Centrul de Investigații Sociologice și Marketing ”CBS AXA”

Cercetarea opiniei privind problemele, valorile și aspirațiile tinerilor din

Republica Moldova

Chișinău 2016

CuprinsLista figurilor...................................................................................................................................4

I. Introducere...............................................................................................................................8

1.1. Aspecte metodologice...................................................................................................9

1.2. Caracteristici socio-demografice ale respondenților......................................10

II. Democrație și participare civică.....................................................................................12

2.1. Interesul tinerilor față de politică..........................................................................12

2.2. Participarea la vot........................................................................................................18

2.3. Nivelul de activism civic............................................................................................20

2.4. Centre și servicii pentru tineret..............................................................................23

III. Ocuparea forței de muncă a tinerilor.......................................................................29

3.1. Angajarea și statutul ocupațional...........................................................................30

3.2. Calitatea ocupării și satisfacția profesională.....................................................33

3.3. Șomajul și accesul la locurile de muncă..............................................................39

3.4. Perspective ocupaționale...........................................................................................43

3.5. Activități de voluntariat, stagiere...........................................................................45

3.6. Dezvoltarea afacerilor................................................................................................48

IV. Sănătatea.............................................................................................................................51

4.1. Servicii de sănătate pentru tineri...........................................................................51

4.2. Starea de sănătate și adresabilitatea la servicii medicale............................55

4.3. Factorii de risc în sănătate.......................................................................................60

4.4. Educația sexuală, riscuri sociale............................................................................62

V. Educația...................................................................................................................................64

5.1. Statutul educațional și studiile................................................................................64

5.2. Perspective educaționale...........................................................................................68

5.3. Accesul la educație și calitatea studiilor.............................................................69

VI. Migrația................................................................................................................................73

VII. Opinii ale tinerilor privind nivelul de trai, percepții și perspective..............77

7.1. Percepții privind avantajele și dezavantajele să fii tânăr..............................79

7.2. Percepții privind perspectivele de dezvoltare ale țării.................................80

7.3. Gradul de încredere în instituțiile statului și problemele din societate...81

VIII. Petrecerea timpului liber...............................................................................................84

IX. Mediul social al tinerilor................................................................................................89

9.1. Relațiile din familie și perspectivele vieții familiale........................................89

2

9.2. Prietenii și valorile interpersonale.........................................................................92

9.3. Percepții privind discriminarea...............................................................................94

9.4. Nivelul comparativ de trai........................................................................................96

9.5. Opinii privind suportul cercului social.................................................................96

9.6. Lucruri la modă versus importante.......................................................................97

X. Concluzii................................................................................................................................100

XI. Anexa: Tabele statistice...............................................................................................103

3

Lista figurilorFigura 1. Cât de mulțumit/ă ești în legătură cu democrația din RM.?...............12Figura 2. Cât de interesat/ă ești de politică (în funcție de genul respondentului și medii de reședință?.........................................................................................13Figura 3. Cât de interesat/ă ești de politică (în funcție de nivelul de studii și socio-economic)?.................................................................................................13Figura 4. Care sunt principalele tale surse de informare cu privire la viața politică din țara?.................................................................................................14Figura 5. Cât de des discuți politică cu cei apropiați (familie, prieteni, colegi)?............................................................................................................................ 15Figura 6. În ce măsură opiniile tale politice se aseamănă ori sunt aceleași cu ale părinților tăi?.................................................................................................15Figura 7. Pe o scală de la 1 (Pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice?.........................16Figura 8. Pe o scală de la 1 (Pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice (pe medii de reședință)?..........................................................................................................16Figura 9. Pe o scală de la 1 (Pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice (după limba de comunicare)?.......................................................................................................17Figura 10. Pe o scală de la 1 (Pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice (după nivelul socio-economic)?.................................................................................................17Figura 11. În ce măsură te simți reprezentat/ă de oamenii politici TINERI (sub 30 de ani)?...........................................................................................................18Figura 12. Din câte îți aduci aminte, de câte ori ai votat la alegeri din momentul în care ai împlinit 18 ani?....................................................................................18Figura 13. În opinia ta, cât de multă influență are votul oamenilor ca tine asupra modului în care funcționează următoarele instituții?.............................19Figura 14. De care dintre următoarele probleme/teme îți pasă cel mai mult?..20Figura 15. De care dintre următoarele probleme/teme îți pasă cel mai mult (pe sexe)?..................................................................................................................21Figura 16. De care dintre următoarele probleme/teme îți pasă cel mai mult (pe medii de reședință)?............................................................................................21Figura 17. Dacă în următoarele 12 luni ar avea loc proteste sau demonstrații pentru susținerea problemei de care îți pasă cel mai mult, ai participa la astfel de proteste/demonstrații?...................................................................................22Figura 18. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți, personal sau ați auzit despre existența centrelor de tineret, care oferă diferite servicii pentru tineri, răspuns „Da” (pe sexe și medii de reședință)?.................................................................24Figura 19. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți, personal sau ați auzit despre existența centrelor de tineret, care oferă diferite servicii pentru tineri, răspuns „Da” (pe nivele de studii și socio-economic)?.....................................................24

4

Figura 20. Spuneți-mi vă rog există un centru pentru tineret, unde tinerii pot beneficia de diferite servicii?..............................................................................25Figura 21. Spuneți-mi vă rog dacă ați beneficiat de careva servicii (participat la careva seminare) oferite de vreun centru pentru tineret ?.................................25Figura 22. Care sunt cauzele cele mai importante că până la moment nu ați beneficiat de serviciile unui Centru pentru Tineret?..........................................26Figura 23. Cum ați aprecia următoarele elemente de activitate ale Centrului pentru Tineret?...................................................................................................27Figura 24. Spuneți-mi vă rog care sunt serviciile de ați beneficiat în cadrul unui centru de tineret?................................................................................................28Figura 25. Cât de mulțumit/ă ești de serviciul/ serviciile de care ai beneficiat în cadrul Centrului pentru Tineret?........................................................................29Figura 26. În prezent ești angajat?....................................................................29Figura 27. Acest loc de muncă se află în …?......................................................30Figura 28. Localitatea în care lucrați este sat sau oraș?...................................31Figura 29. Sectorul de activitate?......................................................................31Figura 30. Care este domeniul în care activați la moment?..............................32Figura 31. De cât timp lucraţi la acest post de muncă?.....................................33Figura 32. Spuneți-mi vă rog activați legal, în baza unui contract de muncă?..34Figura 33. Dacă activați în baza unui contract de muncă, spuneți-mi vă rog acest contract prevede toate facilitățile prevăzute de lege?..............................34Figura 34. Dacă activați în baza unui contract de muncă, spuneți-mi vă rog acest contract prevede toate facilitățile prevăzute de lege?..............................35Figura 35. Care dintre următoarele afirmații se potrivește situației tale?........35Figura 36. Cât ești de mulțumit/ă de următoarele aspecte ale serviciului pe care îl dețineți la moment?.................................................................................38Figura 37. Spuneți-mi vă rog v-ați gîndit vreodată să vă căutați un alt loc de muncă (răspuns “Da”)?.......................................................................................38Figura 38. Din ce cauză doriți să vă căutați alt loc de muncă?.........................39Figura 39. Ați căutat de lucru sau un loc de muncă în ultimele 12 luni (răspuns “Da”)?.................................................................................................................. 40Figura 40. Care au fost metodele folosite în ultimele 12 luni pentru a găsi un loc de muncă?.....................................................................................................40Figura 41. Care sunt cauzele că nu ați reușit să găsiți un loc de muncă?.........41Figura 42. Indiferent dacă lucrezi sau nu în prezent, în care dintre următoarele sectoare ți-ar plăcea să lucrezi?..........................................................................43Figura 43. În ce măsură credeți că tinerii din RM au acces la/ sunt interesați de locurile de muncă disponibile/ create/ existente?...............................................44Figura 44. În ultimele 12 luni, ai efectuat vreo activitate voluntară ori de voluntariat, adică neplătită?...............................................................................45Figura 45. Care dintre următoarele activități de voluntariat le-ai desfășurat în ultimele 12 luni?..................................................................................................46Figura 46. Spuneți-mi vă rog, dacă ați participat vreodată în timpul studiilor sau după la diferite stagii de practică:…?...........................................................47Figura 47. În următorii 2 ani, intenționezi să îți deschizi o afacere proprie?....48Figura 48. Care este principalul motiv pentru care dorești să îți deschizi o afacere proprie/ ți-ai deschis deja o afacere?.....................................................49

5

Figura 49. Care după părerea Dvs. sunt principalele dificultăți în inițierea deschiderii unei afaceri?.....................................................................................50Figura 50. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți, personal sau ați auzit despre existența Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor, care oferă diferite servicii pentru tineri?..........................................................................................52Figura 51. Spuneți-mi vă rog dacă ați beneficiat de careva servicii (participat la careva seminare) oferite de vre-un Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor ?. . .53Figura 52. Care sunt cauzele cele mai importante că până la moment nu ați beneficiat de serviciile unui Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor?...............54Figura 53. Cum ați aprecia următoarele elemente de activitate ale Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor?.............................................................................54Figura 54. Dacă vă gândiţi la ultimele 12 luni, cum aţi descrie starea Dvs. de sănătate?.............................................................................................................55Figura 55. Cât de des în ultimele 12 luni v-ați adresat medicului cu vreo problemă de sănătate?........................................................................................55Figura 56. Când ultima dată aţi vizitat medicul de familie?..............................56Figura 57. Cu ce scop aţi vizitat ultima dată medicul de familie…?..................56Figura 58. Spuneţi-mi vă rog când v-aţi adresat ultima dată, care a fost atitudinea personalului faţă de Dvs.?..................................................................57Figura 59. Ce fel de probleme de sănătate ați avut pe parcursul ultimelor 12 luni?..................................................................................................................... 58Figura 60. Care ar fi obstacolele în a primi asistenţă medicală în caz de necesitate?..........................................................................................................59Figura 61. Ponderea respondenților supuși factorilor de risc prin fumat, consum de alcool, droguri...................................................................................61Figura 62. Care dintre următoarele afirmații se potrivește cel mai bine situației tale?..................................................................................................................... 62Figura 63. Folosești vreun mijloc contraceptiv sau vreo metodă contraceptivă (de ex., prezervativ, pilule contraceptive, metoda calendarului, sterilet etc.) ?.63Figura 64. Opinii privind gradul de dificultate și stresul cu referire la studii...64Figura 65. Din ce știi tu, la școala/liceul/facultatea ta pot fi obținute note mai bune cu ajutorul unor mici atenții sau bani?......................................................65Figura 66. Câte ore pe zi le dedici studiului pentru școală/liceu/facultate, în afara orelor de curs?...........................................................................................65Figura 67. Ați dori să vă continuați studiile la liceu / școală profesională, universitate sau să faceți o altă facultate/specialitate / masterat în viitor?.......68Figura 68. Spuneți-mi vă rog ce studii ați dori să faceți? Tipul instituției de învățământ..........................................................................................................68Figura 69. Spuneți-mi vă rog în că măsuri tineri ca Dvs. au acces la instituțiile de învățămînt din RM?........................................................................................70Figura 70. Cât ești de mulțumit/ă de calitatea sistemului de învățământ din Republica Moldova?............................................................................................72Figura 71. După părerea Dvs. în ce măsură studiile care se fac în Republica Moldova pregătesc persoanele pentru următoarele scopuri?.............................73Figura 72. Spuneți-mi vă rog dacă cineva din membrii familiei Dvs., rude prieteni cunoscuți care muncesc peste hotare?..................................................74

6

Figura 73. Dvs. personal ați fost peste hotare în ultimii 2 ani în următoarele scopuri?...............................................................................................................74Figura 74. Care este principalul motiv pentru care ai plecat sau ai dori să pleci din Republica Moldova?......................................................................................75Figura 75. În ce țară ai dori să pleci (la muncă, definitiv, la studii etc.)?..........76Figura 76. Cât de mulțumit sunteți, în general, de felul în care trăiți?.............78Figura 77. În opinia Dvs., lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită sau într-o direcție bună?.........................................................................81Figura 78. În opinia ta, cum se va schimba situația economică a oamenilor din RM în următorii 10 ani?......................................................................................81Figura 79. Câtă încredere ai în următoarele instituții/ organizații?..................82Figura 80. Cât de grave sunt următoarele probleme din societatea moldovenească?..................................................................................................83Figura 81. Cât de des realizați următoarele activități?.....................................85Figura 82. Ce sumă de bani cheltuiești în medie, PE LUNĂ, pentru fiecare din următoarele activități?........................................................................................86Figura 83. Cine din familia ta a avut/are cea mai mare influență asupra deciziilor majore pe care a trebuit/ trebuie să le iei (de ex., alegerea școlii/liceului/facultății, mutarea în altă localitate sau în altă țară, renunțarea la școală, alegerea partenerului/partenerei de viață/soț/soție etc.)?......................89Figura 84. Cum iei decizii majore/cum ai luat decizii majore in viață?.............90Figura 85. Cât de importanți sunt următorii factori pentru alegerea unui partener/ partenere de viață sau a unui soț/ soții?.............................................92Figura 86. Cât de mulțumit/ă ești de prietenii pe care îi ai?.............................93Figura 87. Care dintre următoarele valori le apreciezi la alte persoane?.........94Figura 88. Cât de des te-ai simțit discriminate/ă în datorită următorilor factori?............................................................................................................................ 95Figura 89. Opinii privind nivelul de trai al tinerilor...........................................96Figura 90. În ce măsură Dvs.. simţiţi că aţi avea nevoie de ajutor suplimentar în depăşirea următoarelor probleme?.....................................................................97Figura 91. Cine credeţi că ar putea să vă ofere acest ajutor?...........................97Figura 92. Care dintre următoarele activități sunt, în opinia ta, la modă (sau “Cool”) și care sunt demodate?...........................................................................98Figura 93. Cât de importante sunt pentru Dvs., următoarele lucruri…?...........99

7

I. IntroducereGuvernul Republicii Moldova a adoptat în 2014 Strategia naţională de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 şi un Plan de acţiuni cu privire la implementarea acesteia care are drept scop să dezvolte şi să consolideze sectorul de tineret pentru următorii 6 ani, contribuind astfel, la crearea unui mediu adecvat, să asigure evoluţia fiecărui tânăr individ atât profesional cât şi personal, inclusiv şi grupurile cu posibilităţi reduse.

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) este entitatea guvernamentală care are principala responsabilitate pentru implementarea eficientă a obiectivelor Strategiei. În procesul elaborării planului de acţiuni şi atât a monitorizării cât şi evaluarea cadrului, MTS şi partenerii acestuia au descoperit că pentru anumite domenii relevante nu există surse de date care ar permite o evaluare adecvată a situaţiei tineretului şi pe viitor nu va fi posibil măsurarea impactului strategiei în aceste domenii.

Un aspect important în procesul implementării Strategiei Naţionale de Dezvoltare a sectorului de tineret 2020 este implicarea, inclusiv a expertizei şi experienţa partenerilor de dezvoltare atât în atragerea diferitor fonduri şi finanţarea externă care ar contribui la atingerea scopurilor Strategiei.

Ministerul Tineretului şi Sporturilor a Republicii Moldova a devenit partener în cadrul proiectului „Incluziunea tineretului” implementat de către OECD şi finanţat de Uniunea Europeană. Acest proiect are ca obiectiv generic creşterea incluziunii printre ţările partenere prin oferirea sprijinului necesar şi pentru a răspunde adecvat la aspiraţiile tinerilor precum şi să faciliteze implicarea tinerilor în procesele de dezvoltare ale politicilor interne (naţionale).

În acest context, OECD în parteneriat cu MTS a lansat acest studiu printre tinerii cu vârste cuprinse între 14-29 ani din Republica Moldova.

Principalul scop al acestui studiu este iniţierea şi monitorizarea anuală a dispoziţiei, intenţiilor şi atitudinii tinerilor din Republica Moldova faţă de diferite subiecte importante pentru implementarea strategiei elaborate de către guvern.

Cercetarea s-a focusat pe următoarele aspecte cheie: - Implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor - Nivelul de activism civic printre tineri- Participarea politică şi dreptul la vot pentru tineri începând cu vârsta de

16 ani - Rolul mobilităţii în creşterea competitivităţii tineretului pe piaţa muncii - Participarea la stagii naţionale şi internaţionale ale tinerilor din

Republica Moldova - Accesul tinerilor la serviciile de sănătate precum şi percepţia tinerilor cu

privire la ele - Familia şi serviciile reproductive printre tineri- Accesul tinerilor, în special ale păturilor social vulnerabile la educaţie de

calitate

8

- Nivelul satisfacţiei tinerilor cu privire la sistemul educaţional şi competenţele dobândite ca rezultat al procesului educaţional

- Nivelul de încredere al tinerilor în sectorul asociativ şi statutul tinerilor în cadrul acestuia

- Migraţia tinerilor şi cauzele acestui fenomen - Relaţiile sociale - Percepţiile asupra bunăstării

I.1. Aspecte metodologice CERCETAREA CANTITATIVĂ

Eşantion: standard probabilistic, multistadial şi reprezentativ pentru populaţia cu vârste cuprinse între 14-29 ani a Republicii Moldova.

Populaţia cercetării: Populaţia cercetării este populaţia cu vârste cuprinse între 14-29 ani.

Mărimea eşantionului: 1112 interviuri

Criterii de stratificare: 12 regiuni geografice, care coincide cu unităţile teritorial administrative înainte ca acestea să devină raioane, mediul rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţilor urbane (2 tipuri), numărul populaţiei a localităţilor rurale (3 tipuri de localităţi rurale).

Eşantionarea: Volumele stratului urban şi totalul pe regiuni (foste judeţe) şi volumul stratului rural au fost calculate proporţional cu numărul populaţiei cu privire la datele comunicate de către Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Etape de randomizare:I. Localitatea din cadrul ajustărilor stratificate, localităţile selectate (92) au fost stabilite într-un mod aleatoriu, bazate pe tabelul cu numere aleatoare.

II. Familia: numărul maxim de interviuri desfăşurate într-un punct de eşantionare a fost 5. Familiile unde interviurile au fost desfăşurate a fost selectat prin metoda rutei aleatore, cu un pas statistic pre determinat.

III. Persoana: în cazul când în familiile selectate erau câteva persoane adulte, persoana intervievată a fost determinată prin metoda cea mai apropiată zi de naştere.

Reprezentativitatea: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia de 14-29 ani a Republicii Moldova cu o eroare maximă de +3%

Perioada de colectare a datelor: 11-23 iunie 2016. Interviurile au avut loc la domiciliul respondenţilor. Chestionarul a fost elaborat în limbile română şi rusă, oferind respondenţilor posibilitatea de a alege varianta cea mai optimă pentru ei.

9

10

COMPONENTA CALITATIVĂComponenta calitativă a studiului a cuprins 5 discuții de grup (vezi Tabelul 1). Categoriile intervievate au fost stabilite în comun acord cu reprezentanții Ministerului Tineretului și Sportului și finanțatori. Intervievarea acestora a contribuit la explicarea unor constatări din cadrul sondajului de opinie, dar în același timp a evidențiat aspecte specifice pentru anumite categorii.

Tabelul 1. Design-ul cercetării calitativeCategoria intervievată Numărul

participanților1 FG Tineri cu dizabilități (16-29 ani) 62 FG Fete rural (14-19 ani) 103 FG Tineri din familii vulnerabile/săraci (18-29

ani)7

4 FG Tineri minorități etnice, vorbitori de rusă (16-29 ani)

10

5 FG Tineri romi (14-19 ani) 7Total intervievați 40 respondenți

Discuțiile de grup au fost realizate în iunie, 2016. Toate discuțiile de grup au fost realizate în Chișinău, excepție grupul cu tinerii romi care a fost realizat în or. Soroca, cu participarea respondenților din toată țara, respectându-se distribuția teritorială după regiuni (Centru, Nord și Sud). Pentru selectarea respondenților s-a utilizat eșantionarea teoretică după următoarele criterii: mediul de trai, sexul1, studiile, statutul familial al respondenților în vederea asigurării eterogenității grupurilor.

I.2. Caracteristici socio-demografice ale respondențilorCercetarea a vizat tinerii din toate raioanele republicii, UTAG, mun. Chișinău și Bălți. În total au fost intervievate 1112 persoane de 14-29 ani, printre aceștia 47,1% de gen masculin și 52,9% feminin. Analiza datelor cercetării este prezentată în funcție de o serie de caracteristici socio-demografice (Tabelul 1), pentru reprezentativitate statistică fiind realizate anumite grupări.

Astfel, grupurile de vârstă utilizate pentru analiza datelor sunt următoarele: 14-18 ani, 19-24 ani, 25-29 ani.

Nivelul de studii al respondenților este analizat prin prisma a trei grupuri:

- Nivel scăzut: Fără studii, primare nefinisate (până la 4 clase), Primare (4 clase), Studii medii incomplete (9 clase),

- Nivel mediu: Şcoală medie generală (11-12 clase), studii medii profesionale

- Nivel înalt: Colegiu (2-5 ani de studii), studii superioare.

În funcție de Ocupația respondenților au fost create patru grupuri, precum urmează:

1 Grupul - 2FG , a fost realizat doar cu fete.

11

- Angajat,- Șomer, - Face studii- Persoană casnică.

Respondenții au fost grupați și în funcție de bunăstarea acestora (nivelul socio-economic) în trei grupuri, respectiv cu nivel scăzut, nivel mediu și nivel înalt socio-economic.

Distribuția respondenților în funcție de caracteristicile socio-demografice este prezentată în Tabelul 2.

Tabelul 2. Distribuția eșantionului realizat în funcție de caracteristicile socio-demografice ale respondenților

Număr %

Vârsta respondentului:

14-18 ani 449 23,6%19-24 ani 335 39,3%25-29 ani 328 37,1%

Genul respondentului: Masculin 533 47,1%Feminin 579 52,9%

Studiile respondentului:

Nivel scăzut 553 41,9%Nivel mediu 380 37,7%Nivel înalt 179 20,3%

Starea civilă: Căsătorit/concubinaj 423 46,8%Necăsătorit 689 53,2%

Limba de comunicare: Moldovenească/Română 840 75,9%Rusă 272 24,1%

Încadrat într-o instituție de învățământ:

Da 535 37,0%Nu 577 63,0%

Ocupația respondentului:

Angajat 250 27,8%Șomer 318 33,8%Fac studii 488 32,2%Casnică 56 6,2%

Nivelul socio-economic:

Nivel scăzut 356 32,5%Nivel mediu 243 22,3%Nivel înalt 513 45,2%

Mediul de reședință: Urban 463 42,5%Rural 649 57,5%

II. Democrație și participare civicăÎn opinia tinerilor, participanți la studiul de față, democrația este o provocare în Republica Moldova. Doar o pondere de 8,3% a celor intervievați s-au arătat a fi

12

mulțumiți privind democrația din țară, iar majoritatea acestora, 61,7% au declarat că sunt nemulțumiți/ foarte nemulțumiți de aceste aspecte (Figura 1). Cei mai nemulțumiți se arată a fi persoanele cu un nivel înalt de studii și cei angajați în câmpul muncii, circa 66% dintre cei din grupele respective au menționat acest lucru. Cel mai înalt grad de mulțumire este de doar circa 10%, acesta fiind observat printre persoanele de 14-18 ani, necăsătorite, care își fac studiile/ sunt încadrați în instituții de învățământ (Tabelul 193 în anexă).

Figura 1. Cât de mulțumit/ă ești în legătură cu democrația din RM.?

II.1. Interesul tinerilor față de politicăInteresul față de politică printre tinerii din Moldova este deosebit de redus. Doar ¼ dintre respondenții studiului au declarat că sunt Foarte interesați / interesați, tinerii de genul masculin manifestă un interes mai pronunțat în raport cu cei de gen feminin, respectiv 32,0% în comparație cu doar 19,7%. De asemenea un interes mai mare se observă printre tinerii din mediul urban care au constituit 32,7% în raport cu cei din rural cu 20% (Figura 2).

Figura 2. Cât de interesat/ă ești de politică (în funcție de genul respondentului și medii de reședință?

13

Interesul față de politică este dependent atât de nivelul de studii cât și de cel socio-economic, respectiv ponderea celor cu nivele mai înalte de educație sau bunăstare este dublă în raport cu ponderea celor cu nivelele respective scăzute (Figura 3 și Tabelul 182 în anexă).

Figura 3. Cât de interesat/ă ești de politică (în funcție de nivelul de studii și socio-economic)?

Principala sursă de informare cu privire la viața politică din țară, menționată de 80% respondenți, este Internetul, urmat de televiziune cu 62,2% răspunsuri. Cercul social apropiat (prietenii, cunoștințele, colegii precum și familia/ părinții) de asemenea este o sursă de informare în acest sens, fiind menționată de circa 1/5 respondenți (Figura 4).

Din Internet se informează circa 97,7% dintre persoanele cu nivel înalt de studii, urmat de grupul de persoane casnice, circa 93,9%. Televiziunea este în cea mai mare pondere o sursă de informare pentru tinerii de 25-29 ani și a celor cu nivel înalt de studii, fiecare cumulând ponderi de circa 69% răspunsuri. Discuțiile cu prietenii /cunoștințele /colegii a fost menționată în cele mai mari ponderi, de circa 26%, de către bărbați și angajați, opțiunea Discuțiile din

14

familie/cu părinții a cumulat cele mai mari ponderi de 23,5% printre cei care fac studii, radioul – printre persoanele casnice, 23,1%, iar ziarele – printre persoanele cu nivel înalt de studii, 17,4% (Tabelul 187 în anexă).

