listĂ de abrevieri - evaluare competenteevaluarecompetente.tvet.ro/anexe/programe de formare... ·...
TRANSCRIPT
CUPRINSLISTĂ DE ABREVIERI.................................................................................................................3INTRODUCERE.............................................................................................................................31. PROCEDURA DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII..........................................42. PLANIFICAREA PROCESULUI DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII COMPETENŢELOR.....................................................................................................................63. FIŞA DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII..........................................................7
3.1. Varianta I..............................................................................................................................73.2. Varianta II.............................................................................................................................83.3. Fişă de monitorizare pentru un modul QM-5 “Managementul calităţii”, după modelul austriac (Piok, prof. mag. Susanne Spangl – Bundeshandelsschule Wien 10, Shuster – Stephan).......................................................................................................................................9
4. INSTRUMENTE DE VERIFICARE A TEMELOR PENTRU PROBA PRACTICĂ ŞI A TEMELOR DE PROIECT............................................................................................................11
4.1. Lista de verificare a documentelor şi a activităţilor specifice pregătirii examenului de certificare a competenţelor profesionale....................................................................................114.2. Lista de verificare a calităţii activităţii candidatului...........................................................134.3. Lista de verificare a calităţii proiectului.............................................................................134.3. Lista de verificare a prezentării şi susţinerii proiectului.....................................................14
5. STRUCTURA RAPORTULUI DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII..............146. LISTA ASPECTELOR URMĂRITE ÎN VIZITA DE MONITORIZARE EXTERNĂ A EVALUĂRII..................................................................................................................................16
6.1. Varianta I............................................................................................................................166.2. Varianta II...........................................................................................................................18
7. PLANUL DE MONITORIZARE EXTERNĂ A EVALUĂRII...............................................198. GHIDUL DE INTERVIU (ELEVI)...........................................................................................209. STRUCTURA RAPORTULUI DE MONITORIZARE EXTERNĂ PERIODICĂ A EVALUĂRII..................................................................................................................................2010. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA UNUI MODUL DIN PROGRAMUL DE FORMARE „MONITORIZAREA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ A EVALUĂRII”.............................................2311. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE CE TRANSFORMĂ UN CONFLICT ÎN SITUAŢIE DE ÎNVĂŢARE....................................................................................................27
11.1. Participant stingher...........................................................................................................2711.2. „Aşa nu mai merge, ca informaţiile transmise să nu fie puse în practică!”......................2811.3. Aceasta nu este sarcina noastră!.......................................................................................28
1
12. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE BAZATE PE ÎNVĂŢAREA EXPERENŢIALĂ.........................................................................................................................29
12.1. Proiect de activitate – Elemente de cercetare specifice învăţării experenţiale.................2912.2. Din experienţa sistemului de învăţământ austriac: Experienţe ale sistemului dual de învăţământ – practica unei instituţii federale din Austria, Camera de Comerţ Viena...............31
13. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE PENTRU MONITORI EXTERNI......35I. ACTIVITATEA DE FORMARE...........................................................................................35II. OBIECTIVE..........................................................................................................................35III. CONŢINUTURI..................................................................................................................35IV. DIAGRAMA OBIECTIVE – CONŢINUTURI..................................................................35V. RESURSE.............................................................................................................................35VI. ORGANIZARE...................................................................................................................35VII. METODE DE FORMARE................................................................................................36VIII. FIŞA DE LUCRU PENTRU FORMABILI.....................................................................36IX. FIŞA FORMATORILOR....................................................................................................38X. EXTRAS DINTR-UN S.P.P. PENTRU NIVELUL 3 DE CALIFICARE...........................41XI. SUPORT DE CURS............................................................................................................42XII. FIŞĂ DE FEEDBACK......................................................................................................44XIII. LISTĂ DE VERIFICARE SESIUNE DE FORMARE....................................................44XIV. PROGRAM......................................................................................................................45
14. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE CARE VIZEAZĂ PLANUL DE ACŢIUNE ULTERIOR FORMĂRII............................................................................................4515. RAPORT DE AUTOEVALUARE A MONITORULUI CENTRAT PE MĂSURAREA GRADULUI DE IMPLICARE ÎN EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENŢE.....................4616. CHESTIONAR DE EVALUARE A PROGRAMULUI DE FORMARE..............................48BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................50
2
Motto: Acţiune din „bucăţi” mici. De ce? Pentru că mintea percepe bine „bucăţile” mici.
LISTĂ DE ABREVIERI
CEAC – Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în învăţământ.M7 – codificarea instrumentelor de management specifice calităţii.SPP – standard de pregătire profesională.Q7 – codificarea instrumentelor de control al calităţii.
INTRODUCERE
În practica predării şi evaluării la clasă, a disciplinelor tehnice şi în special „Automate Programabile” şi „Sisteme Mecatronice”, utilizez uneori conceptele „Logica clasică” şi „Logica fuzzy”. Pe scurt, logica clasică utilizează două valori exacte şi codificate ale semnalelor: 0 şi 1; logica fuzzy foloseşte o plajă continuă de valori ale semnalelor cuprinse în intervalul [0,1], în care 0 indică FALSITATEA COMPLETĂ, iar 1 indică ADEVĂRUL COMPLET.
Transportând ideea în cadrul acestui curs de formare, aş putea afirma faptul că înainte de a începe acest curs eram mai aproape de falsitatea completă decât de adevărul complet, acesta din urmă este de neatins pentru că noi oamenii suntem condamnaţi la imperfecţiune!Cu toate acestea, am devenit cât mai puţin imperfect posibil, suficient pentru a fi aşezat în sistemul care mi-a adus deopotrivă şi insatisfacţii, dar şi satisfacţii care mă împing.
„Variabilele fuzzy” cu care am lucrat în cadrul acestui curs sunt: eu, cât de bun, cât de rău, cât de firesc sunt; ceilalţi (colegi minunaţi), cât de răi, cât de buni, cât de fireşti sunt; ce greşeli fac eu, ce greşeli fac ceilalţi şi ce iese din treaba aceasta; suma deciziilor şi schimbările provocate comportamenului tuturor participanţilor; monologuri în timpul şi între sesiuni; luciditatea sau neluciditatea că există o problemă înainte de a face eforturi uriaşe
de a o rezolva; descoperirea sau nedescoperirea că posibilităţile sunt numeroase atunci când
acţionezi, dar şi când reacţionezi; realitatea, care de multe ori e un basm întors pe dos;
Transfigurându-mă, după ce am trecut prin aceste variabile, am constatat faptul că în comportamentul meu se regăsesc gesturi şi cunoştinţe proprii minunatelor doamne formatori Gabriela Diaconu şi Giovanna Stănica, doamne care s-au străduit şi au reuşit să ne omogenizeze pe noi cei care încercăm să omogenizăm pe alţii.Vă mulţumesc mult doamnelor G&G şi vă asigur că voi scoate din sertarul sufletului meu, atunci când va fi nevoie, “parfumul” spiritului transmis de dumneavoastră!
3
1. PROCEDURA DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALECOLEGIUL TEHNIC „EDMOND NICOLAU”
Procedura Data elaborării CODMonitorizarea internă a evaluării 09. 01. 2014 06 - 888
Elaborat Ing. Agache Săndel Semnătura: Verificat Ing. Szilagyi Ferenc Semnătura: Aprobat Ing. Daşu Narcisa Semnătura:
MONITORIZAREA INTERNĂ A EVALUĂRIIÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎAAAAMMÎÎÎÎÎÎN
Exemplar numărul Data intrării în vigoare:
Revizuire Data Persoana responsabilă Semnătura1 Ing. Ionescu Constantin2 Ing. Tomescu Mariana3 Ing. Vasile Ionel4 Ing. Agache Săndel
Lista de difuzare:Exemplar nr. Destinatar document Data difuzării Semnătura de primire
1 Consiliul de Administraţie2 Comisia de evaluare
Referinţe: Documente legislative, reglementări, standarde etc.
1. ScopProcedura are drept scop monitorizarea procesului de evaluare.
2. Domeniul de aplicareProcedura va fi aplicată de către profesorii de specialitate pentru prevenirea abaterilor de la criteriile specificate in standardele de performanţă.
3. Responsabilităţi MATRICEA RESPONSABILITĂŢILOR
LEGENDĂ:A – aprobă; C- consiliază; E-elaborează; a – aplică.Etape \ Responsabilităţi Director Responsabil
Comisie MetodicăProfesorul de specialitate
Planificarea activităţilor de evaluare
A C E
4
Realizarea activităţilor pe baza standardelor
C a
Înregistrarea activităţilor de evaluare
a
Urmărirea evoluţiei performanţelor şcolare utilizând sistemul naţional de indicatori
C a
4. Conţinutul proceduriiI. Proiectarea monitorizării procesului de evaluare la nivelul unității de
învățământII. Elaborarea instrumentelor de monitorizareIII. Monitorizarea procesului de evaluare inițială, formativă și finală:
a. Verificarea proiectării şi planificării activităților de evaluare (inițiale, formative și finale) la nivelul catedrelor unității de învățământ
b. Monitorizarea realizării activităților de evaluare pe baza SPPc. Culegerea datelor referitoare la rezultatele evaluării competenţelor pe parcursul
anului şcolard. Analiza datelor culesee. Monitorizarea întocmirii planurilor de remedieref. Monitorizarea aplicării planurilor de îmbunătăţire.
IV. Întocmirea rapoartelor referitoare la procesul de evaluare inițială, formativă și finală
V. Înaintarea rapoartelor de monitorizare CEAC-ului
5. Monitorizarea proceduriiSe realizează de către membrii Comisiei CEAC6. Analiza procedurii Ritmicitatea analizei procedurii este de ..........
