lucrator in prelucrare carne peste lapte conserve
DESCRIPTION
sppTRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
PROGRAM Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
pentru clasa a X-a
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
DOMENIUL INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Calificarea: Lucrător în prelucrare carne,peşte,lapte,conserve
2004
1
Autori:
ADRIANA COZA – coordonator, inginer, profesor gradul didactic I, Colegiul
Tehnic de Industrie Alimentară ‚”DUMITRU
MOŢOC”Bucuresti
IOANA BRÂNZARU- inginer, profesor gradul didactic I,Grupul Şcolar „Elena
Doamna” Galaţi
IOANA VLAD - inginer,profesor gradul didactic I,Colegiul Tehnic de Industrie
Alimentară „DUMITRU MOŢOC” Bucuresti
Practica comasată:
LIANA GROSSU- inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de
Industrie Alimentară « Terezianum » Sibiu
CAMELIA GROZAVU- inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar « Elena
Doamna » Galaţi
MARILENA IVAŞC inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi
AURA OTILIA MOZA inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul de pregătire INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Calificarea: Lucrător în prelucrare carne,peşte,lapte,conserve
Modulul I : Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui
Total ore / an: 237din care: laborator tehnologic 102
instruire practică 90
Modulul II: Obţinerea laptelui de consum
Total ore / an: 150din care: laborator tehnologic 60
instruire practică 60
Modulul III Conservarea prin frig a legumelor şi fructelor
Total ore / an: 63din care: laborator tehnologic 18
instruire practică 30
Total ore / an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 oreCurriculum la decizia scolii:CDL: 2ore sapt.x30 saptamani=60 orePractică comasată 30 ore/ săpt. x 6 săptămâni = 180 ore
TOTAL 690 ore / an
3
Alcătuirea modulelor
Unitatea de competenţă
CompetenţaM1-Sacrificarea animalelor si prelucrarea primara a carnii si pestelui
M2-Obţine-rea laptelui de consum
M3-Conservarea prin frig a legumelor si fructelor
M4Practică comasată
CDLVeri-ficare
1.Comunicare şi numeraţie
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
Ö Ö
1.5Realizează calcule simple Ö Ö
1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
Ö Ö
8.Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1. Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
Ö Ö
8.2. Se încadrează în cerinţele locului de muncă
Ö Ö
8.3. Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
Ö Ö
8.4.Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
Ö Ö
9.Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1Işi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
Ö Ö
9.2 Isi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
Ö Ö
9.3 Se instruieşte continuu în vederea înbunătăţirii propriei performanţe
Ö Ö
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
Ö Ö
11Satisfacerea cerinţelor clienţilor
11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor
Ö Ö
11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor clienţilor în domeniul său de activitate
Ö Ö
11.3Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor
Ö Ö
11.4 Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzătore
Ö Ö
18Sacrifica-rea animalelor
18.1 Execută tăierea animalelor Ö Ö18.2Recoltează subprodusele de abator
Ö Ö
4
pentru carne 18.3 Depozitează şi transportă carcasele
Ö Ö
19.Prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui
19.1Prezintă părţile anatomice ale carcaselor de animale
Ö Ö
19.2Realizează degesarea,îndepărtarea soriciului,alesul cărnii de pe oase
Ö Ö
19.3 Realizează prospături nefierte şi neafumate
Ö Ö
19.4Ambalează şi depozitează produsele
Ö Ö
19.5Pregăteşte peştele pentru fabricaţie
Ö Ö
20. Obţinerea laptelui de consum
20.1 Recepţionează cantitativ laptele
Ö Ö
20.2Standardizează laptele Ö Ö20.3 Igienizează laptele Ö Ö20.4Ambalează şi depozitează laptele de consum
Ö Ö
21.Conserva-rea legumelor şi fructelor prin frig
21.1Condiţionează legumele şi fructele
Ö Ö
21.2 Prelucrează mecanic legumele şi fructele
Ö Ö
21.3 Ambalează produsele Ö Ö21.4 Realizează conservarea prin frig
Ö Ö
5
Modulul I. Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui
I. Notă introductivă
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie
Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006
şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi
adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Industria Alimentară reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul
economiei naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică.Producerea
alimentelor se realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi
în concordanţă cu cerinţele consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea
potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi
standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul
standardelor europene.
