaiskaia. Localitate în regiunea Doneţk (Ucraina).Aksakovo. Localitate în NE Bulgariei, la NV de oraşul Varna.Aksaray. (acsarai). Localitate în Turcia, în partea centrală a Podişului Anatoliei, la SE de lacul Tuz.Aksay. (acsai). Oraş în China, în apropierea Pasului Tangcsin (3 519 m), la V de oraşul Yumen.Aksay-chin (Akasai-Chin). (aksaicin). Regiune în V Chinei, la S de Deşertul Tarim.Akseki. (acsechii). Localitate în SSV Tur-ciei asiatice, la NE de oraşul Antalya.Aksenovo-Zilovskoie. Localitate situată în SE Siberiei (Rusia), la NE de oraşul Cita.Aksimrau. Localitate în Kazahstan, la ENE de Marea Caspică.Aksoran. Vârf (1 566 m) în Munţii Kazah (în Kazahstan).Aksu. 1. Râu în NV Chinei, afluent al râului Tarim. 2. Oraş în V Chinei, la N de Deşertul Tarim, situat pe râul Aksu. 3. Râu în SE Tur-ciei, pe care se găseşte oraşul Kahraman-maraş (sau Maraş).Aksuat. Localitate în SE Kazahstanului, la NE de lacul Balhaş.

Aksum. Localitate în Eritreea, la graniţa cu Etiopia, la SV de oraşul Asmara.Akşehir. 1. Localitate în Turcia, la SV de capitală, Ankara. 2. Lac în SV Turciei, la N de localitatea cu acelaşi nume şi la SV de Ankara.Aktaş. Localitate lângă Ankara (Turcia).Aktau. Oraş în Kazahstan, pe ţărmul E al Mării Caspice.Aktiubinsk. Oraş în NV Kazahstanului cu circa 260 000 loc.Aktiuz. Localitate minieră în Kirghizia (minereuri complexe), la V de Lacul Issik-kul şi la E de fostul Frunze, azi Biskek (Bishkek).Aktöbe. (acteobe). Oraş în NV Kazahstanu-lui.Aktogai. Oraş în Kazahstan, la NE de Lacul Balhaş.Aktyubinsk. Oraş în Kazahstan, pe râul Ilek, în NE ţării.Aktyuz. Centru de exploatare a cuprului sit-uat în Kirghistan.Akugdlit. Localitate în VSV Groenlandei, la SE de localitatea Christanshåb.Akune. Oraş în SV insulei Kyushu (Japonia), pe ţărmul Mării Chinei de Est.Akure. Oraş în SV Nigeriei, la NV de La-gos, centrul administrativ al statului Ondo; are circa 130 000 loc.Akureyri. (acureirii). Oraş în N Islandei, la capătul sudic al fiordului Eyia.Akuse. Localitate în SE Ghanei, la NE de Accra.Akuseki. (acusechii). Insulă din arhipelagul Tokara (Japonia) din Oceanul Pacific.Akyab. v. Sittwe.Ala. Munte în NE insulei Sardinia (Italia) cu altitudinea de 1 094 m.Alabama. (elăbema). 1. Fluviu navigabil în S.U.A., având 1 064 km (de la izvorul râului Coosa). Izvorăşte din S Munţilor Appalachi, trece prin Montgomery şi Mobile şi se varsă în Golful Mexic printr-o deltă. 2. Stat în S.U.A., cu o suprafaţă de 133 900 kmp şi 4 130 000 loc. Centrul său administrativ este Montgomery.Alaçali. (alacialii). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la E de strâmtoarea Bosfor.Alacska. (oloci co). Localitate în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NV de oraşul Miskolc.

23

Aladag. (alada). 1. Vârf (3 134 m) în NE Turciei asiatice. 2. Localitate în SE Turciei, la SE de oraşul Konya.Alag. (olog). Localitate lângă Budapesta (Ungaria).Alagi. Vârf (3 438 m) în NV Etiopiei.Alagi major. (ologhii moior). Localitate lângă Budapesta (Ungaria).Alagir. (alaghir). Localitate în SV Rusiei, la SE de oraşul Nalcik.Alagna. (alania). Localitate în NNV Italiei, pe râul Sesia, la V de lacul Maggiore.Alagnon. (alanion). Râu în partea central-sudică a Franţei, afluent al râului Allier (iar acesta al fluviului Loara).Alagoa Grande. Localitate în NE Braziliei, la NE de oraşul Campina Grande şi la NV de oraşul Recife.Alagoas. Stat în E Braziliei, având 27 700 kmp şi circa 2,5 milioane loc. Centrul ad-ministrativ este Maceió.Alagoinhas. (alăguinas). Oraş în E Braziliei, la NV de oraşul Salvador.Alagón. 1. Râu în Spania, afluent de dreapta al fluviului Tajo. Izvorăşte din Munţii Castiliei, având 292 km lungime. 2. Lac în V Spaniei, situat pe râul cu acelaşi nume.Alahärmä. (alaherme). Localitate în V Fin-landei, la NE de oraşul Vaasa.Alai. Culme muntoasă în Kirghizia şi în Tadjikistan, alcătuită din roci cristaline. Lungimea este de 400 km iar altitudinea maximă ajunge la 5 064 m (vf. Skobeleva). Adăposteşte gheţari.Alaja. (alagia). Localitate în NV Siriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la N de oraşul Latakia.Alajärvi. (alaiervii). Localitate în V Finlan-dei, la SE de lacul Lappajärvi şi la SE de oraşul Vaasa.Alajuela. (alahuela). 1. Oraş în Costa Rica, în provincia omonimă, în NV statului, la Golful Nicoyai, la V de capitala ţării. 2. Provincie în Costa Rica, cu centrul adminis-trativ în oraşul omonim.Ala-Kol (Alaköl). (alacheol). Lac situat în Kazahstan, la E de Lacul Balhaş, la 340 m altitudine. Suprafaţa 2 650 kmp iar adâncimea maximă 54 m.Alakurtti. (alacurtii). Localitate în Rusia, în N ţării, mai la V de Marea Albă.Alakylä. (alachile). Localitate în NV Finlan-dei, pe râul Ounasjoki, la NV de oraşul Rovaniemi.

Alakeiki. (alacheichii). Strâmtoare marină între insulele Maui (la E) şi Kahoolawe (la V) din arhipelagul Hawaii.Alameda. 1. Localitate lângă Ciudad de Mexico (Mexic). 2. (elămidă). Oraş în S.U.A. (California). 3. Provincie situată în S.U.A. (California).Alamein, El. (el alamain). Localitate în Egipt, la 105 km V de Alexandria. Localitate istorică (înfrângerea germanilor de către bri-tanici, în al II-lea Război Mondial).Alam Halfa. Înălţimi în N Egiptului (Platoul Libian), la graniţa cu Libia, în apropierea ţăr-mului Mării Mediterane.Alamogordo. (elemegordo). Localitate în SV S.U.A. (New Mexico), în regiunea munţilor Sacramento, la NE de oraşul El Paso.Alamos. Localitate în NV Mexicului, aproape de Golful Californiei, pe râul Fuerta, la SE de oraşul Ciudad Obregon.Alamosa. (elemosă). Localitate în S.U.A. (Colorado), pe Rio Grande, la SV de oraşul Denver.Alampur. Localitate în partea central-sudică a Indiei, pe râul Tungabhadra, la NE de oraşul Kurnool şi la SV de oraşul Hyder-abad.Alänas. (alenas). Localitate în partea cen-trală a Suediei, pe ţărmul lacului Flåsjön.Åland. (oland). 1. v. Ahvenanmaa. 2. Râu în Germania, afluent al fluviului Elba.Alanno. Localitate în partea central-estică a Italiei, aproape de Pescara.Alanya. Localitate în S Turciei, la Golful Antalya.Alaotra. Lac în NE Madagascarului.Alap. (olop). Localitate în Ungaria (Fejér), la SV de oraşul Dunaújváros.Alapajevsk (Alapaevsk). (alapaievsc). Cen-tru al industriei metalurgiei feroase în Rusia, în Munţii Ural, lângă Nijni Taghil.Alapli. (alaplii). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la SV de oraşul Zonguldak.Al-Aqaila. (al acaila). Localitate şi oază în NV Arabiei Saudite.Al-Aridij. (al aridigi). Localitate în Arabia Saudită, la V de capitala ţării.Alaro. Centru de exploatare a cărbunelui brun situat în insula Mallorca (Spania).Alarupi. (alarupii). Localitate minieră (lig-nit) în E Albaniei, la N de Körce.

24

Al-Asfar. Localitate în SV Arabiei Saudite, la SE de oraşul Mecca.Ala Shan (Alasan). (alaşan). 1. Culme muntoasă în N Chinei, între deşertul cu ace-laşi nume şi valea fluviului Huanghe, pe care o domină printr-un abrupt de 1 800 m. Lungimea este de circa 270 km, iar alti-tudinea maximă 3 230 m (vf. Ningshuo). Se mai numeşte Helanshan. 2. Regiune deşer-tică în N Chinei, între culmile muntoase Ala Shan (la E) şi Nan Shan (la S). Suprafaţa circa 1 milion kmp. Altitudinea este cuprinsă între 835 şi 1 600 m. Are lacuri sărate şi dune, vegetaţia fiind de tufişuri. Se mai nu-meşte şi Alxa Shamo.Alas. Strâmtoare între insulele indoneziene Lombok (la V) şi Sumbawa (la E).Alaska. (alesca). 1. Mare peninsulă în NV Americii de Nord, mărginită de Oceanul Arctic (la N), Marea Bering (la V) şi Oceanul Pacific (la S), pe teritoriul căruia se află statul american cu acelaşi nume. Lungimea 700 km, lăţimea 10-170 km. Suprafaţa este de 1 500 000 kmp. Este străbătută de fluviul Yukon. A fost cumpărată de la guvernul rus, în 1867, pen-tru suma de 7,2 milioane dolari. 2. Peninsulă îngustă în NV Americii de Nord, limitată de Marea Bering (la V), Golful Bristol (la SV) şi Oceanul Pacific (la SE), este parte a marii peninsule cu acelaşi nume. Este traversată de Munţii Aleutini, de origine vulcanică; adă-posteşte gheizere, gheţari, lacuri şi păduri. Se continuă cu arhipelagul Aleutinelor. Alti-tudinea maximă este de 2 714 m (vf. Pavlof). Clima este subpolară. Are suprafaţa de 22 000 kmp. 3. Culme muntoasă în S peninsulei Alaska, constituită din granite. Lungimea circa 1 000 km iar altitudinea maximă de 6 194 m (vf. McKinley); după alte date, 6 193 m. Are tundre montane, gheţari şi parcuri naţionale. 4. Golf larg al Oceanului Pacific, pe coastele Americii de Nord, situat între Peninsula Alaska şi arhipelagul Alexandru (Alexander). Adâncimea maximă ajunge la 5 660 m. 5. Curent cald în NE Oceanului Pa-cific (Golful Alaska şi Marea Bering). Viteza este de 1,5 km/h. Temperatura apei 2oC (februarie) şi 15oC (august). 6. Stat al S.U.A., situat în peninsula omonimă, având suprafaţa 1 530 000 kmp şi peste 510 000 loc. Centrul său administrativ este oraşul Juneau.

Alassio. Localitate în NV Italiei, la Golful Genova, la SV de oraşul Genova.Alaşan. v. Ala Shan (2).Alaşehir. Oraş în Turcia asiatică, la E de oraşul Izmir, pe râul Gediz.Alatanaola. v. Hsinparhuinci.Alatau. Denumirea unor masive muntoase din Kirghizia şi Kazahstan la SE de Lacul Balhaş: Djungarski Alatau (4 464 m), Kunghei Alatau (4 771 m), Kirghizki Alatau (4 875 m), Talaski Alatau (4 482 m), Terskei Alatau (5 216 m), Zalaiski Alatau (4 973 m), Kokša (5 982 m).Alatir. Localitate în E Rusiei, pe râul Sura (afluent al Volgăi), la SV de oraşul Kazan.Alatoz. Localitate în SE Spaniei, la ENE de oraşul Albacete şi la SV de oraşul Valencia. Alattyán. (olotian). Localitate în Ungaria (Jász-Nagykun-Szolnok), pe râul Zagyva, la SE de oraşul Jászberény şi la NV de oraşul Szolnok.Al-Auda. Localitate în NE Arabiei Saudite, la NV de capitala statului.Álava. Localitate istorică situată în N Spaniei, în regiunea Vascongadas (zona oraşului Bilbao).Alaverdi. (alaverdii). Centru al cuprului, în SV Armeniei.Alavieska. Localitate în V Finlandei, pe râul Kalajoki, la SV de oraşul Oulu.Alavus. Localitate în VSV Finlandei, pe râul Lapunanjoki, la SE de oraşul Vaasa. Alayunt. (alaiunt). Localitate în partea V a Turciei asiatice, la SV de oraşul Eskişehir.Al-'Azair. Localitate în SE Irakului, pe flu-viul Tigru, la SE de Bagdad.Al-Azamiyah. (al azamii iah). Cartier al oraşului Bagdad (Irak).Alazeia. Fluviu în Federaţia Rusă, în NE Siberiei. Lungimea este de 1 590 km (împre-ună cu râul Nel'kan). Izvorăşte din podişul omonim, de la 954 m altitudine şi se varsă prin două braţe în Marea Siberiei Orientale. Îngheaţă 10 luni pe an.Al-'Aziziyah. (al azizii iah). Oraş în NV Li-biei, la S de Tripoli. Are circa 35 000 loc. Este locul unde s-a înregistrat cea mai ridi-cată temperatură pe glob (58oC la umbră) la 13 septembrie 1922.Alb. 1. Lac în N Rusiei, la SE de Lacul Onega. 2. Râu în Germania, afluent al Rinu-lui; traversează oraşul Karlsruhe.Alba. 1. Judeţ în partea central-vestică a României, pe cursul mijlociu al Mureşului.

25

Suprafaţa 6 231 kmp, circa 420 000 loc. Reşedinţa Alba Iulia. 2. Localitate (cu cetate) în V Spaniei, pe râul Tormes, afluent al flu-viului Duero. 3. Localitate în NV Italiei, pe râul Tanaro, la SV de oraşul Asti.Albac. Comună în jud. Alba; circa 2 700 loc. Satele componente: Albac, Bărăşti, Budăieşti, Cioneşti, Costeşti, Dealu Lămăşoi, Deve, După Pleşe, Faţa, Pleşeşti, Potionci, Rogoz, Roşeşti, Ruseşti, Sohodol, Tamboreşti.Albacete. (albasete). Oraş în S Spaniei (Castilla-La Mancha), cu circa 130 000 loc.Al-Badia. Cap în ENE Arabiei Saudite, la Golful Persic, la N de oraşul Ras Tanurah şi de insula Bahrain.Alba Iulia. Municipiu în partea central-ves-tică a ţării, pe dreapta râului Mureş, reşedinţa jud. Alba. Circa 75 000 loc. Centru istoric. Denumirea veche Bălgrad. Satele compo-nente sunt: Bărăbanţ, Miceşti, Oarda, Pâ-clişa, Ciugud, Drâmbar, Dumbrava, Hăpria, Şeuşa, Teleac.Alba-Longa. Oraş în Latium, la SE de Roma. Locul de naştere legendar al lui Ro-mulus şi Remus.Alban. Localitate în S Franţei, la SE de oraşul Albi şi la NE de oraşul Toulouse.Albanel. Lac situat în peninsula Labrador (Canada).Albania. Stat în V Peninsulei Balcanice. Suprafaţa 28 700 kmp, numărul populaţiei 3,2 milioane loc. Capitala Tirana.Albaniei, Alpii. Munţi în N Albaniei, cu al-titudinea maximă de 2 694 m.Albano. 1. Lac de crater vulcanic în Munţii Albai, la 20 km S de Roma, la altitudinea de 293 m; suprafaţa 6 kmp iar adâncimea max-imă 170 m. 2. Localitate lângă lacul cu ace-laşi nume, la SE de capitala Italiei.Albany. (elbanii). 1. Fluviu în Canada, cu lungimea de 981 km. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Marilor Lacuri şi se varsă în Golful James (Golful Hudson) la Fort Albany. Pe cursul său se găsesc cascade. 2. Oraş în NE S.U.A., port pe fluviul Hudson, centrul ad-ministrativ al statului New York. Circa 120 000 loc. Împreună cu Troy şi Schenectady formează o conurbaţie cu circa 850 000 loc. 3. Localitate în SV Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Perth. 4. Oraş în SE S.U.A. (Georgia), pe râul Flint, la SE de oraşul Atlanta. 5. Localitate în S.U.A. (Tennessee), pe ţărmul lacului de

acumulare Dale Hollow, la NE de oraşul Nashville. 6. Localitate în S.U.A. (Min-nesotta), la NV de oraşul Minneapolis şi la V de oraşul St. Cloud. 7. Localitate în NV S.U.A. (Oregon), la SV de oraşul Portland.Albardón. Localitate în Argentina, la NV de oraşele Mendoza şi San Juan.Albares. Centru de exploatare a fierului sit-uat în NV Spaniei.Albarracin. (albarasin). Localitate în partea central-estică a Spaniei, pe râul Turia, la SV de oraşul Zaragoza.Al Basra (Basora). Oraş în SE Irakului, la vărsarea fluviului Shatt al Arab (care se formează prin unirea fluviilor Tigru şi Eu-frat) în Golful Persic.Albaştri, Munţii. Munţi în NV S.U.A. (statul Oregon).Al-Batina. Regiune de coastă a Omanului situată în NE ţării, la Golful Oman (Marea Arabiei).Albatros. Platou oceanic (Oceanul Pacific), situat la V de America Centrală. Aici se află Insula Clipperton.Albă. 1. Insulă situată în Oceanul Arctic (în Marea Kara), la N de Peninsula Iamal. 2. Albă, Marea. v. Marea Albă.Albemarle. (elbimerl). 1. Localitate situată în S.U.A. (Carolina de Nord), pe ţărmul V al lacului de acumulare High Rock (râul Pee Dee), la NE de oraşul Charlotte. 2. Golf în E S.U.A. (Oceanul Atlantic), la NV de capul Hatteras, la SE de oraşul Norfolk. Albenga. Localitate în NV Italiei, pe ţărmul Mării Ligurice (Golful Genova), la SV de oraşul Genova.Albeni. Comună în jud. Gorj, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolboceşti, Doseni, Mirosloveni, Pruneşti.Alberche. (alberce). Râu în centrul Spaniei, afluent al fluviului Tajo. Are 178 km lungime, curgând la SV de Madrid.Alberdi. (alberdii). Localitate în NE Argen-tinei, pe fluviul Parana, la NV de oraşul Rosario.Alberga. (elbergă). Localitate în Australia (Australia de Sud), la NV de lacul Eyre şi la NV de oraşul William Creek.Alberique. (alberic). Localitate situată în SE Spaniei, pe râul Júcar, la SV de oraşul Va-lencia.Albern. Localitate lângă Viena (Austria).

26

Alberobello. Localitate în SE Italiei penin-sulare, nu departe de oraşul Bari.Albersdorf. 1. Localitate lângă oraşul Leipzig (Germania). 2. Localitate în N Ger-maniei, în peninsula Iutlanda, la V de Canalul Kiel, la SV de oraşul Rendsburg.Albert. 1. Lac în Africa (fost Mobutu Sese Seko), în R.D. Congo. Lac tectonic în E Africii (Marele Graben Est-African), la graniţa dintre R.D. Congo şi Uganda, la 619 m altitudine. Suprafaţa 5 300 kmp, adâncimea maximă 51 m. Lungimea atinge 180 km iar lăţimea maximă 58 km. Salini-tatea este de 7‰. Din acest lac îşi are izvorul unul dintre izvoarele Nilului (Bahr-el-Jebel). A fost descoperit de britanicul Samuel White Baker (1864). Până în anul 1973 s-a numit Albert (Albert-Nyanza) iar din 1998 şi-a reprimit vechiul nume. 2. Canal în Belgia, construit între oraşele Maastricht şi Antwer-pen (Anvers). Are 129 km lungime. 3. Lo-calitate în NE Franţei, la NE de oraşul Amiens. 4. Munte în insula Noua Guinee, în statul Papua-Noua Guinee (3 690 m în Muntele Nelson).Alberta. (elbărta). 1. Provincie în V Canadei. Suprafaţa 644 400 kmp şi circa 2,5 milioane loc. Centrul administrativ este Ed-monton. 2. Localitate în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Richmond.Albertfalva. (olbertfolvo). Localitate lângă Budapesta (Ungaria).Alberti. (albertii). Localitate în E Argen-tinei, pe Rio Saledo, la SV de oraşul Chivil-coy.Albertirsa. (olbertirşa). Localitate în Un-garia (Pest), la SE de Budapesta, pe râul Gerje.Albertkázmérpuszta. (olbert kazmer pusto). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Sopron), la graniţa cu Austria, la VSV de oraşul Moson-magyaróvár.Albert Lea. (albărt le). Localitate în S.U.A. (Minnesota), pe râul Shelrock (afluent al flu-viului Mississippi), la S de oraşul Minneapo-lis.Albert Nil. Denumirea Nilului la ieşirea din lacul Albert.Alberton. (elbărtăn). Oraş în NE Republicii Africa de Sud (Transvaal), în aglomeraţia Jo-hannesburg. Peste 230 000 loc.Albert Town. (albărt taun). Localitate în in-sulele Bahamas (Oceanul Atlantic).

Albertville. (albervil). 1. Staţiune montană în Munţii Alpi (Franţa). 2. Numele vechi al oraşului fost zairez (R.D. Congo) Kalemie (v.).Albese. Localitate în N Italiei, la SE de lacul Como.Albeşti. 1. Comună în jud. Botoşani, cu circa 6 200 loc Satele componente sunt: Al-beşti, Buimăceni, Coştiugeni, Jijia, Măşcăteni, Tudor Vladimirescu. 2. Comună în jud. Constanţa, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Albeşti, Arsa, Coroana, Cotu Văii, Vârtop. 3. Comună în jud. Ialomiţa; circa 2 800 loc. Satele componente: Albeşti, Bataluri, Bueşti, Marsilieni. 4. Comună în jud. Mureş (circa 5 700 loc.), suburbană mu-nicipiului Sighişoara. Satele componente sunt: Albeşti, Bârlibăşoaia, Boiu, Jacu, Şa-partoc, Ţopa, Valea Albeştiului, Valea Dăii, Valea Şapartocului. 5. Comună în jud. Vaslui cu peste 3 100 loc. Satele compo-nente sunt: Albeşti, Corni-Albeşti, Crasna, Gura Albeşti.Albeştii de Argeş. Comună în jud. Argeş, pe râul Argeş. Circa 6 100 loc. Satele compo-nente: Albeştii Pământeni, Albeştii Un-gureni, Brăteşti, Doblea, Dobrotu, Du-mireşti, Florieni.Albeştii de Muscel. Comună în jud. Argeş. Aproape 5 000 loc. Reşedinţa comunei este satul Bughea de Sus. Rezervaţie geologică ("granitul de Albeşti") şi paleontologică (punct fosilifer-calcare numulitice care con-servă crabi, echinide, dinţi fosili de rechini). Satele componente: Bughea de Sus, Albeşti, Cândeşti.Albeşti-Paleologu. Comună în jud. Prahova cu circa 6 200 loc. Satele componente ale co-munei: Albeşti-Paleologu, Albeşti-Muru, Cioceni, Vadu Părului.Albeuve. (albeov). Localitate în SV Elveţiei, la NE de lacul Geneva.Albi. (alb). Oraş în S Franţei, pe râul Tarn, afluent al fluviului Garonne.Albia. (elbie). Localitate în S.U.A. (Iowa), la SE de oraşul Des Moines şi la V de oraşul Ottumwa.Albigna. (albinia). Hidrocentrală în SE Elveţiei, pe râul Inn.Albina. Localitate în NE statului Surinam, la graniţa cu Guyana Franceză, la ESE de Para-maribo.

27

Albinia. Râu în V Italiei peninsulare, la SE de oraşul Grosseto şi la N de Muntele Argen-tario (635 m).Albion. (elbiăn). 1. Localitate situată în S.U.A. (Michigan), la E de oraşul Jackson şi la SV de Detroit. 2. Localitate în NE S.U.A. (New York), aproape de lacul Ontario, la V de oraşul Rochester. 3. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la E de oraşul Cleveland şi la SV de oraşul Erie. 4. Denumirea veche a Angliei.Albis. Munte în N Elveţiei.Albisgütli. (albisghiutlii). Localitate lângă Zürich (Elveţia).Alblasserdam. Localitate în Olanda, la E de Amsterdam.Alboran. Insulă spaniolă în S Spaniei, în Marea Mediterană, la jumătatea distanţei dintre Spania şi Maroc.Ålborg (Aalborg). (olbor). Oraş în N Dane-marcei (Iutlanda), port de pescuit la canalul Limfjorden. Are circa 155 000 loc.Albota. Comună în jud. Argeş. Peste 4 000 loc. Satele componente sunt: Albota, Cerbu, Frăteşti, Cândeşti.Albrighton. (elbrităn). Localitate în Anglia, la NV de oraşele Wolverhampton şi de Birmingham.Albufeira. Localitate în S Portugaliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de oraşul Faro.Albufera. Lac în Spania, la S de oraşul Va-lencia.Albula. 1. Râu în Elveţia, afluent al Rinului. Are 36 km lungime. 2. Pas în Alpii Retici (Elveţia) situat la 2 312 m. 3. Hidrocentrală în localitatea cu acelaşi nume din SE Elveţiei. Albuñol. (albuniol). Localitate în SE Spaniei, aproape de Marea Mediterană, la jumătatea distanţei dintre oraşele Almeria (la E) şi Malaga (la V).Albuquerque. (elbucherc). 1. Oraş în SV S.U.A. (New Mexico), pe fluviul Rio Grande. Circa 500 000 loc. 2. Localitate în VSV Spaniei, aproape de graniţa cu Portu-galia, la NV de oraşul Badajoz.Albury. (elbării). Localitate în SE Aus-traliei, pe ţărmul N al lacului Hume, la NE de oraşul Melbourne.Al-Busaiya. Localitate în S Irakului.Alby. (albii). Localitate în centrul Suediei, centru al industriei chimice.

Alcácer-do-Sal. (alcaser do sal). Localitate în S Portugaliei, la SE de Lisabona, pe râul Sado.Alcála de Chivert. (alcala de civert). Local-itate situată în NE Spaniei, aproape de Marea Mediterană, la NE de oraşul Castellón.Alcála de Guadaira. Oraş în SV Spaniei, la SE de oraşul Sevilla.Alcalá de Henares. Oraş în Spania centrală (Castilla-La Mancha), la NE de Madrid. Circa 150 000 loc.Alcalá de Real. Oraş în S Spaniei, la NV de oraşul Granada.Alcamo. Localitate în NV Siciliei (Italia), la SV de oraşul Palermo.Alcanadre. Râu în NE Spaniei, afluent al râului Segre (iar acesta al fluviului Ebro).Alcañices. (alcaniises). Localitate în NV Spaniei, la graniţa cu Portugalia, la NV de oraşul Zamora.Alcañiz. (alcaniiz). Oraş în NE Spaniei, pe un afluent al fluviului Ebro.Alcántara. Localitate în V Spaniei, pe flu-viul Tajo.Alcântara. (alcîntara). 1. Localitate în NE Braziliei, la estuarul São Marcos, la NV de oraşul São Luis, respectiv la SE de oraşul Belem. 2. Localitate situată lângă Lisabona (Portugalia).Alcarázi, Munţii. (alcaras). Munţi în SE Spaniei (altitudinea maximă 1 797 m).Alcarria (La Alcarria). Regiune în zona centrală a Spaniei, centrul principal fiind Al-calá.Alcazar de San Juan. (alcasar de san huan). Localitate în Spania (Ciudad Real), în partea centrală a ţării, pe râul Cigüela (aflu-ent al Guadianei), la SE de Madrid.Alcazarquivir. (alcasarchivir). (El Ksar el Kebir-el csor el chebir). Oraş în N Marocu-lui.Alcázar Seguer. (alcasar segur). Localitate în N Marocului, pe ţărmul strâmtorii Gibral-tar, la E de oraşul Tanger.Alcester. (elsăstăr). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SE de Birmingham.Al-Chi'achi. (alciacii). Localitate şi oază în VSV Irakului.Alcira. (alsira). Localitate în E Spaniei, pe râul Jucar, aproape de Golful Valencia.Alcoa. (elcoă). Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), pe râul Tennessee, la SV de oraşul Knoxville.

28

Alcoba. (alcova). Localitate aflată în centrul Spaniei, la NV de oraşul Ciudad Real şi la SV de Madrid.Alcobaça. (alcobasa). Localitate în Portu-galia, la N de Lisabona, aproape de Oceanul Atlantic. Are mănăstire. Alcolea del Pinar. Localitate în partea cen-tral-nord-estică a Spaniei, la NE de Madrid.Alcoy. Localitate în SE Spaniei, între oraşele Alicante şi Valencia.Alcsútdoboz. (olciut doboz). Localitate în N Ungariei (Fejér), la NE de oraşul Székesfe-hérvár şi la SV de Budapesta.Alcudia. Localitate în NE Insulei Mallorca (Insulele Baleare)-Spania.Aldabra. (eldebră). Mic arhipelag situat în Oceanul Indian, la 400 km NV de Insula Madagascar, compus din patru insule. Suprafaţa 104 kmp în total. Circa 150 loc. Aparţine Republicii Seychelles.Aldan. 1. Râu în Iakuţia (Federaţia Rusă), cu lungimea de 2 273 km. Izvorăşte din Munţii Stanovoi şi se varsă în Lena la Bata-maj. Afluenţii principali: Amga, Maia. Este navigabil pe 1 753 km. Are un bazin de circa 702 000 kmp. 2. Podiş în Siberia Orientală, între Munţii Stanovoi şi râul cu acelaşi nume, alcătuit din roci cristaline cu intruzi-uni granitice şi sienite. Altitudinea medie este 1 300-1 600 m. Are zăcăminte de căr-buni, minereuri de fier, aur şi mică. Ex-ploatarea forestieră. 3. Localitate situată pe râul cu acelaşi nume.Aldeadavila. (aldea davila). Hidrocentrală în V Spaniei, la graniţa cu Portugalia, pe flu-viul Duero.Aldea Moret. Centru de exploatare a fos-forului situat în V Spaniei, aproape de graniţa cu Portugalia, la S de fluviul Tajo.Aldeávila. Hidrocentrală situată în VNV Spaniei, la graniţa cu Portugalia, pe fluviul Duero.Aldebrö. (oldebreo). Localitate în Ungaria (Heves), pe râul Kigyó, la SV de oraşul Eger.Aldeburgh. (eldăburg). Localitate în SE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordice, la NE de oraşul Ipswich.Aldecoa. Localitate lângă Havana (Cuba).Aldeia Campista. Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Aldenhoven. Localitate în VNV Germaniei, la SV de oraşul Dortmund.

Alder. (eldăr). Localitate în NV S.U.A. (Montana), la S de oraşul Helena.Alderney. (oldărnii). Insulă britanică în Marea Mânecii (Insulele Normande).Aldershot. (eldărşot). Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), la SV de London.Alderson. (eldărsăn). Localitate în S.U.A. (Virginia), pe râul Kanawha, la SE de oraşul Charleston.Aldford. (eldford). Localitate în VNV An-gliei (Marea Britanie), pe râul Dee, la SE de oraşul Chester şi de Liverpool.Aldinac. (aldinaţ). Localitate în E Serbiei, aproape de graniţa cu Bulgaria, la NE de oraşul Niš.Aldridge-Brownhils. (eldridgi braunhils). Oraş în Anglia (Marea Britanie), la NV de oraşul Birmingham.Aledo. (eledă). Localitate situată în S.U.A. (Illinois), la SSV de oraşele Davenport şi Rock Island.Alefa. Localitate în Etiopia, la V de lacul Tana.Aleg. Localitate în SV Mauritaniei, aproape de fluviul Senegal.Alegani (Alleghany sau Alleggheny). (elăgheini). Culme muntoasă în V Munţilor Appalachi (S.U.A.), orientată NE-SV, cu al-titudinea între 600 m (N) şi 1 482 m (S). Re-lieful este adânc fragmentat în calcare paleo-zoice. Păduri de foioase. Turismul este de-osebit. Conţine importante zăcăminte de căr-buni.Alegranza. (alegransa). Insulă din arhipelagul Canare (Spania) din Oceanul At-lantic.Alegrete. (alegrete). Localitate în SV Braziliei (Rio Grande do Sul), la NE de oraşul Uruguaiana şi la VSV de oraşul Santa Maria.Alejandro Selkirk. (alehandro selchirc). In-sulă din arhipelagul Juan Fernandez (Chile), în Oceanul Pacific. Aici a trăit 4 ani mari-narul al cărui nume a fost dat insulei. Se mai numeşte Robinson Crusoe.Alejsk. (aleisc). Localitate în Rusia (Siberia), la SV de oraşul Barnaul, în apropierea fluviului Obi.Alekovo. Localitate în partea central-nordică a Bulgariei, la NNV de oraşul Veliko Tirnovo.Aleksandrija. (alecsandrii ia). Localitate în ESE Ucrainei, la NV de oraşul Ekateri-noslav.

29

Aleksandrovac. (alecsandrovaţ). Localitate în Serbia, pe cursul superior al Moravei, la NV de oraşul Niš.Aleksandrov Gaj. (alecsandrov gai). Local-itate în S Rusiei, la graniţa cu Kazahstan, pe râul Uzeny, la SE de oraşul Saratov.Aleksandrovo. Localitate în N Bulgariei, pe râul Osim, la SE de oraşul Pleven.Aleksandrovsk. 1. Localitate în Ucraina, în bazinul Doneţk, la SV de oraşul Doneţk. 2. Localitate în bazinul Doneţk din Ucraina, la V de oraşul Voroşilovgrad.Aleksandrovsk-Sahalinski. (alecsandrovsc sahalinschii). Oraş în insula Sahalin (Rusia), la strâmtoarea Tătară.Aleksandrovski-Zavod. (alecsandrovschii zavod). Localitate în ESE Siberiei (Rusia), la graniţa cu China, la SE de oraşul Cita.Aleksandrovskoie. 1. Localitate în Siberia, situată pe stânga fluviului Obi, la NV de oraşul Tomsk. 2. Localitate lângă Sankt Pe-tersburg (Rusia).Aleksandrów. (alecsandrof). Localitate în SE Poloniei, la SE de oraşul Lublin.Aleksandrów Kujawski. (alecsandrof cuiavschii). Localitate în partea centrală a Poloniei, situată la SE de oraşele Torun şi Bydgoszcz.Aleksandrów Lódzki. (alecsandrof loţchii). Localitate în partea central-sudică a Poloniei, la V de oraşul Lodz.Alekseievka. 1. Localitate în SE Kazahstan-ului, la graniţa cu China, la E de lacul Za-isan. 2. Localitate în SE Rusiei europene, la SE de oraşul Samara (fost Kuibîşev). 3. Lo-calitate în S Rusiei europene, pe râul Krinka, la NV de oraşul Rostov.Alekseievsk. Localitate situată în SE Siberiei (Rusia), pe fluviul Lena, la NNV de lacul Baikal şi la NE de oraşul Bratsk.Aleksin. Localitate situată la S de Moscova (Rusia).Aleksinac. (alecsinaţ). Localitate în Serbia, pe râul Morava de Sud.Alekšince. (alecşinţe). Localitate în Slova-cia, la NV de oraşul Nitra.Alemania. Localitate în NV Argentinei, la NV de oraşul San Miguel de Tucuman.Alem Dag. Vârf (448 m) în NV Turciei asi-atice, la NE de oraşul Üsküdar (Skutari).Alemdar. Localitate în NV Turciei asiatice, la NE de oraşele Üsküdar (Skutari) şi de Haydarpaşa.

Ålen. (olen). Localitate în E Norvegiei, pe râul Gaula, la SE de oraşul Trondheim.Alençon. (alenson). Oraş în NV Franţei, pe râul Sarthe, la N de oraşul Le Mans.Alencul. Localitate în N Marocului, la S de oraşul Alhucemas.Alep (Aleppo, Halab). Oraş în N Siriei, cu circa 1,3 milioane loc.Alenquer. (alencher). Localitate în N Braziliei, pe Amazon, amonte de vărsarea râului Tapajos în fluviu.Alentejo. (alentehu). Regiune în SE Portu-galiei.Alenuihaha. Strâmtoare între insulele Hawaii (la SE) şi Maui, respectiv Kahoolawe (la NV) din arhipelagul Hawaii.Aleppo. v. Haleb.Aléria. Oraş în E insulei Corsica (Franţa), pe ţărmul Mării Tireniene.Alerta. Localitate în ESE Perului, pe cursul superior al râului Purús.Alert Point. (elert poant). Staţie meteoro-logică şi de retransmisie radio înfiinţată în 1950 pe ţărmul de NE al insulei Ellesmere (Arhipelagul Arctic Canadian). Cel mai nordic punct de pe glob locuit permanent (82o31' lat. N şi 62o05' long. V).Ales. Localitate în VSV Sardiniei, la SE de oraşul Oristano.Alés. (ale). Oraş francez, în SE ţării, pe râul Gard, afluent al fluviului Ron (Rhône).Alessandria. Oraş în Italia (Piemont), pe râul Tanaro, la SE de oraşul Torino şi la SV de oraşul Milano. Circa 95 000 loc.Ålesund (Aalesund). (olăsund). Oraş în SV Norvegiei, în insula cu acelaşi nume, la SV de oraşul Molde.Aleşd. Oraş în jud. Bihor, pe dreapta Crişu-lui Repede, în depresiunea Vad-Borod cu circa 11 000 loc. Atestat documentar în 1291-1294, a fost declarat oraş în anul 1968. Satele componente: Pădurea Neagră, Peştiş, Tinăud şi comuna Aştileu (cu satele: Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere).Aletsch. (aletş). Cel mai mare gheţar de vale din Europa (Alpii Bernezi). Lungimea 26,8 km, suprafaţa 160 kmp. Este format din mai multe limbi de gheaţă, care pornesc din Jungfrau şi Aletschhorn.Aletschhorn. (aletşorn). Vârf în Alpii Bernezi în Elveţia (4 195 m).Aleutine. 1. Arhipelag de 110 insule vul-canice, înşirate pe o distanţă de 2 740 km, situat între peninsulele Alaska şi Kamceatka,

30

despărţind Marea Bering de Oceanul Pacific. Suprafaţa este de 37 800 kmp iar numărul locuitorilor ajunge la 8 500 loc. Localitatea principală este Unalaska. Insulele principale sunt: Unalaska, Unimak, Atka. Are o rezer-vaţie naturală pentru animale marine. În 1867 Rusia le-a vândut, împreună cu Alaska, S.U.A. 2. Mare fosă oceanică în N Oceanului Pacific, în lungul arhipelagului omonim, de-scoperită în anul 1936. Lungimea circa 3 500 km, adâncimea maximă 8 100 m.Aleutini, Munţii (Aleutian Range). (eleu-tiăn rengi). Lanţ muntos vulcanic de-a lun-gul coastei sudice a peninsulei Alaska. Lungimea circa 850 km. Altitudinea maximă 3 108 m (vf. Redoubt). Cuprinde 22 vulcani activi, între care Katmai, apoi lacuri vul-canice. Se remarcă parcurile naţionale Lake Clark şi Katmai ("Valea celor 10 000 de fu-muri").Alevin. Cap geografic în Siberia, la Marea Ohotsk. Este aproape de oraşul Magadan.Alexander. (eligzendăr). v. Alexandru.Alexander Bay. (eligzendăr bei). Oraş în NV Republicii Africa de Sud, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la graniţa cu Namibia.Alexandra. 1. (alecsandra). Insulă din Arhipelagul Franz Josef (Rusia) din Oceanul Arctic. 2. (alecsandra). Cap geografic în SE Rusiei, la Marea Ohotsk. 3. (elecsăndră). Localitate în partea central-sudică a Insulei de Sud din Noua Zeelandă. 4. (elecsăndră). Localitate în partea SV a Insulei de Sud (Noua Zeelandă), centru de prelucrare a lem-nului.Alexandria (El Iskandarîyah). (el iscan-darii ia). Oraş aflat în Egipt, port la Marea Mediterană. Circa 3,5 milioane loc. Înte-meiat de Alexandru Macedon (cel Mare). A avut un far celebru şi o bibliotecă renumită.Alexandria. 1. Municipiu situat în Câmpia Română, pe râul Vedea, reşedinţa jud. Tele-orman, cu circa 60 000 loc. A fost declarat municipiu în anul 1979. Îi aparţin: comuna Nanov (cu satele: Nanov), comuna Poroschia (cu satele: Poroschia, Calomfireşti). 2. Oraş în E S.U.A. (Virginia), port pe râul Potomac, la S de Washington, cu circa 110 000 loc. 3. Localitate în NE Australiei, la E de lacul Polygonum, la SV de Podişul Barkly. 4. Lo-calitate în ENE Braziliei, la SV de oraşul Natal. 5. Localitate în Canada (British Co-lumbia), la NE de oraşul Vancouver. 6. Lo-calitate în Canada, la E de Ottawa. 7. Locali-

tate în SSE Republicii Africa de Sud la E de oraşul Port Elizabeth. 8. Localitate în S.U.A. (Indiana), la NE de oraşul Indianopolis. 9. Oraş în S.U.A. (Louisiana), pe râul Red River, la NV de oraşul Baton Rouge. 10. Lo-calitate în S.U.A. (Minnesotta), pe fluviul Mississippi, la NV de oraşul Minneapolis.Alexandria Bay. (elăzendria bei). Localitate în S.U.A. (New York), pe fluviul Sf. Lau-renţiu, la N de oraşul Watertown.Alexandrina. (eligzendrină). Lac în SE Australiei, la SE de fluviul Murray, în statul Victoria.Alexandrov. Localitate situată la NE de Moscova (Rusia), centru al industriei con-strucţiilor de maşini.Alexandru (Alexander). Arhipelag în NV Americii de Nord (S.U.A.), în Golful Alaska. Este format din circa 1 100 insule, cu o suprafaţă totală de 36 800 kmp. Insulele principale sunt: Baranof, Prince of Wales etc.Alexandrúpoli (Alexandrúpolis). Oraş în E Greciei, aproape de graniţa cu Turcia euro-peană. Turcii îi spun Dedeagaç.Alexandru Odobescu. Comună situată în jud. Călăraşi, cu circa 3 300 loc. Până în anul 1981 s-a numit Nicolae Bălcescu. Satele componente: Alexandru Odobescu, Fântâna Doamnei, Paicu.Alexandru Vlahuţă. Comună în jud. Vaslui, cu circa 3 200 loc. Satele compo-nente sunt: Alexandru Vlahuţă, Buda, Ghi-cani, Ibăneşti, Mânzaţi, Morăreni, Puţu Olarului.Alexeni. Comună în jud. Ialomiţa, peste 2 500 loc. Satele componente: Alexeni.Aley. Localitate în Liban, la SE de Beirut.Alezio. Localitate în SE Italiei, în peninsula Salentina, la SV de oraşul Lecce.Alf. Localitate în VSV Germaniei, pe râul Mosel, la SV de oraşul Koblenz şi la NV de oraşul Trier.Alfadena. Localitate în SE Italiei, pe râul Sangro, la NV de oraşul Campobasso.Al-Falluja. (al falugia). Localitate în centrul Irakului, la V de Bagdad, pe fluviul Eufrat.Alfambra. Centru de exploatare a manganu-lui situat în NE Spaniei, la SE de oraşul Zaragoza.Alfaques. (alfaches). Golf (aparţinând de Marea Mediterană) situat în NE Spaniei, la S de delta fluviului Ebro.

31

Alfarelos. Localitate în V Portugaliei, pe râul Mondego, la SV de oraşul Coimbra.Alfaro. Localitate în ENE Spaniei, pe fluviul Ebro, la SE de oraşul Logruño.Alfatar. Localitate în NE Bulgariei, aproape de Silistra.Alfavaca. (alfavasa). Insulă (Brazilia) situ-ată în Oceanul Atlantic, la S de oraşul Rio de Janeiro.Al Faw. (al fao). Localitate în SE Irakului, centru al petrolului.Alfeld. Localitate în partea central-nordică a Germaniei, pe râul Leine, la SE de oraşul Hannover.Alfen. Localitate în S Olandei, la SV de oraşul Tilburg, aproape de graniţa cu Olanda.Alfenz. (alfenţ). Râu în V Austriei, afluent al râului Ill (iar acesta al râului Inn).Al-Fihahi. Insulă (Emiratele Arabe Unite) situată în Golful Persic.Alfios. Râu în NV Peninsulei Peloponez (Grecia), cu vărsare în Marea Ionică (Marea Mediterană), în Golful Kyparissia.Alföld. (olfeold). Sector al Câmpiei Panon-ice (Ungaria), situat la E de Dunăre. Impor-tantă regiune agricolă.Alfonso. Localitate în Argentina, la VSV de oraşul Pergamino.Alford. Localitate în NE Scoţiei (Marea Bri-tanie), pe râul Don, la VNV de oraşul Ab-erdeen. Alfortville. (alfortvil). Localitate lângă Paris (Franţa).Alfragide. Vârf (209 m) la V de Lisabona (Portugalia).Alfreton. (elfretăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NV de Nottingham. Alga. Localitate în Kazahstan, pe râul Ilek, la SE de oraşul Aktybinsk.Algarrobal. Localitate în Chile, la NE de oraşul La Serena.Algarrobo. Centru de exploatare a fierului situat în N statului Chile.Algarrobo del Águila. (algarovo del aghila). Localitate în centrul Argentinei, pe râul Alue, la SE de oraşele Mendoza şi San Rafael. Algarve. Regiune în S Portugaliei.Algatart. Localitate în Kazahstan, pe râul Ciu, la SV de lacul Balhaş. Algäu (Algäuer Alpen). Munţi în Germania (Bavaria şi Tirol).