7.Anexe
5
2. PLANIFICAREA PROCESULUI DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII COMPETENŢELOR
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALECOLEGIUL TEHNIC „EDMOND NICOLAU”FOCŞANI, JUDEŢUL VRANCEA
PLANIFICAREA PROCESULUI DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII
Obiectivele monitorizări
i
Activităţi Metode de monitorizar
e
Instrumente de
monitorizare
Documente solicitate
Persoane implicate
Termene
Verificarea documentelor utilizate în
procesul didactic
Controlul calităţii
proiectării documentelo
r de evaluare la
nivelul unităţii de
învăţământ
Observaţia Lista de control (Scara Likert)Fişa de
observaţie
Plan de evaluare anualInstrumente de evaluare
Profesorii de
specialitate
Diriginţi
Prima săptămnă a anului şcolar
Verificarea proiectării activităților de evaluare iniţială comparativ cu rezultatele din anul anterior
Analiza comparativă
Diagrama Venn
Test de evaluare iniţialăRezultatele din anul anterior
Profesorii de
specilitate Diriginţi
Prima săptămnă a anului şcolar
Controlul planului de remediere impus de rezultatele testului iniţial
Observaţia Lista de control
Chestionar pentru elevi
Fişa de observaţie
Planul remedial
Profesorii de
specilitate Diriginţi
Săptămâna 2
6
3. FIŞA DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII.
3.1. Varianta I
Perioada.......................Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic “Edmond Nicolau “ FocşaniMonitor: prof. ing. Agache Săndel
FIŞĂ DE MONITORIZAREINTERNĂ A EVALUĂRII PE PARCURS
EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLAREDESCRIPTORI INDICATORI DE
REALIZAREPlanificarea activităţilor de evaluare la nivelul caterei de specialitate 80% din
documentele verificate întocmite
corectRealizarea activităţilor planificate Realizarea activităţilor de evaluare pe baza standardelor naţionaleAplicarea sistemului de notare prevăzut de legislaţia în vigoareÎnregistrarea activităţilor de evaluare în conformitate cu legislaţia în vigoareExistenţa unor criterii clare şi cunoscute de către profesori, elevi şi părinţii acestora privind succesul şcolar
70% din elevii absolvenţi angajaţi
30% din elevii absolvenţi care au aplicat la instituţii
de învăţământ superior
Urmărirea evoluţiei performaţelor şcolare utilizând sistemul naţional de indicatori privind educaţia
Numar de elevi promovaţi
Realizarea raportărilor solicitate de instituţiile abilitate prin lege (din cadrul sistemului de învăţământ şi din afara acestuia)Realizarea raportărilor publice faţă de principalii purtători de interese de la nivelul şcolii şi al comunităţiiExistenţa şi aplicarea planurilor remediale Centrarea pe elev
7
3.2. Varianta II
FIŞĂ DE MONITORIZAREINTERNĂ A EVALUĂRII PE PARCURS
Perioada.......................Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic “Edmond Ncolau” FocşaniMonitor: prof. ing. Agache Săndel
Activităţi monitorizate
Obiective vizate Frecvenţa Instrumente
utilizateConstatări Sugestii de
îmbunătăţireVerificarea informarii beneficiarilor sistemului de educaţie referitor la rezultatele activităţilor de evaluare
Cunoaşterea de către beneficiari a rezultatelor activităţilor de evaluare
lunar
ChestionareCataloagele electroniceCarnetele elevilorPV sedinţe cu părinţii
Monitorizarea utilizării autoevaluării şi interevaluării (Evaluarea Peer Review) educabililor în procesul de evaluare
Implicarea elevilor în procesul de evaluare
lunarChestionare eleviFişe
Monitorizarea informării elevilor privind progresul realizat de aceştia
Oferirea în mod regulat de feed back şi informaţii privind progresul şcolar
lunar
Chestionare eleviChestionare părinţiPV sedinţe cu părinţiiPortofolii eleviFişe de observare lecţie
8
3.3. Fişă de monitorizare pentru un modul QM-5 “Managementul calităţii”, după modelul austriac (Piok, prof. mag. Susanne Spangl – Bundeshandelsschule Wien 10, Shuster – Stephan)
Domeniu Competenţă GK1
Atingerea obiectivelor de predare
12 23 34 45
Titlul actelor doveditoare
Număr-pagină
Observaţii
Baz
ele
man
agem
entu
lui c
alită
ţii
Discriminarea noţiunilor referitoare la calitate (calitate, managementul calităţii, calitatea serviciilor, calitatea produselor)
X
Reprezentarea managementului calităţii din perspectiva rolurilor deţinute de diferiţi parteneri de interese
X
Descrierea rolurilor în managementul calităţii (Responsabilul cu calitatea, managerul calităţii, auditor)
X
Capacitatea de a privi în ansamblu evoluţia istorică a managementului calităţii (controlul calităţii, asigurarea calităţii, managementul calităţii, TQM)Realizarea unei legături între evoluţia istorică a managementului calităţii cu evoluţiile din planurile economice, tehnice şi politice al respectivei epoci şi analiza acesteia
Con
cept
e şi
pr
actic
i spe
cific
e m
odul
ului Descrierea ciclului PDCA, X
Aplicarea ciclului PDCA, X
1GK = Competenţă de bază21 = integral32 = în mare măsură43 = într-o anumită măsură54 = deloc
9
Domeniu Competenţă GK
Atingerea obiectivelor de predare
1 2 3 4Titlul
actelor doveditoare
Număr-pagină
Observaţii
Reflectarea cu privire la utilizarea ciclului PDCA,
Explicarea taylorismului, strategiei „Zero Defecte“ (Crosby), îmbunătăţirii continue (Shewart, Deming), circuitului calităţii (Ishikawa).
X
Numirea gânditorilor calităţii pentru taylorism, pentru strategia „Zero Defecte“ (Crosby), pentru îmbunătăţirea continuă (Shewart, Deming).
Inst
rum
ente
pen
tru m
anag
emen
tul c
alită
ţii
Explicarea celor şapte instrumente elementare pentru QM (Q7) şi a celor şapte instrumente de management (M7)
X
Aplicarea instrumentelor Q7 selectate (lista de colectare a erorilor, histograma, fişa circuitului ehlersammelliste, graficul de control al calităţii, diagrama Pareto, diagrama de corelare, Brainstorming, diagrama cauză-efect) şi M7 (diagrama de afinităţi, diagrama relaţiilor, diagrama arborescentă, diagrama matricială, portofoliul, schema cu etapele de lucru, planul referitor la deciziile în caz de probleme).
X
NOTĂ: f i şa va cupr inde ş iurmătoare le e lemente :
10
Generalităţi: □ Foaie de antet□ Cuprins□ Numerotare pagini□ Structură□ Autoevaluare□ Cei trei paşi (procesul de învăţare)
4. INSTRUMENTE DE VERIFICARE A TEMELOR PENTRU PROBA PRACTICĂ ŞI A TEMELOR DE PROIECT.
4.1. Lista de verificare a documentelor şi a activităţilor specifice pregătirii examenului de certificare a competenţelor profesionale.
1.Inscrierea elevilor care doresc sa sustina examenul de CCP nivel III.
2.Afisarea temelor propuse pentru proiecte si temele practice.
3.Optiunile candidatilor se fac in scris pana la data de ………….., iar pentru validare este necesar avizul prof. îndrumator si al responsabilului ariei curriculare”Tehnologii”,pentru fiecare candidat in parte.
4.Aprobarea repartizarii temelor se face de catre Consiliul de Administratie al Scolii pana la…...
5.Comisia metodica de specialitate organizeaza un stagiu de formare a indrumatorilor de proiect.
5.Comisia de specialitate, prin prof. indrumator, comunica elevilor continutul fisei de evaluare a proiectului si a sustinerii orale .
6.Profesorul indrumator recomanda bibliografia necesara si continutul minimal.
7. Profesorul indrumator intocmeste un grafic al etapelor de realizare a proiectului.
8 Profesorul indrumator ofera consultanta si urmareste modul de realizare al proiectului si modul de redactare a partii scrise a acestuia .
9.Conducerea scolii asigura conditii de realizare si redactare a proiectului.
10.Profesorul indrumator sustine cu fiecare candidat cel putin cinci intilniri de monitorizare a proiectului,conform planificarii individuale si consemneaza observatiile pe fisele individuale de evaluare a proiectului.
11. Profesorul indrumator asigura acordarea sprijinului necesar specific,candidatilor cu cerinte educationale speciale,conform necesitatilor impuse de tipul de deficienta sau de cerinta educationala speciala.
12. Profesorul indrumator verifica proiectul si completeaza Fisa de evaluare a proiectului si a sustinerii orale-partile I-III .
13. Profesorul indrumator pregateste elevii pentru sustinerea proiectelor.
11
14. Depunerea partii scrise a proiectelor pana la data de ……….,la secretariatul unitatii si primesc un numar de inregistrare.
15. .Afisarea la locul desfasurarii probelor a listei nominale cu candidatii repartizati in ziua respectiva.
16. Sustinerea proiectului, in fata comisiei de examinare.
17. Afisarea la avizier a rezultatelor finale .
18. Intocmirea documentelor necesare si eliberarea Certificatului de Calificare nivel III.
INREGISTRARI
1.Tabel nominal semnat de elevii inscrisi si de prof.diriginte/prof. indrumator.
2.Tabel cu temele propuse.
3.Tabel cu optiunile elevilor,semnaturile lor si ale prof. indr. si al responsabilului arie curriculare
4.Proces-verbal al sedintei de Consiliu Administrativ in care s-a aprobat repartizarea temelor.
5.Grafic al intalnirilor de monitorizare a proiectului.
6.Fiecare elev are in dosar o fisa continand bibliografia necesara si continutul minimal.
7. Graficul se afiseaza la avizier.
8.Fisa de evaluare cumulativa/in portofoliul prof.