Figura 4. Care sunt principalele tale surse de informare cu privire la viața politică din țara?

În cercul social imediat apropiat (familie, prieteni, colegi) tinerii nu preferă să discute despre politică, doar 19,2% dintre cei intervievați au menționat că duc astfel de discuții Foarte des/ des, iar aproape 60% au menționat că discută acest aspect rar, foarte rar sau niciodată. Ponderi mai pronunțate a celor care au optat pentru răspunsurile afirmative sunt observate printre persoanele din grupul de vârste 25-29 ani, circa 25,9% respondenți din grupul respectiv de vârste au menționat că discută despre politică cu cei apropiați Foarte des/ des (Figura 5).

De menționat că cel mai des politica este discutată de către tinerii cu un nivel înalt de studii, cu circa 31% dintre respondenți care au dat răspuns afirmativ (Tabelul 178 în anexă).

15

Figura 5. Cât de des discuți politică cu cei apropiați (familie, prieteni, colegi)?

Opiniile politice sunt asemănătoare cu cele ale părinților pentru doar 41,2% respondenți, mai frecvent acestea sunt preluate în cazul vorbitorilor de limbă rusă, cu circa 53,3% respondenți din această categorie care au declarat asemănarea acestora în raport cu doar 37,2% a celor pentru care limba de comunicare este limba Moldovenească/Română (Figura 6 și Tabelul 179 în anexă).

Figura 6. În ce măsură opiniile tale politice se aseamănă ori sunt aceleași cu ale părinților tăi?

Discuțiile despre orientarea pro-Est și pro-Vest a republicii a scindat societatea moldovenească, iar acest fapt s-a reflectat și asupra tinerilor. Fiind solicitați să se exprime unde s-ar situa din punctul de vedere al părerilor/opiniilor politice

16

personale pe o scală de la 1 - Pro-Vest la 10 - Pro-Est, respondenții s-au divizat în grupuri precum urmează. Circa 35% respondenți se orientează spre Vest, selectând opțiunile 1-4, iar 37,2% - spre Est, oferind notele 7-10 răspunsului la întrebarea respectivă. O pondere de 16,5% sunt incerți, notând cu 5-6 răspunsul, iar 11,2% nu au știut sau nu au dorit să se expună cu referire la orientarea politică personală (Figura 7).

Figura 7. Pe o scală de la 1 (Pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice?

Sunt observate anumite tendințe pe medii de reședință în acest context, tinerii din mediul urban avînd preponderent orientarea Pro Vest iar cei din mediul rural viceversa. Astfel, respondenții din mediul urban se orientează Pro Vest într-o pondere de 36,9% (note 1-4) și 33,3% - se orientează Pro Est (note 7-10). Respectiv, 33,3% respondenți din mediul rural se orientează Pro Vest iar 40,0% - Pro Est (Figura 8).

Figura 8. Pe o scală de la 1 (pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice (pe medii de reședință)?

Tendințe contradictorii se observă și în funcție de limba de comunicare. Circa 42,7% respondenți vorbitori de limba Moldovenească/Română se orientează Pro Vest (note 1-4), iar 30,2% - Pro Est (note 7-10), atunci când doar 10,8% vorbitori de limba rusă se orientează Pro Vest și o pondere semnificativă de 59,3% - se orientează Pro Est (Figura 9).

17

Figura 9. Pe o scală de la 1 (Pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice (după limba de comunicare)?

Tendințe specifice sunt observate și în funcție de nivelul socio-economic. Tinerii cu un nivel mai înalt de bunăstare se orientează Pro Vest, atunci cănd cei cu un nivel mai scăzut – se orientează Pro Est (Figura 10 și Tabelul 188 în anexă).

Figura 10. Pe o scală de la 1 (Pro-Vest) la 10 (pro-Est), unde te-ai situa pe tine însuți din punctul de vedere al părerilor/opiniilor tale politice (după nivelul socio-economic)?

Percepția respondenților privind reprezentarea acestora de către politicienii tineri sub 30 ani de asemenea este diferită. Doar 1/5 respondenți consideră că se simt reprezentați de politicienii tineri În foarte mare măsură/ în mare măsură, atunci cănd circa 70% se percep ca fiind reprezentați de aceștia în mică măsură sau deloc (Figura 11). Percepțiile cu conotație negativă persistă preponderent (depășesc 70% răspunsuri) printre tinerii respondenți cu nivele

18

de studii și socio-economic medii, printre angajați și persoane de 25-29 ani (Tabelul 189 în anexă).

Figura 11. În ce măsură te simți reprezentat/ă de oamenii politici TINERI (sub 30 de ani)?

II.2. Participarea la vot Participarea la vot a tinerilor de 18 ani și mai mult constituie circa 50%, atît la alegerile parlamentare, cît și locale. Circa 30% au declarat că participă neregulat la scrutine iar fiecare al cincilea nu a votat nici odată de când a atins vârsta de 18 ani (Figura 12). Participarea la vot este mai mare printre persoanele tinere de gen feminin în raport cu cele de gen masculin, printre tinerii din mediul urban în raport cu cei din mediul rural, atât în cazul alegerilor parlamentare cît și locale (Tabelele 180 și 181 în anexă).

Figura 12. Din câte îți aduci aminte, de câte ori ai votat la alegeri din momentul în care ai împlinit 18 ani?

Doar ¼ dintre tineri consideră că votul oamenilor are Foarte multă/ multă influență asupra funcționalității Parlamentului/Guvernului/Instituțiilor centrale, iar puțin peste 1/3 susțin aceiași opinie în raport cu Instituțiile la nivel local (primărie, prefectura, administrație locala etc.) (Figura 13). Ponderi mai semnificative ale răspunsurilor respective cu referire la ambele tipuri de instituții sunt observate printre persoanele casnice, printre femei în raport cu bărbații, cei incadrați în sistemul educațional, vorbitorii de limba

19

moldovenească/ română. De asemenea se observă că ponderi mai pronunțate ale tinerilor din mediul rural (37,4%) în raport cu cei din urban (29,7%) consideră că votul oamenilor influențează funcționarea instituțiilor la nivel local (Tabelul 186 în anexă).

Figura 13. În opinia ta, cât de multă influență are votul oamenilor ca tine asupra modului în care funcționează următoarele instituții?

Unii participanți la discuțiile de grup au menționat că s-au dezamăgit în guvernarea actuală, astfel, aceștia intenționează să nu se prezinte la următoarele alegeri.

„Aceștia de la Guvern fac război între oameni și fac agitație lumea să se împartă în două tabere. Dar mai mult nu mă duc la votare, pe mine la prima mea votare mă rugau să votez pentru ei și tot se lingușeau.” (F, 21 ani, tineri din familii vulnerabile)

Componenta calitativă a studiului a elucidat opinia tinerilor privind acordarea dreptului la vot de la vârsta de 16 ani. Această necesitate a fost vociferat public de unii politicieni, care consideră că tinerii deja sunt pregătiți la această vârstă să-și asume această responsabilitate. Marea majoritate din categoriile de tineri intervievați în cadrul discuțiilor de grup consideră însă că tinerii nu sunt pregătiți la această vârstă să ofere un vot conștient. Ca principalele riscuri tineri au identificat facilitatea manipulării, influența majoră și coruptibilitatea votului. Lipsa experienței și a responsabilității, nehotărârea și preocuparea tinerilor față de alte subiecte specifice vârstei, de asemenea îi face vulnerabili în fața politicienilor. Acest aspect a fost in special vociferat de tinerii vorbitori de limbă rusă.

„La 16 ani persoana încă puțin se descurcă, puțin privește știrile. Celor de 16 ani pot să le spună tu vei merge și vei semna și vei avea 100 de lei…. Acei de 16 ani în genere nu se orientează și la fel li se va spune, du-te și pune semnătura că azi vă vom pune frigărui, doar așa și se decide.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)„Sunt mai ușor de manipulat, sunt mai ușor de influențat decât cei de 18 ani care pot spune: nu și gata. Dar cei de 16 ani sunt încă maleabili.” (F, 21 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)„Cei de 16 ani știu că până la 18 ani la armată nu îi vor lua și au alte gânduri în general. Cel de 18 ani se va gândi să meargă sau la studii, sau la muncă, sau la armată și trebuie de ales pe cineva care ceva va schimba. Ei nu vor avea poziția lor, ei vor fi manipulați de către părinți care au o anumită viziune și i-o va băga

20

în cap.” (M, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)Unii tineri admit că există și anumite avantaje a dreptului la vot de la 16 ani cum ar fi: în primul rând implicarea tinerilor, motivarea acestora să fie mai interesați și responsabili privind viața politică și totodată tinerii se vor simți mai importanți, mai puternici în dorința de a schimba, îmbunătăți situația din țară.

II.3. Nivelul de activism civic În țările cu sisteme democratice, populația poate să-și exprime opinia prin diverse acțiuni, precum demonstrații, proteste întru susținerea soluționării unor probleme/ subiecte/ teme. În cadrul studiului dat tinerii intervievați au fost solicitați să se expună care sunt acele probleme ale societății de care le pasă cel mai mult. Cele mai multe răspunsuri, 56%, au cumulat problemele economice (salarii, sărăcie), urmate de lipsa locurilor de muncă cu 52,3% răspunsuri și problemele conexe corupției, opțiune care a cumulat 51,3% răspunsuri. Aproape ¼ respondenți sunt preocupați de situația din sistemul de sănătate, 16,3% - de problemele legate de statul de drept/ respectarea legilor, iar pe 15,1% îi preocupă problemele politice/ susținerea unui candidat sau partid. Pe fiecare al zecelea intervievat îl preocupă accesul la școlarizare și doar la 7,2% dintre respondenți le pasă de mediul ambiant și problemele conexe mediului. De problemele conexe discriminării diferitor grupuri ale populației tinerii nu sunt preocupați, aceste opțiuni au cumulat sub 3% răspunsuri afirmative (Figura 14).

Figura 14. De care dintre următoarele probleme/teme îți pasă cel mai mult?

Studiul denotă anumite diferențe privind aspectele de gen. Respondenții de gen masculin sunt mai preocupați decât cei de gen feminin de problemele ce țin de corupție, statul de drept/ respectarea legilor, politică, educație și mediu, sexul feminin – de problemele economice, lipsa locurilor de muncă, sănătate, discriminarea împotriva femeilor (Figura 15).

21

Figura 15. De care dintre următoarele probleme/teme îți pasă cel mai mult (pe sexe)?

Tinerilor din mediul urban le pasă mai mult decât celor din rural de problemele corupției, problemele conexe statului de drept/ respectarea legilor, de discriminarea minorităților etnice, atunci când cei din mediul rural în raport cu urban sunt preocupați de problemele economice, lipsa locurilor de muncă, situația din sistemul de sănătate, problemele de mediu (Figura 16). Tinerii cu un nivel de studii înalt în special sunt preocupați de problemele economice, lipsa locurilor de muncă, dar și de problemele conexe corupției, aceste opțiuni au cumulat peste 60% răspunsuri în grupurile respective. De asemenea respondenții casnici în proporție de peste 65% sunt preocupați de problemele economice și lipsa locurilor de muncă (Tabelele 183 și 184 în anexă).

Figura 16. De care dintre următoarele probleme/teme îți pasă cel mai mult (pe medii de reședință)?

Chiar dacă tinerii sunt preocupați de unele probleme din societate În proporții de peste 50%, totuși activismul acestora pare a fi redus. Doar 1/3 dintre ei au

22

declarat că în general ar participa la proteste sau demonstrații pentru susținerea problemei care îi preocupă mai mult, doar 12,1% au susținut aceasta cu certitudine selectând opțiunea de răspuns Sigur da, iar peste 60% au declarat că nu ar participa la asemenea manifestații. Este puțin mai pronunțat activismul respondenților de sex masculin versus feminin, ponderile respondenților din grupurile respective care au optat pentru răspunsurile Sigur, da/ Probabil, da constituie 37,1% barbați și 32,7% femei (Figura 17). Cei mai dispuși să participe la proteste sau demonstrații pentru susținerea problemei de care sunt preocupați cel mai mult sunt persoanele cu nivele înalte de studii și socio-economic, cumulând câte circa 38% răspunsuri răspunsuri afirmative (răspunsurile Sigur, da/ Probabil, da) (Tabelul 185 în anexă).

Figura 17. Dacă în următoarele 12 luni ar avea loc proteste sau demonstrații pentru susținerea problemei de care îți pasă cel mai mult, ai participa la astfel de proteste/demonstrații?

Participarea la diverse adunări în localitate, ședințe, este deosebit de redusă. Circa 5,9% dintre tinerii intervievați au menționat că în ultimele 12 luni predecesoare studiului au participat la careva adunări în localitate, o pondere mai mare de 8,8% este observată printre respondenții de 25-29 ani, mai activi sunt cei din mediul rural cu 7,7% versus urban care a cumulat doar 3,4% răspunsuri afirmative (Tabelul 190 în anexă). Jumătate dintre respondenții care au declarat că au participat la careva adunări în localitate au menționat că au participat la 2 adunări în anul de referință (Tabelul 191 în anexă). De asemenea și gradul de participare al tinerilor la diverse organizații pentru tineret (Membri ai Consiliului Local de tineret, Consiliului Raional de tineret, Unui grup de inițiativă locală, Partid politic, ONG) este sub nivelul de semnificație statistică, cumulând mai puțin de 3% răspunsuri afirmative (Tabelul 192 în anexă).

Activismul civic este perceput ca participarea la vot, referendum, manifestații alte acțiuni care vizează implicarea populației. O bună parte din cei intervievați au recunoscut că nu se interesează de politică și nu participă la manifestații pentru că nu au încredere că ei pot schimba ceva – „se adună oameni în fața parlamentului și degeaba.” Ideea de protest a fost compromisă în ultima

23

perioadă și de participanții la diferite manifestații care nu știau care este scopul acestora, ilustrate în mass-media – „mulți din ei sunt plătiți și nici măcar nu știu pentru ce au venit”.

În cadrul discuțiilor de grup, respondenții au evidențiat mai multe cauze ale neimplicării tinerilor în viața social-politică a localității, astfel:

- Acțiunile tinerilor nu sunt apreciate de către autoritățile publice, de către ceilalți cetățeni: „Nu sunt apreciați tinerii, nu sunt ascultați tinerii. Chiar dacă îi ascultă ei nu reacționează”;

- Lipsa unui sprijin financiar și moral din partea cetățenilor;„Chiar dacă tinerii încep ceva să facă se găsesc din cei care spun: „La ce îți trebuie, mai bine du-te și bea o bere. Ție îți trebuie cel mai mult?” Dintre cei care sunt la putere. Și dintr-o dată te astupă. „De ce?” „Bani nu sunt. Și gata. Liniștește-te”.(M, 20 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

- Pedepsirea tinerilor care au inițiativă;„Când locuiam în X, eu lucram la un canal TV noi făceam reportaje pe diferite teme ce țineau de probleme, despre WC-uri în oraș. Am filmat un reportaj despre cantina școlii că este foarte rea și copiii la repaos aleargă la magazin, dar așa nu ar trebui să fie. În timpul procesului de studiu copiii nu trebuie să iasă de pe teritoriul școlii. Eu am filmat și apoi la școală a fost o atitudine negativă față de mine… reportajul a fost apreciat, dar nu de cei din școală, dar de o altă organizație care era cointeresată de această problemă.” (F, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

- Indiferența tinerilor: „Tinerii în general sunt indiferenți, speră la părinți, că ei vor face totul.”

II.4. Centre și servicii pentru tineretÎn Moldova au fost create și funcționează Centre pentru Tineret, care prestează diverse servicii grupurilor țintă, precum instruire şi acces la informaţii, participare civică şi apărare a drepturilor omului, reintegrare socială, formare şi integrare profesională, dezvoltarea iniţiativelor de antreprenoriat, voluntariat şi promovarea modului sănătos de viaţă, prevenirea traficului de fiinţe umane şi a violenţei domestice, etc. În cadrul centrelor respective se desfășoară atât activități metodice, educaționale cât și culturale, cu implicarea tinerilor.

Doar ¼ dintre tinerii intervievați cunosc despre existența a unor asemenea centre, mai informate sunt femeile, cu 31% răspunsuri afirmative în raport cu bărbații care cunosc intr-o pondere de doar 18,8%. De asemenea gradul de cunoaștere a existenței a astfel de centre este mai mare printre persoanele din mediul urban, 32%, versus cele de la sate cu 20,3% (Figura 18).

24

Figura 18. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți, personal sau ați auzit despre existența centrelor de tineret, care oferă diferite servicii pentru tineri, răspuns „Da” (pe sexe și medii de reședință)?

De menționat că gradul de cunoaștere despre existența centrelor de tineret este direct corelat cu nivelul de studii și socio-economic, respectiv cei cu nivel scăzut sunt mai puțin informați, cei cu nivele mai înalte – mai bine informați (Figura 19).

De asemenea se observă că sunt mai informați în acest sens tinerii încadrați în educație, ponderea răspunsurilor afirmative printre aceștia este de 35,8% versus 19,1% printre cei care nu sunt în sistemul educațional. De asemenea mai informat este grupul de tineri cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, cu 29,6% răspunsuri pozitive, în raport cu 20,1% observat printre cei de 25-29 ani (Tabelul 194 în anexă).

Figura 19. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți, personal sau ați auzit despre existența centrelor de tineret, care oferă diferite servicii pentru tineri, răspuns „Da” (pe nivele de studii și socio-economic)?

Printre cei care cunosc despre existența Centrelor de tineret, 60% au declarat că acestea sunt în localitatea unde trăiesc, 85,6% au declarat că astfel de centre

25

există în centrul raional, iar 27,5% cunosc despre existența acestora și în alte localități din raion (Figura 20 și Tabelul 195 în anexă).

Figura 20. Spuneți-mi vă rog există un centru pentru tineret, unde tinerii pot beneficia de diferite servicii?

Datele studiului relatează asupra faptului, că serviciile Centrelor de tineret nu sunt accesate de către tineri, doar 16,3% dintre respondenții care cunosc despre existența lor au beneficiat de servicii oferite de acestea. În mediul urban ponderea celor care au beneficiat de serviciile Centrelor respective este de 20,8%, adică aproape dublă în raport cu ponderea beneficiarilor de serviciile centrelor, din mediul rural. Printre tinerii încadrați în instituțiile de învățămînt ponderea beneficiarilor este mai mare constituind 19% versus 13,3% iar printre tinerii neîncadrați în educație (Figura 21).

De asemenea mai frecvent accesează serviciile centrelor respondenții cu un nivel socio-economic înalt (22,8%), tinerii necăsătoriți (19%), cei cu nivel mediu de studii (21,1%) (Tabelul 196 în anexă).

Figura 21. Spuneți-mi vă rog dacă ați beneficiat de careva servicii (participat la careva seminare) oferite de vreun centru pentru tineret ?

26

Motivele principale din care cei 82,6% tineri nu accesează serviciile centrului sunt diverse. Circa 69,6% respondenți au declarat că nu au nevoie de serviciile centrului, 19,3% au motivat prin lipsa de timp, circa 8,8% au menționat că centrul nu oferă serviciile de care au nevoie. Alte opțiuni au cumulat mai puțin de 3% de răspunsuri (Figura 22 și Tabelul 197 în anexă).

Figura 22. Care sunt cauzele cele mai importante că până la moment nu ați beneficiat de serviciile unui Centru pentru Tineret?

Respondenții care au beneficiat de careva servicii oferite de Centrele de tineret au fost solicitați să aprecieze cu calificativele de la Foarte bine la Foarte rău anumite elemente de activitate ale centrelor. Cele mai înalte aprecieri au fost oferite elementelor Calificarea personalului și Comportamentul personalului față de beneficiari, peste 90% dintre respondenți le-au apreciat cu Foarte bine/ bine, iar circa 1/3 – cu foarte bine. Circa 90% dintre respondenți au apreciat cu aceleași calificative programul de lucru al centrelor. De menționat, că cele mai mici aprecieri au fost oferite pentru Dotarea cu echipament și mobilier și Costul pentru servicii (Figura 23 și Tabelele 198-200 în anexă).

27

Figura 23. Cum ați aprecia următoarele elemente de activitate ale Centrului pentru Tineret?

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au beneficiat de Serviciul de voluntariat, câte circa 30% - de Servicii de informare și documentare a tinerilor, de asemenea și de Serviciul de formare a deprinderilor de viață, în jur de 20% au beneficiat de Serviciul de animare a timpului liber și Serviciul de orientare și ghidare în carieră, formare și integrare. De menționat că cel mai puțin au beneficiat de serviciile orientate spre grupurile vulnerabile ale tinerilor, precum Serviciul de reintegrare social-economică a tinerilor în situații de risc și Serviciul comunitar pentru adolescenți și tineri rămași fără supravegherea părintească (Figura 24).

Anumite diferențe în accesarea serviciilor sunt observate în funcție de sexul respondenților. Ponderi mai mari ale bărbaților în raport cu femeile au beneficiat de Serviciul de participare a tinerilor și Serviciul de animare a timpului liber, diferența fiind de circa 28 puncte procentuale în ambele cazuri, de asemenea și de următoarele tipuri de servicii: Serviciul comunitar pentru adolescenți și tineri rămași fără supravegherea părintească, Serviciul de voluntariat, Serviciul de abilitare economică a tinerilor, Serviciul de orientare și ghidare în carieră, formare și integrare iar diferențele variază între 7% și 15%.

Femeile tinere respondente ale studiului au beneficiat în ponderi mai mari în raport cu bărbații de Serviciul de formare a deprinderilor de viață cu o diferență de circa 22 puncte procentuale, de asemenea și de Serviciul de informare și documentare a a tinerilor , diferența între ponderi constituind 11%. Diferențe există și pe medii de reședință. Tinerii din mediul urban în ponderi mai mari au beneficiat de următoarele servicii: Serviciul de voluntariat, Serviciul de reintegrare social-economică a tinerilor în situații de risc, Serviciul comunitar pentru adolescenți și tineri rămași fără supravegherea părintească, Serviciul de animare a timpului liber. Respondenții din mediul rural au beneficiat preponderent de Serviciul de informare și documentare a a tinerilor,

28

Serviciul de formare a deprinderilor de viață, Serviciul de orientare și ghidare în carieră, formare și integrare, Serviciul de participare a tinerilor (Tabelele 201-202 în anexă).

Figura 24. Spuneți-mi vă rog care sunt serviciile de ați beneficiat în cadrul unui centru de tineret?

Majoritatea respondenților, 85,6%, au rămas mulțumiți de serviciile de care au beneficiat în Centrul de tineret, iar 32% - foarte mulțumiți. Mai mulțumiți sunt bărbații, circa 95,5% au declarat că sunt Foarte mulțumiți/ mulțumiți de acestea în raport cu 79,7% respondent-femei (Figura 25).

Cele mai mari ponderi ale respondenților mulțumiți ca beneficiari de servicii sunt observate printre tinerii care își fac studiile cu 97,1% răspunsuri afirmative, de asemenea și printre cei cu vârste cuprinse între 19-24 ani, ponderea fiind de 93,9% (Tabelul 203 în anexă).

29

Figura 25. Cât de mulțumit/ă ești de serviciul/ serviciile de care ai beneficiat în cadrul Centrului pentru Tineret?

III. Ocuparea forței de muncă a tinerilorCirca 1/3 dintre tinerii participanți la studiul dat sunt șomeri, o altă treime învață, adică sunt elevi/ studenți. Angajații constituie 27,7% și doar 18,6% dintre respondenți sunt angajați cu o normă întreagă (Figura 26). Printre bărbați ponderea angajaților este mai mare și constituie 35,7% în raport cu femeile cu 13%, iar printre femei este mai mare ponderea șomerilor cu 35,8%, față de bărbați cu 31,6%. Și printre tinerii din mediul urban ponderea angajaților este mai mare, 37,5% față de 20,5% printre cei din mediul rural, iar ponderea șomerilor e mai mare în rural, cu 39,6% versus 26% printre respondenții din orașe (Tabelul 96 în anexă).

Figura 26. În prezent ești angajat?

30

III.1. Angajarea și statutul ocupaționalDoar puțin peste jumătate dintre tinerii angajați lucrează în localitatea în care au viza de reședință, pentru circa 20,7% locul de muncă se află într-o altă localitate din raion, iar 21,2% activează în alt raion din țară. Acest fapt confirmă presupunerea privind migrația internă ascunsă în scop de muncă. O pondere mai mare a femeilor tinere activează în localitatea de reședință (59,3%) în raport cu bărbații (51,3%). De asemenea o mobilitate mai mare în scop de muncă se observă printre tinerii din mediul rural, printre care doar 43,4% activează în localitatea de reședință, peste jumătate – în alte localități, iar aproape 1/3 lucrează în alt raion din țară (Figura 27).

O mobilitate de muncă mai mare se observă printre cei care lucrează dar sunt încadrați în educație, 49,5% lucrează într-o altă localitate decît cea de reședință, printre respondenții cu nivel mai scăzut socio-economic cu 48,5%, de asemenea cu nivel mediu de studii (Tabelul 100 în anexă).