Calificarea de lucrător în prelucrare carne,peşte,lapte,conserve se obţine prin
formarea competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să
dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue
pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi
vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.
Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o
pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în
prelucrare carne,peşte,lapte,conserve.
Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului
Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui are următoarea
structură:
Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Igiena şi securitatea muncii
Lucrul în echipă
Organizarea locului de muncă
6
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Rezolvarea de probleme
Satisfacerea cerinţelor clienţilor
Unităţi de competenţă tehnică specializată:
Sacrificarea animalelor pentru carne
Prelucrarea primara a cărnii si a peştelui
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ NIVELUL 1
Modul de agregare a două unităţi de competenţă: tehnice specializate cu o unitate de
competenţă cheie, prin care s-a constituit modulul,poate fi exemplificat astfel:
7
Pregătire de bază în industria alimentară
Clasa a IX-a
Pregătire generală în prelucrare carne,peştelapte,conserve Clasa a X-a
Exemplu de agregare a competenţelor cheie cu cele tehnice generale
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1.Comunicare şi numeraţie
19. Prelucrarea primară a
cărnii şi a peştelui
1.5 Realizează calcule
simple.
19.3.Realizează prospături
nefierte şi neafumate după
reţetă dată
*Calcule simple,cu operaţii
matematice(adunări,scăderi,
înmulţiri ,împărţiri) regula
de trei simplă,procente, la:
-cântăriri,calcule de
scăzăminte,necesarul de
materii prime şi materiale
*Calculul necesarului de :
-carne,grăsime
-condimente
-membrane
-apă tehnologică
* Reţete şi instrucţiuni
tehnologice pentru
fabricarea cârnaţilor
proaspeţi,a cărnii tocate,a
pastei de mici
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Abilităţi cheie :
1. Comunicare şi numeraţie
Competenţa 1.5 Realizează calcule simple.
Unităti de competenţă tehnice specializate :
8
18. Sacrificarea animalelor pentru carne
Competenţe : 18 .1Execută tăierea animalelor
18 .2.Recoltează subproduse de abator
18 .3. Depozitează şi transportă carcasele
19.Prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui
Competenţe 19 .1 Prezintă parţile anatomice ale carcaselor de animale
19 .2 Realizează degresarea,îndepartarea şoriciului,alesul cărnii de
pe oase
19 .3 Realizează prospături nefierte şi neafumate
19 .4 Ambalează şi depozitează produsele
19.5 Pregăteşte peştele pentru fabricaţie
9
III . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţăCompetenţe individuale
Conţinuturi
1.Comunicare şi
numeraţie
19. Prelucrarea primară a
cărnii şi a peştelui
18. Sacrificarea animalelor pentru carne
1.5 Realizează calcule simple
19.3.Realizează
prospături nefierte şi
neafumate
18 .1Execută taierea
animalelor
Calcule simple,cu operaţii
matematice(adunări,scăderi,înmul
ţiri ,împarţiri) regula de trei
simplă,procente, la:
cântariri,calcule de
scăzaminte,necesarul de
materii prime şi materiale
-Calculul necesarului
de carne,grăsime,condimente
membrane,apă tehnologica
-Reţete si instrucţiuni
tehnologice pentru fabricarea
cârnaţilor proaspţti,a cărnii
tocate,a pastei de mici
-Achiziţia şi transportul
animalelor, instalaţii de toaletare,
instalaţii de transport şi
imobilizare
-Specii şi rase de animale
-Suprimarea vieţii,asomarea,jugu-
larea,sângerarea
-Prelucrarea carcaselor: instalaţii
de opărire, pârlire, jupuire
10
19.Prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui
18.2.Recoltează
subproduse de abator
18.3. Depozitează şi
transportă carcasele
19.1Prezintă părţile anatomice ale carcaselor de animale
19.2Realizeazădegresa-
rea şi îndepărtarea
şoriciului, alesul cărnii de
pe oase
19.3Realizează prospături
nefierte şi neafumate
-Randamente
-Organe interne si subproduse de
măţărie
-Eviscerarea animalelor
-Detaşarea organelor şi a
tacâmului de maţe
-Prelucrarea maţelor
-Linii aeriene, linii conveierizate
-Depozite de refrigerare,
congelare, camere
frigorifice,parametrii
fizici,igienizarea spaţiilor
-Transformările normale şi
anormale ale cărnii
-Compoziţia chimică şi
microflora cărnii
-Impărţirea anatomică a
semicarcaselor de porcine şi a
sferturilor de bovine
-Aprecierea calităţii, norme de
igienă
-Proprietăţile grăsimilor
-Tipuri de grăsimi
-Prelucrarea grăsimilor
-Utilaje :maşina de
deşoricat,banda de tranşare,cazan
de topire,unelte de lucru
-Sortimente,reţete,materii prime si
auxiliare
-Calculul necesarului de materii
11
19.4Ambalează şi
depozitează produsele
19.5Pregăteşte peştele
pentru fabricaţie
prime şi auxiliare după reţete date
-Volful,malaxorul,şpriţul
-Realizarea compoziţiei,umplerea
-Tipuri de ambalaje :folii,hârtie,
taviţe,caserole,hârtie,cartoane,
pungi,citirea etichetelor
-Realizarea manuală a
ambalării,cântarirea
-Depozitarea ,camere,vitrine
frigorifice
-Structura anatomică a peştelui
-Prelucrarea peştelui prin
desolzire,decapitare,eviscerare
-Depozitarea peştelui,parametrii
fizici
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice
specializate .
