locotenent alexandra dan teza decembrie...determinante puterea latentă și puterea militară....
TRANSCRIPT
Locotenent ALEXANDRA DAN
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA:
„ANALIZA DINAMICII POLITICII EXTERNE
A UNIUNII EUROPENE ÎN SPAȚIUL SINO-EUROPEAN:
DE LA COLABORARE ECONOMICĂ LA PARTENERIAT
STRATEGIC”
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Comandor prof.univ.dr.
IOAN CRĂCIUN
- BUCUREȘTI, 2017 -
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”
Nr. __________ din _______________
NECLASIFICAT
Exemplar .......
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de
DOCTOR în Informații și Securitate Națională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 24
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 24
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. TEORII OCCIDENTALE DE ANALIZĂ A RELAȚIILOR
INTERNAȚIONALE
1.1. MODELE DE COMPORTAMENT ÎN ȘCOLILE TEORETICE DE
RELAȚII INTERNAȚIONALE
1.2.1. LIBERALISM ȘI NEOLIBERALISM
1.2.1.1. Liberalismul
1.2.1.2. Neoliberalismul
1.2.2. REALISM ȘI NEOREALISM
1.2.2.1. Realismul clasic
1.2.2.2. Neorealismul
1.2.3. PERSPECTIVA CONSTRUCTIVISTĂ
1.2. COOPERAREA ȘI POLITICA DE PARTENERIAT ÎN RELAȚIILE
INTERNAȚIONALE
1.3. EFECTELE GLOBALIZĂRII ASUPRA SISTEMULUI DE RELAȚII
INTERNAȚIONALE
1.4. DEFINIREA CONCEPTULUI DE PARTENERIAT STRATEGIC
CAPITOLUL II. PARTICULARITĂȚI ALE UNIUNII EUROPENE ȘI
CHINEI CA ACTORI ÎN SISTEMUL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE
2.1. UNIUNEA EUROPEANĂ
2.1.1. PIAȚA UNICĂ ȘI MONEDA EURO
2.1.2. POLITICA DE COEZIUNE
2.1.3. POLITICA EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE COMUNĂ
2.2. REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ
2.2.1. SISTEMUL POLITIC
2.2.2. PUTEREA LATENTĂ
2.2.2.1. Dezvoltare economică
2.2.2.2. Dezvoltare tehnologică
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 24
2.2.2.3. Populația
2.2.2.4. Calcularea puterii latente
2.2.3. PUTEREA MILITARĂ
2.2.3.1. Forțele terestre
2.2.3.2. Forțele navale
2.2.3.3. Forțele aeriene
2.2.3.4. Capabilitățile spațiale
2.2.3.5. Operațiile cibernetice
2.2.3.6. Calcularea puterii militare
2.3. COEZIUNEA COOPERĂRII ÎN CADRUL PARTENERIATULUI
STRATEGIC DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CHINA
2.4. POZIȚIONAREA SISTEMICĂ A UNIUNII EUROPENE ȘI CHINEI
2.4.1. ROLUL UNIUNII EUROPENE PE SCENA INTERNAȚIONALĂ
2.4.2. INTEGRAREA CHINEI ÎN SISTEMUL DE RELAȚII
INTERNAȚIONALE
CAPITOLUL III. RELAȚIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CHINA
– DE LA COOPERARE LA PARTENERIAT
3.1. CONTEXTUL GENERAL AL COOPERĂRII DINTRE UNIUNEA
EUROPEANĂ ȘI CHINA
3.1.1. POZIȚIA UE FAȚĂ DE CHINA, LIBERALISM VS. REALISM
3.1.2. POZIȚIA CHINEI FAȚĂ DE UE, REALISM VS. LIBERALISM
3.1.3. COOPERAREA DINTRE CHINA ȘI PRINCIPALELE STATE
MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
3.1.3.1. Germania
3.1.3.3. Franța
3.1.3.4. Europa centrală și de est: Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia
Ungaria
3.1.3.5. Evoluția cooperării în contextul crizei economico-financiare
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 24
3.1.4. COOPERAREA DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CHINA ÎN
CADRUL FORURILOR REGIONALE ȘI INTERNAȚIONALE
3.1.4.1. UE, RPC și ASEAN
3.1.4.2. UE, RPC și ASEF
3.2. EVOLUȚIA RELAȚIILOR BILATERALE (1985-PREZENT)
3.3. PARTENERIATUL STRATEGIC DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ
ȘI CHINA
3.3.1. PILONII PARTENERIATULUI STRATEGIC DINTRE UNIUNEA
EUROPEANĂ ȘI CHINA
3.3.1.1. Dialog politic
3.3.1.2. Dialog economic și comercial
3.3.1.3. Dialog people-to-people
3.3.2. COOPERARE ÎN DOMENIUL MILITAR
3.3.3. AGENDA STRATEGICĂ PENTRU COOPERARE UE-CHINA 2020
3.4. DEZAVUĂRI ÎN COOPERAREA UE-CHINA
3.5. RELAȚIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CHINA ÎN
CONTEXTUL AFRICAN
3.5.1. UNIUNEA EUROPEANA ȘI AFRICA
3.5.2. CHINA ȘI GENERAREA UNUI NOU MODEL DE PARTENERIAT
3.5.3. DIVERGENŢE ŞI CONGRUENŢE
3.6. PARTENERIATUL STRATEGIC DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ
ȘI CHINA ÎN CONTEXT INTERNAȚIONAL
3.6.1. UE, CHINA ȘI SUA
3.6.1.1. SUA-pivot al contrabalansării în Asia-Pacific
3.6.1.2. Rolul SUA în Marea Chinei de Est