Algebuckina. (elghebachină). Localitate în Australia, la NV de lacul Eyre, la SE de oraşul Alice Springs.Algecira (Algeciras). (alheşiras). Oraş în S Spaniei (Andaluzia), port la Marea Mediter-ană. Circa 100 000 loc.Algeciras. (alheşiras). Golf în SV Spaniei, între oraşul cu acelaşi nume şi Gibraltar (Marea Britanie), în zona strâmtorii Gibral-tar.Alger, Algir (El Djeza'ďr sau Al Jaza'ir). 1. Capitala Algeriei, port situat la Marea Mediterană (Golful Alger). Circa 2,6 mil-ioane loc. A fost centrul administrativ al fos-tei colonii franceze (din 1830), devine capi-tala, din 1962, a Algeriei independente. 2. Cap în N Algeriei, la Marea Mediterană.Algeria, (Republica Algeriană Democrat-ică şi Populară). Stat situat în NV Africii, cu largă ieşire (circa 1 200 km) la Marea Mediterană. Suprafaţa este de 2 380 000 kmp şi are circa 24 milioane loc. Capitala Alger.Algés. Localitate poziţionată lângă Lisabona (Portugalia).Alghero. Localitate în NV insulei Sardinia (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, la SSV de oraşul Sassari.Algoa. Golf situat pe coasta de S a Africii (Republica Africa de Sud) între capurile Re-cife (la V) şi Padrone (la E). Adăposteşte oraşul Port Elizabeth.Algoma Mills. (elgomă mils). Localitate în Canada (Ontario), pe ţărmul lacului Huron.Algona. (elgonă). Localitate găsdită în S.U.A. (Iowa), pe râul Des Moines, la NV de oraşul Des Moines.Algonquin Park. (elgonchin pac). Parc naţional în Canada (Ontario), la NV de Ot-tawa.Algorta. Localitate în Uruguay, în NV ţării, la E de oraşul Paysandu.Algrange. (algranj). Localitate în ENE Franţei, la SE de Ducatul Luxemburg.Algyö. (algeo). Localitate minieră (gaze nat-urale) în Ungaria (Csongrád), la N de oraşul Szeged.Al-Hadhm. Localitate situată în NV Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu Iordania.Al-Hadhr. Localitate în N Irakului, la SV de oraşul Mosul.Al-Hadida. Localitate în SE Arabiei Sau-dite. Al-Hai. Localitate în SE Irakului, pe Tigru, la SE de Bagdad.

32

Alhama de Aragon. Localitate situată în NE Spaniei, la SV de oraşul Zaragoza, pe râul Jálon (afluent al fluviului Ebro).Alhama de Murcia. (alhama de mursia). Localitate în SE Spaniei, la SV de oraşul Murcia.Alhambra. 1. Localitate istorică (cetate) sit-uată în S Spaniei, în apropierea oraşului Granada. 2. Cartier al oraşului Los Angeles (California-S.U.A).Al Hamla. Localitate în V Qatar-ului.Al-Haql. Localitate în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Aqaba, la graniţa cu Ior-dania.Alharting. Localitate lângă oraşul Linz (Austria).Al-Hatataba. Localitate în SSV Arabiei Saudite, la SE de Mecca şi la NE de oraşul Abha.Al-Hautah. Localitate în Arabia Saudită, pe uedul Birk (wadi Birk), la SSE de capitala ţării.Al Hilla. Localitate în Irak, pe fluviul Eufrat, în Câmpia Mesopotamiei.Al-Himeida. Localitate situată în NV Ara-biei Saudite, pe ţărmul Golfului Aqaba.Al-Hisma. Regiune naturală de deşert, în S Iordaniei şi NV Arabiei Saudite.Al Hoceimo. (al hoseimo). Localitate în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane.Alhucemas. (alhusemas). 1. Localitate în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane. 2. (Penon de Alhucemas). Mic arhipelag în SV Mediteranei, aproape de coasta nordică a Marocului, alcătuit din trei insule. Suprafaţa este de 1,2 hectare. Posesiune spaniolă.Al Hufuf. Localitate în NE Arabiei Saudite.Al-Huj. (al hugi). Regiune în N Arabiei Saudite, străbătută de uedul Fajr.Ali. (alii). Localitate în NE insulei Sicilia, la SV de oraşul Messina, pe ţărmul Mării Mediterane.Aliabad. Localitate lângă Teheran (Iran).Aliaga. Localitate minieră (lignit) în NE Spaniei, la S de Zaragoza.Aliákmonas (Aliákmon). Râu în Grecia, care se varsă în Golful Salonic (Thermai).Aliamanu. Crater vulcanice în insula Hawaii (arhipelagul Hawaii), la V de Honolulu.Alibag. Localitate în V Indiei, pe ţărmul Mării Arabia (Oceanul Indian), la SE de oraşul Mumbai.Alibánfa. (olibanfo). Localitate în SV Un-gariei (Zala), la NE de oraşul Zalaegerszeg.

Alibej. (alibei). Lac de tip lagună situată în SE Ucrainei, pe ţărmul Mării Negre, la văr-sarea râului Hadsider în mare (la V de gura de vărsare a râului Nistru).Alibej Suyu. (alibegi suiu). Râu în SE Tur-ciei europene, cu vărsare în strâmtoarea Bosfor la Istanbul.Alibunar. Localitate în NE Serbiei, la SV de oraşul Vršac.Alicante. 1. Golf al Mării Mediterane, pe coasta de SE a Peninsulei Iberice (Spania), între Cabo de la Nao (în N) şi Cabo de Palos (în S). 2. Oraş în SE Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană, în golful omonim. Are circa 260 000 loc.Alice. (elis). 1. Localitate în S.U.A. (Texas), la V de oraşul Corpus Christi. 2. Cap în E Peninsulei Calabria (Italia), la N de oraşul Crotone.Alice Springs. (elis springs). Oraş în partea centrală a Australiei, aproape de Munţii Macdonell (1 510 m).Alicudi. (alicudii). Insulă în arhipelagul Li-pari (Italia), în Marea Tireniană. Are suprafaţa de 5,1 kmp.Alifuru. v. Arafura. Aliganj. (aligangi). Cartier al oraşului Delhi (India).Aligarh. Oraş în N Indiei (Uttar Pradesh); are circa 360 000 loc.Ali Gharbi. (alii garbii). Localitate în ESE Irakului, pe fluviul Tigru, la SE de Bagdad.Ali Gudarz. Localitate în VNV Iranului, pe râul Ab-i-Dez, la SV de oraşul Arak.Alijos. (aliihos). Insulă mexicană în Oceanul Pacific.Ali Khel. Localitate în NE Afganistanului, la graniţa cu Pakistanul, la SE de Kabul.Aliman. Comună în jud. Constanţa, cu circa 3 400 loc. Are o rezervaţie paleontologică (punct fosilifer), de 14,62 ha. Satele compo-nente: Aliman, Adâncata, Dunăreni, Floriile, Vlahi.Alimena. Localitate în partea central-nordică a Siciliei (Italia), la NNE de Caltanissetta.Alimpeşti. Comună în jud. Gorj, pe Olteţ, având circa 2 400 loc. Satele componente: Alimpeşti, Ciupercenii de Olteţ, Corşoru, Ni-storeşti, Sârbeşti.Alindao. Localitate în SE Republicii Cen-trafricane, la ENE de Bangui.Alingsas. Localitate în SV Suediei, aproape de oraşul Göteborg.Alipore. Cartier al oraşului Calcutta (India).

33

Aliquipa. (elichipă). Oraş situat în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de oraşul Pittsburgh.Al-Itihad. v. Al-Shaab.Aliskerovo. Localitate în partea de E a Siberiei, pe râul Aniuiul Mic, afluent al flu-viului Kolîma.Alivérion. Localitate în SE insulei Eubeea (Grecia), pe ţărmul golfului Evripos.Aliwal North. (elieăl nors). Localitate în Republica Africa de Sud, pe fluviul Orange.Aljat-Pristan. (aliat pristan). Localitate în Azerbaidjan, pe ţărmul Mării Caspice.Al-Jazir. (al giazir). Localitate situată în ESE Omanului, pe ţărmul Mării Arabice (Oceanul Indian).Aljevin. (alievin). Cap situat în NE Siberiei (Rusia), la Marea Ohotsk, la SE de oraşul Magadan.Al-Jilaia. (al gilaia). Cap în NE Arabiei Saudite, în Golful Persic, spre Kuwait.Aljmaš. (alimaş). Localitate în Serbia, la confluenţa Dunăre-Drava.Aljustrel. (alhustrel). Localitate în S Portu-galiei, la SE de Lisabona. Al-Juwara. (al giuvara). Localitate în ESE Omanului, situată pe ţărmul Oceanului In-dian, la SV de oraşul Ras Duqm.Al-Kadhimain. Localitate în E Irakului, pe Tigru, la NV de Bagdad. Al-Karradah. 1. Cartier SV al Bagdadului (Irak). 2. Insulă la SV de Bagdad, pe fluviul Tigru.Al-Kazimiyah. Cartier al Bagdadului (Irak).Al-Kharj. (al cargi). Regiune naturală situ-ată la SE de capitala Arabiei Saudite. Al-Khuraiba. Localitate situată în V Arabiei Saudite, la NV de oraşul Mecca.Al-Khureiba. Localitate aflată în NV Ara-biei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, aproape de Golful Aqaba.Al-Kifl. Localitate în partea central-sudică a Irakului, pe fluviul Eufrat, la NE de oraşul An-Najaf.Alkmaar. Oraş în V Olandei, la N de Ams-terdam, pe canalul Zaandam-Den Helder. Circa 125 000 loc.Al-Kufa. Localitate în Irak, pe Eufrat, la N de oraşul An-Najaf.Al-Kumait. Localitate în SE Irakului, pe Tigru (pe ţărmul de NE al lacului de acumu-lare Hor Sanniya), la NV de oraşul Amara.Al Kuwait. (al cuveit). Capitala statului Kuwait, cu circa 50 mii loc., şi peste 1 mil-ion loc., aglomeraţia sa.

Allach. (alac). Localitate lângă München (Germania), pe râul Würm.Allahabad (Hahabad). Oraş în N Indiei (Uttar Pradesh), port pe Gange, cu circa 650 000 loc. Loc de pelerinaj (Moscheea Jama Marjid).Allah-Juny. (alah iunii). Localitate în Ex-tremul Orient, în E Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Ohotski-Perevoz.Allamanit. Masiv muntos în centrul Alban-iei, cu altitudinea de 2 097 m.Allamok. Insulă (Argentina), la SE de insula Ţara Focului, în Oceanul Atlantic.Ålland (Aaland). v. Ahvenanmaa.Allanmyo. Localitate în Myanmar, pe flu-viul Irrawaddy, la N de oraşul Prome.Allapey. Oraş în SV Peninsulei India, pe Coasta Malabar.Allard Lake. (elerd lec). Centru de ex-ploatare a fierului situat în peninsula Labrador (Canada).Allassac. Localitate situată în Franţa, pe râul Vézére, între oraşele Limoges (la NV) şi Brive (la SE).Alle. 1. Localitate în SE Belgiei, pe râul Se-mois, aproape de graniţa cu Franţa. 2. Local-itate în NV Elveţiei, la NV de oraşul Biel, aproape de graniţa cu Franţa.Allegan. (elegăn). Localitate în S.U.A. (Michigan), pe râul Kalamazoo, la SV de oraşele Grand Rapids şi Wyoming şi, respec-tiv, la NV de oraşul Kalamazoo.Allegheny. (elegeni). 1. Râu (465 km) în NE S.U.A., cu vărsare în Lacul Erie. 2. v. Ale-gani.Allen. (elăn). 1. Insulă în NV Irlandei, în Oceanul Pacific. 2. Lac (36,3 kmp) în N Ir-landei, pe râul Shannon, aproape de graniţa cu Ulster (Irlanda de Nord).Allendale Town. (elendăl taun). Localitate în N Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Newcastle.Allende. Localitate în NE Mexicului, la NE de oraşul Nueva Rosita, nu departe de graniţa cu S.U.A. Allende Nagar. v. Haidarabad.Allendorf. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Sorpew, la S de oraşul Neheim-Hüsten.Allensbach. (alensbac). Localitate în SE Germaniei, la V de lacul Boden şi la NV de oraşul Konstanz (Constanţa).Allentown. (elăntaun). Oraş în NE S.U.A. (Pennsylvania), cu circa 125 000 loc. Împre-

34

ună cu oraşele Bethlehem şi Easton formează o conurbaţie de circa 680 000 loc.Allentsteig. (alenştaig). Localitate în NNE Austriei, pe râul Thaia, la NV de Viena.Alleppey (Allepey). Oraş situat în S Indiei (Kerala), port pe Coasta Malabar a Mării Arabiei. Circa 170 000 loc.Aller. 1. Râu în N Germaniei, afluent al Weser-ului. Are 160 km lungime şi suprafaţa bazinului de 15 600 kmp. 2. Oraş în NV Spaniei, la SE de oraşul Oviedo.Allermöhe. (alermeohe). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).Allevard. (alevar). Localitate în V Franţei.Allgäu, Alpii (Allagäuer Alpen). Culme muntoasă în Europa Centrală, ramură vestică a Alpilor Bavariei, desfăşurată la E de Lacul Constanţa, la frontiera Germaniei cu Austria. Altitudinea maximă este de 2 655 m (vf. Mädelgabel). De aici izvorăsc râurile aflu-ente ale Dunării, Iller şi Lech.Allgreave. (elgriv). Localitate situată în An-glia (Marea Britanie), la SE de oraşul Man-chester.Alliance. (eliens). 1. Localitate în S.U.A. (Nebraska), la NV de oraşul St. Paul. 2. Oraş în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Cleveland.Allier. (alie). 1. Râu în centrul Franţei, aflu-ent stâng al Loarei în aval de oraşul Nevers. Lungimea de 410 km, izvorăşte din Munţii Ceveni şi trece prin Vichi şi Moulins. Este navigabil pe 228 km. 2. Departament în cen-trul Franţei, cu centrul în oraşul Moulins.Alligator. Insulă aparţinând de Singapore, situată în strâmtoarea Singapore.Alligator Pond. Oraş în SE insulei Jamaica, pe ţărmul Mării Antilelor (Caraibilor), la V de capitala statului, Kingston.Allinges. (alinj). Localitate în E Franţei, la E de lacul Geneva, la NE de Geneva.Allinge-Sandvig. Localitate în N insulei Bornholm (Danemarca), pe ţărmul Mării Baltice.Alliston. (elistăn). Localitate în S Canadei, la NV de oraşul Toronto.Alloa. Localitate în Scoţia (Marea Britanie), pe râul Forth, la NE de Glasgow.Allonzier-la-Caille. (alonzie la caie). Local-itate în E Franţei, la SV de lacul Geneva.Allumiere. Localitate în V Italiei peninsu-lare, la NV de Roma.Al-Lussuf. Oază şi localitate în SSV Iraku-lui.

Alm. 1. Localitate în Austria, pe râul Saalach, la SV de Salzburg. 2. Râu în Aus-tria, afluent al râului Traun iar acesta al Dunării aval de oraşul Linz.Alma. 1. Râu în S Crimeii, ce se varsă în Marea Neagră la N de Sevastopol. 2. Locali-tate în SE Canadei, pe ţărmul de est al lacu-lui St. John, la NV de Québec. 3. Localitate în S.U.A. (Michigan), la VSV de oraşul Sag-inaw. 4. Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe râul Republican (Republican River) la SV de oraşul Lincoln. 5. Localitate în S.U.A. (Wis-consin), pe fluviul Mississippi, la SE de oraşul St. Paul.Alma-Ata. Fosta capitală a Kazahstanului, situată în SE ţării. Circa 1 200 000 loc. Este menţionat ca oraş din anul 1854.Almada. 1. Localitate în Argentina, la NV de oraşul Gualaguaychu. 2. Cartier al oraşu-lui Lisabona (Portugalia).Almaden. Localitate în NE Australiei, în Munţii Great Dividing (Munţii Marii Cumpene de Ape).Almadén. Localitate în partea central-sud-vestică a Spaniei, aproape de fluviul Guadi-ana.Almadies. Cel mai vestic punct (cap) al continentului african, la 17o32' long. V., în apropierea Capului Verde.Al Madina. v. Medina.Al Mafjar. (al mafgiar). Localitate în N Qatarului, pe ţărmul Golfului Persic.Almagro. Localitate în partea central-sudică a Spaniei, la SE de oraşul Ciudad Real.Al Mahallah al-Kubra. v. Mahallah al-Kubra.Al-Maisari. (al maisarii). Localitate şi oază în partea de N a Arabiei Saudite, nu departe de graniţa cu Iordania.Almalîk (Almalik). Oraş în S Uzbekistanu-lui, la SE de Taşkent. Are circa 115 000 loc.Almamellék. (olmoliec). Localitate în Un-garia (Baranya), pe râul Almás, la NV de oraşul Pécs.Almansa. Localitate în SE Spaniei (la NV de Alicante şi la SV de Valencia).Almanzora. Râu (125 km) în SE Spaniei, cu vărsare în Marea Mediterană între oraşele Cartagena (la NE) şi Almeria (la SV).Almas. Râu în E Braziliei, afluent al râului Tocantins.Almás. (olmaş). Râu în Ungaria, în judeţul Baranya, subafluent al râului Drava.

35

Almásfüzitö. (olmaşfiuziteo). Localitate în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), pe Dunăre, la E de oraşul Komárom.Almásháza. (olmaşhazo). Localitate în Un-garia (Zala), la E de oraşul Zalaegerszeg şi la NV de lacul Balaton.Almáskamarás. (olmaşcomoraş). Localitate în SE Ungariei (Békés), la SE de oraşul Békéscsaba, nu departe de graniţa cu Româ-nia.Almáskeresztúr. (olmaşcherestur). Locali-tate în SV Ungariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.Almaş. 1. Râu, afluent stâng al Someşului, cu lungimea de 63 km. Izvorăşte de sub cul-mea Meseşului. În cursul superior se mai nu-meşte şi Fildu. 2. Comună în jud. Arad, având circa 3 000 loc. Satele componente: Almaş, Cil, Joia Mare, Rădeşti.Almaş-Agrij. Depresiune de tip eroziune diferenţială, situată pe teritoriul jud. Sălaj, la contactul Munţilor Meseş cu Podişul Someşan, la 350-400 m altitudine, în lungul văilor Almaş şi Agrij. Suprafaţa este de circa 600 kmp. Relieful este complex, format din doline, cueste, suprafeţe structurale, terase şi lunci. Fragmentarea accentuată a reliefului şi prezenţa rocilor friabile au determinat in-tense procese de pantă, reprezentate prin şiroiri, ogaşe, ravene şi torenţi.Almaşu. Comună în jud. Sălaj cu circa 3 400 loc. Există ruinele cetăţii Almaşului (sec. XIII-XIV). Satele componente sunt: Al-maşu, Băbiu, Cutiş, Jebucu, Mesteacănu, Petrinzel, Sfăraş, Stana, Ţăudiu.Almaşu Mare. Comună în jud. Alba, având circa 2 000 loc. Satele componente: Almaşu Mare, Almaşu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăştia.Al-Mat. Localitate şi oază în V Irakului, pe uedul Wadi Hauran.Al Mawsli. (al mauslii). v. Mosul.Almazán. Localitate, în partea central-nordică a Spaniei, pe fluviul Duero.Almaznaia. Localitate în Ucraina, în regiunea Doneţului, la NE de oraşul Doneţk.Almazor. Vârf (2 592 m) în Munţii Sierra Gredos (Spania).Almăj (Almăjului). 1. Munţi din grupa Munţilor Banatului, la N de Defileul Dunării, constituit din roci cristaline cu in-truziuni granitice şi calcare jurasice. Alti-tudinea maximă 1 224 m (vf. Svinecea Mare). Acoperiţi cu păduri de fag. 2. Depre-

siune intramontană în sudul Banatului, între Munţii Semenicului, Almăjului şi Locvei, drenată de râul Nera. Suprafaţa 250 kmp. Re-lieful este colinar, de terase şi de lunci. Clima este blândă. Exploatarea forestieră, a calcarului, cărbunelui şi azbestului. Agricul-tură. Este cunoscută şi sub numele de Depre-siunea Bozovici. 3. Comună în jud. Dolj, cu circa 4 200 loc. Satele componente sunt: Almăj, Beharca, Bogea, Coţofenii din Faţă, Moşneni, Şitoaia.Almeida. Localitate în NE Portugaliei, pe râul Côa (afluent al lui Douro), aproape de graniţa cu Spania, la NE de oraşul Guarda.Almeirim. Localitate în NE Braziliei, pe Amazon, amonte de confluenţa cu râul Xingu.Almelo. Localitate în Olanda, la NV de oraşul Enchede.Almenara. 1. Localitate în E Braziliei, pe râul Jequitinhonha, la SV de oraşul Salvador. 2. Localitate în E Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la jumătatea distanţei dintre Castellon (la N) şi Sagunto (la S).Almendares. 1. Cartier al capitalei Cubei, La Habana. 2. Râu ce trece prin La Habana, cu vărsare în Golful Mexic.Almendralejo. (almendraleho). Localitate în SV Spaniei, la SE de oraşul Badajoz.Almendricos. Localitate în SE Spaniei, la SSV de oraşul Lorca şi respectiv la SV de oraşul Cartagena.Almere. Localitate în Olanda, pe ţărmul lac-ului Markeni, la E de Amsterdam.Almeria. 1. Oraş în S Spaniei (Andaluzia), la SE de Granada, port la Marea Mediterană, cu circa 155 000 loc. 2. Golf al Mării Medit-erane situat la SE de oraşul cu acelaşi nume (Spania).Almese. Localitate în NV Italiei, la V de oraşul Torino.Almetevsk. Oraş în Republica Autonomă Tătară (Federaţia Rusă), pe Zai, la SE de Kazan. Are circa 130 000 loc. Industria petrolieră.Älmhult. (elmhult). Localitate în S Suediei, pe ţărmul lacului Åsne, la N de oraşul Kris-tanstad.Almina. Cap în N Marocului, în strâmtoarea Gibraltar, la NE de oraşul Ceuta (Spania).Almirante. Localitate în Panama, la Marea Antilelor (Caraibilor).

36

Almirante Brown. (almirante braun). Oraş în E Argentinei, în S aglomeraţiei Buenos Aires, având circa 335 000 loc.Almiros. Localitate în E Greciei peninsulare, la SV de Volos, pe ţărmul golfului Volos.Almiru. Golf în NV Insulei Creta (Grecia).Al-Mishab. (al mişab). Cap în NE Arabiei Saudite, în Golful Persic, la NV de oraşul Safaniya.Almodovar. Râu în SSV Spaniei, ce trece prin lacul Janda şi se varsă în Oceanul At-lantic la V de oraşul Tarifa.Almodóvar del Campo. Oraş în partea cen-tral-sudică a Spaniei, la NV de oraşul Puer-tollano şi la SV de oraşul Ciudad Real.Almonte. 1. Localitate în Canada, la SV de capitala Ottawa. 2. Localitate în N statului Chile, la E de oraşul Iquique. 3. Râu în V Spaniei, afluent al fluviului Tajo.Almora. Localitate minieră (cupru) în India, în Munţii Himalaya, la NE de Delhi.Almorchón. (almorcion). Localitate în Spania, pe râul Zujar (afluent al fluviului Tajo), la NE de oraşul Pueblonuevo. Almorox. (almoros). Localitate în centrul Spaniei, la SV de Madrid.Álmosd. (almoşd). Localitate în ENE Un-gariei (Hajdú-Bihar), la SE de oraşul Debre-cen, aproape de graniţa cu România.Al-Mughaira. Localitate şi oază în N Ara-biei Saudite.Almuñécar. (almuniesar). Localitate în S Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la E de oraşul Malaga.Al-Muntar. Localitate şi oază în partea cen-tral-vestică a Irakului, pe uedul Wadi al-Ghadaf.Almuradiel. Centru de exploatare a antimo-niului situat în partea central-sudică a Spaniei, la SE de Puertollano.Al-Murair. Localitate în E Emiratelor Arabe Unite, aproape de graniţa cu Oman, pe ţăr-mul Mării Arabia.Al-Musaiya. (al musaia). Localitate în cen-trul Irakului, pe Eufrat, la SV de Bagdad.Al-Muwailih. (al muailih). Localitate în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii.Alnif. Localitate în E Marocului, la ESE de oraşul Marrakech.Alnmouth. (elnmous). Localitate în NE An-gliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nor-dului, la NE de oraşul Newcastle.

Alnwick. (elnvic). Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), la V de Alnmouth, la N de oraşul Newcastle.Alo. Localitate în SE Ciadului, pe râul Bahr Azoum, la SE de oraşul Abéché.Alofi. (elofii). 1. Oraş în V insulei Niue (Noua Zeelandă), port şi centru administrativ al teritoriului. Circa 1 000 loc. 2. Insulă în arhipelagul Wallis şi Futuna (Franţa) din Oceanul Pacific.Alone. Localitate în centrul Myanmar-ului, la V de oraşul Mandalay.Along. Localitate în NE Indiei, pe râul Di-hang (afluent al Brahmaputrei).Alonissos. Insulă în arhipelagul Sporadele de Nord (Grecia) din Marea Egee, la NE de insula Skopelos.Alor. Insulă în Indonezia (Sondele Mici), la V de Insula Timor şi la E de Insula Flores. Are suprafaţa de 2 345,8 kmp.Alora. Localitate în S Spaniei, pe râul Guadalhorce, la NV de Malaga.Alor Setar (Alor Star). Oraş în N Malaysiei (Malaya), în apropierea graniţei cu Thai-landa, centrul administrativ al statului Kedah; peste 70 000 loc. Centru comercial.Alosno. Localitate în SV Spaniei, la VNV de oraşul Sevilla.Alost (Aalst). Localitate în Belgia, situată pe râul Dender, afluent al râului Schelde.Alotau. Localitate în E Insulei Noua Guinee (în E statului Papua-Noua Guinee).Alpár. (olpar). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Kecskemét, pe un braţ mort al Tisei.Alpbach. (alpbac). Localitate în partea cen-tral-vestică a Austriei, la NE de Innsbruck.Alpe di Succiso. (alpe dii susiso). Vârf (2 017 m) în Munţii Appennini, la SV de oraşul Modena şi la NE de oraşul Carrara.Alpen. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Ley (afluent al Rinului), la NV de oraşul Duisburg. Alpena. Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul de NV al lacului Huron, la NE de oraşul Bay City. Alpes Basse. (alp bas). Departament în Franţa de SE, cu centrul Digne. Alpes Hautes. (alp ot). Departament în Franţa de SE, cu centrul Gap.Alpes-Maritimes. (alp maritim). Departa-ment în SE Franţei, cu centrul Nice (Nisa). Alpe Sovrana. (alp sovrana). Localitate în SE Elveţiei, la SV de St. Moritz.

37

Alpha. (elfă). Localitate în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul Rock Island.Alphen an den Rijn. (alfen an den rin). Lo-calitate în Olanda, la E de Haga şi Leiden.Alphonse. (alfons). Insulă în arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian).Alpi. Cel mai mare şi totodată mai înalt sis-tem muntos din Europa; se întinde între Marea Mediterană (Golful Genova) şi SE Europei centrale (Bazinul Vienei), pe circa 1 200 km. Lăţimea 135-260 km. Cutaţi şi put-ernic şariaţi în orogeneza alpină, au fost frag-mentaţi datorită tectonicii active şi eroziunii fluviatile. Glaciaţia cuaternară şi actuală le-a imprimat un aspect specific (creste zimţate, văi şi circuri glaciare etc.). Litologic, sunt cosntituiţi din roci cristaline şi, respectiv, metamorfice. Geomorfologic, se deosebesc sectoarele: Alpii Occidentali, care separă Franţa de Italia, unde apar cele mai mari alti-tudini din întregul sistem (altitudinea max-imă 4 807 m în vf. Mont Blanc) din Alpii Savoiei. Alpii Occidentali sunt formaţi din: Alpii Maritimi, Alpii Cotici, Alpii Graici şi Alpii Savoiei; Alpii Centrali (sau Elveţieni), în Elveţia şi N Italiei, constituiţi din masive cristaline. Văile superioare ale Ronului şi Rinului îi separă în două şiruri paralele: în sud, Alpii Pennini, masivul Saint-Gothard şi Alpii Lepontini, masivul Adula, Alpii Retici, masivul Örtler şi masivul Bernina; în N, Alpii Bernezi, masivele Aar, Alpii Rhätikon şi Alpii Silvretta; Alpii Orientali (sau Aus-trieci), formaţi din: Munţii Tauern Înalţi şi Tauern Joşi). Paralel cu zona axială a Alpilor Centrali se găsesc Prealpii, cu altitudini mai mici. În N se desfăşoară Alpii Vorarlberg, Alpii Allgäu, Alpii Salzburgului şi Prealpii Austriei, iar în S se dezvoltă Alpii Lombarzi, Alpii Dolomitici, Alpii Veneţiei apoi Alpii Carnici, Karawanken şi Alpii Iulieni. Nu-meroase trecători înlesnesc circulaţia între E şi V, N şi S Europei: Mont Geneve (1 854 m), Mont Cenis (2 082 m), Micul Saint-Bernard (2 157 m), Marele Saint-Bernard (2 472 m), Simplon (2 009 m), Saint-Gothard (2 112 m), Bernina (2 330 m), Brenner (1 370 m). Alpii sunt străpunşi şi de numeroase tunele: Mont Cenis, Simplon, Saint-Gothard, Mont Blanc, Marele Saint-Bernard etc. Glaciaţia actuală este foarte dezvoltată (4 140 kmp), majoritatea gheţarilor găsindu-se în Alpii Occidentali (Aletsch, Mer de Glace

ş.a.). Alpii constituie o importantă regiune turistică.Alpi Apuane. (alpii apuane). Regiune muntoasă şi localitate în NV Italiei peninsu-lare, unde se exploatează marmură şi man-gan.Alpii Albanezi. Masiv muntos situat în V peninsulei Balcanice (Albania), continuare a Alpilor Dinarici, cuprins între izvoarele râurilor Drin şi Drina. Altitudinea maximă 2 751 m (vf. Korab).Alpii Australieni (Great Dividing Range). Lanţ muntos în SE Australiei. Sunt cei mai înalţi munţi ai continentului, constituiţi din roci sedimentare cu intruziuni (străpungeri) granitice. Altitudinea maximă este de 2 228 m (vf. Kosciusko). Lungimea este de circa 450 km.Alpii Neozeelandezi. Culme muntoasă în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Altitudinea maximă 3 764 m (Mt. Cook). Adăposteşte numeroşi gheţari, lacuri glaciare. Are Parc Naţional.Alpii Scandinavici. Sistem muntos în V Peninsulei Scandinave, format în orogeneza caledoniană. Altitudinea maximă este de 2 472 m (vf. Glittertinden). Munţii sunt frag-mentaţi de văi tectonice adânci, în zona su-perioară sunt puternic neteziţi de eroziune. În E sunt mărginiţi de un podiş (400-700 m al-titudine) fragmentat de cursuri de apă par-alele.Alpine. (elpin). Localitate situată în S.U.A. (Texas), aproape de graniţa cu Mexicul, la SE de oraşul El Paso.Alpnach. (alpnac). Lac în centrul Elveţiei, continuarea SV a lacului Vierwaldstatt.Alpujarras. (alpuharas). Localitate în SSE Spaniei, la S de oraşul Granada şi la NV de oraşul Almeria.Alpullu. Localitate în partea centrală a Tur-ciei europene, pe râul Evros, la NV de Istan-bul.Al-Qaim. (al caim). Localitate în VNV Irakului, pe fluviul Eufrat, la graniţa cu Siria.Al Qaiyara. (al caiara). Localitate în NE Irakului.Al Qatif. (al catif). Localitate în E Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Persic.Alquife. (alchife). Centru de exploatare a minereului de fier situat în S Spaniei.Al-Qunfidha. (al cunfidha). Localitate în SV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la vărsarea în mare a uedului Wadi Qanuna.

38

Al-Qurna. (al curna). Localitate în SE Irakului, pe fluviul Tigru, amonte de conflu-enţa cu fluviul Eufrat.Alrewas. (elreuas). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe râul Anker, la SV de oraşul Nottingham.Als. Insulă în Danemarca, la SV de Insula Fyn (Fionia).Alsacia (Alsace). (alzas). Provincie istorică în NE Franţei, cuprinsă între Munţii Vosgi şi Rin. Oraşul principal este Strasbourg.Alsásua. Localitate în ENE Spaniei, la NE de oraşul Vitoria şi la SE de oraşul Bilbao.Alsdorf. Oraş în V Germaniei, la NE de oraşul Aachen. Alsergrund. Cartier al Vienei (Austria).Alserio. Lac în N Italiei, la SE de lacul Como.Alsfeld. Localitate în centrul Germaniei, la NV de oraşul Fulda.Al-Shaab. (al şaab). Localitate situată în SV Yemenului, pe ţărmul Golfului Aden, la V de oraşul Aden.Alsina. Localitate în NE Argentinei, pe dreapta fluviului Parana, la SV de oraşul Rosario.Alsóadacs. (olşo odoci). Localitate în S Un-gariei (Bács-Kiskun), aflată la V de oraşul Kecskemét.Alsó-Bánáti-földek. (olşo banatii feoldec). Regiune în Ungaria, la SSE de oraşul Szeged. Alsóberecki. (olşobereţchii). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la E de oraşul Sárospatak, aproape de graniţa cu Slovacia.Alsódobzsa. (olşodobjo). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Hernád, la E de oraşul Miskolc.Alsógagy. (olşogogi). Localitate în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc, aproape de graniţa cu Slova-cia.Alsóhalom. (olşoholom). Localitate lângă Budapesta (Ungaria).Alsómégy. (olşomiegi). Localitate în SE Un-gariei (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Kalocsa. Alsómocsolád. (olşomociolad). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NNE de oraşul Komló şi la SE de oraşul Dombóvár.Alsónána. (olşonano). Localitate în SE Un-gariei (Tolna), la SV de oraşul Szekszárd.

Alsónémedi. (olşoniemedii). Localitate în Ungaria (Pest), la SE de capitala Budapesta.Alsónemesapáti. (olşo nemeş opatii). Local-itate în SV Ungariei (Zala), la E de oraşul Zalaegerszeg.Alsónyék. (olşoniec). Localitate în S Un-gariei (Tolna), la SE de oraşul Szekszárd.Alsóörs. (olşo eorş). Localitate în Ungaria (Veszprém), pe ţărmul de NV al lacului Bal-aton.Alsópáhok. (olşopahoc). Localitate în SV Ungariei (Veszprém), la V de oraşul Keszthely şi de lacul Balaton.Alsópakony. (olşopaconi). Localitate la SE de Budapesta (Pest-Ungaria).Alsópetény. (olşopetieni). Localitate în N Ungariei (Nógrad), la NE de oraşul Vác.Alsórajk. (olşoroic). Localitate în SV Un-gariei (Zala), la SE de oraşul Zalaegerszeg şi la SV de lacul Balaton.Alsóregmec. (olşoregmeţ). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la graniţa cu Slovacia, respectiv la NNV de oraşul Sá-toraljaújhely.Alsó-Tápio. (olşo-tapio). Râu, în N Un-gariei, care împreună cu Felsö-Tápio formează râul Tápio (afluent al râului Zagyva iar acesta al Tisei).Alsótelekes. (olsotelecheş). Localitate în Un-garia (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de oraşul Mişkolc.Alsótold. (olşotold). Localitate în N Un-gariei (Nógrád), pe râul Szuha, la SE de oraşul Balassagyarmat şi la NE de Bu-dapesta.Alsószenterzsébet. (olşo sent erjiebet). Lo-calitate în SV Ungariei (Zala) aproape de graniţa cu Croaţia, pe râul Kerka, la SV de oraşul Zalaegerszeg.Alsószentiván. (olşo sent ivan). Localitate în Ungaria (Fejér), la SV de oraşul Dunaújváros.Alsószentmárton. (olşo sent marton). Local-itate în SSV Ungariei (Baranya), la SSE de oraşul Siklós, nu departe de graniţa cu Croaţia.Alsószölnök. (olşo seolneoc). Localitate în V Ungariei (Vas), aproape de graniţa cu Aus-tria, la SV de oraşul Szentgothard.Alsószuha. (olşosuho). Localitate în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), aşezată pe râul Szuha, la NV de oraşul Kazincbarcika.

39

Alsóújlak. (olşo uiloc). Localitate în NV Ungariei (Vas), la SE de oraşul Szombathely şi la SV de oraşul Sárvár.Alsóvadász. (olşovodas). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Alsó-Válicka. (olşo valiţco). Râu în SV Un-gariei, afluent al râului Cserta (iar acesta al râului Kerka şi care, la rându-i, se varsă în râul Mura, la graniţa cu Slovenia).Alsózsolca. (olşojolţo). Localitate în NE Un-gariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la ESE de oraşul Miskolc.Al. Stamboliiski. Hidrocentrală în N Bul-gariei, pe râul Rosiţa.Alstätte. (alştet). Localitate în NV Ger-maniei, pe râul Schipbeck, la NV de oraşul Nordhorn.Ålstaten. (olstaten). Localitate lângă capitala Suediei, Stockholm.Alsten. Insulă în partea central-vestică a Norvegiei.Alster. Localitate poziţionată lângă Ham-burg (Germania).Alsterån. (alsteron). Râu în SE Suediei, cu vãrsare în strâmtoarea Kalmarsund (între us-cat şi insula Öland).Alsterdorf. Localitate lângă Hamburg (Ger-mania). Alston. Localitate în N Angliei (Marea Bri-tanie), pe râul Tyne (de Sud), la SV de oraşul Newcastle.Alšvanga. Localitate în V Letoniei, aproape de ţărmul Mării Baltice, la V de oraşul Riga. Alta. 1. Localitate în N Norvegiei, la gura de vărsare a râului Altaelva. 2. Localitate în N Argentinei, pe râul Tercero, la V de oraşul Rosario.Altaelva. Râu în N Norvegiei, cu vărsare în Oceanul Arctic. Alta-fjord. Fiord în N Norvegiei, în Oceanul Arctic.Alta Floresta. Localitate în Brazilia, pe râul Teles Pires, afluent al lui Tapajos. Alta Gracia. (alta grasia). Localitate în N Argentinei, la SV de oraşul Cordoba.Altagracia. (altagrasia). Localitate în NV Venezuelei, la laguna Maracaibo şi la Golful Venezuelei (Marea Caraibilor).Altagracia de Orituco. (altagrasia de orituco). Localitate în N Venezuelei, la SE de oraşul-capitală Caracas.Altai. Sistem muntos în Asia central-estică, la hotarul dintre Comunitatea Statelor Inde-

pendente şi Mongolia şi China. Sistemul este divizat în Altaiul Înalt (îmtre Comunitatea Statelor Independente şi Mongolia) şi Altaiul Mongol. Lungimea este de 2 000 km, alti-tudinea medie 1 500-2 500 m, iar cea max-imă 4 506 m (vf. Beluha). Altaii adăpostesc numeroşi gheţari şi conţin zăcăminte auroar-gentifere, polimetale şi fier.Altaiul Înalt (Gov' Altain). Sistem muntos în Asia Centrală (Comunitatea Statelor Inde-pendente, Mongolia), alcătuit din granite şi gnaise. Lungimea circa 500 km, altitudinea medie 2 400 m iar cea maximă 4 506 m (vf. Beluha). Vegetaţia este de deşert montan.Altaiul Mongol (Mongol Altain Nuruu). Sistem muntos cristalin în SV Mongoliei. Lungimea circa 1 500 km, altitudinea medie circa 3 000 m iar cea maximă 4 362 m (vf. Najramdal Uul). Prezintă gheţari (Potanin, 20 km lungime şi 2,5 km lăţime).Altaiski. Localitate în SV Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Barnaul.Által-ér. Râu în NNE Ungariei, afluent al fluviului Dunărea, cu izvoarele în Munţii Vértes.Altamachi. (altamacii). Localitate în partea central-vestică a Boliviei, la SE de oraşul-capitală La Paz.Alt Lichtenwarth. Localitate în NE Austriei (rafinărie de petrol).Altamaha. Râu (630,8 km) în SE S.U.A. (Georgia), cu vărsare în Oceanul Atlantic la SSV de oraşul Savannah. Izvorăşte din Munţii Appalachi.Altamira. 1. Peşteră în Spania, la V de San-tander (Cantabria). Este celebră prin picturile rupestre (animale datând din Paleoliticul su-perior-Magdalenian). Peştera a fost descoper-ită în 1868 de Marcelino de Santuola, iar pic-turile în anul 1878. 2. Oraş în N Spaniei, la SV de oraşul Santander. 3. Localitate în Brazilia, pe râul Xingu (afluent al Amazonu-lui), la SV de oraşul Porto de Mos (de pe Amazon). Altamont. Localitate în S.U.A. (Illinois), la E de oraşul St. Louis. Altamura. Localitate în SE Italiei peninsu-lare, la SV de oraşul Bari. Altan Bulak (Altanbulag). Localitate în N Mongoliei, la NV de capitală.Altar. Localitate în NV Mexicului, pe râul Concepcion, la NNV de oraşul Hermosilo.Al-Tarif. Localitate şi oază în N Emiratelor Arabe Unite, la SV de capitala Abu-Dhabi.

40

Altân Tagh (Aerjinshanmai, Altun Shan). Culme muntoasă în China, desprinsă din Munţii Kunlun, în N Tibetului; desparte de-presiunea Taidam de deşertul Takla-Makan. Lungimea atinge 800 km, iar altitudinea maximă 6 303 m (vf. Tuokusidawan Ling). Adăposteşte gheţari.Altân Tepe. Centru de extracţie a cuprului, situat în Dobrogea.Altata. Localitate în NV Mexicului, la Gol-ful Californiei, la V de oraşul Culiácan.Altaussee. Localitate în partea central-nordică a Austriei, la NE de lacul Hallstatt, la SE de oraşul Salzburg. Altavista. Localitate în S.U.A. (Virginia), pe râul Roanoke, la SE de oraşul Roanoke şi la SV de oraşul Richmond. Altdorf. 1. Localitate în partea central-estică a Germaniei, la SE de oraşul Nürnberg. 2. Localitate în SE Germaniei, la S de oraşul Regensburg şi la NV de oraşul Landshut. 3. Oraş în Elveţia la S de Lacul Celor Patru Cantoane, centrul administrativ al cantonului Uri. Circa 10 000 loc.Altea. Localitate în SE Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, între oraşele Valencia şi Alicante.Älten. (elten). Lac lângă Stockholm (Sue-dia).Altena. 1. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, la SE de oraşul Dortmund, pe râul Lenne. 2. Regiune în partea centrală a Olandei, între râurile Maas şi Waal, la SE de Rotterdam.Altenau. Localitate în partea centrală a Ger-maniei, la NE de oraşul Göttingen.Altenbeken. Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Detmold şi la NE de oraşul Padelborn.Altenberg. 1. Localitate în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la SV de oraşul Dresden. 2. Cartier al oraşului Berna (Elveţia).Altenberge. (altenberghe). Localitate în NV Germaniei, la NV de oraşul Münster.Altenbora. Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Dresden.Altenburg. Oraş în E Germaniei (Saxonia), la SSE de oraşul Leipzig, cu circa 55 000 loc. A fost menţionat în anul 976.Altenkirchen. (altenchirchen). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Wied, la SE de oraşul Bonn.Altenmarkt. 1. Localitate în partea central-estică a Austriei, pe râul Enns, la SE de

oraşul Linz. 2. Localitate în SE Germaniei, pe râul Alz, la NE de lacul Chiem, respectiv ENE de oraşul München.Altensteig. (altenştaig). Localitate situată în SV Germaniei, la SV de oraşul Stuttgart.Altentreptow. (altentreptov). Localitate în NE Germaniei, pe râul Trebel, la SV de oraşul Anklam şi la NNE de oraşul Neubran-denburg.Altenwerder. (altenverder). Cartier al oraşu-lui Hamburg (Germania).Altevatn. Lac în NE Norvegiei, pe râul Bar-duelv.Altheim. (althaim). Localitate în N Austriei, la graniţa cu Germania, pe râul Ach (afluent al Innului), la NE de oraşul Salzburg.Altheimer. (elteimăr). Localitate în S.U.A. (Arkansas), la SE de oraşul Little Rock.Althofen. Localitate în S Austriei, pe râul Gurk, la NE de oraşul Klagenfurt.Althus. Localitate în Norvegia, în regiunea fiordului Sogne.Altindag. Cartier al capitalei Turciei, Ankara. Altinova. Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Egee, la strâmtoarea Mytiléné. Altin Tagh. (altin tag). Munte în VNV Chinei, la N de Munţii Kunlun.Altiplano. Podiş înalt în Munţii Anzi, extins pe teritoriul statelor Peru şi Columbia. Alti-tudinea este de 3-4 000 m.Altkirch. (altchirş). Localitate în E Franţei, aproape de graniţa cu Elveţia, la SV de oraşul Mulhouse şi la NV de oraşul Basel (Elveţia).Altlinchtenwarth. (altlinc tenvart). Centru de extracţie a gazelor naturale situat în NE Austriei.Altmannsdorf. Localitate situată lângă Viena (Austria).Altmark. Regiune în N Germaniei, la NE de râul Ohre (afluent al Elbei), oraşul principal fiind Stendal.Altmittweida. (altmitveida). Localitate în E Germaniei, pe râul Zschopau, la NE de fostul oraş Karl Marx-Stadt (astăzi Chemnitz).Altmühl. (altmiul). Râu (195 km lungime, suprafaţa bazinală 3 257 kmp) în Germania, afluent de dreapta al Dunării.Altnau. Localitate în NE Elveţiei, pe ţărmul vestic al lacului Boden, la SE de oraşul Kon-stanz.

41

Alto Alentejo. (altu alentehu). Provincie is-torică în SE Portugaliei, aproape de graniţa cu Spania.Alto Araguaia. (altu araguaia). Localitate în V Braziliei, în regiunea Mato Grosso.Alto Cedro. (alto sedro). Localitate în E Cubei, la SE de oraşul Holguin.Alto da Bôa Vista. (altu da boa vişta). Lo-calitate lângă capitala Braziliei, Rio de Janeiro.Alto da Serra. (altu da siera). Munte situat la SE de oraşul São Paulo (Brazilia).Alto Longa. (altu longa). Localitate în ENE Braziliei, la SE de oraşul Teresina.Altomünster. (altomiunster). Localitate în S Germaniei (Bavaria), pe râul Ilm (afluent al Dunării), la NV de oraşul München.Alton. (eltăn). 1. Localitate situată în S.U.A. (Illinois), pe fluviul Mississippi, la NE de oraşul St. Louis. 2. Localitate în S Angliei (Marea Britanie), la SV de Londra (London).Altona. (eltănă). 1. Localitate situată lângă Melbourne (Australia). 2. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).Altoona. (eltună). Oraş situat în NE S.U.A. (Pennsylvania), la E de Pittsburgh, la poalele Munţilor Alegani. Circa 130 000 loc.Alto Parnaiba. (altu parnaiva). Localitate în ENE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SV de oraşul Teresina.Altöting. (alteoting). Localitate în SE Ger-maniei, la NE de oraşul München, aproape de graniţa cu Austria.Altrincham. (eltrinciăm). Oraş în NV An-gliei (Marea Britanie), la E de oraşul Liver-pool.Alţina. Comună în jud. Sibiu. Satele compo-nente: Alţina, Beneşti, Chiajna de Sus.Altshausen. (alţhauzăn). Localitate în SV Germaniei (Bavaria), la NV de oraşul Raven-burg şi la SV de oraşul Ulm.Alstätten. (altştetăn). Localitate situată în NE Elveţiei, la graniţa cu Austria, la SSE de lacul Boden.Altun Köprü. (altun cheopriu). Localitate în N Irakului, la SE de oraşul Mosul.Alturas. (eltăras). Localitate situată în S.U.A. (California), pe râul Pit (afluent al râului Sacramento), la NE de San Francisco.Altus. (eltăs). Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), la SV de oraşul Oklahoma City, pe un afluent al râului Red River.Altusried. Localitate în S Germaniei, pe râul Iller, la NV de oraşul Kempten.