La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are
următoarea structură:
Unitatea de competenţă
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Criterii de performanţă
12
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare.
Prin calificările de la nivelul 1 elevii trebuie să dobândească abilităţi , cunoştinţe
generale,şi specializate despre domeniul de pregătire care să le permită să continue
pregătirea la nivelul 2, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea
locului de muncă ,tranziţia de la şcoală la locul de muncă, în rezolvarea de probleme şi
satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi
specializate , cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în prelucrare
carne ,peşte ,lapte ,conserve. .
Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în
care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei
specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de
rol, proiectul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea
competenţelor cheie cu competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice
specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi
creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. Se
pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,
folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a
elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode
care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii
proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională
13
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi
competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală şi
comasată, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL
este repartizată unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor ( 1 credit) care
se parcurge în totalitate şi se evaluează . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de
competenţă se vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt
particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale . Pentru
parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de :
studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru pregătirea modulului Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a
cărnii şi a peştelui sunt alocate un număr de 237 ore care sunt repartizate astfel:
laborator tehnologic 102 ore şi instruire practică 90 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate tehnică, iar orele de instruirea practică se efectuează de către maistrul
instructor.
14
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
Nr.
c rt
Tema Nr. de ore alocate
Teorie Laborator
tehnologic
Instruire
practică
1 Taierea animalelor 10 12 18
2
3
Subproduse de abator
Depozitarea si transportul
carcaselor
4
4 6
6
6
4 Anatomia animalelor 8 12 12
5 Prelucrarea grăsimilor 2 12 12
6 Fabricarea prospăturilor
nefierte şi neafumate
12 48 18
7 Ambalarea şi depozitarea
produselor
2 6 6
8 Prelucrarea peştelui 3 6 12
Total ore45 102 90
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de dotarea tehnică a şcolii şi a agenţilor
economici.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie
să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi
specializate cerute de calificarea lucrător în preparare carne,peşte,lapte ,conserve.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
15
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de
observaţie, fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi,
subiectivi ). Redăm mai jos exemple de itemi care pot fi folosiţi ca instrumente de
evaluare:
Tema-Anatomia animalelor
1.Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere dualăÎncercuiţi cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false:
A F-Aparatul locomotor este alcătuit din oase şi muşchi.
A F-Oasele carpiene aparţin membrelor posterioare.
A F-Ţesutul conjunctiv are ponderea cea mai mare in carne.
A F-Muşchiul diafragmei desparte cavitatea toracică de cea abdominală.
1.2 De tip pereche Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:
cubitus coloană vertebrală
tarsiene membre anterioare muşchi masticatori membre posterioare
zona sacrală bazin
pubis cutia craniană
1.3 Cu alegere multiplă Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare.
Carnea are în componenţă ţesutul:
a muscular b conjunctiv c adipos
2 Itemi semiobiectivi
16
2.1 Cu răspuns scurt:
Fierăstrăul electic cu bandă se foloseşte la.................................
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Carnea conţine........% apă şi ........% substanţă uscată.
2.3 Intrebări structurate
Observaţi cu atenţie imaginea de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
(Imaginea semicacasei de porc cu delimitarea principalelor zone anatomice,fără denumirea lor)
a Ce reprezintă imaginea? b Identificaţi pe desen principalele zone anatomice ale musculaturii. c Precizaţi cum poate fi realizat transportul carcaselor spre secţiile de producţie.