3.6.1.2. Rolul SUA în Marea Chinei de Sud
3.6.1.3. Disonanțe și congruențe în cooperarea trilaterală
3.6.2. UE, CHINA ȘI RUSIA
3.6.2.1. Cooperarea Rusia - China și goana pentru resurse
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 24
3.6.2.2. Influenta cooperării sino-ruse asupra Uniunii Europene
3.6.2.3. Parteneriatul Strategic sino-european și Rusia
3.7. PARTENERIATUL STRATEGIC SINO-EUROPEAN ȘI ROMÂNIA
3.7.1. COOPERARE DIPLOMATICĂ
3.7.2. COMERȚ ȘI INVESTIȚII
3.7.3. ROMÂNIA ȘI NOUL DRUM AL MĂTĂSII
3.7.4. COOPERARE CULTURALĂ ȘI INTER-SOCIETALĂ
3.7.5. VULNERABILITĂȚI ȘI OPORTUNITĂȚI ÎN COOPERAREA DINTRE
ROMÂNIA ȘI CHINA
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
GLOSAR CU ABREVIERI ȘI ACRONIME
LISTA FIGURILOR ȘI LISTA TABELELOR
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 24
Cuvinte cheie: anarhie, balanța de putere, câștig absolut, câștig relativ,
cooperare, cultura comună, forța militară, idei, identitate, interdependență, interese,
globalizare, multilateralism, ordine mondială, organizații internaționale, parteneriat
strategic, percepții, politică externă, putere, regim internațional, relații internaționale,
securitate, sistem internațional, supraviețuire.
Teoria Relațiilor Internaționale este construită în literatura academică prin
abordarea realității complexe care extinde planul cunoașterii, plecând de la
conceptualizarea rațională a dinamicii politicii internaționale , în raport cu natura
umană, la generarea de noi modele epistemologice prin care sunt reliefate tendințele
actuale de metamorfozare a lumii. Reflectarea conceptuală a realității internaționale s-
a conformat traseului dialectic trasat de teoriile clasice construite pe aportul acordat
formelor materiale și formelor ideaționale în procesul cunoașterii. Astfel, realismul și
liberalismul au constituit axa tradițională de raportare a explicațiilor menite să
justifice evoluția sistemului internațional. Diversitatea aparatului conceptual s-a
extins ca urmare a integrării noilor cunoștințe, augmentând complexitatea realității în
dezbaterile intelectuale, dând naștere unor modele teoretice subsidiare.
Analiza politicii internaționale impune o abordare sistemică datorită
importanței pe care structura sa o incumbă asupra elementelor componente și a
influenței agenților și proceselor asupra sistemului. Starea de anarhie caracteristică
sistemului internațional, recunoscută atât de neorealiști cât și de neoliberali, exercită o
presiune asupra statelor a cărui intensitate admisă variază de la o cultură teoretică la
alta. Alături de anarhie, evoluția sistemul internațional incumbă o altă caracteristică a
sa, interdependența, promovată mai mult de neoliberalism și mai puțin de neorealism.
Rădăcinile dezbaterii privind gradul de intensitate al interdependenței manifestat în
sistemul internațional provin din posibilitatea dezvoltării relațiilor de cooperare. Prin
cooperare, actorii internaționali împărtășesc valori, norme, cunoștințe, construind o
cultură comună ce constituie fundamentul parteneriatelor viabile în contextul unei
lumi multipolare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 24
Teza de doctorat, intitulată „Analiza Dinamicii Politicii Externe a Uniunii
Europene în Spațiul Sino-European: de la Colaborare Economică la Parteneriat
Strategic” însumează rezultatele obținute în urma procesului de cercetare privind
cooperarea dintre Uniunea Europeană și China, evidențiind rolul Parteneriatului
strategic, atât în domeniul conceptual, completând literatură în domeniu, cât și în
domeniul pragmatic al RI, prin analizarea particulară a Parteneriatului strategic dintre
Uniunea Europeană și China.
Obiectivul general al tezei de doctorat constă în analizarea Parteneriatului
strategic dintre Uniunea Europeană și China, folosind ca fundament teoretic
conceptul de cooperare, expus din perspectiva principalelor terorii ale Relațiilor
Internaționale. Necesitatea de adaptare la schimbările ce survin în sistemul mondial a
impus actorilor adoptarea de noi strategii și cursuri de acțiune. În acest context
entitățile internaționale, constituite pe fundamente antagonice, s-au văzut nevoite să
coopereze pentru a se integra în procesul de evoluție.
