lp ii-3-cavitatea orala 2013.pdf

CAVITATEA ORALĂ

Dr. Mihnea I. Nicolescu

℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșB

Exclusiv pentru uz didac2c

mucoasei orale

limbii și papilelor gustaBve

dintelui adult și a modului de ancorare în osul alveolar

℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF

Obiec0vul lucrării prac0ce Cunoașterea caracteris0cilor histologice ale

University of Michigan Medical School


CAVITATEA ORALĂ


hSp://www.cancer.gov/PublishedContent/MediaLinks/494199.html

Gingie

Uvulă

Amigdală pala0nă

Buză

Dinți Palat dur

Mucoasă orală de acoperire

Planșeu oral

Limbă (2/3 ant.)

Trigon retromolar

Palat moale


•  de acoperire

•  mas0catorie

•  specializată


Mucoasa orală



Mucoasa orală de acoperire


Buză, om (HE)

•  Epiteliu pavimentos straBficat necheraBnizat.

•  Suprafața orală a buzelor, obrajilor, planșeului bucal;

•  Suprafața ventrală a limbii.



Fir de păr Suprafața pielii

Glandă sebacee Epiderm

M. orbicular Arteră

Joncțiunea cutaneo-mucoasă

Glandă mucoasă

Suprafața orală

Glandă sebacee

Ep. pav.str.cher.

Duct excretor

Submucoasă

Buză – structură generală Exclusiv pentru uz didac2c


Buză, 130x, HE

HF=folicul pilos / HS=tija firului de păr Ep=epiderm / De=derm

Buză – structură generală

Buză, 85x, HE BV=vas de sânge LP=lamina propria SSE=ep.pav.str.cher.



Buză – fața internă


Buză, om (HE)

Buză, om (HEAM)



Buză – zona de tranziție


Buză, om (HE)

Roșul buzelor = linia normală de demarcație dintre buză și pielea din vecinătate (trecerea de la epiteliu necheraBnizat la cheraBnizat). Nu conține glande sebacee, sudoripare sau foliculi piloși.



Limba

•  Structură parenchimatoasă

•  Mucoasă

•  Epiteliu pavimentos straBficat

necheraBnizat (1)

•  Papile gusta0ve pe fața dorsală

•  Ax muscular -‐ fibre musc. striate (2)

•  Glande salivare acinare mixte sero-‐

mucoase (3)

•  Țesut conjuncBv și celule adipoase

albe (4)

•  Bogată vascularizaţie şi inervaţie Limbă (HE)

hGp://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/corepages/oral/images/tng041he.jpg

Papilă filiformă

1

2

3

4



Papilele gusta0ve

•  Formate dintr-‐un ax de țesut conjuncBv lax, acoperit de

epiteliu pavimentos straBficat necheraBnizat

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 12th Ed.

Clasificare după formă:

1.  Filiforme

2.  Fungiforme

3.  Foliate

4.  Circumvalate



Papilele gusta0ve fil i forme

•  epiteliu pavimentos straBficat chera0nizat, fără muguri gustaBvi

hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FILIFORM COMPOSITE.jpg

CT= țesut conjunctiv GS= glandă salivară

GS



Papilele gusta0ve fungiforme

hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FUNGIFORM COMPOSITE.jpg

Mugur gusta0v Țesut

conjunc0v



Papilele gusta0ve fol iate

•  Suprafață plată, despicături adânci, cu versanți la nivelul cărora se găsesc muguri gustaBvi

hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FOLIATE COMPOSITE 2.jpg



Papilele gusta0ve circumvalate

•  Cele mai mari papile gustaBve (diametru de până la 3 mm)

•  Prezintă șanțuri în jur, la baza cărora se deschid gl. seroase von Ebner

hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/VALLATE COMPOSITE.jpg

Muguri gusta0vi

Țesut conjunc0v Țesut

conjunc0v

Muguri gustaBvi

Glande von Ebner

Șanț

Papilă

SEM Image courtesy of Dr. Suraj Kumar



Mugurul gusta0v

Formațiuni ovoide în grosimea mucoasei

Comunică cu spațiul exterior prin porul gusta0v

Tipuri de celule:

•  Celule 0p 1 (≈60%) -‐ de susținere, subțiri, întunecate, cu microvili

•  Celule 0p 2 (≈30%) -‐ gustaBve, groase, palide, cu mai puțini microvili

•  Celule 0p 3 (≈7%) -‐ intermediare, fără microvili

•  Celule 0p 4 -‐ bazale, cu potențial regeneraBv


Cel. bazală

Por gustaFv

Cel. de susținere

Cel. gusta2vă

Țes. conjuncFv

Țes. epitelial

Microvili

Neuroni senziFvi hGp://wikis.lib.ncsu.edu/images/2/2d/Gustatory_receptor_cell.gif



•  Poate fi studiat pe 2 Bpuri de preparate: •  Dinte uscat și șlefuit, pentru componenta anorganică

•  Dinte decalcifiat, pentru componenta organică

Dintele

•  Dinți temporari (20: IC, IL, C, M1, M2 pe fiecare hemiarcadă)

•  Dinți permanenți (32: IC, IL, C, PM1, PM2, M1, M2, M3 / hemiarcadă)



1.   Coroană 2.   Colet 3.   Rădăcină 4.   Smalț

5.   Gingie 6.   Den0nă 7.   Cavitate pulpară 8.   Cement

9.   Ligament parodontal

10.  Os alveolar

Dintele

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 12th Ed.



Den0na

hGp://rickwilsondmd.typepad.com/.a/6a01156e42deab970c013489381d01970c-‐500wi

•  Țesut mineralizat, mai dur decât osul

•  Componenta organică

-‐  Colagen I, GAG

-‐  Odontoblaste

-‐ celule cilindrice

-‐ tapetează cavitatea pulpară

-‐ au prelungiri localizate în tubulii denBnari

•  Componenta anorganică

-‐  HidroxiapaBtă

•  Poate fi primară, secundară sau terțiară

cuspid smalț

dentină gingie

os alveolar

coroană

rădăcină

lig.parodontal cement

pulpă



Den0na

© 2013 Wolters Kluwer Health / LippincoG Williams & Wilkins

1.   Pulpă dentară 2.   Tubuli den0nari 3.   Matrice den0nară

4.   Odontoblaste (inac0ve) 5.   Den0nă 6.   Odontoblaste (ac0ve) 7.   Zonă acelulară 8.   Zonă bogat celulară 9.   Pulpă dentară 10.  Preden0nă



Smalțul


•  Structură acelulară, mineralizată, de origine epitelială •  Este secretat de către ameloblaste înainte de erupție

M F L

•  Este format din: •  Prisme de smalț •  Substanța interprismaBcă

•  Pot apărea defecte de mineralizare -‐ sub formă de mănunchiuri (M), fusuri (F) sau lamele (L) de smalț)



Smalțul


1.  Cavitate pulpară 2.  Smalț

3.  Den0nă

4.  Joncțiunea smalț-‐den0nă

5.  Mănunchiuri de smalț

6.  Liniile incrementale (striurile lui

Retzius)



Parodonțiul

hGp://medical-‐dicFonary.thefreedicFonary.com/_/viewer.aspx?path=dorland&name=periodonFum.jpg

Parodonțiul cuprinde

totalitatea țesuturilor de

suport ale dintelui:

1.  Osul alveolar 2.  Cementul

3.  Gingia 4.  Ligamentul parodontal

1

3 4

2



Parodonțiul 1.   Pulpa dentară 2.   Odontoblaste 3.   Preden0nă 4.   / 14. Den0nă 5.   / 13. Cement

6.   Cementocite

7.   Cementoblaste

8.   Vas sangvin în lig. parodontal 9.   / 11. Ligamentul parodontal

10.  Osul alveolar 12.Fibrele Sharpey




Parodonțiul Cementul

-‐ Acoperă denBna la nivelul rădăcinii -‐ Este de 2 Bpuri:

-‐  celular (de obicei la nivel apical și peste cel

acelular)

-‐  acelular (de obicei adiacent denBnei)