Al-Ubayyid. Localitate în SV Sudanului, în regiunea Kordofan.Alula. Localitate în E Somaliei, pe ţărmul Oceanului Indian.Al-Ula. Localitate în NV Arabiei Saudite, la NV de Medina.Aluminé. Localitate în VSV Argentinei, pe râul Limay (afluent al râului Rio Negro). Alun. Localitate minieră în Munţii Poiana Ruscă (marmură).Alung Gangri. (alung gangrii). Vârf (7 315 m) în V Chinei, în Munţii Transhimalaya.Aluniş. 1. Comună în jud. Cluj, cu circa 1 800 loc. Satele componente: Aluniş, Cor-neni, Ghirolt, Pruneni, Vale. 2. Comună în jud. Mureş, având circa 3 500 loc. Satele componente: Aluniş, Fiţcău, Lunca Mureşu-lui. 3. Comună în jud. Prahova, cu circa 4 400 loc. Satele componente: Aluniş, Os-trovu.Alunişu. Localitate în Platforma Cotmeana.Alunu. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 4 500 loc. Satele componente: Alunu, Bodeşti, Colteşti, Igoiu, Ilaciu, Ocracu, Roşia.Alupka. Localitate în Ucraina, situată în SE peninsulei Crimeea, la SV de oraşul Ialta, pe ţărmul Mării Negre.Alusta. Localitate situată în S Ucrainei, în SE peninsulei Crimeea, pe ţărmul Mării Ne-gre, la NE de oraşul Ialta.Alut. Localitate în ESE Turciei asiatice, la SE de oraşul Malatya.Aluta. Localitate în ENE R.D. Congo, pe râul Lowa (afluent al râului Lualaba), la SE de oraşul Kisangani.Al-Uwaisat. (al uvaisat). Localitate şi oază în NV Arabiei Saudite, la graniţa cu Iorda-nia.Alva. Localitate în S.U.A. (Oklahoma), la NV de oraşul Oklahoma City.Alvarado. Localitate în ESE Mexicului, pe ţărmul Golfului Mexic, la SE de oraşul Ver-acruz.Alvarães. (alvares). Localitate găsită în VNV Braziliei, pe fluviul Amazon, la V de oraşul Manaus.Álvarez. Localitate în Argentina, la SV de oraşul Rosario.Álvarez Jonte. (alvares honte). Localitate în ENE Argentinei, pe ţărmul estuarului Rio de La Plata, la SE de oraşul La Plata.Alvaye (Alwaye). Oraş în SV Indiei, situat pe ţărm, centru al industriei chimice.

42

Alvdal. Localitate în ESE Norvegiei, pe râul Glomma, la SE de oraşul Trondheim.Älvdalen. (elvdalen). Localitate în V Suediei, pe râul Österdalälven, la NV de lacul Siljan.Alvear. Localitate aşezată în NE Argentinei, pe Parana, la SE de oraşul Rosario.Alvechurch. (elvciărci). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SSV de oraşul Londra (London).Alverca. Localitate în SV Portugaliei, pe fluviul Tejo, la NE de Lisabona.Alvesta. Localitate în S Suediei, la V de lacul Helgasjön, la NV de oraşul Kalmar şi la SE de oraşul Jönköping.Alvin. (elvin). Localitate în S.U.A. (Texas), aproape de ţărmul Golfului Mexic, la SE de oraşul Houston.Alvito. Localitate în SSE Italiei, la NV de oraşul Campobasso.Älvsborg. (elvsborg). Regiune situată în SV Suediei, la SV de lacul Vänern şi la NE de oraşul Göteborg.Älvsbyn. (elvsbin). Localitate în NE Suediei, pe râul Storforsen, la VNV de oraşul Luleå.Alwaye. v. Alvaye.Alwand. (alvand). Localitate în ENE Iraku-lui, la graniţa cu Iran, centru de rafinare a ţiţeiului.Alwar. (aluar). Oraş în India, situat la SV de capitală.Alytus. Localitate în Lituania, pe râul Ne-munas, la SV de capitală, Vilnius.Alz. (alţ). Râu (45 km) în Austria şi Germa-nia, afluent al Innului.Alzamajv (Alzamaj). (alzamaiv, alzamai). Localitate în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Krasnoiarsk.Alzate. Localitate în N Italiei, la S de lacul Como şi la SE de oraşul Como.Alzette. Râu ce traversează capitala Luxem-burgului.Alzey. (alţei). Localitate în SV Germaniei, la SV de oraşul Mainz.Alzo. Localitate în N Italiei, pe ţărmul SV al lacului Ortai şi la SV de lacul Maggiore.Am-Timan. Localitate situată în SE Ciadu-lui (Africa), pe râul Bahr-Salamat, afluent al fluviului Charri.Amadeus. Lac sărat în Australia centrală, la S de Munţii Macdonnell, cu suprafaţa vari-abilă (5-8 000 kmp), în funcţie de cantităţile de precipitaţii. A fost descoperit în 1872 de Ernest Giles.

Amadi. (amadii). Localitate în S Sudanului, la NV de oraşul Juba.Amadia. Localitate în N Irakului, pe râul Zab (afluent al Tigrului), la graniţa cu Tur-cia.Amadjuak. (emedgiăc). Lac (2 415 kmp) situat în S insulei Baffin (Canada).Amadora. Localitate în Portugalia, la NV de Lisabona.Amagasaki. (amagasachii). Oraş în Japonia (Honshu), port la Golful Osaka. Peste 500 000 loc.Amager. (amagher). Insulă daneză situată în strâmtoarea Øresund, la E de insula Sjaeland, la SE de oraşul Copenhaga şi la V de oraşul Malmö (Suedia).Amahai. Localitate situată în S insulei Seram (Indonezia), pe ţărmul Mării Banda.Amakusa. 1. Insule (570 kmp) situate în V Insulei Kyushu (Japonia), în Marea Chinei de Est. 2. Mare (Oceanul Pacific), situată la SV de insula Kyushu.Åmål. (omol). Localitate în SV Suediei, pe ţărmul de V al lacului Vänern.Amaliendor. Localitate în NE Austriei.Amalapuram. Localitate situată în E Indiei peninsulare, pe Coasta Coromandel, pe ţăr-mul Golfului Bengal, la S de gura de vărsare a fluviului Godavari, la SV de oraşul Maki-nada.Amalfi. (amalfii). Localitate în VSV Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Tireniene, la V de oraşul Salerno şi la SE de oraşul Napoli.Amaliai. Localitate în V Lituaniei, pe râul Venta, la NV de oraşul Šiauliai.Amaliás. Localitate în NV peninsulei Pelo-ponez (Grecia), pe ţărmul Mării Ionice.Amalner. Oraş în NV Indiei peninsulare, pe râul Girna, la E de oraşul Surat.Amambai. Localitate în SV Braziliei, aproape de graniţa cu Paraguay, la V de flu-viul Parana.Amami. (amamii). 1. Insule (718 kmp) în arhipelagul Ryuku (Japonia), în Oceanul Pa-cific. 2. Insulă din grupul Amami (Ryuku-Japonia).Amamula. Localitate în NE R.D. Congo, pe râul Lindi (afluent al fluviului Congo), la SE de oraşul Kisangani.Amana. Lac în Brazilia, la N de fluviul Amazon, la NE de localitatea Tamaniqus.Amance. (amans). Localitate în E Franţei, la NE de oraşul Dijon.

43

Amancey. (amansi). Localitate în E Franţei, la SE de oraşul Besançon.Amandola. Localitate în E Italiei, pe râul Tenna, la SV de oraşul Ascona.Amandsberg. Localitate în NNV Belgiei, la E de oraşul Gent.Amangeldi. (amangheldii). Localitate în N Kazahstanului, pe râul Turgai (Torgai), la NV de Karaganda.Amantea. Localitate în SV Italiei peninsu-lare, în peninsula Calabria, pe ţărmul Mării Tireniene, la SV de oraşul Cosenza.Amanu. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Amapá. 1. Teritoriu federal în N Braziliei, la Oceanul Atlantic, cu o suprafaţă de 140 300 kmp şi circa 250 000 loc. Centrul adminis-trativ este Macapá. 2. Localitate în NE Braziliei, la NE de oraşul Macapá, aproape de Oceanul Atlantic.Amapala. Localitate în Honduras, situată pe ţărmul Oceanului Pacific.Amara. 1. Liman fluviatil cu apă sărată în Lunca Buzăului, cu suprafaţa de 600 hectare. Se mai numeşte şi Balta Amară. 2. Liman fluviatil cu apă sărată pe cursul inferior al Ialomiţei, lângă Slobozia. Suprafaţa 156 hectare, adâncimea maximă 3 m. Lacul are calităţi terapeutice (apă minerală sulfatată, cloruro-sodică şi magneziană ca şi nămol sapropelic), fapt ce determină apariţia unei staţiuni balneoclimaterice cu acelaşi nume. 3. Comună în jud. Ialomiţa, pe malul lacului cu acelaşi nume, având peste 7 300 loc. Staţiune balneoclimaterică. Satele compo-nente sunt: Amara, Amara Nouă, Motâlva. 4. Oraş în SE Irakului, pe fluviul Tigru, la NNE de oraşul Basra.Amaradia. Râu, afluent al Jiului (România).Amarah, Al. Oraş în SE Irakului, port pe stânga Tigrului, în Câmpia Mesopotamiei. Peste 130 000 loc.Amáranta. Localitate în NV Greciei, la E de lacul Dojrani şi la V de lacul Kerkinis.Amarante. Localitate în NE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SSV de oraşul Teresina.Amargosa. Localitate în E Braziliei, la V de oraşul Salvador.Amarillo. (emărilau). Oraş situat în S S.U.A. (Texas), pe Red River, cu circa 200 000 loc. Exploatarea ţiţeiului.Amarkantak. Localitate în India, pe râul Narmada, la SE de oraşul Jabalpur.

Amaro Leite. (amaru leite). Localitate în partea centrală a Braziliei, pe râul Santa Teresa, afluent al râului Tocantins, la NV de capitala ţării, Brasilia.Amarpur. Localitate în NE Indiei, la E de gura de vărsare a fluviului Gange, la SE de oraşul Agartala.Amarti. (amartii). Localitate în SE Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de Asmara.Amaru. Comună în jud. Buzău, cu aproape 3 000 loc. Satele componente sunt: Amaru, Câmpeni, Dulbanu, Lacu Sinaia, Lunca, Scorţeanca.Amasa. (emesă). Localitate situată în S.U.A. (Michigan), aproape de lacul Superior.Amasra. Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la E de oraşul Zonguldak.Amasya. Localitate în N Turciei, pe râul Yesil-Irmak.Amataurá. Localitate în NV Braziliei, pe Amazon, între localităţile Fonte Boa (la E) şi Benjamin Constant (la V).Amatique. (amatic). Golf găsit în E Americii Centrale istmice, între statele Be-lize, Guatemala şi Honduras, în Marea Caraibilor.Amato. Râu în SV Italiei peninsulare (Cal-abria), cu vărsare în Marea Tireniană (în Golful Santa Eufemia).Amatrice. (amatrise). Localitate în Italia, pe râul Tronto, la SV de oraşul Ascoli Piceno, la V de oraşul Teramo şi la E de oraşul Terni.Amay. Localitate în centrul Belgiei, pe râul Meuse, la SV de oraşele Liège şi Seraing şi la NE de oraşul Namur.Amaya. Localitate în Filipine, în insula Lu-zon, la Golful Manila, la SV de oraşul Manila.Amazon. 1. Rio Amazonas. Fluviu în America de Sud (Perú, Columbia şi Brazilia). Cele două izvoare ale sale, Marańon (considerat izvorul principal) şi Ucayali (care confluează în amonte de Iqui-tos) îşi au originea în Anzii Peruvieni, la alti-tudinea de 5 250 m şi respectiv la 4 000 m, la numai 160 km depărtare de coasta Ocean-ului Pacific. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un vast estuar. Lungimea fluviului este de circa 6 400 km de la izvoarele râului Marañon; 7 025 km de la izvorul râului Apurimac, afluent al lui Ucayali, descoperit de o expediţie americană la 15 octombrie

44

1971. Bazinul hidrografic este de 7,18 mil-ioane kmp. Este fluviul cu cel mai mare debit din lume (212 377 mc/s la vărsare) şi fluviul care îşi are originea la cea mai mare altitudine. Afluenţii principali sunt: pe dreapta Purús, Madeira, Tapajós, Xingú, To-cantins, iar pe stânga Putumayo, Japurá, Rio Negro. Este navigabil pentru vase de mare tonaj până la Manaus (1 600 km de la gura de vărsare, iar pentru cele de tonaj mediu până la Iquitos în Perú, la 3 700 km de gura de vărsare). Porturi principale: Belém, San-tarém, Obidos, Manaus, Iquitos. Fluxul pătrunde pe Amazon în amonte până la circa 1 000 km, sub forma unui val înalt de 4,5 m, numit pororoca. Lăţimea fluviului în zona de vărsare este de circa 80-100 km. 2. Câmpia Amazonului (Amazonia). Câmpie aluvială, cea mai mare din America de Sud (circa 5 milioane kmp), situată în zona ecuatorială, în bazinul fluviului Amazon. Lungimea circa 3 000 km (V-E) iar lăţimea 300-2 000 km. Are un relief monoton, cu altitudine medie de 200 m şi cu pante cu înclinări foarte mici, unde râurile se despletesc, formând întinse zone mlăştinoase. Clima este ecuatorială umedă în V (3 000 mm precipitaţii pe an) şi subecuatorială în E (temperatura medie anu-ală 23-28oC). Este acoperită de păduri ecua-toriale cu peste 4 000 de specii arborescente (selvas) şi câteva asociaţii vegetale (igapo, várzea şi été). Fauna este foarte bogată.Amazonas. 1. Stat în NV Braziliei, cu suprafaţa 1,56 milioane kmp, circa 2 mil-ioane loc. Centrul administrativ este Manaus. 2. Teritoriu federal în S Venezuelei, având 175 800 kmp şi circa 85 mii loc. Centrul ad-ministrativ este Puerto Ayacucho.Amărăşti. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 2 700 loc. Satele componente sunt: Amărăşti, Mereşeşti, Nemoiu.Amărăştii de Jos. Comună în jud. Dolj, cu circa 6 300 loc. Satele componente: Amărăştii de Jos, Ocolna, Prapor.Amărăştii de Sus. Comună în jud. Dolj, cu circa 4 200 loc. Satele componente: Amărăştii de Sus, Dobroteşti, Nisipuri, Zvorcea.Amba. Localitate în India, la NV de oraşul Hyderabad.Amba Bishoi. (amba bişoi). Mănăstire în N Egiptului, la V de fluviul Nil, în SV deltei fluviului.

Ambala. Oraş în N Indiei (Haryana), la NV de Delhi. Are circa 235 000 loc.Ambam. Localitate în Camerun, în SV ţării, la graniţa cu Gabon, la SV de capitala Yaoundé.Ambanja. (ambangia). Localitate în NV Madagascarului, aproape de ţărmul Oceanu-lui Indian, la NE de oraşul Majunga.Ambarcik. Localitate în Siberia (Rusia), la ţărmul Mării Siberiei de Est, la gura estuaru-lui fluviului Kolîma.Ambares. (ambar). Localitate în SV Franţei, la NE de oraşul Bordeaux.Ambasa. Localitate în NE Indiei, la E de delta fluviului Gange, la NE de oraşul Agar-tala.Ambato. Oraş în centrul Ecuadorului, la S de Quito, la baza vulcanului Chimborazo, la 2 571 m altitudine. Are circa 225 000 loc. Constituie staţiune turistică.Ambatolampy. Localitate situată aproxima-tiv în centrul insulei Madagascar, la SV de capitala ţării.Ambatondrazaka. Localitate găsită în In-sula Madagascar, situată la NE de capitală, Antananarivo.Ambatosoratra. Localitate în ENE insulei Madagascar, la NE de capitala Antananarivo.Amberg. Oraş în SE Germaniei, situat la E de Nürnberg.Ambergris. Insulă (Mexic) situată în Marea Caraibilor, la E de peninsula Yukatan.Ambérieu-en-Bugey. (amberieö an bujii). Localitate în ESE Franţei, la NE de oraşul Lyon.Ambert. (amber). Localitate în Franţa, pe un afluent al râului Allier, la NV de oraşul St. Etienne şi la SE de oraşul Clermont-Ferrand.Ambès. (ambe). Localitate în VSV Franţei, la NV de Bordeaux, centru de rafinare a petrolului.Ambidédi. (ambidedii). Localitate aşezată în V statului Mali, la graniţa cu Senegal, la V de oraşul Kayes.Ambikapur. Localitate în India, la E de oraşul Jabalpur.Ambilobe. Localitate în NV Madagascaru-lui.Ambite. Localitate în centrul Spaniei, la ESE de capitala Madrid.Ambie. (embii). Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la vărsarea râului Coquet în mare, la NE de Newcastle.

45

Amblève. (amblev). 1. Localitate în ESE Belgiei, pe râul cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Germania. 2. Râu (85 km) în E Belgiei, afluent al râului Meuse, împreună cu râul Ourthe.Amboise. (amboaz). Localitate în partea cen-tral-vestică a Franţei (Touraine), pe Loara (Loire); circa 11 000 loc.Ambon (Amboina). 1. Insulă în arhipelagul Moluce (Indonezia); suprafaţa este de 761 kmp, cu circa 75 000 loc. 2. Oraş în E In-doneziei, port la Marea Banda, pe insula omonimă, principalul centru al arhipelagului Moluce, cu circa 210 000 loc. A fost fundat în anul 1521 de portughezi sub numele de Amboina (Amboyna). Constituie un centru comercial.Ambon Ganga. Râu în E statului Sri Lanka, afluent al râului Mahaweli Ganga.Ambositra. Localitate în Madagascar, la S de capitală, situată aproximativ în partea cen-trală a insulei.Ambon. Localitate în insula cu acelaşi nume din SV insulei Seram (Indonezia).Ambovombe. Localitate în SE Madagas-carului.Amboy. (emboi). Localitate situată în S.U.A. (Illinois) la SV de oraşul Aurora şi la NE de oraşul Rock Island.Ambra. Cap geografic în N Madagascarului.Ambrakikós. Golf în NV Greciei (Marea Ionică).Ambridge. (embridgi). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Ohio, la NV de oraşul Pittsburgh.Ambrim (Ambrym). Insulă din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu), din Oceanul Pa-cific.Ambriz. Localitate în NV Angolei (Africa), situată pe ţărmul Oceanului Atlantic, la N de capitală, Luanda.Ambrizete. Localitate în NV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de capitala statului, Luanda.Ambrose. (embroz). Canal maritim la SE de New York (S.U.A.).Ambrósio. (ambroziu). Localitate situată în NV Braziliei, pe Amazon, aproape de graniţa cu Columbia, la V de oraşul Fonte Bay.Ambrózfalva. (ombroz folvo). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), la NE de oraşul Szeged.Ambruosi. (ambruosii). Localitate în Italia, la E de Napoli, la E de vulcanul Vezuviu.

Ambuklao. Hidrocentrală în NE insulei Lu-zon (Filipine).Ambulombo. Vârf (2 119 m) în Insula Flo-res (Indonezia).Ambunti. (ambuntii). Localitate situată în NV statului Papua-Noua Guinee, pe râul Sepik. Amchitka. (emcitche). Insulă în Arhipelagul Aleutinelor (S.U.A.).Amdabad. v. Ahmedabad.Am Dam. Localitate în E Ciadului, pe râul Oued Batha, nu departe de graniţa cu Su-danul.Amden. Localitate în NE Elveţiei, la SE de lacul Zürich, la N de lacul Wallen şi la NE de localitatea Weesen.Amdo. Regiune în Tibet (China), cu locali-tatea principală Ed Dzong.Amdo-Conak-Cso. (amdo conac cio). Lac sărat în regiunea Amdo (Tibet-China).Ameca. Localitate în V Mexicului, la V de oraşul Guadalajara.Ameland. Insulă (56 kmp) din arhipelagul Frisice de Vest (Olanda).Amelandi. (amelandii). Strâmtoare situată între insulele olandeze Terschelling şi re-spectiv Ameland din Frisicele de Vest.Amelia. Localitate în centrul Italiei peninsu-lare, la NE de Roma şi la V de oraşul Terni.Amelinghausen. (amelinghauzăn). Locali-tate în N Germaniei, la E de Bremen şi la SV de oraşul Lüneburg.Ameln. Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Düsseldorf şi la NV de Köln.Amendolara. Localitate în S Italiei peninsu-lare (Calabria), la Golful Taranto, la NE de localitatea Sibari.Ameni. (amenii). Insulă din arhipelagul Lac-cadive (India) din Marea Arabiei (Oceanul Indian).Amerang. Localitate în SE Germaniei, la NV de lacul Chiem şi la NE de oraşul Rosenheim.America. Continent în emisfera vestică, cuprins între Oceanul Atlantic, Oceanul Pa-cific şi Oceanul Arctic (Îngheţat). Suprafaţa 42,2 milioane kmp şi circa 800 000 000 loc. Se extinde între 83o40' lat. N (Capul Morris Jesup din Groenlanda) şi 55o59' lat. S (Capul Horn). Atinge circa 18 000 km lungime. America este compusă din două vaste mase continentale, America de Nord şi America de Sud, unite prin America Centrală istmică şi insulară şi separate prin Canalul Panamá.

46

Are numeroase resurse naturale. Climatul este variat (apar toate tipurile şi subtipurile climatice), datorită extinderii sale în latitu-dine. Astfel, extremităţile de N şi de S (Canada, Insula Ţara de Foc şi Arhipelagul Falkland/Malvine) se situează în zona de climă arctică şi subarctică, respectiv, antarc-tică şi subantarctică. Temperaturile sunt scăzute (media lunii celei mai calde nu de-păşeşte +10oC), iar precipitaţiile sunt reduse la zăpezi. Zona de climă temperată ocupă cea mai mare parte din America de Nord, iar în America de Sud, Patagonia septentrională (nordică) şi Pampa argentiniană. Tempera-turile medii sunt ridicate vara (18-24oC) şi mai coborâte iarna (-3 şi -6oC), iar precipi-taţiile sunt variabile. Zona de climă tropicală şi cea subtropicală este prezentă în partea meridională a Americii de Nord, în N Americii Centrale, în S Podişului Braziliei, în Podişul Gran Chaco şi în N Pampei argen-tiniene. Temperaturile medii sunt ridicate (26-28oC vara şi 10-15oC iarna), însă precipi-taţiile scad de la E (circa 1 000 mm) la V (circa 400 mm). Relieful înalt, dispus pe di-recţia meridianelor, permite pătrunderea maselor de aer arctic sau antarctic, care aduc uneori în unele dintre aceste regiuni (Florida, Pampa) geruri accentuate şi precipitaţii solide. Zona de climă subecuatorială este proprie părţii meridionale a Americii Cen-trale, Câmpiei Orinocului şi celei mai mari părţi a Podişului Guyanelor şi Braziliei. Ea se caracterizează prin existenţa a două an-otimpuri: unul ploios (vara) şi altul uscat (iarna), cu temperaturi medii anuale mari (22 şi 24oC), amplitudini medii mici şi precipi-taţii abundente (peste 1 000 mm/an). Zona climatică ecuatorială ocupă Câmpia Ama-zonului şi porţiuni din Podişul Guyanelor şi Braziliei, unde temperaturile medii anuale au valori ridicate (22 şi 25oC), amplitudinile an-uale sunt reduse, iar precipitaţiile sunt abun-dente (peste 2 000 mm), se produc zilnic şi au două maxime echinocţiale. Vestul cordilier şi andin prezintă în funcţie de latitu-dine, altitudine şi de expoziţia pantelor, o se-rie de regiuni climatice din ce în ce mai reci, de la Ecuator către poli şi de la nivelul mării către vârfurile munţilor. Pe podişurile inte-rioare montane, clima este de nuanţă conti-nentală, iar în regiunile montane înalte şi în cele de la latitudini mari clima este rece, ex-istând şi o glaciaţie actuală. Hidrografia.

Continentul american se caracterizează prin prezenţa celui mai bogat fluviu în apă de pe Pământ (Amazon), precum şi a altor fluvii mari: Mississippi, Mackenzie, Yukon, Saskatchewan, Sf. Laurenţiu, Colorado, Rio Grande del Norte (în America de Nord), Magdalena, Orinoco, São Francisco, Paraná (în America de Sud). În America se află cel mai mare complex lacustru de pe Pământ (Marile Lacuri) şi lacul de la altitudinea cea mai mare de pe glob (Titicaca), alături de care apar numeroase alte lacuri ca, de ex.: Winnipeg, Athabasca, Sclavilor, Urşilor (în America de Nord), Poopó, Toro, San Martin (în America de Sud).America Centrală. Constituie o legătură ist-mică şi insulară între cele două Americi. Suprafaţa este de 1,2 milioane kmp, cu circa 60 milioane loc. Lungimea este de 2 923 km, între 17o lat. N (Istmul Tehuantepec) şi 5o lat. N (Golful Darién). Lăţimea variază între 70 km (Istmul Panama) şi 860 km (Peninsula Yukatan). Relieful este în cea mai mare parte muntos cu numeroşi vulcani (majoritatea în activitate). Altitudinea maximă 3 975 m (vf. Acatenango). De-a lungul coastelor Oceanu-lui Pacific şi Mării Caraibilor se întind câmpii litorale înguste. Legătura insulară (In-diile de Vest) este formată din trei arhipelaguri (Bahamas, Antilele Mari şi An-tilele Mici), care numără mii de insule.America de Nord. Suprafaţa este 24,4 mil-ioane kmp (inclusiv insulele învecinate) şi circa 400 milioane loc. Este cuprinsă între Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi Oceanul Arctic, se întinde de la 83o40' lat. N (Capul Morris Jesup din Groenlanda) la 17o lat. N (istmul Tehuantepec), pe circa 7 300 km şi de la 168o05' long. V (Capul Prinţul de Wales) la 55o40' long. V (Capul Charles din Peninsula Labrador), pe circa 5 000 km. Re-lieful este variat. În V se întinde un sistem muntos înalt, format din depozite paleozoice, mezozoice şi terţiare puternic cutate, faliate şi şariate, vulcanism intens în trecut, slab în prezent, cu seismicitate puternică şi cu nu-meroase urme glaciare cuaternare. Alti-tudinea maximă este în vf. McKinley din Munţii Alaskăi, de 6 194 m. Se desfăşoară sub forma a două lanţuri, orientate pe di-recţia N-S; Cordiliera Pacifică (în V), cu înălţimi mijlocii şi Cordiliera Stâncoşilor (în E), mai înaltă şi mai golaşă. Între culmile lor se află o serie de podişuri înalte, de vârstă

47

terţiară, pe roci bazaltice (Pod. Columbia Britanică), pe formaţiuni sedimentare (Pod. Colorado), sau pe roci mai vechi, cristaline (Scutul Canadian). În E sistemului muntos, relieful are altitudini medii reduse (200-500 m) şi s-a format pe depozite mezozoice şi terţiare. Munţii Appalachi, cutaţi în Car-bonifer, se întind de-a lungul coastei Ocean-ului Atlantic, fiind formaţi din culmi par-alele, care spre E se termină printr-un abrupt, numit "Fall line" (Linia cascadelor). Între Munţii Appalachi şi Cordiliera Stâncoşilor se desfăşoară Podişul Înalt al Preriilor şi Câmpia Mississippi, de altitudine joasă şi aluvionară, de vârstă cuaternară, care se ter-mină spre S cu Câmpia Golfului Mexic.America de Sud. Suprafaţa este de 17,84 milioane kmp iar populaţia circa 300 000 milioane loc. Se întinde pe circa 70o latitu-dine, între 12o27' lat. N (Capul Gallinas) şi 55o59' lat. S (Capul Horn), pe circa 7 500 km şi de la 81o22' long. V (capul Părinas) la 34o45' long. V (capul Branco), pe circa 5 150 km. Relieful. În V se desfăşoară sistemul muntos andin, format din două cordiliere paralele: Cordiliera Litorală sau Occidentală, nu prea înaltă, şi Cordiliera Orientală mai înaltă, care închid între ele podişuri înalte şi alungite, numite puna (altitudinea medie 2 500-4 500 m). Altitudinea maximă este 6 959 m (vf. Aconcagua). Vulcanismul este prezent (Lullaillaco, Cotopaxi), iar glaciaţia actuală atacă marile înălţimi. Spre E se des-făşoară Podişul Braziliei şi al Guyanelor care au altitudine medie de 600-800 m în interi-orul continentului şi de 1 500 m către ţăr-murile Oceanului Atlantic. Treapta cea mai joasă cuprinde Câmpia Orinoco, Câmpia Amazonului, Câmpia Înaltă Gran Chaco, Câmpia La Plata şi Podişul Patagoniei.America Latină. Denumire generică a ţărilor care ocupă America de Sud şi Amer-ica Centrală istmică şi insulară (la S de Rio Bravo sau Rio Grande del Norte). Denumirea provine de la faptul că în aceste ţări predom-ină limbile de origine romanică (mai ales spaniola şi portugheza). Pe teritoriul Americii Latine sunt 33 de state şi câteva ter-itorii dependente, însumând o suprafaţă de 21,6 milioane kmp şi o populaţie de circa 450 000 000 loc. În 18 ţări limba oficială este spaniola, în 12 engleza, iar în celelalte se vorbeşte portugheza (Brazilia), franceza (Haiti) şi olandeza (Surinam); 10% din popu-

laţia Americii Latine vorbeşte limbile amerindiene. Prin comparaţie, Canada şi S.U.A. poartă denumirea de America Anglo-Saxonă, deoarece populaţia este de origine anglo-saxonă (englezi şi francezi).American Falls. (emericăn fols). Localitate în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake (afluent al fluviului Columbia), la N de Marele Lac Sărat.Americus. (emericăs). Localitate în S.U.A. (Georgia), la S de Atlanta şi la SE de oraşul Columbus.Ameringkogel. (american coghel). Vârf (2 186 m) în ESE Austriei, în Stub-Alpen.Amersfoort. (amersfort). Oraş în Olanda centrală, cu circa 130 000 loc. Centru indus-trial.Amery. (emerii). 1. Localitate în Canada, pe râul Nelson, la SV de Port Nelson. 2. Gheţar în Antarctica, în partea de E a Antarcticii, la Oceanul Indian.Ames. (emăs). Localitate în S.U.A. (Iowa), pe râul Des Moines, la NV de oraşul Des Moines.Ameyalco. (ameialco). Localitate situată la SV capitala Mexicului.Amfilochia. (amfilocia). Localitate situată în V Greciei, la Golful Arta, la NV de oraşul Agrinion.Amfissa. Localitate minieră (minereu de alu-miniu) în S Greciei continentale, aproape de Golful Korinthos.Amga. Râu în Siberia Centrală (Federaţia Rusă), afluent stâng al râului Aldan. Lungimea: 1 462 km şi circa 71 500 kmp suprafaţa bazinului hidrografic. Izvorăşte din Munţii Aldan. Îngheaţă în perioada oc-tombrie-mai. Este navigabil pe 440 km. 2. Localitate situată pe râul Amga.Amgu. Localitate în SE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NE de oraşul Vladivostok.Amguid. (amghid). Localitate situată în SSE Algeriei, la NV de localitatea Djanet.Amguny (Amgun). Râu (644 km lungime) în E Rusiei, afluent al fluviului Amur. Izvorăşte din Munţii Bureja.Amgyerma. (amgierma). Localitate situată în N Rusiei europene, pe ţărmul Mării Kara.Amhara. Regiune naturală în Etiopia, în ju-rul Lacului Tana, fiind partea cea mai înaltă a Podişului Abisiniei. Oraşul principal este Gondar.

48

Amherst. 1. Localitate în Myanmar, pe ţăr-mul de E al Golfului Martaban, la SE de Rangoon şi la S de oraşul Moulmein. 2. Lo-calitate în Canada, în V peninsulei Noua Scoţie, la NV de oraşul Halifax şi la E de oraşul Moncton.Amherstburg. (emhărstbarg). Localitate în Canada, pe ţărmul NV al lacului Erie, la S de oraşul Windsor şi respectiv la SE de oraşul Detroit (S.U.A.).Amiandos. Centru de exploatare a cuprului în SSE insulei Cipru.Amiens. (amié). Oraş în N Franţei (Picar-dia), pe râul Somme; circa 160 000 loc. Oraş istoric dar şi industrial.Amili. (amilii). Localitate în China, la graniţa cu India, la E de cursul Brahmapu-trei.Amindivi. (amindivii). Insule (India), în Marea Arabiei, la SV de oraşul Mangalore.Amini. (aminii). Insulă în arhipelagul Lak-shadweep (India) din Marea Arabiei, la V de Coasta Malabar.Aminteon. Localitate în NNV Greciei, la V de lacul Vegoritis.Amiralităţii, Insulele (Admiralty Islands). Arhipelag format din 22 insule vulcanice şi coraligene în Oceanul Pacific (Melanezia), la N de Insula Noua Guinee, în componenţa statului Papua-Noua Guinee. Suprafaţa este de circa 2 100 kmp şi are circa 22 000 loc.Amirante. 1. Arhipelag coraligen în Oceanul Indian, în NE insulei Madagascar, format din 150 de insule; aparţine Republicii Sey-chelles. Suprafaţa 10,3 kmp şi circa 200 loc. 2. Localitate în E statului Panama, pe ţărmul Mării Caraibilor.Amity. (emitii). Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul Pittsburgh.Am Laim. Cartier al oraşului München (Germania).Amlekhganj. (amlecgangi). Localitate în SSE Nepalului, la graniţa cu India, la SV de Katmandu.Åmli. (omlii). Localitate în SE Norvegiei, pe râul Nidelv, la NE de oraşul Kristiansand.Amlwch. (emluci). Localitate în NV Ţării Galilor, pe ţărmul Mării Irlandei.Amm Adam. Localitate în NE Sudanului, la NV de oraşul Kassala.Amman. Capitala Iordaniei, la NE de Marea Moartă; circa 1,3 milioane loc. Constituie principalul centru economic şi cultural al

ţării. Numele biblic a fost: Rabbah Amman, apoi Philadelphia.Ammarfjället. (amarfielet). Munte în NNV Suediei, la SV de lacul Hornavan.Ammarnäs. (amarnes). Localitate situată în NV Suediei, pe râul Vindelälven.Ammassalik. Localitate în SE Groenlandei, la Oceanul Atlantic.Ammeberg. Localitate în Suedia, pe ţărmul nordic al Lacului Vättern.Ammeloe. Localitate în NV Germaniei, la graniţa cu Olanda, pe râul Berkel (afluent al râului Ijssel).Ammer. 1. Lac (48 kmp) în Germania (Bavaria), pe râul Ammer, afluent al fluviu-lui Dunărea. 2. Râu (175 km) în S Ger-maniei, afluent al râului Isar. Pe acest râu se află lacul cu acelaşi nume.Ammerån. (ameron). Râu în centrul Suediei, la NE de oraşul Östersund.Ammergaui, Alpii. Munţi în SE Ger-maniei, la graniţa cu Austria.Amnok. Râu la graniţa Coreea de Nord-China.Amnokkang (Amnok). Denumirea coreeană a fluviului Yalujiang.Amo. 1. v. Song Da. 2. Localitate în Siberia Centrală, pe Tunguska Inferioară, la SE de oraşul Tura.Amoj. v. Hsiamen.Amol. Oraş în N Iranului, pe ţărmul Mării Caspice, la NE de Teheran.Amolar. Localitate în VSV Braziliei, pe flu-viul Paraguay, la graniţa cu Bolivia.Amorgos. Insulă grecească în arhipelagul Ciclade. Are suprafaţa de 120 kmp.Amory. (emorii). Localitate situată în S.U.A. (Mississippi), la SE de oraşul Mem-phis.Amos. Localitate în SE Canadei, la NV de oraşul Québec, pe râul Harricanaw.Amotape. Localitate în NV Perului, pe ţăr-mul Oceanului Pacific, la NV de oraşul Piura.Ampanihy. Localitate în SV Madagascaru-lui.Ampato. Vârf în Anzii Peruvieni (6 310 m).Ampelokipi. (ampelochipii). Cartier al oraşului Atena (Grecia).Ampelón. Localitate în Grecia, pe râul Pin-ios, la SV de oraşul Katerini.Ampelos. Cap al peninsulei Longos sau Sithonia (Peninsula Calcidică-Grecia).Ampelum. v. Zlatna.

49

Amper. Râu în S Germaniei, afluent al Dunării.Ampezzo. (ampeţo). Hidrocentrală în NE Italiei, pe râul Togliamento.Ampfing. Hidrocentrală în S Germaniei, pe un afluent al Innului.Amphilokhia. (amfilochia). Localitate în Grecia, la capătul din amonte al golfului omonim (V ţării).Amplepuis. (amplepui). Localitate în Franţa, la NV de oraşul Lyon, centru al construcţi-ilor de maşini.Ampoi. Râu, afluent de dreapta al râului Mureş, la Alba Iulia. Are 53 km, izvorăşte din S Munţilor Metaliferi şi străbate Depre-siunea Zlatna.Amposta. Oraş în E Spaniei, pe fluviul Ebro, la SE de oraşul Tortosa.Amposta Marino. Centru de extracţie a petrolului, în Marea Mediterană, situat la E de gura de vărsare a fluviului Ebro (Spania).Amqui. (emchii). Localitate în SE Canadei, aproape de estuarul Sf. Laurenţiu, la NE de Québec.Amrah. Localitate în N Sudanului, pe Nil, la NV de oraşul Atbara.Amran. Localitate în centrul Yemenului, la NV de capitala Sanaa.Amras. Localitate în V Austriei, în zona Innsbruck.Amravati. (amravatii). Oraş în centrul In-diei (Maharastra); circa 270 000 loc. Vechiul nume Amraoti. În antichitate a fost capitala imperiului Andhra (Amaravatt).Amreli. (amrelii). Localitate în NV Indiei, în peninsula Kathiawar.Amriswil. (amrisvil). Localitate situată în NE Elveţiei, aproape de lacul Boden, la SE de oraşul Konstanz.Amrit. Oraş (în ruine) situat în V Iordaniei, pe ţărmul Mării Mediterane.Amritsar. Oraş în NV Indiei (Punjab). Circa 600 000 loc. Este centrul religios al sikhi-lor.Amroha. Oraş situat în NNV Indiei, la NE de oraşul Delhi.Amrum. Insulă (7,2 kmp) în arhipelagul Frisice de Nord (Germania).Amsel. Localitate în SSE Algeriei, la SSV de oraşul Edjele.Amsteg. Hidrocentrală în Elveţia, pe râul Reuss.Amstel. Canal în zona oraşului Amsterdam (Olanda).

Amstelland. Regiune în S Amsterdamului (Olanda).Amstelween (Amstelveen). Localitate situ-ată la S de capitala Olandei, Amsterdam.Amsterdam. 1. Oraş-capitală constituţională a Olandei, port maritim; este legat de Marea Nordului prin Noordzee Kanaal; aproape 2 milioane loc. Aeroportul se numeşte Schiphol. Principalul centru economic al Olandei. A fost menţionat prima dată în anul 1275, a devenit oraş în 1300-1301. 2. Insulă în S Oceanului Indian, posesiune franceză. Suprafaţa 66 kmp. Relieful este vulcanic (al-titudine maximă 911 m). Se mai numeşte Nouvelle-Amsterdam. 3. Localitate-oraş în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Albany.Amstetten. Localitate în Austria, pe un aflu-ent (Ybbs) al Dunării.Amtali. (amtalii). Localitate în SSV statului Bangladesh, situată în delta fluviului Gange-Brahmaputra, aproape de Golful Bengal.Am Timan. Localitate în SE Ciadului, pe râul Bahr Azoum (afluent al lui Chari).Am Truim. v. Trim.Amtzell. (amţel). Localitate situată în SSV Germaniei, la NE de lacul Boden, la SE de oraşul Ravensburg.Amuay. Localitate în Venezuela, pe ţărmul Mării Caraibilor (Antilelor). Centru al prelu-crării ţiţeiului.Amuda. Localitate în NE Iordaniei, la graniţa cu Turcia, la V de oraşul Qameshlive şi la S de oraşul turcesc Mardin.Amu-Daria. Râu situat în Asia central-su-dică. Lungimea 2 540 km iar suprafaţa circa 465 000 kmp. Izvorăşte din Munţii Hin-dukush de la 4 900 m altitudine, trece prin statele Kirghizia, Tadjikistan, Uzbekistan (formează graniţa cu Afghanistanul), Turk-menia şi se varsă printr-o deltă în Lacul Aral. Afluent principal este Vahš (pe dreapta) şi Pianj (pe stânga). Separă deşerturile Karako-rum de Kâzâlkum. Aici sunt vaste sisteme de irigaţie. Vechiul nume: Oxus.Amukulang. v. Hszinparhucuocsi.Amund Ringenes. (emănd ringănăs). Insulă (6 514 kmp) în arhipelagul arctic canadian (Oceanul Arctic).Amundsen. 1. Mare în partea meridională a Oceanului Pacific, în Antarctica, în dreptul Ţării Byrd, cu adâncimi de peste 1 000 m, acoperită permanent de gheţuri. 2. Golf al Mării Beaufort (Oceanul Arctic) cuprins în-tre insulele Banks şi respectiv Victoria şi

50

litoralul nordic canadian. Datele: lungimea 445 km, lăţimea 213 km iar adâncimea max-imă 285 m. 3. Golf în Antarctica, la NE de ţărmul Enderby, în Oceanul Indian. 4. Gheţar în Marea Ross (Antarctica).Amundsen-Scott. Staţiune americană de cercetări ştiinţifice în Antarctica, situată la Polul Sud, la 2 885 m altitudine. Înfiinţată în 1957 şi reamenajată în 1975, constituie cel mai sudic punct de pe glob locuit permanent.Amungen. (amunghen). Lac situat în centrul Suediei.Amuntai. Localitate în SE Insulei Kaliman-tan (Borneo) din Indonezia.Amur. 1. Amur (Heilongjiang). Fluviu în E Federaţiei Ruse şi NE Chinei, format prin unirea râurilor Şilka (izvorăşte din Munţii Iablonovîi) şi Argun cu Kerulen (izvorăşte din Munţii Hinganul Mare). Se varsă în Oceanul Pacific (Marea Ohotsk); lungimea este de 2 846 km (împreună cu Şilka şi Onon-4 150 km). Suprafaţa bazinului hidro-grafic atinge 1 8432 000 kmp. Afluenţii prin-cipali Ussuri, Sungari (pe dreapta) şi Zeia, Burela (pe stânga). Cursul mijlociu formează graniţa dintre Rusia şi China. Fluviul este navigabil pe circa 3 220 km. Traversează oraşele Blagoveşcensk, Habarovsk şi Kom-somolsk (astăzi Ussuriisk) pe Amur. 2. Regiune în SE Siberiei (Rusia), cu centrul la Habarovsk, străbătută de fluviul Amur.Amurang. Oraş în NE insulei Sulawesi (Celebes) din Indonezia.Amuri. (amurii). Golf în SE Siberiei (Ru-sia), în Marea Japoniei, la SV de oraşul Vladivostok.Amursk. Oraş (Rusia-Siberia) situat pe flu-viul Amur.Amvrakiai. Golf în V Greciei, în Marea Ion-ică.Amvrosievka. 1. Localitate situată lângă oraşul Moscova (Rusia). 2. Localitate în Ucraina, în zona Doneţ, la SE de oraşul Doneţk.Amwlch. (emiulci). Localitate în Anglia (Marea Britanie), situată pe ţărmul Mării Ir-landei, la V de Liverpool.Amzacea. Comună în jud. Constanţa. Circa 3 000 loc. Satele componente sunt: Amza-cea, Dulceşti, Moşneni.An. Localitate situată în VSV Myanmar-ului, aproape de ţărmul Golfului Bengal, la SE de localitatea Arakan.

Ana. 1. Lac glaciar în Munţii Retezat, la 1 930 m altitudine, cu suprafaţa de 3,1 ha şi adâncimea maximă 11,6 m. 2. Localitate în Irak, în NV ţării, pe Eufrat.Anaa. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Tuamotu din Oceanul Pacific.Anabar. Râu siberian (Rusia) care se varsă în Marea Laptev (Oceanul Arctic). Are 924 km lungime şi 82 000 kmp suprafaţa bazinu-lui.Anacetaba. (anasetava). Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Fortaleza.Anaconda. (enăconda). Localitate în statul Montana (S.U.A.).Anacortes. (enăcortes). Localitate (rafinărie) în NV S.U.A. (statul Washington).Anacostia. (enăcostiă). 1. Cartier al oraşului Washington din S.U.A. (38,6 kmp). 2. Râu ce curge prin Washington (S.U.A.), şi se varsă în Golful Potomac.Anadîr (Anadir). 1. Fluviu în Siberia de Est (Federaţia Rusă), având 1 146 km. Izvorăşte din Podişul Anadîr şi se varsă în golful omonim (din Marea Bering). Este navigabil pe 570 km în cursul inferior. Suprafaţa baz-inului atinge 200 000 kmp. 2. Culme muntoasă în Siberia. Altitudinea maximă 2 320 m. Prezintă urme glaciare. Se mai nu-meşte şi Culmea Ciukotsk. 3. Golf al Ocean-ului Pacific (la Marea Bering) pe ţărmurile de NE ale Siberiei, limitat la N de Peninsula Ciukotsk. Adâncimea medie este 100-150 m. 4. Localitate în NE Siberiei, pe ţărmul golfu-lui cu acelaşi nume (Oceanul Pacific) şi la vărsarea în golf al râului omonim.Anadolufeneri. (anadolufenerii). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Ne-gre, la vărsarea râului Kuri Deresi în mare.Anadoluhisari. (anadoluhisarii). Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul strâmtorii Bosfor, la NE de oraşul Scutari (Üsküdar).Anadolukavagi. (anadolucavaghii). Locali-tate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul strâm-torii Bosfor, înspre Marea Neagră.Anáfi. (anafii). Insulă (28,8 kmp) grecească în arhipelagul Cicladelor, la E de Insula Thira (Santorin).Anaghit. Localitate în N statului Eritreea, la NV de oraşul Asmara.Anagni. (ananii). Localitate în Italia centrală (Latium), cu circa 20 000 loc.Anaheim. (enăhaim). Oraş în SV S.U.A. (California), în aglomeraţia urbană Los An-

51

geles-Long Beach; populaţia ajunge la circa 250 000 loc. Împreună cu Santa Ana şi Gar-den Grove formează o conurbaţie cu 2,1 mil-ioane loc. Aici este marele parc de distracţii Disneyland.Anahola. Localitate în Hawaii (S.U.A.), în insula Hanalei.Anáhuac. (anauac). Podiş în Mexicul cen-tral, între culmile muntoase Sierra Madre Occidental şi Oriental. Altitudinea medie 1 150 m (în N) şi 2 750 m (în S). Este alcătuit din şisturi cristaline, gresii, apoi calcare şi lave vulcanice. Vegetaţie de păduri tropicale, care trec spre păduri de conifere. A fost cen-tru al civilizaţiei aztece; include şi zona oraşului Ciudad de Mexico.Anai Mudi. (anai mudii). Vârf în S Indiei (2 695 m).Anaiza. Localitate în centrul Arabiei Sau-dite, la S de Buraida.Anajás. (anahas). Localitate în NE Braziliei, în regiunea Marajó, la NV de oraşul Belem.Anakapelle. Localitate în ESE Indiei, pe coasta Coromandel, pe ţărmul Golfului Ben-gal, la SV de oraşul Vishakhapatnam.Analalava. Localitate în NV insulei Mada-gascar, pe ţărmul strâmtorii Mozambic, la NE de oraşul Majunga.Anamã. Localitate în NV Braziliei, pe Ama-zon, la SV de oraşul Manaus.Ana Maria. Golf în Cuba, la Marea Caraibilor (Antilelor). Este situat aproxima-tiv în partea central-vestică a ţării.Anambas. Insule coraligene (673,3 kmp) sit-uate între peninsula Malacca şi, respectiv, in-sula Kalimantan (Borneo). Aparţin statului Indonezia.Anambra. Stat în S Nigeriei centrale, pe Niger. Suprafaţa 17 700 kmp şi circa 8 mil-ioane loc. Centrul administrativ este Enugu. Zonă industrială.Anamur. 1. Localitate în S Turciei asiatice, lângă capul cu acelaşi nume. 2. Cap ge-ografic în S Turciei asiatice, la Marea Medit-erană, între golfurile Antalya şi Mersin.Ananas. Insulă situată lângă Rio de Janeiro (Brazilia).Anandpur. Localitate în NE Indiei, la NNE de oraşul Cutack.Anantapur. Oraş în S Indiei, pe râul Penner, la NE de oraşul Bangalore.Anantnag. Localitate în NNV Indiei, în Munţii Himalaya, la SE de oraşul Sinagar.