Îndeplinirea obiectivului general al tezei se bazează pe obiective subsecvenţe
care determină și principalele direcții de cercetare.
Primul obiectiv subsecvent constă în identificarea cadrului teoretic de analiză.
În acest sens, am recurs la utilizarea principalelor teorii ale Relațiilor Internaționale,
Realismul și Liberalismul, precum și Neorealismul, Neoliberalismul și
Constructivismul social.
Al doilea obiectiv subsecvent urmărește analizarea profilului internațional al
Uniunii Europene și Chinei. Conturarea politicilor externe ale celor doi actori se
succed identificării unor modele comportamentale specifice, prin raportare la
interpretările liberaliste, respectiv, realiste.
Al treilea obiectiv subsecvent constă în identificarea principalelor stimulente
care susțin Parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și China. Prin
conceptualizarea noțiunii de parteneriat, am urmărit explicarea cooperării sino-
europene și instituționalizarea acesteia. Determinarea factorilor stimulativi ai
procesului de cooperare dintre China și Uniunea Europeană se succede analizării
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 24
viabilității Parteneriatului strategic și identificării efectelor acestuia asupra
partenerilor și asupra structurii sistemului internațional. Cooperarea dintre Uniunea
Europeană și China constituie o bază în vederea analizării relațiilor dintre România ca
stat membru al Uniunii Europene și China.
Ipoteza tezei de doctorat este că Parteneriatul strategic dintre Uniunea
Europeană și China este determinat de natura sistemului internațional, utilitatea
sa regăsindu-se în contribuția adusă securității vieții internaționale.
Demonstrarea valabilității ipotezei urmărește cele trei capitole ale tezei de doctorat,
plecând de la premisa că structura conține atât elemente materiale, cât și elemente
ideaționale care construiesc identitățile și interesele actorilor, și în cadrul căreia
cooperarea se fundamentează pe „idei împărtășite”1.
Procesul de cercetare este clădit pe întrebări cauzale de tipul „de ce?” sau
„cum?”, care se focalizează pe fenomenele generatoare de efecte, dar și pe întrebări
constitutive care evidențiază condițiile de posibilitate. Investigațiile explicative sunt
concentrate pe formularea unor răspunsuri pertinente la întrebările „De ce cooperează
Uniunea Europeană cu China?” „Cum este posibil Parteneriatul strategic dintre
Uniunea Europeană și China?” și „Care sunt efectele Parteneriatului strategic dintre
Uniunea Europeană și China?”. În acest sens, demersul analitic a constat în studierea
bibliografiei (cărți de specialitate, articole, declarații oficiale) și interpretarea datelor
pe baza conceptelor specifice teoriilor liberaliste, realiste și constructiviste.
Rezultatele obținute în urma demersurilor de cercetare sunt expuse în cadrul
celor trei capitole principale.
Primul capitol, Teorii occidentale de analiză a relațiilor internaționale,
prezintă principalele curente ale Relațiilor Internaționale, precum și încadrarea
teoretică a noțiunilor de cooperare și parteneriat. Analiza conceptuală contribuie la
clarificarea termenilor folosiți în demersul analitic: interese, cooperare, parteneriat.
Explicarea cooperării dintre Uniunea Europeană și China printr-o singură teorie se
dovedește a fi deficitară datorită caracterului său complex, amplificat de elementul de
1 Alexander Wendt, Teoria socială a politicii internaționale, ediția în limba română, Editura Polirom, București, 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 24
noutate. Realismul oferă o perspectivă redusă asupra cooperării. În schimb,
liberalismul și constructivismul social abordează consistent conceptul de cooperare,
oferind un cadru temeinic în analizarea politicii de parteneriat. Astfel, cadrul teoretic
de analiză include elementele definitorii ale conceptului de cooperare și parteneriat
strategic, extrase prin filtrul teoriei constructiviste și aplicate în relațiile dintre cei doi
actori. De asemenea, am abordat Parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și
China și evoluția cooperării în contextul provocărilor actuale, accentuate de procesul
globalizării. Capitolul se finalizează cu prezentarea aspectelor principale referitoare la
viabilitatea Parteneriatului strategic, transferând noțiunea de parteneriat în realitatea
sistemului internațional.
În al doilea capitol, Particularități ale Uniunii Europene și Chinei ca actori în
sistemul de relații internaționale, am analizat modelele comportamentale ale Uniunii
Europene și Chinei, precum și coeziunea cooperării sino-europene. Comportamentul
celor doi actori se încadrează în perspective teoretice diferite, cooperarea dintre
aceștia necesitând un cadru de analiză specific Constructivismului social.
Prima parte a capitolului prezintă Uniunea Europeană, ca actor de sorginte
liberală, care susţine dezvoltarea intereselor europene comune, pe baza valorilor şi
normelor promulgate de către această. Funcționarea UE constituie un model liberal,
bazat pe o economie de piață competitivă și pe un sistem de protecție socială,
integrate într-un proiect de cooperare și integrare europeană, în acord cu valorile și
principiile democratice.