Figura 27. Acest loc de muncă se află în …?

Lipsa locurilor de muncă, a posibilităților de angajare la sate are un impact semnificativ asupra angajării tinerilor în câmpul muncii. Majoritatea respondenților, 76,3%, lucrează în oraș. Chiar și printre tinerii de la sate mai mult de jumătate, 52,7%, lucrează în orașe (Figura 28). Aceasta confirmă și alte date statistice care vorbesc despre concentrarea tineretului în urbe, în special în orașele mari.

Este important de menționat că ponderea tinerilor care lucrează în orașe este mai mare printre persoanele cu nivele de studii și de bunăstare mai înalte, constituind în ambele cazuri peste 80% în raport cu cei cu nivele joase care constituie puțin peste 60% dintre tinerii grupurilor respective (Tabelul 101 în anexă)

Figura 28. Localitatea în care lucrați este sat sau oraș?

31

Ponderea tinerilor angajați în sectorul privat este mai mult decît dublă în raport cu cei care lucrează la stat. Ponderea femeilor care lucrează în sectorul de stat este cu circa 7 puncte procentuale mai mare decît a bărbaților. De menționat că ponderea tinerilor din mediul urban care lucrează în sectorul privat este mai mare decît ponderea celor de la sate care lucrează în același sector și viceversa (Figura 29). Se observă că ponderi mai mari ale tinerilor cu nivel de studii mai scăzut sunt angajați în sectorul privat (70,2%), față de cei cu nivel de studii superioare (57,4%) (Tabelul 102 în anexă).

Figura 29. Sectorul de activitate?

Tinerii activează preponderent în Comerţ, hoteluri şi restaurante (18,2%), Servicii (16,5%), Construcţii (14,3), Transporturi şi comunicaţii (9,4%), Industrie (8,4%). Circa fiecare 6% dintre tinerii angajați muncesc în administrație publică, învățământ, agricultură, economia vânatului, silvicultură

32

şi pescuit. În alte domenii sunt angajați 4% și mai puțini dintre tineri (Figura 30).

Printre bărbați cele mai mari ponderi în raport cu femeile sunt angajați în Construcţii, Transporturi şi comunicaţii, printre femei - Comerţ, hoteluri şi restaurante, Servicii, învățământ.

În mediul urban cele mai mari ponderi ale tinerilor sunt angajați în Comerţ, hoteluri şi restaurante (24,3%), Servicii (21,5%), Construcţii (12,4), în mediul rural – Construcţii (16,9%), Agricultură, economia vânatului, silvicultură şi pescuit (13,1), Administrație publică (10,7%) (Tabelele 103-104 în anexă).

Figura 30. Care este domeniul în care activați la moment?

Majoritatea tinerilor, 92,1%, sunt salariați și doar ponderi nesemnificative de puțin peste cîte 2% sunt patroni sau lucrători pe cont propriu. Printre bărbați și tinerii din mediul rural ponderea acestora este puțin mai mare (Tabelul 105 în anexă).

Peste jumătate dintre respondenți (55,1%) lucrează la același post de muncă mai mult de un an (Figura 31). Durata de muncă este dependentă de nivelul de studii și socio-economic al respondenților. Ponderi mai mari ale tinerilor cu nivele mai înalt de studii (64,1%) și socio-economic (61,6%) activează la același loc de muncă mai mult de un an în raport cu cei cu nivel scăzut de educație (45,7%) și socio-economic (46,3%) (Tabelul 106 în anexă).

33

Figura 31. De cât timp lucraţi la acest post de muncă?

Peste jumătate dintre tineri lucrează mai mult de 40 ore pe săptămînă, numărul maxim fiind de 90 ore, minim – 15 ore. În medie tinerii lucrează câte 42,8 ore pe săptămână (Tabelul 107 în anexă).Tinerii angajați în câmpul muncii au menționat în cadrul discuțiilor de grup că au avut/schimbat mai multe locuri de muncă în ultimii ani, fiind în mare parte determinați de: nemulțumirea față de salariul primit, lipsa posibilităților de creștere profesională, probleme familiale.

„La început eu schimbam locul de muncă, îmi era interesant, dar mai apoi nu mă mulțumea sau salariul, sau se schimbau oamenii, se închidea firma, așa a fost, mă concediam, sau în familie erau careva probleme.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)„Am avut situația că am schimbat la fel multe locuri de muncă, am lucrat ba într-un loc ba în altul, ba mobilă am vândut, ba încălțăminte și iarăși tu atingi careva nivel și gata mai departe tu nu poți trece și eu înțelegeam că acest loc de muncă mi-a dat tot ce am putut de la el să iau și eu plecam.” (F, 28 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

III.2. Calitatea ocupării și satisfacția profesionalăActivitatea de muncă informală mai rămâne a fi actuală în Moldova, iar tinerii nu sunt o excepție. Aproape 1/3 dintre tinerii angajați muncesc fără un careva contract de muncă, necătând la provocările în perspectivă conexe acestui tip de angajare. Mai dispuși să muncească fără contract sunt bărbații, 33,3%, în raport cu femeile, 28,2%, tinerii de la sate 38,9%, în raport cu cei din orașe, 25,6% (Figura 32).

Cea mai mare pondere a tinerilor angajați prin contract este observată printre cei cu nivel înalt de studii (85,4%), urmat de grupul de tineri cu un nivel înalt socio-economic (77,1%) (Tabelul 97 în anexă).

Figura 32. Spuneți-mi vă rog activați legal, în baza unui contract de muncă?

34

Contractele de muncă prevăd anumite facilități curente și de perspectivă ale angajaților. În cadrul studiului se observă că aceste facilități nu sunt asigurate integral, în cazul a 95% dintre contracte se achită fondul social, 94,0% - prevede polița de asigurare medicală. Cel mai puțin este asigurată durata de muncă de 8 ore/zi și acordarea concediului anual (Figura 33).

Figura 33. Dacă activați în baza unui contract de muncă, spuneți-mi vă rog acest contract prevede toate facilitățile prevăzute de lege?

Și mai puțin aceste facilități sunt asigurate prin intermediul contractelor de muncă ale tinerilor angajați din mediul rural, în special privind Polița de asigurare medicală, Achitarea fondului social și Acordarea Concediului medical (Figura 34 și Tabelele 98-99 în anexă).

Figura 34. Dacă activați în baza unui contract de muncă, spuneți-mi vă rog acest contract prevede toate facilitățile prevăzute de lege?

35

Tinerii au fost întrebați cu referire la situația angajării, oferindu-se patru opțiuni de răspunsuri și solicitând să se aprecieze care dintre ele cel mai bine li se potrivesc. Peste 1/3 respondenți au declarat că lucrează, dar nu au nici o calificare profesională, 27% au menționat că lucrează în profesia pentru care a fost pregătit la școală /liceu/ facultate. Totodată, aproape 1/5 lucrează într-un domeniu absolut diferit pregătirii, iar 11,4% - domeniu apropiat celui pentru care a fost pregătit la instituția de învățământ ( Figura 35). De menționat că cele mai mari ponderi ale tinerilor care lucrează în domenii diferite pregătirii, 27,4%, se observă printre cei cu nivel înalt de studii (Tabelul 108 în anexă).

Figura 35. Care dintre următoarele afirmații se potrivește situației tale?

Gradul de mulțumire de diferite aspecte ale angajării este diferit. Majoritatea respondenților, 80,3% sunt mulțumiți de Atitudinea și comportamentul colegilor, menționînd că sunt Foarte mulțumiți/ mulțumiți în acest context. Circa 74,9% au menționat aceleași răspunsuri pentru opțiunea Atitudinea și

36

comportamentul angajatorului, 67,1% - In general de serviciu. Cel mai redus grad de mulțumire printre respondenți este manifestat față de salariul pe care îl au – doar 47,3% s-au arătat a fi Foarte mulțumiți/mulțumiți, iar peste ¼ au declarat că sunt Nemulțumiți/ foarte nemulțumiți în acest sens (Figura 36).

Tinerii intervievați în cadrul discuțiilor de grup au accentuat de asemenea în diferite contexte că salariile în Republica Moldova în majoritatea domeniiilor sunt foarte mici raportate la costurile necesare pentru trai, iar pentru tineri acestea sunt deseori simbolice. Respondenții angajați au remarcat faptul că nu-și pot asigura nici propria întreținere și le este dificil să se gândească cum vor proceda când vor avea familie, copii. Un alt aspect se referă la tinerii din mediul rural care în localitatea de baștină nu-și pot găsi un loc de muncă, iar activitatea în alte localități presupune costuri adiacente privind chiria și/sau transport. Unii tineri au două locuri de muncă, iar alții și-ar dori să-și găsească un al doilea loc de muncă pentru a-și spori veniturile în vederea asigurării necesităților de bază.

„Lucrez și tot nu-mi ajunge și trebuie să mai cer uneori de la părinți, nu ajung până la salariu, nu știu cum să facem ca să avem o viață mai bună, pentru că salariul este foarte mizerabil.”(F, 19 ani, angajată fabrică de cusut, fete din mediul rural)„Dacă nu ai posibilitatea să lucrezi în localitatea din care ești, trebuie să plătești gazda, transportul iar aceasta este foarte costisitor.” (F, 19 ani, elevă, fete din mediul rural)„Eu nu sunt mulțumit, eu lucrez acum dar nu sunt mulțumit deoarece totul este foarte mizerabil, este mizerabil salariul, doar dacă să mai am în altă parte pentru a mai lucra măcar încă jumătate de salariu apoi atunci se va primi că am mediul, dar acum primesc mai puțin decât mediul. Nu mă satisface salariul, nu mă aranjează tot ce se face aici în Moldova.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„În Moldova cu un singur serviciu nu poți supraviețui, unul din servicii este pentru jumătate de zi și a doua este parfumeria. Dar parfumeria mie îmi aduce mai mult venit decât ceea ce eu primesc la serviciul de bază, serviciul oficial. Ceea ce îmi ajunge din banii primiți la servici îmi ajung doar pentru serviciile comunale și grădiniță, și gata.” (F, 28 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Unii tineri sunt indignați/nemulțumiți de faptul că unii angajatori profită de lipsa lor de experiență și îi iau pentru perioade de testare sau practică. Perioada de testare neremunerată, care durează în jur de o lună este considerată a fi lungă dat fiind faptul că tânărul suportă anumite cheltuieli ce ține de cazare, alimentare, transport. În viziunea respondenților, angajatorii au de câștigat în urma acestor practici neplătite tinerilor.

„De exemplu persoana a studiat, a venit din sat, închiriază aici apartament, lui i se spune, ucenic, el lucrează 2 săptămâni, o lună și spun, „Tu pe noi nu ne aranjezi”, și te concediază. El merge în altă parte și așa 3-4 luni lucrează apoi el va spune la urmă „De ce eu trebuie să lucrez pentru fiecare, pe mine mă vor concedia pur și simplu, se vor folosi de munca mea și nu mă vor plăti”. (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

37

Tinerii care activează formal într-o companie, sunt mulțumiți într-o oarecare măsură de propriul salariu, au tendința de a migra în altă țară. Motivul principal invocat este „nesiguranța în ziua de mâine”.

„Mie munca mea îmi place, salariul posibil e medie pe țară, ar putea fi și mai mare. Dar dacă din Europa vor apărea careva propuneri eu nici nu mă voi gândi, eu voi merge încolo, pentru că aici perspective nu sunt. Astăzi este bine, dar mâine – nu este stabilitate, nu se știe ce va fi.” (M2, 29 ani, angajat, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )În general de serviciu cele mai mari ponderi ale respondenților Foarte mulțumiți/mulțumiți s-a înregistrat printre tinerii cu nivel socio-economic înalt, 76,1%, și respondenții din orașe, 75,6%, iar cei mai Nemulțumiți/ foarte nemulțumiți – printre respondenții din mediul rural și cei cu nivel mediu de studii, înregistrând câte circa 16% respondenți din grupurile menționate care și-au manifestat nemulțumirea. De salariu mai pronunțate ponderi ale celor mulțumiți, care depășesc 50% dintre respondenți se observă printre tinerii cu nivel de studii scăzut și cei din mediul urban, cel mai înalt grad de nemulțumire au manifestat tinerii cu nvel cocio economic scăzut și cei din mediul rural, cu ponderi de peste 30% a celor car au declarat că sunt Nemulțumiți/ foarte nemulțumiți de salariul pe care îl primesc (Tabelul 110 în anexă).

De Condițiile de muncă au manifestat un grad mai înalt de mulțumire tinerii încadrați în instituții de învățământ, circa 72,8%, cei cu nivel înalt de studii și socio-economic înalt, câte 66,5% și 67,7%, respectiv a celor care au declarat că sunt Foarte mulțumiți/mulțumiți în acest context. Mai puțin mulțumiți de condițiile de muncă sunt respondenții cu nivel socio-economic scăzut, ponderea celor Nemulțumiți/ foarte nemulțumiți depășind 30% printre respondenții din grupul respectiv. De durata zilei de muncă este satisfăcută o pondere mai semnificativă de 78,5% a tinerilor încadrați în instituții de învățămînt și 70,8% a tinerilor cu nivel socio economic mediu iar nemulțumiți sunt preponderent cei cu nivel socio-economic scăzut, circa 1/3 dintre aceștia au menționat acest lucru (Tabelul 111 în anexă).

De Atitudinea și comportamentul angajatorului sunt satisfăcuți majoritatea, adică circa 87,5% ale tinerilor încadrați în instituții de învățămînt, de asemenea și 81% ale respondenților din mediul urban. De atitudinea și comportamentul colegilor de muncă sunt preponderent, 95,4%, satisfăcuți respondenții încadrați în instituții de învățământ, circa câte 85,5% tineri cu nivel mediu de studii și cei din mediul urban. Mai puțin mulțumiți de aceasta sunt respondenții cu nivel socio-economic scăzut, 11,6% de asemenea s-au declarat a fi Nemulțumiți/ foarte nemulțumiți (Tabelul 112 în anexă)

38

Figura 36. Cât ești de mulțumit/ă de următoarele aspecte ale serviciului pe care îl dețineți la moment?

Gradul de mulțumire redus de condițiile de muncă la locul de lucru condiționează tinerii să se gândească la alte oportunități de angajare. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 53,7%, au declarat că s-au gândit să caute un alt loc de muncă. Mobilitatea pe piața muncii a tinerilor pare sa fie condiționată de nivelul socio-economic. Ponderea celor cu nivel socio-economic scăzut este de 63,8% în raport cu respondenții cu nivel înalt, diferența fiind de aproape 15 puncte procentuale (Figura 37). De asemenea, ponderi mai mari a celor care s-au gândit să caute una alt loc de muncă este mai mare printre tinerii necăsătoriți, 57,3%, cei cu nivel mediu de studii, 57,3% (Tabelul 113 în anexă).

Figura 37. Spuneți-mi vă rog v-ați gîndit vreodată să vă căutați un alt loc de muncă (răspuns “Da”)?

Motivul major menționat cu referire la dorința de a căuta un loc de muncă este menționat Nu mă satisface salariul, care a cumulat circa ¾ din răspunsuri,

39

ponderea respectivă fiind aproape triplă în raport cu ponderile cumulate de alte motive menționate. O pondere semnificativă de 28% dintre respondenți au optat pentru motivul Nu mă satisface regimul de lucru , iar câte puțin peste 1/5 au menționat Condițiile de muncă sunt stresante și Nu este nici o modalitate de avansare în funcție (Figura 38). De menționat că majoritatea respondenților cu nivel scăzut de studii, 92,7% au declarat faptul că nu sunt satisfăcuți de salariul pe care îl primesc la locul de muncă (Tabelul 114 în anexă).

Figura 38. Din ce cauză doriți să vă căutați alt loc de muncă?

III.3. Șomajul și accesul la locurile de muncăPrintre persoanele neangajate și cele care au declarat că s-au gândit ca ar căuta un alt loc de muncă, circa 27% au căutat de lucru sau un loc de muncă în ultimile 12 luni, predecesoare studiului. Printre cei cu nivelul mai înalt de studii ponderea tinerilor care caută de muncă este mai mare, fiind dublă în raport cu ponderea celor cu nivel scăzut de studii (Figura 39). Printre persoanele care s-au declarat șomeri aceștia constituie 41%, de asemenea ponderi mai pronunțate ale tinerilor care au căutat de lucru în perioada menționată sunt observate printre cei cu vârsta de 25-29 ani (36%) (Tabelul 115 în anexă).

40

Figura 39. Ați căutat de lucru sau un loc de muncă în ultimele 12 luni (răspuns “Da”)?

Metodele de angajare la care cel mai frecvent utilizate în Moldova rămân a fi Apelul la prieteni, rude, colegi, circa 78,1% dintre respondenți au menționat această opțiune de răspuns, urmată de Contactarea directă a patronilor sau a responsabililor de angajare, care a cumulat 54,7% răspunsuri. O pondere de 12,2% au început lansarea activităților pe cont propriu (Figura 40). Se observă anumite tendință privind metodele de căutare de muncă în funcție de sex și medii de reședință. Bărbații mai frecvent ca femeile apelează la prieteni, rude, colegi pentru angajare sau contactarea directă a patronilor, iar femeile mai frecvent se înscriu la oficiul forței de muncă. Tinerii din mediul rural au căutat de muncă apelând la prieteni, rude, colegi pentru angajare sau prin contactarea directă a patronilor, cei din mediul urban mai frecvent publică sau răspund la anunțurile din mass-media (Tabelele 116-117 în anexă).

Figura 40. Care au fost metodele folosite în ultimele 12 luni pentru a găsi un loc de muncă?

Cea mai mare pondere a respondenților nu au reușit să găsească un serviciu suficient de bine plătit , aceștia au constituit 37,9%, alți circa ¼ au menționat că Nu pot găsi un serviciu cu condiții de lucru care mă aranjează, iar circa 23,7% au relatat că În localitatea mea nu sunt nici un fel de locuri de muncă (Figura

41

41). În mediul rural acest motiv este susținut de o pondere importantă de 36,1% a respondenților din acest grup, cei din orașe într-o pondere majoră de 48,2% susțin că Nu pot găsi un serviciu suficient de bine plătit. (Tabelul 118 în anexă).

Figura 41. Care sunt cauzele că nu ați reușit să găsiți un loc de muncă?

Cele circa 73% dintre persoanele neangajate care au declarat că nu au căutat un alt loc de muncă în ultumile 12 luni, predecesoare studiului au menționat diferite motive, printre care mai mult de jumătate, 52,9%, sunt elevi/ studenți, 10,8% au menționat că au responsabilități familiale (inclusiv concediu pentru îngrijirea copilului), dar au fost menționate și de câte circa 4% astfel de răspunsuri precum Urmează să plec peste hotare la lucru, Am căutat anterior, dar nu am găsit, Nu știu cum și unde să caut de lucru (Tabelele 119, 120 în anexă).

Respondenții intervievați în cadrul discuțiilor de grup au remarcat faptul că pe lângă criteriul de discriminare dat fiind apartenența acestora la un anumit grup (persoane cu dizabilități, romi etc.). Tinerii în general, se confruntă cu următoarele dificultăți în angajare și creștere profesională:

- lipsa experienței; - salarii mici; - angajarea în baza relațiilor (cumătrism); - indiferență/deziteres, determinată de asigurarea financiară a tinerilor de

către părinți, în special cei car primesc bani de peste hotare; - lipsa suportului pentru tineri în colectivele de muncă.

„Eu am absolvit bucătar-cofetar, și eu am document că am nivelul 4 și eu vin, vreau să mă angajez conform profesiei dar ei pur și simplu spun: „Care este experiența de lucru” și documentul nu mă ajută cu nimic.” (M, 19 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„La noi în țară e principiul cumătrismului, dacă nu ai cunoscuți sau cumătri nu ai nici loc de muncă. Asta e problema, țara e mică și toți au neamuri peste tot.” (M, 22 ani, tineri cu dizabilități)„În cadrul unui colectiv, cum am lucrat și eu, nu este susținerea tânărului în colectivul în care lucrează, absolut deloc, practic ești înlăturat. Persoana care

42

are un staj oarecare în locul de lucru unde lucrează ar trebui să te învețe un pic, să te îndrume, dar ei din contra „îți pun bețe în roate” în loc să te ajute un pic.” (M, 25 ani, tineri cu dizabilități)„Sunt tineri care nu-și dau interesul și se bazează numai pe părinți, că părinții o să le dea, că părinții o să le facă.” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)Lipsa locurilor de muncă a fost des invocată de tineri, o parte din respondenți au precizat că locuri de muncă sunt însă acestea sunt prost plătite și tinerii nu-și pot asigura o viață decentă.

Un tânăr cu dizabilități a menționat că a fost angajat în pofida dizabilității, dar salariul foarte mic la determinat să renunțe la acest post de muncă, deși era mulțumit de activitatea pe care o desfășura.

„Am venit la Bălți, la Teatru să lucrez ca actor, măcar că aveam un defect, la mine este paralizie cerebrală, un picior este mai scurt ca celălalt. Jumătate de an am lucrat acolo, măcar că actor aste e o profesie care ești în vizor, trebuie să joci, să dansezi, eu am mers peste riscul ăsta, că era problematic cu piciorul, dar ei m-au primit… Acolo nu au fost probleme, ei m-au acceptat. Au spus că: „Așa tu arăți foarte bine, mergi ca actor, ai studiile de actorie. Pur și simplu dacă psihic tu o să uiți de lucrul care-l ai, măcar când mergi se observă, dar să uiți și să-ți dai tot elanul tău în actorie, poți să mergi. Pentru că au mai fost așa actori și au lucrat.” După jumătate de an din cauza salariului am fost nevoit să mă eliberez de acolo, fiind că nu puteam cu 2500 lei să-mi acopăr cheltuielile. Am încercat să lucrez și la alt lucru paralel, nu puteam pentru că trebuia să fiu toată ziua în teatru, adică repetiții-spectacole, repetiții, spectacole și nu puteam să lucrez în celălalt loc. La moment tot sunt în căutarea lucrului, nu știu. Acolo pot să revin, dar practic toți actorii tineri au lăsat.” (M, 25 ani, tineri cu dezabilități)În viziunea respondenților un alt impediment în angajarea tinerilor ar fi că locurile de muncă sunt ocupate de persoanele care au atins vârsta de pensionare, aceștia nu-și doresc să cedeze locul tinerilor specialiști, aceștia fiind nevoiți să lucreze la munci necalificate.

„Nu este că ai absolvit și tu ai fost direcționat să lucrezi dintr-o dată ca în țările europene sau cum e în Rusia. La noi tu te duci, locul de muncă nu poți să îl ai pentru că acolo lucrează pensionarii care nu îți permit să te angajezi, ei nu doresc să se concedieze și locuri de muncă nu sunt.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Ei primesc pensie și mai ocupă și locuri de muncă. Tânărul vine dar pensionarul zice: în locul meu nu-l lua pe el. Tânărul trebuie să meargă la alt loc de muncă dar alt loc nu este și umblă de colo în colo, apoi la construcții lucrează o săptămână, i se plătesc 200 de lei și i se spune: „Tu nouă nu ne este convii”.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Tinerii care au copii mici au afirmat că un impediment în găsi un loc de muncă este lipsa locurilor la grădiniță, iar persoanelor cu copii cu vârsta mai mică de 3 ani le este mai dificil de ași încadra copii în instituțiile preșcolare din cauza lipsei creșelor în localitățile de unde provin.

„Am un copil și îmi este greu și într-adevăr nu am de unde să iau bani. Am dorit să îl dau la grădiniță și nu îl primesc nicăieri. Acum cu mare greu am întrat dacă am achitat. M-am adresat să mă ajute sa îl dau la grădiniță să pot ieși la

43

serviciu. Ei au zis că nu mă pot ajuta cu nimic, mi-au zis să mă duc acasă. Astea a fost în raion la mine.” (F, 21 ani, tineri din familii vulnerabile)Tinerii participanți la discuțiile de grup pe lângă dificultățile de a găsi un loc de muncă au mai evidențiat faptul că o dată ce tânărul are un loc de muncă se confruntă cu cu o serie de dificultăți ce țin de avansarea în carieră/promvarea în funcție.

„Se primește că salariul este minimal și tu poți lucra și 8 și 10 ani că tu ai studiat acei 4 ani și să nu ai posibilitatea de a avansa și cum ai fost soră medicală așa și să rămâi soră medicală, iată discriminare, se primește că tineretul învață și la final nu au loc de muncă.” (M, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Este acest moment că dacă tu nu îmi ești cumătru, cuscru, apoi cât nu te-ai strădui tu nu vei obține acel nivel, acea funcție la care vrei să ajungi, speri să o ai. Tu muncești, depui efort toate 100% dar totodată dacă tu nu îmi ești nimeni apoi tu vei sta acolo la acea funcție la care acum ești, tu nu vei urca niciodată, nu vei urca pe scara ierarhică.” (F, 28 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

III.4. Perspective ocupaționaleÎn general, în perspectivă, tinerilor din Moldova le-ar plăcea să lucreze în sectorul privat/firme private, companii multinaționale etc., circa 42,8% au optat pentru această opțiune de răspuns, mai puțin atractiv este sectorul public (inclusiv învățământ, sănătate, administrație publică, armată, poliție etc.). Circa 1/5 respondenți nu au putut să se pronunțe în acest context (Figura 42).