9. Tabel cu orarul, pe zile si ore , cand se permite accesul elevilor in laboratorul de informatica.
10.Fisele de evaluare, pentru fiecare proiect , cu calificativele acordate; admis/respins.
11.Prof. indr.prezinta sinteze, exemplificand pe cateva teme.
12.Procesul-verbal al Comisiei de Examinare.
13. Proces-verbal al comisiei.
14.Tabel nominal cu elevii care s-au inscris la examen si calificativele obtinute.
15.Secretarul sef pastreaza documentele conform Ordinului in vigoare si elibereaza diplomele numai pe baza de semnaturi
12
4.2. Lista de verificare a calităţii activităţii candidatului
CRITERIUL DA/NU observații1. activitățile practice întreprinse în cadrul proiectului se raportează adecvat la tema proiectului2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă personală, candidatul demonstrând reflecție critică3. activitățile practice au fost întreprinse sub supravegherea îndrumătorului de proiect sau/Di a persoanelor autorizate4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a fost făcută conform planificării inițiale5. Documentarea pentru proiect a fost făcută cu sprijinul Di sub supravegherea îndrumătorului de proiect6. Identificarea Di utilizarea bibliografiei recomandate pentru redactarea părții scrise a proiectului a fost realizată integral7. referințele bibliografice utilizate la redactarea părții scrise a proiectului au fost preluate Di prezentate într-un mod personal Di nu sunt o compilație de citate8. soluțiile pentru situațiile-problemă cu care s-a confruntat candidatul pe parcursul executării proiectului sunt personale Di au fost găsite cu ajutorul îndrumătorului de proiect9. În realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului candidatul a făcut dovada implicării Di angajării personale, originalității soluțiilor propuse, a imaginației Di creativității în abordarea Di îndeplinirea sarcinilor10. soluțiile găsite de către candidat pentru rezolvarea problemelor practice sunt aplicabile Di în alte contexte practice
4.3. Lista de verificare a calităţii proiectului
CRITERIUL DA/NU observații1. Proiectul / produsul are validitate în raport cu tema, scopul , obiectivele şi metodologia abordată2. Proiectul / produsul demonstrează completitudine Di acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă3. Elaborarea proiectului Di redactarea părții scrise a proiectului au fost făcute într-un mod consistent Di concomitent, conform planificării4. opțiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resurse este bine justificată Di argumentată în contextul proiectului5. Redactarea părții scrise a proiectului demonstrează o bună consistență internă6. Prezentarea scrisă a proiectului este logică Di7. Proiectul / produsul reprezintă, în sine, o soluţie practică personală, cu elemente de originalitate în găsirea soluţiilor8. Proiectul / produsul poate avea aplicabilitate practică ţi în afara școlii
13
9. Realizarea proiectului / produsului a necesitat activarea unui număr semnificativ de unităţi de competenţe, conform S. P.P.-ului pentru calificarea respectivă10. Redactarea părţii scrise a proiectului respectă cerinţele de structură impuse de metodologia de organizare ţi desfăşurare a examenului de certificare profesională
4.3. Lista de verificare a prezentării şi susţinerii proiectului
CRITERIUL DA/NU observații1. Candidatul a realizat o comunicare orală clară, coerentă și fluentă2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu tema proiectului și cu obiectivele acestuia3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză și adaptarea prezentării la situaţia de examinare4. Candidatul ţi-a susţinut punctele de vedere și opiniile într-un mod personal și bine argumentat5. În scopul accesibilizării informaţiei și a creşterii atractivităţii prezentării, candidatul a utilizat în prezentare strategii eficiente și mijloace de comunicare potrivite: elemente de grafică, modele, aplicaţii, facilitări audio-video ale TIC etc.
5. STRUCTURA RAPORTULUI DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII.
RAPORT DE MONITORIZARE INTERNĂ A EVALUĂRII COMPETENŢELOR PROFESIONALE
Unitatea şcolară: COLEGIUL TEHNIC“EDMOND NICOLAU”
Adresa:
Data:
Numele: Agache Sandel Szilagyi Ferenc
Semnătura: Funcţia: Profesor I inginer
Vă rugăm completaţi acest raport o dată la 3 luni.
Perioadade raportare
De la: La:
1. Vă rugăm bifaţi cu X:
14
NU există modificări faţă de raportul anterior DA există modificări, conform precizărilor de mai jos2. Vă rugăm să precizaţi numărul de instrumente de evaluare analizate: De la ultimul raport
în total, de la prima perioadă
Număr total de instrumente de evaluare
3. Vă rugăm să precizaţi numărul de profesori care au elaborat instrumente de evaluare cu carcater de noutate de la prima perioadă: Numărul total de profesori
Numărul total de profesori care au elaborate instrumente de evaluare
4. Vă rugăm să prezentaţi pe scurt modificările pe care le-aţi adus planului dvs. de remediere: Realizări:
Noi puncte de acţiune:
5. Vă rugăm să precizaţi dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat în colectarea dovezilor care vizează
eficientizarea evaluărilor, precum şi eventualele soluţii pe care le-aţi identificat in procesul de evaluare a competenţelor profesionale, în baza descriptorilor de performanţă specificaţi în standarde.
15
6. LISTA ASPECTELOR URMĂRITE ÎN VIZITA DE MONITORIZARE EXTERNĂ A EVALUĂRII
6.1. Varianta I
ASPECTE URMĂRITE / Dovezi DA NU
I Dovezi legate de înscrierea candidaților
cererile de înscriere (pentru sesiunea respectivă a examenelor!) semnate de candidați, conf art 18 (2);
lista elevilor absolvenţi înscrişi pe domenii şi calificări profesionale ; cataloagele claselor( încheierea situaţiilor elevilor, stabilirea elevilor
promovaţi , care pot susţine examenul de certificare);
lista actualizate a candidaţilor înscrişi (eliminarea din listă a elevilor corigenţi, cu situaţii neîncheiate, repetenţi) conf art 17lit b), art 18 (3);
16
Dosarul de înscriere al candidaţilor cuprinde documentele prevazute la art. 18 pct (4):
cerere de înscriere; certificat de naștere conform cu originalul; certificat de căsătorie; act de identitate conform cu originalul; declarație pe propria răspundere că respectă normele PM;
foaie matricolă în copie conform cu originalul
II. Documente referitoare la organizarea examinărilor – informarea candidaților
Grafic desfăşurare examen, afișarea acestuia
Planificarea candidaţilor, pe zile și locuri de desfășurare a probelor, afișarea acestora în locuri vizibile, conf art 17 b) și d), art 40 (4)
Lista rezultatelor examinărilor, zilnic, conf art 17 o)
Listare zultatelor finale, conf art 17 ș), art 66 (2), art 68
III. Dovezi legate de resursele materiale necesare procesului de evaluare
laboratoare/ateliere, adecvate desfășurării probelor
materiale, scule necesare, aparate, verificatoarelor
dispozitive IT necesare
IV: Documente referitoare la comisia de examen
Decizia ISJ pentru numirea comisiilor de examen
proces verbal de instruire membrilor comisiei 17 g);
proces verbal de instruire evaluatori, mai ales pentru evaluatorii proveniți din rîndul agenților economici;
fişele de atribuţii ale membrilor comisiei art 53;
declaraţii că nu au rude printre candidați, pentru membrii comisiei, conf. Art 16 (6);
solicitări scrise ale membrilor comisiei pentru a face parte din comisie, conf art 16 (6);
V. Documente referitoare la desfășurarea procesului de evaluare
17
Lista temelor pentru proiecte avizate de către inspectorul de specialitate din CJEC și aprobate de CA;
proces-verbal din registrul de procese verbale al CA referitor la aprobarea listei temelor pentru proiecte;
cereri privitoare la opțiunile elevilor pentru o anumită temă, validate de îndrumătorul de proiect și de șeful comisiei metodice de specialitate,
proces-verbal din registrul de procese verbale al CA referitoare la aprobarea opțiunilor și a îndrumătorilor;
Tabele centralizatoare cu nume și prenume elev, tema fiecărui elev, nr temei din lista aprobată, profesorul îndrumător, semnătură elev, semnătură îndrumător, nr de înregistrare proiect;
fişele standard prevăzute în Metodologie (existența competențelor vizate, existența semnăturilor elevilor pe graficul de monitorizare a proiectului, detalierea graficului de realizare a proiectului și a număr unic de înregistrare, consemnat în registrul de intrări-ieşiri al unităţii şcolare)
proiectele depuse de candidaţi dpdv al structurii acestora,
VI. Documente referitoare la raportarea rezultatelor
rapoartelor comisiei de examen
Cataloagele de examen
situațiilor statistice
6.2. Varianta II
Nr. crt
Instrumente Da Nu Observații
1. Metodologii şi proceduri privind monitorizarea și evaluarea, SPP, Curriculum
2. Planificările activităţilor de evaluare de la nivelul catedrelor şi al unităţi şcolare.
3. Fişe de evaluare. Seturi de subiecte pentru testele inițiale, testări formative și sumative. Seturi de bareme de notare
4. Cataloage şi liste de participanţi la testări, registre matricole.
5. Seturi de criterii de reuşită, de indicatori de performanţă.
6. Fișele de observare la lecții.7. Seturi de criterii de evaluare privind succesul/
insuccesul şcolar.8. Modalităţi scrise de corespondenţă cu părinţii privind
rezultatele şcolare şi comportamentul preşcolarilor / elevilor.