Politica Externă şi de Securitate comună reprezintă o standardizare a politicilor
naţionale conform diplomaţiei europene, pe baza unei culturi strategice comune şi a
normelor europene. Politica externă şi de securitate comună asigură Uniunii Europene
instrumentele necesare pentru gestionarea crizelor şi impunerea şi menţinerea păcii
internaţionale.
A doua parte a capitolului cuprinde analiza puterii relative a Chinei, având ca
determinante puterea latentă și puterea militară. Analiza include principalele state ale
sistemului internațional și vizează o comparație a nivelului de bogăție determinat de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 24
venitul național brut, dezvoltarea tehnologică și dimensiunea demografică. S-a
demonstrat prin cifre exacte, preluate din bazele statistice ale Uniunii Europene,
Băncii Mondiale, Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică, Conferinței
Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare, nivelul ascendent al puterii latente al
Chinei. Se poate observa faptul că, veniturile Chinei au înregistrat o traiectorie
ascendentă, în 2014, acestea depășind venitul național brut al Statelor Unite ale
Americii, iar, în anul 2015, au devansat venitul național brut al Uniunii Europene. De
asemenea, dimensiunea demografică a Chinei a sporit nivelul de productivitate,
alături de retehnologizarea și modernizarea infrastructurii. Cu o populație de
aproximativ 1,4 miliarde, China depășește de 4 ori populația SUA și de aproape 11
ori populația Japoniei.
China a beneficiat de o capacitate militară dinamică, progresivă, atât cantitativ,
cât și calitativ. Eforturile de transformare a forțelor armate chineze au vizat
modernizarea tehnologică și creșterea capacității operative a Armatei de Eliberare a
Poporului pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor în toate mediile de acțiune.
Reformele la care este supusă Armata de Eliberare a Poporului vizează o creștere a
bugetului de apărare a și reducerea personalului militar. Astfel, la nivelul anului 2016,
bugetul s-a majorat cu 838,41% față de anul 2000, iar personalul militar s-a diminuat
cu aproximativ 30% față de anul 2000.
Ultima parte a capitolului prezintă coeziunea cooperării sino-europene prin
raportare la nivelul de înțelesuri comune și la consistența culturii comune. Uniunea
Europeană și China sunt actori construiți pe fundamente variate care generează
ideologii distincte, uneori divergente, însă au reușit să găsească un cadru comun de
înțelegere pe baza căruia și-au dezvoltat relațiile de cooperare. Deși relația UE-China
este diferențiată prin disensiuni privind protecția drepturilor intelectuale, securitatea
umană, politicile protecționiste și strategiile de dumping, cooperarea dintre Uniunea
Europeană și China se fundamentează pe o cultură comună constituită prin aderarea la
aceleași valori și principii, atribuind aceleași înțelesuri proceselor și fenomenelor
precum: dezvoltarea durabilă, investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, stabilitatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 24
financiară a monedei euro, securitatea nucleară, neproliferarea, schimbările climatice,
protejarea mediului înconjurător.
Rezultatele prezente ale cooperării denotă prevalarea capacității celor doi actori
de a depăși diferențele, creând noi oportunități de cooperare.
Al treilea capitol al tezei de doctorat, Relațiile dintre Uniunea Europeană și
China – de la cooperare la parteneriat, debutează cu identificarea contextului
general al cooperării sino-europene, oferind o analiză cronologică a etapelor de
cooperare pentru a evidenția modul de evoluție a relațiilor dintre cei doi actori.
Au fost analizate relațiile bilaterale ale Chinei cu principalele puteri din
Uniunea Europeană, precum și cu statele din Europa centrală și de est. S-au abordat
interesele economice, politice și de securitate, evoluția relațiilor economice și
comerciale, investițiile străine directe. Parteneriatul strategic stimulează cooperarea
statelor europene cu China, însă relațiile bilaterale sunt influențate și de implicarea
actorilor în procesul social, construit pe baza unei culturi comune.
Capitolul continuă cu transpunerea conceptului de Parteneriat Strategic în
practica abordată de UE și China, urmărind domeniile de cooperare, funcționalitatea
și durabilitatea acestuia. Prin gamă largă de cooperare (economică, politică, people-
to-people, securitate și apărare, dezvoltare durabilă) am ajuns la concluzia că
parteneriatul este unul comprehensiv, existând formule de cooperare pe o arie largă
de domenii.
Pentru a determina funcționalitatea parteneriatului am analizat modul de
instituționalizare și îndeplinire a obiectivelor enunțate, evoluția și finalitatea unor
proiecte și programe comune menite să consolideze statutul fiecărui actor. De
asemenea, numărul crescut și profunzimea consultărilor și reuniunilor furnizează
Parteneriatului o formulă funcțională a instituționalizării. Astfel, sprijinul reciproc,
dialogurile la nivel înalt, colaborările și proiectele comune au impus un trend
ascendent al eficienței Parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și China, în
ciuda dezavuărilor care decurg din ideologia fiecărui actor.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 24
Prin analiza impactului Parteneriatului strategic asupra principalelor mari
puteri dar și influența acestora asupra parteneriatului, am concluzionat că acesta este
supus schimbărilor din mediul internațional. Deși până în prezent, Parteneriatului
strategic dintre Uniunea Europeană și China s-a dovedit viabil, acesta ar putea suferi
de pe urma dinamicii internaționale. Pentru a putea continua, acesta are nevoie de
implicarea ambilor actori, menținerea intereselor în evoluția acestuia și orientarea
eforturilor în acest sens.