Sectorul privat este preferat în special de bărbați, de tinerii din grupul de vîrstă 25-29 ani, cu nivel înalt de studii, locuitorii orașelor, aceste grupuri au selectat această opțiune în ponderi de circa 50% . De menționat că printre femei, precum și printre respondenții de la sate se observă ponderi mai semnificative a celor care au menționat că le-ar placea să activeze În organizații non-guvernamentale, ponderea acestora constituie peste 6% a respondenților din grupurile respective (Tabelul 121 în anexă).

Figura 42. Indiferent dacă lucrezi sau nu în prezent, în care dintre următoarele sectoare ți-ar plăcea să lucrezi?

44

În cadrul discuțiilor de grup, tinerii care urmează în timpul apropiat să finiseze studiile au menționat că ar prefera să activeze în sectorul privat. S-au arătat nemulțumiți absolvenții care au studiat la buget de faptul că vor fi direcționați să lucreze în instituțiile de stat, unde salariul este mult mai mic decât în instituțiile private. Acestă nemulțumire a fost manifestată îndeosebi de către viitorii lucrători medicali și profesori.

„Eu de mică am dorit să fiu soră medicală, a fost visul meu. Am intrat la studii la colegiu, am dat nu demult ultimul examen de stat, deja trebuie să primesc diploma dar dacă să vorbim despre discriminare apoi ea nu-mi permite să merg să lucrez undeva peste hotare sau în clinici private, ne-au spus să lucrăm acolo unde ne dau îndreptări ca să întoarcem banii statului, dar primul nostru salariu este de 1500 de lei. Cum să trăim?” (F, 21 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„La noi la facultate (Facultate de Litere) la fel este o situație similară, când noi finisăm studiile la buget pe noi ne trimit să lucrăm în careva sat moldovenesc pentru a întoarce banii pentru studiile la buget și de asta poți scăpa doar plecând undeva peste hotare sau mergând la studii la masterat, dar nu toți au dorința aceasta de a-l face, sau să plătim pentru toți anii de studii.” (F, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )O pondere importantă de 41,3% dintre tinerii intervievați au declarat că sunt interesați de locurile de muncă din țară în Foarte mare măsură/ mare măsură, în raport cu doar 14,7% a celor care au declarat că au acces la acestea, iar peste jumătate dintre intervievați au declarat că au acces în Mică măsură / Foarte mică măsură/ deloc (Figura 43). De menționat că interesul tinerilor la locuri de muncă pe medii de reședință este aproximativ același, puțin peste 40% au declarat că sunt interesați de locurile de muncă în Foarte mare măsură/ mare măsură atît în mediul urban cât și rural. Totodată accesul la acestea este perceput diferit, cu circa 44,6% a respondenților din mediul urban și 55,4% în rural care au optat pentru răspunsurile Mică măsură / Foarte mică măsură/ deloc (Tabelele 122 și 123 în anexă).

Figura 43. În ce măsură credeți că tinerii din RM au acces la/ sunt interesați de locurile de muncă disponibile/ create/ existente?

45

III.5. Activități de voluntariat, stagiereActivitatea de voluntariat printre tineri devine tot mai populară în Moldova. Circa 18% dintre persoanele intervievate în ultimele 12 luni predecesoare studiului au realizat activități de voluntariat, mai frecvent acestea sunt realizate de către tinerii mai instruiți, cu 21% a respondenților cu nivel înalt de studii în raport cu 14,3% a celor cu nivel de studii scăzut. Mai populare sunt astfel de activități în orașe, cu o pondere de 23,3% a respondenților care au menționat participarea la acestea și doar 14,1% constatat printre tinerii din sate (Figura 44). Cele mai mari ponderi de circa 30% ale persoanelor care au desfășurat activități de voluntariat sunt observate printre respondenții încadrați în învățământ, cei tineri de 14-18 ani (Tabelul 125 în anexă).

Figura 44. În ultimele 12 luni, ai efectuat vreo activitate voluntară ori de voluntariat, adică neplătită?

46

Participanții la discuțiile de grup, au confirmat faptul că activitățile de voluntariat sunt prezente și mai populare în mare parte în orașele mari ale țării. Tinerii din mediul rural au mai puține posibilități de a se implica în activități de voluntariat decât cei din mediul urban, deoarece aceste organizații de tineret fie că lipsesc sau sunt inactive.

„Nu sunt programe de voluntariat, poate în Chișinău pe undeva sunt, dar la noi nimic nu este. Eu nu am studiat un an, eu am stat acasă, nici lucru normal nu am găsit și am fost nevoită să plec peste hotare să lucrez în Turcia.” (F, 20 ani, rural, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„La noi în Cahul tineretul se întâlnesc, ceva fac. Sunt câteva organizații, au făcut pentru invalizi borduri, niște pandusuri. Niște drumuri nu au fost reparate de mult timp, tinerii au mers la primărie, cu imagini și au obținut. Câinii vagabonzi umblau, multă lume au mușcat, tinerii au adunat semnături și au deschis un azil pentru câini, au găsit bani oferiți de o organizație. La noi aceasta lucrează.” (M, 29 ani, angajat, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)Participanții la discuțiile de grup au percepții pozitive față de volutariat și echivalează deseori acest concept cu „acțiuni de caritate”. Voluntariatul este de asemenea, deseori asociat cu „tineri care muncesc nu în schimbul banilor” sau „persoane care ajută persoanele nevoiașe”. Acțiunile de informare privind o anumită cauză sau anumite riscuri, promovarea unor idei, (privind UE, unirea cu România, prevenirea HIV/SIDA etc.), desfășurarea unor activități comunitare neremunerate (salubrizare, amenajarea teritoriului), de asemenea sunt asociate cu voluntariatul.

Majoritatea respondenților, 93,5%, au declarat că sunt Foarte satisfăcuți, satisfăcuți de activitățile de voluntariat realizate. Mai puțini respondenți nesatisfăcuți au fost observați printre tinerii cu nivel mediu socio-economic și cei din grupul de vîrste 25-29 ani, ponderea celor care au declarat că sunt Nesatisfăcuți/ Foarte nesatisfăcuți fiind de circa 9% (Tabelul 126 în anexă).

Tinerii participanți la discuțiile de grup apreciază acțiunile tinerilor din localitate care practică voluntariatul, însă sunt indignați de faptul că acțiunile acestora sunt atribuite anumitor partide politice, care își crează imagine pozitivă pe seama acestora.

„La Cahul, este o organizație la care se adună tinerii, sunt voluntari, ei acolo fac diferite activități, fac ordine etc. La televizor, în ziare se scrie că sunt tinerii din PD, anume că se face de ochii lumii. De 8 martie tinerii au cumpărat flori de 5 lei și pe toate femeile le felicitau. Totul așa de frumos era, dar la sfârșit din nou „Tinerii de la PD, unicul partid au felicitat femeile din Cahul cu 8 martie”. Doar pentru laudă.” (M, 29 ani, angajat, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Cele mai practicate activități de voluntariat sunt Muncă în folosul comunității, care a cumulat 48% răspunsuri, urmată de Ajutorarea persoanelor cu nevoi speciale/dizabilități/vârstnice, menționată de 41,3% respondenți din cadrul studiului dat. La Organizarea de evenimente culturale (festivaluri, concerte) au participat 17,2% tineri, iar 14,2% - la Organizarea de evenimente sportive. Cea mai mică pondere a răspunsurilor a cumulat opțiunea Activități în sectorul economic/firme/companii, cu doar 1,9% răspunsuri (Figura 45 și Tabelul 127 în anexă).

47

Figura 45. Care dintre următoarele activități de voluntariat le-ai desfășurat în ultimele 12 luni?

În opinia participanților la focus grupuri, tinerii care sunt implicați în activități de voluntariat de obicei sunt elevii sau studenții, deoarece în cadrul instituțiilor de învățământ este mai ușor să mobilizezi acești tineri. Cu toate că voluntariatul este considerat ca fiind benevol, dacă aceste acțiuni sunt desfășurate prin intermediul școlii sau a altor instituții de învățământ, acesta este perceput ca fiind obligatoriu, dat fiind faptul că se exercită anumite constrângeri, presiuni privind necesitatea implicării.

„La noi în liceu este asociație obștească și voluntariat, de câteva ori în an se adună liceeni și este acțiunea „Orașul curat”, ei merg strâng gunoiul prin oraș și activități patriotice de 8 mai și se adună liceeni și este Activitatea „Zorile Memoriei” în cinstea veteranilor căzuți în război.” (F, 18 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)„După aceasta am atitudine negativă față de voluntariat. Permanent spun: „Avem nevoie de 10 doritori, dar obligatoriu.” Așa era în școală. La momentul de față cînd spun avem nevoie de voluntari benevoli și eu practic am atitudine negativă față de voluntariat. Și mă găndesc: dacă e cu de a sila nici nu mă duc. Asta e realitatea.” (M, 22 ani, tineri cu dizabilități)Participarea la diverse stagii de practică a fost menționată de circa 30% respondenți, inclusiv 27,5% - în țară și doar 3% - peste hotare. De stagii de practică, în Moldova sau peste hotare, au beneficiat preponderent femeile în raport cu bărbații (33,5% versus 27%), de asemenea tinerii din mediul urban față de cei din rural (39,1% versus 24,2%) (Figura 46). O pondere majoră de 56,9% din grupul de respondenți cu nivel înalt de studii au menționat că au participat la stagii de practică, urmat de cei din grupul celor angajați, cu 36,9% (Tabelul 124 în anexă).

Figura 46. Spuneți-mi vă rog, dacă ați participat vreodată în timpul studiilor sau după la diferite stagii de practică:…?

48

Unii participanți la focus grup, consideră că stagiile de practică organizate de către instituțiile superioare de învățământ sunt mai degrabă formale „pentru bifă”.

„Eu la practică 3 zile am fost, prima dată când am făcut cunoștință, a doua oară când trebuiau ștampile și semnături, a treia oară când am mers și am dus coniac și ciocolate. Mie mi-a fost simplu deoarece eu la colegiu am studiat, acolo am avut baza și la universitate eu deja totul cunoșteam.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Mai mulți tineri au remarcat faptul că pentru a acumula experiență de lucru și a realiza stagierea de practică care este obligatorie la finisarea studiilor, tinerii trebuie să achite organizațiilor private stagiile de practică.

„Practica la fel trebuie să o achiți. Dacă vrei să faci practica într-o clinică bună apoi trebuie să plătești bani. Dacă tu ai să mergi acolo și ai să te manifești apoi posibil o să te ia acolo să lucrezi. Totul constă în bani.” (M, 20 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)

III.6. Dezvoltarea afacerilor Promovarea politicilor de dezvoltare a antreprenoriatului printre tineri sunt actuale în republică, totuși impactul acestora nu este atât de semnificativ. Doar cîteva cazuri au fost observate printre respondenți, care au declarat că au deja o afacere și ¼ au menționat că în următorii doi ani intenționează să deschidă o afacere proprie. Intențiile lansării unei afaceri sunt mai pronunțate printre bărbați, circa 30,9% au menționat acest lucru, printre femei această pondere este de doar 20,6%. De asemenea și în mediul urban ponderea potențialilor întreprinzători este superioară celei din mediul rural, circa 28,5% în raport cu 23,2% respondenți din grupurile respective care au declarat că la sigur sau probabil că vor deschide o afacere în următorii doi ani (Figura 47). Intențiile privind deschiderea unei afaceri proprii sunt dependente de nivelul de studii al respondenților, ponderea celor cu nivel înalt constituie 35,3% în raport cu doar 18,4% printre cei cu nivel scăzut de studii (Tabelul 130 în anexă).

49

Figura 47. În următorii 2 ani, intenționezi să îți deschizi o afacere proprie?

Lansarea afacerilor proprii sunt condiționate de o serie de factori, iar cel mai important este posibilitatea obținerii veniturilor. Circa 63,7% dintre respondenți au menționat drept motiv opțiunea Să câștig mai mulți bani, 55,7% - Să fiu independent/ă, dar și valorificarea competențelor și abilităților, cu 28,5% răspunsuri. De asemenea o pondere semnificativă de 19,5% respondenți au menționat drept motiv evitarea șomajului (Figura 48).

Tendința de a câștiga mai mulți bani este observată printre bărbați, cu 66,1% raspunsuri afirmative versus 60,5% printre femei, printre respondenții căsătoriți în raport cu cei necăsătoriți, 66,9% în raport cu 60,6%, respectiv. O pondere majoră de 77,7% a persoanelor care s-au declarat casnice au menționat că intenționează lansarea unei afaceri proprii în următorii doi ani.

Opțiunea de a fi independent/ă a fost menționată preponderent de către șomeri, 61,1%, tinerii necăsătoriți, 60,1%.

Intenția de valorificare a competențelor și abilităților proprii prin inițierea unei afaceri a fost observată preponderent printre persoanele care fac studii, 44,9%, de asemenea și tinerii de 14-18 ani. (Tabelul 131 în anexă).

Figura 48. Care este principalul motiv pentru care dorești să îți deschizi o afacere proprie/ ți-ai deschis deja o afacere?

50

O serie de dificultăți în lansarea unei afaceri proprii au fost menționate de către respondenți, iar ponderea cea mai mare a respondenților de 61,1% consideră că este lipsa resurselor financiare. Alte impedimente care au cumulat câte peste 40% răspunsuri sunt corupția și Impozitele mari, câte 20% - alte trei dificultăți, precum Concurența, Lipsa pieței de desfacere, Multe verificări din partea statului (Figura 49 și Tabelele 132, 133 în anexă).

51

Figura 49. Care după părerea Dvs. sunt principalele dificultăți în inițierea deschiderii unei afaceri?

O serie de proiecte/ programe sunt lansate în Moldova întru susținerea lansării unor afaceri de către tineri, oferind diverse servicii în acest sens. Fiind întrebați dacă au beneficiat de serviciile a careva proiecte, programe de susținere și dezvoltare a tinerilor întreprinzători, doar o pondere nesemnificativă de 3,2% au răspuns afirmativ , cu tendințe mai pronunțate a răspunsurilor afirmative observate printre respondenții cu nivel înalt de studii, 5,1%, (Tabelul 134 în anexă). Dintre aceștea mai mulți au beneficiat de Servicii de informare despre inițierea unei afaceri și Curs de instruire despre inițierea unei afaceri (Tabelul 135 în anexă).

Studiul calitativ confirmă faptul că tinerii nu cunosc despre existența unor proiecte, programe care le-ar ajuta în inițierea unor afaceri proprii. În mare parte granturile oferite tinerilor care deschid o afacere sunt confundate cu donațiile realizate de companiile de caritate.

Tinerii care cunosc despre aceste programe, ezită de a iniția o afacere din mai multe considerente și anume:

- Multiple proceduri, care consumă mult timp și efort;

„Ca atare este și poți să-ți găsești și sponsor, dar cam e greu. De exemplu, afacerea e scrisă, ai făcut plan, te duci trebuie să te înregistrezi, trebuie să aștepți un timp, pînă ești acceptat ca să deschizi afacerea asta. Sunt multe, multe nuanțe.” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)

- Lipsa unei idei de afaceri care s-ar dezvolta într-o afacere prosperă;

52

„La UN tot sunt programe. În primul rând, nu-mi dau așa interesul, pentru că nu poți să deschizi o afacere până nu este ceva o platformă. Să faceți o afacere așa că am făcut-o și pe urmă să ajung la faliment, nu vreau asta... Chiar să i-ai grantul acela tu trebuie să demonstrezi că business planul tău e bun și peste jumătate de an tu nu o să dai faliment. Ei nu-ți dau bani de fiecare dată ca să continui. Și dacă nu ai niciun venit în orice afacere în primul rând e falimentul.” (M, 29 ani, tineri cu dizabilități)

- Puterea de cumpărare a persoanelor simple.

„La noi în Moldova, capacitatea de cumpărare a omului e foarte slabă. Sunt foarte multe business-uri, dar ele foarte multe, mi se pare, că încep a da faliment, pentru că nu e capacitatea omului de a cumpăra, scade, mie mi se pare câteodată. Și e foarte greu, trebuie să ai un business plan foarte reușit. Ei în baza business planului îți oferă și banii, ca să nu dai faliment.” (M, 25 ani, tineri cu dizabilități)

IV. Sănătatea

IV.1.Servicii de sănătate pentru tineri Problema sănătăţii și dezvoltării tinerilor este în vizorul politicilor promovate de către stat iar una dintre acțiunile majore este crearea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor. Această inițiativă a fost realizată de către Ministerul Sănătăţii cu susținerea donatorilor precum UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Primele 12 centre de sănătate prietenoase tinerilor au fost create în anii 2003–2005 și au oferit acces adolescenţilor și tinerilor la asistenţă medicală și consiliere privind stilul sănătos de viaţă, sănătatea reproducerii și îngrijirea copilului. Eficiența demonstrată de acestea a condus la decizia Ministerului Sănătăţii de a extinde rețeaua respectivă. În total, în Republica Moldova au fost create 37 de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) în toate raioanele și municipiile republicii. În ultimii 4 ani, numărul beneficiarilor acestora a crescut aproape de 4 ori, de la 44,6 mii în 2011 până la 173 mii în 20152. Cu toate aceste succese înregistrate, printre tinerii intervievați în cadrul studiului doar 16,7% au auzit despre existența CSPT, preponderent femeile cu 20,5% față de bărbați 12,3%, cei din mediul urban 20% față de rural 14,2% (Figura 50). O pondere mai mare a respondenților care cunosc despre centrele respective este observată printre persoanele încadrați în instituții de învățămînt (Tabelul 136 în anexă).

2 http://www.ms.gov.md/?q=stiri/accesul-tinerilor-servicii-sanatate-prietenoase-atentia-autoritatilor

53

Figura 50. Spuneți-mi vă rog dacă cunoașteți, personal sau ați auzit despre existența Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor, care oferă diferite servicii pentru tineri?

Studiul calitativ confirmă faptul că ponderea celor care cunosc despre existența CSPT este redusă. Preponderent informarea acestora s-a făcut prin intermediul instituțiilor de învățământ. Astfel, unele categorii de tineri vulnerabili, cum ar fi tinerii cu dizabilități, romii care abandonează timpuriu sistemul de învățământ sau nu le frecventează de loc nu cunosc despre existența acestor servicii.

Respondenții, care cunosc despre existența Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor, unde tinerii pot beneficia de diferite servicii, au declarat într-o pondere de 83,2% că acestea sunt în centrul raional, 53,1% - în localitatea unde locuiesc, iar 17% știu că astfel de centre sunt în altă localitate rurală din raion (Tabelul 137 în anexă).

O pondere de 17,1% dintre tinerii care cunosc despre existența centrelor au declarat că au beneficiat de careva servicii, oferite de acestea, cu ponderi mai pronunțate a femeilor, 19,9%, în raport cu bărbații, 11,7%, de asemenea și a respondenților din mediul urban în raport cu rural, respectiv 21% versus 13%. De asemenea de serviciile respective au beneficiat ponderi mai mari ale respondenților cu nivel înalt de studii și socio-economic, în raport cu cei cu nivele scăzute (Figura 51 și Tabelul 138 în anexă).

54

Figura 51. Spuneți-mi vă rog dacă ați beneficiat de careva servicii (participat la careva seminare) oferite de vre-un Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor ?

Dintre cei 81,2% dintre tineri care nu au beneficiat de serviciile unui unui Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor o pondere semnificativă de 71,3% au declarat că nu au nevoie de serviciile unui atare centru, 17,1% au motivat prin lipsa de timp, celelalte opțiuni au cumulat câte mai puțin de 5% răspunsuri afirmative (Figura 52 și Tabelul 139 în anexă)

Discuțiile de grup au evidențiat faptul că serviciile CSPT sunt preponderent oferite tinerilor atunci când există anumite campanii de prevenire a anumitor riscuri (abuz de alcool, HIV/SIDA) în cadrul unor evenimente, proiecte sau ca intervenție ulterioară unor situații de criză. Dacă în primul caz inițiatorii activităților sunt centrele, în cel de-al doilea caz solicitările parvin de la instituțiile de învățământ și/sau administrația poblică locală.

„Când eram la gimnaziu la noi au fost de la raion, acolo este centru pentru tineri, dacă ai ceva întrebări poți să adresezi psihologilor. La noi s-a sinucis o fată și cred că din cauza aceasta a venit și ne-a spus despre acest centru.” (F, 16 ani, elevă, fete din mediul rural)

55

Figura 52. Care sunt cauzele cele mai importante că până la moment nu ați beneficiat de serviciile unui Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor?

Cei care au beneficiat de serviciile CSPT apreciază înalt activitatea acestora, oferind calificativele Foarte bine/ bine în ponderi care deosebit de pronunțate. Cel mai înalt este apreciat Comportamentul personalului față de beneficiari, calificativele respective sunt menționate de o pondere de 96,3% respondenți, 94,6% au apreciat respectiv Perioada de așteptare pentru deservire și Calificarea personalului. O pondere mai modestă a aprecierilor pozitive a fost înregistrată cu referire la Costul serviciilor, aceasta fiind de 73,1% (Figura 53 și Tabelele 140-142 în anexă).

Figura 53. Cum ați aprecia următoarele elemente de activitate ale Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor?

56

IV.2.Starea de sănătate și adresabilitatea la servicii medicaleStarea proprie de sănătate din ultimele 12 luni a fost apreciată de către cei intervievați în cadrul studiului. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 52,3%, au declarat că Nu s-au simţit rău / sunt sănătos (sănătoasă), 37,3% au menționat că Uneori s-au simţit rău / câteodată bolnav(ă), iar circa 9% au optat pentru răspunsurile Deseori m-am simţit rău / bolnav(ă), Majoritatea timpului m-am simţit rău/ foarte bolnav(ă).

Mai sănătoși se percep bărbații, 64% au menționat acest lucru în raport cu 42,2% femei (Figura 54). Percepția stării de sănătate este dependentă de vârste, mai sănătoși s-au declarat respondenții de 14-18 ani, cu 56,4% răspunsuri pozitive în raport cu 40,9% observate printre cei de 25-29 ani. De asemenea se percep mai sănătoși cei cu nivel scăzut de educație cu 55,7% răspunsuri pozitive în raport cu 46,6% menționate de respondenții cu nivel înalt de studii (Tabelul 143 în anexă).

Figura 54. Dacă vă gândiţi la ultimele 12 luni, cum aţi descrie starea Dvs. de sănătate?

Adresabilitatea la medic este redusă printre tineri. Circa 1/5 nu s-au adresat nici odată la medic în decursul ultimelor 12 luni, predecesoare studiului, iar alte aproape 60% rar sau foarte rar. Mai frecvent se adresează femeile în raport cu bărbații, printre care aproape 30% nu s-au adresat timp de un an niciodată la medic, printre femei ponderea respectivă a fost de 12,6% (Figura 55 și Tabelul 144 în anexă)

Figura 55. Cât de des în ultimele 12 luni v-ați adresat medicului cu vreo problemă de sănătate?

57

Fiind întrebați cu referire la starea de sănătate Care din următoarele situaţii vi se potriveşte cel mai bine Dvs.? Cele mai mari ponderi, câte circa 21% au cumulat opțiunile de răspunsuri Cel puţin odată în an îmi fac un control medical profilactic și Mă adresez atunci când observ o înrăutăţire a sănătăţii, 19,3% au optat pentru răspunsul Mă adresez la medic ori de câte ori am cea mai mică problemă de sănătate, 14,4% - Apelez la medic doar în caz de urgenţă, 11,9 - Mă adresez la medic doar când am o problemă gravă de sănătate. De menționat că 11% au optat pentru răspunsul Deloc nu mă adresez la medic (Tabelul 145 în anexă).

Ultima dată au vizitat medicul de familie cu mai puțin de 6 luni în urmă 47,3% respondenți, ponderea femeilor este net superioară în raport cu a bărbaților, respectiv 58,6% și 34,7%. Circa 1/5 respondenți s-au adresat la medic cu 7-12 luni în urmă, iar 1/3 respondenți – și mai rar sau deloc (Figura 56 și Tabelul 146 în anexă).

Figura 56. Când ultima dată aţi vizitat medicul de familie?

Circa 46,4% respondenți au vizitat ultima dată medicul de familie fiindcă a observat careva semne/simptome de boală, alți 18,5% au avut nevoie de certificate medicale, iar 10,6% au avut nevoie de îndreptare medicală la un medic de profil și 6,4% - vaccinare. Alte opțiuni de răspuns au cumulat mai puțin de 5% răspunsuri (Figura 57 și Tabelul 147 în anexă).

Figura 57. Cu ce scop aţi vizitat ultima dată medicul de familie…?

58

În opinia a peste 80% respondenți ultima dată când s-au adresat la instituțiile medicale personalul a avut o atitudine foarte bună, bună, cea mai mică pondere de 63,1% a răspunsurilor pozitive, precum și cea mai mare pondere de 15,3% a răspunsurilor negative (Rea, foarte rea) a fost observată în cazul adresării la spital (Figura 58). Cele mai mari ponderi de câte circa 18% a atitudinii negative a personalului din spitale a fost relatată printre tinerii de 25-29 ani și cei care s-au declarat șomeri (Tabelul 149 în anexă).

Figura 58. Spuneţi-mi vă rog când v-aţi adresat ultima dată, care a fost atitudinea personalului faţă de Dvs.?