9. Interviuri / chestionare aplicate reprezentanţilor
18
elevilor şi ai părinţilor.10.Evidenţe privind traiectul şcolar / profesional ulterior
al absolvenţilor.11.Rapoarte / dări de seamă către consiliul profesoral,
consiliul de administraţie, inspectoratul şcolar, minister, autorităţi publice etc.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ EXEMPLE DE DOVEZI
7. PLANUL DE MONITORIZARE EXTERNĂ A EVALUĂRII.
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALECOLEGIUL TEHNIC „EDMOND NICOLAU”FOCŞANI, JUDEŢUL VRANCEA
PLANIFICAREA PROCESULUI DE MONITORIZARE EXTERNĂ A EVALUĂRII
Obiectivele monitorizării
Activităţi Metode de monitorizare
Instrumente de
monitorizare
Documente solicitate
Persoane implicate
Termene
Ţinem seama de:
19
8. GHIDUL DE INTERVIU (ELEVI).
a. Prezentarea intervievatorilor.b. Prezentarea elevului.c. Metoda STAR (SITUATION – TASK – ACTION – RESULT)
Situaţie (Context) Sarcină (Tema) Acţiune RezultatRezolvarea unei probleme legate de elaborarea proiectului pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale. De exemplu, realizarea probei practice:„Descrieţi o dificultate majoră în realizarea probei practice”
Tema de proiect.Exemplu: Linie de producţie complexă:Proba prcatică: Elaborarea programului în limbajul Ladder Diagram pentru automatul programabil care conduce linia de productie complexa.
„De ce aţi întocmit programul cu circuit de automenţinere?”
„Programul realizează sarcinile impuse, prin temă, liniei de producţie complexă?”
Sprijinul oferit de îndrumătorul de proiect.„Aţi solicitat sprijinul îndrumătorului de proiect”
„Care au fost responsabilităţile dumneavoastră după ce aţi primit indicaţiile îndrumătorului de proiect?”
„Cum aţi pus în practică elementele de programare specifice limbajului Ladder Diagram?”
„Sub aspectul satisfacţiei, respectiv, al orientării profesionale, de ce vă ajută în carieră elaborarea unui astfel de program?”
d. Mulţumiri adresate elevului.e. Completarea formularului de interviu.f. Concluzii.
9. STRUCTURA RAPORTULUI DE MONITORIZARE EXTERNĂ PERIODICĂ A EVALUĂRII.
RAPORT AL VIZITEI DE MONITORIZARE EXTERNĂ
Nr. inreg.Secţiunea 1 – Informaţii generale
Numele unităţii de ÎPT:
Numele persoanei de contact din partea unităţii de ÎPT:
Funcţia persoanei de contact din partea unităţii de ÎPTDirector
Adresa unităţii de ÎPT:
e-mail:
20
Nr. telefon: Nr. fax:
Numele Monitorului extern: Data vizitei: Data raportului:
Semnătura Monitorului extern:
Numele organizaţiei partenere (agent economic etc.) vizitate:
Semnătura persoanei autorizate:
Secţiunea 2 – Modificări ale informaţiilor privind unitatea de ÎPT: Da* Nu
Modificări – în special schimbările de personal:
Secţiunea 3 – Comentarii şi feedback primit
Acţiunile ……. şi progresele realizate
Modificări:
Feedback venit din partea unităţii de ÎPT – în special acţiunile solicitate de ……. şi progresele realizate
Secţiunea 4 – Planul de acţiune anterior a fost îndeplinit: Da Nu*
Comentariile – motivele pentru care acţiunile nu au fost realizate:
21
Secţiunea 5 – Activităţi întreprinse în timpul viziteiActivităţi Cine – Ce – Unde – Câţi/Câte
Secţiunea 6 – Documentaţia verificată în timpul vizitei
Document Comentariu asupra calităţii Comentariu asupra utilizării
Concluzii si recomandari
……………………………………………………………………………………………………………
Lista cu dovezi – CONFORM CELOR ŞAPTE PRINCIPII ALE CALITĂŢII.
22
10. PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA UNUI MODUL DIN PROGRAMUL DE FORMARE „MONITORIZAREA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ A EVALUĂRII”.
I. Planul de învăţământ: Profesori- monitori interni şi externi ai evaluării.
ModulNr.
total de ore
Din care număr
ore teorie
Din care număr ore
aplicaţii practice
Din care număr ore evaluare continuă
I. Evaluarea – rolul în strategia didactică. Proiectarea şi organizarea evaluării
4 2 1
II. Instrumente de evaluare – proiectare şi aplicare în scopul asigurării calităţii în procesul de evaluare
14 4 10 1
III. Monitorizarea internă a evaluării competenţelor 12 3 9 1
IV. Monitorizarea externă a evaluării competenţelor 12 3 9 1
Evaluare finală 6 4Total 48 12 28 8
Conform prevederilor OMECTS 5564/2011, alocarea timpului va respecta următoarele proporţii: 10% evaluare, 30% curs/activitate teoretică şi 60% aplicaţii practice
II. Competenţele formate în cadrul programului
Modul Competenţe formate
I. Evaluarea competenţelor profesionale– rolul în strategia didactică. Proiectarea şi organizarea evaluării
Utilizarea termenilor şi expresiilor specifice domeniului evaluării şcolare în practica didactică
Stabilirea interdependenţei între elementele din structura standardului de pregătire profesională/ocupaţional şi cele ale procesului de evaluare a competenţelor profesională
Însuşirea şi respectarea legislaţiei din domeniul evaluării şcolare şi formării profesionale
Definirea obiectivelor evaluării, proiectarea activităţilor de evaluare , stabilirea situaţiilor de evaluare
Planificarea situaţiilor de culegere a informaţiilor, organizarea evaluării
Pregătirea candidaţilor în vederea evaluării Pregătirea evaluatorilor pentru administrarea probelor
II. Instrumente de evaluare – proiectare şi aplicare în scopul asigurării calităţii în procesul de evaluare
Identifică aspectele critice ale unităţii de competenţe / unităţii de rezultate ale învăţării pentru care se organizează evaluarea
Stabilirea tipurilor de dovezi Construirea instrumentelor de evaluare Asigurarea calităţii instrumentelor de evaluare Administrarea probelor de evaluare Analiza informaţiilor colectate Stabilirea şi comunicarea rezultatelor evaluării (Furnizarea de
feedback persoanelor evaluate) Înregistrarea şi arhivarea documentelor evaluării
III. Monitorizarea internă proiectarea un sistem de monitorizare a evaluării focalizată pe
23
a evaluării competenţelor
competenţe; planificarea monitorizării evaluării competenţelor; aplicarea de metode şi instrumente pentru culegerea de informaţii
referitoare la evaluarea de competenţe; analizarea informaţiilor referitoare la evaluarea de competenţe; valorificarea rezultatele monitorizării evaluării competenţelor;
IV. Monitorizarea externă a evaluării competenţelor
Utilizarea metodelor şi instrumentelor de monitorizare externă Elaborarea documentelor specifice monitorizării externe Valorificarea rezultatelor monitorizării externe Creearea bazei de date a evaluării
III. Conţinuturi tematice
Modul Conţinuturi
I. Evaluarea – rolul în strategia didactică. Proiectarea şi organizarea evaluării
Evaluarea şcolară (Termeni specifici, scopul şi obiectivele evaluării, roluri şi funcţii, tipuri de evaluări: evaluare initiala, formativă, sumativă)
Interdependenţa competenţe – evaluare (Elementele unei competente, standardele de pregatire profesionala, evaluarea competentelor profesionale). Modele de competenţe.
Legislaţia privind evaluare în sistemul de educaţie şi formare profesională din România
Scopul şi obiectivele evaluării: definiţie, corelare cu standardul de referinţă, adecvare
Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultatele învăţării Probe de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultatele învăţării Activităţi de evaluare şi resurse necesare evaluării Situaţii de evaluare: proiectare, caracteristici, obstacole posibile Situaţii de culegere a informaţiilor privind competenţa evaluată:
identificare şi planificare Resurse (materiale, de timp şi spaţiu) necesare evaluării Pregătirea candidaţilor în vederea evaluării Pregătirea evaluatorilor (cadre didactice, tutori) pentru administrarea
probelor
II. Instrumente de evaluare – proiectare şi aplicare în scopul asigurării calităţii în procesul de evaluare
Instrumente de evaluare: tipuri, caracteristici, alegere, reguli de construire/elaborare, etape de realizare, adecvarea la obiectivele urmărite (Criterii de evaluare, matricea de specificaţii)
Realizarea itemilor (Tipuri, caracteristici, reguli de elaborare) Elaborarea testelor/probelor de evaluare (Structura de prezentare a
testelor, barem de corectare şi notare) Asigurarea calităţii instrumentelor de evaluare: verificarea, pretestarea
şi evaluarea colegială, revizuirea şi aplicarea Administrarea testelor (Condiţii de administrare, mijloace de sprijin
permise, rezolvarea situaţiilor neprevăzute, conduita supraveghetorilor)
Factori perturbatori ai evaluării (factori subiectivi şi obiectivi) Valorificarea rezultatelor evaluării (decizie, diagnostic, ierarhizare,
propunerea programelor remediale respectiv de dezvoltare) Feedback constructiv (conţinut şi modalităţi de comunicare) Crearea, gestionarea şi arhivarea documentelor de evaluare
III. Monitorizarea internă a evaluării competenţelor
Stabilirea și proiectarea unui sistem de monitorizare a evaluării Planificarea monitorizării evaluării Metode şi instrumente de monitorizare internă a evaluării
competențelor, a pregătirii examenelor de certificare a competențelor Analizarea informațiilor, a documentelor și valorificarea rezultatelor
24
IV. Monitorizarea externă a evaluării competenţelor
Necesitatea monitorizării externe a evaluării competenţelor profesionale
Planificarea sistemului de monitorizare externă Metode şi instrumente de monitorizare externă Documentele monitorizării externe Sinteza rezultatelor monitorizării externe Schema monitorizării calităţii examenelor de certificare a
competenţelor profesionale Lucrul efectiv pe pltaforma de învăţare
Planificarea modulului
Modulul: Evaluarea – rolul în strategia didactică. Proiectarea şi organizarea evaluăriiNr total ore:4
Tema ObiectiveMetode de
formare
Data/ timp
(min.) Loc de desfăşu
rareResurse
Eval
uare
Form
ator
Teor
ie
Apl
icaţ
ii pr
actic
e
Evaluarea şcolară (Termeni specifici, scopul şi obiectivele evaluării, roluri şi funcţii, tipuri de evaluări: evaluare initiala, formativă, sumativă)
Să utilizeze termeni şi expresii specifice domeniului evaluării şcolare în practica didactică
Prezentare Discuții Brainstor-
ming
25 0 Sala1 și sala 2
Laptop și videopro-iector
Obser-vare directă
Forma-tor 1 și 2
Interdependenţa competenţe – evaluare (Elementele unei competente, standardele de pregatire profesionala, evaluarea competentelor profesionale).Exemplu de model de competenţe.