-‐ La nivelul cementului celular

-‐  cementocitele se găsesc în lacune (așezate

dezordonat, diferit față de os)

-‐  prelungirile cementocitelor -‐ în canaliculi Oral Anatomy, Histology and Embryology, 3rd Ed, Berkovitz and Holland



Parodonțiul

hGp://www.dental.piG.edu/informaFcs/periohistology/en/PDL_images/histo77a2.htm

Ligamentul parodontal:

-‐ Țesut conjunc2v dens

-‐  Fibre de colagen ce

solidarizează cementul de

periost

-‐  Fibre de oxitalan

-‐  Fibroblaste

-‐ Țesut conjunc2v lax

-‐  Grupat în insule

-‐  Bine vascularizat (asigură

nutriția cementului)

A – arteriolă / V – venulă BB – fascicul osos CC – cementocite / D – denBnă F – fibroblaste M – resturi celulare Malassez NV – mănunchi vasculonervos OB – osteoblaste / OC – osteocite SF – fibre Sharpey



Histogeneza dintelui 1. Etapa de inițiere -‐ Procesul de inducere reciprocă dintre epiteliu și ț. conjuncBv ce are ca rezultat proliferarea lamei dentare în interiorul ț. conjuncBv

Epiteliul oral al gurii primi0ve

Ectomezenchimul viitoarei mandibule

LAMA DENTARĂ



Histogeneza dintelui

hGp://av.vimeo.com/70339/471/56395430.mp4?token=1361411366_3b07937e7c7ds8f43a16dc7e4696619 hGp://bsdk77.99k.org/kienthucyduoc/nha/Micrograph-‐of-‐a-‐dental-‐lamina-‐and-‐tooth-‐bud.jpg

2. Stadiul de mugur dentar -‐ Proliferarea lamei dentare într-‐o formațiune aprox. sferică ce acoperă o zonă de ț. conjuncBv condensat

Re0cul stelat

Mezenchim dentar

Mugur dentar

Lamă dentară

Mugur dentar




hGp:/www.iob.uio.no/studier/undervisning/histologii/index.php

3. Stadiul de cupă -‐ Creșterea mugurului duce la înconjurarea țesutului conjuncBv

1.   Organul smalțului 2.   Papila dentară 3.   Sacul folicular

1. Ep. adaman0n intern 3. Bucla cervicală 5. nodul de smalț 6. cordon de smalț 7.vârful smalțului

2. Ep. adaman0n extern 4. Re0cul stelat

Structuri tranzitorii ale stadiului de cupă




hGp://av.vimeo.com/70339/471/56395430.mp4?token=1361411366_3b07937e7c7ds8f43a16dc7e4696619 hGp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Earlybellstage11-‐18-‐05.jpg hGp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cb/Latebellstage11-‐18-‐05.jpg

4. Stadiul de clopot -‐ Începutul morfodiferențierii

Organul smalțului 1.  epiteliu adamanBn extern; 2.  reBcul stelat (pulpa organului smalțului) 3.  stratul epitelial intermediar; 4.  epiteliul adamanBn intern. Papila dentară (din mezenchim) -‐o zona centrală (va forma pulpa dentară) -‐o zona periferică, cu celule, fibre și anse capilare terminale

1 Sac folicular

Papila dentară Bucla

cervicală Os

alveolar

2

4 Stadiul de clopot (faza timpurie)




hGp://av.vimeo.com/70339/471/56395430.mp4?token=1361411366_3b07937e7c7ds8f43a16dc7e4696619 hSp://www.usc.edu/hsc/dental/ohisto/

5. Etapa de apoziție -‐ Formarea coroanei (denBnogeneză + amelogeneză) -‐ Prin inducție reciprocă, se vor diferenția

-‐  Odontoblaste (la nivelul pulpei dentare), care produc matricea denBnară, -‐  Ameloblaste, care produc matricea smalțului.

Odontoblaste Smalț

Ameloblaste Dentină

Ameloblaste Matricea smalțului

Dentină Predentină Odontoblaste Papila dentară


lp ii-3-cavitatea orala 2013.pdf

Documents