Tinerii participanți la discuțiile de grup s-au arătat nemulțumiți față de atitudine personalului medical față de pacienți, în primul rând tinerii consideră că aceștea sunt indiferenți față de problemele pacienților. Astfel, repondenții care locuiesc în apropierea zonei de securitate preferă să se trateze în partea stângă a Nistrului, unde atitudinea medicilor este mai bună.

„La noi la Căușeni cum s-a menționat, dacă nu te programezi poți să mori lângă ușă. Nimeni nu iese să vadă ce și cum e, dar eu dacă am învățat la Bender tot timpul cât am fost însărcinată m-am străduit să stau acolo. Acolo îți acordă un ajutor foarte bun, la păstrare tot acolo am stat, nu am avut probleme.” (F, 26 ani, tineri din familii vulnerabile)„Unii medici sunt amabili, îți află problema, ce anume te doare, iar alții când te

59

adresezi la ei îți spun câteva cuvinte și te trimit acasă, nu-ți explică cum să te tratezi, doar îți scrie receta și îți spune să te duci.” (F, 18 ani, tineri romi)Unii respondenți consideră că medicii au un interes mai mare/sporit și manifestă o atitudine grijulie față de pacienții care se adresează prin recomandarea sau plătesc mită pentru aceste servicii medicale.

„La noi tot cumva e prin cunoscuți, prin recomandare, prin bani. Nu sunt cunoscuți, nu e recomandare, nu sunt bani ești la urmă și nu se uită nimeni că ești bolnav sau te doare ceva, nu-ți atrag atenția. Nu contează sănătatea cît înțelegerea și banii.” (M, 29 ani, tineri cu dizabilități)„Eu am avut odată o operație și atunci au dorit bani, nu am dat nimic și tot voiau bani, a doua zi am plecat acasă.” (M, 20 ani, tineri din familii vulnerabile)Tinerii de etnie romă consideră că personalul medical are o atitudine negativistă față de persoanele de etnie romă, în opinia unor tineri aceștia așteaptă să fie remunerați suplimentar pentru serviciile medicale acordate.

„Medicii au ciudă pe noi, se vede că ei au o atitudine negativă. Ei consideră că noi avem mulți bani, dar moldovenii tot au bani. Cum moldovenii sunt bogați și săraci, așa și romii, unii sunt bogați, alții sunt săraci. Medicii ne dușmănesc.” (F, 18 ani, tineri romi)Cele mai frecvente probleme de sănătate din ultimele 12 luni predecesoare studiului, raportate de către tineri, sunt cele ale aparatului respirator, opțiune care a cumulat 22,5% răspunsuri, câte circa 7% răspunsuri au cumulat astfel de boli precum: infecțioase, ale aparatului digestiv, traumatisme, ale sistemului nervos, ale ochiului și urechii. Alte tipuri de boli au cumulat mai puțin de 5% răspunsuri afirmative (Figura 59 și tabelele 150-151 în anexă).

Figura 59. Ce fel de probleme de sănătate ați avut pe parcursul ultimelor 12 luni?

Fiecare al zecelea tânăr, participant la studiu a declarat că are deja o boală cronică (Tabelul 152 în anexă). Pe primul loc se află boala

60

gastrointestinală/digestivă (19,7% răspunsuri), urmată de a rinichilor (16,5%), respiratorie (15,4%), neurologică (14%) (Tabelul 153 în anexă).

Principalul impediment în a primi asistența medicală în caz de necesitate, menționat de 56,2% respondenți este lipsa banilor, circa 1/3 au menționat Necesitatea de a primi îndreptare de la medicul de familie, 29,2% - lipsa de timp. Circa 28% respondenți au remarcat lipsa poliței de asigurare medicală sau neîncrederea în personalul medical. Pentru circa 18,5% respondenți un obstacol este de asemenea și faptul că instituția medicală se află departe de localitatea unde tinerii locuiec (Figura 60 și Tabelul 155 în anexă).

61

Figura 60. Care ar fi obstacolele în a primi asistenţă medicală în caz de necesitate?

Din cauza dificultăților financiare, tinerii nu-și pot permite urmarea tratamentului prescris de medic, acest lucru este valabil chiar și în cazul când se îmbolnăvesc copii acestora. Dacă urmează tratamentul prescris de medic sau nu mai depinde și de gravitatea problemei de sănătate. De obicei, aceștia înlocuiesc medicamentele scumpe cu analogul acestora care sunt mai ieftine, de asemenea evită să administreze medicamente pe care le consideră „puternice”.

„Repede a văzut copilul (se referă la medicul de familie) și mi-a recomandat ceva medicamente, dacă am ceva casă este bine dacă nu, încerc să cumpăr. Dacă este o bronșită este clar că trebuie antibiotice, dacă ceva mai ușor lecuim cu ce avem.” (F, 26 ani, tineri din familii vulnerabile)„Copilul la un an avea dureri de gât, îmi zice că trebuie medicamente. Mi-a scris o listă, am plecat la farmacie să vad cât costă toate astea era 500 de lei, ne-am dus acasă să o lecuim așa cum știm noi mai ieftin. Am intrat în 40 de lei. El dacă este medic de ce mi-a scris toată lista aceasta. Este antibiotic puternic pentru un copil.” (F, 21 ani, tineri din familii vulnerabile)Gradul de satisfacție de serviciile medicale, oferite tinerilor este relativ mic, doar puțin peste jumătate (55,9%) dintre cei intervievați s-au arătat a fi foarte satisfăcuți/ satisfăcuți de aceste servicii, cu ponderi mai pronunțate ale răspunsurilor pozitive (66,3%) observate printre tinerii încadrați în instituții de învățămînt (Tabelul 156 în anexă).

În viziunea participanților la discuțiile de grup, polița de asigurare medicală este intutilă atât pentru tineri, cât și pentru celelalte persoane. Unii tineri au

62

afirmat că însăși lucrătorii medicali le amintesc despre inutilitatea acesteia. Unii tineri preferă să se trateze în clinici private, unde serviciile medicale sunt percepute a fi mai calitative față de serviciile medicale prestate de instituțiile medicale de stat. Tinerii cu dizabilități au afirmat că în realitate nu beneficiază de serviciile medicale cuprinse de polița de asigurare, aceștia sunt nevoiți să achită consultația medicului, medicamentele le procură integral.

„Cu polița nimic nu poți face. Am fost odată la spital cu polița și mie mi-au spus atunci: „Când vei merge la WC ia și polița cu tine”. Sincer. Eu am luat polița și am plecat la o clinică privată. M-am gândit că mai bine dau acolo bani, dar îmi vor face investigații. Eu lucrez și am poliță, eu o achit dar eu niciodată nu m-am folosit de ea. Odată am mers cu ea și atunci mi-au spus...” (M, 29 ani, angajat, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Eu mai bine merg la clinică privată, am să plătesc acei 100-200 de lei pentru consultație, dar eu știu că pe mine și copilul meu o să ne deservească la nivel, nu acolo ca să stau în coridor 2 ore și voi pierde mult timp.” (F, 28 ani, angajată, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Chiar dacă ai asigurarea medicală, aceasta se acordă bătrânilor și celor bolnavi, dar oricum plătești. Ei doar în baza asigurării medicale trebuie să fac tot gratis, dar oricum cer bani.” (F, 18 ani, tineri romi)„Pentru ce folosim noi polița de asigurare, pentru ce plătim, noi doar tot am achitat pe polița asta de asigurare. Să ne mai reducă puțin medicamentele care le plătim, chiar tot aceeași sumă o plătim când te duci în farmacie sau chiar când te duci la o consultație la medic, spune: „Plătește.” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)Tinerii angajați în câmpul muncii sunt într-o măsură mai mare nemulțumiți de utilitatea poliței de asigurare medicală, astfel, unii dintre aceștia ar renunța de a o mai achita.

„Eu în general aș refuza această poliță, ca să nu plătesc această poliță deoarece acești bani merg iarăși în vânt. Ar fi fost foarte bine dacă ar fi fost posibil de refuzat.” (F, 28 ani, angajată, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)Tinerii s-au arătat nemulțumiți de faptul că trebuie să stea în rând mult timp atunci când se adresează la medic, iar programările sunt ineficiente. Tinerii cu dizabilități au menționat că nu au prioritate atunci când stau în rând pentru a beneficia de servicii.

„Stai în rând vreo două ore, chiar și dacă ești înregistrat la ora 10, dar este de acum ora 12. Și vine unul mai îndrăzneț și îți spune: „Eu am avut înțelegere cu medicul, la ora 12 eu intru numaidecât”.” (M, 22 ani, tineri cu dizabilități) „Când te duci la medic, persoanelor cu dizabilități să le dea voie mai înainte, copiilor să le dea voi mai înainte care sunt mai mici. Ei mai întâi: „Noi am stat la rând.” Da, dar înțelegi că , hai eu rezist, dar sunt alte persoane mai bolnave ca mine care trebuie, eu câteodată eu ofer locul, decât mie să-mi ofere. Când văd o persoană mai gravă ca mine.” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)

IV.3.Factorii de risc în sănătate O serie de factori de risc persistă în societate printre tineri, precum fumatul, consumul de alcool, drogurile. Printre tinerii intervievați 23,7% au confirmat că fumează, fie zilnic (16,5%), fie ocazional (7,2%), 61,8% au menționat că în

63

ultimele 12 luni, predecesoare studiului au consumat careva băuturi alcoolice, 3,3% - au fumat marihuana sau hașiș. Consumul de droguri prin injectare a fost menționat în doar câteva cazuri. Mai frecvent aceste riscuri sunt înregistrate printre bărbați în raport cu femeile, iar ponderile celor care au dat răspunsuri afirmative sunt net superioare, de asemenea și printre tinerii din orașe în raport cu cei de la sate (Figura 61).

Riscurile respective avansează în funcție de vârste, ponderi mai mari ale tinerilor care au răspuns afirmativ sunt mai mari printre cei cu vârsta 25-29 ani, mai mici – printre tinerii de 14-18 ani. Totodată, mai pronunțate sunt ponderile răspunsurilor afirmative printre angajați, în raport cu alte grupuri ocupaționale (Tabelele 157, 159, 162 în anexă).

Figura 61. Ponderea respondenților supuși factorilor de risc prin fumat, consum de alcool, droguri.

Tinerii participanți la discuțiile de grup au confirmat consumul excesiv de băuturi alcoololice și răspândirea fumatului în rândul tinerilor. Ei au menționat rolul semnificativ al anturajului de prieteni – „gașcă” în acest sens. Un alt aspect pe care l-au evidențiat tinerii se referă la nerespectarea legislației privind comercializarea produselor de tutun și a băuturilor alcoolice. Tinerii recunosc că au acces la aceste produse de mici, membrii familiei îi trimit să procure, iar vânzătorii în mare parte le oferă și țigări și băuturi alcoolice fără restricții.

„atunci când mergi la market încă poate să te mai întrebe dacă ai 18 ani, dar la magazinele mai mici oricum se vinde minorilor și țigări și băuturi.” (F, 19 ani, elevă, fete din mediul rural)

„la fratele meu în clasă este un băiat de 14 ani care chiar fumează și fără probleme se duce la magazin și cumpără cu toate că el nu are nici bunic nici tată.” (F, 19 ani, absolventă liceu, fete din mediul rural) Tinerii de etnie romă au menționat că vârsta de la care aceștia încep să consume alcool este de 15-18 ani. Aceștia au relatat cazuri de consum de alcool în rândul copiilor mici, remarcând că aceste situații sunt mai degrabă excepție decât normalitate.

„Eu când am început să servesc când aveam 15 ani, dar nu mă îmbătam cu prietenii niciodată.” (M, 16 ani, tineri romi)

64

„De la vârsta de 16-18 ani de obicei tinerii consumă alcool. Eu am început să consum de la 14-15 ani.” (F, 18 ani, tineri romi)„La mine nepoțelul are 9 ani și adună bani și cumpără cu prietenii lui bere. La ei asta e normal de parcă ar bea un suc obișnuit.” (F, 18 ani, tineri romi)În cazul în care tinerii au membri ai familiei care consumă alcool și până la momentul dat aceștia nu suferă de anumite boli, tinerii din astfel de familii sunt mai toleranți față de consumul de alcool, pe când tinerii ai căror apropiați/rude au decedat sau au probleme de sănătate în urma consumului în exces de băuturi alcoolice, percep alcoolismul ca o problemă pentru tineri și pentru societate.

„La mine tata consumă alcool, dar cu el nimic nu se întâmplă. De la 12 ani bea și acum tot.” (F, 18 ani, tineri romi)„La mine bunelul servea foarte mult, atâția ani bea alcool și este sănătos, dar unii mai tineri beau și au probleme cu ficatul, de obicei decedează.” (F, 18 ani, tineri romi)Unii tineri de etnie romă au remarcat faptul că în localitatea de unde provin sunt comercializate diferite tipuri de droguri și acestea sunt accesibile pentru tineri atât teritorial, cât și ca preț. Aceștia nu au negat faptul că și printre tinerii de etnie romă sunt consumatori de droguri „La noi nu toți folosesc droguri, dar sunt romi care le folosesc...sunt și fete chiar care folosesc droguri”.

IV.4.Educația sexuală, riscuri socialeViața sexuală a tinerilor în prezent începe la o vîrstă fragedă. Respondenților le-au fost oferite o serie de opțiuni de răspunsuri cu referire la relațiile sexuale. Rezultatele studiului denotă că printre tinerii intervievați 23,1% au declarat că nu au avut nici o relație sexuală, iar 45,5% - precum că au avut relații sexuale doar cu un singur partener/ persoană. Totodată, fiecare al patrulea tînăr a menționat mai multe experiențe sexuale. De menționat că printre bărbați circa 43,9% au declarat că au avut mai multe relații sexuale, femeile sunt mai rezervate în acest context, cu o pondere de doar 8,6% care au optat pentru acest răspuns. Se observă că relațiile sexuale, de asemenea și cu mai mulți parteneri au fost menționate de peste 1/5 respondenți din grupul de vârstă 14-18 ani, cu înaintarea în vârstă această pondere crește semnificativ (Figura 62 și Tabelul 167 în anexă).

Figura 62. Care dintre următoarele afirmații se potrivește cel mai bine situației tale?

65

Metodele de contracepție sunt cunoscute și aplicate de majoritatea tinerilor, circa 68% au declarat că utilizează diferite metode întotdeauna sau uneori. Acestea sunt utilizate mai frecvent de bărbați, care au înregistrat 77,3% răspunsuri afirmative, în raport cu femeile, cu 59,6% răspunsuri. Contraceptivele sunt utilizate în ponderi mai mari printre respondenții din mediul urban, 73%, în raport cu rural, 64,2% (Figura 63). De menționat, că ponderi mai pronunțate a tinerilor care aplică metodele de contracepție sunt observate printre respondenții de 14-18 ani în raport cu alte grupuri de vârste (Tabelul 165 în anexă).

Figura 63. Folosești vreun mijloc contraceptiv sau vreo metodă contraceptivă (de ex., prezervativ, pilule contraceptive, metoda calendarului, sterilet etc.) ?

Fiind întrebați despre opinia cu referire la abstinența sexuală, respondenții s-au divizat. Circa ¼ consideră că Abstinența sexuală este o valoare/virtute atât pentru băieți cât și pentru fete, alte ¼ - precum că Abstinența sexuală este o valoare/virtute mai mult pentru fete, și doar foarte puțini consideră aceasta relevantă și în cazul băieților. Aceste opinii sunt susținute în ponderi mai mari de către femei în raport cu bărbații. Totodată, circa 15% dintre respondenți consideră că Abstinența sexuală reprezintă o povară/un motiv de stres

66

psihologic, iar alte 14,4% precum că Abstinența sexuală e o chestie demodată, iar aceste opinii sunt susținute preponderent de bărbați în raport cu femeile (Tabelul 169 în anexă).

De asemenea a fost solicitată în cadrul studiului opinia tinerilor în raport cu avorturile. Și aici opiniile s-au divizat. Peste ¼ dintre tineri consideră că acestea ar trebui să fie total interzise prin lege, jumătate dintre respondenți consideră că ar trebui să fie premise doar în caz de urgență medicală/când viața mamei este pusă în pericol, iar circa 15% - precum că ar trebui să rămână permise prin lege, ca în prezent. Este important de menționat că ponderi puțin mai pronunțate ale bărbaților în raport cu femeile sunt de opinia că avorturile ar trebui să fie total interzise prin lege (29% bărbați față de 24,5% femei) (Tabelul 171 în anexă).

67

V. Educația

V.1. Statutul educațional și studiilePrintre tinerii participanți la cercetare 37% participă la educație, inclusiv 23,3% - la școală/liceu/școală profesională, 10,5% - student/ă la cursuri de licență, 3,2% - student/ă într-un program de master sau doctorat (Tabelul 76).

Majoritatea celor care studiază au atitudine pozitivă față de procesul educațional. Instituția de învățământ este frecventată cu entuziasm de 44% tineri, iar alți 39,1% - uneori cu entuziasm, alteori fără nici un chef și doar 16% fac acest lucru fără mare drag. Mai cu entusiasm studiază femeile în raport cu bărbații (46,2% femei versus 41,5% femei), cei din mediul rural în raport cu tinerii din orașe (48,5% tineri din mediul rural față de 38,2% cei din urban) (Tabelul 77 în anexă).

Opiniile tinerilor privind gradul de dificultate și stresul conex studiilor este diferit. Doar 28,5% dintre tinerii încadrați în învățământ consideră că viața în instituția educațională este foarte ușoară, ușoară, iar 34,2% consideră că este fără nici un stres, relativ nestresantă. Totodată circa 1/5 respondenți consideră că este foarte grea/ grea și foarte stresantă/ stresantă (Figura 64 și Tabelele 78 și 79 în anexă).

Figura 64. Opinii privind gradul de dificultate și stresul cu referire la studii

Media generală a respondenților la finele anului școlar care s-a terminat a fost de 8,1 cu jumătate dintre respondenți care au avut media mai mult de nota 8 (mediana = 8), nota minimă medie fiind de 4,9 iar maximimă 10 (Tabelul 80 în anexă).

Studiul relevă asupra faptului că plățile informale mai persistă în sistemul educațional. Circa 46,2% dintre tineri au declarat că adeseori/ uneori pot fi obținute note mai bune cu ajutorul unor mici atenții sau bani, aceste afirmații fiind susținute în ponderi mai mari de către tinerii din mediul urban cu 48,8%

68

răspunsuri afirmative în raport cu 44,1% în mediul rural (Figura 65). Ponderi mai semnificative a atare răspunsuri sunt observate printre tinerii angajați, cu 62,8%, de asemenea și cei din grupul de vârste 24-29 ani, cu 59,7% (Tabelul 81 în anexă).

Figura 65. Din ce știi tu, la școala/liceul/facultatea ta pot fi obținute note mai bune cu ajutorul unor mici atenții sau bani?

O pondere de 21% dintre respondenți dedică studiilor, în afara orelor, 3 ore și mai mult, atunci când 17,3% - doar maximum o oră pe zi. Fetele dedică mai mult timp în raport cu băieții, ponderea fetelor care au declarat că dedică studiilor mai mult de 3 ore este de 28,7% în raport cu doar 12,2% dedicate de băieți. Și în mediul urban tinerii dedică mai mult timp studiilor. Ponderea celor care dedică mai mult de 2 ore pe zi constituie în mediul urban 55,1%, în mediul rural – 42,7% (Figura 66 și Tabelul 82 în anexă).

Figura 66. Câte ore pe zi le dedici studiului pentru școală/liceu/facultate, în afara orelor de curs?

69

Un grup mai specific privind studiile sunt tinerii de etnie romă. Dintre cei 7 participanți la discuția de grup care au vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, doar un participant își face la moment studiile la liceu. Unii tineri de etnie romă nu au frecventat niciodată școala, iar alții au absolvit doar 5-7 clase după care au abandonat studiile.

Au fost identificate mai multe motive sau impedimente ale nefrecventării școlii de către tinerii de etnie romă:

- Migrația;

„Eu prima dată am fost la școală la 12 ani și eu am finisat doar 4 clase, deoarece noi permanent migram dintr-un oraș în altul, toată viața mea așa a trecut. Cu toate că eu nu am finisat studiile eu aș vrea să mă învăț ceva să fac.” (F,18 ani, tineri romi)„Eu am finisat doar clasa 1. Noi permanent plecam, nu eram mult timp pe acasă.” (F, 18 ani, tineri romi)

- Tradițiile;

„Eu la 7 ani am mers la școală și am studiat până în clasa 5-a… pentru că mama a spus că nu se poate să mai frecventez școala, așa sunt tradițiile la romi.” (F, 14 ani, tineri romi)

- Nedorința/opunerea părinților;

„La vârsta de 6 ani eu vroiam la școală, dar părinții nu-mi permiteau să merg la școală.”(F, 18 ani, tineri romi)„Eu am vrut (să studiez), mie nu mi-a permis mama, ea nu era încrezută în mine că eu voi putea învăța, că voi fi deșteaptă. Ea avea dubii, nu dorea să cheltuie bani pentru studii în zadar.” (F, 18 ani, tineri romi)

- Discriminarea copiilor în instituțiile de învățământ.

„Chiar eu din propria experiență, copii de etnie romă sunt izolați, toți se feresc de romi. Fratele meu tot a învățat la școală și toți se fereau, se primește ca discriminare. Din această cauză unii romi nu frecventează școala pentru că sunt obijduiți pentru că suntem romi, noi doar tot suntem oameni.” (F, 18 ani, tineri romi)Părinții în mare parte decid dacă copii lor frecventează sau nu școala, iar părerea copilului nu este consultată. Studiile copilului nu sunt considerate ca prioritate, în mare parte părinții insistă că copii lor să aibă abilități ce țin de comercializarea anumitor lucruri. Faptul că copilul de etnie rom știe să scrie, să numere și să citească este un criteriu de care părinții se conduc atunci când hotărăsc de a întrerupe studiile copilului.

„La vârsta de 14-15 ani am mers cu tata la lucru. La noi la romi tradiția este de a nu merge la școală, dar de a învăța să vinzi, să comercializezi.” (M, 16 ani, tineri romi)„La noi toată viața e așa, Unii romi finisează școala și chiar lucrează la Chișinău. Deci e așa că ai finisat 2 clase, poți citi și scrie, atunci ajunge. Deci acum la toți este la fel, pe cine nu întrebi.” (F, 18 ani, tineri romi)Un alt specific al romilor este faptul că copiii acestora încep studiile mai târziu decât ceilalți copii. Diferența de vârstă, îi determină pe aceștea să piardă

70

interesul față de studii și ca rezultat să abandoneze școala. Alți tineri au menționat că dat fiind faptul că părinții migrau în diferite țări și a învățat în diferite orașe, a fost nevoit să repete o clasă de două ori din cauza diferențelor mari dintre programele școlare.

„Eu am terminat 2 clase. Eu am învățat în 3 orașe și țări diferite. Clasa 1 am învățat în Kazahstan, în Rusia clasa 2, apoi în Moldova tot în clasa 1. Pentru că în clasa 2 în Rusia am învățat tot materialul ce l-am învățat și în clasa 1.” (M1, 16 ani, tineri romi)Oportunitățile de angajare în câmpul muncii par a fi problematice pentru tinerii respondenți ai studiului. Doar 29,8% au relatat că consideră că își vor găsi un loc de muncă imediat după absolvirea școlii/ liceului / facultății, 39,4% speră că își vor găsi un loc de muncă la ceva timp după absolvire, iar fiecare al cincilea (19,7%) nu cred că își vor putea găsi un loc de muncă după absolvire. Există diferențe între respondenții din mediul urban și rural. Circa 35% dintre tinerii din orașe consideră că își vor gasi un loc de muncă imediat după absolvire, în mediul rural această pondere este de doar 26% (Tabelul 83 în anexă).

Toți respondenții, nu doar cei încadrați în instituții educaționale, au fost solicitați să se expună dacă în ultimele 12 luni predecesoare studiului au făcut careva meditații / cursuri de formare profesională. Majoritatea respondenților, 76,5%, au menționat că nu au făcut nici un fel de meditații/ cursuri și doar ponderi nesemnificative de mai puțin de 6% au declarat formarea profesională prin intermediul acestora, cele mai pronunțate ponderi fiind: 5,5% - Meditații / cursuri la o limbă străină, 4,8% - Cursuri de șoferie, 4,4% - Seminare / Traininguri (Tabelele 84, 85 în anexă) .

Datele calitative vin să confirme aceste tendințe, cel mai mare interes tinerii au față de învățarea unei limbi străine (cu precădere engleza) prin frecventarea unor cursuri. De asemenea, cursurile de șoferie sunt solicitate de tineri. Cursurile de bucătar, frizer și croitor prezintă interes, în perspectivă, în special pentru tinere. Unele din acestea ar vrea să facă din aceste meserii o profesie, altele însă consideră că sunt domenii utile, inclusiv în viața de familie.

„Aș face cursuri de bucătăreasă și croitoreasă pentru că o să-mi trebuiască în viață adică când o să mă căsătoresc o să-mi prindă bine, nu e legat de profesie dar oricum ele sunt necesare” (F, 19 ani, elevă, fete din mediul rural)Unii tineri afirmă că studiile de bază nu i-au ajutat să-și găsească un loc de muncă după specialitate, însă datorită cursurilor realizate aceștia își pot câștiga pentru existență.