Să stabilească interdependenţe între elementele din structura standardului de pregătire profesională/ocupaţional şi cele ale procesului de evaluare a competenţe-lor profesionale
Conversaţie susţinută de ppt
Brainstor-ming
Studiu de caz
Exercițiul ActivitățI în
grup
25 25 Sala1 și sala 2
Laptop și videopro-iectorExtras SPPFişă activitateFlipchart
Obser-vare directă
Forma-tor 1 și 2
Legislaţia privind evaluare în sistemul
Să respecte legislaţia din
Prezentare Documenta 10 0 Sala1 și
sala 2Laptop și videopro-
Obser-vare
Forma-tor 1 și
25
de educaţie şi formare profesională din România
domeniul evaluării şcolare şi formării profesionale
re scrisă iector directă 2
Scopul şi obiectivele evaluării: definiţie, corelare cu standardul de referinţă, adecvare
Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultatele învăţării
Să definească obiectivele evaluării, Să proiecteze activităţilor de evaluare , să stabilească situaţii de evaluare
Prezentare Discuții Rezolvare
de probl. Exercițiul Studiul de
caz ActivitățI în
grup
15 30 Sala1 și sala 2
Laptop și videopro-
iectorFoi
flipchart
Obser-vare
directăEvalua-
rea produ-selor
Forma-tor 1 și 2
Probe de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultatele învăţării
Activităţi de evaluare şi resurse necesare evaluării
să planifice culegerea informaţiilor, să organizeze activitatea de evaluare
Prezentare Discuții Rezolvare
de probl. Feed back Exercițiul Studiul de
caz ActivitățI în
grup
30 1 Sala1 și sala 2
Laptop și videopro-
iector
Obser-vare
directăEvalua-
rea produ-selor
Forma-tor 1 și 2
Resurse (pecific, de timp şi spaţiu) necesare evaluării
Pregătirea candidaţilor în vederea evaluării
Pregătirea evaluatorilor (cadre didactice, tutori) pentru administrarea probelor
să pregătească formabilii în vederea evaluării
să pregătească evaluatorii pentru administrarea probelor
Prezentare Exercițiul Studiul de
caz ActivitățI în
grup
15 30 Sala1 și sala 2
Laptop și videopro-
iector
Obser-vare
directăEvalua-
rea produ-selor
Forma-tor 1 și 2
11. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE CE TRANSFORMĂ UN CONFLICT ÎN SITUAŢIE DE ÎNVĂŢARE.
26
11.1. Participant stingher.
Este un conflict din punctul de vedere al comunicării, al implicării în proces.
11.2. „Aşa nu mai merge, ca informaţiile transmise să nu fie puse în practică!”
afirmă participantul.
27
11.3. Aceasta nu este sarcina noastră!
28
12. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE BAZATE PE ÎNVĂŢAREA EXPERENŢIALĂ.
12.1. Proiect de activitate – Elemente de cercetare specifice învăţării experenţiale.
Conform [1], învăţarea experenţială poate fi reprezentată de modelul din figura 1.
Fig. 1
Modelul cercetării ştiinţifice
(Kolb, 1978)
Procesul învăţării
experienţiale(Kolb, 1984)
Activitatea de formare: Interdependenţa competenţe – evaluare
Obiectiv: Să stabilească interdependenţele dintre elementele din structura standardului de pregătire
profesională/ocupaţional şi cele ale procesului de evaluare a competenţelor profesională
Identificarea problemei (explorare, focalizare)
Experienţă concretă
Extragerea descriptorului de performanţă, în procesul de evaluare, nu este întotdeuna corect relaţionată cu taxonomia lui Bloom şi competenţă / conţinut, deşi formal în documentele de evaluare sunt precizate atât competenţele cât şi conţinuturile pecifican cu criteriile de performanţă din SPP, dar aceasta se intâmplă doar formal. Problema: profesorii nu utilizează modele de competenţe şi descriptori, aşa cum am văzut în Austria.
Punerea întrebărilor (fundamentare structurare)
Observare reflectivă
Îmi pun întrebarea: Cum interconectez cele două dimensiuni ale unui model de competenţe – conţinutul şi acţiunea, pentru a genera descriptorul de performanţă?Am nevoie de un model de competenţă? CARE AR FI IDEEA / IDEILE MEA / MELE DE BAZĂ ?
Căutarea răspunsurilor (investigare, verificare)
Conceptualizare abstractă
un model de competenţă descrie procesul de învăţare mai precis decât programele şcolare;
O să bulversez sistemul românesc cu această afirmaţie: FORMULAREA COMPETENŢELOR
29
TREBUIE SĂ CORESPUNDĂ SFÂRŞITULUI FORMĂRII
elaborarea unor standarde bazate pe modele de competenţe şi nu pe înşiruirea unor competenţe, aşa cum sunt în prezent;
structurarea unui învăţământ centrat pe competenţe fără testare.
Prezentarea cunoaşterii (înregistrare, comunicare)
Experimentare activă
Un model de competenţe utilizat în învăţământul austria1 este prezentat în figura 2, dimensiunea „Acţiune” fiind definită de: să reproducă, să înţeleagă, să aplice, să analizeze, să dezvolte.
Aplicarea modelelor de competenţe în invăţământul românesc este extrem de necesară, dar fără implicarea mediului economic şi a instituţiilor care coordonează mediul economic, este în acelaşi timp ineficientă.
Fig. 2
1 Anderson, Krathwohl 2001, Berufsbildende Shulen + Viena 2014
30
12.2. Din experienţa sistemului de învăţământ austriac: Experienţe ale sistemului dual de învăţământ – practica unei instituţii federale din Austria, Camera de Comerţ Viena.
Activitatea VII. Vizite de studiiVizita de studii 3 – Viena, AustriaPerioada: 09 – 15.03.2014
Anexa 3
Vizat,Reprezentant CNDIPT
Zoica Elena Vlăduţ
Raportul vizitei din data de 14 Martie 2014
Intervalul orar: 10.45 ÷ 12.15
Aspecte vizate:1. Instituţie: Camera de Comerţ Viena – Lehrlingsstelle Lehrbetriebsservice Wirtschaftskammer Wien
2. Aspecte prezentate de organizatori.2.1. Structura organizatorică a Camerei de Comerţ specifică formării ucenicilor:
în fiecare Land există un „Departament pentru Consilierea şi Formarea Ucenicilor” care conţine patru secţii:
S1 – contracte între agenţii economici şi ucenici; S2 – subvenţii pentru agenţii economici care acceptă ucenici; S3 – organizarea examenelor de ucenici pentru aproximativ 250 de calificări; S4 – organizarea examenelor de maistru.
unele departamente ale Camerei de Comerţ nu sunt implicate curent în activitatea de consiliere în formarea ucenicilor, dar în anumite situaţii intervin funcţional pentru colectarea subvenţiilor destinate ucenicilor sau firmelor care instruiesc ucenici.
2.2. Sistemul dual de învăţământ. Caracteristici: cuprinde, aproximativ 200 de calificări; învăţământul obligatoriu austriac este de nouă ani şi numai după absolvirea studiilor
obligatorii, elevul se poate înscrie la forma de învăţământ pentru ucenici; după absolvirea studiilor obligatorii, nu există limită de vârstă pentru înscrierea la forma
de învăţământ pentru ucenici; durata şcolii de ucenici este între doi şi patru ani, în funcţie de specializare; pentru fiecare calificare există o „Fişă de descriere a meseriei” redactată de ministerul
de resort, care se actualizează permanent; în mod complementar, ucenicii pot urma cursuri care permit accederea la susţinerea şi
promovarea Bacalaureatului;
31
majoritatea timpului de instruire este petrecut la agentul economic, de exemplu pentru calificarea „Tehnician de birou”, ucenicul se instruieşte în şcoală:
două zile în primul an de studiu; o zi în al doilea an de studiu; o zi în al treilea an de studiu.
sunt trei direcţii de dezvoltare a învăţământului de ucenici: meserii individuale, de exemplu „Sticlar”; centrarea formării în funcţie de specializare; predarea disciplinelor specifice calificărilor tehnice, sub formă de module, de
exemplu pentru calificarea „Tehnician mecanic auto” sunt module care generează şi specializarile sau subspecializările: „Autovehicule”, „Autoutilitare”, „Motociclete”, de asemenea Electronica are o structură modulară, iar Electrotehnica şi Prelucrarea Metalelor pot genera împreună încă 10 subspecializări, fapt ce conduce în final, la 400 de calificări.