3.Itemi subiectivi
3.1 Rezolvare de problemă
Explicaţi de ce este necesară păstrarea normelor de igienă la prelucrarea şi transportul cărnii.
3.2 Eseu structurat
Indicaţi criteriile de apreciere a calităţii carcaselor prin examen organoleptic.
3.3 Eseu liber
Descrieţi transformările normale ale cărnii după tăiere.
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse ,date de propria lui personalitate ,de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de care dispune şcoala.
17
Modulul II. Obţinerea laptelui de consum
I.Notă introductivă
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie
Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006
şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi
adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Industria Alimentară reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul
economiei naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea
alimentelor se realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi
în concordanţă cu cerinţele consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea
potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi
standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul
standardelor europene.
Calificarea de lucrător în prelucrare carne, peşte, lapte, conserve se obţine
prin formarea competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor
să dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue
pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi
vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.
Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o
pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în
prelucrare carne, peşte, lapte, conserve.
Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Obţinerea
laptelui de consum are următoarea structură:
Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Igiena şi securitatea muncii
Lucrul în echipă
Organizarea locului de muncă
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Rezolvarea de probleme
Satisfacerea cerinţelor clienţilor
18
Unităţi de competenţă tehnică specializată:
Obţinerea laptelui de consum
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ
NIVELUL 1
Modul de agregare a două unităţi de competenţă: tehnice specializate cu o unitate de competenţă cheie, prin care s-a constituit modulul, poate fi exemplificat astfel:
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1.Comunicare şi numeraţie
20. Obţinerea laptelui de consum
1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate.
20.1. Recepţionează cantitativ şi calitativ laptele.
Termeni tehnici privind recepţia cantitativă şi calitativă a laptelui.
Operaţii tehnice:- analiza fizico- chimică
a laptelui- curăţirea, răcirea şi
depozitarea, laptelui
Evidenţa primară a laptelui prin completarea documentelor simple de specialitate: registre, bonuri, formulare tipizate, fişe de lucru
19
Pregătire de bază în industria alimentară
Clasa a IX-a
Pregătire generală în prelucrare carne,peşte,lapte ,conserve Clasa a X-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Abilităţi cheie :
2. Comunicare şi numeraţie
Competenţa 1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate
Abilităţi de competenţă tehnice specializate :
20. Obţinerea laptelui de consum
Competenţe : 20.1. Recepţionează cantitativ laptele
20.2. Standardizează laptele
20.3. Igienizează laptele
20.4. Ambalează şi depozitează laptele de consum
III . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi
1.Comunicare şi numeraţie
20. Obţinerea laptelui de consum
1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate.
20.1. Recepţionează
cantitativ şi calitativ lapte
20.2. Standardizează
laptele
Termeni tehnici privind recepţia cantitativă şi calitativă a laptelui.
Operaţii tehnice:- analiza fizico- chimică a
laptelui- curăţirea, răcirea şi
depozitarea, laptelui Evidenţa primară a laptelui
prin completarea documentelor simple de specialitate: registre, bonuri, formulare tipizate, fişe de lucru
Calcule de normalizare :
pătratul lui Pearson, bilanţ de
materiale.
Separatorul centrifugal : părţi
componente, funcţionare.
Igienizarea separatorului
centrifugal : manuală şi în
circuit închis.
20
20.3. Igienizează laptele
20.4. Ambalează şi depozitează laptele de consum
Metode de pasteurizare
- joasă
- medie
- înaltă
Utilaje pentru pasteurizare:
- vană cu manta exterioară
dublă
- aparat de pasteurizare cu plăci Operaţia de pasteurizare :
control durată-temperatură
Igienizarea utilajelor de
pasteurizare :
- prepararea soluţiilor de
spălare
- demontare, spălare, montare
Enumerare ambalaje : folie
polietilenă, cutii de carton
parafinat, sticlă etc.
Maşini de ambalat
- Tetra-P.A.K.
- Poli-P.A.K.
Depozitare : igienizare
depozit, control temperatură
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice
specializate .
La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are
următoarea structură:
21
Unitatea de competenţă
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Criterii de performanţă
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare.