„Nu poți lucra normal cu această profesie, eu deja am învățat să fac alungire la unghii, coafuri, mai câștig câte ceva. Dar anume cu documentul meu nu am unde să mă angajez. M-am adresat la Oficiul Forței de Muncă care mi-a zis că pot lucra doar la Fabrica Viorica. Fratele când a auzit a zis că în zadar am studiat 4 ani. Acum tinerii merg la cursuri și nu pierd timpul în zadar. Eu stăteam însărcinată și făceam unghii la fete. (F, 21 ani, tineri din familii vulnerabile)

71

Alți tineri sunt sceptici față de absolvirea cursurilor sau frecventarea unor trening-uri. Aceștia consideră că tinerii de astăzi tind a face cât mai multe cursuri, însă, în final nu se pot angaja.

„Foarte multe cursuri, foarte multe trening-uri. De exemplu a făcut persoana cursuri el a plătit o anumită sumă de bani, de asta la fel aceasta este un mini business în Moldova, oamenii au primit banii, dar el acum nu se poate realiza, el are cunoștințe, dar experiență nu, și parcă ar fi aruncați banii în vânt.” (F, 28 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)

V.2. Perspective educaționaleDoar 51,3% dintre tineri intenționează să continue studiile, printre cei de 14-18 ani această pondere este net majoră, constituind 80,6% în raport cu cei de 19-24 ani cu 50,6% și 25-29 ani cu doar 33,5%. Femeile sunt mai dispuse să studieze, circa 59,2% au dat răspunsuri afirmative la întrebarea respectivă în raport cu doar 42,5% respondenți bărbați (Figura 67). De menționat că mai puțin tind să studieze cei căsătoriți, doar 39% au manifestat această intenție în raport cu cei necăsătoriți, cu 62,1% răspunsuri afirmative (Tabelul 86 în anexă).

Figura 67. Ați dori să vă continuați studiile la liceu / școală profesională, universitate sau să faceți o altă facultate/specialitate / masterat în viitor?

Printre respondenții studiului, care au menționat că ș-ar continua studiile, circa 41,4% ar merge la universitate, 20,5% ar face studii de masterat, câte circa 11% ar continua studiile la colegiu sau școală profesională. De menționat că aceste doleanțe sunt dependente de nivelul de studii al respondenților la momentul realizării cercetări (Figura 68 și Tabelul 87 în anexă).

Figura 68. Spuneți-mi vă rog ce studii ați dori să faceți? Tipul instituției de învățământ.

72

Printre respondenții care au menționat că nu vor continua studiile, motivul principal este că nu este interesat de alte studii, declarat de 59,7% respondenți, urmat de motivul precum că contractul este prea scump, care a cumulat 13,8% răspunsuri. Au fost cazuri de răspunsuri precum că Am media prea mică astfel nici o instituție de învățămînt nu o să mă accepte, Nu am dat un examen / examene la bacalaureat (Tabelul 88 în anexă).

În cadrul discuțiilor de grup, unii tineri care la momentul dat studiază la careva instituții de învățământ superioare intenționează să-și abandoneze studiile în favoarea migrării peste hotare. Motivele principale ale abandonării studiilor fiind dificultățile financiare precum și lipsa unor perspective de viitor.

„Sunt student la Universitatea Tehnică, specialitatea Sistemele de climatizare. Mă gândesc dacă o să finisez aici universitatea aici de lucru nu o să fie. S-au dacă o să fie cu un salariu de 4000-5000 de lei pentru traiul în Chișinău este puțin. Să ai un copil trebuie să stai la o gazdă, este greu… Vreau să fac pașaportul român și apoi plec. Nu mai aștept să o finisez. Eu dacă tare o să vreau o să iau documentele și o să vin să învăț mai departe.” (M, 20 ani, tineri din familii vulnerabile)Tinerii intervievați în cadrul discuțiilor de grup au remarcat că și-ar dori ca Republica Moldova să ia exemple de bune practici din alte țări privind facilități care se oferă tinerilor care studiază. Totodată, în diferite contexte s-a remarcat faptul că tinerii ar trebui să beneficieze de orientare profesională pentru că deseori aceștia sunt în situația că nu știu cum să procedeze după absolvirea unui ciclu de studiu – „să facem un test să vedem în ce domeniu să ne ducem.” Unii tineri au sugerat că ar trebui să existe o relați mai strânsă între instituțiile de învățământ și antreprenori/ potențiali angajatori. Mai multe forme de interacțiune a angajatorilor cu elevii/studenții prin organizarea vizitelor, stagiilor de informare, activități comune etc.

„alte state știu că se prezintă elevilor câte una sau două săptămâni în diferite domenii și așa poți să alegi ceea ce ție îți place.” (F, 16 ani, liceană, fete din mediul rural)„de exemplu, dădacă la grădiniță îți permite să lucrezi două săptămâni, vezi dacă îți place și vrei să mergi pe acest domeniu, te verifici pe tine dacă ai să poți lucra ca educator.” (F, 19 ani, absolventă de liceu, fete din mediul rural)

73

V.3. Accesul la educație și calitatea studiilorO pondere de 53,6% dintre tineri consideră că au acces la instituțiile de învățămînt din RM, cu o pondere mai mare care constituie 58,6% observată printre tinerii din mediul urban în raport cu 49,9% a celor din mediul rural (Figura 69). Ponderi mai mari ale celor care consideră că accesul este asigurat se observă printre respondenții cu nivel înalt de studii și socio-economic, de asemenea și printre tinerii încadrați în instituțiile de învățămînt, printre aceștia ponderea răspunsurilor pozitive onstituie circa 65% (Tabelul 92 în anexă).

74

Figura 69. Spuneți-mi vă rog în că măsuri tineri ca Dvs. au acces la instituțiile de învățămînt din RM?

Opiniile tinerilor intervievați în cadrul studiului calitativ privind accesul la educațiie s-a axat pe două aspecte: pe de o parte accesul teritorial cu referire la continuarea studiilor liceale, iar pe de altă parte accesibilitatea costurile pentru achitarea taxelor de studii. În multe localități rurale instituțiile de învățământ nu au ciclul liceal. Câțiva tineri au evidențiat că închiderea claselor liceale în mediul rural limitează șansa copiilor din familii vulnerabile să-și continue studiile. Alți tineri au remarcat însă că astfel tinerii se orientează spre colegii și scoli profesionale și învață o profesie, mai ales dacă sunt conștienți că nu vor putea susține examenul de bacalaureat. Opțiunea pentru studii de o calitate mai înaltă i-a determinat pe unii tineri să opteze pentru licee din mediul urban, chiar dacă în localitățile de baștină aveau această opțiune.

Accesibilitatea studiilor din punct de vedere teritorial:„La noi s-a închis din cauza că nu prea sunt elevi mai mult se pune accentul pe colegii sau școli profesională că dacă nu dai bacalaureatul, o să ai o profesie.” (F, 16 ani, fete din rural)„în sat este liceu însă eu m-am dus la Bălți ca să studiez pentru că în oraș este mai multă perspectivă.” (F, 16 ani, fete din mediul rural)Accesibilitatea studiilor din punct de vedere a costurilor:„Noi în familie suntem 8 copii și fiecare lucrează cum poate. Foarte greu am nimerit în clasa 10 și cereau bani noi nu aveam bani, dirigintele m-a ajutat totuși să trec în clasa 10. Și la moment mulți profesori îmi zic că nu voi trece de bac de și eu nu învăț rău. Și tot îmi zic că nu voi finisa liceul, ei doresc toți bani.” (F, 18 ani, tineri din familii vulnerabile)Tinerii intervievați în cadrul discuțiilor de grup au remarcat în mare parte că nu și-au continuat studiile în domeniul în care și-au dorit.

„Am vrut la Academia de Poliție de mică să încerc. Dar nu s-a mai primit, o persoană s-a interesat ce și cum trebuie și mi-a zis că intrarea în Academie costă 7000-8000 de lei.” (F, 21 ani, tineri din familii vulnerabile)„Școală profesională, bucătar… Părinții m-au trimis. Eu nu am vrut nu prea îmi place. Dar din cauza lipsei de bani am mers aici. Am vrut să fiu frizer. Și nu

75

lucrez pe profesie.” (F, 25 ani, tineri din familii vulnerabile)Unele persoane cu dizabilități au remarcat faptul că s-au confruntat cu o rezistență din partea reprezentanților instituțiilor de învățământ, care argumentau că nu au condiții adaptate pentru ca ei să-și continuie studiile. Unii tineri cu dizabilități au trebuit să înfrunte inclusiv și prejudecățile din familie privind continuarea studiilor în situația specială a lor.

„Am terminat clasa 9-a și mămica: „Ai să stai acasă!”, eu am pus punct că nu, eu vreau să mai învăț. Am vrut să mă duc ca profesoară de muzică, dar nu s-a primit pentru că era foarte departe de casă și trebuia o dată în jumătate de an să vin acasă. Și am spus că eu trebuie să caut ceva să învăț, că nu pot sta așa. Am găsit în telecomunicații și m-am dus și am învățat. Ca atare a fost mai greu, la început nu au vrut să mă primească: „O să-ți fie greu. Nu o să te poți deplasa.”... Noi, mai eram încă 4 fete, ne-am adresat la Ministerul Educației și au spus că nu ne primesc. Acolo au spus: „Cum nu vă primesc, dacă trebuie să vă primească.” Și am făcut așa că am învățat și nu-mi pare rău, numai că asta că nu lucrez și trebuie să mă întrețin dintr-o indemnizație care nu-ți ajunge de nimic.” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)Tinerii vorbitori de limba rusă la fel au afirmat că nu și-au continuat studiile în domeniul dorit, cauza principală fiind limba vorbită și necunoașterea limbii de stat. În opinia respondenților statul nu acordă suficiente locuri bugetare pentru vorbitorii de limbă rusă, astfel tineri sunt nevoiți fie să studieze în grupele române, fie să aleagă alte domenii unde au posibilitate/șanse mai mari să obțină un loc la buget.

„Când eu am venit să depun actele la universitate le-am depus la Chișinău mai întâi, eu aveam un bal destul de înalt, dar eu nu am fost admisă la buget, dar în grupele române au fost admiși studenți cu medie mai mică.” (F, 20 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Este discriminare (a vorbitorilor de rusă), acest lucru a făcut ca să nu pot fi admisă aici la facultatea de Jurnalism la care eu foarte mult visam să fiu admisă și am fost nevoită să merg la facultatea de Litere deoarece eu am studiat la școală foarte bine și nu am vrut să fac studii la contract din principiu.” (F, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Unii respondeți din grupul minorităților etnice sunt de părerea că statul le crează impedimente ca copii să nu poată studia în limba rusă. Astfel, în toate instituțiile de învățământ începând cu grădinița și până la instituțiile superioare de învățămînt sunt micșorate numărul locurilor disponibile pentru vorbitorii de limbă rusă.

„Am prieteni care au copii și au probleme că dacă sunt vorbitori de rusă copilul trebuie să îl dea în grupa moldovenească deoarece vorbitori de rusă sunt vreo 10 copii, dar omul este obligat dacă copilul care este vorbitor de rusă să îl dea în grupă moldovenească. Așa și la școală, da, sunt clase dar omul știe că dacă va da copilul în școala rusă apoi el nu are viitor în această țară și vrea nu vrea o să dea copilul în clasă moldovenească, lui o să îi fie greu un an, doi, trei.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)Unii tineri preferă încă de la gimnaziu să meargă la o instituție de învățământ cu predare în limba română pentru ca pe viitor să poată continua studiile și să îmbrățișeze profesia dorită având posibilități mai mari la angajare.

76

„Eu am studiat la școală rusă, apoi m-am transferat la școală moldovenească, pentru ca să pot mai târziu la colegiu, universitate, masterat să fac normal pentru că pentru vorbitorii de limbă rusă practic nu sunt așa posibilități ca și pentru moldoveni. Dar am studiat limba, și eu am intrat la studii la acea specialitate la care am dorit. Dacă eu nu m-aș fi transferat la o altă școală apoi posibil că nu aveam această posibilitate.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)Pentru a-și continua studiile unii tineri din categoriile intervievate au fost/sunt în situația de a munci în perioada în care își fac studiile pentru aș asigura necesitățile de zi cu zi. Sunt însă tineri din familii vulnerabile care au remarcat că nu au avut șansa să-și continue studiile din cauza dificultăților din familie: probleme financiare, familie cu mulți copii; abuzul de alcool a unuia sau a ambilor părinți – „tata tot bea și trebuia să o ajut pe mama”.

Modalitatea de alegere a domeniului în care să-și continue studiile se referă la:

- exemplul altor rude (părinți, unchi)- dorința de a avea o profesie, identificarea viitoarei specialități cu ajutorul

prietenilor, internetului; - creșterea statutului rațional, orientarea spre studii superioare, după

finisarea școlii profesioanale sau colegiului; - siguranța că va avea un loc de muncă.

„mă duc în domeniul medicinii ca asistentă medicală că într-un fel mama este asistentă medicală la noi în sat... și în sat o să am unde lucra și într-un fel mama o să-mi cedeze locul pentru că o să iasă din funcția aceasta.” (F, 18 ani, elevă, fete din mediul rural) De calitatea sistemului de învățământ din Republica Moldova sunt mulțumiți doar circa 30% dintre respondenți, alți circa 30% s-au declarat foarte nemulțumiți, nemulțumiți. Mai nemulțumiți sunt tinerii din orașe, ponderea celor care au exprimat nemulțumire constituie 37,3%, printre cei din localitățile rurale această pondere este de 24,2% (Figura 70). Un grad de mulțumire mai pronunțat, circa 41%, se observă printre tinerii care fac studii (Tabelul 93 în anexă).

Figura 70. Cât ești de mulțumit/ă de calitatea sistemului de învățământ din Republica Moldova?

77

Tinerii intervievați în cadrul discuțiilor de grup au remarcat faptul că unele discipline pe care le studiază în școală ulterior informația le este utilă – „dacă am să mă duc la limbi străine ce o să-mi trebuiască fizica”.

Doar câte circa 35% respondenți consideră că studiile care se fac în Republica Moldova pregătesc persoanele pentru a găsi un loc de muncă sau pentru a-și îndeplini mai bine atribuțiile de serviciu atunci când peste 60% consideră că acestea contribuie puțin sau chiar deloc. Și mai puțini respondenți consideră că studiile din țară îi pregătesc pentru inițierea unei afaceri, doar puțin peste ¼ dintre tineri sunt de acord cu afirmația dată (Figura 71 și Tabelele 94 și 95 în anexă).

Figura 71. După părerea Dvs. în ce măsură studiile care se fac în Republica Moldova pregătesc persoanele pentru următoarele scopuri?

Tinerii intervievați în cadrul discuțiilor de grup au menționat faptul că studiile realizate în instituțiile superioare din Republica Moldova sunt la un nivel mai jos față de cele realizate în țările vecine și alte țări din UE, precum și în Federația Rusă. Continuarea studiile în afara țării este percepută de tineri ca o oportunitet care îți oferă ulterior mai multe șanse de angajare.

VI. Migrația Dintre tinerii participanți la studiul respectiv, 76,4% au cel puțin o persoană din mediul social imediat apropiat (membru al familiei, rude, prieteni, cunoscuți), care muncesc peste hotarele țării. Printre aceștia fiecare al cincilea a declarat că este plecată mama, 15,8% - este plecat tata, în cazul a 22,6% au declarat că sunt plecați frați/ surori, iar 56,9% au alte rude plecate la muncă peste hotare (Figura 72). Se observă că ponderi mai mari ale respondenților din mediul rural au menționat că este plecat tata, frații/ surorile, alte rude în raport cu mediul urban (Tabelul 172 în anexă).

Figura 72. Spuneți-mi vă rog dacă cineva din membrii familiei Dvs., rude prieteni cunoscuți care muncesc peste hotare?

78

Și printre tinerii intervievați persistă intenția de a pleca peste hotare la muncă, în general circa 20% au declarat acest lucru, inclusiv 12,8% respondenți au menționat opțiunea Da, și intenționez să mai plec în următoarele 6 luni, iar 8,5% - Nu, dar intenționez să plec în următoarele 6 luni. Circa 15% intenționează să viziteze rudele peste hotare, fie că au mai fost fie că nu au mai fost anterior în afara țării, iar circa 27% - intenționează să plece la odihnă (18,3% - au mai fost, 8,9% - nu au mai fost, dar vor pleca în următoarele 6 luni). Doar circa 7% intenționează să plece la studii peste hotarele țării (Figura 73 și Tabelele 173, 174 în anexă).

Figura 73. Dvs. personal ați fost peste hotare în ultimii 2 ani în următoarele scopuri?

Motivul de bază, pentru care tinerii au fost plecați sau ar dori să plece din țară a fost menționată opțiunea Pentru a-mi îmbunătăți standardul de viață, menționată de 79,1% respondenți. Circa 42,6% au menționat motivul Pentru că am șanse mai mari să îmi găsesc un loc de muncă, celelalte opțiuni de răspunsuri au cumulat circa 12%-14% din răspunsuri (Figura 74 și Tabelul 175 în anexă).

79

Figura 74. Care este principalul motiv pentru care ai plecat sau ai dori să pleci din Republica Moldova?

Studenții pe parcursul anilor de studii au posibilitatea de a merge la muncă peste hotare în perioada vacanței de vară prin intermediul diferitor programe. Unii tineri intervievați în cadrul discuțiilor de grup au menționat că au mers peste hotare datorită acestor programe pentru a câștiga bani pentru necesitățile zilnice.

„Aproape toți studenții se străduie ca pe vară să plece undeva la muncă, unii în America, eu merg în Grecia deoarece dacă voi sta pe spatele părinților ei nu vor putea să mă asigure cu tot ce eu vreau și cu tot de ce eu am nevoie.” (F, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)În funcție de țările de destinație se observă anumite preferințe, care, de facto sunt în corelație directă cu datele statisticii oficiale. Pe primul loc se plasează Rusia cu 15,4% răspunsuri afirmative, Germania și Italia cu câte puțin peste 10%, circa 6-7% răspunsuri au fost oferite SUA, Marea Britanie, Franța. Alte țări au cumulat mai puțin de 4% răspunsuri afirmative (Figura 75 și Tabelul 176 în anexă)

80

Figura 75. În ce țară ai dori să pleci (la muncă, definitiv, la studii etc.)?

În opinia mai multor tineri intervievați în cadrul discuțiilor de grup plecarea peste hotarele țări la muncă le poate oferi șansa unei vieți mai bune. În același timp tinerii declară că dacă ar avea un salariu decent3 ar prefera să rămână acasa. Câțiva tineri au precizat că migrația nu este o soluție pentru Republica Moldova, trebuie să tindem să schimbăm lucrurile la noi acasă, să păstrăm ceea ce avem și să ne implicăm în îmbunătățirea situației.

„Nu vrea să plec din țară, vreau doar să călătoresc. În Moldova chiar dacă nu este așa de mare perspectivă, tinerii ar trebui să schimbe viitorul acestei țări, toți vreau ca Moldova să se schimbe însă ei toți pleacă, într-un fel să facă ca să crească țara. Se distruge tot ceea ce se face, nu demult am văzut la știri că în parcul „Valea Trandafirilor” au scos scaunele, urnele le-au distrus. Toți vreau să ajungă în Europa, dar și așa cu greu se face, dar dacă se mai distruge.” (F, 18 ani, elevă, fete din mediul rural)Unii tineri ezită la moment să plece la muncă peste hotarele țării având speranța că lucrurile din Moldova se vor schimba (spre exemplu crearea locurilor de muncă, mărirea salariilor, creșterea nivelului de trai al populației, combaterea corupției) și aceștia vor rămâne să trăiască și să activeze în țară. În cazul în care aceștia în următorii ani nu vor simți aceste schimbări, planifică emigrarea în alte țări.

„Am un plan, dacă în Moldova ceva s-a schimba, apoi posibil eu aici voi rămâne, dar dacă nu, apoi eu peste 3 ani planific să plec cu totul. Aș vrea să se schimbe nivelul de trai, să nu mai fie corupție, discriminare și dacă vor fi locuri de muncă demne, o altă atitudine față de tineri.” (F, 28 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)„Dacă ceva se va schimba, voi rămâne, dacă nu eu nu văd sens să lucrez aici. Dacă plec apoi nu mă mai întorc.” (M, 20 ani, minorități etnice, vorbitori de 3 Perceput foarte diferit de tineri, unii consideră că un salariu decent trebuie să fie cel puțin 5 mii lei alții cred că cel puțin 1000 euro (22000).

81

limbă rusă)În viitorul apropiat, unii tineri își propun ca să-și continuarea studiilor peste hotarele țării, unde diploma de studii este recunoscută și este posibilitatea găsirii unui loc de muncă peste hotarele țării.

„După ce voi lua licența la universitate eu voi merge la masterat, dar nu în Moldova aș vrea undeva în Polonia sau Germania, dacă se va primi, mai departe vedem.” (F, 18 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Tinerii care își doresc să se stabilească cu traiul peste hotare sunt încurajați de către părinți și rudele acestora, de a nu se întoarce înapoi în țară „Dacă îți este bine, rămâi acolo, aici e foarte rău. Nu veni aici”. Unii respondenți au afirmat că ar prefera ca copii lor să fie crescuți și educați într-o țară mai democrată, unde se respectă în totalitate drepturile omului.

„Dacă eu aș avea copii eu nu aș vrea ca ei să trăiască în Moldova, deoarece aici nu este dreptul la cuvânt, nu este democrație. Să fie măcar ceva dar până la urmă dacă e democrație, apoi democrație să fie, dacă e monarhie apoi monarhie să fie, dar așa la noi nu este nimic clar. Peste 3 ani nu știu… dar numai nu aici în Moldova.” (M, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

VII. Opinii ale tinerilor privind nivelul de trai, percepții și perspective

Situația socio-economică din republică influențează viața tinerilor, iar aceasta se observă și în cazul studiului realizat. Mai puțin de jumătate, 46,8% dintre tinerii intervievați s-au arătat a fi mulțumiți de felul în care trăiesc, iar fiecare al patrulea și-a exprimat nemulțumirea în acest context. Este important faptul că cu înaintarea în vârstă gradul de mulțumire de viața pe care o duc descrește semnificativ. Circa 72,2% dintre tinerii de vîrsta 14-18 ani și-au exprmat mulțumirea de felul în care trăiesc și doar 32,7% au declarat același lucru printre cei de 25-29 ani. Astfel, dependența de resursele părinților par să influențeze gradul de mulțumire a tinerilor, iar odată cu creșterea vârstei și necesitatea de a se întreține de sinestătător, de asemenea și conștientizarea situației socio-economice din țară au un impact negativ și contribuie la creșterea nemulțumirii de modul de viață printre tineri (Figura 76). Confirmarea acestei presupuneri vine și de la faptul, că gradul de mulțumire este mai mare printre tinerii care își fac studiile, cu 65,9% care au declarat că sunt Foarte mulțumiți/ Destul de mulțumiți, urmat de 56,2% din grupul de tineri Necăsătoriți. Cele mai mari ponderi ale respondenților care au optat pentru răspunsurile Nu prea mulțumit/ deloc mulțumit se observă printre Casnici, 39,4%, și persoanele care trăiesc în cuplu, Căsătorit/concubinaj, cu 35,8% (Tabelul 2 în anexă).

82

Figura 76. Cât de mulțumit sunteți, în general, de felul în care trăiți?

Componenta calitativă a studiului a evidențiat faptul că unii tineri intervievați în cadrul discuțiilor de grup percep nivelul de trai al populției Republicii Moldova la momentul actual a fi scăzut. În viziunea acestora, nivelul scăzut de trai este condiționat de o serie de factori ca: stagnarea economică a țării, salarii mici, lipsa locurilor de muncă, prezența corupției.

„Salariul pe nimeni dintre cei de aici nu ne aranjează, salariile sunt mizere în comparație cu coșul minim de consum. Este imposibil de a trăi pe salariul pe care ni-l propune statul.” (M, 19 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)„Sunt oameni care aici nu trăiesc dar ei aici supraviețuiesc”. Supraviețuiesc. Elementar, te uiți la bunicuță sau la o persoană de nivel mediu, ea are 40-45 de ani, ea primește acele 2 mii jumătate maximum 3 mii de lei. Dar despre tineri eu în general am să tac.” (F, 28 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)„Nu este economie în general în țară. Dar nu avem economie deoarece avem corupție, mafie, ei se țin unii de alții și totul merge în lanț. Dacă nu avem economie în țară nu vor fi nici un fel de reforme, dacă puterea nu poate realiza reforme apoi nu este viitor al țării, dar țara este tineretul, este salariul bun.” (M, 20 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă)În cadrul discuțiilor de grup, tinerii au evidențiat faptul că nivelul lor de trai și rezultatele pe care le- au obținut până acum depind în mare parte de ajutorul acordat de proprii părinți. Mai mulți tineri susțin că pentru a avea un start up bun este nevoie de implicarea financiară și morală a părinților.