2.3. Caracteristici ale consilierii exercitată de Camera de Comerţ asupra mediului economic.
de regulă, agentul economic sună la Camera de Comerţ şi solicită formarea unui număr de ucenici (Camera de Comerţ are în evidenţă 17 000 de agenţi economici);
agentul economic trebuie să posede autorizaţie sau certificare, pentru a desfăşura activităţile în baza cărora se formează ucenicii;
certificarea presupune vizitarea agentului economic de către reprezentanţii Camerei de Comerţ, Camerei de Muncă şi experţi asociaţi, care verifică dotarea, respectarea normelor de protectie a muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de asemenea, se verifică condiţiile igienico-sanitare şi existenţa personalului calificat;
sunt meserii libere, de exemplu cea de comerciant, care nu impun agentului economic o certificare sau autorizare pentru formarea ucenicilor;
este posibilă trimiterea personalului agentului economic la cursuri, pentru a se specializa în formarea ucenicilor;
în examenul de maistru este inclus dreptul de a forma ucenici; negocierea cu firma are drept rezultat stabilirea calificărilor şi întocmirea unui contract; dacă agentul economic nu acoperă anumite competenţe, Camera de Comerţ asigură un
partener plătit de agentul economic sau subvenţionat; se asigură o colaborare reală între Agenţia forţelor de muncă şi Camera de Muncă,
instituţii care au acces la contractele încheiate între agenţii economici şi ucenici; după absolvirea cursurilor ucenicul dispune de o perioadă de probă în care agentul
economic se hotărăşte dacă păstrează sau nu ucenicul; firmele primesc mai uşor contracte dacă au ucenici în formare; începând cu prima zi de angajare ucenicul are asigurare medicală şi începe să câştige
bani şi experienţă, iar Camera de Comerţ oferă inclusiv meditaţii pentru ucenicii care au nevoie de acest ajutor;
în timpul şcolarizării ucenicul beneficiază de 35% învăţămînt cultură generală şi 65% învăţământ de specialitate;
agentul economic poate primi subvenţii de bază; în primul an de studiu, ucenicul poate avea şi 480 € pe lună, primă de Crăciun şi salariul
13; Camera de Comerţ face plata controlând sumele de la diferitele instituţii; Camera de Comerţ poate prelua toate cheltuielile sa numai o parte din cheltuielile
destinate formării ucenicului, de asemenea, Camera de Comerţ susţine finanţarea ucenicilor atunci când fac practică în străinătate;
32
există subvenţii de la Camera de Muncă pe baza unor criterii, de exemplu: număr de fete pentru o anumită meserie;
dacă un ucenic are note proaste în ultimul an de studiu şi agentul economic îl angajează, acesta primeşte o subvenţie de 2400 €;
pentru ucenicii cu deficienţe agentul economic primeşte rambursarea totală a cheltuielilor de formare, mai mult, dacă ucenicul are calificarea de exemplu „Asistent avocatură” şi este imobilizat în scaunul cu rotile, atunci agentul economic primeşte inclusiv finanţare pentru construirea rampelor de acces;
2.4. Orientare în carieră. Colaborarea Camerei de Comerţ cu BIWI.
BIWI este un institut care oferă orientarea şi consilierea în carieră. În cadrul BIWI se realizează teste de aptitudini gratuit şi alte activităţi, astfel:
test preliminar care stabileşte direcţia generală de orientare; ziua porţilor deschise; „proba de gust” – aceasta se desfăşoară în timpul învăţământului obligatoriu şi constă în
alocarea unei perioade de o săptămână elevului pentru a participa la activităţile dintr-o firmă, activitatea fiind subvenţionată de către Camera de Comerţ. Astfel elevul va avea posibilitatea sa-şi contureze direcţia.
2.5. Colaborarea Camerei de Comerţ cu Consiliul Economic din Viena.
Consiliul Economic în colaborare cu Camera de Comerţ oferă consiliere şi orientare pentru deschiderea firmelor. În Viena sunt sunt următoarele cereri, pe domenii şi calificări, în ordine descrescătoare ca pondere: comerţ cu amănuntul, tehnician de birou, electrotehnică, tehnician auto, frizerie, peruchier, bucătar, instalator, restauraţie, electronică, prelucrarea metalelor.
3. Aspecte care pot fi preluate în România:- fără modificări legislative se pot prelua doar acele aspecte referitoare la orientare şi consiliere în carieră.
Ca oameni ai sistemului suntem afectaţi că nu putem prelua multe aspecte, fără modificarea legislaţiei. În acelaşi timp, dorim să precizăm faptul că ar trebui să ne gandim la aspectul care poate fi formulat aşa: Ce fel de elevi primim noi în liceu? Un răspuns posibil este: Primim copii buni, dar şi copii care provin din familii dezmembrate, sau cu părinţii plecaţi după serviciu în străinătate. Pentru această din urmă categorie profesorii români muncesc foarte mult şi ce primesc în schimb? Primesc lipsa de interes a instituţiilor (Camera de Comerţ, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc.) şi salarii foarte mici. Un loc aparte, în acest registru îl ocupă Inspectoratul Teritorial de Muncă. Acesta nu are nici o autoritate, închide ochii la toate nelegalităţile firmelor, de exemplu: munca la negru, nerespectarea programului de muncă, a condiţiilor igienico-sanitare, a normelor de protecţie a muncii, necompartimentarea muncii, muncitori necalificaţi pe locuri de muncă ce solicită calificare ş. a.). În Austria, dacă una din nelegalităţile expuse anterior, este constatată de către Camera de Muncă, se iau măsuri drastice împotriva agentului economic. În acest context ne punem întrebarea: De ce ar da telefon un agent economic, din România, la Camera de Comerţ pentru a comunica faptul că doreşte angajarea ucenicilor?
Mai mult, dorim să precizăm faptul că majoritatea contractelor economice sunt cadouri politice. Camera de Comerţ din România nu are puterea de a controla distribuirea contractelor şi de la această origine pleacă vicii sistemice care afectează inclusiv sistemul de învăţământ.
33
Am văzut de multe ori cum factori de răspundere din Ministerul Educaţiei prezintă în Mass-Media elemente ale sistemului de învăţământ luate separat de societate şi familie, ori în realitate se ştie faptul că şcoala INTEGREAZĂ familia şi societatea. Dacă una din cele două nu este în regulă, şcoala ce să integreze?
În altă ordine de idei ar trebui să privim un pic la un anumit tip de „curgere” socială. De exemplu dacă ne aflăm într-o încăpere (volum) şi dorim să ieşim pe o uşă (punct), spunem ca acest tip de curgere este de genul volum – punct. Operaţia inversă generează o curgere punct – volum. Noi, romănii în general nu ştim să „curgem”. Pentru edificare ar trebui să vedem cum se comportă nişte oameni în România, care se află într-o încăpere şi doresc să iasa sau să intre pe o uşă. Un răspuns cules din realitate este: oamenii se îngrămădesc către „punct” (uşă), deci „curgerea este stresantă, turbulentă.
Ce este de făcut? În opinia noastră, ar trebui optimizate „curgerile”, în special cele sociale pe baza respectării legislaţiei şi a întăririi culturii organizaţionale, de asemenea, ar trebui regândită Camera de Comerţ ca structură instituţională în ansamblu şi nu în ultimul rând, eliminarea factorului politic din rândul specialiştilor şi a experţilor.
- cu modificări legislative se pot prelua aspectele relevante, necesare şi adaptabile învăţământului românesc, dar cel mai important lucru, în opinia noastră, este cultura organizaţionala şi autoritatea Camerei de Comerţ din Austria. În Romănia instituţiile desfăşoară activităţi paralele, juxtapuse interesului naţional şi social, iar structura funcţionărească a acestor instituţii este preponderent politică. Ne lipseşte sinergia instituţională. Să mai vorbim de integrarea instituţională?!
4. Exemple de bună practică relevante sesizate
Tot ce am văzut în Austria constituie pentru noi exemple de bună practică, iar la Camera de Comerţ am sesizat faptul că autoritatea acestei instituţii este recunoscută atât de sistemul de învăţământ cât şi de mediul economic.
Raportori:
Inspector şcolar
Prof. ing. Zahariuc Tincuţa Prof. ing. Agache Săndel
13. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE PENTRU MONITORI EXTERNI.
I. ACTIVITATEA DE FORMARE.
34
Aparţine Modulului I: „Evaluarea competenţelor profesionale”, iar seisunea / activitatea de formare este nominalizată astfel:
INTERDEPENDENŢA COMPETENŢE – EVALUARE. MODELUL DE COMPETENŢE.
II. OBIECTIVE.
O1. Să identifice descriptorii de performanţă specifici competenţei O2. Să stabilească aspecte specifice unui model de competenţe ce pot fi incluse în lista de monitorizare externă / internă a evaluării.
III. CONŢINUTURI.
C1. Model de competenţe – instrument al operaţionalizării evaluării.C2. Aspecte specifice modelului de competenţe aplicat în instituţia de
învăţământ, care se verifică în cadrul monitorizării externe.
IV. DIAGRAMA OBIECTIVE – CONŢINUTURI
O1 O2C1C2
V. RESURSE.
V.I. TIMP.
Conţinuturi Timp
C1 Modelul de competenţe – instrument al operaţionalizării evaluării
10 minute
C2 Aspecte specifice modelului de competenţe aplicat în instituţia de învăţământ, care se verifică în cadrul monitorizării externe
5 minute
Evaluare 10 minuteFeedback 5 minute
V. II. MATERIALE: fişe de lucru, extras dintr-un S.P.P. pentru nivelul 3 de calificare, calculator şi videoproiector, flipchart, prezentare PPT.
VI. ORGANIZARE: pe echipe de câte cinci formabili, fiecare echipă îşi desemnează un raportor.
VII. METODE DE FORMARE.
Conţinutul 1 Conţinutul 2 Evaluare Feedback Conversaţia
susţinută de Brainstorming Evaluare
colegială „Aisbergul”
(metodă
35
ppt. Studiu de
caz. Activitatea în
grup
„Peer Review”
Lista de control
propusă de noi)
VIII. FIŞA DE LUCRU PENTRU FORMABILI.
Scop
Activitatea urmăreşte dezvoltarea competenţelor de stabilire a interdependenţei între elementele din structura standardului de pregătire profesională/ocupaţional şi cele ale procesului de evaluare a competenţelor PE BAZA UNUI MODEL DE COMPETENŢE
ObiectiveO1. Să identifice descriptorii de performanţă specifici competenţeiO2. Să stabilească aspecte specifice unui model de competenţe ce pot fi incluse în lista de monitorizare externă a evaluării.