Ananyev. (ananiev). Localitate situată în SV Ucrainei, la SE de oraşul Balta.Ananyevo. (ananievo). Localitate situată în Kirghistan, în N ţării, la NE de lacul Issik-kul, la graniţa cu Kazahstan.Anapa. Localitate în SV Rusiei, pe ţărmul Mării Negre, la NV de oraşul Novorosiisk.Anápolis. Oraş în centrul Braziliei (Goiás), la SV de Brasilia, la capătul căii ferate São Paulo. Circa 230 000 loc. Centru comercial.Anar. Localitate în partea central-sudică a Iranului, pe râul endoreic Shur, la NE de oraşul Shiraz.Anárak (Anaraq). Localitate minieră (cupru) în Iran. Se află la NE de Istafan.Anarcs. (onorci). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de oraşul Kisvárda.Anardärrä. (anardere). Localitate în V Af-ganistanului, pe râul Harut, la SV de oraşul Harut.Anastazewo. (anastazevo). Localitate situată în partea centrală a Poloniei, la SE de oraşul Gliezno.Anastasievka. Localitate în S Ucrainei, pe râul Mokrij Jelencik, la SE de oraşul Doneţk.Anasztáziapuszta. (onostazio pusto). Local-itate lângă capitala Ungariei, Budapesta.Anatahan. Insulă din arhipelagul Mariane (S.U.A.), din Oceanul Pacific.Anatolia. 1. Denumirea în antichitate a Asiei Mici, iar astăzi a părţii asiatice a Turciei. 2. Podişul Anatoliei, podiş în mare parte vul-canic, situat în centrul Turciei asiatice, limi-tat de Munţii Pontici la N de Taurus şi Anti-taurus la S. Altitudinea medie este de 1 200 m. Are lacuri sărate (Tuz, Burdur).Anatom (Aneithyum). Insulă din Oceanul Pacific, din arhipelagul Noile Hebride (Van-uatu).Añatuya. (aniatuia). Localitate în NE Ar-gentinei, pe râul Salado, la NE de oraşul Cordoba.Anauá. Râu în NNV Braziliei, afluent al lui Rio Branco (iar acesta al lui Rio Negro).An Cabhán. v. Cavan.Ancenis. (anseni). Localitate în NV Franţei, pe fluviul Loara, la V de oraşul Angers.Anchieta. (ancieta). Localitate în E Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Vitoria.Anchorage. (encărigi). Oraş situat în S.U.A. (Alaska), la Cook Inlet. Circa 220 000 loc.

52

Anci. Localitate în NE Chinei, între Beijing (la NV) şi Tiencin (la SE).Anco. Localitate în SSV Perului, la SE de oraşul Huancayo.Ancon. 1. Localitate în S statului Panama, pe ţărmul Oceanului Pacific, lângă oraşul Rio Abajo. 2. Localitate în V statului Peru, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de oraşul Lima. 3. Localitate în E Ecuadorului.Ancona. Oraş în Italia, în partea centrală (Marche), port la Marea Adriatică, cu circa 105 000 loc. Centru industrial.Ancsin. (ancin). Localitate în NE Chinei (Shantung), la E de oraşul Posan.Ancsing. (ancing). Oraş în ESE Chinei, pe Chang Jiang, la SV de oraşul Nanking.Ancud. 1. Localitate în Chile, situată în N Insulei Chiloe. 2. Golf în SV statului Chile, între continent şi insula Chiloe.Andahuaylas. (andauailas). Oraş în Peru, în Munţii Anzi, la SE de Lima. Andai. Localitate în NV insulei Noua Guinee (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Pa-cific (Golful Irian).Andalgalá. Localitate în N Argentinei, la SV de oraşul San Miguel de Tucuman.Andalsnes. Localitate în V Norvegiei, la vărsarea râului Lagen.Andalusia. (endeluzie). Localitate în SE S.U.A. (Alabama), pe râul Conecuh, la SSV de oraşul Montgomery.Andaluzia (Andalucia). 1. (andaluşia). Regiune în S Spaniei, străbătută de fluviul Guadalquivir. Are circa 90 000 loc. Oraşul principal este Sevilla. 2. Câmpie în SV Spaniei. 3. Munţi în S Spaniei (3 478 m în masivul Sierra Nevada).Andaman. 1. Arhipelag indian situat în Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman, în teritoriul Andaman şi Nicobar, format din 6 (şase) insule vulcanice şi corali-gene. Suprafaţa este 6 500 kmp şi circa 132 000 loc. Clima este tropicală musonică. 2. Marea Andaman. Mare a Oceanului Indian, cuprinsă între Peninsula Malacca la E, arhipelagul Andaman şi Nicobar la V şi in-sula Sumatra la S. Suprafaţa 602 000 kmp, adâncimea medie 1 096 m iar cea maximă 4 198 m. Temperatura apei oscilează între 26-29oC şi salinitatea între 30-33%.Andaman şi Nicobar. Teritoriu autonom al Indiei, cuprinzând arhipelagul cu acelaşi nume din Oceanul Indian (Golful Bengal). Suprafaţa este 8 300 kmp şi circa 190 000

loc. Centrul administrativ este Port Blair (în Arhipelagul Andaman).Andamanul de Mijloc. Insulă în Arhipelagul Andaman (India) din Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea An-daman.Andamanul de Nord. Insulă în Arhipelagul Andaman (India) din Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman.Andamanul de Sud. Insulă în Arhipelagul Andaman (India) din Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman.Andamanul Mic. Insulă în Arhipelagul An-daman (India) din Oceanul Indian, între Gol-ful Bengal şi Marea Andaman.Andamarca. Localitate în SV Boliviei, la V de lacul Poopó.Andapa. Localitate în NE Madagascarului.Andaraí. 1. Localitate în E Braziliei, pe râul Paraguaçu, la V de oraşul Salvador. 2. Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Andau. Localitate în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la E de lacul Nieusiedl (Fertö).Ande. (and). Râu în SSV Franţei, ce se varsă în Canal du Midi.Andeer. Hidrocentrală în SE Elveţiei, pe râul Rinul Posterior.Andelfingen. (andelfingăn). Localitate aflată în NE Elveţiei, pe râul Thur, la NV de oraşul Winterthur.Andelot-en-Montagne. (andelo ăn mon-tani). Localitate în E Franţei, la SSV de oraşul Besançon.Andenes. Localitate în Norvegia, în Arhipelagul Vesteralen.Andenne. (anden). Localitate în Belgia, pe râul Meuse, la E de oraşul Namur şi V de Liège.Anderlecht. (anderlect). Cartier al oraşului Bruxelles, Belgia.Anderlues. (anderlu). Localitate în SV Bel-giei, la SV de oraşul Namur şi la SE de oraşul Mons.Andermatt. Localitate în Elveţia, pe râul Reuss, la N de trecătoarea St. Gothard.Andernach. (andernac). Localitate în Ger-mania, pe fluviul Rhin, aval de oraşul Koblenz.Anderson. (endersăn). 1. Oraş în S.U.A. (Indiana), la NE de oraşul Indianapolis. 2. Localitate în S.U.A. (Carolina de Sud), la NV de oraşul Columbia.Anderstorp. Localitate în S Suediei, la SV de oraşul Jönköping.

53

Andevoranto. Localitate în E Madagascaru-lui, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV oraşul Tamatave şi la E de capitala Antananarivo.Andheri. (anderii). Localitate situată la N de oraşul Mumbai (India).Andhra Pradesh. (andra pradeş). Stat în SE Indiei, având suprafaţa de 276 800 kmp şi circa 55 milioane loc. Centrul administra-tiv este Hyderabad.Andhui. Localitate în N Afganistanului.Andhur. Localitate în SV Omanului.Andijan. (andii ian). Oraş în Uzbekistan, cu circa 290 000 loc.Andijk West. (andiic vest). Localitate în NV Olandei, pe ţărmul V al lacului Ijssel.Andikíthira. Insulă (Grecia) situată la NV de insula Creta.Andimesk. Localitate în V Iranului.Andimishk. (andimişc). Localitate situată în SV Iranului, la NV de oraşul Dizful.Andirin. Localitate în SSE Turciei asiatice, pe râul Ceyhan, la NE de oraşul Adana.Andissa. Oraş în Insula Lesbos (Grecia).Andkhui. Localitate în NV Afganistanului, aproape de graniţa cu Turkmenistan. Andoas. Localitate în NV Perului, pe râul Pastaza (afluent al lui Marañon), la graniţa cu statul Ecuador.Andocs. (ondoci). Localitate în Ungaria (So-mogy), la SE de lacul Balaton şi la NNE de oraşul Kaposvár.Andomskii Pogost. Localitate în NV Rusiei, pe ţărmul SE al lacului Onega.Andong. Oraş în SE Republicii Coreea, pe râul Naktong. Are circa 115 000 loc.Andorf. Localitate în N Austriei, pe râul Pram, la NV de oraşul Linz.Andørja. (andor ia). Localitate şi insulă în NV Norvegiei, în Golful Vågsfjord.Andornaktálya. (ondornoc taio). Localitate în Ungaria (Heves), la SSE de oraşul Eger.Andorra. Mic stat în SV Europei, în partea estică a Munţilor Pirinei. Suprafaţa 453 kmp şi circa 50 000 loc. Capitala Andorra la Vella.Andorra la Vella. (vella). Capitala princi-patului Andorra. Circa 16 000 loc.Andovce. (andovţe). Localitate în partea central-sudică a Slovaciei, la NV de oraşul Nove Zámk.Andover. (endovăr). 1. Localitate în SE Canadei, pe St. John, la graniţa cu S.U.A., la NV de oraşul Fredericton. 2. Localitate în S Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşele

Londra şi Aldershof şi la NE de oraşul Salis-bury. 3. Localitate în S.U.A. (New Hamp-shire), la NV de oraşul Concord.Andøy. (andoi). Insulă situată în N Norveg-iei (arhipelagul Vestenalend).Andradina. Localitate în Brazilia, pe Parana, la NV de oraşul Araçatuba.Andraitx. (andraiş). Localitate aşezată în V insulei Mallorca (Spania), pe ţărmul Mării Mediterane.Andrásfa. (ondraşfo). Localitate în SV Un-gariei (Vas), la SE de oraşul Körmend.Andráshida. (ondraşhido). Localitate în SV Ungariei (Zala), la NV de oraşul Za-laegerszeg.Andrăşeşti. Comună în jud. Ialomiţa, cu circa 2 300 loc. Satele componente sunt: An-drăşeşti, Orboeşti.Andreapol. Localitate în NV Rusiei, pe râul Dvina de Vest, la NV de Moscova.Andreas. Cap geografic în NE Ciprului.Andreiaşu de Jos. Comună în jud. Vrancea, cu circa 2 400 loc. Rezervaţie geologică (focuri nestinse sau "focurile vii") în suprafaţă de 12 ha, monument al naturii, constând în emanaţii de gaze ce ard în per-manenţă. Satele componente: Andreiaşu de Jos, Andreiaşu de Sus, Arşiţa, Fetig, Hotaru, Răchitaşu, Titila.Andreianov. Insule în Arhipelagul Aleutine (S.U.A.).Andrejevka. (andreievca). Localitate situată în Ucraina, în bazinul Doneţ, la SSV de oraşul Doneţk.Andrelândia. (andrelândia). Localitate în E Braziliei, la VSV de oraşul Belo Horizonte.Andreville. (endrevil). Localitate în SE Canadei, la estuarul Sf. Laurenţiu, la NE de oraşul Québec.Andrews. (endriu). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de oraşul Asheville.Andria. Localitate în SE Italiei peninsulare, la NV de oraşul Bari.Andricena. Localitate în partea central-ves-tică a Peloponezului (Grecia).Andrid. Comună în jud. Satu Mare, având aproximativ 3 000 loc. Satele componente: Andrid, Dindeşti, Irina.Andrieşeni. Comună în jud. Iaşi, cu aproxi-mativ 5 000 loc. Satele componente: An-drieşeni, Buhăeni, Drăgăneşti, Fântânele, Glăvăneşti, Iepureni, Spineni.

54

Andrijevica. (andrii ieviţa). Localitate în S Muntenegrului, pe râul Lim.Andringitra. Vârf (2 658 m) în Madagascar, în partea de SE a insulei.Androka. Localitate în SV Madagascarului, pe ţărmul strâmtorii Mozambic.Andros. 1. Insulă grecească în Marea Egee (Arhipelagul Cicladelor). Suprafaţa 405 kmp şi peste 20 000 loc. Localitatea principală poartă aceeaşi denumire. 2. Cea mai mare in-sulă a Arhipelagului Bahamas. Suprafaţa 4 200 kmp. Circa 8 300 loc.Androscoggin. (endroscoghin). Râu (252,7 km) în NE S.U.A. (cu vărsare în Golful Maine din Oceanul Atlantic), la SE de oraşul Lewiston şi la NE de oraşul Portland.Androth. (andros). Insulă în Arhipelagul Laccadive (astăzi Lakshadweep) aparţinând de India din Marea Arabiei.Andrusovo. Localitate în Federaţia Rusă, la S de Smolensk. Important din punct de vedere istoric.Andrychów. (andriciov). Localitate industri-ală în Silezia poloneză, la E de Bielsko-Biala.Ands-fjord. (ands fiord). Fiord în NV Norvegiei, în regiunea insulelor Vesterålen.Andujar. (anduar). Localitate în S Spaniei, pe fluviul Guadalquivir, la E de Cordoba.Andul. Localitate situată lângă oraşul Cal-cutta (India).Andulo. Localitate în centrul Angolei.Anegada. 1. Insulă în Antile, la E de insula Puerto Rico, posesiune a Marii Britanii. 2. Strâmtoare între insula Anegada (la NV) şi Sombrero (la SE) din arhipelagul Antilele Mici. 3. Golf al Oceanului Atlantic, situat în E Argentinei, la S de golful Bahia Blanca, în regiunea de vărsare în ocean a râului Rio Colorado.Anehó (Anecho). Localitate în statul Togo (Africa), pe ţărmul Golfului Guineea, la E de capitală, Lomé.Aneityum (Anatom). v. Anatom.Añelo. (anielo). Localitate în partea central-estică a Argentinei, pe râul Neuquén (afluent al lui Rio Negro), la NV de oraşul Neuquén.Anemomilos. Cap în S insulei Creta (Gre-cia).Aneto, Pico de. Cel mai înalt vârf (3 404 m) din Munţii Pirinei (Spania), în masivul granitic Maladetta.Anfeng. Localitate în E Chinei, la NV de oraşul Sanghai.

Anfo. Localitate în N Italiei, pe ţărmul lacu-lui Idro, la V de lacul Garda.Angamos. Cap în NV statului Chile, la NV de oraşul Antofagasta.Angara. Râu în Federaţia Rusă, în Siberia, cu lungimea de 1 779 km (suprafaţa circa 1 060 000 kmp). Izvorăşte din Lacul Baikal şi se varsă în Enisei. Afluenţii principali sunt Ilim, Irkut, Oka, Kova. Este navigabil între Irkutsk şi Bratsk şi între Boguceansk şi văr-sare (320 km). Are mari hidrocentrale (Irkutsk-660 MW, Bratsk-4 500 MW, Ust-Il-imsk-4 300 MW).Angareb. Râu în NV Etiopiei şi în E Sudan-ului, afluent al râului Atbara.Angarsk. Oraş în Federaţia Rusă, în Siberia, pe Angara. Circa 270 000 loc.Angaur. Insulă din cadrul arhipelagului Palau (S.U.A.) din Oceanul Pacific.Ängby. (engbii). Localitate lângă Stockholm (Suedia).Ånge. (onghe). Localitate în centrul Suediei, la SE de lacul Storsjön şi la NV de oraşul Sundsvall.Angel (Salto de Angel). (anhgel). Cascada cu cea mai înaltă cădere de apă din lume (979 m; după alte date 1 018 m). Situată pe platoul Auyán-tepui (Podişul Guyanelor), în SE Venezuelei. Este formată de Rio de Car-rao, afluent al lui Rio Caroni (bazinul Orinoco).Angela. (engelă). Localitate aflată în S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone, la NE de oraşul Billings.Angelau. Insulă coraligenă din arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Angel de la Guarda. (anghel de la guarda). Insulă (Mexic) în Golful California, la E de Peninsula California. Are suprafaţa de 25,8 kmp.Angeles. (angheles). Oraş în Filipine (insula Luzon), la N de Manilla, cu circa 190 000 loc.Angel Etcheverry. (anghel etceverii). Lo-calitate în Argentina, situată la SV de oraşul La Plata.Angelholm. (anghelholm). Localitate situată în Suedia, la strâmtoarea Kattegat.Angelniemi. (anghelniemii). Localitate în SV Finlandei, în NE insulei Perniö, la SE de oraşul Turku.Anger. (angher). 1. Localitate în SE Aus-triei, pe râul Feistritz, la NE de oraşul Graz. 2. Râu în Germania, în regiunea Ruhr, aflu-

55

ent al Rinului. Trece prin oraşul Ratingen. 3. Cartier al oraşului Leipzig (Germania).Angera. Localitate în Italia, pe ţărmul SE al lacului Maggiore.Ångerman (Ångermanälven). (ongherman, onghermanelven). Fluviu în partea central-nordică a Suediei. Izvorăşte din Alpii Scan-dinaviei şi se varsă în Golful Botnic. Lungimea este de circa 450 km (31 900 kmp suprafaţa bazinului), din care 100 km naviga-bili.Angermund. (anghermund). Localitate în NV Germaniei, în regiunea Ruhr, la NV de oraşul Düsseldorf.Angermünde. (anghermiunde). Localitate în NE Germaniei, aproape de graniţa cu Polo-nia, la NE de oraşele Berlin şi Eberswalde.Angern. (anghern). Localitate în NE Aus-triei, la graniţa cu Slovacia, pe râul Morava.Angers. (ănje). Oraş în V Franţei (Anjou), pe Mayenne, afluent al fluviului Loire. Circa 200 000 loc.Angerville. (anjervil). Localitate în Franţa, la SV de capitala ţării, Paris.Angervilliers. (anjervilier). Localitate în apropierea capitalei Franţei, Paris.Ängesön. (engheseon). Insulă (Suedia) în NV Golfului Botnic, în grupul Kvarken de Nord.Anghagobe. (angagobe). Localitate situată în E Madagascarului, pe ţărmul Oceanului Indian.Anghiari. (anghiarii). Localitate în N Italiei peninsulare, pe râul Tevere, la NE de oraşul Arezzo.Angicos. (anghicos). Localitate în NE Braziliei, la VNV de oraşul Natal.Angke. 1. Râu ce curge la V de capitala stat-ului Indonezia, Jakarta. 2. Cartier al oraşului Jakarta (Indonezia).Angkor. Localitate în Cambodgea, veche capitală a Imperiului khmer omonim (sec. IX-XV). Remarcabile vestigii de artă khmeră.Anglés. Centru de exploatare a plumbului situat în NE Spaniei, aproape de graniţa cu Franţa.Anglesey. (englesii). 1. Insulă britanică în Marea Irlandei, în apropierea Ţării Galilor. Suprafaţa 715 kmp şi peste 60 000 loc. 2. Regiune în NV Angliei, în insula cu acelaşi nume. Centrul este oraşul Llangefni.Angleton. (engletăn). Localitate în S.U.A. (Texas), aproape de ţărmul Golfului Mexic,

la S de oraşul Houston şi la SV de Galve-ston.Angleur. (angleor). Localitate în Belgia, pe râul Ourthe, la SE de oraşul Liège.Anglia (England). (enlănd). Denumire a părţii din Marea Britanie cuprinsă între Scoţia şi Ţara Galilor (Wales). Suprafaţa 130 400 kmp şi circa 50 milioane loc. Oraşul principal este Londra (London).Angliers. (englier). Localitate în Canada, la NE de lacul Timiskaming (Ontario), la NE de oraşul Sudbury.Angmagssalik. Localitate în SE Groenlan-dei, la Oceanul Atlantic.Ango. Localitate în NE R.D. Congo, pe râul Uele, la NE de oraşul Kisangani.Angoche. (angoci). Insulă pe ţărmul de NE al Mozambicului, la NE de gura de vărsare al râului Ligonha şi la SE de oraşul Nampula.Angol. Localitate în partea central-sudică a statului Chile, la SE de oraşul Conceptión.Angola. 1. Republica Populară Angola. Stat în partea central-sudică a Africii, cu largă ieşire la Oceanul Atlantic. Suprafaţa 1,25 milioane kmp şi circa 10 milioane loc. Capitala Luanda. 2. (engolă). Localitate în S.U.A. (Indiana), la NE de oraşul Fort Wayne.Angolei, Bazin. Bazin oceanic în Oceanul Atlantic, pe ţărmul V al Africii.Angolo. Localitate în N Italiei, pe râul Oglio, la N de oraşul Brescia.Angora. Vechea denumire a oraşului Ankara (Turcia).Angostura. 1. Localitate în Mexic, în NV ţării, aproape de ţărmul Golfului California, la NV de oraşul Culiacán. 2. Cascade în Co-lumbia, pe un afluent al râului Guaviare, Prima, şi pe râul Guaviare, a Doua.Angouleme. (angulem). Oraş în V Franţei, pe râul Charente, la E de Cognac.Angoulement. (egulemen). Oraş în V Franţei (Angoumois). Circa 105 000 loc.Angoumois. (angumoa). Regiune adminis-trativă (departament) în VSV Franţei, cu cen-trul Angouleme.Angra do Heroismo. (angra du eroismu). Localitate principală în insula Terceira (Azore-Portugalia) din Oceanul Atlantic.Angrapa. Râu în NE Poloniei şi în enclava rusă Kaliningrad, afluent al râului Pregolja.Angras Juntas. (angras huntas). Localitate în SV Namibiei, pe ţărmul Oceanului At-

56

lantic, la N de gura de vărsare a fluviului Or-ange în ocean, la SV de localitatea Aus.Angren. Localitate minieră (cărbune brun) lângă Almalîk (Uzbekistan).Anguilla. (anghila). 1. Insulă vulcanică în Antilele Mici, în Marea Caraibilor, la E de insula Puerto Rico. Suprafaţa 96 kmp şi circa 7 000 loc. Centrul administrativ este The Valley. A fost descoperită de Columb în anul 1493. Este un teritoriu autonom administrat de Marea Britanie. 2. Insule coraligene cubaneze, situate în N Cubei.Angul. Localitate în E Indiei, la NV de oraşul Calcutta.Anguran. Localitate în SSE Iranului, la SE de oraşul Bandar Abbas.Angus. Regiune în E Scoţiei, cu centrul la Forfar.Angyalföld. (ongidialfeold). Localitate lângă Budapesta (Ungaria).Angyalháza. (ongidolhazo). Localitate în Ungaria (Hajdú-Bihar), la V de oraşul De-brecen.Anhée. (anee). Localitate în S Belgiei, pe râul Lesse (afluent al râului Meuse), la S de oraşul Namur.Anholt. Insulă (Danemarca) situată în strâm-toarea Kattegat, la N de insula daneză princi-pală Sjaelland.Anhszi. (ansi). Localitate în NNV Chinei, la NV de oraşul Jümen.Anhui. Provincie în E Chinei, pe cursul infe-rior al fluviului Yangtze. Suprafaţa 139 900 kmp şi circa 55 milioane loc. Centrul admin-istrativ este Hefel. Este centru industrial.Aniche. (aniş). Localitate în NE Franţei, în-tre oraşele Douai (la V) şi Denain (la E).Anicuns. Localitate în Brazilia, la SV de capitala Brasilia.Aniene. Râu, afluent al fluviului Tibru la Roma.Anif. Localitate la S de oraşul Salzburg (Austria).Anin. Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Anina. 1. Munţii Aninei. Masiv muntos calcaros în Munţii Banatului, între văile Caraşului la N şi Nerei la S. Apar forme carstice specifice: lapiezuri, doline, uvale, chei, izbucuri, peşteri etc. Vârful maxim este de 1 160 m (vf. Leordiş). Zăcăminte de huilă. La baza lor se găsesc oraşele Anina şi Oraviţa. 2. Oraş în jud. Caraş-Severin, cu circa 12 000 loc. A fost declarat oraş în anul

1952. Centru industrial. Satele componente: Steierdorf.Aninkya. (aninchia). Localitate în centrul Turciei asiatice.Aninoasa. 1. Oraş în jud. Hunedoara, în de-presiunea Petroşani, la poalele sud-estice ale Munţilor Retezat. Circa 5 000 loc. Declarat oraş în anul 1989. Centru al huilei. Cuprinde satul Iscroni. 2. Comună în jud. Argeş cu circa 3 600 loc. Satele componente: Ani-noasa, Broşteni, Slănic, Valea Siliştii. 3. Co-mună în jud. Dâmboviţa cu peste 6 000 loc. Este comună suburbană a municipiului Târ-govişte. Satele componente sunt: Aninoasa, Săteni, Viforâta. 4. Comună în jud. Gorj, cu peste 4 800 loc. Satele componente: Ani-noasa, Bobaia, Costeşti, Groşerea, Sterpoaia.Aniva. Cap în SE insulei Sahalin (Rusia) din Oceanul Pacific.Aniwa. (eniuă). Insulă din arhipelagul Noile Hebride-Marea Britanie (Oceanul Pacific).Aniui. Râu în SE Siberiei (Rusia), afluent al fluviului Amur.Aniuiu Mare. Râu în Siberia (Rusia), aflu-ent al fluviului Kolîma.Aniuiu Mic. Râu în Siberia (Rusia), afluent al fluviului Kolîma.Aniusk. Localitate în NE Siberiei (Rusia), pe râul Aniuiu Mic.Anjang. (angiang). Oraş în NE Chinei, la SV de capitala ţării (Beijing), respectiv la SV de oraşul Hantan.Anjar. (angiar). Localitate în V Indiei, la VNV de oraşul Ahmedabad.Anjengo. (angengo). Localitate în SV Indiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la NV de oraşul Trivandrum.Anjer. (anger). Localitate în NV insulei Java (Indonezia), pe ţărmul strâmtorii Sunda.Anjero-Sudsensk. (aniero sudsensc). Oraş în Federaţia Rusă, la E de Tomsk, pe magis-trala Transsiberiană. Are circa 110 000 loc. Este principalul centru economic al bazinului carbonifer Kuzneţk.Anji. (angii). Oraş în E Chinei, pe stânga fluviului Huanghe, la V de oraşul Lojang.Anjou. (ănju). 1. Provincie istorică în V Franţei, pe cursul inferior al Loirei. Oraşul principal este Angers. 2. Insule care sunt mai cunoscute sub numele de Noua Siberie. 3. Munţi în Siberia, în partea de E.Anjouan. (anjuan). Insulă (230,5 kmp) din Comore (Oceanul Indian).

57

Anjum. Localitate în NNE Olandei, pe ţăr-mul Mării Watt (Marea Nordului-Oceanul Atlantic), la NE de oraşul Leeurwarden.Ankang. Localitate în China, situată pe râul Han, afluent al fluviului Chang Jiang.Ankara. Capitala Turciei, situată în centrul Podişului Anatoliei, cu circa 2,5 milioane loc. Este capitală din anul 1923. S-a numit şi Angora.Ankara Çayi. (ancara ciaii). Râu (140 km) ce traversează capitala Turciei, Ankara.Ankaratra. Vârf (2 643 m) în munţii Mada-gascarului, în partea centrală a insulei.Ankarede. Localitate în NV Suediei, aproape de graniţa cu Norvegia, în regiunea de izvoare a râului Faxälven.Ankarsrum. Localitate situată în SE Suediei, aproape de Marea Baltică, la SE de oraşul Linköping.Ankazobe. Localitate situată în centrul in-sulei Madagascar, la NV de capitala Antana-narivo.Anker. (encăr). Râu în Anglia (Marea Bri-tanie), afluent al Trentului, la NE de Birm-ingham.Anklam. Localitate situată în NV Ger-maniei, pe râul Peene.Anklesvar. Localitate în V Indiei, la N de Mumbay (Bombay).Ankogel. (ancoghel). Vârf (3 246 m) în Alpii Austrieci, în Masivul Tauernul Mic.Ankoro. Localitate în SE R.D. Congo, la confluenţa râurilor Lualaba-Luvua.Ankuang. Localitate în NE Chinei, la NV de lacul Ciakanhu, la VSV de oraşul Harbin.Anlièr. (anlie). Localitate în SE Belgiei, la NV de oraşul Arlon.Anlinhu. Lac în NE Chinei, la NV de oraşele Beijing şi Kalgan (Zhangjiakou).Anlu. Localitate în ESE Chinei, la NV de oraşul Uhan (Wuhan).Anlung. Localitate situată în S Chinei, pe râul Hungsujho, la ESE de oraşul Kunming.Anma. Insulă (Coreea de Sud) situată în Marea Galbenă.Anmjan. (anmgian). Insulă (Coreea de Sud), în Marea Galbenă.Ann. 1. Cap geografic în E Antarcticii, la Oceanul Indian. 2. Cap în NE S.U.A., la Golful Maine (Oceanul Atlantic), la NE de oraşul Gloucester.Anna. 1. Localitate în S Rusiei europene, la SE de oraşul Voronej. 2. Anna-hegy. (ono hegi). Vârf (267 m) situat lângă Budapesta

(Ungaria). 3. Insule situate la SE de Filipine, la NNV de Noua Guinee şi la SV de insulele Palau. Aparţin de S.U.A.Annaba. 1. Oraş în NE Algeriei, port la Marea Mediterană. Are peste 300 000 loc. Vechiul nume Bône. 2. Cap în NE Algeriei, la Marea Mediterană.Annaberg. 1. Localitate în NE Austriei, la SV de Viena. 2. Localitate în partea centrală a Austriei, la SE de oraşul Salzburg.Annaberg-Buchholz. (anaberg buc holţ). Oraş în E Germaniei, la SE de oraşul Chem-nitz (fost Karl-Marx Stadt).Annaburg. Localitate în ENE Germaniei, la NE de oraşul Leipzig.An-Nafud. v. Nafud.An-Nahiya. Localitate în V Irakului, pe Eu-frat, la V de Bagdad.Annai. Localitate în SSV statului Guyana, pe râul Rupununi.An-Najaf. (an nagiaf). Oraş în partea cen-tral-sudică a Irakului, pe fluviul Eufrat, la SV de Bagdad.Annan. 1. Râu (80,5 km) în S Scoţiei, cu vărsare în Solway Firth, la localitatea cu ace-laşi nume. 2. Localitate pe ţărmul NE al gol-fului-estuar cu acelaşi nume din SV Scoţiei.Annam. 1. Denumire a Vietnamului în liter-atura europeană şi chineză în timpul dinastiei Nguyen (1802-1945). 2. Denumire a Vietna-mului Central între anii 1884 şi 1945.Annamită, Cordiliera. Munţi situaţi în E peninsulei Indochina.Annandale-on-Hudson. (enăndeil on hadsn). Localitate în S.U.A. (New York).Anna Paulowna. (ana paulovna). Localitate în NNV Olandei, la SV de oraşul Den Helder.Anna Pink. Golf în SV statului Chile, la S de insula Chile şi la N de peninsula Taitao, în zona insulelor Chonos.Annapolis. (enăpolis). Oraş în E S.U.A., centrul administrativ al statului Maryland. Are circa 70 000 loc.Annapurna. Numele a patru vârfuri din ma-sivul Himalaya (Nepal), şi anume: Anna-purna I (8 078 m), despărţit de vârful Dhaulagiri prin valea Kali Gandak; Anna-purna II (7 937 m); Annapurna III (7 577 m) şi Annapurna IV (7 524 m).Ann Arbor. (en abo). Oraş în N S.U.A. (Michigan), pe râul Huron, la V de Detroit. Are peste 260 000 loc.

58

An-Nasiriya. (an nasirii ia). Localitate în SSE Irakului, pe fluviul Eufrat, la SE de Bagdad.Annecy. (ănesi). 1. Oraş în E Franţei (Dauphiné), pe malul lacului omonim, la E de Lyon, având circa 115 000 loc. Centru turistic în Alpii Savoiei. 2. Lac în Alpii francezi.Annelöw. (aneleov). Localitate situată în SV Suediei, la NE de oraşul Malmö.Annemasse. (anemas). Localitate situată aproape de Lyon şi la N de Grenoble (Franţa).Anning. Centru al metalurgiei feroase în S Chinei, la SV de oraşul Kunming.Anniston. (enistăn). Oraş situat în S.U.A. (Alabama).Annobón. Denumirea până în anul 1973 a insulei Pagalu (18, 1 kmp suprafaţa).Annonay. (anone). Localitate industrială, la N de oraşul Lyon (Franţa).Annone. Lac (5, 7 kmp) în N Italiei, la SE de Lacul Como.Annopol. Localitate în SE Poloniei, pe Vis-tula, la SV de Lublin.Annot. (anno). Localitate în SE Franţei, la NE de oraşul Marseille şi la NV de oraşul Cannes.Annotto Bay. (anoto bei). Localitate în NE insulei Puerto Rico, situată pe ţărmul Mării Caraibilor.An-Nuhud. Localitate în SV Sudanului, în regiunea Kordofan.An-Numas. Localitate în SV Arabiei Sau-dite, la NNE de oraşul Abha.Annyenskii Most. Localitate în NV Rusiei europene, la SE de lacul Onega.Anoka. Localitate în S.U.A. (Minnesota), pe Mississippi, la NV de oraşele Minneapolis şi St. Paul.Anoma. Localitate în NE Sudanului, aproape de graniţa cu Etiopia, la NE de oraşul Kassala.Ano Poroia. Localitate în NV Greciei, aproape de graniţa cu Bulgaria, la NV de lacul Kerkinis.Anori. (anorii). Localitate în NV Braziliei, pe Amazon, la SV de oraşul Manaus.Anpei. Localitate situată în NNE Chinei, pe Huanghe, la V de oraşul Baotou.Anping. Localitate în ENE Chinei, pe râul Cujaho, la SV de Beijing.Anpo. Localitate chineză, în NE ţării, în peninsula Liaotung.

Anqing. (anching). Oraş situat în E Chinei (Anhui), port pe Yangtze. Circa 450 000 loc.Anrath. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, la SV de oraşul Duisburg.Ansan. v. Anshan.Ansariya Djebel. (ansariia dgebel). Lanţ muntos în Siria.Ansbach. (ansbac). Oraş în partea central-sudică a Germaniei, la SV de Nürnberg.Anschlag. (anşlag). Localitate în regiunea Ruhr (Germania), la SE de oraşul Wuppertal.Anseba. Râu în NV statului Eritreea.Anseküla. (ansechiula). Localitate în SV in-sulei Saaremaa (Estonia), aşezată în cadrul peninsulei Sorvemaa, pe ţărmul Mării Baltice.Anshan (Ansan). (anşan). Oraş în NE Chinei (Liaoning). Peste 1,3 milioane loc. Centru industrial (minereuri de fier).Anshu. (anşu). Oraş în Coreea (Heian).Anshun. (anşun). Oraş situat în S Chinei (Guizhou), la SV de Guiyang. Circa 220 000 loc.Ansnes. Localitate în N Norvegiei, pe ţărm, la SV de insula Sørøy.Anson. Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Brazos, la NE de oraşul Abilene.Ansongo. Localitate în E statului Mali, pe fluviul Niger, aproape de graniţa cu statul Niger.Ansprung. Localitate în Germania, la SE de oraşul Chemnitz, nu departe de graniţa cu Cehia.Ansted. (enstăd). Localitate situată în S.U.A. (Virginia de Vest), pe râul Kanawha, la SE de oraşul Charleston.Anston. (enstăn). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în partea sa central-estică, la SE de oraşul Sheffield.Anstruther. (enstrăser). Localitate în ESE Scoţiei, pe ţărmul Mării Baltice, la NE de oraşul Kircaldy.Ansun. Oraş în S Chinei, la SV de oraşul Kujjang.Anszöng. (anseong). Localitate în V Coreii de Sud, la SSE de capitala ţării.Ant. Localitate în SV jud. Bihor, situată pe Crişul Negru.Ant, Atol. Atol în Arhipelagul Caroline, lângă Insula vulcanică Ponape (Oceanul Pa-cific).Anta. 1. Oraş în NE Chinei, la NV de oraşul Harbin. 2. Localitate în SE Perului, la NV de oraşul Cuzco.

59

Antabamba. Localitate în SE Perului, pe râul Apurimac, la SV de oraşul Cuzco.Antagnod. (antaniod). Localitate în N Ital-iei, nu departe de graniţa cu Elveţia, la V de lacul Maggiore.Antakya. Oraş în S Turciei asiatice, situat în apropierea Golfului Iskenderun. Circa 110 000 loc. A fost fundat de greci, în secolul IV î.e.n., sub numele de Antiohia.Antalaha. Localitate în NE Madagascarului, pe ţărmul Oceanului Indian.Antalovci. (antalovţii). Localitate în Ucraina, în VSV ţării, la NE de oraşul Uj-gorod şi la NV de oraşul Mukacevo.Antalya. 1. Oraş în SV Turciei, port la Marea Mediterană, în golful cu acelaşi nume. Circa 265 000 loc. Vechiul nume a fost Adalia. 2. Golf în Marea Mediterană, pe ţăr-mul SV al Turciei.Antananarivo. Capitala statului Madagas-car, situată în centrul insulei Madagascar. Peste 1 milion loc.Antarctica. 1. Regiune polară în S Pământu-lui, care include Antarctida şi părţile de S ale Oceanului Pacific (Marea Ross, Marea Amundsen), Oceanului Atlantic (Marea Weddell) şi Oceanului Indian (Marea Davis). Limita o constituie zona de unire a apelor mai calde, nordice, cu cele reci, antarctice (48-60o lat. S); suprafaţa este de circa 52,5 milioane kmp. În Antarctica se includ şi arhipelagurile din apele preantarctice: Geor-gia de Sud, Sandwich de Sud, Orkney de Sud, Shetland de Sud ş.a. Clima este aspră, cu temperaturi scăzute, vânturi puternice (viteza maximă 75 m/s = 270 km/h, în Ker-guelen), furtuni de zăpadă şi ceţuri dese. Temperaturile medii oscilează între valorile 0oC (vara) şi -30o (iarna în insule). Precipi-taţiile sub formă de zăpadă cad în cantităţi mai mari pe ocean (800 mm/an) şi la ţărmul continentului (350 mm/an). În Antarctica se formează gheaţă marină şi de şelf şi aisber-guri. Fauna este săracă în specii, dar bogată ca număr de indivizi (balene, caşaloţi, foci, peşti, pinguini). Contribuţii importante la ex-plorarea Antarcticii au adus: Cook (1772-1775), Bellingshausen şi Lazarev (1820), Charcot (1910), Schackleton, Byrd ş.a. Tratatul cu privire la Antarctica (1959) din Washington prevede folosirea acestei regiuni numai în scopuri paşnice. 2. Peninsulă în Antarctica. Se mai numeşte Palmer.

Antarctida. Continent în emisfera sudică, cuprinzând partea centrală a regiunii polare, scăldat de apele oceanelor Pacfic, Atlantic şi Indian. Suprafaţa 13,97 milioane kmp. Con-tinentul este acoperit aproape în întregime de o calotă de gheaţă cu grosimea de 1 720 m (maxim 4 300 m) şi cu un volum de circa 24 milioane kmc, care reprezintă 85,3% din suprafaţă şi 87% din volumul gheţii de pe Pământ. La ţărm se formează aisberguri. Re-lieful are numeroase culmi înalte: Markham (4 530 m), Vinson (5 140 m), Kirkpatrick (4 530 m) etc. Vulcanismul este activ şi astăzi (vf. Erebus-3 794 m). Clima este polar-conti-nentală, cu excepţia litoralului. Temperatura medie anuală este de -50oC (iarna sub -70oC; minima absolută este de -89oC). Precipitaţiile sunt sub formă de zăpadă (300-400 mm/an pe ţărm şi 100-150 mm/an în interior). Pe litoral sunt vânturi puternice. În "oaze" apar muşchi, licheni, alge şi plante cu flori. Pe ţărmuri trăiesc foci, pinguini, pescăruşi.Antenor Navarro. (antenor navaru). Locali-tate în ENE Braziliei, pe râul Piranhas, la NV de oraşul Campina Grande.Antequera. (antechera). Localitate în S Spaniei, la N de Malaga.Anterselva. Localitate în NE Italiei, nu de-parte de graniţa cu Austria, la NE de oraşul Bolzano.Anteuil. (anteoi). Localitate în E Franţei, la NE de oraşul Besançon.Antey San André. Localitate în NNV Ital-iei, aproape de graniţa cu Elveţia, la NE de staţiunea Aosta şi la N de Torino.Anthony Lagoon. (entonii lagun). Locali-tate în N Australiei, la NV de mlaştinile Polygonum, la baza SV a Platoului Barkly.Antiatlas (Atlas Es-Sarhâr). Masiv muntos cristalin în S Marocului. Lungimea sa este de circa 600 km iar altitudinea maximă 3 304 m (Djebel Siroua). Conţine zăcăminte de cobalt, nichel şi aur.Antibes. (antibe). 1. Oraş în SE Franţei (Provence), pe Coasta de Azur, la SV de Nisa, port la Marea Mediterană. Circa 65 000 loc. Este staţiune balneară şi turistică. 2. Cap în SE Franţei, la NE de oraşul Cannes şi la SV de localitatea cu acelaşi nume.Anticosti. (enticostii). Insulă canadiană (7 881 kmp) în faţa estuarului Sf. Laurenţiu.Antiesen. (antiezăn). Râu în NNV Austriei, afluent al râului Inn (iar acesta al Dunării), amonte de oraşul german Passau.

60

Antiesenhofen. (antiezănhofen). Localitate în NNV Austriei, pe râul Antiesen, la graniţa cu Germania.Antifer. (antife). Cap în NNE Franţei, pe ţărmul Mării Mânecii, la NE de oraşul Le Havre.Antigo. (entigo). Oraş în S.U.A. (Wiscon-sin), la NE de oraşul Wausau.Antigua. 1. Localitate în partea central-su-dică a Guatemalei, la SV de capitala statului. 2. Localitate în centrul insulei Fuerteventura (Insulele Canare-Spania) din Atlantic.Antigua şi Barbuda. Stat în America Cen-trală insulară, format din insulele omonime şi insula Redonda din N Antilelor Mari (Marea Caraibilor). Suprafaţa este de 442 kmp şi peste 85 000 loc. Capitala este Saint John's.Antikira. Localitate situată în Grecia, la Golful Corint.Antilhue. (antilue). Localitate în S statului Chile, la E de oraşul Valdivia.Antile. 1. Insulele Antile. Arhipelag între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor, care constituie America Centrală insulară. Suprafaţa 222 000 kmp şi peste 30 milioane loc. La V se află Antilele Mari (Cuba, Haiti, Puerto Rico şi Jamaica), ce au 208 000 kmp. Antilele Mari împart Mediterana Americană în două bazine: Golful Mexic şi Marea Caraibilor. La E se găsesc Antilele Mici (14 000 kmp) dispuse sub forma unui arc, cele mai importante fiind: Virgine, St. Maarten, Barbuda, Antigua, Montserrat, Guadelupa, Dominica, Martinica, Sf. Lucia, Sf. Vin-cenţiu, Barbados, Grenada, Tobago şi Trinidad. În lungul coastelor Venezuelei se găsesc insulele Bonaire, Curaçao şi Aruba. Relieful Antilelor este foarte variat. În An-tilele Mici unele insule sunt tipic vulcanice (Montserrat, Guadelupa, Martinica), altele cu relief de cutare şi vulcanic (Dominica, Sf. Lucia, Sf. Vincenţiu, Grenada), iar altele sunt sedimentare (St. Maarten). Clima este tropical-maritimă. 2. Curentul Antilelor. Curent cald în Oceanul Atlantic (NE An-tilelor Mari), care scaldă Arhipelagul Ba-hamas. Viteza este de 1-1,5 km/h. Temper-atura apei 25-28oC iar salinitatea 36-37‰. 3. Marea Antilelor. v. Caraibilor, Marea.Antilelor, Marea de Sud. v. Marea Scoţiei.Antilele Olandeze. Grup de cinci insule din Antilele Mici (Curaçao, Bonaire, Sint Maarten, Saint Eustatius şi Saba) în bazinul

sudic şi estic al Mării Caraibilor. Suprafaţa este 800 kmp şi aproape 200 000 loc. Cen-trul administrativ este la Willemstadt (în in-sula Curaçao). Relieful este muntos iar clima este subecuatorială umedă; vegetaţia este luxuriantă. Din anul 1954 are statutul de teri-toriu nemetropolitan al Olandei.Antiliban (Jebel Esh Sharqi) (gebel eş şarchii). Masiv muntos grezos între Siria şi Liban, lung de 150 km. Altitudinea maximă atinge 2 814 m, în Muntele Hermon (Jebel esh Sheikh). Pantele sale sunt acoperite cu păduri de stejari sempervirescenţi (veşnic verzi).Antilla. (antilia). 1. Localitate în N Argen-tinei, la NE de oraşul San Miguel de Tu-cuman. 2. Oraş în SE Cubei, la NNV de oraşul Santiago de Cuba şi la SE de oraşul Holuin.Antioch. (entioci). Localitate aflată în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan, la SV de oraşul Milwaukee.Antioche. (antioş). Strâmtoare în V Franţei, la Golful Biscaya (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul La Rochelle, între insulele Ré (la N) şi Oléron (la S).Antiohia. v. Antakya.Antiope. Insulă recifală situată în Oceanul Pacific, la NE de insulele Tonga şi la SV de insulele Samoa Americană. Aparţine de arhipelagul Cook (Noua Zeelandă).Antioquia. (antiochia). 1. Departament în VNV Columbiei. 2. Localitate în VNV Columbiei, pe râul Cauca (afluent al fluviu-lui Magdalena), la NV de oraşul Medelin.Antipozilor, Insule. Insule situate în Baz-inul Pacificului de Sud, la V de Noua Zee-landă.Antisana. Vulcan (5 705 m) în Anzii cen-tral-nordici (Cordiliera Oriental), în N Ecuadorului, la SE de Quito.Ántissa. Localitate în NV insulei Lesvos (Grecia) din Marea Egee.Antitaurus. Lanţ muntos (cu altitudinea maximă în Erclyas Dag-3 917 m) în Turcia asiatică, situat de-a lungul ţărmului Mării Mediterane, alcătuit din roci sedimentare, format din două culmi paralele: Tahtali Daglari (cu Bey Dag-3 054 m) şi Binboga Dag (2 830 m). Pantele nordice au o vege-taţie de stepă, iar cele sudice sunt acoperite cu păduri subtropicale.