Parteneriatul dintre Uniunea Europeană și China poate fi definit ca fiind
strategic, însă durabilitatea acestuia este afectată de provocările mediului
internațional. De asemenea, acesta este folosit ca un instrument al multilateralismului,
contribuind la asigurarea unui echilibru între parteneri.
Identificarea legăturii dintre Parteneriatul strategic UE-China și sistemul
internațional urmărește dinamica realității internaționale, prin raportare la poziția
adoptată de SUA și Rusia.
Deși China depinde de relațiile comerciale cu SUA, cooperarea dintre cei doi
actori este tensionată datorită asertivității Chinei în regiunile sale adiacente, precum și
a politicilor injuste. Pentru a limita acțiunile ofensive ale Chinei în regiunea Mării
Chinei de Est și a Mării Chinei de Sud, statele din sud-estul Asiei urmăresc
consolidarea relațiilor cu SUA, principalul actor cu competențe viabile în restabilirea
echilibrului balanței de putere. Relațiile dintre China și Rusia se încadrează în
domeniul economic și militar. Necesitatea Chinei de acces la resurse energetice
suplinește necesitatea Rusiei de obținere a resurselor financiare. De asemenea,
comerțul cu armament avantajează ambii actori, iar exercițiile militare comune
asigură instruirea ambelor armate. În acest context se evidențiază rolul Uniunii
Europene în dezvoltarea Chinei, prin relațiile comerciale care sunt extinse pe o arie
mai largă decât relațiile cu Rusia și mai puțin tensionate decât relațiile cu SUA.
Intereselor economice ale Uniunii Europene și Chinei, care au determinat
debutul cooperării sino-europene, li se adaugă interese de natură politică, militară și
de securitate. Satisfacerea intereselor e facilitată prin intermediul Parteneriatului
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 24
strategic care impune părților responsabilitatea de a se implica în asigurarea
securității regionale și internaționale. Ca actori principali ai mediului internațional,
UE și China contribuie la promovarea unui climat stabil prin cooperarea în domeniul
dezvoltării durabile, schimbărilor climatice, protejării mediului înconjurător,
combaterea protecționismului, securității nucleare, securității maritime. De asemenea,
soluționarea comună a problemelor globale este facilitată prin intermediul forurilor
internaționale, ASEM, ASEAN, ONU, summiturilor G20. Utilitatea cooperării sino-
europene, materializată prin proiecte și programe comune menite să sprijine
securitatea internațională, este generată de condiționarea îndeplinirii obiectivelor
naționale de stabilitatea mediului internațional.
Ultima parte a capitolului se focalizează pe relațiile dintre China și România.
Parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și China reprezintă fundamentul
cooperării fiecărui stat membru al Uniunii cu colosul chinez. Principiile directoare ale
Uniunii Europene guvernează politicile externe ale statelor membre și dezvoltarea
relațiilor bilaterale cu state terțe. Cooperarea dintre România și China se desfășoară în
domeniul energetic, IT, lemnului, etc., privind schimburi comerciale, educaționale și
implicarea în proiecte comune. Impactul Chinei pe piața română nu este unul
dominant, însă efectele sale sunt resimțite în trendul ascendent al creșterii economice.
Implicarea României în proiectul One Belţ One Road reprezintă o oportunitate pentru
dezvoltarea comerțului, a investițiilor și infrastructurii de transport.
Concluziile tezei de doctorat, fundamentate pe cele trei capitole, urmăresc
îndeplinirea obiectivului general și a obiectivelor subsecvente.
În cadrul sistemului internațional, a cărui caracteristică predominantă este
anarhia, cooperarea dintre entitățile componente este determinată de interesele
acestora, precum și de evoluția sistemului. Actorii se implică în procese sociale cu
scopul de a-și satisface interesele și identitățile pe baza cărora își modelează
comportamentul. Astfel, prin intermediul procesului social la care se expun, statele își
ajustează comportamentul la stimulentele mediului, reproducând noi identități și
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 24
interese. Constructivismul social promovează rolul ideilor și a înțelesurilor comune în
concretizarea cooperării, prin care se construiește o cultură cu produse comune.
Uniunea Europeană, ca actor liberal, reprezintă un model avansat al cooperării
statelor europene în scopul asigurării progresului economic și social. Politicile
Uniunii Europene urmăresc consolidarea securităţii Uniunii şi a statelor membre,
menţinerea păcii şi întărirea securităţii internaţionale, în conformitate cu principiile
Cartei ONU, promovarea cooperării internaţionale, dezvoltarea şi consolidarea
democraţiei şi a statului de drept, precum şi respectarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Pe de altă parte, China s-a afirmat pe scena internațională ca actor cu
caracteristici realiste care urmărește consolidarea statutului de mare putere pe plan
mondial în scopul creșterii nivelului de securitate prin care se asigură supraviețuirea
în lumea predominată de anarhie.