„La mine așa și este că nu am sprijin, sunt singură încerc să mă descurc singură cumva. Dacă nu ai o bază care să te susțină este greu să te ridici.” (F, 26 ani, tineri din familii vulnerabile)„Mulți părinți care au mai multe puteri s-au ridicat mai sus și îi împing și pe copiii lor, le oferă de toate, apartamente și mașini, iar alții care nu au, nu au de unde să le ia.” (M5, 20 ani, tineri din familii vulnerabile)„Din experiența mea, am mult de lucru, lucrez la un servici și la al doilea, dar niciodată nu-mi ajung bani, dar te uiți la alții ei totul deja au. Au câte 18-20 de

83

ani ei nu au lucrat nimic dar ceea ce au, au de la părinți, le-a mers, asta se numește că le-a mers.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

Alți tineri consideră că părinții din contra nu ar trebui să se implice financiar, dar să le permită copiilor singuri să obțină un loc de muncă sau alte bunuri necesare pentru un trai decent, părinții acordându-le doar sprijin moral, intervenind prin anumite sfaturi și îndrumări.

„Ar fi mai bine părinții să nu le dea copiilor toate acestea, dar să le permită singuri să tindă, să crească la nivelul părinților. Trebuie să le ajute cu informații ca acestea să poată face singuri ceva, dar nu să le dea totul gata. Banii dacă vin ușor așa și pleacă. Banul ca să se țină de tine trebuie singur să îl obții.” (F, 21 ani, tineri din familii vulnerabile)

VII.1. Percepții privind avantajele și dezavantajele să fii tânăr

„Energia” este unanim considerată de participanții la discuțiile de grup ca fiind cel mai important atu al tinerilor. Libertatea/ independența, oportunitățile de dezvortare sunt alte avantaje care au fost menționate în toate focus grupurile. Alte caracteristici ce favorizează tinerii, în opini acestora se referă la: rezistența fizică, sănătate, creativitate, curiozitate, timp liber - menționate în unele discuții de grup (vezi Tabelul 3).

Tiinerii au „o rețea socială mai extinsă”, comunică mai intens cu prietenii, își oferă suport, alți respondenți au menționat că dimpotrivă persoanele mai în vârstă au mai multe relații pe care și le-au făcut de-a lungul timpului. „Oportunități mai mari de angajare” în câmpul muncii a tinerilor a fost de asemenea, un subiect discutabil. Pe de o parte unii tineri au menționat faptul că angajatorii sunt mai predispuși să angajeze persoanele tinere, iar pe de altă parte alții consideră că tinerii sunt dezavantajați la angajare din cauza lipsei de experiență în muncă.

În mai multe discuții de grup participanții au evidențiat faptul că principalul dezavantaj al tinerilor este „lipsa experienței” în toate domeniile vieții. Tinerii se confruntă cu „dificultăți în găsirea unui loc” de muncă, în special un loc de muncă conform specialității. „Dificultățile financire” sunt specifice tinerilor și sunt aprofundate de necesitățile sporite în diferite etape ale vieții (continuarea studiilor, întemierea familiei etc.). „Lipsa suportului pentru tineri” din partea instituțiile statului reprezintă în opinia celor intervievați o problemă importantă nu doar pentru tineri, dar pentru întreaga societate. Tinerii din familii vulnerabile și cei cu dizabilități au accentuat și importanța sprijinului familiei, accentuând că tinerii care nu beneficiază de acest suport se descurcă cu dificultate în viața de zi cu zi și le este ulterior foarte dificil să-și îmbunătățească situația socio economică . Alte dezavantaje: sunt priviți cu neîncredere; descurajați; risc de angajare ilegală, ușor de manipulat/influențabili, nehotărâți, subapreciere sau spraapreciere; egoiști.

84

Tabelul 3. Avantaje și dezavantaje să fii tânăr4

Avantaje Dezavantaje- energici (în toate FG)- mai multe oportunități de

angajare; de studii (în toate FG)

- creativi (în 2 FG)- locuri de muncă (în 2 FG)- independenți (în 2 FG)- puternici (fizic) (în 2 FG)

- lipsa experienței (în 3 FG)- dificultăți financiare, salarii mici (în 3

FG)- insuficiența locurilor de muncă, în

special locuri de muncă după specialitate (în 2 FG)

- lipsa susținere/sprijinului (în 2 FG).

Tinerii intervievați în cadrul discuțiilor de grup au fost rugați să se pronunțe privind specificul problemelor cu care se confruntă ei în raport cu alte categorii de tineri de aceeași vârstă. Astfel tinerii cu dizabilități au accentuat cel mai mult faptul că sunt discriminați la angajare fie că acest lucru este direct sau indirect, antreprenorii evită să angajeze persoane cu dizabilități.

„Vă spun din propria experiență, eu vreau să lucrez, dar dacă nu-ți dau voie să te duci - angajatorul să nu te vrea. Ca atare m-am adresat și m-au refuzat. Am studii medii și cînd m-am dus să mă angajez mi-au spus: „Dvs. sunteți persoană cu dizabilități, nu putem să vă angajăm.”” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)„Nu a spus direct, înțelegeam, nu numai decît trebuia să spună. Dacă am vorbit cu persoana să vin la interviu, intru la interviu și după 5 minute îmi spune de acuma că locul îi ocupat. Ei au spus că îmi dau loc, eu mă duc ca consultant de clienți, dar îmi spune: „Nu, te duci la tehnician dacă vrei.” La tehnician nu are importanță cum arăți, dar consultant de clienți este mai important cum arăți.” (M, 29 ani, etnic rom)

VII.2. Percepții privind perspectivele de dezvoltare ale țării

Fiind întrebați cu referire la faptul dacă în Moldova lucrurile merg într-o direcție bună sau greșită, majoritatea respondenților, 75,1%, au optat pentru răspunsul Direcția e greșită și doar 19,4% consideră opusul. Mai pesimiști sunt respondenții de 25-29 ani față de cei mai tineri, de asemenea și tinerii cu nivel mai înalt de studii în raport cu cei mai puțin instruiți (Figura 77 și Tabelul 3 în anexă).

4 Menționate în două sau mai multe discuții de grup

85

Figura 77. În opinia Dvs., lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită sau într-o direcție bună?

Tinerii sunt scindați în exprimarea opiniilor privind perspectivele în următorii 10 ani cu referire la situația economică din Moldova. Totuși studiul reflectă tendințe pozitive în opiniile tinerilor cu ponderi mai pronunțate ale celor care consideră că situația se va îmbunătăți cu 32,4% răspunsuri pozitive în raport cu 27,4% care consideră că situația se va înrăutăți mult sau foarte mult. Mai optimiști sunt tinerii din mediul urban în raport cu cei din mediul rural (Figura 78 și Tabelul 4 în anexă).

Figura 78. În opinia ta, cum se va schimba situația economică a oamenilor din RM în următorii 10 ani?

VII.3. Gradul de încredere în instituțiile statului și problemele din societate

Provocările politice și socio-economice din țară au condus la diminuarea încrederii populației în instituțiile statului. Studiul a demonstrat că astfel de instituții precum Parlamentul, Președintele, Guvernul Partidele politice, Justișia au cumulat mai puțin de 10% opinii pozitive precum Foarte multă/ multă

86

încredere și peste 50% a celor deosebit de negative, adică Foarte puțină, deloc, de rănd cu peste 30% respondenți care au exprimat Puțină încredere în aceste instituții (Figura 79). Pe o axă diametral opusă privind nivelul de încredere se plasează Biserica, cu 63,1% respondenți care au manifestat încredere Foarte multă/ multă. O pondere de circa 30% dintre respondenți au manifestat încredere în Primărie, Armată, Mass-media, circa ¼ - în Poliție (Figura 79 și Tabelele 5-12 în anexă).

Figura 79. Câtă încredere ai în următoarele instituții/ organizații?

Tinerii participanți la studiu au fost solicitați să se exprime cu referire la problemele persistente în societate. O problemă foarte gravă cu care se confruntă acum societatea moldovenească în opinia a 70,5% respondenți este Corupția. În general, Corupția este considerată gravă de aproape toți cei intervievați, adică 95,9% respondenți au optat pentru calificativele Foarte gravă/ gravă. Pe locul doi în topul problemelor este plasată drept problemă Foarte gravă cu 59,2% răspunsuri Plecarea moldovenilor în străinătate, iar jumătate dintre respondenți consideră că următoarele trei probleme Foarte grave sunt Șomajul, Lipsa locuințelor la prețuri acceptabile, Sărăcia. Mai puțin grave sunt percepute problema terorismului, răspîndirea HIV/SIDA, de asemenea și schimbările climatice (Figura 80 și Tabelele 15-20 în anexă).

87

Figura 80. Cât de grave sunt următoarele probleme din societatea moldovenească?

Sărăcia este percepută drept o problemă gravă/foarte gravă de circa 97% a respondenților cu nivel socio-economic scăzut și Șomeri, de asemenea de circa 95% persoane casnice și din grupul de vârste 25-29 ani. De problema șomajului sunt preocupați ponderi majore de circa 96% tinerii din mediul rural, precum și cei cu nuvel scăzut de studii și socio-economic, persoanele casnice, de asemenea și bărbații, care au menționat această problemă foarte gravă/ gravă (Tabelul 13 în anexă).

Schimbările climatice (Poluarea mediului) sunt percepute mai acut de tinerii din cu nivel socio-economic mediu și cei mediul rural cu circa 70% răspunsuri precum că problema respectivă este Foarte gravă/ gravă. Amenințarea terorismului este perceput drept pericol major de ponderi mai pronunțate de circa 47% ale tinerilor de 14-18 ani, de asemenea cei cu nivel scăzut de studii și socio-economic (Tabelul 14 în anexă).

De Pericolul răspîndirii HIV/SIDA sunt preocupați într-o pondere mai mare, circa 67%, femeile, tinerii cu nivel socio-economic mediu, iar Condițiile din

88

sistemul de asistență medicală/de sănatate de la stat sunt considerate probleme grave/foarte grave de către circa 75% tineri de 25-29 ani, cu nivel înalt de studii, căsătoriți (Tabelul 15 în anexă).

De Neaplicarea legilor sunt preocupate ponderi majore ale persoanelor casnice și a celor cu nivel înalt de studii, cu circa 92% care consideră această problemă foarte gravă/ gravă, iar aceeași casnici, tinerii din mediul rural și șomerii consideră Lipsa siguranței la locul de muncă drept problemă majoră, cu peste 92% răspunsuri de acet tip (Tabelul 16 în anexă).

Pericolele de accidente de la locurile de muncă (inclusiv condiții improprii de muncă) sunt considerate probleme majore de către ponderi mai pronunțate de circa 80% ale tinerilor cu nivel de studii și socio-economic scăzut, iar Plecarea populației în străinătate se consideră problemă foarte gravă/ gravă preponderent de către peste 96% dintre persoanele casnice și tinerii cu nivel înalt de studii (Tabelul 17 în anexă).

De Delincvență/criminalitate sunt mai preocupați cei căsătoriți, de 25-29 ani, cu nivel înalt de studii, care au cumulat cele mai mari ponderi de circa 82% ale calificativelor problemei foarte gravă/ gravă, iar cu referire la Corupție cele mai mari ponderi a astfel de răspunsuri au fost înregistrate printre tinerii casnici, căsătoriți, cu nivel înalt de studii (Tabelul 18 în anexă).

Lipsa locuințelor la prețuri acceptabile este considerată de toate grupurile o problemă majoră, totuși cele mai mari ponderi ale răspunsurilor Foarte gravă/ gravă de circa 95% se observă în cazul tinerilor căsătoriți, de 25-29 ani, cu nivel înalt de studii, angajați în muncă, aceleași grupuri de tineri și aproximativ în aceleași ponderi sunt preocupați și de Prețurile la energie (gaz, electricitate, benzină etc.) (Tabelul 19 în anexă).

De Inegalitățile mari dintre oameni sunt preocupați în ponderi mai pronunțate de circa 85% bărbații, cei de vârste 25-29 ani, din mediul rural (Tabelul 20 în anexă).

VIII.Petrecerea timpului liberPentru a evalua preocupările tinerilor în timpul linber, li s-a oferit întrebarea privind cît de des aceștia dedică timpul în diverse scopuri, fiind solicitați să selecteze opțiuni de răspunsuri. Rezultatele denotă că circa 86,3% dintre tineri utilizează zilnic Internetul iar alți 6,9% - de căteva ori pe săptămână. Alte opțiuni de a petrece timpul au cumulat ponderi mult mai mici de răspunsuri. Chiar și televizorul nu toți tinerii privesc zilnic, doar 63,7% au menționat acest răspuns. Se observă că cititul ziarelor, cărților sunt deosebit de nepopulare printre tineri, ponderi majore au menționat ca aceste ocupații nu au fost pe agenda tinerilor în ultimele 3 luni (Figura 81 și Tabelele 21-25 în anexă).

89

Figura 81. Cât de des realizați următoarele activități?

În cadrul discuțiilor de grup s-a confirmat faptul că tinerii în timpul liber preferă să navigheze pe internet. De obicei aceștia caută informații sau comunică cu prietenii.

„Încerc să aflu mai multă informație, dacă am timp liber. Cele mai multe site-uri de informație, încerc să mă informez.” (M, 25 ani, tineri cu dezabilități, tineri cu dizabilități)„Altceva nu este, nu sunt posibilități ca să mă odihnesc anume așa cum îmi doresc, de aceea mai mult navighez pe internet.” (M, 19 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Eu am hobby, îmi place să stau pe net.” (F, 18 ani, etnic rom, tineri romi)Mai mulți tineri preferă să-și petreacă timpul liber împreună cu prietenii. De obicei aceștia ies la plimbare cu prietenii pentru a comunica.

„Eu mă plimb, comunic cu cercul meu de prieteni. Petrec timpul cu prieteni dacă e timp liber. Timpul liber este pentru a te odihni, ca să te îndepărtezi de toate.” (M, 19 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Eu ies la plimbare cu prietenii.” (F, 16 ani, fete din mediul rural)„Pe la ora 5-6 ies la plimbare în parc cu fetele și băieții, servesc câte ceva, facem poze, discutăm, stau cu vreun băiat.” (F, 18 ani, tineri romi)De obicei băieții sunt cei care în timpul liber practică sportul, unii tinerii cu dizabilități la fel preferă practicarea sportului. Secțiile sportive în majoritatea cazurilor sunt contra plată, acest lucru reprezintă un obstacol în frecventarea secțiilor sportive de către tineri. În asemenea cazuri tinerii se antrenează în condiții casnice, fie pe terenurile sportive din localitate. În unele localități sunt prezente secții sportive fără plată, însă tinerii ezită de a merge la asemenea săli de sport din cauza că acestea aparțin unor lideri religioși minoritari.

„Sportul, eu sunt în cărucior și vreau să mă ridic și numai cu sportul îi dau.” (M, 26 ani,tineri cu dizabilități)„În timpul liber la noi se practică volei sau fotbal, dar în rest așa la iarbă verde.”

90

(F, 19 ani, tineri cu dizabilități)„Sport practic la stadion care se mai ocupă cu fotbalul, este cerc de fotbal, baschet. Majoritatea acasă se ocupă cu sportul, asta este.” (M, 22 ani, tineri cu dizabilități) „Majoritatea (sălilor de sport) sunt contra plată, sunt locuri fără plată, dar acolo merg iehoviștii, credincioși care special pun așa condiții ca să spună: „Iată noi credem în Dumnezeu sau noi oleacă altfel gândim despre Dumnezeu. ” Așa recrutează prin diferite mijloace. Eu știu așa, la noi chiar în orășel este. Așa e situația, vin iehoviștii, baptiștii. Mie nu-mi place când cineva spune: „Tu crezi oleacă incorect, dar dreptatea noastră e mai corectă.” (M, 22 ani, tineri cu dizabilități)Pentru alți tineri timpul liber se asociază cu odihna pasivă și somnul.

„Când am timp liber eu dorm, deoarece este obositor serviciul, mă strădui să nu dorm și mă impun ca să ies afară să mă recreez, dar un somn sănătos e în primul rând.” (F, 21 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Cel mai frecvent tinerii folosesc următoarele rețele de socializare: 83,5% - Odnoklassniki, 60,7% - Facebook, 30,2% - VKontakte, 17,4% - Instagram, 9,7% - Twitter, mai puțin rețeaua de profesioniști LinkedIN, cu doar 1,3% răspunsuri afirmative (Tabelele 26-27 în anexă).

Cele mai mari sume de bani tinerii cheltuie pe haine/încălțăminte/accesorii, în medie pe lună această sumă constituie peste 617 lei, iar jumătate dintre respondenți cheltuie în acest scop 500 lei și mai mult. Cheltuielile pentru cafenele/baruri/restaurant/cluburi constituie în medie peste 300 lei, jumătate dintre tineri cheltuie peste 100 lei în acest scop. Pentru telefonie media este de peste 120 lei, iar cel mai puțin se cheltuie pentru cărți, cinema, jumătate dintre tineri nu alocă bani în aceste scopuri (Figura 82 și Tabelele 28-30 în anexă).

Figura 82. Ce sumă de bani cheltuiești în medie, PE LUNĂ, pentru fiecare din următoarele activități?

Sursele de informare ale tinerilor

91

Majoritatea tinerilor folosesc internetul pentru a se informa. Aceștia în mare parte sunt interesați de cele ce se întâmplă în viața politică și în viața socială din țară și de peste hotare. Unii tineri folosesc internetul pentru a căuta un loc de muncă sau proiecte în care ar putea să se implice. Alți tineri au încercat să câștige bani prin diferite activități desfășurate pe …

„Eu de exemplu caut (pe internet) mai multe proiecte în care m-aș putea implica, aflu știri noi.” (F,16 ani, fete din mediul rural)„Eu am încercat să mă ocup cu haine. De exemplu, faci un site de socializare, adaug mai multe persoane și faci comenzi de haine, dar asta e costisitor. De exemplu, persoana care face comanda posibil să nu achite și tu achiți din buzunarul tău, și tot nu ieși la o anumită sumă de bani ca să o ai la tine în buzunar. Asta tot e costisitor, mai bine să găsești un loc de muncă și să lucrezi pentru tine.” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)Informațiile distribuite pe internet ajută tinerii pentru a se autoinstrui sau pentru a se pregăti de examene.

„La momentul de față eu mă pregătesc pentru examen și chiar și permanent mă ocup cu ceva informație ce e legat de legislație. Traducere, logic, dacă nu înțelegi careva cuvinte trebuie de tradus, mai ales cuvintele juridice.” (M, 22 ani, tineri cu dizabilități)„Eu studiez on-line, informație, cercetez. Oricum socializez pe internet, pe platforma asta, dar încerc și să învăț multe chestii care sunt disponibile. Știu engleza și e ușor prin domeniile acestea să umblu.” (M, 29 ani, tineri cu dizabilități)Site-urile de socializare sunt cele mai vizitate de către tineri. Acestea sunt folosite atât pentru comunicare, cât și pentru informare.

Unii tineri preferă comunicarea cu prietenii sau cu alte persoane prin intermediul rețelelor de socializare, decât comunicarea față-n față. Persoanele mai timide, precum și tinerii cu dezabilități au afirmat că se simt mai confortabil comunicând prin mesaje decât direct cu persoana.

„Eu mai bine scriu, pentru că sunt o fire așa mai timidă.” (F,19 ani, fete din mediul rural)„Atunci când comunici nu poți spune foarte multe lucruri însă atunci când scrii și nu ești cu persoana față în față e mai ușor.” (F, 18 ani, fete din mediul rural)„Mă simt bine, mai bine acasă,ori citesc o carte, ori pe internet comunic cu cineva, pe cineva mai întreb. Chiar dacă sunt persoane care vor să iasă să te vadă, să te cunoască, dar cam toți se uită cu un ochi la tine: „Ei nu, că nu.” Și asta e undeva normal.” (F, 21 ani, tineri cu dizabilități)Rețelele de socializare facilitează comunicarea tinerilor cu prietenii, rudele plecate peste hotare. Unii tineri au afirmat că astfel urmăresc ce se întâmplă în viața apropiaților care sunt în afara țării și cu care se întâlnesc rar.

„(Rețelele de socializare) îmi ajută să găsesc prietenii care nu sunt alături, mulți prieteni sunt plecați peste hotare. Să comunic cu cineva nou, să fac prietenie cu prieteni noi.” (M, 29 ani, tineri cu dizabilități)„Internetul te ajută să comunici cu persoanele pe care nu le-ai văzut demult, ei au crescut deja și ai posibilitatea de a comunica cu ei.” (F, 18 ani, tineri romi)

92

„Eu mă strădui să comunic cu persoanele pe care demult nu le-am văzut.” (F, 18 ani, tineri romi)Pentru unii tineri rețelele de socializare sunt și ca surse de informare, aici aceștia pot vedea noutățile de ultima oră. Însă, informația publicată pe rețelele de socializare nu de fiecare dată este credibilă, tinerii verifică veridicitatea informației pe alte site-uri. Pentru tineri este important să cunoască părerea și reacția altor persoane privind știrea publicată, de obicei aceștia citesc comentariile lăsate de alți utilizatori care le ajută să-și formeze propria părere vizavi de cele întâmplate.

„Pe rețelele de socializare poți să dai de mult mai veridică informație decât pe canalele TV. Eu aflu de pe rețele sociale ce se întâmplă apoi eu caut pe Google dacă e adevărat și văd diferite opinii la această întrebare.” (F, 18 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Pe aceste site-uri de socializare sunt postate diferite informații, care sunt actuale sau ce se petrece în țară, noi oricum găsim această informație.” (F, 17 ani, fete din mediul rural)„Informație mai veridică (cu referire la rețelele de socializare), acolo comentariile poți să le vezi, cum oamenii reacționează.” (M, 20 de ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Mai mulți tineri au afirmat că rețelele de socializare sunt destinate distracției. Aceștia au posibilitatea de a asculta muzica preferată, a privi filme prin intermediul acestora.

„Eu de exemplu de odnoklassniki ascult cel mai mult muzică pentru că pe facebook nu am această posibilitate.” (F, 19 ani, fete din mediul rural)O altă sursă de informare pentru tineri este televiziunea. Însă, informațiile transmise de canalele TV din Moldova sunt privite cu neîncredere, mai mulți tineri consideră că acestea nu relatează știrile obiectiv, ci sunt influențați și apără interesele persoanelor care dețin aceste canale TV.

„Care este sensul să privești știrile dacă toate posturile TV transmit așa cum este convenabil statului.” (F, 22 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Doar internet. Televiziunea - acolo nu ai ce vedea, una și aceeași în fiecare zi. Ți se pun macaroane pe urechi.” (M, 19 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Depinde cine finanțează acest canal TV, eu cred că omului dacă îi este interesant el va găsi posibilitate să afle și să facă o concluzie careva. Dacă persoana este inteligentă el va căuta ieșire din această situație și va face concluzii.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )„Privești Moldova 1, iar acolo în RM totul este bine ca în rai. Privești Jurnal TV în Moldova totul e rău. Privești Pro TV acolo tot timpul arată cum țiganii se bat. Ce să privești?” (M, 28 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă ) Unii tineri sunt indignați de faptul că canalele TV nu abordează și nu acordă atenție problemele cu care se confruntă tinerii din societatea moldovenească, aceștia sunt axați pe discutarea altor probleme din societate cum ar fi spre exemplu corupția.

93

„Dacă acum să punem aici un post TV timp de o oră despre tineri nu cred că ceva vor spune, că ceva se decide în privința tinerilor. Vor arăta că construcția nu este autorizată, primarul a furat, celălalt a furat. Dar despre tineri nu.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )

IX. Mediul social al tinerilor

IX.1.Relațiile din familie și perspectivele vieții familialeMajoritatea tinerilor locuiesc în familie, 44,7% locuiesc cu ambii părinți, 29,1% - cu soțul/soția/ partener/ parteneră, 9,1% doar cu mama iar 2,3% - doar cu tata. Doar 6,9% dintre tineri trăiesc singuri, printre respondenții din mediul urban ponderea acestora este mai pronunțată și constituie 9,6% în raport cu 5% în mediul rural (Tabelul 31 în anexă).

O pondere de 42,5% dintre tineri Locuiesc cu părinții întrucât e cea mai simplă soluție pentru familie, 20,8% - Ar locui singur / singuri dacă situația financiară le-ar permite. Separat de părinți locuiesc 14,2% respondenți iar 3,7% ar locui separat dar părinții nu sunt de acord. În mediul rural ponderea tinerilor care locuiesc împreună cu părinții este mai mare decât în mediul urban, circa 50,7% în raport cu doar 31,5% răspunsuri (Tabelul 32 în anexă).

Majoritatea tinerilor, 66,9%, au declarat că se înțeleg foarte bine cu părinții, 27,3% - se înțeleg bine deși părerile diferă uneori, ponderi mai mici de 4% au declarat că nu se înțeleg bine sau au relații conflictuale (Tabelul 33 în anexă).

Cea mai mare influență asupra deciziilor majore pe care a trebuit/ trebuie să le ia tinerii a avut-o mama, 40,9% au menționat acest lucru, în cazul a 21,1% respondenți deciziile au fost influiențate de tata, iar 29% tineri au declarat că deciziile proprii nu au fost influențate de nimeni (Figura 83).

Figura 83. Cine din familia ta a avut/are cea mai mare influență asupra deciziilor majore pe care a trebuit/ trebuie să le iei (de ex., alegerea școlii/liceului/facultății, mutarea în altă localitate sau în altă țară, renunțarea la școală, alegerea partenerului/partenerei de viață/soț/soție etc.)?