61

Antjol. (antgiol). 1. Cartier în capitala In-doneziei, Jakarta. 2. Canal ce traversează capitala Jakarta (Indonezia).Antlers. (entlărs). Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), la NE de oraşul Dallas.Antofagasta. Oraş în Chile, port la Oceanul Pacific. Peste 200 000 loc. Este port de tranzit pentru Bolivia, de care este legat printr-o cale ferată.Antofagasta de la Sierra. Localitate în NV Argentinei, la NV de oraşul San Miguel de Tucuman.Antofalla. (antofalia). Vulcan în Anzii su-dici (Puna de Atacama), în NV Argentinei, în apropierea frontierei cu Chile. Altitudinea 6 370 m. Este cel mai înalt vulcan activ de pe glob.Antoing. (antoan). Localitate în SV Belgiei, pe râul Scarpe (afluent al lui Schelde), la SE de oraşul Tournai, nu departe de graniţa cu Franţa.Antongil. (antonghil). Golf pe ţărmul NE al Madagascarului (Oceanul Indian).Antonibé. (antonibe). Localitate situată în NV Madagascarului, la NE de oraşul Ma-junga (Mahajanga), pe ţărmul Oceanului In-dian.António Enes. Localitate în ENE Mozam-bicului, pe ţărmul strâmtorii Mozambic, la SE de oraşul Nampula.Antônio Inácio. (antoniu inaţiu). Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Belo Hori-zonte, pe Rio Grande.Antônio João. (antoniu gioao). Localitate în SV Braziliei, la graniţa cu Paraguay, la jumătatea distanţei dintre fluviile Parana şi Paraguay.Antonito. (entonită). Localitate în S.U.A. (Colorado), pe Rio Grande, la SV de oraşul Denver.Antonovka. Localitate în Ucraina, la SV de oraşul Balta.Antony. (antonii). Localitate situată la S de Paris, pe râul Bièvre.Antracit. Oraş în Ucraina, la SV de oraşul Voroşilovgrad, în regiunea Doneţk.Antrim. (entrim). 1. Comitat în NE Irlandei de Nord (Marea Britanie), în zona Belfast. 2. Munţi în NE Irlandei de Nord (vf. Trostan-554 m). 3. Localitate în NE Irlandei de Nord (Ulster), la NV de oraşul Belfast, pe ţărmul lacului Neagh.

Antrodoco. Localitate găsită în centrul Ital-iei peninsulare, la SE de oraşul Terni, pe râul Nera.Antronopiana. Localitate în NNV Italiei, la NV de lacul Maggiore.Antsalova. Localitate în V Madagascarului, aproape de ţărmul strâmtorii Mozambic, la V de Antananarivo.Antsirabe. Localitate în NE insulei Mada-gascar, pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Antsiranana.Antsirabé. Oraş în centrul Madagascarului, la poalele Munţilor Ankaratra, la SV de An-tananarivo, cu circa 150 000 loc. Deţine izvoare minerale.Antsiranana. Oraş în NE Madagascarului, port la Oceanul Indian, având peste 100 000 loc. Vechiul nume a fost Diégo Suarez.Antsohiby. Localitate în NV Madagascaru-lui.Anttola. Localitate în Finlanda, la N de lacul Saimaa.Antu. Localitate în NE Chinei, la SE de oraşul Tasitou şi la NV de oraşul Jencsisi.An Tuco. Localitate în Vietnam, la SSV de oraşul Da Nang şi la NV de oraşul Qui Nhon.Antung. 1. Oraş situat în NE Chinei, în E peninsulei Liaotung, la estuarul râului Am-nok. 2. Localitate în China, în SE peninsulei Liaotung, la SV de oraşul Antung.Antwerpen (Anvers). (antverpen, anver). 1. Oraş în N Belgiei, mare port maritim la estu-arul fluviului Schelde. Peste 1,1 milioane loc. Este principalul centru economic al Bel-giei. 2. Provincie în Belgia.Antykiythira. Insulă grecească situată la NV de Insula Creta.An Uaimh. Localitate în NE Irlandei, la NV de oraşul Dublin.Anucino. Localitate în SE Siberiei (Rusia), la NE de oraşul Vladivostok.Anundsjö. (anundsieo). Localitate situată în E Suediei, la SV de oraşul Umea.Anupgarh. Localitate în NV Indiei, la graniţa cu Pakistanul, în Deşertul Thar.Anuradhapura. Oraş aflat în N statului Sri Lanka, reşedinţă provincială, cu circa 40 000 loc. A fost fundat în secolul V î.e.n.Anvers. (anver). 1. Denumirea valonă a oraşului belgian Antwerpen (v.). 2. Insulă situată în Antarctida, la V de Peninsula Gra-ham (Antarctica).Anwadhiba. v. Nouadhiba.

62

Anxi. (anşii). Localitate în China, în partea central-nordică, aproape de graniţa cu Mon-golia, la S de Munţii Pej.Anyang. Oraş în E Chinei (Henan), cu circa 550 000 loc. Veche capitală a dinastiei Shang (Yin).Anyikovo. (aniicovo). Localitate în NNE Rusiei europene, la NE de oraşul Vologda.Anyiva. (aniiva). Cap geografic în SE in-sulei Sahalin (Rusia).Anyuan. (aniuan). Localitate minieră (wol-fram) în SE Chinei, la N de Guangzou (Can-ton).Anza. Localitate în NV Columbiei, pe râul Cauca, la NV de oraşul Medelin.Anzegem. (anzeghem). Localitate găsită în NV Belgiei, la SV de oraşul Gent.Anzi (Cordiliera andină). Sistem muntos de-a lungul coastelor nordice şi vestice ale Americii de Sud pe circa 9 000 km (cel mai lung de pe glob). Culmile sunt paralele cu ţărmul, formate în trei faze orogenice, care închid între ele podişuri vulcanice înalte (3 500-4 500 m), numite "puna". Numeroase fracturi au generat horsturi şi grabene şi au favorizat vulcanismul. Relieful este tipic alpin: glaciaţie actuală dar şi urme ale glaciaţiunii cuaternare. De la N la S se evi-denţiază trei sectoare: Anzii Nordici (de la Golful Darién şi până la 4o lat. S) care au lăţimea cea mai mică (150 km) iar alti-tudinea maximă este de 6 272 m (vulcanul Chimborazo); Anzii Centrali (cuprinşi între 4o şi 28o lat. S), ale căror cordiliere închid în-tre ele Podişul Peruvian (Altiplano de Perú) şi respectiv Podişul Bolivian (Altiplano Bo-liviano), cu peste 6 000 m. Lăţimea este maximă în Bolivia (650 km); Anzii Sudici (cuprinşi între 28o lat. S şi Capul Horn), cu lăţimea medie de 175-200 km. Altitudinea maximă este de 6 959 m (vf. Aconcagua).Anzin. (anzen). Localitate în NE Franţei, aproape de Lille.Anzio. Oraş în V Italiei centrale (Latium), port la Marea Tireniană, la SE de Roma; are circa 30 000 loc.Anzoátegui. (ansoateghii). Stat în N Venezuelei, pe coasta Oceanului Atlantic, cu circa 900 000 loc. Se extinde pe 43,3 mii kmp. Centrul administrativ este Barcelona. Centru al petrolului.Anju. (aniu). Insule din grupul Noua Siberie (Rusia) din Oceanul Arctic.

Aoba. Insulă din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu) din Oceanul Pacific.Aoga. Insulă aparţinând de Japonia, la SE de Insula Honshu (Insulele Izu Sichite), în Oceanul Pacific.Aohanci. Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Csincsou şi la VNV de oraşul Shenyang.Aoiz. Localitate în NE Spaniei, la ESE de oraşul Pamplona.Aojiri. (aogirii). Oraş în NE Coreei de Nord, la graniţa cu China, la NV de oraşul Unggi.Aokal. Localitate în VNV Afganistanului, pe râul Harut, la SSV de oraşul Herat.Aomen. 1. Oraş, centru administrativ al teri-toriului omonim, port la Marea Chinei de Sud, cu circa 450 000 loc. Se mai numeşte Santo Nome de Deus de Macau. 2. Teritoriu chinez administrat până în 1999 de Portu-galia. Cuprinde peninsula cu acelaşi nume de pe coasta de SE a Chinei, la vărsarea lui Sikiang, şi insulele Taipa şi Coloane. Suprafaţa este de 16,9 mii kmp şi circa 500 000 loc.Aomori. (aomorii). Oraş situat în Japonia (Honshú), port în Golful Mutsu. Circa 300 000 loc. Este legat prin intermediul feribotu-lui cu portul Hakodate din Insula Hokkaido. Este port pescăresc.Aonach Urmhumban, Nenagh Aopei. v. Nenagh.Aosta. Oraş în NV Italiei, centru administra-tiv al regiunii Valle d'Aosta. Circa 40 000 loc. Centru industrial.Aoto. Cartier al capitalei Japoniei, Tokyo.Aoudéras. Localitate în partea central-ves-tică a Nigeriei.Aouïnet Legraa. Localitate şi oază în VSV Algeriei, aproape de graniţa cu Mauritania.Aouk. Râu în Africa, afluent al fluviului Charri. Formează graniţa dintre statele Africa Centrală şi Ciad.Aoulet Arab. (ulet arab). Localitate în partea central-sudică a Algeriei.Aozou. (ozu). Localitate în N Ciadului.Apa. Comună în jud. Satu Mare, în lunca Someşului, cu circa 3 300 loc. Are bal-astieră. Satele componente sunt: Apa, Lunca Apei, Someşeni.Apá. Râu (201 km) afluent al fluviului Paraguay, situat la graniţa dintre statele Brazilia şi Paraguay.

63

Apácatorna. (opaţo torna). Localitate în Ungaria (Veszprém), pe râul Torna, la NV de lacul Balaton şi la SV de oraşul Pápa.Apace. (apace). Localitate în NE Sloveniei, la graniţa cu Austria, pe râul Mura, la NE de oraşul Maribor.Apach. (apaş). Localitate în ENE Franţei, la graniţa cu statele Luxemburg şi Germania, pe râul Mosell.Apagy. (opogi). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la ENE de oraşul Nyíregyháza.Apahida. Comună în jud. Cluj, pe Someşul Mic, având aproximativ 7 200 loc. Aici se exploatează tufuri dacitice, balast şi nisipuri. Atestată documentar în anul 1263. Satele componente: Apahida, Bodrog, Câmpeneşti, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoară, Sub Coastă.Apaj. (opoi). Localitate în Ungaria (Pest), la E de Dunăre, la NE de oraşul Dunaújváros.Apalachee (Apalaci). (epeleci). Golf al Gol-fului Mexic, situat în SE S.U.A., între delta râului Apalachicola (la V) şi peninsula Flor-ida (la E).Apalachicola. (epeleci cola). 1. Râu (144,8 km) în SE S.U.A., format din confluenţa râurilor Chattahochee şi Flint. Se varsă în Golful Mexic printr-o deltă. 2. Localitate sit-uată în SE S.U.A. (Florida), în insula St. George, insulă situată la SE de delta râului Apalachicola.Apaporis. Râu în Columbia, afluent al râu-lui Japura (Brazilia), care este, la rându-i, afluent al Amazonului.Aparhant. (oporhont). Localitate în Ungaria (Tolna), la V de oraşul Szekszárd.Aparri. (aparii). Localitate în N Filipinelor, la strâmtoarea Luzon.Apataki. (apatachii). Insulă coraligenă din arhipelagul Polinezia Franceză din Oceanul Pacific.Apátfalva. (opatfolvo). Localitate în SE Un-gariei (Csongrád), la SE de oraşele Szeged şi Makó, pe râul Mureş, la graniţa cu România.Apatin. Localitate de graniţă între Serbia (căreia îi aparţine) şi Croaţia. Este situată pe Dunăre.Apátistvánfalva. (opat iştvan folvo). Locali-tate în V Ungariei (Vas), la SE de oraşul Szentgothárd.Apatiu. Sat în comuna Chiochiş, jud. Bistriţa-Năsăud. Localitate istorică (o luptă

în timpul răscoalei de la Bobâlna 1437-1438).Apát-kúti-patak. (opat cutii potoc). Râu în N Ungariei, afluent al Dunării la Visegrád.Apatovac. (apatovaţ). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Križevci şi la V de oraşul Koprivnica.Apátvarasd. (opatvoroşd). Localitate în Un-garia (Baranya), la NE de oraşul Pécs.Apatyti (Apatyiti). (apatitii). Localitate în peninsula Kola (Rusia).Apatzingán. Localitate în SSV Mexicului, la SE de oraşul Guadalajara.Apaţa. Comună în jud. Braşov, în lunca Oltului, cu circa 2 800 loc. Satele compo-nente: Apaţa.Apauwor. (apauor). Localitate în N insulei Noua Guinee, în cadrul Irianului de Vest (In-donezia).Apc. (opţ). Localitate în Ungaria (Heves), la N de oraşul Hatvan.Ape. Localitate în NE Letoniei, la NE de oraşul Riga, la graniţa cu Estonia.Apeldoorn. (apeldorn). Oraş în centrul Olandei (Gelderland) cu circa 150 000 loc. Centru industrial. În apropierea sa (Loo) este reşedinţa de vară a familiei regale.Apele Vii. Comună în jud. Dolj, cu peste 2 600 loc. Este centru viticol. Satele compo-nente: Apele Vii.Apenini (Appennino). Sistem muntos care se întinde de-a lungul peninsulei Italice pe 1 190 km, alcătuit din roci calcaroase, granitice, argiloase. Altitudinea medie este de 1 200-2 000 m iar cea maximă 2 914 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d'Italia-Abruzzi). Se practică exploatarea de bauxită, blendă, marmură. Munţii au păşuni şi se înregistrează fenomene de degradare a solului datorită despăduririlor intense.Apeninică, Peninsula. v. Italică, Peninsula.Aperé. Localitate în NE Braziliei, pe râul Paru (afluent al Amazonului), la NV de lo-calitatea Almeirim.Apetlon. Localitate în NE Austriei, la E de lacul Nieusiedl, la graniţa cu Ungaria.Apex. (epăs). Localitate în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de oraşul Raleigh şi la SE de oraşul Durham.Api. (apii). Vârf (7 132 m) în Himalaya, în NV Nepalului.Apia. Capitala statului Samoa (din 1962), pe insula Upolu. Circa 35 000 loc. Are staţiune vulcanologică şi meteorologică.

64

Apinajé. (apinahe). Localitate în ENE Braziliei, pe râul Tocantins, la N de Brasilia.Apizaco. Localitate în Mexic, la SE de capi-tala ţării.Aplerbeck. Oraş în Germania (regiunea Ruhr), la SE de oraşul Dortmund.Apo. Vulcan activ în SE insulei Mindanao (Filipine), cel mai înalt vârf al ţării (2 965 m). Ultima erupţie a fost în anul 1955 (astăzi este în stadiul de solfatare). Adăposteşte un parc naţional din 1936 cu suprafaţa de 769 kmp.Apodi. (apodii). Localitate în ENE Braziliei, la SV de oraşul Mossoró şi la SE de oraşul Fortaleza.Apold. 1. Zonă depresionară în SV Podişu-lui Transilvaniei, pe cursul superior al Se-caşului. 2. Comună în jud. Mureş cu circa 2 700 loc. Are o cetate sătească cu biserică (1504). Satele componente: Apold, Daia, Şaeş, Vulcan.Apolda. Oraş în partea central-estică a Ger-maniei, pe râul Saale, la NE de oraşul Weimar şi la SV de Leipzig.Apoldu de Jos. Comună în jud. Sibiu cu circa 1 700 loc. Are o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea. Satele componente sunt: Apoldu de Jos, Sângătin.Apolo. Localitate în Bolivia, în NV ţării, la NV de La Paz.Apomaoro. Localitate în V insulei Tahiti (Polinezia Franceză-Oceanul Pacific), situată pe ţărm oceanic.Apon. Râu în NV Venezuelei, cu izvoarele în Sierra de Perija şi cu vărsare în Golful Maracaibo.Aporé. Râu (1 580 km) în VSV Braziliei, afluent al fluviului Parana.Aporema. Localitate în NE Braziliei, pe râul Araguari, la NE de oraşul Macapá.Áporka. (aporco). Localitate în Ungaria, la E de Dunăre, la SV de Budapesta.Aporliget. (oporlighet). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe râul Bódvaj, la graniţa cu România (la NV de oraşul Carei).Apostag. (opoştog). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Dunaújváros.Apostle. (epostl). Insule situate în SV lacu-lui Superior, la NE de oraşul Duluth. Aparţin de S.U.A.Apostolache. Comună în jud. Prahova cu circa 2 900 loc. Se exploatează ţiţei; are un muzeu sătesc şi o mănăstire. Satele compo-

nente sunt: Apostolache, Buzota, Mârlogea, Udreşti, Valea Cricovului.Apóstoles. Localitate în NE Argentinei, la SE de oraşul Posadas, între fluviile Parana (la V) şi Uruguay (la E).Apostolovo. Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Krivoi Rog şi la V de lacul de acumu-lare Kahovka de pe Nipru.Apoteri. (apoterii). Localitate în partea cen-tral-sudică a Guyanei, pe râul Essequibo.Appalachi (apalaşi) (Appalachian Moun-tains). (apalaşian mauntinz). Sistem muntos caledonian în E S.U.A. şi Canadei, paralel cu ţărmul Oceanului Atlantic, întins pe 2 600 km. Alcătuiţi din roci cristaline, au fost put-ernic peneplenizaţi, apoi eroziunea a fost re-activată prin înălţare. Constituie un tip aparte de relief (relieful appalachian). Altitudinea medie este de circa 1 000 m dar cea maximă ajunge la 2 307 m (vf. Michell). Conţine fier, cărbune, petrol, cupru, zinc, argint.Appalachia. (epelăşiă). Localitate în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Johnson City (Tennessee).Äppelbo. (epelbo). Localitate în partea cen-tral-sud-vestică a Suediei, pe râul Vester-delälven, la V de oraşul Borlänge.Appelsga. Localitate în NE Olandei, la SV de oraşul Assen.Appeltern. Localitate în partea central-su-dică a Olandei, pe râul Maas, la V de oraşul Nijmegen şi la SV de oraşul Arnhem.Appelviken. Cartier al capitalei Suediei.Appenini. v. Apenini.Appenzell. (apănţel). Oraş în NV Elveţiei, centru administrativ al semicantonului Ap-penzell Innerhoden. Are circa 5 000 loc.Appenzell Ausserrhoden (Ausser-Rho-den). (apănţel ausarodan). Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 243,5 kmp şi circa 50 000 loc. Centrul administrativ este Herisau.Appenzell Innerrhoden (Inner-Rhoden). (apănţel inerrodăn). Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 172,4 kmp şi circa 15 000 loc. Centrul administrativ este Ap-penzell.Appiano. Localitate în N Italiei, la SV de lacul şi oraşul Como.Appingedam. (apinghedam). Localitate în NE Olandei, pe canalul Eems, la NE de oraşul Groningen.

65

Appleby. (eplâbii). Localitate în NV Angliei (Marea Britanie), pe râul Eden, la SE de oraşul Carlisle.Aples. (apl). Localitate în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva şi de oraşul Lausanne.Appleton. (epltăn). Oraş situat în N S.U.A. (Wisconsin), lângă lacul Michigan. Are circa 315 000 loc.Appomattox. (epămetăcs). Localitate în E S.U.A. (Virginia), cu peste 1,5 mii loc. Lo-calitate istorică (capitularea armatei sudice în războiul de secesiune).Apra Harbor. Localitate în V insulei Guam (S.U.A.) din Oceanul Pacific.Aprelsk. Localitate în Siberia (Rusia), la NE de lacul Baikal, la SV de localitatea Svetlii.Apremont. (apremon). Localitate situată în NE Franţei, pe râul Ardennes, la ESE de oraşul Reims.Apricena. Localitate în SE Italiei peninsu-lare, la NV de oraşul Foggia, în V peninsulei Gargano.Aprilia. Localitate în V Italiei peninsulare, la SSV de Roma.Apşeron. Peninsulă în Azerbaidjan, la E de Munţii Caucaz, care înaintează în Marea Caspică pe o lungime de 60 km, lăţimea sa maximă fiind de 30 km. Suprafaţa 1 036 kmp. Pe coasta de SV se află oraşul Baku. Exploatări de ţiţei, gaze naturale, cupru, zinc, pirită, sare.Apsley. (epsl). Localitate în SE insulei Tas-mania (Australia), la NE de oraşul Hobart.Apt. Localitate în SE Franţei, la NNE de oraşul Marseille şi la ESE de Avignon.Apucarana. Localitate în SV Braziliei, la SV de oraşul Londrina şi la NV de oraşul Curitiba.Apuka. Localitate în NE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Bering.Apulco. Localitate în Mexic, la NE de capi-tala statului.Apulia (Puglia). (pulia). Regiune în S Ital-iei, între Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafaţa 19,4 mii kmp şi circa 4,3 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Bari. Regiune agricolă.Apulum. v. Alba Iulia.Apure. 1. Rio Apure. Râu în Venezuela, afluent stâng al fluviului Orinoco; lungimea este de 1 580 km dintre care 700 km naviga-bili. Izvorăşte din Cordiliera de Merida (Anzii Nordici) prin râurile Sarare şi Urib-ante. 2. Stat în S Venezuelei. Suprafaţa este

de 76,5 mii kmp şi circa 250 000 loc. Cen-trul administrativ este San Fernando de Apure.Apurimac. Râu în Perú, considerat izvorul stâng al râului Ucayali şi cel mai îndepărtat izvor al fluviului Amazon, descoperit ca atare de o expediţie americană la 15-X-1971. Lungimea râului este de aproape 1 000 (965,6) km. Izvorăşte din Lacul Intyre (Anzii Peruvieni) de la 5 250 m altitudine, fiind râul care îşi are obârşia la cea mai mare altitu-dine.Apuseni, Munţii. Grupă muntoasă, parte componentă a Carpaţilor Occidentali, în-cadrată de Câmpia şi Dealurile de Vest (Ba-nato-Crişene) la V, de Podişul Transilvaniei (la E), de Podişul Someşan (la N) şi de cu-loarul Mureşului (la SE); constituiţi din nu-clee de şisturi cristaline şi granite (Munţii Zarandului şi Gilăului), peste care stau de-pozite sedimentare paleozoice şi mezozoice (Munţii Codrului, Munţii Trascăului), străbă-tute de banatite şi dacite; sunt puternic cutaţi, şariaţi şi faliaţi (Munţii Metaliferi, Vlădeasa etc.). Sunt alcătuiţi dintr-un masiv central (Munţii Bihor) cu altitudini de peste 1 800 m, cu platforme de eroziune, înconjurat de masive bine individualizate, cu altitudini sub 1 000 m. În N masivului central se des-făşoară munţii: Munţii Meseşului şi Plopişu-lui (formaţi din şisturi cristaline), care sunt despărţiţi de Depresiunea Şimleului; în V, Munţii Pădurea Craiului (calcare şi fliş cretacic) şi Codru-Moma (calcare mezo-zoice), despărţiţi prin Depresiunea Beiuşului; în SV Munţii Zarandului (şisturi cristaline şi fliş cretacic), iar în S, Munţii Metaliferi. În E masivului central se desfăşoară masivul Gilău-Muntele Mare şi Munţii Trascăului (granite şi conglomerate cretacice), iar în NE, M-ţii Vlădeasa. Altitudinea maximă 1 849 m (vf. Cucurbăta Mare). Rezerve de aur-argint, bauxită, sulfuri complexe. Reţeaua hidrografică cu densitate mare şi debit bogat. Alternanţă de păduri de molid şi de răşinoase în amestec cu foioase. Constituie importantă zonă turistică (peşteri, chei, defilee, izbu-curi). Aici se află cel mai ridicat plafon al aşezărilor omeneşti din Carpaţii Româneşti (satul Bădăi, comuna Avram Iancu, jud. Alba, situat la 1 650 m altitudine).Aqaba (Akaba). 1. Golf strâmt şi alungit în NE Mării Roşii, între Peninsula Sinai şi Peninsula Arabia. Lungimea este de 180 km,

66

lăţimea 28 km, adâncimea maximă 1 828 m. 2. Oraş în SV Iordaniei, singurul port al ţării, la Marea Roşie având circa 40 000 loc. Ex-portă fosfaţi. v. Akaba. 'Aqabet-el-Hejaziya. (acabet el hegiazii ia). Localitate în S Iordaniei, nu departe de graniţa cu Arabia Saudită.Aq-Chah. (ac ciah). Localitate în N Afgan-istanului, pe râul Band-i-Ami, la NV de oraşul Mazar.'Aqig. (achig). Localitate în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, nu departe de graniţa cu Etiopia.Aq-Kupruk. (ac cupruc). Localitate în N Afganistanului, pe râul Band-i-Ami, la SSV de oraşul Mazar.Aqra. (acra). Localitate în NE Irakului, la NE de oraşul Mosul, aproape de graniţa cu Turcia.Aquae (Ad Aquas). (acve, ad acvas). v. Călan.Aquas Calientes. (acvas calientes). Locali-tate mineră (petrol) în NE Perului, la graniţa cu Brazilia.'Aquba. (acuba). Localitate în Irak, pe flu-viul Eufrat, la VNV de oraşul Bagdad.Aquidauana. (acvidauana). Localitate găsită în SV Braziliei, în Mato Grosso do Sul, pe un afluent al fluviului Parana.Aquila. (acvila). 1. (L'Aquila). Oraş situat în Italia Centrală (Abruzzo e Molise). 2. Lo-calitate în SSE Elveţiei, la N de localitate Bi-asca, în Alpi.Aquilas. (acvilas). Localitate minieră (cupru) în SE Spaniei, la SV de Cartagena.Aquileia. (acvileia). Localitate în NV Italiei, lângă Triest, cu circa 3 400 loc. Colonie ro-mană întemeiată în 181 î.e.n. A fost una din-tre reşedinţele împăraţilor romani, în secolele III-IV.Aquiles Serdán. (acviles serdan). Localitate minieră (cupru) în N Mexicului, la N de oraşul Madera.Aquiperta. (acviperta). Localitate situată în N Braziliei, pe râul Tapajós, la SV de oraşul Santarém.Aquirás. (acviras). Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul Fortaleza.Aquino. (achino). Localitate în centrul Ital-iei, la SE de Roma.Aquitania (Aquitaine-achiten). (acvitania). Provincie istorică în SV Franţei.

Aqui Terme. (acvi terme). Oraş în Italia (Piemont); 22 000 loc. Staţiune balneară (ape termale sulfuroase de 74oC).Ara. Râu (177 km lungime, 3 130 kmp suprafaţa bazinală) în E insulei Honshu (Japonia) ce traversează capitala Tokyo şi se varsă în golful Tokyo.Arabia. 1. Cea mai mare peninsulă de pe Pământ, în SV Asiei, limitată la V de Marea Roşie, la NV de Golful Aqaba, Marea Moartă şi râul Iordan, la NE de Câmpia Mesopotamiei, la E de Golful Oman şi Gol-ful Persic, iar la S de Golful Aden şi Marea Arabiei. Suprafaţa este de 2,73 milioane kmp, cu circa 32 milioane loc. Este un uriaş podiş deşertic, cu marginile de vest şi de sud înălţate (altitudinea maximă 3 600 m în Jebel an Nabi Sha'ib), iar spre est o câmpie joasă. În interiorul podişului se găsesc deşerturile Nefud (la nord) şi Rub'al Khali (la sud), între care se intercalează hamada Nejd, cu dune, ueduri şi stânci golaşe. În regiunea Golfului Persic se exploatează petrol. Este străbătută pe la mijloc de Tropicul Racului, având tem-peraturi de 40-45oC şi amplitudini termice mari, cu precipitaţii reduse (100 mm/an). În Munţii Yemenului şi Munţii Oman, musonul de vară din Oceanul Indian aduce precipitaţii bogate (700-900 mm/an). Râurile perma-nente şi lacurile sunt aproape inexistente. Vegetaţia, solurile şi fauna sunt specifice deşerturilor. 2. Marea Arabiei. Mare în baz-inul Oceanului Indian, situată între Peninsula Arabia şi India, cu suprafaţa 3,7 milioane kmp, adâncimea medie 2 734 m iar cea max-imă 5 203 m. Salinitatea variază 35-36‰. 3. Bazin Arab în Oceanul Indian, la SE de Marea Arabiei. 4. Deşertul Arabiei. Regiune deşertică situată în Egipt, între Nil şi Marea Roşie. Constituie zonă de podiş cu fundament vechi cristalin, care spre Marea Roşie se ridică până la 2 187 m (vf. Sha'ib el Banat), iar spre sud trece în deşertul Nubiei. Climatul este secetos. Are rezerve de petrol, fosforite, cositor. 5. Arabo-Indiană. Dorsală submarină în Oceanul Indian.Arabia Saudită (Regatul Arab Saudit). Stat în SV Peninsulei Arabia. Suprafaţa 2,1 milioane kmp şi circa 15 milioane loc. Capi-tala Riyadh.Araç. (araci). Localitate în N Turciei, la SE de localitatea Cide, nu departe de ţărmul Mării Negre.

67

Aracaju. (aracahu). Oraş în Brazilia, centru administrativ al statului Sergipe, port la Oceanul Atlantic. Populaţia numără circa 400 000 loc.Aracataca. (aracataca). Localitate în N Columbiei, la SE de oraşul Santa Maria.Aracati. (aracatii). Localitate în E Braziliei, la SE de Fortaleza.Araçatuba. (arasatuba). Oraş în Brazilia, pe afluentul Tiete al fluviului Parana, la V de oraşul Ribeirãd Preto.Arachthós. (aractos). Râu în V Greciei, la Golful Ambrakikós (Marea Ionică). Izvorăşte din Munţii Pindului.Aracruz. Localitate în ESE Braziliei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Vitória.Araçuai. (arasuai). Localitate în E Braziliei, pe râul Jequitinhonha.Arad. 1. Câmpia Aradului. Zonă înaltă a Câmpiei de Vest, situată la N de Arad, între Mureş şi Crişul Alb. Altitudinea maximă este de 124 m. Constituie zonă agricolă im-portantă. 2. Municipiu în extremitatea de V a ţării, în Câmpia de Vest, pe Mureş, reşedinţa jud. Arad. Aproape 200 000 loc. Comunele sale suburbane componente sunt: Fântânele (cu satele: Fântânele, Aluniş, Frumuşeni, Tisa Nouă); Livada (cu satele: Livada, Sân-leani); Şofronea (cu satele: Şofronea, Sân-paul); Vladimirescu (cu satele: Vladimirescu, Cicir, Horia, Mândruloc). 3. Judeţ în extrem-itatea vestică a României, la graniţa cu Un-garia, în bazinele râurilor Mureş şi Crişul Alb. Suprafaţa 7 652 kmp (3,22% din suprafaţa ţării) şi peste 500 000 loc. Reşed-inţa este municipiul Arad.Ara-Djargalant. (ara dgiargalant). Locali-tate în E Mongoliei, la S de oraşul Cioibal-san.Aradványpuszta. (orodvani pusto). Locali-tate în NE Ungariei (Hajdú-Bihar), la NE de Debrecen şi la SV de oraşul Nyiradony.Arafali. (arafalii). Localitate în E statului Eritreea, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de oraşul Massawa.Arafura, Marea. Mare în bazinul Oceanului Indian, situată între Australia şi insula Noua Guinee. Are circa 1 milion kmp, adâncimea medie 197 m iar cea maximă 3 680 m. Tem-peratura apei este de 25-28oC iar salinitatea 34-35‰. Se mai numeşte Alifuru.Aragaţ. Vârf (4 090 m) în Munţii Caucazul Mic, pe teritoriul Armeniei.

Aragarças. (aragarsas). Localitate în V Braziliei, pe râul Araguaia, la SV de capitala Brasilia.Aragón. 1. Regiune în N Spaniei, drenată de Ebru. Suprafaţa ajunge la 47,7 mii kmp şi peste 1,2 milioane loc. Oraşul principal este Zaragoza. Prin unirea Aragónului cu Castilla s-a format în 1479 regatul Spaniei. 2. Câmpia Aragonului, în provincia Aragon. 3. Râu (191 km lungime) în N Spaniei, afluent al fluviului Ebro.Aragona. Localitate în SSV Siciliei, pe râul Platani, la N de oraşul Agrigento.Aragua. Stat în N Venezuelei, având suprafaţa de 7 000 kmp şi circa 1,3 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Mara-cay.Araguacema. (araguasema). Localitate în partea centrală a Braziliei, pe râul Araguaia (afluent al lui Tocantins).Aragua de Barcelona. (aragua de barselona). Localitate în NE Venezuelei, la SV de oraşul Barcelona.Araguaia, Rio. Râu în Brazilia, afluent stâng al râului Tocantins. Lungimea este de 2 630 km (1 300 km navigabili). Izvorăşte din Serra do Galapó (Podişul Braziliei) şi trece prin regiunea Mato Grosso.Araguaiana. Localitate în V Braziliei, pe râul Araguaia, la V de oraşul Brasilia.Araguaina. Localitate în Brazilia, în N Munţilor Estrondo, între râurile Araguaia şi Tocantins.Araguari. (araguarii). 1. Râu în NE Braziliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic, la N de estuarul Amazonului. Are 386,2 km lungime. 2. Râu în Brazilia, afluent al fluviu-lui Parana. Trece prin oraşul Araguari. 3. Oraş în Brazilia, pe râul cu acelaşi nume, la SSV de Brasilia şi la NE de oraşul Uberlân-dia.Araguatins. Localitate în N Braziliei, pe râul Araguaia, amonte de confluenţa cu râul Tocantins.Araí. Localitate în Brazilia, la NNE de oraşul Brasilia.Arai. Oraş în V insulei Honshu, la N de oraşul Nagan.Araijakusi. (araigiacusii). Cartier al oraşu-lui Tokyo (Japonia).Araioses. Localitate în NE Braziliei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la NV de oraşul Par-naiba.

68

Arak. 1. Oraş situat în partea central-vestică a Iranului, în Podişul Iranian, cu aproximativ 270 000 loc. Vechiul nume: Sultanabad. 2. Localitate în partea central-sudică a Algeriei, în deşert.Arakaka. Localitate situată în NNV Guyanei, aproape de graniţa cu Venezuela.Arakan (Rakhine). Stat în V Uniunii Myan-mar, pe coasta de NE a Golfului Bengal. Suprafaţa măsoară 36,8 mii kmp şi are peste 2,1 milioane loc. Centrul administrativ este Sittwe. 2. Munţi în V Myanmarului (fostă Birmania), cu altitudinea de 3 054 m.Arakawa. (aracaua). Cartier al capitalei Japoniei, Tokyo.Araks (Aras). Râu în V Mării Caspice, aflu-ent de dreapta al râului Kura. Are 1 072 km lungime şi 102 000 kmp suprafaţa bazinului hidrografic. Izvorăşte din masivul Bingöl (Turcia), formând pe 605 km graniţa dintre Armenia, Azerbaidjan, Turcia şi Iran.Aral. Lac sărat în Asia central-vestică, cu suprafaţa de 51,1 mii kmp. Adâncimea me-die este de 20-25 m iar cea maximă 61 m. Salinitatea este de 10-16%. Primeşte apele râurilor Amu-Daria şi Sâr-Daria. Nivelul lac-ului este variabil dar în general în scădere. Se mai numeşte şi Marea Aral.Aralsk. Localitate în Kazahstan, la NE de lacul Aral.Aralsol (Aralsor). Lac în NV Kazahstanu-lui, la N de Marea Caspică.Aralsulfat. Localitate situată în Kazahstan, la NE de lacul Aral. Se exploatează sulfaţi (sare Glauber).Aramac. (eremăc). Localitate în ENE Aus-traliei (Queensland), la SE de localitatea Winton.Aran. (erăn). 1. Insule (46,6 kmp) situate în Oceanul Atlantic, la V de Irlanda, de care şi aparţin. 2. Insulă (18,1 kmp) în V Irlandei, în Golful Galway, la Oceanul Atlantic.Aranca. Râu, afluent stâng al Tisei. Atinge 104 km pe teritoriul României. Izvorăşte din Câmpia Aradului, trece prin Sânnicolau Mare şi se varsă în Tisa, pe teritoriul Serbiei, la Pade.Aranda de Duero. Localitate în Spania, pe fluviul Duero, în Castilia Veche.Arandelovac. (arandelovaţ). Localitate în Serbia, la SV de Belgrad.Arani. (aranii). Localitate în centrul Bo-liviei, la SE de oraşul Cochabamba.

Aranitasi. (aranitasii). Localitate în SV Al-baniei, la NE de oraşul Vlora.Aranjuez. (aranhues). Oraş în Spania, la SE de Madrid.Aran Mawddwy. (erăn maudii). Vârf (905 m) în NV Ţării Galilor (Wales), în Munţii Cambrieni.Aransas Pass. (erensăs pes). Localitate în S.U.A. (Texas), pe ţărmul Golfului Mexic, la NE de Corpus Christi.Arantangi. Localitate în SE Indiei, la NE de oraşul Madurai.Aranuka. Insulă coraligenă situată în arhipelagul Gilbert (Oceanul Atlantic).Arany-hegy. (arani hegi). Vârf (177 m) sit-uat la V de Budapesta (Ungaria).Aranyhegyi-patak. (aranhegii potoc). Râu la NV de Budapesta (Ungaria), cu vărsare în Dunăre, la N de oraş.Aranyosapáti. (oronioş opatii). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe Tisa, la NV de oraşul Vásárosnamény şi la SE de oraşul Mándok.Aranyosgadány. (oronioş godani). Locali-tate în Ungaria (Baranya), la SV de oraşul Pécs.Aranyos-völgy. (aranioş veolgi). Regiune situată la N de oraşul Veszprém (Ungaria), pe stânga râului Séd.Arao. Oraş în V Insulei Kyushu (Japonia), la NV de oraşul Kumamoto, pe ţărmul Golfului Amakusa.Araouane. (arauen). Localitate situată în Mali (Africa), în Deşertul Sahara.Arapey. Localitate în NV Uruguay-ului, la NV de oraşul Salto.Arapiles. Localitate în V Spaniei (León), la SE de Salamanca. Localitate istorică (lupta lui Wellington cu mareşalul francez A. Mar-mont, în 1812).Arapixi. (arapişii). Localitate în NV Braziliei, pe râul Iaco (afluent al râului Purús), în regiunea Acre.Arapkir. Localitate în partea central-estică a Turciei, la NNE de oraşul Malatya.Arapsun. Localitate în partea centrală a Tur-ciei asiatice, pe râul Kizilirmak, la SE de Ankara.Arapuni. (erăpanii). Hidrocentrală situată în N Insulei de Nord (Noua Zeelandă).Araracaura. Localitate în SSE Columbiei, pe râul Capueta.Ararangua. Localitate în SE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul

69

Pôrto Alegre şi la SV de oraşul Florianópo-lis.Araras. 1. Localitate în NV Braziliei, pe râul Madeira, la graniţa cu Bolivia. 2. Local-itate în partea central-nordică a Braziliei, pe râul Cupuá (afluent al râului Iriri iar acesta al lui Tapajos).Ararat. 1. (Agri Dagí (agrii daghii)). Vul-can stins în E Turciei, în Podişul Armeniei format din roci bazaltice, dominat de două conuri cu altitudinea de 5 165 m (Marele Ararat) şi 3 925 m (Micul Ararat), acoperit de gheţari. Potrivit tradiţiei biblice, aici s-a oprit arca lui Noe. 2. Localitate în Armenia, la E de vârful Ararat, la graniţa cu Iran şi cu Turcia. 3. (ererăt). Localitate în SE Aus-traliei, la NV de oraşul Melbourne.Arareh. Localitate în N insulei Noua Guinee, în NE Irianului de Vest (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la V de oraşul Jayapura.Aras (Arax). v. Araks.Arati. (aratii). Localitate în NV Braziliei, pe râul Tarauaca (afluent al râului Jurua iar acesta al Amazonului).Araticú. Localitate în NE Braziliei, pe braţul Marajó al Amazonului, la V de oraşul Belem.Arauca. 1. Râu în Columbia şi Venezuela, afluent stâng al fluviului Orinoco. Lungimea este de 900 km dintre care 600 km naviga-bili. Izvorăşte din Cordiliera răsăriteană columbiană (Anzii Nordici) şi formează pe o porţiune graniţa dintre Columbia şi Venezuela. 2. Localitate pe râul Arauca, în NE Columbiei, la graniţa cu Venezuela.Arauco. 1. Localitate în V statului Chile, pe ţărmul Oceanului Pacific, la golful cu acelaşi nume. 2. Golf în V statului Chile (Oceanul Pacific), în dreptul oraşului Concepción.Aravaca. (aravasa). Localitate situată lângă Madrid (Spania), la NV de capitală.Arawa. (araua). Localitate în V insulei Bougainville, din arhipelagul Melanezia (In-sulele Solomon-Oceanul Pacific).Arawalli. (araualii). Munţi în NV Indiei, cu altitudinea de 1 722 m.Araxá. (araşa). Localitate în SE Braziliei, la V de oraşul Belo Horizonte.Araya. Peninsulă în NE Venezuelei, la V de peninsula Paria, la S de insula Margarita.Arazati. (arasatii). Localitate în SSV Uruguay-ului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de Montevideo.

Arba. 1. Localitate în NV Tunisiei, pe râul Medjerda. 2. Râu în NE Spaniei, afluent al fluviului Ebro, la localitatea Gallur.Arba Jahan. (arba giahan). Localitate în NE Kenyei, la NE de Nairobi.Arba-Mincs. (arba minci). Vârf (4 200 m) în sudul Podişului Etiopiei, în apropierea lacului Abaja.Arbancón. (arvanson). Localitate minieră (aur, platină) în centrul Spaniei, la NE de Madrid.Arbaiheer. Localitate în centrul Mongoliei, în Munţii Hangai.Arbaoua. (arbaua). Localitate situată în NV Marocului, la SE de oraşul El Ksar el-Kebir (Alcázarquivir).Arbatax. (arbataş). Localitate în E insulei Sardinia (Italia), la Marea Tireniană.Arbănaşi. Localitate în Subcarpaţii Curburii (jud. Buzău), centru de extracţie a petrolului; aici sunt vulcani noroioşi.Arbecey. (arbesii). Localitate în E Franţei, la NNV de oraşul Besançon.Arbedo. Localitate în SE Elveţiei, la NE de lacul Maggiore, la confluenţa râurilor Ticino şi Moësak la NE de oraşul Bellinzona.Arbesthal. (arbestal). Localitate în SE Aus-triei, la SE de Viena, pe râul Laita.Arbet. Localitate în NE Irakului, la E de oraşul Kirkuk.Arbil. v. Irbil.Arboga. Localitate în partea central-sudică a Suediei, la V de lacul Mälaren şi la NE de oraşul Örebro.Arbois. (arboa). Localitate în Franţa, la SE de oraşul Dijon, aproape de graniţa cu Elveţia.Arbon. Localitate în NE Elveţiei, pe ţărmul lacului Boden.Arbore. Comună în jud. Suceava, pe râul Solca, cu circa 7 000 loc. Biserica Arbore (1503). Satele componente: Arbore, Bod-năreni, Clit.Arbrå. (arbro). Localitate în E Suediei, pe ţărmul lacului Ljusnan, la NV de oraşul Gävle.Arbroath. (erbros). Localitate în E Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, situată la NE de oraşul Dundee şi la SV de oraşul Aberdeen.Arbu. Vârf (1 748 m) în SSV Afganistanu-lui, aproape de graniţa cu Pakistan.Arbuckle. (erbacl). Localitate în S.U.A. (California), pe râul Sacramento, la NE de

70

San Francisco şi la NV de oraşul Sacra-mento.Arc. 1. Râu în SE Franţei, afluent al râului Isere (iar acesta al fluviului Ron). 2. Locali-tate în E Franţei, pe râul Saône (afluent al Ronului), la NE de oraşul Dijon.Arcachon. (arcaşon). 1. Localitate în SV Franţei, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume (Oceanul Atlantic). 2. Golf în SV Franţei, în Oceanul Atlantic, la SV de Bordeaux, unde se varsă râul Leyre.Arcadia. 1. Arcadia (Arkadia). Regiune is-torică în Grecia (în centrul Peloponezului), având relieful muntos. 2. (ercădie). Locali-tate în SV peninsulei Florida (S.U.A.), la SE de oraşul Tampa şi la NV de lacul Okee-chobee. 3. (ercădie). Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Pitts-burgh şi la NV de oraşul Altoona. 4. (er-cădie). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la SE de oraşul St. Paul.Arcani. Comună în jud. Gorj, cu circa 1 700 loc. Satele componente: Arcani, Cimpofeni, Sănăteşti, Stroieşti.Arcanum. (ercănam). Localitate în S.U.A. (Ohio) la NE de oraşul Indianopolis şi la NV de oraşul Dayton.Arcas. Insule mexicane în Golful Mexic (Golful Campeche).Arcata. (erchetă). Localitate în S.U.A. (Cal-ifornia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la N de oraşul Eureka.Arceda. Localitate în S Rusiei, la NV de oraşul Volgograd.Arcen. (arsen). Localitate în SE Olandei, pe râul Maas, aproape de graniţa cu Germania, la NNE de oraşul Venlo.Arc-et-Senans. (arc et senan). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, afluent al râului Saône, la SV de oraşul Besançon.Archidona. (arcidona). Localitate în SSV Spaniei, la NE de oraşul Malaga.Archiş. Comună în jud. Arad, cu circa 1 900 loc. Satele componente sunt: Archiş, Bârzeşti, Groşeni, Nermiş.Arciar. 1. Localitate în NV Bulgariei, pe Dunăre. 2. Râu în NV Bulgariei, afluent al Dunării, la localitatea cu acelaşi nume.Arcidosso. Localitate în V Italiei peninsu-lare, la NE de oraşul Grosseto.Arcila. Localitate în NV Marocului, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, între oraşele Tanger (la NE) şi Larache (la SV).