Prin calificările de la nivelul 1 elevii trebuie să dobândească abilităţi , cunoştinţe
generale, şi specializate despre domeniul de pregătire care să le permită să continue
pregătirea la nivelul 2, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea
locului de muncă ,tranziţia de la şcoală la locul de muncă, în rezolvarea de probleme şi
satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi
specializate , cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în prelucrare carne,
peşte, lapte, conserve.
Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în
care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei
specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de
rol, proiectul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea
competenţelor cheie cu competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice
specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi
creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. Se
pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,
folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a
elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode
22
care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii
proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi
competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală şi
comasată, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL
este repartizată unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor ( 1 credit) care
se parcurge în totalitate şi se evaluează . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de
competenţă se vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt
particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale . Pentru
parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de :
studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru pregătirea modulului Obţinerea laptelui de consum sunt alocate un număr
de 150 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 60 ore şi instruire practică 60
ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate tehnică, iar orele de instruirea practică se efectuează de către maistrul
instructor.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
Nr.crt. Tema
Nr. de ore alocateTeorie Laborator
tehnologicInstruire practică
1. Compoziţia chimică a laptelui- Proteine- Lipide- Glucide- Săruri minerale, vitamine, enzime
2 21
6
23
2. Proprietăţile organoleptice şi fizice ale laptelui
2 6
3. Microorganismele din lapte 2 12
4. Colectarea laptelui 1 6
5. Tratamentul primar al laptelui 1 6
6. Recepţia laptelui 1 12 6
7. Îndepărtarea impurităţilor din lapte 2 6
8. Normalizarea laptelui 4 6 12
9. Omogenizarea laptelui 2
10. Igienizarea laptelui 6 12 12
11. Ambalarea laptelui 2 6 6
12. Depozitarea şi transportul laptelui de consum 2 6
Total : 30 60 60
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de dotarea tehnică a şcolii şi a agenţilor
economici.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie
să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi
specializate cerute de calificarea lucrător în preparare carne, peşte, lapte, conserve.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare:
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste
de evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemple:
TEMA: Igienizarea laptelui
1. Itemi obiectivi
a. Cu alegere duală
24
Încercuiţi cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false:
A F Igienizarea laptelui se bazează pe efectul bactericid al căldurii
A F Pasteurizarea laptelui este un procedeu chimic de igienizare
A F Nivelul de temperatură şi durata menţinerii determină efectul bactericid al
pasteurizării
A F Prin pasteurizarea laptelui se distrug formele vegetative şi sporulate ale
microorganismelor
b. De tip pereche
Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:
1. pasteurizare joasă a. 71 – 74 oC
2. pasteurizare medie b. 85 – 90 oC
3. pasteurizare înaltă c. 62 – 65 oC
c. Cu alegere multiplă
Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare:
Pasteurizarea trebuie să asigure distrugerea:
a. lactozei
b. bacilului tuberculos
c. cazeinei
d. amilazei
2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt
În timpul pasteurizării laptelui, grăsimea este ……..
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Instalaţiile de pasteurizare a laptelui folosite în industrie, sunt ………. de căldură,
în care laptele este încălzit la temperatura de ………….., cu ajutorul ………….. sau al
………… calde.
2.3 Întrebări structurate
Observaţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
(schema pasteurizatorului cu plăci)
a. ce reprezintă schema?
b. precizaţi părţile componente
c. indicaţi prin săgeţi circulaţia lichidelor
25
3. Itemi subiectivi
3.1 Rezolvare de problemă
Explicaţi eficienţa operaţiei de pasteurizare prin proba fosfatazei.
3.2 Eseu structurat
Precizaţi regulile de protecţie a muncii la instalaţia de pasteurizare a laptelui
3.3 Eseu liber
Explicaţi modul în care acţiunea căldurii determină modificarea componenţilor
laptelui în timpul operaţiei de pasteurizare
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui
personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele
materiale de care dispune şcoala.
Modulul III: CONSERVAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR PRIN FRIG
26
1.Notă introductivă
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a
producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:
morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,
zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,
peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrare carne, peşte, lapte, conserve
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-
IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru
calificări de nivelul unu.
Modulele: Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi peştelui,
Laptele de consum, Conservarea legumelor şi fructelor prin frig, C.D.L. şi practica
comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor
abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
Satisfacerea cerinţelor clienţilor;
Competenţe tehnice specializate:
Sacrificarea animalelor pentru carne;
Prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui;
Obţinerea laptelui de consum;
Conservarea legumelor şi fructelor prin frig.