Durata 15 minute (10 minute realizarea sarcinii, 5 minute pentru raportare şi discuţii în plen)
Indicatii
Recomandări privind realizarea activităţiiPentru această activitate veţi lucra în echipe de câte 5 persoane de aceeaşi specializare.
Sarcini de lucru:1. Analizaţi SPP-ul pentru o calificare de nivelul 3 dintr-un domeniu de
pregătire corespunzător specializării dvs. 2. Identificaţi unităţile de competenţă, competenţele;3. Identificaţi criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate a
criteriilor de performanţă;4. Alegeţi o competenţă specifică unei unităţi de competenţă, sau mai
multe competenţe specifice şi propuneţi un model de competenţe.5. Redactaţi acest model pe flipchart.6. Pe acelaşi flipchart, alături de modelul de competenţe elaborat,
enumeraţi cinci aspecte care pot face obiectul monitorizării externe a evaluării, cu referire la modelul prezentat.
- Urmăriţi cu atenţie prezentările colegilor, reţinând elementele de interes.- Puneţi întrebări dacă nu vă este totul suficient de clar.- Discutaţi şi clarificaţi în plen eventualele incertitudini semnalate.
36
Modulul I Activitatea - Interdependenţa competenţe – evaluare
Materiale
necesare:
Pentru desfăşurarea activităţii, aveti la dispozitie:
- Extras din SPP pentru o calificare de nivelul 3 dintr-un domeniu de pregătire corespunzător specializării dvs.
- Suportul de curs pe platforma online, fişa de feedback, flipchart.
- Laptop.
Criterii de evaluare a activităţii Apreciere Obs.Da NuA.Cerinţele activităţii
- Identificarea SPP-ul pentru o calificare de nivelul 3 dintr-un domeniu de pregătire corespunzător specializării
- Identificarea unităţilor de competenţă, competenţele;
- Identificarea criteriilor de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate a criteriilor de performanţă;
- Propunerea unui model de competenţe şi extragerea descriptorilor de performanţă.
- Enumerarea a cinci aspecte specifice unui model de competenţe ce pot fi incluse în lista de monitorizare externă a evaluării.
- Redactarea pe flipchart.
- Echipa şi fiecare membru al echipei a realizat în întregime cerinţele activităţii;
B.Modul de lucru- Cursanţii s-au implicat activ în realizarea activităţii;
- Sarcinile de lucru au fost realizate integral în timpul alocat;
- Discuţiile au asigurat transferul de experienţă între membrii echipei;
- Lucrul în echipă a fost eficient;
- Cursanţilor le-a plăcut să lucreze în echipă;
C.Raportarea rezultatelor- S-a realizat activitatea de învăţare;
- S-a realizat feedback-ul
IX. FIŞA FORMATORILOR.
37
Modulul I Activitatea - Interdependenţa competenţe – evaluare
Scop
Activitatea urmăreşte dezvoltarea competenţelor de stabilire a interdependenţei între elementele din structura standardului de pregătire profesională/ocupaţional şi cele ale procesului de evaluare a competenţelor PE BAZA UNUI MODEL DE COMPETENŢE
ObiectiveO1. Să identifice descriptorii de performanţă specifici competenţeiO2. Să stabilească aspecte specifice unui model de competenţe ce pot fi incluse în lista de monitorizare externă a evaluării.
Durata 30 minute
Detalii cu
privire la
realizarea activităţii
Scenariu didactic
A. Formator ZT: introduce în sesiune – INTRO – început prietenos (câştigarea încrederii), prezentarea formatorilor; necesitatea sesiunii; titlu; raza de acţiune / domeniul; obiective.B. Formator AS: anunţă durata şi agenda sesiunii şi distribuie materialele suport.C. Formator ZT: prezintă sub formă de introducere definiţia competenţei şi elementele generale ale unui standard: unitate de competenţă, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare,D. Formator AS: prezintă sub formă de studiu de caz modelul de competenţe cu referire la Dr. Ursula Fritz, BMBF Berufsbildende Shulen - Viena şi propune formabililor să selecteze din SPP (la alegere sau din extras), o competenţă specifică unei unităţi de competenţă, sau mai multe competenţe specifice şi să elaboreze un model de competenţe care va fi redactat pe flipchart.E. Formator ZT: dă exemple de aspecte specifice unui model de competenţe, ce pot fi incluse în lista de monitorizare externă a evaluării şi propune formabililor să enumere cinci aspecte care vor fi redactate pe flipchart alături de modelul de competenţe elaborat, solicitând acestora şi desemnarea unui raportor.F. Formatorii ZT şi AS vor gestiona activitatea de evaluare prin contabilizarea ideilor prezentate de raportori.G. Formator AS: prezintă fişa de feedback „Aisberg” (Bloc (mare) de gheață desprins din calotele glaciale polare, care plutește pe oceane spre zona caldă, influențând clima regiunilor învecinate și stingherind navigația; ghețar plutitor. — Din engl., fr. iceberg.) şi după distribuire, solicită formabililor să completeze această fişă.H. Formator ZT şi AS finalizează sesiunea prin enunţarea concluziilor şi mulţumiri.
Recomandări pentru formabili privind realizarea sarciniiPentru această activitate veţi lucra în echipe de câte 5 persoane de aceeaşi
38
specializare într-un timp de 15 minute (10 minute realizarea sarcinii, 5 minute pentru raportare şi discuţii în plen)
1. Analizaţi SPP-ul pentru o calificare de nivelul 3 dintr-un domeniu de pregătire corespunzător specializării dvs.
2. Identificaţi unităţile de competenţă, competenţele;3. Identificaţi criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate a
criteriilor de performanţă;4. Alegeţi o competenţă specifică unei unităţi de competenţă, sau mai
multe competenţe specifice şi propuneţi un model de competenţe.5. Redactaţi acest model pe flipchart.6. Pe acelaşi flipchart, alături de modelul de competenţe elaborat,
enumeraţi cinci aspecte care pot face obiectul monitorizării externe a evaluării, cu referire la modelul prezentat.
- Urmăriţi cu atenţie prezentările colegilor, reţinând elementele de interes.- Puneţi întrebări dacă nu vă este totul suficient de clar.- Discutaţi şi clarificaţi în plen eventualele incertitudini semnalate.
Resurse: Pentru desfăşurarea activităţii, aveti la dispozitie:
- Extras din SPP pentru o calificare de nivelul 3 dintr-un domeniu de pregătire corespunzător specializării dvs.
- Prezentare PPT
- Suportul de curs pe platforma online, fişa de feedback, flipchart.
- Laptop.
- marker, carioca.
Dispunerea mobilierului în sala de curs
- Forma bloc – permite aşezarea a şase, opt persoane la o masă.
39
40
Criterii de evaluare a activităţii Apreciere Obs.Da NuA.Cerinţele activităţii
- Identificarea SPP-ul pentru o calificare de nivelul 3 dintr-un domeniu de pregătire corespunzător specializării
- Identificarea unităţilor de competenţă, competenţele;
- Identificarea criteriilor de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate a criteriilor de performanţă;
- Propunerea unui model de competenţe şi extragerea descriptorilor de performanţă.
- Enumerarea a cinci aspecte specifice unui model de competenţe ce pot fi incluse în lista de monitorizare externă a evaluării.
- Redactarea pe flipchart.
- Echipa şi fiecare membru al echipei a realizat în întregime cerinţele activităţii;
B.Modul de lucru- Cursanţii s-au implicat activ în realizarea activităţii;
- Sarcinile de lucru au fost realizate integral în timpul alocat;
- Discuţiile au asigurat transferul de experienţă între membrii echipei;
- Lucrul în echipă a fost eficient;
- Cursanţilor le-a plăcut să lucreze în echipă;
C.Raportarea rezultatelor- S-a realizat activitatea de învăţare;
- S-a realizat feedback-ul
X. EXTRAS DINTR-UN S.P.P. PENTRU NIVELUL 3 DE CALIFICARE.
Titlul unităţii: 28. SISTEME MECATRONICE (3)
Competenţa 28.1: Caracterizează un sistem mecatronic
Criterii de Performanţă:
(a) Definirea sistemelor mecatronice
(b) Descrierea subsistemelor componente ale unui sistem mecatronic
(c) Interpretarea structurii unui sistem mecatronic
Condiţii de Aplicabilitate:
Sisteme mecatronice: roboti, maşini cu comandă numerică, linii de producţie complexe Structura: hardware: microprocesoare şi microcontrolere, dispozitive de
condiţionare a semnalelor, mecanisme şi transmisii mecanicesoftware: limbaje de programare, software dedicat
Probe de Evaluare:
Probe orale şi scrise, prin care candidatul demonstrează că este capabil să definească un sistem mecatronic, conform criteriului de performanţă (a) acoperind toate condiţiile de aplicabilitate
Probe orale, scrise şi practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să descrie subsistemele componente ale unui sistem mecatronic, conform criteriului de performanţă (b) acoperind toate condiţiile de aplicabilitate
Probe orale şi scrise, prin care candidatul demonstrează că este capabil să interpreteze structura unui sistem mecatronic şi să descrie funcţionarea acestuia, conform criteriului de performanţă (c) acoperind toate condiţiile de aplicabilitate
41
XI. SUPORT DE CURS
Conţinutul 1. Modelul de competenţă propus de formatori, cu referire la Dr. Ursula Fritz, BMBF Berufsbildende Shulen - Viena 2014:
„Model de competenţe pentru Tehnician Mecatronist”
Acţiuni
Conţinuturi
Să definesc
Să descriu
Să analizez
Să înţeleg Să aplic Să dezvolt
Să interpretezstructura
MicrocontrolereLimbaje de programare – software dedicatLinii de producţie complexe
Descriptori de performanţă rezultaţi:
1. Pot să definesc microcontrolerele.2. Pot să descriu microcontrolerele.3. Pot să interpretez structura microcontrolerelor.4. Pot să înţeleg limbajele de programare specifice microcontrolerelor.5. Pot să aplic limbajele de programare specifice microcontrolerelor.6. Pot să descriu linii de producţie complexe.7. Pot să interpretez structura liniilor de producţie complexe.