Arciman. Localitate în Turkmenistan, la NV de oraşul Ashabad.Arcisate. Localitate în N Italiei, la SSV de lacul Lugano şi la NE de oraşul Malnate.Arcis-sur-Aube. (arsis sur ob). Localitate în NE Franţei, pe râul Aube, la SE de Paris.Arciz. Localitate în SV Ucrainei, pe râul Kogilnik, la N de Delta Dunării.Arco. 1. (erco). Localitate în S.U.A. (Idaho), la N de râul Snake, la NV de oraşul Pocatelto. 2. (arco). Localitate în N Italiei, la NNE de lacul Garda. Arco de Baúlhe. (arcu de baule). Localitate în N Portugaliei, pe râul Tâmega (afluent al fluviului Douro), la ESE de oraşul Braga.Arco, Pas. Pas de altitudine (1 377 m) ce face legătura peste Munţii Anzi între Ar-gentina şi Chile, la SE de oraşul chilian Con-cepción.Arcole. Localitate în N Italiei, cu circa 4,5 mii loc. Aici Napolean i-a învins pe austrieci (1796).Arçon. (arson). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, la SE de oraşul Besançon, aproape de graniţa cu Elveţia.Arcos. Localitate în SV Spaniei, pe râul Guadalete, la NE de oraşul Cadiz.Arctic Institute. (erctic institut). Munţi în Antarctica, la E de Marea Ross.Arctic, Oceanul (Oceanul Îngheţat). Cel mai mic ocean al Pământului, situat în regiunea Polului Nord, între Eurasia şi America de Nord, şi care comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtorile Hudson, Davis, Danemarcei, iar cu Oceanul Pacific prin strâmtoarea Bering. Suprafaţa atinge 13,1 milioane kmp, iar adâncimea maximă 5 220 m. Ţărmurile sunt crestate iar relieful fundului oceanic este complex, cu o întinsă platformă continentală. Mare parte din suprafaţa sa este acoperită cu gheţari. Curenţii marini circulari provoacă deriva gheţurilor. Este cunoscut şi sub denumirea de Oceanul Boreal sau Mediterana Arctică.Arctic Bay. (erctic bei). Localitate canadi-ană, în V Insulei Baffin.Arctica. Regiune polară în N Pământului, care include regiunea septentrională a Eurasiei, Americii de Nord şi Oceanului At-lantic, precum şi regiuni alăturate ale oceanelor Atlantic şi Pacific, şi este încadrată de izoterma de 10oC a lunii celei mai calde (iulie-august). Suprafaţa este de circa 27 mil-ioane kmp (dintre care 10 milioane kmp us-

71

cat). Predomină podişurile joase (marginile Platformei Ruse, Câmpiei Siberiene şi Scu-tului Canadian) şi munţi mijlocii (prelungir-ile Uralilor şi Munţilor Bârranga). Alti-tudinea maximă ajunge la 3 734 m (vf. Gunnbjorn, din Groenlanda). În insulele Baffin, Ellesmere şi Arhipelagul Spitzbergen se găsesc cărbuni, metale neferoase şi metale rare. Temperaturile sunt foarte scăzute, cu media în ianuarie de -3oC în partea preat-lantică de S şi -40oC în partea centrală, iar în iulie +10oC şi, respectiv, 0oC. În regiunea Polului Nord, temperatura minimă a fost de -52oC, iar maxima de +6oC. Vânturile sunt neregulate, la periferie cu caracter sezonier. Precipitaţiile sunt sub formă solidă şi ating 75-100 mm în partea centrală şi 300-400 mm la periferie. Nebulozitatea este mare, ceţurile sunt permanente iar îngheţurile sunt perene. Gheţurile plutitoare ocupă 11 milioane kmp iarna şi 8 milioane kmp vara. Au efectuat cercetări în zonă: Barents (1596-1597), Litke (1821-1824), Vranghel (1820-1824), Franklin (1819-1827), Sverdrup (1888-1902), Nordenskjöld (1858, 1872-1883), Nansen (1893-1896), Amundsen (1905-1906), Peary (1886-1909), Byrd (1926), Cikalov (1936-1937) şi alţii.Arctic Red River. (erctic red rivăr). Locali-tate în NV Canadei, pe fluviul Mackenzie, aproape de delta fluviului.Arda. Râu în Bulgaria şi Grecia, afluent de dreapta al Mariţei, în amonte de Edirne. Lungimea este de 300 km şi este navigabil pe cursul inferior. Izvorăşte din E Masivului Rodopi.Ardabil (Ardebil). Oraş în NV Iranului, cu circa 300 000 loc.Ardahan. Localitate în NE Turciei asiatice, pe râul Kura, la NV de oraşul Kars.Ardakan. Localitate în SV Iranului, la NV de oraşul Şiraz (Shiraz).Ardal. 1. Localitate în Norvegia, la capătul din amonte al fiordului Sogne. Este centru al prelucrării ţiţeiului. 2. Localitate în SV Norvegiei, la NE de oraşul Stavanger.Ardals-fjord. (ardals fiord). Fiord în cadrul marelui fiord Sogne (Norvegia).Ardalstangen. (ardalstanghen). Localitate în cadrul fiordului Ardals (Norvegia).Ardatov. Localitate în Rusia europeană, pe râul Sura, la SV de oraşul Kazan.Ardea. Localitate în V Italiei peninsulare, la S de Roma.

Ardéa. Localitate în NV Greciei, la NV de oraşul Salonic, aproape de graniţa cu Mace-donia.Ardeal. v. Transilvania.Ardeche. (ardeş). Departament situat în SE Franţei. Centrul este la Privas.Ardee. (erdii). Localitate în NE Irlandei, la NV de Dublin, aproape de graniţa cu Irlanda de Nord (Ulster).Arden. (erdăn). Localitate situată în S.U.A. (Nevada), la SV de oraşul Las Vegas.Arden-Arcade. (erdăn ercăd). Localitate în S.U.A. (California), la NE de oraşele Sacra-mento şi de San Francisco.Ardeni (Ardennes). (arden). 1. Masiv muntos hercinic, de altitudine redusă, situat în Belgia, Franţa şi Luxemburg, alcătuit din gresii şi şisturi paleozoice. Altitudinea medie este de 400 m, cea maximă 694 m. Are zăcăminte de huilă şi de minereuri de fier. Păduri de stejar; turbării. 2. Departament în NE Franţei, cu centrul la Charleville-Méz-iéres.Ardenică, faza. Fază de tectogeneză, des-făşurată în cadrul orogenezei caledoniene, produsă la sfârşitul Silurianului, în urma căreia a apărut catena Caledoniană (Irlanda, Scoţia şi Peninsula Scandinavă, Arhipelagul Spitzbergen, NV Groenlandei şi Canada).Ardeoani. Comună în jud. Bacău, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Ardeoani, Leontineşti.Ardesio. Localitate în NE Italiei, pe râul Se-rio, la NE oraşul Lecco.Ardestan. Localitate în Iran, la N de oraşul Isfahan.Ardey. Munte (278 m) situat la N de râul Ruhr, la SE de oraşul Dortmund (Germania).Ardez. Localitate în E Elveţiei, pe râul Inn.Ardglass. (erdgles). Localitate în SE Irlan-dei de Nord (Ulster-Marea Britanie), pe ţăr-mul Mării Irlandei, la SE de Belfast.Ardhamurchan. (erdhămarcen). Cap în V Scoţiei, la N de insula Mull, la Marea He-bridelor.Ardh es-Sauwan. (ard es sauan). Regiune naturală în SE Iordaniei, spre Arabia Saudită.Ardhishta. (ardişta). Localitate în V Alban-iei, pe râul Erzeni, la VSV de oraşul Tirana.Ardila. Râu (104 km) în Spania şi Portu-galia, afluent al fluviului Guadiana.Ardino. Localitate în S Bulgariei, la SV de oraşul Haskovo.

72

Ardistan. Localitate în centrul Iranului, la NE de oraşul Isfahan.Ardjasa. (ardgiasa). Localitate în V insulei Kangean (Indonezia) pe ţărmul Mării Java.Ardjuna. (ardgiuna). Vârf (3 339 m) în E insulei Java, la N de oraşul Malang.Ardmore. (erdmor). Localitate în S.U.A. (Oklahoma), la SE de oraşul Oklahoma City.Ardon. Localitate în SSV Elveţiei, pe Ron (Rhône), la SV de oraşul Sion.Ardooie. Localitate în Belgia, în NV ţării, la SV de oraşul Gent şi la NE de oraşul Roese-lare.Ardov. Localitate în Ucraina, în SV ţării, la NNV de oraşul Beregovo.Ardrossan. (erdrosăn). Localitate situată în V Scoţiei (Marea Britanie), la SV de oraşul Paisley, pe ţărmul estuarului Firth of Clyde.Ards. (erds). Peninsulă în E Irlandei de Nord, la SE de Belfast.Ardud. Comună în jud. Satu Mare, în Câmpia Someşului, cu circa 6 900 loc. Aici există ruinele unei cetăţi din secolul al XV-lea. Satele componente: Ardud, Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăuşa, Mădăraş, Sărătura.Ardusat. Comună în jud. Maramureş, în lunca Someşului, cu circa 2 400 loc. Satele componente sunt: Ardusat, Arieşu de Câmp, Colţirea.Arecibo. (aresibo). Oraş în insula Puerto Rico, port pe litoralul nordic. Peste 160 000 loc. Aici se află cel mai mare radiotelescop din lume (circa 300 m diametru).Arefu. Comună în jud. Argeş, situată la poalele Munţilor Frunţi, având circa 3 600 loc. În apropierea sa este o hidrocentrală (220 MW, cu barajul Vidraru). În raza co-munei se află ruinele Cetăţii Poienari (sec. XIV-XV). Reşedinţa comunei este satul Căpăţânenii Pământeni. Satele componente sunt: Arefu, Căpăţânenii Pământeni, Căpăţâ-nenii Ungureni.Areia Branca. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul Fortaleza.Aremberg. Vârf (623 m) în V Germaniei, la SV de Bonn, în regiunea Ahr.Arenal. 1. Lac în partea central-nordică a statului Costa Rica. 2. Localitate în N Hon-durasului, pe râul Aguan, la SSE de oraşul La Seiba. 3. Localitate în V statului Uruguay, la gura fluviului Uruguay, la SV de oraşul Mercedes.

Arenas. 1. Insule mexicane în Golful Mexic, la NV de Peninsula Yukatan. 2. Localitate în V Spaniei, pe râul Tiétar (afluent al fluviului Tajo), la VSV de Madrid.Arenberg. Regiune în NV Germaniei, la graniţa cu Olanda, la SV de oraşul Olden-burg.Arendal. Localitate în S Norvegiei, la strâm-toarea Skagerrak.Arendonk. Localitate în NNE Belgiei, la NE de oraşul Turnhout, la graniţa cu Olanda.Arendsee. (arendzee). Localitate în N Ger-maniei, la SV de oraşul Wittenberge.Areniş. Munţi (550 m) în NV Munţilor Ba-natului.Arenosa. Localitate în Panama, la lacul Trinidad, la SV de canalul Panama.Arenys de Mar. Localitate în NE Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de Barcelona.Areópolis. Localitate în SV Greciei, în SV Peloponezului, pe ţărmul Mării Mediterane.Arequipa. (arechipa). Oraş în S Perului (Cordiliera Occidentală), la 2 370 m altitu-dine, la poalele vulcanului El Misti; are circa 600 000 loc. A fost fundat în 1540 de F. Pizaro pe locul unei aşezări inca.Arès. (are). Localitate în SV Franţei, pe ţăr-mul Golfului Arcachon, la SV de Bordeaux.Arévalo. Localitate în V Spaniei, pe râul Adaja (afluent al fluviului Duero), la NV de Madrid şi la S de Valladolid.Arezzo. (areţo). Oraş situat în Italia centrală (Toscana), cu circa 100 000 loc.Arga. Râu (151 km) în N Spaniei, afluent al fluviului Ebro. Izvorăşte din Munţii Pirinei.Argana. Localitate în VSV Marocului, la SV de oraşul Marrakesh.Argedava. Cetate geto-dacă identificată la Popeşti (pe Argeş), jud. Giurgiu.Argegno. (argenio). Localitate pe malul ves-tic al lacului Como (Italia).Argel. Localitate în Moldova, jud. Suceava, pe râul Moldoviţa.Argel (Brodina). Pas de înălţime în N Carpaţilor Orientali, peste munţii ce leagă Obcina Mare de Obcina Feredeului, între valea Moldoviţei şi Brodinei, la 1 100 m alti-tudine. Permite legătura între localităţile Vama şi Brodina.Argelès-sur-Mer. (arjel siur mer). Locali-tate în S Franţei, pe ţărmul Mării Mediter-ane, la SE de oraşul Perpignan, aproape de graniţa cu Spania.

73

Argen. (arghen). Râu în Germania, cu văr-sare în lacul Boden.Argens. (arjen). Râu (116 km lungime) în SE Franţei, afluent al râului Durance (iar acesta afluent al fluviului Rhônne).Argenta. Oraş în ENE Italiei, pe râul Reno, la V de lacul Comacchio, la NE de oraşul Bologna.Argentan. (arjenton). Localitate în NV Franţei (Normandia) pe râul Orne. Are circa 17 000 loc.Argentario. Munte (635 m) în V Italiei, la NV de Roma.Argentat. (arjentat). Localitate situată în partea central-sudică a Franţei, pe râul Dor-dogne, la SE de oraşul Brive.Argentera. Vârf (3 297 m) în Munţii Alpii Maritimi (în NV Italiei) la SV de oraşul ital-ian Cuneo.Argenteuil. (argenteoi). Oraş în N Franţei centrale (Ile-de-France) pe Sena, la NV de Paris. Are circa 100 000 loc. Este centru viti-col.Argentia. Localitate în SE insulei canadiene Newfoundland, la Golful Placentia (Oceanul Atlantic).Argentiera. Cap în NV insulei Sardinia (Italia), la V de oraşul Sassari.Argentière. (arjentier). Localitate situată în SE Franţei, pe râul Arve, la SE de lacul Geneva (Léman), aproape de graniţa cu Elveţia.Argentina. 1. (Republica Argentina). Stat federal în SE Americii de Sud, cu largă ieşire la Oceanul Atlantic (peste 4 000 km). Suprafaţa este de 2,8 milioane kmp şi are circa 33 milioane loc. Capitala este Buenos Aires. 2. Bazin suboceanic în Oceanul At-lantic, la E de Argentina. 3. Oraş în NV Ital-iei, la SV de oraşul Torino, pe râul Chisone (afluent al fluviului Pad = Po).Argentin Islands. (ergentin aisland). Insule (aparţin de Marea Britanie) situate în Antarc-tica, în Oceanul Pacific, la V de peninsula Graham sau Palmer.Argentino. (arhentino). Lac glaciar în Ar-gentina, situat la poalele Munţilor Anzilor Patagonezi, la 187 m altitudine. Suprafaţa este de 1 400 kmp iar adâncimea maximă 800 m. Din el izvorăşte Rio Santa Cruz. Face parte dintr-un parc naţional.Argenton-sur Creuse. (arjenton siur creoz). Localitate în centrul Franţei, pe râul Creuse (Vienne-Loire).

Argent-sur-Sauldre. (arjan sur soldr). Lo-calitate în partea central-nordică a Franţei, pe râul Sauldre (afluent al râului Cher iar acesta al fluviului Loire), la SE de oraşul Orléans.Argeş. 1. Râu, afluent stâng al Dunării, la Olteniţa. Are lungimea de 344 km. Izvorăşte din culmea principală a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi (Buda şi Capra) şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. În cursul superior s-a construit un sistem hidroenergetic format din 16 hidrocentrale, cu o putere instalată de 467 MW; în cadrul acestui ansamblu se re-marcă barajul (166,6 m înălţime) şi lacul de acumulare Vidraru (de 14 km lungime). În cursul inferior, în aval de Mihăileşti, s-au efectuat lucrări de amenajare complexă. Afluenţi principali sunt: Vâlsan, Râul Doam-nei, Dâmboviţa, Sabar (pe stânga), Neajlov (pe dreapta). 2. Cetate atestată documentar în 1330, situată pe râul Argeş, pe locul actualu-lui oraş Curtea de Argeş. 3. Judeţ în partea central-sudică a României, în bazinul supe-rior al râului omonim. Suprafaţa este de 6 801 kmp (2,86% din suprafaţa ţării), cu aproape 700 000 loc. Reşedinţa este mu-nicipiul Piteşti.Argeşel. Râu, afluent stâng al Râului Târgu-lui. Are 70 km lungime. Izvorăşte din Munţii Iezer-Păpuşa.Argetoaia. Comună în jud. Dolj, cu circa 5 400 loc. Satele componente sunt: Argetoaia, Băranu, Berbeşu, Iordăcheşti, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia, Teascu din Deal, Ursoaia.Arghandab. (argandab). 1. Hidrocentrală în SE Afganistanului, pe râul cu acelaşi nume, lângă oraşul Kandahar. 2. Râu în SE Afgan-istanului, afluent al râului Hilmend. Pe acest râu se află hidrocentrala cu acelaşi nume.Arghastan. (argastan). Râu în SE Afgan-istanului, afluent al râului Hilmend. Formează şi graniţa, pe o porţiune, cu Pak-istanul.Argolis (Argolidei), Golf. Golf în Grecia, în partea de SE a peninsulei Peloponez.Argonne. (argon). Culme montană în NE Franţei, la stânga râului Meuse.Argopuro. Vârf (3 089 m) în E insulei Java (Indonezia).Argos. Oraş în Grecia, în golful Argolis. Lo-calitate legendară (plecarea argonauţilor în căutarea lânii de aur).Argosh. (argoş). Localitate în NE Irakului, la graniţa cu Turcia, la NE de oraşul Mosul.

74

Argos Orestikón. Localitate în NV Greciei, pe râul Aliakmon, la SV de lacul Kastoria.Argostoli. (argostolii). Localitate în insula Kefalinia (arhipelagul Insulelor Ionice) din Grecia.Argostólion. Localitate în SV insulei Ke-falinia (Cefalonia)-Grecia.Argun (Eergunahe). Râu în China şi în Federaţia Rusă, unul dintre izvoarele Amuru-lui. Are 1 520 km (suprafaţa bazinului de 231 600 kmp). Izvorăşte din Munţii Hin-ganul Mare, formând pe 944 km graniţa din-tre cele două state. Este navigabil sezonier.Arguny. v. Argun.Argyll. (ergail). Comitat în V Scoţiei (Marea Britanie).Arhanghelsk (Arhangelsk). Oraş în cadrul Federaţiei Ruse, port la Marea Albă în estu-arul Dvinei de Nord. Circa 420 000 loc. Cen-tru industrial.Arhanghelskoie (Arhangelskoie). Locali-tate în SE Rusiei europene, la SE de Voronej, pe râul Hopjor (afluent al Donului).Arhipelagul arctic canadian (Arhipelagul Nord-American). Arhipelag canadian, situat în Oceanul Arctic, între insula Groenlanda şi continentul America de Nord. Suprafaţa este de 1,3 milioane kmp şi are circa 4 000 loc (eschimoşi). Principalele insule: Baffin, Vic-toria, Ellesmere, Banks, Devon, Melville, Southampton, Prince of Wales, Somerset. Clima este polară cu îngheţ peren. Alti-tudinea maximă este în insula Ellesmere, de 2 926 m.Arhipo-Osipovka. Localitate pe ţărmul NE al Mării Negre, la SV de Krasnodar şi la SE de Novorosiisk (Rusia).Arhsiang. Localitate în NE Chinei, la NV de oraşul Sheniang.Århus (Aarhus). (orhus). Oraş în N Dane-marcei (Iutlanda), port la strâmtoarea Katte-gat. Circa 300 000 loc. Centru industrial.Ari. (arii). Localitate în NE Siberiei, pe ţăr-mul Mării Laptev, la V de delta fluviului Lena.Ariadaha. Localitate lângă Calcutta (India).Ariake. Golf la SE de insula Kyushu (Japonia) din Oceanul Pacific.Ariano Irpino. Localitate în Italia peninsu-lară, la E de oraşul Benevento şi la SV de oraşul Foggia.Ariasáhr. Localitate petrolieră în V Iranului.Arica. 1. San Marcos de Arica. Oraş în N Republicii Chile, la Oceanul Pacific, cu circa

170 000 loc. Este punct terminus al căilor ferate ce vin de la Tacna (Perú) şi La Paz (Bolivia). 2. Golf în V Americii de Sud, în Oceanul Pacific. 3. Localitate în SSE Columbiei, la graniţa cu Peru, pe râul Putu-mayo.Aricanduva. Râu în SE Braziliei, ce tra-versează oraşul São Paulo, afluent al râului Tietê.Ariceştii Rahtivani. Comună în jud. Pra-hova cu circa 8 300 loc. Satele componente: Ariceştii Rahtivani, Buda, Nedelea, Stoeneşti, Târgşoru Nou.Ariceştii Zeletini. Comună în jud. Prahova, cu circa 1 800 loc. Satele componente sunt: Ariceştii Zeletin, Albinari.Arida. Localitate în S insulei Honshu (Japonia), la SV de oraşul Kyoto, pe ţărmul Golfului Kii (Oceanul Pacific).Ariège. (ariej). 1. Departament în S Franţei, cu centrul Foix. 2. Râu (170 km) în S Franţei, afluent al râului Garonne. Izvorăşte din Pirinei şi trece prin oraşul Foix.Ariel. (eriel). Hidrocentrală în NV S.U.A. (Washington), la SSV de oraşul Seattle.Arieş. Afluent drept al Mureşului, în care se varsă aval de Luduş. Izvorăşte din N masivu-lui Bihor, sub numele de Arieşu Mare şi trece prin Câmpeni, Turda şi Câmpia Turzii. Afluenţi principali: Arieşul Mic, Poşaga, Iara, Hăjdate.Arieşeni. Comună de tip risipit în jud. Alba, situată în Munţii Bihor, la 1 500 m (maxim), cu circa 2 200 loc. Satele componente sunt: Arieşeni, Avrămeşti, Bubeşti, Casa de Piatră, Cobleş, Dealu Bajului, Faţa Cristesei, Faţa Lăpuşului, Galbena, Hodobana, apoi Izlaz, Pănteşti, Pătrăhăiţeşti, Poieniţa, Raviceşti, Sturu, Ştei-Arieşeni, Vanvuceşti.Arifiye. (arifii ie). Localitate în NV Turciei asiatice, pe râul Sakarya, la SV de oraşul Adapazari.Arilje. (arilie). Localitate în SV Serbiei, pe râul Moravica (afluent al Moraviţei), la SV de oraşul Jelica.Arimã. (arimia). Localitate în V Braziliei, pe râul Purús, la SV de oraşul Manaus.Arima. Localitate în N insulei Trinidad, la ESE de oraşul Port of Spain.Ariniş. Comună situată în jud. Maramureş, pe râul Sălaj, cu circa 1 200 loc. Satele com-ponente sunt: Ariniş, Rodina, Tămăşeşti.

75

Arinos. Râu (643,7 km) în Brazilia, afluent al râului Juruena (afluent la rându-i al râului Tapajos iar acesta din urmă al Amazonului).Arippu. Localitate în NV insulei Sri Lanka (fost Ceylon), pe ţărmul Golfului Mannari.Aripuanã. (aripuania). 1. Râu (965,6 km) în Brazilia, afluent al lui Madeira. 2. Locali-tate în Brazilia, pe râul Aripuanã.Ariquemes. (arichemes). Localitate situată în V Braziliei (statul Rondonia), la SE de oraşul Pôrto Velho.Arismendi. (arismendii). Localitate aflată în V Venezuelei, pe un afluent al Orinoco-ului, la SE de oraşul Barquisimeto.Aristizabal. (aristosaval). Cap în SE Argen-tinei, la Golful St. George, la NE de oraşul Comodoro Rivadavia.Arisz. (aris). Localitate în Kazahstan, la N de oraşul Taşkent, capitala statului Uzbek-istan.Arita. Râu în SE insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Golful Kii, la localitatea Arida.Aritzo. (ariţo). Localitate în centrul insulei Sardinia (Italia), la SV de oraşul Nuoro.Ariuşd. Sat în comuna Vâlcele, jud. Cov-asna. S-a descoperit ceramică de Cucuteni.Ariza. (arisa). Localitate în NE Spaniei, pe râul Jalón, afluent al lui Ebro, la SV de oraşul Zaragoza.Arizona. 1. (erozouna). Stat în SV S.U.A. Suprafaţa este de 295,3 mii kmp şi cu circa 3,70 milioane loc. Capitala este Phoenix. Ex-ploatarea cuprului. 2. (arisona). Localitate în centrul Argentinei, la NV de oraşul Santa Rosa şi la SE de oraşul San Rafael.Arizpe. (arispe). Localitate în NV Mexicu-lui, pe Rio Sonora, la NE de oraşul Her-mosillo.Arjeplog. (arieplog). Localitate în N Suediei, pe ţărmul lacului Storavan.Arjona. (arhona). Localitate în NV Columbiei, la SE de oraşul Cartagena.Arjuna. (argiuna). Centru de extracţie a petrolului (foraj marin) în NV Insulei Java, în Marea Java, la E de Jakarta.Arjuno. (argiuno). Vârf (3 339 m) în insula Java (Indonezia).Ark. Cartier al oraşului Teheran (Iran).Arka. (orco). Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Arkadak. Localitate în Rusia, partea euro-peană, pe râul Hopjor, la VNV de oraşul Saratov.

Arkadelphia. (erchedelfiă). Localitate în S.U.A. (Arkansas), pe râul Quachita (afluent al fluviului Mississippi), la SV de oraşul Lit-tle Rock.Arkádia. v. Arcadia.Arkagala. Centru de extracţie a cărbunelui situat în E Siberiei, în bazinul Zirjanka (Kolîma).Arkaig. Lac în Canalul Caledonian (Scoţia-Marea Britanie).Arkalik. Localitate în Kazahstan, la V de lacul Tengiz, la NV de oraşul Karaganda.Arkansas. (erchenso). 1. Râu în S.U.A., afluent drept al fluviului Mississippi. Are lungimea de 2 410 km, dintre care 1 000 km navigabili. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi şi traversează Podişul Preriilor. Utilizat la iri-gaţii. 2. Stat în centrul S.U.A., cu suprafaţa de 137,8 mii kmp şi circa 2,5 milioane loc. Capitala este Little Rock. Are resurse de petrol şi bauxită.Arkansas City. (erchenso sitii). 1. Oraş în S.U.A. (Arkansas), pe Mississippi, la SV de oraşul Memphis. 2. Localitate în S.U.A. (Kansas) pe râul Arkansas (afluent al fluviu-lui Mississippi) la SE de oraşul Wichita.Arkley. (erclii). Localitate la NV de Londra (London) din Anglia (Marea Britanie).Arklow. (erklau). Oraş în E Irlandei, la Marea Irlandei.Arkona. Cap geografic în N Germaniei (in-sula Rügen), la Marea Baltică.Arkonam. Localitate minieră (aur) în partea de SE a Indiei, la V de oraşul Madras.Arkul. Localitate în E Rusiei europene, pe râul Viatka (afluent al râului Kama-Volga), la SE de oraşul Kirov.Arlan. Localitate în Rusia, la E de Kazan, centru al extracţiei ţiţeiului.Arlanc. (arlans). Localitate în partea central-sudică a Franţei, pe râul Allier, la V de oraşul St. Etienne.Arlanza. (arlansa). Râu în NNE Spaniei, afluent al fluviului Duero.Arlanzón. (arlanson). Râu în NNE Spaniei, afluent împreună cu Arlanza, al fluviului Duero. Curge prin oraşul Burgos.Arlberg. Trecătoare situată în Alpii Centrali (Austria), între Alpii Retici şi Alpii Bavariei, punând în legătură Tirolul cu Vorarlberg, la 1 802 m altitudine. La altitudinea de 1 311 m s-a construit (1884) un tunel feroviar (10 239 m lungime) şi o cale ferată electrificată, iar la

76

altitudinea de 1 793 m, un tunel rutier (cel mai lung din lume: 14 km).Arles. (arl). Oraş în SE Franţei (Provence), port pe stânga Ronului, la NV de Marsilia, unit printr-un canal navigabil cu Marea Mediterană. Circa 55 000 loc. Are vestigii romane (ex. Amfiteatru roman cu 20 000 locuri, ruinele palatului lui Constantin). Între 933 şi 1246 a fost capitala regatului omonim.Arlesheim. (arleshaim). Localitate în NV Elveţiei, pe râul Birs (afluent al Rinului), la SSE de oraşul Basel.Arley. (erlii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe râul Severn, la SV de oraşul Birmingham.Arlington. (erlingtăn). 1. Oraş în S S.U.A. (Texas), la E de Forth Worth, cu circa 260 000 loc. 2. Oraş în E S.U.A. (Virginia), pe râul Potomac, în aglomeraţia urbană Wash-ington. Are circa 155 000 loc. Aici se află un cimitir naţional. 3. Localitate în S.U.A. (Ari-zona), pe râul Gila (afluent al fluviului Col-orado), la SV de oraşul Phoenix. 4. Locali-tate în S.U.A. (Oregon), la NE de oraşul Sea-tle. 5. Localitate în S.U.A. (Vermont), la NE de oraşul Albany.Arlington Heights. (erlingtăn heigs). Local-itate în S.U.A. (Illinois), la V de lacul Michi-gan şi la NV de oraşul Chicago.Arlit. Localitate în N Nigerului, la baza Ma-sivului Air.Arló. (orlo). Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SSV de oraşul Ózd şi la VNV de oraşul Miskolc.Arloff. Localitate în Germania, la SV de oraşul Bonn, pe râul Erft.Arlon. Localitate în Belgia, la graniţa cu Luxemburg, situată pe râul Semois (afluent al Meusei).Arlöv. (arleov). Localitate în SV Suediei, la NE de oraşul Malmö, la strâmtoarea Ore-sund. Arma. Platou în NE Arabiei Saudite, la NE de capitala ţării.Armaçao. (armasau). Cap în SE Braziliei, în regiunea Rio de Janeiro, la Golful Guan-abara.Armadale. (ermedel). Localitate în SV Aus-traliei, la SE de oraşul Perth.Armagh. (arma). 1. Comitat în S Irlandei de Nord (Marea Britanie) cu centrul în locali-tatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în S Ir-landei de Nord (Marea Britanie), la SV de lacul Neagh şi la SV de oraşul Belfast.

Armagnac. (armaniac). Provincie în SSV Franţei.Armagon. Localitate în SE Indiei, pe ţărmul Golfului Bengal, la N de oraşul Madras.Armançon. (armanson). Râu în partea cen-tral-vestică a Franţei, afluent al fluviului Sena (Seine).Armand. Aven în S Franţei centrale (Ma-sivul Central Francez): are 75 m adâncime. Este peştera cu cea mai mare stalagmită din lume (29 m) situată într-o sală de 100 m lungime, 50 m lăţime şi 35 m înălţime.Armant. Localitate în SE Egiptului, pe Nil, la N de oraşul Assuan.Armavir. Oraş în Federaţia Rusă, pe fluviul Kuban, cu aproape 170 000 loc. Centru al ţiţeiului.Armăşeşti. Comună în jud. Ialomiţa, cu circa 7 000 loc. Satele componente: Ar-măşeşti, Bărbuşeşti, Malu Roşu, Nenişori.Armeniş. Comună în jud. Caraş-Severin, pe râul Timiş. Are circa 3 300 loc. Aici se ex-ploatează feldspaţi. Satele componente: Ar-meniş, Feneş, Plopu, Sat Bătrân, Sub Margine.Armenia. 1. Republica Armenia. Stat în Europa estică, în S Transcaucaziei. Suprafaţa este de 29 800 kmp, circa 3,3 milioane loc. Capitala Erevan. 2. Podişul Armeniei. Podiş în Turcia, Iran şi Armenia, limitat la N de Caucazul Mic şi la S de Munţii Taurus Armean, acoperit de roci vulcanice. Alti-tudinea medie 1 650 m. De aici izvorăsc râurile Kura, Araks şi Eufrat. 3. Oraş în V Columbiei, în Cordiliera Centrală, la 1 500 m altitudine. Are aproape 200 000 loc. Este centru agricol al cafelei.Armeno. Localitate în NV Italiei, la V de lacul Maggiore.Armentières. (armătier). Oraş în Franţa (Flandra), în NE ţării, la graniţa cu Belgia, la NV de oraşul Lille.Armidale. (ermidel). Localitate în SE Aus-traliei, la NV de oraşele Sydney şi Newcas-tle.Armil. Insulă (Eritreea) în Marea Roşie, la NE de insula Dahlak Kebir.Armorican, Masivul (Massif Armoricain). Masiv muntos hercinic, peneplenizat, situat în V Franţei şi alcătuit din şisturi cristaline. Altitudinea maximă ajunge doar la 417 m. Clima este oceanică. Deţine zăcăminte de huilă, minereuri de fier şi polimetale.

77

Armstead. (ermsted). Localitate situată în NV S.U.A. (Montana), pe râul Red Rock, la SV de oraşul Helena.Armstrong. Localitate în Canada (Ontario), la NV de lacul Nipigon.Arnafjord. (arnafiord). Localitate şi fjord în complexul Sogne (Norvegia).Arnan. Râu în centrul Franţei, afluent al râului Indre (iar acesta al fluviului Loire).Arnar-fjord. (arnarfiord). Fiord situat în NV insulei Islanda, spre Oceanul Atlantic.Arnarvatn. Lac în partea central-vestică a Islandei, la NV de gheţarul Holsjökull.Arnauti. (arnautii). Cap în NV insulei Cipru la Marea Mediterană.Arnavutköy. (arnavutcheoi). Localitate în E Turciei europene, la strâmtoarea Bosfor, la NE de oraşul Istanbul.Arnay-le-Duc. (arnei leo duc). Localitate în partea central-estică a Franţei, la SV de oraşul Dijon.Arnéa. Localitate în SE Greciei, în partea estică a peninsulei Calcidice.Arneburg. Localitate în NE Germaniei, pe Elba, la NE de Magdeburg.Arnedo. Localitate în NNE Spaniei, pe un afluent al fluviului Ebro, la SE de oraşul Logroño.Arneiroz. (arneiros). Localitate în E Braziliei, la SE de oraşul Teresina şi la NV de oraşul Juazeiro do Norte.Arnemiuden. Localitate în VSV Olandei, la E de oraşul Middelburg.Arnes. (ernes). Localitate în NV insulei Is-landa, la Golful Huna (Oceanul Arctic).Arnhfels. Localitate în SE Austriei, la SSV de oraşul Graz, aproape de graniţa cu Slove-nia.Arngerdhareyri. (arngherdhareirii). Locali-tate în NV insulei Islanda.Arnhem. (arnăm). 1. Mare peninsulă în N Australiei, între Marea Timor la V şi Golful Carpentaria la E, străbătută de râul Roper. Ocupată de păduri tropicale şi savane pe culmi. Se exploatează bauxită şi mangan. Se mai numeşte Arnhemiand. 2. Cap în NE peninsulei cu acelaşi nume, ce pătrunde între Golful Carpentaria şi Marea Arafura (sau Al-ifuru). 3. Oraş în Olanda (Gelderland), pe Rin.Arnisa (Arnissa). Localitate în N Greciei, pe ţărmul NE al lacului Vegoritis, la NV de oraşul Véria.

Arno. 1. Fluviu în Italia centrală, în lungime de 248 km (8 186 kmp suprafaţa bazinală). Izvorăşte din Munţii Apeninii Toscano-Emil-iani şi se varsă în Marea Ligurică în aval de Pisa. Este navigabil pe 106 km. Trece prin Florenţa şi Pisa. Este legat în sectorul supe-rior de Tibru printr-un canal. 2. Atol în arhipelagul Marshall (S.U.A.) din Oceanul Pacific.Arnold. (ernăld). Centru al cărbunelui în E Angliei (Marea Britanie), la E de Notting-ham.Arnoldstein. (arnoldştain). Localitate în S Austriei, la SV de oraşul Villach. Se mai nu-meşte şi Arnoldstein-Gailitz (arnoldştain-gailiţ).Arnót. (ornot). Localitate situată în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Arnota. Mănăstire clădită de Matei Basarab pe teritoriul comunei Costeşti din jud. Vâl-cea, între anii 1633-1636.Arnøy. Insulă în NV Norvegiei.Arnprior. Localitate în Canada, pe râul Ot-tawa, la NV de oraşul Ottawa.Arnsberg. Localitate în Germania, pe râul Ruhr, afluent al fluviului Rin, la SE de Dort-mund.Arnsfeld. Localitate în E Germaniei, pe râul Pressnitz, la SE de oraşul Chemnitz.Arnstadt. (arnştat). Oraş în E Germaniei, la SV de oraşul Erfurt.Arnstorf. Localitate în SE Germaniei, între oraşele Landshut (la V) şi Passau (la E).Aroa. Cap în NE insulei Faerone din arhipelagul Tahiti (Oceanul Pacific).Aroche. (aroce). 1. Vârf (718 m) în VSV Spaniei, la graniţa cu Portugalia. 2. Locali-tate în VSV Spaniei, la poalele SV ale vâr-fului cu acelaşi nume, pe râul Chanca (aflu-ent al fluviului Guadiana), aproape de graniţa cu Portugalia.Árokto. (arocteo). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe Tisa, la NV de oraşul Tiszacsege.Arolo. Localitate în NV Italiei, pe ţărmul SE al lacului Maggiore.Arolsen. Localitate în centrul Germaniei, la NV de oraşul Kassel.Arona. Localitate pe ţărmul SV al lacului Maggiore (în N Italiei). Aroostook. (erustuc). Râu (255,3 km) în NE S.U.A., afluent al râului St. John (Canada).

78

Arorae. Insulă în Oceanul Pacific, în Arhipelagul Gilbert. Arosa. Localitate minieră (cupru) în SE Elveţiei.Aroser Rothrn. Vârf (2 980 m) în SE Elveţiei, la N de râul Albula.Arouca. (aruca). Localitate în N insulei Trinidad, la E de Port of Spain.Arpaçay. (arpaciai). Localitate în NE Tur-ciei asiatice, la NE de oraşul Kars, aproape de graniţa cu Armenia.Arpacin. Localitate în S Rusiei, pe râul Manici (afluent al Donului), la E de oraşul Rostov pe Don.Árpádhalom. (arpadholom). Localitate în E Ungariei (Csongrád), la ESE de oraşul Szentes.Árpás. (arpaş). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), pe râul Rába, la SV de oraşul Gyor.Arpaşu de Jos. Comună în jud. Sibiu, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Nou Român.Arpaşu Mare. Vârf în Munţii Făgăraş, alcă-tuit din şisturi cristaline. Altitudinea 2 468 m. De sub acest vârf izvorăşte râul Argeş. Este un vârf greu accesibil pe poteci turis-tice.Arpaşu Mic. Vârf în Munţii Făgăraş în apropiere de Arpaşu Mare. Altitudinea este de 2 460 m.Arpajon. (arpajon). Localitate în sudul Parisului (Franţa), inclus în hotarul oraşului.Arpino. 1. Localitate în V Italiei peninsu-lare, la SE de Roma. 2. Localitate la NE de Neapole (Italia).Arpoador. Cap în SE Braziliei, la SE de oraşul Rio de Janeiro.Arqa. (arca). Localitate în SSV Yemenului, pe ţărmul golfului Aden, la E de oraşul Aden.Arquata del Tronto. (arcuata del tronto). Localitate în E Italiei peninsulare, la SV de oraşul Ascoli Piceno.Arque. (arche). Localitate în Bolivia, la NE de lacul Poopo şi de oraşul Oruro.Arques. (arc). Localitate în NE Franţei (la NV de oraşul Lille).Arrah. Oraş în NE Indiei, la V de oraşul Patna.Arraias. Localitate în E Braziliei, la NE de capitala Brasilia.Arraiján. (araihan). Localitate în Panama, la SE de canalul Panama.

Arram. Localitate în ESE Tunisiei, aproape de Golful Gabés, la E de oraşul Kebili.Arran. (erăn). Insulă britanică (465 kmp) în apropierea coastei de E a Scoţiei (Marea Bri-tanie).Arrancy. (aransii). Localitate în NE Franţei, aproape de graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Charleville Méziéres.Arras. (ara şi aras). 1. Oraş în N Franţei (Artois). Circa 90 000 loc. 2. Localitate în E Germaniei, la NNV de oraşul Chemnitz şi la SV de oraşul Döbeln.Ar-Ras. Localitate în partea centrală a Ara-biei Saudite, pe uedul Wadi ar-Rima, la SV de oraşele Buraida şi Anaiza.Arrasi. (arasii). Localitate în Albania, pe râul Drini, la NE de Tirana.Arre. Lac situat în NV peninsulei Iutlanda (Danemarca).Arreau. (aro). Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Tarbes, aproape de Spania.Arrecifal. (aresifal). Localitate în ESE Columbiei, pe râul Guaviare (Orinoco).Arrecife. (aresife). Oraş în insula Lanzarote (Arhipelagul Canare-Spania) din Oceanul Atlantic.Arrecifes. (aresifes). 1. Localitate în NE Ar-gentinei, pe râul cu acelaşi nume, la SE de oraşul Pergamino. 2. Râu în NE Argentinei, afluent al fluviului Parana.Arrée. (aree). Masiv (384 m) în peninsula Bretagne din Franţa.Arriach. (ariac). Localitate în SE Austriei, la NNE de oraşul Villach.Arriaga. Localitate în SV Mexicului, pe ţăr-mul Oceanului Pacific, situată la SE de oraşul Oaxaca.Arrie. Localitate în SV Suediei, la SE de oraşul Malmö.Arriero. Râu în Panama cu vărsare în Oceanul Atlantic, la V de Canalul Panama.Ar Riyadh. (ar rii iad). Capitala Arabiei Saudite (peste 1 milion loc.), situată în NE ţării.Arroio Fundo. (aruiu fundu). Râu în SV oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Arroio Grande. 1. (aruiu grande). Locali-tate în SE Braziliei, la S de oraşul Pelotas. 2. (aroio grande). Râu în V statului Uruguay, afluent al râului Rio Negro.Arroio Salado. Râu în SE Argentinei, cu vărsare în Golful San Matiás (Oceanul At-lantic).

79

Arronches. (aronces). Localitate în E Portu-galiei, aproape de graniţa cu Spania, la NE de oraşul Evora.Arroyo Apolo. Cartier al Havanei (Cuba).Arroyo de Malv. Localitate în V Spaniei, la S de râul Tajo, la NE de oraşul Badajoz.Arroyo Dulce. (aroio dulse). Localitate în NNE Argentinei, la NV de Buenos Aires şi la SE de oraşul Rosario.Arroyo Grande. Localitate în SV Uruguay-ului, pe râul Arroio Grande, la NV de oraşul San José de Mayo.Arrubium. v. Măcin.Ar-Rudhumiya. (ar rudumii ia). Localitate şi oază în SV Irakului, la NV de oraşul An-Najaf.Ars. (ar). Localitate în SV insulei Ré (Franţa) din Oceanul Atlantic, la V de oraşul La Rochelle.Arsan. Localitate în S Siberiei (Rusia), la SV de oraşul Irkutsk şi la V de lacul Baikal.Arsantumiao. Localitate în NNE Chinei, la NV de lacul Kurcsahanpo, la NV de Beijing.Arsdalskyggen. (arsdal schiighen). Culme muntoasă (1 104 m) la S de fjordul Sogne (Norvegia).Arseniev. Localitate în SE Rusiei asiatice, la N de Vladivostok.Arsiero. Localitate în NNE Italiei, la E de lacul Garda, la NE de oraşul Verona.Arsikere. Localitate în SSV Indiei, la NV de oraşul Bangalore.Årsta. (orsta). Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.Arsura. Comună în jud. Vaslui, cu peste 2 200 loc. Aici se află o importantă cetate traco-getică (sec. IV-II î.e.n.). Satele compo-nente: Arsura, Fundătura, Mihail Kogăl-niceanu şi Pâhneşti.Arsuz. Localitate în SSE Turciei asiatice, pe ţărmul estic al Golfului Iskenderun, la NV de oraşul Antakya.Arsk. Localitate în E Rusiei europene, la NE de oraşul Kazan.Arşana. Vârf (1 514 m) în Munţii Cernei.Artá. Localitate în E Insulei Mallorca din arhipelagul Baleare (Spania), din Marea Mediterană.Árta. 1. Localitate în V Greciei, la golful omonim. 2. Râu în NV Greciei, cu vărsare în golful cu acelaşi nume. 3. Golf în V Greciei, la vărsarea râului cu acelaşi nume, la NE de insula Lefkas.

Ártánd. (artand). Localitate în E Ungariei, punct de graniţă cu România la Borş (Oradea).Artane. (erten). Cartier al oraşului Dublin (Irlanda).Arteaga. Localitate în VSV Mexicului, la SV de oraşul Guadalajara.Artemisa. Localitate în V Cubei, la Golful Batabanoi (Marea Caraibilor).Artern. Localitate în centrul Germaniei, pe râul Wipper, la SV de oraşul Halle.Artesia. (ertezie). Localitate în SV S.U.A. (New Mexico), pe râul Pecos (afluent al lui Rio Grande = Rio Bravo), la NE de oraşul El Paso.Arth. Localitate în N Elveţiei, pe ţărmul SE al lacului Zug, la ENE de oraşul Luzern.Arthal. Localitate situată în N Indiei, pe râul Chenab, la SE de oraşul Srinagar.Arties. (artiez). Hidrocentrală în NE Spaniei, în Munţii Pirinei.Artigas. Localitate în N Uruguay-ului, la graniţa cu Brazilia.Artik. Localitate în V Armeniei, aproape de graniţa cu Turcia, la NV de oraşul Erevan.Artix. Termocentrală în SV Franţei, la SE de oraşul Bayonne.Artiomovski (Artyomovski). (artiomov-schii). Localitate minieră (huilă) în Munţii Ural (Rusia), la NE de oraşul Ekaterinburg (Sverdlovsk).Artjärvi. (art iervii). Localitate în SSE Fin-landei, la NE de Helsinki.Artois. (artoa). Provincie istorică în N Franţei. Oraşul principal este Arras. Regiune agricolă.Artuby. (artubii). Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance împreună cu râul Verdon.Artur. Insulă în Arhipelagul Franz Josef, în Oceanul Arctic.Arturo Prat. Staţie de cercetări ştiinţifice din V peninsulei Arnhem (Antarctica). Aparţine de Chile.Artvin. Localitate în NE Turciei asiatice.Artyom. (artiom). Localitate în SE Rusiei asiatice, la N de oraşul Vladivostok.Artyomovsk. (artiomovsc). Localitate în Siberia (Rusia), la S de oraşul Krasnoiarsk.Aru, Insule. Insule (aparţin Indoneziei) situ-ate la V de insula Noua Guinee. Suprafaţa este de 8 559 kmp. Localitatea principală este Dobo. Insulele principale: Wukam, Ko-bror, Trangan.Arua. Localitate în NV Ugandei (Africa).