27
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin frig, este integrat în pregătirea de
bază, clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător în prelucrare cărne, peşte, lapte şi conserve.
Acesta este constituit din agregarea unei abilităţi cheie cu o unitate de competenţă tehnică
specializată.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.
- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile
tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt
conţinuturile necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin
frig:
28
Pregătire generală în prelucrare carne,peştelapte,conserve Clasa a X-a
Pregătire de bază în industria alimentară
Clasa a IX-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Conservarea legumelor şi fructelor prin frig
Abilităţi cheie
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
22 Conservarea legumelor şi fructelor prin frig
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul1.Comunicar şi numeraţie
22.Conservarea legumelor
şi fructelor prin frig
1.6. Prelucrează grafic
rezultatele obţinute printr-o
operaţie simplă
22.4 Realizează conservarea
prin frig
- Mărimi necesare intocmirii
graficelelor pentru o
operaţie simplă.
-Trasarea graficelor.
-Spaţii frigorifice utilizate la
conservarea legumelor şi
fructelor prin frig .
-Depozitarea produselor
ambalate, în spaţiile frigorifice
-Citirea corectă a parametrilor
şi a graficelor
Numărul de ordine din standard Abilităţi cheie
1 Comunicare şi numeraţie
29
Unităţi de
competenţă
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
1.Comunicare şi
numeraţie
22.Conservarea
legumelor şi fructelor
prin frig
1.6. Prelucrează grafic
rezultatele obţinute printr-o
operaţie simplă
22.4 Realizează
conservarea prin frig
* Mărimi necesare întocmirii
graficelelor pentru o operaţie simplă .
Trasarea graficelor.
* Spaţii frigorifice utilizate la
conservarea legumelor şi fructelor prin
frig .
* Depozitarea produselor ambalate în
spaţiile frigorifice .
*Citirea corectă a parametrilor şi a
graficelor
22.Conservarea
legumelor şi fructelor
prin frig
22.1Condiţionează
legumele şi fructele
*Operaţii de condiţionare: spălare,
sortare, calibrare
*Norme de protecţia muncii specifice
condiţionării legumelor şi fructelor .
22.2Prelucrează legumele
şi fructele
*Operaţii de prelucrare a legumelor şi
fructelor : prelucrarea mecanică, tratarea
antienzimatică, prelucrarea termică .
*Norme de protecţia muncii specifice
prelucrării legumelor şi fructelor .
22.3Ambalează produsele * Ambalarea legumelor şi fructelor,
pentru conservarea prin frig.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
30
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul
doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare şi numeraţie, în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă, în
tranziţia de la şcoală la locul de muncă, şi în satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.
Acest proces se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de predare -
învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă
maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, şi creativitatea
elevilor.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective
sunt:
alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;
conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;
conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru
consolidarea învăţării.
31
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza
şi de a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de
programă.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de
pregătire profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind
pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice
specializate se formează prin: instruire practică, laborator tehnologic şi instruire
teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin frig sunt alocate un
număr de 63 ore, din care: laborator tehnologic 18 ore ,instruire practică 30 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului.
32
TemaNr. de ore alocate
TeorieLaborator tehnologic
Instruire practică
1. Operaţii de condiţionare : spalare,
sortare, calibrare
5 6
2 Operaţii de prelucrare a legumelor şi
fructelor : prelucrarea mecanică , tratarea
antienzimatică , prelucrarea termică .
5 6 12
3. Ambalarea legumelor şi fructelor, pentru
conservarea acestora prin frig
1 6
4. Mărimi necesare întocmirii graficelelor
pentru o operaţie simplă
1
5. Trasarea graficelor. 6
6. Spaţii frigorifice utilizate la conservarea
legumelor şi fructelor prin frig
1
7. Depozitarea produselor ambalate in
spaţiile frigorifice
1 6
8. Citirea corecta a parametrilor şi a
graficelor
6
Total ore15 18 30
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale
şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare,trebuie
să fie focalizat pe formarea abilitatilor cheie, şi a competentelor tehnice specializate
cerute de calificarea lucrător în prelucrare carne, peşte, lapte, conserve.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice , prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
33
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplu: Tema Operaţii de condiţionare se desfăşoară în mai multe lecţii de instruire
teoretică şi practică, folosind ca metode demonstrarea, exerciţiul, problematizarea, jocul
de rol. şi urmăreşte formarea competenţei de condiţionare a legumelor şi fructelor
Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de documentare şi de lucru, precum şi
fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii vor executa o parte din operaţiile de condiţionare, realizabile în la atelierul
şcoală in funcţie de resursele materiale existente. Aceştia pot lucra individual, sau
împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, care vor efectua joc de rol privind spălarea sortarea şi
calibrarea fructelor şi legumelor.