Odată cu creșterea puterii, China a adoptat un comportament care diferă în
funcție de aria geografică în care își manifestă interesele. Dacă în proximitatea sa,
China și-a intensificat acțiunile asertive, suscitând amenințări la adresa vecinilor săi,
în relația cu Uniunea Europeană dar și cu România, a adoptat un comportament ce
tinde mai mult spre principii liberale. Acest fapt se datorează importanței elocvente a
partenerului european în dezvoltarea afacerilor chineze. Uniunea Europeană
reprezintă o sursă de augmentare a economiei chineze și de proiectare a puterii soft
prin promovarea valorilor politice și a unei politici externe conforme cu normele
internaționale care modelează ordinea internațională. Schimburile dintre societăți,
susținute de proiecte și programe comune, asigură integrarea Chinei în cadrul
comunității internaționale și consolidarea credibilității prin asigurarea unei reputații
pozitive pe plan mondial.
Cooperarea dintre Uniunea Europeană și China s-a configurat ca urmare a
evoluţiei sistemului mondial, prin reatribuirea şi redefinirea intereselor actorilor şi a
identităţii acestora, în concordanţă cu transformările din plan internaţional, devenind
un mijloc de atingere a obiectivelor economice, politice, culturale, etc. Ascensiunea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 24
celor doi actori şi evoluția identităţii lor au determinat o reorientare a obiectivelor
spre un dialog bilateral care să asigure îndeplinirea intereselor proprii. Această
cooperare, îndreptată spre obţinerea unei dezvoltări durabile de ambele părţi,
reprezintă un stimulent al acţiunii celorlalţi actori şi o transformare a mediului
internaţional.
Orientarea Uniunii Europene către Asia este susținută și evidențiată prin
Strategia globală pentru politică externă și de securitate comună, fiind fundamentată
pe cooperare și colaborare în domeniul comerțului și al investițiilor, al drepturilor
omului, schimbărilor climatice și în domeniul tehnologic și politic. În acest sens,
relațiile Uniunii Europene cu China sunt direcționate către o concurență echitabilă,
respectarea statului de drept, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum
și sporirea securității regionale și internaționale.
Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză, privite din
perspectiva constructivistă, pot fi relaţionate cu rezultatul interacţiunilor din cadrul
social, echivalent al sistemului internaţional. Dialogul dintre Uniunea Europeană și
China este o consecinţă a proceselor interactive din cadrul realităţii sociale, fiind
dezvoltat pe fundamentul normelor naţionale şi internaţionale ce definesc sistemul în
ansamblul său.
Uniunea Europeană și China au evoluat în contextul schimbării mediului
internațional și au răspuns la stimulentele oferite de acesta, prin materializarea
cooperării în Parteneriatul strategic. Ambii actori s-au conformat culturii colective a
sistemului, asumându-și responsabilitățile care survin din calitatea de actori principali
ai lumii și contribuie, în cadrul Parteneriatului strategic, la securitatea internațională,
definită atât ca obiectiv individual, cât și ca obiectiv comun.
În ciuda divergențelor dintre Uniunea Europeană și China, Parteneriatul
strategic, fundamentat pe cei trei piloni (Dialogul economic și comercial, Dialogul
politic și Dialogul people-to-people) continuă să producă efecte, atât asupra actorilor,
cât și asupra mediului internațional.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 24
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Bărbulescu, G., Noua Europă. Identitate și model european, Editura
Polirom, Iași, 2015.
2. Cioculescu, Ș., Introducere în Teoria Relaţiilor Internaţionale, Editura
Militară, Bucureşti, 2007.
3. Miroiu, A., Ungureanu, R. S. (coord.), Manual de relații internaționale,
Editura Polirom, Iași, 2006.
4. Scăunaş, S., Uniunea Europeană. Construcţie. Reformă. Instituţii. Drept,
Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
5. Tabără, V., Duță, P., Neag, M., Considerații privind sistemul instituțiilor de
securitate, Editura TechnoMedia, Sibiu, 2009.
II. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Adler, E., Seizing the Middle Ground: Constructivism in World Politics, în
European Journal of International Relations.
2. Biscop, S., Renard, T., The EU’s Strategic Partnerships with the BRIC:
Where’s the Strategy, disponibil la http://www.egmontinstitute.be/wp-
content/uploads/2009/09/bepa_special_ bric_issue.pdf.
3. Burchill, S. et al., Theories of International Relations, Ediția a 3-a, New
York: Palgrave Macmillan, 2005.
4. Campbell, K., China in the International System, disponibil la
http://trilateral.org/download/files/china_internationalsystem.pdf.
5. Gilpin, R., Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului
global, București, Editura Polirom, 2004.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 24
6. Grevi, G., Partnerships for effective multilateralism: EU relations with
Brazil, China, India and Russia, Institute for Security Studies, Chaillot Paper 109,
Paris, 2008.