80

Aruanã. (aruania). Localitate situată în cen-trul Braziliei, pe râul Araguaia, la NV de Brasilia.Aruba. (aruva). Insulă în Marea Caraibilor (Antilele Mici). Suprafaţa este de 193 kmp şi peste 62 000 loc. Oraşul principal este Oran-jestad. Aruba are autonomie internă.Aru-Cso. (aru-cio). Lac în SV Chinei, în Podişul Tibet.Arudy. (arudii). Localitate în SV Franţei, pe râul Gave d'Oloron (afluent al râului Adour), la SV de oraşul Pau şi de oraşul Tarbes.Arué. (arue). Localitate în N insulei Tahiti (Oceanul Pacific).Arum. Localitate în N Olandei, la SV de oraşul Leeuwarden.Arumã. (arumia). Localitate în V Braziliei, pe râul Purús (afluent al Amazonului), la SV de Manaus.Arun. Râu (64,4 km) în Nepal şi India, aflu-ent al fluviului Gange la E de oraşul Bha-galpur.Arunachal Pradesh. (arunacia pradeş). Stat în NE Indiei. Suprafaţa este de 83,6 mii kmp şi circa 650 000 loc. Centrul administrativ este Itanagar. Se execută exploatări de căr-bune, petrol şi forestiere.Aruppukkottai. Oraş în SE Indiei, la SSE de oraşul Madurai.Arusha. (aruşa). Localitate în NV Tanzaniei (Africa).Arut. Râu situat în SV insulei Kalimantan (Borneo) cu vărsare în Marea Java. Se află în Indonezia.Arutua. Insule coraligene situate în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific), din Polinezia Franceză.Aruwimi. (aruuimi). Râu în Congo, afluent de dreapta al fluviului Congo (fost Zair) la Basoko. Are lungimea de 1 300 km. Izvorăşte de pe pantele vestice ale masivului Ruwenzori, de lângă Lacul Mobutu Sese Seko (Albert-Nyanza) prin două izvoare: Nepokó (la N) şi Ituri (la S). Este navigabil în sectorul inferior pe 120 km de la vărsare. Pe cursul său se găsesc cataracte şi cascade.Arva. 1. Râu în N Slovaciei, afluent al râului Vag. 2. Arva-Magura. Munte în Slovacia (1 396 m). 3. Lac de acumulare pe râul Arva (Slovacia).Arvada. (ervede). Localitate găsită în S.U.A. (Wyoming), pe râul Powder (afluent al râului Yellowstone), la SE de oraşul Billings.

Arvajhér. (arvagi her). Localitate în centrul Mongoliei.Arve. (arv). Râu în E Franţei, cu vărsare în lacul Geneva.Arvenis. Vârf (1 958 m) în NE Italiei, la NE de staţiunea Ampezzo.Arvi. (arvii). Localitate în centrul Indiei, la SV de oraşul Nagpur.Arvida. Localitate minieră (petrol) în statul Canada, la N de oraşul Québec.Arvidsjaur. (arvids iaur). Localitate în N Suediei, la E de Lacul Storaven.Arvigo. Localitate în SSE Elveţiei, la NE de lacul Maggiore.Årvik. (orvic). Localitate în insula cu acelaşi nume din SV Norvegiei, la N de fiordul Sogne.Arvika. Localitate în Suedia, la NV de lacul Vänern.Arxan. Localitate (China de NE) de graniţă cu Mongolia.Aryamun. Localitate în NE Egiptului, în delta Nilului, la ESE de Alexandria.Arzamas. Oraş în E Rusiei europene, la S de oraşul Nijni Novgorod (fost Gorki).Arzbach. (arţbak). Centru de exploatare a plumbului şi nichelului situat în V Ger-maniei, la E de oraşul Koblenz.Arzew. (arzev). Localitate (Algeria) pe ţăr-mul Mării Mediterane, la E de Oran.Arzfeld. (arţfeld). Localitate în V Ger-maniei, pe râul Enz, nu departe de graniţa cu Luxemburg, la NV de oraşul Trier.Arzgir. (arzghir). Localitate în S Rusiei eu-ropene, la NE de oraşul Stavropol.Arzignano. (arziiniano). Localitate în NNE Italiei, la NV de Padova şi la NE de Verona.As. Localitate în NE Belgiei, la NE de oraşul Hasselt.Aš. (aş). Localitate (industria textilă) în V Cehiei, la graniţa cu Germania.Asa. Oraş în E Rusiei europene, la NE de oraşul Ufa.Asahi. 1. Vârf (2 290 m) în centrul insulei Hokkaido (Japonia). 2. Râu în SV insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Golful Harima la Okayama (Oceanul Pacific).Asahikawa. (asahicaua). Oraş în Japonia (Hokkaido), cu aproape 400 000 loc. Centru industrial.Asama Yama. (asama iama). Vulcan activ în centrul insulei Honshu (Japonia). Alti-tudinea este de 2 542 m. A avut o explozie

81

catastrofală în 1783, ultima erupţie fiind în anul 1958.Asanai. Localitate în NE insulei Honshu (Japonia), la ENE de oraşul Morioka.Asansol. Oraş în NE Indiei (Bengalul de Vest), cu peste 1,1 milioane loc. Exploatarea cărbunelui şi metalurgia aluminiului.Asanti. (asantii). Regiune în SV Ghanei, la V de fluviul Volta.Ásar. Localitate în SE insulei Islanda, la NV de localitatea Langholt de pe ţărm.Åsarna. (osarna). Localitate situată în cen-trul Suediei, pe râul Ljungan.Asău. 1. Comună în jud. Bacău, pe valea Asău, afluent al Trotuşului. Are circa 7 300 loc. Constituie un centru de exploatare a căr-bunelui brun. Satele componente sunt: Asău, Apa Asău, Ciobănuş, Lunca Asău, Păltiniş, Straja. 2. Râu ce trece prin localitatea Asău.Asbest. Localitate în V Siberiei (Rusia), la NE de Ekaterinburg.Asbestos. (ezbestos). Localitate în SE Canadei, la NE de oraşul Sherbrooke şi la SV de oraşul Québec.Asbury Park. (ezbari parc). Oraş în S.U.A. (New Jersey).Ascensión. (ăsenşăn). 1. Insulă vulcanică în Oceanul Atlantic, posesiune britanică, situată pe dorsala central-atlantică. Suprafaţa este de 88 kmp cu circa 1 100 loc. Centrul adminis-trativ este Georgetown. Altitudinea maximă atinge 859 m. Clima este tropicală. 2. Local-itate în E Boliviei, pe râul San Miguel, la NE de oraşul Santa Cruz. 3. Localitate în N Mexicului, la SV de oraşul Ciudad Juárez. 4. Golf la E de peninsula Yukatan, pe ţărmul Mexicului, în Marea Antilelor (Caraibilor).Aschach. (aşac). 1. Râu în N Austriei, aflu-ent al Dunării, amonte de oraşul Linz. 2. Lo-calitate în N Austriei, la vărsarea râului cu acelaşi nume în Dunăre, la NV de oraşul Linz.Aschaffenburg. (aşafănburg). Oraş în Ger-mania (Bavaria), port pe Main. Populaţia numără circa 150 000 loc. Centru industrial.Aschbach. (aşbac). Localitate în NNE Aus-triei, la SE de oraşul Linz.Ascheberg. (aşeberg). Localitate situată în NV Germaniei, la NE de oraşul Dortmund.Aschendorf. (aşendorf). Localitate în NV Germaniei, pe râul Ems, aproape de graniţa cu Olanda, la SV de oraşul Oldenburg.Aschersleben. (aşersleben). Oraş în centrul Germaniei, la SV de oraşul Magdeburg.

Asciano. Localitate în NV Italiei peninsu-lare, pe râul Ombrone, la SE de oraşele Siena şi Firenze.Ascira. Localitate în E Somaliei, pe ţărmul de est al peninsulei Somalia la Oceanul In-dian, la SV de oraşul Hafun (Xaafun).Ascoli Piceno. (ascolii piseno). Localitate în Italia, în E ţării, pe râul Tronto.Ascoli Satriano. (ascolii satriano). Locali-tate în partea central-sudică a Italiei peninsu-lare, la SSV de oraşul Foggia.Ascona. Staţiune balneoclimaterică situată pe ţărmul lacului Maggiore (Elveţia).Ascotán. Localitate în NE statului Chile, la graniţa cu Bolivia, la NE de oraşul Chuquimata.Aseb. Localitate în SE Eritreei, la strâm-toarea Bab-el-Mandeb (Marea Roşie).Åseda. (oseda). Localitate în SE Suediei, la NV de orasul Kalmar si la NE de lacul Hel-gasjön.Asela. Localitate în podişul Etiopiei (Etiopia).Åsele. (osele). Localitate în partea central-nordica a Suediei, pe râul Ångermanäalven.Asenovgrad. Localitate în Bulgaria, la SE de oraşul Plovdiv.Aseri. (aserii). Localitate în N Estoniei, pe ţărmul Golfului Finic, la ENE de capitala Talin.Asfalt. Lac în SV insulei Trinidad (Trinidad şi Tobago), pe ţărmul golfului Guapo, la SV de oraşul San Fernando.Asfun. Localitate în Egipt, pe Nil, la NV de oraşul Isna şi la SV de oraşul El-Uqsor (Luxor).Asgabat. Oraş în SV Turkmenistanului, pe canalul Kara-Kum.Asha. (aşa). Localitate în E insulei Cipru, la SE de Nicosia.Ashaira. (aşaira). Localitate în SV Arabiei Saudite, la NE de oraşul Mecca.Ashanti. (aşantii). Masiv (860 m) şi regiune în S Ghanei.Ashbourne. (eşburn). Localitate în centrul Angliei (Marea Britanie), pe râul Dove, la NV de Nottingham şi la E de oraşul Stoke.Ashburton. (eşbartăn). 1. Râu (804,7 km) în V Australiei, cu vărsare în Oceanul In-dian, în Golful Exmouth. 2. Localitate în SV Angliei (Marea Britanie), în peninsula Corn-wall, la NE de oraşul Plymouth şi la SV de oraşul Exeter. 3. Localitate în Noua Zee-

82

landă, în E Insulei de Sud, la SV de oraşul Christchurch.Ashby de la Zouch. (eşbii de la zuc). Local-itate în Anglia (Marea Britanie), la NV de oraşul Leicester.Ashcroft. (eşcroft). Localitate în SV Canadei, la NE de oraşul Vancouver.Ashdown. (eşdaun). Localitate situată în S.U.A. (Arkansas), pe Red River, la SV de oraşul Litlle Rock.Asheville. (eşvil). Oraş în E S.U.A. (North Carolina), la poalele Munţilor Appalachi, cu circa 160 000 loc. Se practică exploatarea cuprului. Are staţiune climaterică iar în apropierea sa se află parcul naţional Great Smoky Mountains.Ashford. (eşford). Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), pe râul Stour, la SE de Londra.Ash Fork. (eşforc). Localitate situată în S.U.A. (Arizona), pe râul Verde (afluent al râului Gila iar acesta al fluviului Colorado), la NV de oraşul Phoenix.Ashikaga. (aşicaga). Oraş în Japonia cen-trală (insula Honshu), în Câmpia Kanto, la N de Tokyo. Are circa 170 000 loc.Ashio. (aşio). Localitate în E Insulei Hon-shu, la N de Tokyo (Japonia).Ashiya. (aşii ia). Oraş în SE insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Golfului Osaka, la V de oraşul Osaka.Ashland. (eşlănd). Oraş în S.U.A., în statul Kentuky.Ashizuri. (aşizurii). Cap în S insulei Shikoku (Japonia).Ashkhara. (aşcara). Localitate situată în E Omanului, pe ţărmul Mării Arabice, la NE de localitatea Sharkh.Ashkum. (eşcam). Localitate situată în S.U.A. (Illinois), la SSV de oraşul Kanka-kee.Ashland. (eşlănd). 1. Localitate în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Springfield. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Kansas), pe râul Cimar-ron, la SV de oraşul Wichita. 3. Oraş în S.U.A. (Kentuky), pe râul Ohio, la S de oraşul Columbus şi la SE de oraşul Cincin-nati. 4. Localitate în S.U.A. (Maine), pe râul Aroostook, aproape de graniţa cu Canada. 5. Localitate în S.U.A. (Montana), pe râul Tongur (afluent al râului Yellowstone) la ESE de oraşul Billings. 6. Localitate în S.U.A. (Ohio) între oraşele Akron (la SV) şi Mansfield (la SV). 7. Localitate în S.U.A.

(Oregon) la SSV de oraşul Portland. 8. Lo-calitate în S.U.A. (Virginia) la NNV de oraşul Richmond. 9. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe ţărmul lacului Superior, la ESE de oraşul Duluth.Ashland City. (eşlănd sitii). Localitate în S.U.A. (Tennessee), pe râul Cumberland, la NV de oraşul Nashville.Ashley. (eşlii). Localitate în S.U.A. (Dakota de Nord), la SE de oraşul Bismarck.Ashmore. (eşmor). Recif situat la NV de Australia (căreia îi aparţine), în grupul Ash-more şi Cartier, în Marea Timor (Oceanul In-dian).Ashmore şi Cartier. (eşmor and cartier). Insule coraligene în NV Australiei (aparţin Australiei).Ashmun. (aşmun). Oraş în NE Egiptului, în delta Nilului, la NV de capitala statului.Ash-Shabicha. (aş şabicia). Localitate în SV Irakului, aproape de graniţa cu statul Arabia Saudită.Ash-Shama. (aş şama). Regiune situată în N Arabiei Saudite, la graniţa cu Iordania.Ash-Shifa. (aş şifa). Munte în NV Arabiei Saudite, cu altitudinea de 2 578 m (vârful Jebel al-Loz).Ashtabula. (aştabula). Localitate în S.U.A. (Ohio), pe ţărmul lacului Erie, la NE de oraşul Cleveland.Ashton Driggs. (eştăn drigs). Localitate în S.U.A. (Idaho), la NE de oraşul Pocatelto.Ashton-under-Lyne. (eştăn ander lin). Lo-calitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Manchester.Asia. 1. Cel mai mare continent terestru. Suprafaţa sa atinge 43,95 milioane kmp şi are peste 3 miliarde loc. Este cuprins între Oceanul Arctic (la N), Oceanul Pacific (la E), Oceanul Indian (la S) şi mările Marea Roşie, Marea Mediterană, Marea Neagră, apoi Munţii Caucaz, Marea Caspică şi Munţii Ural (la V). Se întinde de la 26o10' long. E (Capul Baba din Asia Mică) la 169o59' long. V (Capul Drejnev) pe circa 9 000 km şi de la 77o44' lat. N (Capul Celiuskin) la 1o16' lat. N (Capul Piai din peninsula Malacca), pe 11 000 km. Relieful este extrem de variat, cu lanţuri montane, podişuri şi câmpii de dimensiuni foarte mari şi cu altitudine medie ridicată (960 m). Con-tinentul este constituit din două grupe de câmpii şi platouri, grupate de o parte şi de alta a unei zone montane. Aceasta se întinde

83

din peninsula Asia Mică şi trece prin nodul orografic al Pamirului, de unde se desparte în două ramuri: de Nord, formată dintr-o se-rie de masive muntoase care se orientează în centru pe direcţia V-E (Munţii Tian-Shan), la o direcţie SV-NE, ca ulterior să se îndrepte spre E până la strâmtoarea Bering, şi de Sud cu o direcţie V-E în Munţii Himalaya, iar din nodul orografic al Podişului Iunnan spre S prin peninsula Indochina, continuându-se din nou pe direcţia V-E în Arhipelagul Malaez. Faţada orientală a Asiei este alcătu-ită dintr-o suită de peninsule şi arhipelaguri, care se unesc în S cu arcul Filipinelor şi cu arhipelagul Malaez. Sectoarele de orogeneză precambriană sunt destul de rare (Peninsula Arabia şi în Podişul Deccan). Mişcările oro-genetice care au lăsat urme sunt cele cale-doniene (Munţii Ural), hercinice şi mai ales alpine (Munţii Himalaya). Se pot distinge câteva ansambluri geomorfologice mari. În N se dezvoltă un ansamblu format din câmpii, depresiuni, platouri şi masive vechi reînălţate. La V de fluviul Enisei se află Câmpia Siberiei Occidentale, iar în centru Podişul Siberiei Centrale. În S şi E acestui podiş se ridică munţii caledonieni şi hercinici. Legătura dintre complexul muntos caledoniano-hercinic şi cel alpin din S o face depresiunea endoreică Aralo-Caspică. În SV şi S se dezvoltă ansamblul peninsulei Arabia şi Podişul Deccan, resturi ale soclului pre-cambrian. Ansamblul alpin din S continentu-lui se întinde din peninsula Asia Mică până în Arhipelagul Sondele Mici. Din Anatolia spre E se despart două sisteme montane hercinice, Caucaz şi Kopetdag la N şi Za-gros, Belucistan şi Suleiman la S, care în-cadrează Podişul Iran. Sistemul Himalaya, constituit din mai multe culmi paralele orien-tate V-E, atinge în vf. Chomolungma cea mai mare altitudine terestră (8 848 m). Ansamblul Extremului Orient este constituit de o succesiune de arcuri montane, care formează insule sau peninsule alungite. Resursele naturale sunt variate şi ele: căr-buni (Siberia şi E Chinei), ţiţei (Orientul Apropiat şi Mijlociu şi Indonezia), gaze nat-urale (Asia Centrală, Siberia), apoi minereuri de fier (Siberia, NE Chinei, India, Filipine, Turcia), aur (Siberia, India, Myanmar, Sri Lanka), mangan (Caucaz, India, E Chinei), plumb, zinc, wolfram, antimoniu, crom (Tur-cia), cositor (Malaysia, apoi Indonezia),

bauxită (Indonezia). Clima. Sunt prezente toate tipurile climatice. Lipsa lanţurilor mon-tane latitudinale în N favorizează pătrunderea adâncă a maselor de aer arctice spre interi-orul continentului. Temperaturile cele mai coborâte (-70o) s-au înregistrat în NE Siberiei. În centrul Asiei se instalează iarna un anticiclon termic, din care curenţii de aer înaintează sub forma alizeului de NE, trans-format în musonul de iarnă, spre Oceanul In-dian, către SE în Siberia Orientală şi în Peninsula Indochina. Vara situaţia se schimbă, locul anticiclonului fiind luat de o arie ciclonală, unde temperaturile depăşesc 50oC, iar curenţii de aer au o circulaţie in-versă, alizeul de SV transformându-se în mu-sonul de vară. Precipitaţiile sunt abundente la S de Munţii Himalaya (circa 12 000 mm/an la Cherrapunji în India) şi în Asia de SE datorită musonilor de vară şi barajelor mon-tane din calea acestora. Arhipelagul Malaez are un regim pluviometric tipic ecuatorial, în timp ce pustiurile tropicale din Peninsula Arabia, India, Podişul Iran, ca şi cele temper-ate din Asia Centrală, primesc cantităţi de precipitaţii extrem de reduse. Hidrografia. Deşi o treime din Asia este endoreică, reţeaua hidrografică este bine reprezentată. În Oceanul Arctic se varsă marile fluvii ale Siberiei: Obi cu Irtîş, Enisei, Lena, Kolîma şi Indighirka. În Oceanul Pacific se varsă flu-viile Amur, Huanghe, Yangtze, Xijiang şi Mekong. În Oceanul Indian se varsă fluviile Salween, Irrawaddy, Gange cu Brahmaputra, Ind, Tigru cu Eufrat, unite în Shatt al'Arab. Lacurile cele mai importante sunt: Aral, Bal-haş şi Baikal (cel mai adânc din lume). 2. In-sule (coraligene) ce aparţin de Indonezia, sit-uate la NV de insula Noua Guinee, în Oceanul Pacific.Asia Centrală. Regiune naturală în interi-orul Asiei (China şi Mongolia), în suprafaţă de circa 6 milioane kmp. Este limitată la N şi V de frontierele C. S. I. cu China şi Mongo-lia, iar la S de linia depresiunilor tectonice ale Indului şi Brahmaputrei; în E este limi-tată de Munţii Marele Hingan. În Asia Cen-trală se disting: Zona montană, formată din Munţii Tian-Shan, Altaiul Mongol, Hangai şi Hentei, în care se găsesc depresiunea Ţun-garia, zona de depresiuni cu altitudini de 1 000-1 500 m (Gobi şi Tarim, ocupate de pustiurile Gobi şi Takla-Makan) şi Asia Cen-trală Înaltă cuprinzând Podişul Tibet şi

84

lanţurile muntoase, Kunlun şi Karakorum. Relieful prezintă o îmbinare de suprafeţe stâncoase şi nisipoase relativ erodate, cu alti-tudini diferite, înconjurate sau traversate de culmi montane. Clima este continentală ex-cesivă, cu ierni reci şi temperaturi medii de -10oC (în Tibet). Pentru trei pătrimi din terito-riu, precipitaţiile însumează 100-200 mm/an. Pe munţii înalţi se găsesc gheţari. Hidro-grafia. Din periferiile regiunii izvorăsc mar-ile fluvii: Huanghe, Yangtze, Mekong, Sal-ween, Brahmaputra, Ind, Irtîş, Selenga, Amur, restul teritoriului suprapunându-se unei zone endoreice cu numeroase lacuri (Tarim, Kukunor), în majoritate sărate. Solurile sunt castanii în nord, cenuşii de pustiu în centru, precum şi solonceacuri şi takâre. Vegetaţia este în general de semideşert înalt. În nord, vegetaţia de stepă rece trece către munte în taiga montană (conifere).Asiago. Localitate în NE Italiei, la NV de oraşul Vicenza şi la SE de oraşul Trento.Asia Mică. Peninsulă în V Asiei, scăldată de apele Mării Negre (la N), Mării Marmara (la NV), Mării Egee (la V) şi Marea Mediterană (la S), despărţită de Europa prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Suprafaţa este de circa 506 mii kmp, lungimea 1 000 km, lăţimea 400-600 km. Clima este subtropicală. Se suprapune unei mari părţi din Turcia asiatică. În centru se află Podişul Anatoliei iar pe margini munţi (Taurus, la nord şi Antitaurus, la sud).Asifabad. Localitate în India, la NE de oraşul Hyderabad şi la SE de oraşul Nagpur.Asike. Localitate în Irianul de Vest (insula Noua Guinee) din Indonezia, pe râul Digul, aproape de graniţa cu Papua-Noua Guinee.Asikkala. Localitate în S Finlandei, la NV de oraşul Lahti, pe ţărmul SV al lacului Päi-jänne.Asinara. 1. Insulă (Italia), situată la NV de insula Sardinia. Are suprafaţa de 50,4 kmp. 2. Golf în NV insulei Sardinia, la E de insula cu acelaşi nume. Asino. Localitate în Siberia (Rusia), la NE de oraşul Tomsk, pe râul Ciulim, afluent al fluviului Obi.Asir. 1. Munţi (1 585 m) în SV Arabiei Sau-dite. 2. Regiune naturală în SV Arabiei Sau-dite.Asisu. Râu în Kazahstan, afluent al Irtîşului.

Aska. Vârf (1 071 m) în E Indiei, la SV de oraşul Cuttack.Askanyia-Nova. (ascania nova). Localitate în Ucraina, la NV de peninsula Crimeea şi la SE de oraşul Kerson.Askar-Kot. Localitate în Afganistan, la SV de Kabul.Askelon (Ashquelon). Localitate în V Is-raelului, pe ţărmul Mării Mediterane, la S de capitala Tel Aviv.Asker. Localitate în SE Norvegiei, la SV de oraşul Oslo.Askersund. Localitate în Suedia, pe ţărmul NV al lacului Vättern şi la SV de oraşul Öre-bro.Askim. Localitate în SE Norvegiei, pe râul Øleren, la SE de oraşul Oslo.Askja. (aschia). Vulcan în Islanda centrală (1 510 m altitudine).Askøy. (ascoi). Insulă în SV Norvegiei, la N de fiordul Sogne.Askrike. Fiord la NE de capitala Suediei, Stockholm.Askrova. Insulă în V Norvegiei, la N de fjordul Sogne.Askvoll. Localitate în Norvegia, la N de fior-dul Sogne.Aslan-Dash. (aslan daş). Localitate situată în N Siriei, la graniţa cu Turcia, la NE de Alep.Asmar. Localitate în Afganistan, pe râul Ku-nar, la graniţa cu Pakistan.Asmara (Asmera). Oraş, capitală a Eritreei, situat la 2 300 m altitudine. Are aproape 300 000 loc.Asnaes. Localitate în Danemarca, în insula Sjaeland, la V de capitală, Copenhaga.Asnam. v. Ech-Cheliff.Asnen. Lac (150 kmp) şi râu în S Suediei.Åsnes. (osnes). Localitate în SE Norvegiei, pe Glomma, la NE de Oslo.Asnieres. (anier). Cartier al Parisului (Franţa).Aso. Râu în NE Italiei, cu vărsare în Marea Adriatică, la SE de Ancona.Asolo. Localitate în NE Italiei, pe râul Brenta, la NV de Venezia (Veneţia).Asosa. Localitate în Etiopia, la NV de Addis Abeba, la graniţa cu Sudan.Aso San. Vulcan în centrul insulei Honshu (Japonia), la NE de Kumamoto. Altitudinea sa este de 1 592 m. Este vulcanul cu cel mai mare crater din lume (114 km circumferinţă, 27 km N-S, pereţi de 610 m înălţime şi 5

85

conuri interne). Constituie unul dintre cei mai activi vulcani de pe glob (111 erupţii în perioada 796-1958).Asoteriba. Localitate în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, la SV de Port Sudan.Ásotthalom. (aşot holom). Localitate în SE Ungariei (Csongrád), la SV de oraşul Szeged.Aspang. Localitate în E Austriei, pe râul Pit-ten (afluent al râului Laita), la SV de oraşele Viena şi Wiener Neustadt.Asparuhovo. Localitate în E Bulgariei, pe râul Luda Kamcija, la SV de Varna si la NV de Burgas.Aspeå. (aspeo). Localitate în E Suediei, la NV de orasul de pe ţărmul Golfului Botnic Örnsköldsvik.Aspendale. (espăndel). Localitate situată în SE Australiei, la SE de oraşul Melbourne, pe ţărmul golfului Port Phillip.Aspern. Localitate în E Asustriei, astăzi cartier al Vienei (din anul 1905). Aici i-a în-vins Napoleon pe austrieci (1809).Aspet. (aspe). Localitate în SSV Franţei, la SV de oraşul Toulouse, aproape de graniţa cu Spania.Aspres-sur-Buech. (aspr siur bueş). Locali-tate în SE Franţei, pe râul Buech (afluent al lui Durance iar acesta al Ronului), la SSE de oraşul Grenoble.Aspromonte. Culme muntoasă (1 956 m), în E Italiei, lungă de circa 45 km, în S Munţilor Apenini, la E de strâmtoarea Messina. Aici a fost învinsă armata lui Garibaldi de armata piemonteză (în 1862).Aspropotamos. Cel mai mare fluviu al Gre-ciei, în lungime de 220 km. Izvorăşte din Munţii Pindului şi se varsă în Golful Patras (Marea Ionică). Se mai numeşte Achelóos.Aspuden. Cartier al capitalei Suediei, Stock-holm.Asralt hajrhan. (asralt hairan). Vârf (2 751 m) în NE Mongoliei, la NE de capitala Ulan Bator.Assab. Localitate situată în Eritreea (minerit-cărbuni), în NE statului.As-Sabiya. (as sabii ia). Localitate în SV Arabiei Saudite, la SSE de oraşul Abha şi la SV de oraşul Zahran.Assad. Lac în Siria (în partea central-nordică a ţării).As-Safa. Localitate în NE Arabiei Saudite, la SV de localitatea Wafra.

Assal. Lac în Etiopia, pe râul Avas, aproape de graniţa cu Djibuti.As-Salata. Localitate în SV Omanului, pe ţărmul Mării Arabice, la V de localitatea Marbat.Assale. 1. Localitate în NE Etiopiei, pe ţăr-mul SV al lacului cu acelaşi nume. 2. Lac în NE Etiopiei, aproape de graniţa cu Eritreea.As-Salman. Localitate în SSV Irakului, la SV de oraşul An-Nasiriya.Assam. Stat în E Indiei. Suprafaţa este de 78,4 mii kmp, şi circa 20 milioane loc. Cen-trul administrativ este Dispur. Aici cad cele mai mari cantităţi de precipitaţii din lume (Cherrapunji). Se fac exploatări de ţiţei şi de cărbuni şi sunt plantaţii de ceai (Podişul Shillong), orez, iută.Assan. Insulă în Indonezia, la NV de Insula Karimun Besar, la strâmtoarea Malacca.As-Sawra. (as saura). Localitate situată în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii.Asse. (as). 1. Localitate în Belgia, la NV de Bruxelles. 2. Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance.Assel. Localitate în NNV Germaniei, pe stânga Elbei, la NV de oraşul Hamburg.Assen. (asăn). Oraş în Olanda (Drenthe), în N ţării.Assens. Localitate în V insulei Fyn (Fionia) din Danemarca, pe ţărmul strâmtorii Beltului Mic, la SV de oraşul Odense.Assesse. (ases). Localitate în Belgia, la SE de oraşul Namur.As-Sichr. (as sicr). Oază în SSV Irakului, aproape de graniţa cu Arabia Saudită.Assiniboia. (esiniboiă). Localitate aşezată în SSV Canadei (Saskatchewan), la SV de oraşul Regina.Assiniboine. (esiniboin). 1. Vârf (3 618 m) în SV Canadei, în Munţii Stâncoşi, la V de oraşul Calgary. 2. Râu în S Canadei, afluent al râului Red River (S.U.A.), la V de Win-nipeg.Assis. Oraş în Brazilia, la SV de oraşul Araquara.Assisi. (asisii). Localitate în centrul Italiei, la E de Perugia.Assiros. Localitate în Grecia, la NE de oraşul Salonic.Assling. Localitate în SE Germaniei, la SE de oraşul München.Asso. Localitate italiană, situată între lacurile Como şi Lecco, în NV Italiei.

86

Assos. Oraş-ruină în Turcia, în NV ţării, la Marea Egee.Assuan (Aswan, Aswân). Oraş în Egipt, pe dreapta Nilului, în aval de cataracte. Are circa 200 000 loc. Barajul As-Sadd al-Ali (110 m înălţime şi 4 km lungime), formează lacul de acumulare Nasser (hidrocentrala are 2 100 MW). Numele vechi este Syene.As Summan. Deşert în NE Arabiei Saudite, la NE de capitala ţării.Assumption. (asumpsion). Insulă în arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian).Assunden. Lac în SE Suediei, la SE de oraşul Linköping.Assur. Oraş-ruină în N Irakului, pe fluviul Tigru (la S de oraşul Mosul).Astahovka. Localitate în S Rusiei, la ESE de oraşul Voroşilovgrad.Astara. Localitate în Azerbaidjan, pe ţărmul SV al Mării Caspice, la SSV de Baku.Asten. Localitate în SE Olandei, la ESE de oraşul Eindhoven.Asterlagen. (asterlaghen). Localitate situată în Germania, în regiunea Ruhr, la SV de oraşul Duisburg.Asti. (astii). Localitate în V Italiei continen-tale (la E de oraşul Torino).Astillero. (astiliero). Localitate în SE Peru-lui, aproape de graniţa cu Bolivia.Astipálea (Astypalaia). Insulă în arhipelagul Ciclade-Grecia (Marea Egee).Astola. Insulă (Pakistan) situată în Marea Arabică, la SV de localitatea şi capul Omara.Astorga. Localitate în NV Spaniei, pe râul Órbigo, la SV de oraşul León.Astoria. (estări). Oraş situat în NV S.U.A. (Oregon), la NV de Portland. Prelucrarea peştelui.Åstorp. (ostorp). Localitate în SV Suediei, la NE de orasul Hälsinborg.Astove. (astov). Insulă din arhipelagul Sey-chelles (Oceanul Indian).Astra. Localitate în SE Argentinei, pe ţăr-mul golfului St. George, la N de oraşul Co-modoro Rivadavia.Astrahan. Oraş în S Federaţiei Ruse, port fluvio-maritim în delta Volgăi. Are peste 510 000 loc. Este cunoscut din secolul al XIII-lea.Astrolabe. Golf la E de insula Noua Guinee, între Papua-Noua Guinee şi insula Noua Bri-tannia (Papua-Noua Guinee).Asturii (Asturias, Asturia). Regiune au-tonomă în N Spaniei, la Golful Biscaya.

Suprafaţa este de 10,6 mii kmp iar populaţia depăşeşte 1,1 milioane loc. Centrul adminis-trativ este Oviedo. Deţine cărbuni, fier şi sunt dezvoltate industria şi agricultura.Astyel. Localitate în SV Ucrainei, la SV de oraşul Beregovo.Astypálaia. v. Astipálea.Asuaju de Sus. Comună în jud. Maramureş cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Asuaju de Jos, Asuaju de Sus (centru de co-mună).Asuka. Staţiune de cercetări în Antarctica (aparţine de Japonia), situată în N continen-tului.Asunción. (asunsion). 1. Capitala statului Paraguay, port pe fluviul Paraguay la conflu-enţa cu Pilcomayo. Are circa 800 000 loc. A fost întemeiată în anul 1537 de conchista-dorul Juan de Ayolas şi este capitală din anul 1811. 2. Insulă din grupul Mariane-S.U.A. (Oceanul Pacific). 3. Localitate în SE statu-lui Peru, la NE de oraşul Cuzco.Asunción Nochixtlán. (asunsion nocistlan). Localitate în SE Mexicului, la NV de oraşul Oaxaca.Åsunden. (osunden). Lac în SE Suediei, la SE de orasul Linköping.Ásványráró. (aşvani raro). Localitate în NV Ungariei (Gyor-Moson-Sopron), pe Dunăre, la NV de oraşul Gyor.Aswa. (asua). Râu în Uganda, afluent al Nilului.Aswan. (asuan). v. Assuan.Assynt. (esint). Lac în NV Scoţiei (Marea Britanie), la E de Golful Enard.Asyut. (asiut). Oraş în centrul Egiptului, port pe fluviul Nil. Populaţia numără circa 300 000 loc. Are un baraj hidroenergetic. Vechiul nume este Lycopolis.Aszaló. (osolo). Localitate situată în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Aszal-völgy-csatorna. (osol veolgi ciotorno). Canal situat în V oraşului Székesfehérvár (Ungaria).Ászár. (asar). Localitate în N Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de oraşul Tatabánya şi la SE de oraşul Gyor.Aszód. (osod). Localitate în Ungaria (Pest), la NE de Budapesta.Aszófö. (osofeo). Localitate situată în Un-garia (Veszprém), cosntruită pe ţărmul V al lacului Balaton, la SV de oraşul Bala-tonfüred, în dreptul peninsulei Tihany.

87

Aşchileu. Comună în jud. Cluj, cu circa 2 000 loc. Reşedinţa comunei este Aşchileu Mare. Satele componente: Aşchileu Mare, Aşchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora.Aşhabad. Capitala Turkmeniei situată într-o oază, la poalele Munţilor Kopetdag. Peste 400 000 loc. A fost fundat în 1881 şi recon-struit după cutremurul catastrofal din anul 1948. Vechiul nume a fost Poltoraţk.Aşkale. Localitate în NE Turciei asiatice, pe râul Firat, la V de oraşul Erzurum.Aştileu. Comună în jud. Bihor, pe Crişul Repede, cu circa 4 300 loc. Se exploatează marmură, argile refractare, nisipuri şi cal-care. La Chistag este un combinat de lianţi şi azbociment. Are o hidrocentrală. Satele com-ponente: Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere.Ata. Insulă din arhipelagul Tonga (Oceanul Pacific).Áta. (ato). Localitate situată în SSV Un-gariei (Baranya), la SE de oraşul Pécs.Atacama. 1. Puna de Atacama. Deşert în N statului Chile, la 3 200 m altitudine medie, între Cordiliera Coastelor şi Anzii Centrali, de-a lungul Oceanului Pacific, între 22 şi 27o

lat. S, pe circa 1 000 km lungime. Este unul dintre cele mai aride deşerturi din lume (pre-cipitaţii sub 50 mm/anual). Conţine zăcăminte de salpetru (de Chile), aur, argint, borax, cupru. 2. Fosă oceanică în Oceanul Pacific, în lungul coastei chiliene. Lungimea este de circa 1 500 km. Adâncimea maximă ajunge la 8 050 m. 3. Lac în NE statului Chile, la E de oraşul Antofagasta, în deşertul cu acelaşi nume (Atacama).Atab. Localitate în SSE Yemenului, pe ţăr-mul Oceanului Indian, la NE de localitatea Tanum.Atacames. Localitate în NV Ecuadorului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de Quito.Atafu. Insulă în Arhipelagul Tokelau sau Uniunii (Noua Zeelandă), din Oceanul Pa-cific.Atalaia. Oraş în E Braziliei, la NV de oraşul Maceió şi la SV de oraşul Recife.Atalánti. (atalantii). 1. Localitate în E Gre-ciei, la SE de oraşul Lamía şi la NV de oraşul Chatkís, pe ţărmul golfului Évvia. 2. Insulă în golful Atena, la SV de capitala Gre-ciei.Atalaya. (atalaia). 1. Localitate în NE Ar-gentinei, pe ţărmul estuarului Rio de La Plata, la SE de Buenos Aires. 2. Localitate în partea central-sudică a Perului, pe Ucayali.

Atambua. Localitate în N insulei Timor (In-donezia).Atami. (atamii). Localitate în Japonia, situ-ată în insula Honshu, la Golful Tokyo.Atangmik. Localitate în SV Groenlandei, pe ţărmul strâmtorii Davis, la NV de Godthåb.Átány. (atani). Localitate situată în Ungaria (Heves), la NE de oraşul Heves.Ataqa. (ataca). Munte (642 m) în NE Egip-tului, aproape de Canalul Suez, la V de oraşul Suez.Atar. Localitate în V Africii (în Mauritania, în deşert).Atashika. (ataşica). Localitate în SE insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pa-cific, la SE de oraşul Osaka.Atasu. Oraş în Kazahstan, la SV de lacul Karaganda.Atatürk. (atatiurc). Lac de acumulare în Turcia, pe fluviul Eufrat.Atauro. Insulă indoneziană între insulele Timor (la S), Akor (la V) şi Wetar (la E).Atbai. Regiune naturală situată în SE Egip-tului şi NE Sudanului.Atbara ('Atbarah). 1. Râu în Ethiopia şi Sudan, afluent de dreapta al Nilului. Are 1 120 km lungime. Îşi are izvorul din Podişul Abisiniei (Lacul Tana) şi este navigabil pe perioada ploilor. Se mai numeşte Bahr-el-Asuat. 2. Oraş în NE Sudanului, la conflu-enţa fluviului Nil cu Atbara. Are circa 80 000 loc.Atbasar. Localitate în Kazahstan, pe râul Isim, la NV de Karaganda.Atbasi. (atbasii). Localitate în Kirghistan, pe râul Narin, la SV de oraşele Alma-Ata şi Narin şi respectiv de lacul Issik-Kul.Atchison. (etchisăn). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe dreapta lui Missouri, la NV de oraşul Kansas City.Atea. Localitate în jud. Satu Mare, la NV de oraşul Satu Mare, la graniţa cu Ungaria.Ateaş. Localitate în jud. Bihor, situată la SV de Oradea şi NV de Salonta, la graniţa cu Ungaria. Atena (Athinai). 1. Capitala Greciei, situată în partea central-estică (peninsula Atica). Formează, împreună cu Pireu şi cu o serie de localităţi satelite "Marea Atenă", cu aproape 3,5 milioane loc. Oraş antic, astăzi este prin-cipalul centru industrial, cultural al ţării. Este capitala Greciei moderne din anul 1834. 2. Golf situat la SV de Atena (Grecia).

88

Atenas. Localitate în NV Braziliei, pe râul Taraucá, aproape de graniţa cu Peru, la SV de oraşul Eirunepé.Atenquique. (atenchiche). Localitate în Mexic, în V ţării, centru al industriei chim-ice, la VSV de oraşul Guadalajara.Aterau. v. Guriev.Aterno. Râu (128,7 km) în partea central-es-tică a Italiei peninsulare, afluent al râului Pescara. Trece prin oraşul L'Aquila.Atessa. Localitate în E Italiei, la SV de oraşul Pescara.Atfih. Localitate în NE Egiptului, pe dreapta Nilului, la SSV de Cairo.Atgaon. Localitate situată în V Indiei, la NE de oraşul Mumbai (fost Bombay).Ath. Localitate în SV Belgiei, la SV de capi-tală, Bruxelles.Athabaska (Athabasca). (esăbescă). 1. Flu-viu în Canada, cu lungimea de 1 231 km. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi, traversează parcul naţional Jasper şi se varsă în lacul cu acelaşi nume, de unde iese sub numele de Râul Sclavilor. Este navigabil vara în cursul inferior. 2. Lac navigabil situat în partea cen-tral-vestică a Canadei, la altitudinea de 212 m, cu suprafaţa de 8,08 mii kmp iar adâncimea maximă este de 60 m.Átha Cliath. v. Dublin.Athenry. (etănrii). Localitate în VNV Irlan-dei, nu departe de golful şi de oraşul Gal-way.Athens. (etăns). 1. Localitate situată în S.U.A. (Alabama), la SSV de oraşul Nash-ville. 2. Localitate în Canada, la SV de Ot-tawa. 3. Oraş în SE S.U.A. (Georgia), la ENE de oraşul Atlanta. 4. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Columbus. 5. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Chattanooga. 6. Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Trinity, la SE de oraşul Dal-las.Atherstone. (etărston). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Birming-ham.Athi. (atii). Râu în Kenya (traversează şi capitala, Nairobi), vărsându-se în Oceanul Indian, sub numele de Galana, lângă oraşul Malindi, la N de Mombasa.Athlone. (etlon). Localitate în centrul Irlan-dei, lângă lacul Lough Ree.Athol. (etol). Localitate situată în S.U.A. (Massachusetts), la NE de lacul de acumu-lare Quabbin şi la NV de oraşul Worchester.

Atholl. Cap în NV Groenlandei, la V de lo-calitatea Thule, în Golful Baffin (Oceanul Atlantic).Athos (Hágion Óros). (atos). 1. Masiv muntos (2 033 m) şi peninsulă în Grecia de NE, în peninsula Calcidică. 2. Republică monastică, cu regim de departament admin-istrativ autonom, în cadrul Greciei. Suprafaţa este de 336 kmp cu circa 1,5 mii loc. Reşed-inţa este Karyal. Clima este mediteraneană. Aici se găsesc numeroase mănăstiri orto-doxe.Athus. Localitate în SE Belgiei, la graniţa cu Luxemburg şi Franţa, la SE de oraşul Arlon.Athy. Localitate în E Irlandei, pe râul Bar-row, la SV de Dublin. Ati. (atii). Localitate în S Ciadului, la NE de capitală, N'Djamena.Atiak. Localitate în NV Ugandei, aproape de graniţa cu Sudanul.Atica (Attikí). (atichii). Peninsulă în SE Greciei mijlocii, între insula Eubeea, golfu-rile Egina şi Corint, despărţită de peninsula Pelopones prin istmul Corint, al cărei princi-pal centru a fost, încă din antichitate, oraşul Atena.Atico. Localitate în SV statului Peru, la VNV de oraşul Arequipa.Atid. Comună în jud. Harghita, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Atid, Crişeni, Cuşmed, Inlăceni, Şiclod.Atifbey. Cartier al capitalei Turciei, Ankara.Atikokan. (eticocăn). Localitate în Canada, la V de lacul Superior şi de oraşele Port Arthur şi Fort William.Atimaono. Localitate în SSV insulei Tahiti, pe ţărmul Oceanului Pacific.Atinos. Râu în Brazilia (în Podişul Mato Grosso).Atirau. Oraş în Kazahstan, la vărsarea fluvi-ului Ural în Marea Caspică.Atiu. Insulă (67 kmp) din Arhipelagul Cook de Sud (Noua Zeelandă) din Oceanul Pacific.Atjeh. (atgeh). Regiune naturală în N insulei Java (Indonezia).Atka. Localitate în Siberia-Rusia, la N de oraşul Magadan.Atkár. (otcar). Localitate în Ungaria (Heves), pe râul Gyöngyös, între oraşele Gyöngyös (la NE) şi Hatvan (la SV).Atkarsk. Localitate în Rusia, pe râul Medv-egyica, la NV de oraşul Saratov.

89

Atkinson Field. (etchinsăn fild). Localitate în NNE Guyanei, pe ţărmul Oceanului At-lantic.Atlanta. (ătlentă). 1. Oraş în S.U.A., centru administrativ al statului Georgia, în S Munţilor Appalachi, cu circa 2,5 milioane loc. 2. Localitate în S.U.A. (Michigan), nu departe de lacul Huron, la SV de oraşul Alpena.Atlantic. (etlentic). Localitate situată în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Omaha şi la SV de oraşul Des Moines.Atlantic City. (etlentic sitii). Oraş în S.U.A. (New Jersey), pe ţărmul Oceanului Atlantic.Atlantic Mine. (etlentic main). Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul de sud al lacu-lui Superior.Atlántico. Regiune administrativă în NV Columbiei, la V de fluviul Magdalena, cu centrul la Baranquilla.Atlantic, Oceanul. Ocean situat între Eu-ropa, Africa şi cele două Americi, care co-munică cu Oceanul Arctic prin strâmtorile Davis şi Danemarcei, iar în S cu Antarctida. Suprafaţa este de 106,6 milioane kmp (91,6 milioane kmp fără mările mărginaşe). Adâncimea medie este de 3 600 m iar cea maximă de 8 742 m (în fosa Puerto Rico). Are un volum de 329,7 milioane kmc de apă. Salinitatea 34-37‰. Temperatura apei os-cilează între 28oC la Ecuator, până la 6oC la 60o lat. N şi -1oC la 60o lat. S. Forma lui se aseamănă cu un mare "S", ţărmurile de E şi V fiind aproape paralele. Numeroase insule şi arhipelaguri (cu suprafaţa totală 1,07 mil-ioane kmp) unele de origine vulcanică (As-censión, Sf. Elena, Azore, Canare etc.). Din-tre curenţii oceanici care îl străbat cei mai importanţi sunt: Gulfstream, Benguelei, Groenlandei şi Braziliei. Numeroase mări mărginaşe (Baltică, Nordului, Mediterană, Caraibilor etc.) şi golfuri largi (Guineii, Bis-caya ş.a.) se află în bazinul acestui ocean. Şelful oceanic ocupă 10,3% din suprafaţa sa. Este cel mai navigat ocean din lume.Atlantic-Indian. 1. Dorsala. Dorsală sub-marină, între Antarctica şi Africa. 2. Bazin oceanic la S de Dorsală, între Antarctica şi Africa.Atlantida. Continent ipotetic (o insulă imensă) care, după o legendă consemnată de Platon, era situat în Oceanul Atlantic, la V de Gibraltar. S-ar fi scufundat în urma unei catastrofe naturale.