94

În general, mama se pare că are o influență mai mare asupra deciziilor tinerilor de gen feminin în raport cu cei de gen masculin (48,4% - feminin, 32,5% - masculin), asupra tinerilor din mediul rural în raport cu urban (42,9% rural și 38,2% urban). Tata mai frecvent influențează deciziile tinerilor de gen masculin în raport cu feminin (27% versus 15,3%). De asemenea deciziile tinerilor bărbați mai frecvent nu sunt influiențate de nimeni în raport cu femeile (33,3% față de 25,1%), de asemenea în cazul tinerilor din mediul urban față de rural (30,7% față de 27,7%) (Tabelul 34 în anexă).

Deciziile majore în viață mai mult de jumătate dintre tineri, 53,9%, le iau împreună cu părinții, aceste opinii sunt relatate de o pondere mai mare dintre femei, care constituie 59,3% în raport cu 47,9% bărbați, tinerii din mediul rural cu 57,3% în raport cu 49,3% tineri din mediul urban (Figura 84).

Cele mai mari ponderi ale respondenților, care iau decizii împreună cu părinții sunt observate în cazul grupului de vârste 14-18 ani, cu 81% răspunsuri, de asemenea și în cazul celor care fac studii cu 75,3% răspunsuri de acest tip. Deciziile se iau de unul singur/una singură, independent de ponderi mai mari care constituie 62,4% în cazul respondenților cu nivel înalt de studii, de asemene de 61,2% în cazul grupului de vîrste 25-29 ani (Tabelul 35 în anexă).

Figura 84. Cum iei decizii majore/cum ai luat decizii majore in viață?

95

Din totalul tinerilor participanți la studiu, 44,2% au declarat că Sunt deja căsătorit/ă sau sunt într-o relație cu un partener/parteneră fără a fi căsătorită (concubinaj), iar 41,8% se văd în viitor Căsătoriți, cu familie proprie, 4,8% - Într-o relație cu un partener/parteneră, fără a fi căsătorit /ă, o altă pondere de 4,5% - Fără un partener/o parteneră sau obligații maritale. Relațiile neoficializate sunt mai frecvent acceptate de bărbați în raport cu femeile, printre respondenții cu nivel scăzut de educație în raport cu cei cu nivel mai înalt de studii (Tabelul 36 în anexă).

Vârsta cea mai potrivită pentru căsătorie este considerată de către fete 22,8 ani, de către băieți – 25,9 ani, aproximativ aceleași vârste sunt indicate și în cazul nașterii unui copil, atât pentru fete cât și pentru băieți. În mediul urban aceste vârste sunt mai mari cu un an în raport cu mediul rural, în ambele situații (Tabelele 37, 38 în anexă). Prezintă interes faptul că peste jumătate dintre tineri ar dori să aibă 2 și mai mulți copii, iar media constituie 2,3 (Tabelul 39 în anexă).

În cadrul discuțiilor de grup, tinerii de etnie romă au menționat că romii de obicei se căsătoresc la vârsta de 15-18 ani. Acest fapt este condiționat de către tradițiile acestora pe care le respectă cu strictețe. Însă, aceștia sunt de părerea că vârsta potrivită pentru a se căsători este de la 18 la 24 ani, dat fiind faptul că la această vârstă tinerii sunt mai bine pregătiți de a întemeia o familie.

„Moldovenii consideră că e normal să te căsătorești la 25-30 ani, dar la noi e normal la 15-16 ani. (M, 14 ani, tineri romi)„Toți strămoșii mei s-au căsătorit la așa vârstă. Asta este o tradiție, tata s-a căsătorit la 18 ani, bunelul la 19 ani, unchiul în genere la 16 ani. Dar eu mă voi căsători la 18 ani ca și tatăl meu.” (M, 16 ani, tineri romi)Majoritatea tinerilor de etnie romă își doresc să aibă 2 copii, însă nu exclud și posibilitatea de a avea mai mult de 2 copii.

96

În alegerea partenerului de viață circa 76,9% dintre tineri consideră importantă personalitatea acestuia, circa câte 70% consideră de asemenea aspecul fizic și interesele/ gusturile comune, iar peste 55% consideră important acordul familiei și nivelul de școlarizare. Mai puțin important este faptul dacă viitorul partener/ parteneră provine din sat sau oraș, doar 12,7% au menționat această opțiune de răspuns, de asemenea și naționalitatea/etnia care a cumulat doar 24,3% răspunsuri (Figura 85). Se observă anumite diferențe între opiniile respondenților pe medii de reședință, între bărbați și femei, acestea fiind reflectate în Tabelele 40-44 în anexă.

97

Figura 85. Cât de importanți sunt următorii factori pentru alegerea unui partener/ partenere de viață sau a unui soț/ soții?

Majoritatea tineri de etnie romă nu ar prefera ca partenerul lor de viață să fie reprezentatul altei etnii, aceștia s-ar căsători doar cu persoană de etnie romă. Motivele invocate de aceștea sunt limba și tradițiile diferite, neacceptarea de către comunitatea romă a căsătoriilor mixte. Doar câțiva tineri ar prefera căsătoria cu persoană de altă etnie, astfel femeile s-au dovedit a fi mai tolerante față de întemeierea unei familii mixte, acestea pun un accent mai mare pe relațiile afectuoase dintre soți decât opinia comunității din care provin.

„Eu nu m-aș căsători cu un moldovean, pentru că eu vorbesc o limbă, el vorbește altă limbă, avem tradiții diferite, el va purta șorț dar mie asta nu-mi place.” (F, 18 ani, tineri romi)„Eu nu aș vrea să mă căsătoresc c-un moldovean, pentru că sunt diferiți față de noi. Dacă m-aș căsători cu un moldovean, ai noștri (romi) se vor râde de mine, mă vor vorbi pe la spate.” (F, 12 ani, tineri romi)„Mie îmi este indiferent cu cine să mă căsătoresc bulgar, cazac, sau ciukcia, principalul să mă iubească nu doar pentru plăcerile trupești, dar să fie jumătatea mea și să creăm o familie.” (F, 18 ani, tineri romi)

IX.2.Prietenii și valorile interpersonalePeste 70% respondenți au declarat că fac parte dintr-un cerc de prieteni în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea și petrecec mult timp împreună. Mai frecvent acesată afirmație este valabilă pentru bărbați 76,1% răspunsuri afirmative, în raport cu femeile cu 65,2% răspunsuri de acest gen. De asemenea și ponderea respondenților din mediul urban care au declarat că au un astfel de cerc de prieteni este mai mare în raport cu tinerii din mediul rural (72,6%

98

urban versus 68,6% rural). Cu înaintarea în vârstă ponderea răspunsurilor afirmative la întrebarea respectivă se diminuează, astfel cei de 14-18 ani care dispun de un atare cerc de prieteni constituie 79,8% în raport cu o pondere de doar 66,6% observată printre respondenții de 25-29 ani. De asemenea o dependență direct proporțională se observă în funcție de nivelul de studii al respondenților – printre cei cu nivel de studii scăzut s-a înregistrat o pondere mai mică a indicatorului dat de 68,6%, iar printre cei cu nivel înalt de studii – o pondere mai mare, care constituie 72% a răspunsurilor afirmative (Tabelul 45 în anexă).

Gradul de mulțumire de cercul de prieteni pare a fi destul de mare, 86,5% dintre respondenți s-au declarat foarte mulțumiți/ mulțumiți. Mai mulțumiți sunt respondenții cu nivel înalt de studii, ponderea acestora constituie 92% față de 83,8% observată printre respondenții cu nivel scăzut de studii, de asemenea printre respondenții din mediul rural cu 87,9% față de 84,9% respondenți din mediul urban care s-au dat răspunsuri afirmative la întrebarea respectivă (Figura 86 și Tabelul 46 în anexă).

Figura 86. Cât de mulțumit/ă ești de prietenii pe care îi ai?

Tinerii participanți la studiu apreciază la alte persoane astfel de valori precum demnitatea personală, pentru care au optat 74,9% respondenți. Pe locul doi după ponderea răspunsurilor se plasează Corectitudinea, cu 53,6% răspunsuri, urmată de Altruism care a acumulat 49,8% răspunsuri și toleranță cu 40,6%. Mai puțin apreciate sunt seriozitatea și bunăstarea care au fost menționate de doar câțiva participanți la studiu (Figura 87 și Tabelul 48 în anexă)

99

Figura 87. Care dintre următoarele valori le apreciezi la alte persoane?

Gradul de încredere față de membrii familiei printre tineri este destul de înalt, circa 74% au notat acest indicator cu nota 10 pe o scală de la 1 – nu am deloc încredere la 10 – încredere totală, iar mai puțin de 5% au notat cu nota 6 și mai puțin acest indicator (Tabelul 49 în anexă).

IX.3.Percepții privind discriminarea Tinerii participanți la studiu au fost solicitați să se exprime cu referire la percepțiile proprii privind discriminarea personală în raport cu diferiți factori. Se pare că discriminarea mai persistă într-o careva măsură în societatea moldovenească, în special cu referire la situația economică, în contextul dat s-au înregistrat ponderi mai mici a celor care deloc nu sunt descriminați, de 69,4%, dar și ponderea cea mai mare a celor care s-au declarat ca fiind descriminați foarte des/des, 6,7% răspunsuri afirmative. Totuși majoritatea respondenților studiului în ponderi majore de 90% și mai mult au declararat că s-au simțit discriminați rar sau deloc cu referire la toți factorii (Figura 88 și Tabelele 57-60 în anexă).

100

Figura 88. Cât de des te-ai simțit discriminate/ă în datorită următorilor factori?

Unii tineri participanți la discuțiile de grup au declarat că s-au simțit discriminați de către cadrele didactice pe parcursul studiilor, motivul discriminării fiind apartenența la o anumită etnie minoritară și necunoaștera limbii de stat.

„Doamna era curatorul grupei și profesoară de informatică, ea la ore de fiecare dată câte un pic câte un pic te presa. Spunea că nu vei da colocviul, iar când veneai la colocviu tu meritai o notă, dar ea îți punea o notă mai mică. Făcea în toate felurile să plec, eu trebuia să învăț încă 4 ani, și să o ascult acești 4 ani, că ea avea o funcție înaltă..., dar nu numai mie îmi făcea așa, mai erau doi băieți ruși sau bulgari și pe ei la fel îi discrimina. Da, asta se întâmpla deoarece noi eram de o altă naționalitate.” (M, 29 ani, minorități etnice, vorbitori de limbă rusă )Tinerii cu dizabilități întâlnesc dificultăți atunci când își caută un loc de muncă. Aceștia susțin că sunt discriminați de către angajatori, care evită să angajeze persoane cu dezabilități. De obicei, tinerii apelează la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a fi ajutați să se încadreze în câmpul muncii. Însă, în marea majoritate a cazurilor persoanele cu dizabilități sunt refuzați în angajare de către companii. Aceștia au menționat că își pierd încrederea și în cele mai multe cazuri renunță la căutarea unui loc de muncă.

„Singur șeful ANOFM Sîngerei, a spus că toți agenții economici practic, ei nu știu dizabilitatea ta, dar fiind că tu în documente ești cu dizabilități, nu vor să te angajeze nicăieri. Ei pe tine nu te-au văzut, poate ești capabil să lucrezi unele lucruri, ei nu vor. Noi ne chinuim foarte mult. Conform legii ei sunt obligați să angajeze măcar o persoană cu dizabilități în afacerea lor, dar ei nu vor categoric.” (M, 25 ani, tineri cu dizabilități)„La ANOFM mi-au spus: „Cum așa tu să lucrezi? Ce-ți trebuie ție, nu o să poți lucra.” Aveam grupa III și aveam 80 lei pe lună. Cum să trăiesc cu 80 de lei? – „Tu nu poți lucra, cine să te ia la lucru?” pe urmă am intrat în Europa și m-au pus grupa a II și am 180 lei și compensația 100 lei.” (M, 26 ani, tineri cu

101

dizabilități)

IX.4.Nivelul comparativ de traiPercepția tinerilor privind evoluția nivelului de trai din țară este cu tentă pozitivă. O pondere de 37,6% respondenți consideră că viața este mai bună acum în raport cu un an în urmă, alți 41,8% - precum că e aproximativ la fel și doar 1/5 consideră că este ceva mai proastă/ mult mai proastă. De asemenea tinerii sunt optimiști cu referire la viitorul său, peste 60% respondenți au menționat că consideră precum că peste 5 ani vor trăi mult mai bine/ ceva mai bine, alți 19% - susțin opinia că vor trăi aproximativ la fel și doar 10% sunt cei pesimiști, care au menționat că viața lor va fi mult mai proastă/ ceva mai proastă (Figura 89).

Cei mai optimiști par a fi respondenții tineri din grupul de vîrstă 14-18 ani, de asemenea cei încardați în educație, aceștia au relatat ponderi mai mari a celor care au alocat răspunsuri pozitive în ambele cazuri (Tabelele 61 și 62 în anexă).

Figura 89. Opinii privind nivelul de trai al tinerilor

IX.5.Opinii privind suportul cercului socialFiind întrebați cu referire la suportul cercului social necesar în depășirea diverselor probleme, opiniile tinerilor s-au divizat. Cele mai mari ponderi, de 46,7% dintre respondenți au relatat că ar avea nevoie de suport în depășirea problemelor financiare în mare măsură, 29,7% - în mică măsură și doar 22,9% se descurcă fără careva suport, menționînd opțiunea Deloc. De suport în depășirea problemelor de sănătate au nevoie 46,5% respondenți (15,4% - în mare măsură, 31,1% - în mică măsură), pentru depășirea problemelor sociale ar avea necesitate 37,6% tineri participanți la studiu (12,6% - în mare măsură, 25% - în mică măsură), mai puțin tinerii au nevoie de ajutor la depășirea

102

problemelor psiho-emoționale cu circa 30,6% răspunsuri afirmative (9,7% - în mare măsură, 20,9% - în mare măsură (Figura 90). Femeile și respondenții din mediul rural sunt cei care în ponderi mai pronunțate au nevoie de ajutor, în toate problemele menționate (Tabelele 63, 64 în anexă).

Figura 90. În ce măsură Dvs.. simţiţi că aţi avea nevoie de ajutor suplimentar în depăşirea următoarelor probleme?

Cei care ar oferi ajutorul necesar sunt membrii familiei, această opțiune este susținută de 80,2% respondenți, câte circa 20% răspunsuri afirmative au cumulat opținile Prietenii, Medicii, Rudele, circa 7,2% respondenți ar conta pe ajutorul asistenților sociali. Alte opțiuni au cumulat răspunsuri unitare, aceste instituții se arată a nu fi populare printre tineri (Figura 91 și Tabelele 65, 66 în anexă).

Figura 91. Cine credeţi că ar putea să vă ofere acest ajutor?

103

IX.6.Lucruri la modă versus importanteÎn diferite perioade de timp diverse activități sunt la modă în societate, iar de tendințele modei cel mai frecvent sunt dependenți tinerii. Cel mai la modă tinerii consideră că este faptul ca Să arăți bine, opinie notată de 92,6% respondenți, Să ai o carieră profesională cu 87,8% răspunsuri afirmative, Să mănânci sănătos, Să faci sport, Să faci o facultate, Să fii independent, opțiuni care au cumulat căte peste 82% răspunsuri afirmative. Este important faptul că peste 68% respondenți consideră că nu este la modă Să folosești etno-botanice su Să folosești/ fumezi marihuana. Și politica, participarea civică nu sunt considerate la modă de către tineri. Astfel opțiunea Să fii activ în politică a cumulat 34% răspunsuri precum că e La modă și 25% răspunsuri precum că Este demodat, opțiunea Să particip la acțiuni și inițiative civice a fost menționată de 47,7% respondenți ca fiind La modă, iar circa 18,1% - precum că Este demodat (Figura 92 și Tabelele 67- 71 în anexă).

Figura 92. Care dintre următoarele activități sunt, în opinia ta, la modă (sau “Cool”) și care sunt demodate?

Cele mai importante lucruri, menționate de către tineri sunt cele legate de familie, precum Să construiești/ procuri o casă/ apartament sau Să ai un copil, acestea au cumulat câte peste 93% răspunsuri Foarte important/ important, de asemenea Să te căsătorești, Să ai o carieră profesională / un loc de muncă bun, care au fost menționate cu aceleași opțiuni de răspuns de către circa 88% respondenți, pe locul trei cu 78,5% atare răspunsuri se plasează opțiunea Să faci o facultate / colegiu / școală profesională. Plecarea la muncă peste hotare rămâne a fi importantă pentru aproape jumătate dintre tinerii participanți la studiu (Figura 93). Datele denotă că pentru tinerii din mediul urban pare a fi mai important de a face o facultate/ colegiu/ școală profesional, de a avansa în

104

cariera profesională, de asemenea de a avea o casă/ apartament, acestea au cumulat cele mai mari ponderi în raport cu respondenții din mediul rural. În cazul respondenților din mediul rural cele mai importante lucruri ar fi să formeze o familie (să te căsătorești), să plece la muncă peste hotare (Tabelele 72-75 în anexă).

Figura 93. Cât de importante sunt pentru Dvs., următoarele lucruri…?

105

106

X. ConcluziiStudierea opiniei privind problemele, valorile, aspirațiile tinerilor a

confirmat încă o dată faptul că tinerii din Republica Moldova continuă să fie una din cei mai vulnerabile grupuri din societate, în special tinerii din mediul rural. De asemenea, tinerii sunt principalul grup social gata să părăsească ţara cu prima ocazie datorită motivului principal – îmbunătăţirea standardelor lor de viaţă.

Cu toate că Guvernul RM a intensificat în ultimii ani promovarea politicilor de tineret, acest studiu denotă că există încă indiferența autorităților publice față de acțiunile tinerilor și chiar pedepsirea celora care au inițiativă la nivel școlar, iar tinerii cu nivel socio-economic scăzut nu au acces la Centrele de Tineret, serviciile CT fiind preponderent oferite tinerilor în cadrul campaniilor de prevenire a suicidului, abuzului de alcool, HIV/SIDA.

Mai mult de jumătate din tinerii intervievaţi sunt nemulţumiţi/foarte nemulţumiţi de democraţia din RM. Ponderea tinerilor interesați de politică este mai mare în mediul urban şi în rândul celor cu un nivel înalt de studii şi nivel socio-economic. Doar ¼ din tineri cred că votul cetăţenilor are foarte multă / multă influenţă asupra felului cum funcţionează autorităţile publice centrale.

În opinia tinerilor, lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită pentru aproximativ 70% din tineri indiferent de categoria de vârstă, sau nivel educaţional. Tinerii consideră că situaţia economică a cetăţenilor RM în următorii 10 ani va rămâne la fel, ponderea acestei variante de răspuns fiind de 1/3 şi este egală cu cei care consideră că situaţia social-economică se va îmbunătăţi considerabil în următorul deceniu.

Tinerii sunt dezamăgiți de actuala guvernare și persistă lipsa de voință de a participa la alegeri în general. În mare parte tinerii sunt împotriva acordării dreptului de vot începând cu 16 ani.

O bună parte din tineri se confruntă cu dificultăți în accesarea studiilor atât din punct de vedere teritorial, dar în special al costurilor. Astfel, unii tineri nu și-au continuat studiile în domeniul care au dorit. Alte impedimente în a-și continua studiile în domeniul dorit se referă la: dizabilitatea, necunoașterii limbii române de către vorbitori de limba rusă.

O bună parte din intervievați au recunoscut că au avut mai multe locuri de muncă în ultimii ani, din cauza salariului mic, a lipsei oportunităților de creștere profesională, a prezenței cumătrismului, a neacordării sprijinului pentru tineri în colectivele de muncă. În companiile locale continuă practica salariilor mici achitate tinerilor specialiști și a stagiilor neplătite și stagiile de practică organizate de universități sunt mai mult formale.

Tinerii sunt principalul grup social gata să plece din țară cu prima ocazie având ca motiv de bază îmbunătățirea standardelor de viață. Astfel că tinerii care astăzi lucrează astăzi pentru aceste companii, mâine pot migra în altă țară,

107

datorită nesiguranței în ziua de mâine și a dificultăților financiare. Migraţia în alte ţări la acest moment nu li se pare tinerilor un lucru de neînchipuit, dat fiind faptul că deja 2/3 din respondenţi au menţionat că peste hotarele ţării lucrează mama, tata sau fraţii şi/sau surorile.

Puţin peste jumătate din tineri doresc să îşi caute un alt loc de muncă, din cauza salariului nesatisfăcător, motiv menţionat de 3/4 dintre tineri, iar 1/3 nu îi satisface regimul de muncă. Iată de ce aproape 4/5 din tineri au încercat cu ajutorul prietenilor, rudelor sau colegilor să îşi găsească un nou loc de muncă, iar puţin peste jumătate din respondenţi au contactat direct responsabilii de angajări. Stagiile de practică din timpul studiilor au beneficiat 1/3 din respondenţi, mai mult femeile decât bărbaţii (33% comparativ cu 27%). De asemenea lipsește aproape cu desăvârșire orientarea profesională a tinerilor. Ei oferă ca posibile soluții pentru aceasta organizarea stagiilor de informare și a unor activități comune între antreprenori și instituțiile de învățământ.

Deşi, ¼ dintre respondenţi au menţionat că intenţionează în următorii doi ani să deschidă o afacere, iar mai mult de ¾ au afirmat că îi motivează ideea de a câştiga mai mulţi bani, iar ½ ideea de independenţă financiară, cercetarea calitativă a scos în evidență faptul că tinerii ezită să aplice la programe care i-ar ajuta în inițierea unor afaceri proprii datorită procedurilor multiple ce consumă mult efort și timp, puterea slabă de cumpărare a persoanelor simple, și lipsa unei idei inovative de afaceri care ar rezista în timp. 44% au menţionat corupţia ca fiind un impediment major în deschiderea afacerii, cât şi impozitele mari 40%.

Cu referire la serviciile medicale, principalele impedimente în primirea asistenţei medicale în caz de necesitate a fost în ½ din cazuri lipsa banilor, iar în 1/3 din cazuri necesitatea de a primi îndreptarea de la medicul de familie, însă gradul de satisfacţie a serviciilor medicale fiind de puţin peste 50 la sută pozitiv. Cercetarea a scos în evidență atitudinea nefavorabilă personalului medical față de problemele pacienților. Iată de ce tinerii care locuiesc în apropierea zonei de securitate preferă să ceară ajutor medical în Transnistria. Îndeosebi tinerii ce au în îngrijire copii preferă să evite tratamentele scumpe prescrise de medic, din lipsa mijloacelor financiare.

Tinerii s-au arătat nemulțumiți de funcționalitatea sistemului de asigurare obligatorie, într-o măsură mai mare tinerii angajați și cei cu dizabilități. Sistemul de programări este ineficient, în majoritatea cazurilor fiind nevoiți să stea în rând la instituțiile medicale publice. Și indiferent de faptul că ești asigurat sau nu trebuie să achiți pentru serviciile medicale.

Cu toate că în ultimii ani a fost promovată extrem de mult sexul protejat şi menţinerea unui mod sănătos de viaţă, aproape 1/3 din tineri niciodată nu folosesc careva metode contraceptive atunci când au relaţii sexuale. Analiza accesului tinerilor la achiziționarea băuturilor alcoolice și articolelor de tutungerie a scos în evidență nerespectarea legislației în vigoare cu privire la comerțul articolelor sus numite. În special tinerii de etnie romă menționează ușurința cu care se poate cumpăra băuturi alcoolice, cât și droguri sau etno-botanice.

108

Jumătate din tinerii intervievaţi nu consideră nici uşoară nici stresantă viaţa de student sau elev în cadrul instituţiilor de învăţământ şi da aproape ½ din tineri cred că notele mai bune se pot obţine prin intermediul actelor de corupţie cum ar fi oferirea de cadouri şi/sau sume de bani. Prin asta se explică numărul de ore extrem de mic (nu mai mult de 3 ore) pe care tinerii consideră ca necesar pentru a-ţi pregăti tema pentru acasă, în afara orelor de curs.

În ceea ce privește petrecerea timpului liber tinerii din Moldova preferă să stea pe Internet pentru a se informa sau comunica cu amicii în proporţie de peste 80% aceasta petrecându-se zilnic, site-urile de socializare fiind cele mai vizitate de aceștia. De asemenea, practicarea sporturilor și ieșirile la o cafenea cu prietenii la fel nu constituie o excepție, iar pentru aceasta principalele lucruri unde sunt direcţionaţi banii tinerilor sunt achiziţionarea de haine/încălţăminte şi accesorii, urmate de plătirea consumaţiei de la cafenele restaurante şi cluburi, precum şi a abonamentelor pentru telefonia mobilă.

Fenomenul discriminării, conform cercetării, se face simțit printre tinerii cu dizabilități, a apartenenței la o anumită etnie minoritară și necunoașterea limbii române. Un lucru specific pentru tinerii din Republica Moldova este faptul că principalele decizii care le iau în viaţă peste 70% din tinerii ţin cont de opinia mamei sau a tatălui, totodată familia fiind principala resursă la care apelează tinerii atunci când au nevoie de sprijin şi suport în depăşirea a careva probleme de ordin financiar, social sau de sănătate.

109

XI. Anexa: Tabele statistice

110