7. Hachigian, N., Chen, W., Beddor, C., China’s New Engagement in the
International System, disponibil la https://cdn.americanprogress.org/wp-content/
uploads/issues/2009/11/pdf/chinas _new_ engagement.pdf.
8. Kaplan, R., Butoiul cu pulbere al Asiei. Marea Chinei de Sud și sfârșitul
stabilității în Pacific, 2014, trad. Mihnea Gafița, Editura Litera, București, 2016.
9. Kennedy, P., Ascensiunea și decăderea marilor puteri. Transformări
economice și conflicte militare din 1500 până în 2000, trad. Laurențiu Ursu, Teodora
Moldvanu, Lucia Dos, Ramona Lupu, Editura Polirom, București, 2011.
10. Keohane, R., After hegemony. Cooperation and discord in the world
political economy, Editura Princeton University, Princeton, 1984.
11. Keohane, R., Nye, J., Putere și interdependență, trad. Adriana Ștraub,
editura Polirom, Iași, 2009.
12. Khandekar, G., Mapping EU-ASEAN Relations, disponibil la
http://fride.org/descarga/Mapping_EU_ASEAN_Relations.pdf.
13. Kirchner, E., Christiansen, T., Developments in EU-China Political
Dialogue in the Global Context, Conferința anuală UACES, Passau, septembrie 2012,
diponibilă la http://euchinacrn.org/wp-content/uploads/2014/03/UACES-2012_EU-
China_Panel1_TChristEKirch.pdf.
14. Kissinger, H., Despre China, trad. Vladimir Borțun, Dan Flonta, Editura
comunicare.ro, București, 2012.
15. Kissinger, H., Ordinea mondială, trad. Andreea Bădescu, Editura Rao,
București, 2015.
16. Levin, J., Tadelis, S., A Theory of Partnerships, Department of Economics
Stanford University, Stanford, 2002.
17. Lynch, M., China modernă, Editura Niculescu, Bucureşti, 2009.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 24
18. March, J., Olsen, J., The Logic of Appropriateness, ARENA Centre for
European Studies Working Papers, 2004, disponibil la https://www.sv.uio.no/arena
/english/research/publications/arena-publications/workingpapers/working-papers2004
/wp04_9.pdf.
19. Mearsheimer, J., Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta
pentru putere, trad. Andreea Năstase, București, Antet, 2001.
20. Morgenthau, H., trad., Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta
pentru pace, trad. Oana Bosoi, Alina Dragolea, Mihai Zodian, Editura Polirom, Iași,
2013.
21. Nye, J., S-a sfârșit oare secolul american?, trad. Ondine Cristina Dăscălița,
Editura Comunicare.ro, București, 2015.
22. Nye, J., Viitorul puterii, trad. Ramona Lupu, Editura Polirom, Iași, 2012.
23. Pangratis, A., EU statement on 5th Trade Policy Review of China,
01.07.2014, disponibil la https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/tradoc_149542.pdf.
24. Renard, T., Biscop, S., A Need for Strategy in a Multipolar World:
Recommendations to the EU after Lisbon, 2010, disponibil la
http://www.egmontinstitute.be/wp-content/uploads/2013/09/SPB-5_EU-Strategy-for-
a-Multipolar-World.pdf.
25. Russett, B., Grasping the Democratic Peace: Principles for a Post–Cold
War World, Princeton University Press, Princeton, 1993.
26. David A. Baldwin (ed.), Neorealism și Neoliberalism: Dezbaterea
Contemporană, Institutul European, Iași, 2010.
27. Vasconcelos, A., A Strategy for EU foreign policy, Institutul Uniunii
Europene pentru Studii de Securitate, Paris, 2010.
28. Vasquez, J., Realismul și Balanța de putere, Editura Polirom, București,
2012.
29. Vogel, E. F., Deng Xiaoping and the transformation of China, The Balknap
Press of Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, England,
2013.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 24
30. Walt, S., Originile Alianțelor, trad.Camelia Boca, Editura Institutul
European, Iași, 2008.
31. Waltz, K., Teoria politicii internaționale, trad. Nicoleta Mihăilescu,
Editura Polirom, Iași, 2006.
32. Wendt, A., Anarchy is what States Make of it: The Social Construction of
Power Politics, disponibil la http://www.jstor.org/stable/2706858?seq=1#page_scan_
tab_contents.
33. Wendt, A., Teoria socială a politicii internaționale, Editura Polirom,
București, 2011.
34. Yanyi, Y., Forging a China-EU Comprehensive Strategic Partnership with
Global Influence, 12.11.2014, disponibil la http://www.friendsofeurope.org/ global-
europe/forging-china-eu-comprehensive-strategic-partnership-global-influence/.
35. Zakaria, F., De la bogăție la putere, trad. Ioana Brumă, Editura Institutul
European, Iași, 2012.