Studiind fişele individuale de documentare şi de lucru, elevii execută operaţiile în
ordinea expusă, şi astfel activitatea este transferată de la profesor, la elevii care sunt puşi
în situaţia să se documenteze, să observe şi să execute operaţiile de condiţionare a
legumelor şi fructelor, în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice
specializate specifice domeniului industriei alimentare.
Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele
semnalate.Evaluarea se realizează folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste
de evaluare.
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi (obiectivi ,semiobiectivi ,subiectivi).
Exemple:
TEMA: Operaţii de condiţionare
34
1.Itemi obiectivi
1.1 cu alegere duală
Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi cu litera F dacă afirmaţia este falsă
A F Calibrarea este operaţia care are ca scop îndepărtarea impurităţilor.
A F Spălare ,sortarea şi prelucrarea termică sunt operaţii de condiţionare .
A F Sortarea este operaţia manuală, ce se execută cu triorul cilindric pentru fructe.
A F Alegerea maşinii de spălat se face în funcţie de textura legumelor sau
fructelor.
1.2 de tip pereche
Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane
AB
spălare legume şi fructe banda de sortare
sortare legume şi fructe trior cu benzi perforate
calibrare legume şi fructe maşina de spălat cu bandă şi ventilator
transportorul elicoidal
1.3 cu alegere multiplă
Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare
Spălarea legumelor şi fructelor, cu textură tare se face in:
a. cuve de preînmuiere;
b. maşina de spălat cu duşuri;
c. maşina de spălat cu bandă şi ventilator;
d. maşina de spălat cu tamburi.
2.Itemi semiobiectivi
2.1 cu răspuns scurt:
Îndepărtarea impurităţilor de pe suprafaţa legumelor şi fructelor se face prin
……………
2.2de completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
35
Sortarea eate operaţia care se execută
………………pe………………sau……………….de sortare.
2.2 întrebări structurate
Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
FIGURA
a. Ce reprezintă figura de mai jos?
b. Denumiţi utilajul prezentat.
c. Indicaţi domeniul de utilizare al utilajului prezentat.
3.Itemi subiectivi
3.1 Rezolvare de problemă
Explicaţi care este ordinea executării operaţiilor de condiţionare,într-un proces
tehnologic.
3.2 Eseu structurat
Indicaţi normele de protecţia muncii specifice condiţionării legumelor şi fructelor.
3.3 Eseu liber
Apreciaţi modul în care este influenţată calitatea produsului finit ,prin neexecutarea
corectă a operaţiilor de condiţionare a legumelor şi fructe.
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse ,date de propria lui
personalitate ,de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele
materiale de care dispune şcoala.
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:Clasa:Data verificării:Număr de înregistrare:Timp de lucru:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
36
Modulul M3 :Conservarea legumelor si fructelor prin frig
Această evaluare se referă la:
Unitatea de competenţă tehnică specializata 22 : Conservarea legumelor şi fructelor
prin frig
Competenţa 22.1: Condiţionează legumele şi fructele
Criterii de performanţă
a) Spălarea fructelor şi legumelor;
b) Sortarea fructelor şi legumelor
c) Calibrarea materiei prime
d) Respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii.
Condiţii de aplicabilitate
Spălare : maşina de spălat cu bandă, maşina de spălat cu tambur;
Sortare manuală, banda de sortare;
Calibrare manuală, trior cu benzi perforate, trior cilindric pentru fructe;
Respectare norme de igienă şi protecţie a muncii specifice condiţionării legumelor şi
fructelor
Instrucţiuni pentru candidat:
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:
Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul,
instrumentele şi materialele necesare rezolvării sarcinilor;
Rezolvaţi toate cele 4 sarcini din fişa de observare.
Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:
Nr. Sarcini de lucru Da Nu Observaţii
37
crt
1 Spălaţi fructele şi legumele;
2 Sortaţi fructele şi legumele
3 Calibraţi materia primă
4 Respectaţi normele de igienă şi protecţia muncii.
38
Modulul IV PRACTICA COMASATĂ
I. Notă de prezentare
În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004,
completat cu Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară,
reprezintă o prioritate naţională.
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a
producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:
morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,
zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,
peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-
IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru
calificări de nivelul unu..
Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru
calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
39
Pregătire pentruLucrător în morărit şi
panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în industria
alimentară fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bază Clasa a IX-a
Error: Reference source not found
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată
Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor
dezvoltate prin următoarele abilităţi cheie:
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
competenţă
Competenţe
individuale
Conţinuturi tematice
40
8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.Cerinţe ale locului de muncă în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.
8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă
-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.
8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.
8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi suplimentare în prelucrarea cărnii,
41
peştelui, laptelui, conservelor: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.
9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
- Cerinţele locului de muncă în industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor.- Solicitarea instruirii suplimentare în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor în cazul sarcinilor modificate sau adăugate, a utilizării de echipamente şi utilaje noi.
9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, sisteme de asigurare a calităţii.
42
9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
- Obţinerea de informaţii din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
- Informaţii despre ocupaţiile posibile din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor conform pregătirii dobândite:din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
▪ Unitatea de competenţă;
▪ Nivelul;
▪ Valoarea creditului;
▪ Competenţe;
▪ Criterii de performanţă;
43
▪ Condiţii de aplicabilitate;
▪ Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi
cunoştinţe generale în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui şi conservelor care să le permită să-şi continue pregătirea la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea
abilităţilor cheie în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea
tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire
practică comasată,
procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie,
cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui,
laptelui, conservelor.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor
specifice.
Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru, jocul de rol, proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Prin instruire practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din
standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii,
peştelui, laptelui, conservelor.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor, investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor.
44
Exemplu:
Instruire practică comasată
Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Modulul: Conservarea legumelor şi fructelor prin frigNumele şi prenumele elevului:Data:
Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală
FIŞA DE OBSERVAŢIECompetenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă
Nr.Crt.
Criteriul de performanţă
Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii
1. Respectarea timpului alocat programului de lucru
Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor
Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor
Respectă timpul alocat pauzelor
Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor.
2. Îndeplinirea sarcinii de lucru
Efectuează operaţia de mărunţire a legumelor şi fructelor sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare
3. Respectarea regulamentului de ordine interioară
Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelorIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor
Recomandări:
Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:
45
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.
Sugestii metodologice
În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.
Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.
Pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:
- instruire practică în abator - 90 ore
- instruire practică în unităţi de prelucrare a laptelui - 60 ore
- instruire practică în unităţi de prelucrare a legumelor şi fructelor - 30 ore
Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie
care vizează integrarea socio-profesională a elevilor.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă
recomandăm utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)
46
DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARA NIVELUL 1CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA DE BAZĂ
Nr. săptModulul 1 – Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi peştelui
Modulul 2 – Obţinerea laptelui de consum
Modulul 3 - Conservarea legumelor şi fructelor prin frig
C.D.L Practică Comasată
Teorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I. Practică Lab. Teh
SE
ME
ST
RU
L I
1.
Se
deru
leaz
ă pe
par
curs
ul
a 17
săp
tăm
âni c
u 6
ore/
sa
ptăm
ână
Se
deru
leaz
ă pe
par
curs
ul a
15
săpt
ămân
i cu
6 or
e/ s
aptă
mân
ă
Practica comasată se poate desfăşura pe durata întregului an şcolar în atelierul şcoală sau la agentul economic
2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.
SE
ME
ST
RU
L I
I
15.
Se
deru
leaz
ă pe
par
curs
ul
a 1
0 să
ptăm
âni c
u 6
ore/
sap
tăm
ână
S
e de
rule
ază
pe p
arcu
rsul
a 1
0
s
ăptă
mân
i cu
6 or
e/ s
aptă
mân
ă
S
e de
rule
ază
pe 3
săp
tăm
âni
c
u 6
ore/
sapt
ămân
ă
Se
deru
leaz
ă pe
5 s
ăptă
mân
i
c
u 6
ore
/ sap
tăm
ână
De preferinţă între S31-S36
16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.
47
48