Conţinutul 2.
Aspecte specifice modelului de competenţe aplicat în instituţia de învăţământ, care se verifică în cadrul monitorizării externe – Varianta formatorilor.
42
43
XII. FIŞĂ DE FEEDBACK.
Aveţi pe această fişă în stanga, imaginea unui aisberg. O parte a acestuia se vede, o parte nu se vede cu claritate. În viaţă, în general, ce nu se vede este mult mai mult, dar acest „ce nu se vede” influenţează foarte mult tot şi pe toate. Treceţi în coloanele din dreapta câteva idei referitoare la „Ce s-a văzut” şi „Ce nu s-a văzut” în această sesiune de formare.
Aisbergul Ce aţi văzut
Exemplu: claritatea sau neclaritatea obiectivelor.
Ce nu aţi văzut
Exemplu: emoţiile formatorilor sau nesincronizările acestora.
XIII. LISTĂ DE VERIFICARE SESIUNE DE FORMARE.
NR.CRT
.RESURSE MATERIALE
APRECIEREOBS.DA NU
1. Convocarea participanţilor x2. Aranjarea mobilierului din sala de curs x3. Suport de curs x4. Cd-uri, plicuri x5. Agenda de lucru x6. Planse x7. Fisele activitatilor x8. Fisele de evaluare a activitatilor x9. Teste x10. Mape x11. Pixuri x12. Markere x13. Flichart x14. Coli suficiente x
44
15. Laptop x16. Ecran x17. Videoproiector x18. Postit-uri x19. Carioci x20. Coli format a4 x21. Perforator x22. Scaune x23. Mese x24. Aparat foto x25. Stick x26. Prelungitoare x27. Capsator x28. Agrafe x29. Foarfece x30. Scotch x31. Carnetele x32. Materiale informative x33. Poster x34. Folii x35. Retroproiector x36. Folii retroproiector x37. Prezentare ppt x38. Chestionare x39. Ecuson cursanti x40. Liste de verificare x41. Sala-conditii specifice x
XIV. PROGRAM
Ora Activitatea
8.30 - 9
Modul I. Evaluarea competenţelor profesionaleC1. Model de competenţe – instrument al operaţionalizării evaluării.C2. Aspecte specifice modelului de competenţe aplicat în instituţia de învăţământ,
care se verifică în cadrul monitorizării externe.Activitate 1 Interdependenţa competenţe- evaluare (15 minute)
9.00 Pauză de cafea
14. PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE CARE VIZEAZĂ PLANUL DE ACŢIUNE ULTERIOR FORMĂRII.
Voi dedica acest plan de acţiune segmentului de formabili pentru care obiectivele sesiunii de formare nu au fost atinse.
45
Planul conţine elemente preluate din documente elaborate de bm:uk Ministerul Federal pentru învăţământ arte şi cultură a Austriei, dar şi elemente de inovaţie care aparţin autorilor.
<FRAGMENT>Situaţia iniţială Necesitate Instrumente /
MetodeObiective Bază de date a
formatorului-Imaginea individuală despre curs-Reuşita promovării sesiunii depinde de atitudinea formabililor şi formatorilor (atitudine pozitivă; claritatea sarcinilor, rolurilor şi a funcţiilor)
-Evaluarea imaginii individuale despre curs-Crearea unei atitudini de bază pozitivă a formatorului care poate şi trebuie transmisă formabilului.
-Cunoaşterea reciprocă – întotdeauna un început bun;-Discuţii şi reflecţii cu privire la experienţe prealabile;-Structurarea creativă a imaginii personale despre formator;-Metode de moderare;-Faze de input.
-Generarea unei imagini clare asupra rolurilor şi sarcinilor;-Utilizarea resurselor;-Transpunerea în practică a sarcinilor şi gestionarea rezultatelor.
-Suportul de curs;-Statistica rezolvării sarcinilor de către formabil.-Platforma Moodle.
15. RAPORT DE AUTOEVALUARE A MONITORULUI CENTRAT PE MĂSURAREA GRADULUI DE IMPLICARE ÎN EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENŢE
PROPUNERE DE STRUCTURĂ
INTRODUCERE
Se prezintă rolul autoevaluării într-un proces şi se menţionează periodicitatea întocmirii acestui document.
REZUMAT
Aici, pot fi prezentate aspecte din rapoartele de autoevaluare anterioare.
METODOLOGIE
Ce vreau să găsesc? Cum procedez?(Procedez bine?)
Cu cine cooperez?
(Ce fac pentru a coopera bine?)
Ce va trebui să evit?
46
Obiective clare pe domenii
Aplicarea programului de studiu prin agregare practică a competenţelor cu descriptorii de performanţă, ariile de conţinut şi disciplinele tehnice
Asigurarea necesităţilor de bază ale formabililor: autonomie, dar şi integrare socială
Asigurarea climatului care promovează învăţarea
Contexte de învăţare care generează înţelesuri
Metode diverse care să asigure învăţarea cu răspundere individuală prin motivare: proiecte, rezolvare de probleme, cooperare (COOL), integrare TIC, modele euristice integrate modelelor de competenţe.
Transdisciplinaritate
Alocarea resurselor
Utilizez standarde şi instrumente proprii: de exemplu, chestionare şi baza legală a C.N.D.I.P.T.
Utilizez baza proprie de date, dar este aceasta actualizată?
Prelucrez statistic rezultatele, eventual, prin modelare gaussiană, sau după caz, prin modelare de tip „J”.
Facilitatori
Profesori, elevi
Membri CEAC
Conducerea instituţiei
Reprezentantul agentului economic colaborator (dacă există în mod real şi nu formal)
Rezistenţa la schimbare
Atitudinea negativă
Suprapunerea activităţilor specifice monitorizării peste activităţi care solicită mult instituţia, de exemplu: simulări de examene, pregătiri examene etc.
Supraîncarcarea colaboratorilor cu sarcini care îmi aparţin
sarcinile posibil cronografe
47
Exersare – competenţele sunt exersate pe baza conţinuturilor.
Situaţii de învăţare bine delimitate – dezbatere tematică dirijată individual; conţinuturi cu funcţie de mijloace de transport – Cunoaştere + Dorinţă + Acţionare
Rezultatele învăţării (descriptorii) centrate pe OUTCOME
Formatorul este trainer, coach
Contract de învăţare, jurnal de învăţare, modelul competenţelor, portofoliul, evaluare colegială – Peer Review
16. CHESTIONAR DE EVALUARE A PROGRAMULUI DE FORMARE
Stimaţi colegi,
La finalizarea programului de formare continuă parcurs, vă rugăm să completaţi următorul chestionar. Informaţiile furnizate de dumneavoastră ne vor sprijini în asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii programului de formare.
Vă mulţumim!
1. Impresii generale
48
a) Organizarea cursului a corespuns aşteptărilor dumneavoastră: ?
în mare măsură parţial deloc
b) Conţinuturile prezentate au răspuns nevoilor dumneavoastră de formare ?
în mare măsură parţial deloc
c) Metodele de lucru utilizate au facilitat înţelegerea conţinuturilor ?
în mare măsură parţial deloc
2. Gradul de realizare a obiectivelor
a) Obiectivele activităţii de formare au fost formulate ? foarte clar relativ clar insuficient de clar deloc
b) Relaţia obiective-conţinuturi a fost ?
corespunzătoare parţial corespunzătoare inexistentă
c) Consider că obiectivele au fost realizate în proporţie de ?
100% 75% 50% 25% 0%
3. Formatorii
a) Au demonstrat cunoaşterea domeniului ?
în mare măsură parţial deloc
b) Au realizat aplicaţii adecvate ?
în mare măsură parţial deloc
c) Au solicitat feedback ?
în mare măsură parţial deloc
d) Au utilizat mijloace şi metode interactive ?
în mare măsură parţial deloc
e) Densitatea informaţiilor a fost echilibrată ?
49
în mare măsură parţial deloc
4. Metodele de evaluare utilizate au fost:
Foarte bune Bune Satisfăcătoare Neconcludente
5. Durata programului de formare a fost:
Prea lungă Corespunzătoare Prea scurtă
6.Credeţi că veţi aplica ceea ce aţi dobândit în acest program:
în mare măsură parţial deloc
7. Enumeraţi 3 aspecte pozitive ale acestui program :…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
8. Enumeraţi 3 aspecte negative ale acestui program :……………………………………………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………9.Calificativul pe care îl acordaţi cursului în ansamblu este: : Excelent Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
BIBLIOGRAFIE
1. D. Kolb (http://www.business-energyzer.eu/index.php?
option=com_content&view=article&id=55&Itemid=65)
2. Anderson, Krathwohl 2001, Berufsbildende Shulen + Viena 2014
3. Suport de curs “Formatori de profesori – monitori interni şi externi ai evaluării”.
4. Berufsbildende Schulen, bm:uk Bundesministerium für Unterricht, Kunst und Kultur –
“Komepetenzorientiertes Unterrichten”, Grundlangenpapier, stand Juli 2012, Auflage 5
6.Prezentare Institutul QIBB Austria, Viena, 2014.
7. Prezentare Camera de Comerţ Austria WKO, Viena, 2014.
8. Prezentare Institutul de certificare în calitate TUV Austria, Viena, 2014.
50