III. SURSE WEB
1. www.asef.org
2. www.bnr.ro
3. www.cfr.org
4. www.china-ceec.org
5. www.consilium.europa.eu/
6. www.data.oecd.org
7. www.data.worldbank.org
8. www.ec.europa.eu
9. www.eeas.europa.eu
10. www.egmontinstitute.be
11. www.eia.gov
12. www.europarl.europa.eu
13. www.fas.org
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 24
14. www.fmprc.gov.cn
15. www.foreignpolicy.com
16. www.globalfirepower.com
17. www.globalsecurity.org
18. www.ifc.org
19. www.imf.org
20. www.mod.go.jp
21. www.nato.int
22. www.oecd.org
23. www.pl.china-embassy.org
24. www.portal.onrc.ro
25. www.sipri.org
26. www.state.gov
27. www.un.org
28. www.unctadstat.unctad.org
29. www.unstats.un.org
30. www.wto.org
IV. REVISTE
1. *** Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, colecția din anii
2015-2016.
2. *** Impact Strategic, colecția din anii 2015-2016.
3. Ikenberry, J., The rise of China and the future of the West, Foreign Affairs
87/1, 2008.
4. Lipson, C., International Cooperation in Economic and Security Affairs, în
World Politics, Vol. 37, Nr. 1, Cambridge University Press, 1984.
5. Men, J., Va face criza financiară o superputere din China?, în „Revista
NATO”, mai 2009.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 24
6. Oksenberg, M., The China Problem, în Foreign Affairs, 1991, accesat pe
03.02.2015, disponibil la http://www.foreignaffairs.com/articles/46849/michel-
oksenberg/the-china-problem.
7. Oliver, C., Pooler, M., Europe split over whether to grant China market
economy status, Financial Times, disponibil la http://www.ft.com/intl/cms/s/0/2f5
81276a71611e5955c1e1d6de9 4879.html#axzz41JchTrvq.
8. Rinehart, I., The Chinese Military: Overview and Issues for Congress
Analyst, în Asian Affairs, 24.03.2016, disponibil la https://www.fas.org/
sgp/crs/row/R44196.pdf.
9. Zhimin, C., Huoban Zhanlue: Shiji zhijiao Zhongguo de Xianshi Lixiang
Zhuyi Waijiao Zhanlue [Partnership Diplomacy: China’s Realistic Idealistic
Diplomacy Strategy at the Turing of the Century], Taipingyang Xuebao, Pacific
Journal, 1999.
V. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
1. *** Actul privind piața unică II: 12 acțiuni prioritare pentru o nouă etapă
de creștere, Bruxelles, 3 octombrie 2012, disponibil la http://europa.eu/rapid/press-
release_IP-12-1054_ro.htm.
2. *** Actul Unic European, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:xy0027&from=RO.
3. ***Agreement between the Government of the Republic of the Philippines
and the Government of the United States of America on Enhanced Defense
Cooperation, disponibil la http://www.gov.ph/downloads/ 2014/04apr/20140428-
EDCA.pdf.
4. ***Agreement on Trade and Economic Cooperation between the European
Economic Community and the People's Republic of China – 1985, disponibil la
http://investmentpolicyhub.unctad.org/Download/TreatyFile/3104.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 24
5. ***Asia-Europe Cooperation Framework (AECF) 2000, disponibil la
http://www.aseminfoboard.org/content/asia-europe-cooperation-framework-aecf-
2000#Key.
6. *** Charter of Fundamental Rights of the European Union, Official
Journal of the European Union, C 326/391, 26.10.2012, disponibil la http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/ TXT/HTML/?uri=CELEX:12012P/TXT&from=EN.
7. ***China's policy paper on EU, 13.10.2003, disponibil la
http://www.chinamission.be/eng/zywj/zywd/t1227623.htm.
8. *** EU Strategy on China - Council conclusions, Bruxelles, 18.07.2016,
disponibil la http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11252-2016-INIT/en/
pdf.
9. ***EU-China 2020 Strategic Agenda for Cooperation, disponibil la
http://eeas.europa.eu/china/ docs/20131123_agenda_2020__en.pdf.
10. *** Joint Communication to the European Parliament and the CounciL
Elements for a new EU strategy on China, Bruxelles, 22 iunie 2016, disponibil la
http://eeas.europa.eu/archives/delegations/china/documents/more_info/eu_china_strat
egy_en.pdf, accesat în data de 20.03.2017.
11. ***Joint Declaration on EU-China Cultural Cooperation, disponibil la
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/international-
cooperation/documents/china/jointculture_en.pdf.
12. ***Trade and Economic Cooperation Agreement between the European
Economic Community and the People's Republic of China, disponibil la
http://europa.eu/legislation_summaries/external_relations/relations_with_third_countr
ies/asia/r14206_en.htm.
13. ***Tratatul de la Amsterdam, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/ TXT/PDF/?uri=OJ:C:1997:340:FULL&from=EN.
14. ***Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Bruxelles, 3
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 24
decembrie 2007, disponibil la https://www.consilium.europa.eu/uedocs/
cmsUpload/cg00014.ro07.pdf.
15. *** Tratatul privind Uniunea Europeană, versiune consolidată, Bruxelles,
28 mai 2010, disponibil la https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/1341/1342/html
/index.ro.html.