Atlántida. Localitate în SE Uruguay-ului, la NE de Montevideo, pe ţărmul Oceanului At-lantic.Atlas, El. Ansamblu montan în NNV Africii, întins de la Oceanul Atlantic până la Marea Mediterană (Golful Sirta Mică), în di-recţia SV-NE, pe circa 2 000 km. Este for-mat din două lanţuri principale de munţi: lanţul septentrional, care începe de la strâm-toarea Gibraltar cu Munţii Rif şi se des-făşoară apoi de-a lungul ţărmului Mării Mediterane prin Atlasul Mic (Tell) până la Capul Ras ben-Seka, şi lanţul meridional, care se înalţă pe litoralul Oceanului Atlantic în faţa Arhipelagului Canare, constituit din trei grupe paralele: Atlasul Înalt (El-Atlas El-Kebir) cu altitudinea maximă de 4 165 m (vf. Djebel Toubkal), alcătuit din roci cristaline în V şi calcare în E; Atlasul Mijlociu (El-At-las El-Moutouassit) aflat la N de Atlasul Înalt, şi Antiatlasul, la S de acesta. Atlasul Înalt se continuă către V cu Atlasul Sahar-ian, care închide, împreună cu Atlasul Mic, Podişul Kabiliei ("Chott-urilor"), cu altitu-dini cuprinse între 400-1 200 m, populat de numeroase lacuri. Treapta mai coborâtă a munţilor Atlas o constituie mesetele maro-cană şi algeriană.Atlin. (etlin). Localitate în V Canadei, la SE de localitatea Whitehorse.Atlit. Localitate în NV Israelului, la SV de oraşul Haifa, pe ţărmul Mării Mediterane.Atløy. (atloi). Insulă în Norvegia, la N de fiordul Sogne.Atmakur. Localitate în SE Indiei, pe râul Penner, la NV de oraşul Madras.Atmore. (etmor). Localitate situată în S.U.A. (Alabama), la SV oraşul Mont-gomery şi la NE de oraşul Mobile.Atna. Localitate în ESE Norvegiei, pe râul Glomma, la NE de oraşul Lillehammer.Atocha. (atocia). Localitate minieră în S Bo-liviei, centru de exploatare a antimoniului.Atoka. (etocă). Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), la SE de oraşul Oklahoma City.Atoyac de Alvarez. (atoiac de alvares). Lo-calitate în VSV Mexicului, pe ţărmul Ocean-ului Pacific, la NV de oraşul Acapulco.Atrai. Râu în NE Indiei şi în V Bangladesh-ului, afluent al fluviului Gange.Ätran. (etran). Râu (266 km lungime, suprafaţa bazinului 3 340 kmp) în SV Suediei, cu vărsare în strâmtoarea Kattegat.Atranos. Râu în V Turciei.

90

Åträsk. (otresc). Localitate în NE Suediei, pe râul Sävar, la NNV de orasul Umea.Atrato. Râu (563,3 km) în Columbia, cu vărsare în Golful Darien (Marea Antilelor sau Caraibilor). Face delimitarea naturală dintre America de Sud şi America Centrală.Atrek. Râu (580 km, 29 700 kmp suprafaţa bazinală) în Asia, ce formează graniţa dintre Iran şi Turkmenia, şi care se varsă în Marea Caspică.Atri. (atrii). Localitate în E Italiei peninsu-lare, pe ţărmul Mării Adriatice, între oraşele Teramo (la NV) şi Pescara (la SE).Atrio del Cavallo. Parte a vulcanului Vezu-viu, la SE de Napoli (Italia).Atripalda. Localitate în Italia peninsulară, la E de Napoli.Atshan. (atşan). Localitate minieră (ţiţei) în SV Libiei.Atsutoka. Localitate în E insulei Hokkaido (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Nemuro.At Tahrir. Regiune în NNE Egiptului, la V de delta Nilului.Attaka. Insulă (Indonezia), între Kalimantan şi Sulawesi (sau Celebes).Attala. (otolo). Localitate situată în Ungaria (Somogy), la E de oraşul Kaposvár şi la V de oraşul Dombóvár.Attawapiskat. (ateuăpiuscăt). Râu (748,3 km) în Canada, cu vărsare în golful James (Golful Hudson) la localitatea Kapiskau, în dreptul insulei Akimiski.At-Tawil. (at tauil). Oază în NV Irakului, la N de fluviul Eufrat, aproape de graniţa cu Siria.Attendorn. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Bigge, la SE de oraşul Lüdenscheid.Atter. Lac în N Austriei, pe râul Traun, aflu-ent al Dunării.Attersee. (aterzee). 1. Localitate în N Aus-triei, pe ţărmul NV al lacului cu acelaşi nume, la NE de oraşul Salzburg. 2. Lac (46,7 kmp) în N Austriei, la V de lacul Traun.Attica. 1. v. Atica. 2. (etică). Localitate în S.U.A. (Indiana), pe râul Wabash, la SV de oraşul Lafayette.Attiki. (atichii). Regiune în SE Greciei, unde este capitala ţării.Attinghaussen. (atunghauzăn). Localitate în centrul Elveţiei, la SE de lacul Uri, pe râul Heuss, la SV de oraşul Altdorf.

Attnang-Puchheim. (atnang puchaim). Lo-calitate în N Austriei, pe râul Traun, la NE de lacul Attersee şi la SV de oraşele Linz şi Wels.Attock. Localitate în NE Pakistanului, la graniţa cu India, centru de extracţie a căr-bunelui.Attoko. Localitate în E insulei Hokkaido (Japonia).Attopeu. Localitate în SE Laosului, pe râul Kong, aproape de graniţa cu statele Vietnam şi Cambodgea.Attu. Insulă (împreună cu Agattu) în arhipelagul Insulele Apropiate, din Oceanul Pacific (Marea Bering).Attur. Oraş în SE Indiei, pe râul Vellar, la SE de oraşele Bangalore şi Salem.Atuana. Localitate în insula Hiva Oa din arhipelagul Marquises (Oceanul Pacific).Atucha. (atucia). Localitate în NE Argen-tinei, pe Parana, la NV de Buenos Aires.Atuel. Râu (482,8 km) în Argentina, afluent al râului Colorado, ce se varsă în Golful Bahia Banca (Oceanul Atlantic).Atura. 1. Localitate în NV statului Bangladesh, pe râul Atrai, la VNV de oraşul Bogra. 2. Localitate în Uganda, la NV de lacul Kyoga.Atvidaberg. Localitate în SE Suediei, la SE de oraşul Linköping.Atwood. (etiud). Localitate situată în S.U.A. (Kansas), la E de oraşul Denver, la S de râul Republican River.Atzcapotzalco. (aţacapoţalco). Cartier al capitalei Mexicului.Atzenbrugg. (aţenbrug). Localitate în NE Austriei, pe râul Tulin (afluent al Dunării), la VNV de Viena.Atzgersdorf. (aţghersdorf). Cartier al Vienei (Austria).Aţel. Comună în jud. Sibiu, cu circa 4 200 loc. Aici se exploatează nisip. Are o biserică fortificată. Satele componente: Aţel, Alma, Dupuş, Giacăş, Şmig.Aţintiş. Comună în jud. Mureş, cu circa 1 500 loc. Satele componente: Aţintiş, Botez, Cecălaca, Iştihaza, Maldaoaci, Sâniacob.Au. 1. Localitate în V Austriei, pe râul Bre-genzer Ach. 2. Cartier al oraşului München (Germania).Aua. Insulă (Papua-Noua Guinee), situată în Oceanul Pacific, la N de insula Noua Guinee.

91

Auadi. (uadii). Oază în SE Saharei Occiden-tale, la graniţa cu Mauritania.Auas. Munţi şi vârf (2 484 m) în Namibia (Africa).Aub. Localitate în partea central-sudică a Germaniei, la SE de oraşul Würzburg.Aubagne. (obani). Localitate în SE Franţei, la SE de oraşul Marseille.Aubé. (obe). 1. Departament în NE Franţei, cu centrul la Troyes. 2. Râu (248 km lungime) în Franţa, afluent al fluviului Seine (Sena).Aubel. (obel). Localitate în ENE Belgiei, la NE de oraşul Liège.Aubenas. (obena). Localitate în SSE Franţei, la SE de oraşul Le Puy.Aubenton. (obento). Localitate situată în NE Franţei, la NV de oraşul Charleville Méz-iéres.Aubervilliers. (obervilie). Cartier al Parisu-lui (Franţa).Aubin. (oben). Localitate în partea central-sudică a Franţei, la SV de oraşul Aurillac.Aubing. Cartier al oraşului München (Ger-mania).Aubonne. (obon). Localitate în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva.Aubrac. (obrac). Munte (1 469 m) în Ma-sivul Central Francez.Auburn. (obărn). 1. Localitate în S.U.A. (California), la NE de oraşul Sacramento. 2. Localitate în S.U.A. (Indiana), la NE de oraşul Fort Wayne. 3. Oraş situat în S.U.A. (Maine), pe râul Androscoggin, la N de oraşul Portland. 4. Oraş în S.U.A. (New York), aproape de lacul Ontario, la SE de oraşul Rochester. 5. Munte în E Australiei, la SV de oraşul Rockhampton.Aubusson. (obiuso). Localitate în centrul Franţei (Marche), cu peste 6,2 mii loc.Auby. (obii). Localitate în SSE Belgiei, pe râul Semois, la NE de oraşul Bouillon.Aucanquilcha, Cerro de. (aucanchilşa serro). Vârf în Anzi, în Cordiliera Occiden-tală (Chile).Auce. Localitate în Letonia, în SSV ţării, la graniţa cu Lituania, la SV de oraşul Jolgava.Auch. (oş). Localitate situată în SSV Franţei (Guyenne et Gascogne), centru al departa-mentului Gers.Auchi. Localitate în SV Nigeriei, la NV de oraşul Bende.Auckland. (oclănd). 1. Oraş în Noua Zee-landă (Insula de Nord), port la Oceanul Pa-

cific cu aproximativ 850 000 loc. Este cel mai mare oraş al ţării (a fost şi capitală între 1840-1865). 2. District în Noua Zeelandă. 3. Peninsulă în N Insulei de Sud (Noua Zee-landă). 4. Arhipelag muntos nelocuit, ce aparţine de Noua Zeelandă.Aude. (od). 1. Râu (220 km) în S Franţei, ce se varsă în Canal de Midi. Izvorăşte din Munţii Pirinei. 2. Departament în S Franţei, cu centrul la Carcassonne.Auderghem. (oderghem). Localitate în cen-trul Belgiei, la SE de Bruxelles.Audierne. (odiern). Localitate în NV Franţei, în SV peninsulei Bretagne, situată pe ţărmul Oceanului Atlantic.Audincourt. (odencur). Localitate în ENE Franţei, pe râul Doubs, la SV de oraşul Belfort.Audlem. (odlăm). Localitate situată în An-glia (Marea Britanie), la VSV de oraşul Stoke.Audley. (odlii). Localitate în SE Australiei, la S de oraşul Sydney, pe ţărmul Mării Tas-maniei (Oceanul Pacific).Audsila. Localitate în NE Libiei, în oaza Djalo.Aue. 1. Oraş în Germania, pe râul Mulde, la SV de oraşul Chemnitz (fost Karl-Marx-Stadt). 2. Râu în NV Germaniei, afluent al lui Weser, amonte de localitatea Nienburg.Auerbach. (auerbac). 1. Localitate în E Ger-maniei, pe râul Weise Elster, la E de oraşul Plauen. 2. Localitate în Germania, pe râul Zwickauer Mulde, la ENE de oraşul Zwickau. 3. Localitate în ESE Germaniei, pe râul Pegnitz, la NE de oraşul Nürnberg.Auerberg. Vârf (1 055 m) în Germania, la E de oraşul Kempten.Auerstädt. (auerştet). Localitate istorică în E Germaniei Centrale (Thuringia) la NE de Weimar. Aici francezii i-au învins pe prusieni (anul 1806).Auerswalde. (auerzvalde). Localitate situată în Germania, la N de oraşul Chemnitz.Aufist. Localitate în V Saharei Occidentale, pe ţărmul Oceanului Atlantic.Augathella. (ogătelă). Localitate în E Aus-traliei, pe râul Warrego, la NV de oraşul Roma.Aughrabies Falls. (ogrebiz folz). Cascadă pe fluviul Orange în Republica Africa de Sud (NV provinciei Cape) la frontiera cu Namibia. Are 146 m înălţime, fiind de-scoperită în anul 1824.

92

Aughton. (oghtăn). Localitate în V Angliei (Marea Britanie), la NE de Liverpool.Augila. (aughila). Centru de extracţie a petrolului, în NE Libiei.Augsburg. Oraş în S Germaniei (Bavaria), cu peste 400 000 loc. Centru industrial şi is-toric. Se află la NV de oraşul München.23 August. 1. Comună în jud. Constanţa, cu circa 5 500 loc. Este comună suburbană oraşului Techirghiol. Satele componente: 23 August, Dulceşti, Moşneni. 2. v. I.C. Bră-tianu.Augusta. (ogăstă). 1. Oraş în E S.U.A. (Georgia), pe Savannah, cu aproximativ 400 000 loc. Este oraş industrial dar şi staţiune turistică de iarnă. 2. Oraş în NE S.U.A., cen-trul administrativ al statului Maine, cu circa 60 000 loc. Pe lângă faptul că este un centru industrial, este şi staţiune estivală. 3. Locali-tate în S.U.A. (Arkansas), pe râul White River, la V de oraşul Memphis. 4. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul Burling-ton şi la NE de oraşul Quincy. 5. Localitate în S.U.A. (Kentucky), pe râul Licking, la SE de oraşul Cincinnati. 6. Localitate în S.U.A. (Maine), pe râul Kennebec, la NE de oraşul Portland. 7. Localitate în SE Siciliei (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, între oraşele Catania (la NV) şi Siracusa (la SE). 8. Local-itate în S.U.A. (Wisconsin), la SE de oraşul Eau Claire. 9. Localitate în SV Australiei, la S de oraşul Perth. 10. Golf situat în E insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Ionice (Marea Mediterană), unde este situată şi localitatea cu acelaşi nume.Augustenthal. (augustental). Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Verse, la NE de oraşul Lüdenscheid.Augustin. Localitate în Argentina, la NV de Buenos Aires.Augusto Severno. Localitate în E Braziliei, lângă oraşul Natal.Augustóv (Augustow). 1. Localitate în NE Poloniei, aproape de graniţa cu Lituania şi Belarus. 2. Aici este şi un canal, cu acelaşi nume.Augustus. (ogăstas). Insulă în NV Aus-traliei, la V de regiunea Kimberley.Augustusburg. Localitate în E Germaniei, la E de oraşul Chemnitz.Auhof. Localitate lângă oraşul austriac Linz.Auián (Auyan)-Tepui. Vârf (2 953 m) în E Venezuelei.

Auki. (auchii). Localitate în insula Malaita din arhipelagul Solomon (Oceanul Pacific).Aul. (ol). Vârf (3 124 m) în Munţii Alpii Lepontini, în Elveţia.Aulander. (olănder). Localitate în S.U.A. (North Carolina), la NE de oraşul Rocky Mount şi la SV de oraşul Norfolk din Vir-ginia.Aulendorf. Localitate în SV Germaniei, la NE de lacul Boden şi la SV de oraşul Mem-mingen.Aulla. Localitate în Italia, la NV de oraşul Carrara şi la NE de oraşul La Spezia.Aulida. v. Vathy (Grecia).Aulnay. (olne). Localitate în periferia Parisului (Franţa).Aulnay-sous-Bois. (olne su boa). Localitate în periferia Parisului (Franţa), la NE de capi-tală.Aulne. (oln). Râu în VNV Franţei, în cadrul peninsulei Bretagne, cu vărsare în Atlantic.Aulnois. (olnoa). Localitate în S Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Mons.Aulnoye. (olnoi). Localitate în NE Franţei, pe râul Sambre (afluent al lui Meuse), aproape de graniţa cu Belgia, la SE de oraşul Lille.Aulus-les-Bains. (olu le ben). Localitate în SSV Franţei, la SV de oraşul Foix şi la NV de oraşul Andorra la Vella (Andorra).Aumale. (omal). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Amiens.Auneau. (ono). Localitate în Franţa, la SV de Paris şi la NE de oraşul Chartres.Aunis. (onii). 1. Regiune naturală în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, în zona oraşului La Rochelle. 2. Provincie is-torică în V Franţei, la Golful Biscaya. Oraşul principal este La Rochelle.Auob. (ob). Râu de tip ued în SE Namibiei şi în NV Republicii Africa de Sud, afluent al fluviului Orange.Aups. (ops). Localitate în SE Franţei, la NE de oraşul Marseille.Aur. (or). Atol în grupul Marshall (S.U.A.) din Oceanul Pacific.Aura. Râu în VSV Norvegiei, cu vărsare în Oceanul Atlantic în zona oraşului Molde.Aurangabad. 1. Oraş situat în India (Maha-rashtra), în NV podişului Deccan, pe râul Kaum. Are circa 320 000 loc. Centru indus-trial. Are mausoleul Bibika Makbara. 2. Lo-calitate în NE Indiei, la SE de oraşul Varanasi (Benares) şi la SV de oraşul Patna.

93

Aurano. Localitate în NV Italiei, la V de lacul Maggiore.Auray. (orei). Localitate în NV Franţei, pe ţărmul SE al peninsulei Bretagne, la SE de oraşul Lorient.Aure. Localitate în VSV Norvegiei, pe ţăr-mul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Trondheim.Aurel Vlaicu. Localitate pe râul Mureş, la NE de oraşul Orăştie (jud. Hunedoara).Aurich. (auric). Localitate în NV Ger-maniei, la SV de oraşul Wilhelmshaven.Aurignac. (oriniac). Comună în S Franţei (Haute-Garonne), cu circa 1 200 loc. Pe teri-toriul ei, într-o peşteră, au fost descoperite resturi arheologice şi faunistice.Aurillac. (orilac). Localitate în partea cen-tral-sudică a Franţei (Auvergne), pe râul Cére, centrul departamentului Cantal, la SV de oraşul Clermont-Ferrand.Auriol. (oriol). Localitate în SSE Franţei, la NE de oraşul Marseille.Aurisina. Localitate în NE Italiei, pe ţărmul golfului Triest, la NV de oraşul Triest.Aurlands-fjord. (aurlands fiord). Fiord în Norvegia, în zona fiordului Sogne.Aurlandsvangen. (aurlandsvanghen). Lo-calitate în SE fiordului Sogne, la fiordul Au-rlands.Aurolzmünster. (aurolţmiunster). Localitate în Austria, pe râul Antiesen, la V de oraşul Linz.Auronzo. Localitate în NE Italiei, aproape de graniţa cu Austria, la NV de localitatea Ampezzo.Aurora. (ororă). 1. Localitate în Canada, la NNV de oraşul Toronto. 2. Localitate în S.U.A. (Colorado), lângă oraşul Denver. 3. Oraş în S.U.A. (Illinois), la V de oraşul Chicago. 4. Localitate în S.U.A. (Indiana), pe Ohio, la SV de oraşul Cincinnati. 5. Lo-calitate în S.U.A. (Minnesotta), la V de lacul Superior, la NV de oraşul Duluth. 6. Locali-tate în S.U.A. (Missouri), la SV de oraşul Springfield. 7. Localitate în S.U.A. (Ne-braska), la V de oraşul Lincoln.Aus. (os). Localitate în SV Namibiei (Africa).Ausangate. Vârf (6 336 m) în SE Perului.Auschwitz. (auşviţ). Denumirea germană (până în 1945) a oraşului polonez Oswiécim. Aici a funcţionat un lagăr hitlerist de concen-trare şi exterminare.

Ausim. Localitate în Egipt, la NV de Cairo, pe Nil.Aussen-Alster. (ausen alzter). Lac în oraşul Hamburg (Germania).Ausser Rhoden. v. Appenzell.Aussersihl. (ausersil). Cartier al oraşului Zürich (Elveţia).Ausser-Villgarten. Localitate în Austria, în partea central-vestică a ţării.Aust Agder. Regiune administrativă în SSE Norvegiei, cu centrul la Skien.Austerlitz. (austeărliţ). Localitate în Cehia, unde în 1805 Napoleon i-a învins pe ruşi şi austrieci. Astăzi se numeşte Slavkov u Brna.Austin. (ostin). 1. Oraş în S S.U.A., pe Col-orado, centrul administrativ al statului Texas. Populaţia numără circa 800 000 loc. 2. Oraş în S.U.A. (Minnesotta), pe râul Cedar, la SSE de oraşul Minneapolis. 3. Localitate în S.U.A. (Nevada), la ENE de oraşul Carson City.Austinville. (ostinvil). Localitate în E S.U.A. (Virginia), la NV de Henderson, cen-tru de extracţie a nichelului.Austral Downs. (ostrăl dauns). Localitate în partea central-nord-estică a Australiei, la SE de lacul Polygonum, pe creek-ul Georgina.Australia. 1. Cel mai mic continent al Pământului împreună cu Oceania, aşezat în emisfera australă, traversat de Tropicul Capricornului. Suprafaţa este de 8,94 mil-ioane kmp şi circa 30 milioane loc. Este cuprins între 10o41' lat. S (Capul York) şi 38o55' lat. S (Wilson's Promontory), pe 3 600 km, şi între 113o05' long. E (Steep Point) şi 153o34' long. E (Capul Byron), pe 3 800 km. Este înconjurat de Oceanul Indian (la S şi V) şi Oceanul Pacific şi mările mărginaşe ale acestuia (la E şi N). Relieful australian este compus din trei trepte hipso-metrice. În E se desfăşoară pe circa 3 400 km de-a lungul coastei, Cordiliera Australiană (Alpii Australiei), formată în orogenezele caledoniene şi hercinice, după care a urmat peneplenizarea mezozoică şi reînălţarea neo-zoică. Altitudinea maximă este de 2 234 m (vf. Kosciusko). Podişul Australiei de Vest ocupă circa 50% din suprafaţa continentului şi prezintă o regiune aflată sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au altitu-dini mai mari, centrul său constituind o imensă arie depresionară, ocupată de pustiurile Victoria, Gibson şi Marele Deşert de Nisip. Câmpiile centrale, desfăşurate între

94

Golful Carpentaria (la N) şi Marele Golf Australian (la S), ocupă circa 30% din suprafaţa continentului, constituind treapta cea mai joasă a reliefului, cu extindere mai mare în partea centrală şi meridională. Ca resurse se remarcă: cărbuni, minereuri de fier, plumb, minereuri auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, minereuri radioac-tive. Clima este ecuatorial-musonică în N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici şi precipitaţii abundente), tropicală în centru (cu temperaturi ridicate) şi subtropi-cală în S. Cel mai important sistem hidro-grafic este cel al fluviului Murray (cu afluen-tul său Darling). În câmpiile centrale se găs-esc lacurile Eyre şi Torrens, iar în Podişul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay şi Amadeus. 2. Uniunea Aus-traliană, stat federal ocupând continentul australian, insula Tasmania şi câteva insule mici. Suprafaţa uniunii atinge 7,68 milioane kmp şi circa 18 milioane loc. Capitala Can-berra.Australia de Sud (South Australia). Stat în S Australiei, având suprafaţa de 984 000 kmp şi circa 1,5 milioane loc. Centrul ad-ministrativ este Adelaide. Zonă agricolă.Australia de Vest (Western Australia). Stat în V Australiei, cu suprafaţa de 2,53 milioane kmp şi circa 1,6 milioane loc. Cen-trul său administrativ este Perth. Zonă cu resurse minerale şi agricole.Austria Inferioară (Niederöster-reich). Land în Austria. Suprafaţa de 19,2 mii kmp şi circa 1,5 milioane loc. Centrul administra-tiv este Sankt Pölten.Austria Superioară (Oberösterreich). Land în Austria, având suprafaţa de 12 000 kmp şi peste 1,3 milioane loc. Centrul ad-ministrativ este Linz.Austria, Republica. Stat federal (format din 9 landuri) în Europa Centrală, cu suprafaţa de 83,8 mii kmp şi aproape 8 milioane loc. Capitala Viena.Austvagøy. (austvagoi). Insulă (525,8 kmp) în Norvegia, între insulele Lofoten şi Vesteralen.Auşeu. Comună în jud. Bihor, cu circa 3 400 loc. Satele componente sunt: Auşeu, Cacuciu Vechi, Codrişoru, Gheghie, Groşi, Luncşoara.Authie. (oti). Râu în NE Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii.

Authon-la-Plaine. (oton-la-plen). Localitate la SV de Paris (Franţa).Autlán de Navarro. Localitate minieră (mangan), în V Mexicului, la SV de Guadalajara.Autun. (otiun). Oraş situat în V Franţei (Burgundia), la NV de oraşul Le Creusot.Auvelais. (ovele). Localitate în Belgia, pe râul Meuse, la SV de oraşul Namur.Auvergne. (overn). Provincie în centrul Franţei, în zona Masivului Central Francez.Auvezère. (ovezer). Râu în V Franţei, aflu-ent al râului Isle (iar acesta al fluviului Garonne).Auw. (auv). Localitate în V Germaniei, pe râul Kyll, afluent al râului Mosel, la N de oraşul Trier.Auxerre. (oxer). Oraş în partea central-nordică a Franţei (Champagne), la SV de oraşul Troyes.Auxi-le-Château. (oxii-leo-şato). Localitate în NE Franţei, pe râul Authie, la NNV de oraşul Amiens.Auxonne. (ocson). Localitate în E Franţei, pe râul Saône, la SE de oraşul Dijon.Auxvasse. (ocsves). Localitate în S.U.A. (Missouri), la ENE de oraşul Columbia şi la NE de oraşul Jefferson City.Auzangate. (ausangate). Vârf în Peru, la SE de Cuzco, cu altitudinea de 6 326 m.Auzat. (oza). Localitate în SV Franţei, în Munţii Pirinei.Ava. (evă). Localitate în S.U.A. (Missouri), pe râul White River, la NV de lacul de acu-mulare Norfolk de pe râul menţionat.Avala. Vârf (511 m) situat la SE de Belgrad (Serbia).Avali. (avalii). Localitate în insula Bahrein. Aváli. (avalii). Localitate în Arabia Saudită, la Golful Persic.Avallon. (avaion). Localitate în partea cen-trală a Franţei, la SE de Auxerre.Avalos. Localitate în NE Mexicului, centru de prelucrare a nichelului.Avanigedda. (avanigheda). Localitate situ-ată în ESE Indiei, la vărsarea râului Krishna în Golful Bengal, la SV de oraşul Bandar.Avanos. Localitate în centrul Turciei, pe râul Kizil Irmak, la VNV de oraşul Kayseri şi la SE de capitala Ankara.Avany. (avani). 1. Insulă în lacul Aral din Kazahstan. 2. Localitate situată în insula cu acelaşi nume din lacul Aral (Kazahstan).

95

Avaré. (avare). Localitate în SE Braziliei, la NV de oraşul São Paulo.Avarua. Localitate în insula Rarotonga din grupul de insule Cook de Sud (Noua Zee-landă).Avas. 1. Culme montană în Ucraina, la graniţa cu România (441 m). 2. Râu în Etiopia. 3. (ovoş). Cartier al oraşului Miskolc (Ungaria).Avasa. Localitate în Podişul Etiopiei.Avdotyino. (avditino). Localitate în Ucraina, în regiunea Doneţk, la SE de oraşul Doneţk.Avedo. Localitate în NE Italiei, aproape de graniţa cu Elveţia, pe un mic afluent al râului Adda, la N de localitatea Grosotto.Avegno. (avenio). Localitate în SSE Elveţiei, la N de lacul Maggiore, pe râul Maggia (ce se varsă în lacul Maggiore).Aveh. Localitate în NNV Iranului, la V de capitala Teheran.Aveiro. (aveiru). 1. Oraş în Portugalia (Beira Litoral), la S de oraşul Porto şi la NV de oraşul Coimbra. 2. Localitate în NNE Braziliei, pe râul Tapajós (afluent al Ama-zonului), la SSV de localitatea Santarém.Avelgem. (avelghem). Localitate în V Bel-giei, pe râul Schelde, la SE de oraşul Kor-trijk.Avellaneda. (avelianeda). Oraş în Ar-gentina, în conurbaţia Buenos Aires. Avellino. (avelino). Localitate situată în cen-trul Italiei, la E de Napoli şi Vezuviu.Avenches. (avenş). Localitate în V Elveţiei, la E de lacul Neuchâtel.Avenhorn. Localitate în NV Olandei, la V de lacul Ijssel, la SE de oraşul Alkmaar.Avenir. Localitate în NV Guyanei Franceze.Avennes. (aven). Localitate în centrul Bel-giei, la NV de oraşul Seraing şi la NE de oraşul Namur.Avernes. (avern). Localitate la V de Paris (Franţa).Avernus. Lac în Campania (în centrul Ital-iei), ale cărui exhalaţii rău mirositoare, în special sulfuroase, au făcut ca, în antichitate, să se creadă că aici era intrarea în infern. Mai târziu a devenit sinonim cu Infernul.Averøy. (averoi). Insulă în V Norvegiei, în Marea Norvegiei.Averroes. v. Ibn-Roşd.Aversa. Localitate în Italia, la N de oraşul Napoli.Aves. 1. Prag submarin în Bazinul Venezuelei. 2. Insule coraligene situate pe

acest prag din Antilele Mici; aparţin Venezuelei.Avesnes-sur-Helpe. (avesn siur elp). Locali-tate în NE Franţei, pe râul Samore (afluent al râului Oise).Avesta. Localitate situată în partea centrală a Suediei, la NV de oraşul Västeras.Avetrana. Localitate în V peninsulei italiene Salentino, la SE de oraşul Manduria.Aveyron. (aveiro). 1. Râu (250 km) în S Franţei, afluent al fluviului Garonne. 2. De-partament în S Franţei, cu centrul la Rodez.Avezzano. (aveţano). Localitate în centrul Italiei, la E de Roma.Avgyeievka Pervaia. (avgeievca pervaia). Localitate în Ucraina, în regiunea Doneţ, la SE de oraşul Doneţk.Avia Terai. Localitate în Argentina, în N ţării, la NV de oraşele Corrientes şi Resisten-cia de pe fluviul Paraguay.Avigliano. (aviliano). Localitate în S Italiei peninsulare, la NV de oraşul Potenza.Avignon. (avinio). Oraş situat în SE Franţei (Venaissin), cu circa 180 000 loc. A fost reşedinţă a papilor între 1309-1377 (cu între-rupere între 1367-1370).Avila. Localitate spaniolă în Munţii Castiliei, pe râul Adaja, la NV de Madrid.Avilés. (avilez). Oraş în NV Spaniei (As-turii), port de pescuit la Golful Biscaya, la NV de Oviedo. Este staţiune balneară.Avilley. (avilei). Localitate în E Franţei, pe râul Ognon, la NV de oraşul Besançon.Avinot. (evinăt). Cap situat în VSV Alaskăi (S.U.A.), la Marea Bering (Oceanul Pacific), la V de localitatea Bethel.Avisio. Râu în NNE Italiei, afluent al râului Adige. Se uneşte cu Isarco la Trento.Avlagi. (avlaghii). Localitate în N Turciei asiatice, pe râul Devres, afluent al lui Kizil Irmak.Ávliotes. Localitate în NV insulei Kérkira (sau Corfu), pe ţărmul Mării Mediterane.Avlonárion. Localitate în E insulei Eubeea (Grecia), pe ţărmul Mării Egee.Avoine. (avoan). Localitate în NV Franţei, la E de oraşul Nantes.Avola. (evolă). 1. Localitate aflată în Canada (Alberta), la NV de Calgary şi la NE de Van-couver. 2. Localitate în SE Siciliei (Italia), la SV de Siracusa, pe ţărmul Mării Mediterane.Avon. (evăn). 1. Râu (104,6 km) în Marea Britanie (Anglia), afluent al fluviului Severn. 2. Râu în SV Australiei, cu vărsare în

96

Oceanul Indian la Perth. 3. Localitate în Franţa, la SE de Paris, pe Sena. 4. Insulă coraligenă situată la NV de Noua Caledonie şi la NE de Australia. Aparţine de Franţa.Avon Downs. (evăn dauns). Localitate în NNE Australiei, la SE de mlaştinile Poly-gonum.Avonmouth. (evănmus). Localitate în SV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul golfului Bristol, la NV de oraşul Bristol.Avontuur. (evăntur). Localitate în S Repub-licii Africa de Sud, pe ţărmul oceanic, la V de Port Elizabeth şi la E de Cape Town.Avoudrey. (ovudrei). Localitate în E Franţei, la SE de oraşul Besançon.Avram Iancu. 1. Comună în jud. Alba, cu circa 2 200 loc., aici fiind casa memorială a revoluţionarului Avram Iancu. Satele compo-nente: Avram Iancu, Achimeţeşti, Avrămeşti, Bădăi, Boldeşti, Călugăreşti, Că-soaia, Cândeşti, Cârăşti, Cârţuleşti, Coceşti, Cocoşeşti, Coroieşti, Dealu Crişului, Doleşti, Dumăceşti, Gojeieşti, Helereşti, Inceşti, Jo-jei, Mărteşti, Orgeşti, Pătruţeşti, Plai, Puşeleşti, Şoiceşti, Şterteşti, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uţului, Verdeşti, Vidrişoara. 2. Comună în jud. Bihor, cu aproximativ 3 500 loc. Satele componente: Avram Iancu, Ant, Tămaşda.Avranches. (avranş). Localitate situată în NV Franţei (Bretagne), la E de St. Malo, cu peste 10 000 loc. Aici a avut loc bătălia deci-sivă în 1944 între aliaţi şi germani.Avrămeşti. Comună în jud. Harghita, cu aproape 2 600 loc. Satele componente sunt: Avrămeşti, Andreeni, Cecheşti, Goagiu, Firtănuş, Laz-Firtănuş, Laz-Şoimuş, Medişoru Mic.Avrămeni. Comună în jud. Botoşani, cu circa 5 500 loc. Satele componente sunt: Avrămeni, Adăşeni, Aurel Vlaicu, Dimitrie Cantemir, Ichimeni, Panaitoaia, Timuş, Tu-dor Vladimirescu, Zoiţani.Avre. (avr). Râu în NE Franţei, afluent al râului Somme cu care se uneşte amonte de oraşul Amiens.Avren. Localitate în S Bulgariei, aproape de graniţa cu Grecia, la SE de oraşul Kirdjali.Avrig. Oraş în jud. Sibiu, pe stânga Oltului, în vestul depresiunii Făgăraş. Are circa 15 000 loc. Este staţiune climaterică. A fost declarat oraş în 1989. Centru industrial. Satele componente sunt: Bradu, Glâmboaca, Mârşa, Săcădate.

Avtovac. (avtovaţ). Localitate în SE Bosniei şi Herţegovinei, la SE de oraşul Mostar.Avtovo. Cartier al oraşului Sankt Petersburg (Rusia).Awaji. (auagii). Insulă (590 kmp) din Japonia, între insulele Honshu şi Shikoku.Awareh. (auareh). Localitate în ESE Etiopiei, aproape de graniţa cu Somalia, la SE de oraşul Harar.Awash. (auaş). 1. Localitate în centrul Etiopiei, pe râul cu acelaşi nume, la ESE de capitala ţării. 2. Râu (804,5 km) în NE Etiopiei.Awaso. (auaso). Localitate în SV Ghanei.Awe. (euă). Lac (41,2 kmp) în V Scoţiei (Marea Britanie), la NE de oraşul Lochgilp-head.Axar-fjord. (acsar fiord). Fiord în N Is-landei.Axdir. Localitate în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane.Axel. Localitate în Olanda, în SV statului, aproape de graniţa cu Belgia, la VNV de Antwerpen (Anvers) din Belgia.Axel Heiberg. (exăl haibărg). Insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafaţa este de 41 mii kmp, altitudinea maximă 1 800 m. Este acoperită de gheţari.Axelvold. Localitate în SV Suediei, la NE de oraşul Malmö.Axente Sever. Comună în jud. Sibiu cu aproape 5 000 loc. Deţine o biserică fortifi-cată din secolele XIV-XV. Satele compo-nente: Axente Sever, Agârbiciu, Şoala.Axen-strasse. Tunel în Elveţia, la E de lacul Uri.Axinim. Localitate în Brazilia, pe Madeira (afluent al Amazonului), la SE de oraşul Manaus.Axintele. Comună în jud. Ialomiţa. Circa 3 000 loc. Satele componente: Axintele, Băr-bătescu, Horia.Axiopolis. v. Cernavodă.Axios. Râu în N Greciei.Ax-les-Thermes. (acs le terms). Localitate în SSV Franţei, la SV de oraşul Carcasonne şi la NE de statul Andorra.Axminster. (ecsminstăr). Localitate în SV Angliei (Marea Britanie), în peninsula Corn-wall, la ENE de oraşul Exeter.Ay. (ei). Localitate în NE Franţei, pe râul Marne (afluent al Senei), la S de oraşul Reims.

97

Ayabaca. (aiavasa). Localitate în Peru, la graniţa cu Ecuador, la NE de oraşul Piura.Ayabe. (aiabe). Oraş în SV insulei Honshu (Japonia), la NV de oraşul Kyoto.Ayacucho. (aiacucio). 1. Oraş în partea cen-tral-sudică a Perului, la SE de Lima. Are 80 000 loc. A fost fundat de Pizarro în anul 1539 şi până în 1825 s-a numit Guamanga (Huamanga). 2. Localitate în Bolivia, la SE de oraşul Santa Cruz. 3. Localitate în Ar-gentina, în E ţării, la NV de oraşul Mar del Plata.Ayadi. (aiadii). Localitate în Irak, pe fluviul Tigru, la jumătatea distanţei dintre Bagdad (la S) şi Mosul (la N), respectiv la NE de lo-calitatea Tikrit.Ayaina. (aiaina). Localitate situată în Ara-bia Saudită, la NV de capitala Ar Riyadh.Ayamonte. (aiamonte). Localitate spaniolă de graniţă cu Portugalia, la vărsarea fluviului Guadiana în Golful Cadiz (Oceanul At-lantic).Ayancik. (aiancic). Localitate în N Turciei, la Marea Neagră.Ayangba. Localitate în Nigeria, la NE de oraşul Bende.Ayapel. Localitate în NV Columbiei, la SE de oraşul Monteria.Ayaş. Localitate în Turcia asiatică, la NV de capitala Ankara.Ayastofonos. Localitate în NE Turciei eu-ropene, la graniţa cu Bulgaria, la vărsarea râului Rezovska în Marea Neagră.Ayaviri. (aiavirii). Localitate în SE Perului, la NV de lacul Titicaca şi la SE de oraşul Cuzco.Ayayei. (aiaiei). Localitate în NV Etiopiei, la graniţa cu statul Sudan, la S de râul Takkaze.Aycliffe. (eiclaif). Localitate în NE Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Darling-ton.Ayden. (eidăn). Localitate situată în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Rocky Mount.Aydin. (aidin). Localitate pe dreapta râului Büyümenderes (Turcia), la SE de oraşul Izmir.Aydinli. (aidinlii). Localitate în NV Turciei asiatice, la SE de oraşul Üsqüdar, la NNE de oraşul Tuzla, aproape de Marea Marmara.Aydos Dag. Vârf (537 m) în NV Turciei asi-atice, la SE de oraşele Üsqüdar şi Hay-darpaşa.

Aye. Localitate în SE Belgiei, la N de râul Lesse, afluent al lui Meuse.Ayent. (aien). Localitate în SV Elveţiei, la NE de oraşul Sion.Ayer. (aie). Localitate în SV Elveţiei, la SE de oraşul Sion.Ayer Biru. Localitate în Malaysia, în SE peninsulei Malaya, la strâmtoarea Johore, aproape de Singapore.Ayer Chawan. (aier ciauan). Insulă (Singa-pore) situată la SSV de insula principală.Ayers. (eiărs). Localitate aflată în NE S.U.A. (Maine), aproape de graniţa cu Canada.Ayers Cliff. (eiărs clif). Localitate în Canada, la SE de Montreal şi la SV de Sher-brooke, aproape de graniţa cu S.U.A. Ayers Rock. (eiărs roc). Vârf muntos (867 m) în centrul Australiei, în Munţii Musgrave.Aygues. (aig). Râu în SE Franţei, afluent al Ronului amonte de Avignon.Ayia. Localitate minieră (mangan), situată în peninsula Calcidică (Grecia), la SE de oraşul Salonic.Aylesbury. (eilăsbarii). Localitate în SSE Angliei (Marea Britanie), la NV de London şi la NE de Oxford.Aylmer. (eilmăr). Localitate în S Canadei, la N de lacul Erie, la SE de oraşul London şi la SV de oraşul Hamilton.Ayna. Localitate în SE Spaniei, pe râul Mundo (afluent al lui Segura), la SV de oraşul Albacete.Ayodhya. Localitate în NNE Indiei, pe râul Ghaghara (afluent al Gangelui), la E de oraşul Lakhnau şi respectiv la NV de oraşul Varanasi (Banaras).Ayora. Localitate în ESE Spaniei, la ENE de oraşul Albacete şi la SV de Valencia.Ayorou. (aioru). Localitate în V Nigerului, pe fluviul Niger.Ayr. (eir). 1. Comitat în SV Scoţiei (Marea Britanie), cu centrul în localitatea omonimă. 2. Râu în SV Scoţiei, cu vărsare în mare. 3. Localitate pe ţărmul mării, la vărsarea râului cu acelaşi nume.Ayranci. (airancii). Cartier al oraşului Ankara (Turcia).Ayre. (eiră). Cap în NE insulei Man (Marea Britanie).Ayutla. Localitate în SV Mexicului, pe ţăr-mul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Aca-pulco.

98

Ayutthaya. (aiutaia). Oraş situat în Myan-mar (fostul stat Birmania), la N de capitală, Rangoon.Ayvalik. Localitate în V Turciei, pe ţărmul Mării Egee, la N de Izmir, în dreptul insulei Lesvos (Grecia).Aywaille. Localitate în E Belgiei, pe râul Ambleve, la SE de oraşul Liège.Azamgarh. Localitate în NE Indiei, la NE de oraşul Vanarasi.Azanja. (azania). Localitate în Serbia, la V de Morava, la SE de Belgrad.Azaouâd. (azouad). Regiune situată în cen-trul statului Mali (Africa).Azaouak. (azouac). Râu de tip ued (cu scurgere intermitentă) în Niger.Azare. Localitate în N Nigeriei, la SE de oraşul Kano.Azar-Sahr. (azar sar). Localitate în NV Iranului, la SV de oraşul Tabriz şi la E de lacul Urmia.A'zaz. Localitate în NNV Siriei, la NV de oraşul Alep, aproape de graniţa cu Turcia.Azbine. v. Air.Azcuénaga. (ascuenaga). Localitate în NE Argentinei, la NV de oraşul Buenos Aires.Azdavay. Localitate în N Turciei asiatice, la ENE de oraşul Zonguldak.Azennezal. Oază în SSV Algeriei.Azerbaidjan, Republica. Stat în Europa es-tică, în E Transcaucaziei la Marea Caspică. Suprafaţa este de 86,6 mii kmp şi peste 7 milioane loc. Capitala Baku.Azgir. Localitate în Kazahstan, la E de Volga.Azgour. (azgur). Localitate minieră (cupru) în Maroc, la E de Agadîr.Azib de Midar. Localitate în N Marocului, pe râul Quert, la SV de oraşul Melilla.Azimabad. Localitate lângă Teheran (Iran).Azimgani. (azimganii). Localitate în NE In-diei, la NV de oraşul Berhampur.Azincourt. (azecur). Localitate în NV Franţei (Nord-Pas-de-Calais) unde în cursul Războiului de 100 de ani, armata franceză a fost învinsă de cea engleză (1415).Aziziya. (azizii ia). Localitate în Irak, pe flu-viul Tigru, la SE de Bagdad.Azna. Localitate în Iran, în V ţării, centru al siderurgiei.Azogues. (azoghes). Localitate în Ecuador, la SE de oraşul Guayaquil şi la NE de oraşul Cuenca.

Azore, Insule (Açores-asoris). Arhipelag portughez, de origine vulcanică, în E Ocean-ului Atlantic, format din nouă insule mari (São Miguel, Terceira, Pico) şi din altele mai mici. Suprafaţa este de 2,24 mii kmp şi pop-ulaţia numără circa 255 000 loc. Oraşul prin-cipal este Ponta Delgada. Are, din 1976, au-tonomie limitată. Aici se fac escale navale şi aeriene. Se practică agricultura şi turismul.Azore-Gibraltar, Dorsala. Dorsală atlantică în V Europei şi Africii, în dreptul strâmtorii Gibraltar.Azov. 1. Marea Azov. Sector al Mării Ne-gre, legat de aceasta prin strâmtoarea Kerci. Suprafaţa atinge 39 mii kmp, adâncimea me-die 7 m iar cea maximă 15 m. Salinitatea medie este de 10-13‰. Aici se varsă Donul şi Kubanul. Porturile sale sunt Taganrog, Mariupol, Eisk. Iarna îngheaţă. Pe ţărmuri sunt numeroase staţiuni balneoclimaterice. 2. Localitate în Rusia, pe ţărmul NE al Mării Azov.Aztec. (estăc). Localitate în S.U.A. (New Mexico), pe râul San Juan (afluent al fluviu-lui Colorado), la NV de Santa Fe.Azua. Localitate în Republica Dominicană, pe ţărmul de S la Marea Caraibilor, la V de capitala Santo Domingo.Azuaga. Localitate în SV Spaniei, la NV de oraşul Sevilla.Azuer. Râu în partea central-sudică a Spaniei, afluent al fluviului Guadiana.Azuero. Peninsulă în S statului Panama, la Oceanul Pacific.Azuga. Oraş în jud. Prahova, la poalele Bucegilor, pe valea Prahovei. Circa 7 000 loc. A fost întemeiat în 1830 şi până în 1881 s-a numit Întreprahove, fiind declarat oraş în anul 1948. Centru industrial şi turistic.Azul. Localitate în Argentina, la SV de capi-tală, Buenos Aires.Azules. Râu în Panama, cu vărsare în lacul Gatun din Canalul Panama.Azurduy. (azurdii). Localitate în SE Bo-liviei, la SE de oraşul Sucre.Azzel Matti, Mlaştina. Regiune mlăştinoasă în partea central-sudică a Algeriei, în Deşer-tul Sahara.Az-Zubayr (Az-Zubair). Localitate în Irak, în SE ţării, la SV de oraşul Basra.

99