limba Și literatura romÂnĂ -...

Career ROCKET: Respect, Opportunities, Choice, Knowledge, Equality and Training JUST/2015/RGEN/AG/ROLE/9706

This document has been produced with the financial support of the Rights, Equality and Citizenship (REC) Programme of the European Union. The contents of this document are the sole responsibility of the consortium of NGOs led by GERT and can in no way be taken to the reflect the views of the European Commission.

Colegiul Tehnic “D.Ghika” Comănești

Cadre Didactice:

Roșu Luminița (45)

Munteanu Silvia (45)

Fișe activități:

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ



Clasa: a IX-a C

Disciplina Limba și literatura română

Denumirea activității

Familia tradițională – Amintiri din copilărie, de Ion Creangă

Argumentarea alegerii temei

Această activitate se încadrează atât în tema Joc, joacă, cât și în tema Familiei din programa școlară de la clasa a IX-a.

Descrierea activității

- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, munca în echipă - Materiale didactice: volumul „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, fișe de

lucru, table, caietele, portofoliile elevilor.

Descrieti activitatea: Captarea atenției se realizează printr-o discuție , pornind de la afirmația lui M. Eliade: „Amintirile sunt icoanele timpului pierdut”. Elevii vor comenta în câteva enunțuri această afirmație, având în vedere sensul conotativ și denotativ al lexemului icoanele. Această afimație se va pune în legătură cu titlul romanului Amintiri din copilărie. Vor fi identificate persoanele despre care își amintește Nică în romanul lui Creangă și vor fi amintiți membrii familiei lui Nică, cei care alcătuiesc „icoana timpului pierdut”.

Elevii vor fi împărțiți pe patru grupe:

- Grupa 1, va prezenta care este rolul tatălui în famile, selectând fragmente din text și de pe fișele de lectură.

- Grupa 2, va prezenta care este rolul mamei în famile, selectând fragmente din text și de pe fișele de lectură

- Grupa 3, va preciza care sunt principalele preocupări ale copilului, selectând fragmente din text și de pe fișele de lectură.

- Grupa 4, va descrie relațiile dintre membrii familiei, aducând argumente din text.

Fiecare grupă va prezenta produsul muncii în fața clasei. Colegii pot veni cu completări, iar ideile principale vor fi notate pe tablă. Individual fiecare elev va descrie, în 5 minute, familia tradițională, așa cum rezultă din cele notate pe tablă. Ca temă vor trebui să descrie, în 10-15 rânduri, familia modernă din punctual lor de vedere.

- Sarcina cadrului didactic: ghidează activitatea elevilor, astfel încât să-și atingă obiectivele propuse, creează un climat propice desfășurării lecției și încurajează elevii să răspundă.

- Sarcina elevilor: să răspundă întrebărilor și cerințelor profesorului; să colaboreze cu membrii echipei; să-și exprime opinia și să-și noteze în caiete informațiile de la tablă.



- Aspecte analizate: Pe parcursul activității s-a urmărit ca elevii să sesizeze care erau rolurile mamei și tatălui în familia tradițională, cine juca un rol mai important în educarea copiilor, care erau preocupările copiilor și ce s-a schimbat în familiile din prezent.



Clasa: a IX-a C



Familia – Mara, de Ioan Slavici – caracterizarea personajului principal


Această activitate se încadrează în tema Familiei din programa școlară de la clasa a IX-a


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, ciorchinele, horoscopul - Materiale didactice: planșa, fișe de lucru

Descrieti activitatea:

Captarea atenției se realizează prin completarea ciorchinelui de pe planșă și prin numirea operelor literare studiate care potrivesc fiecărui tip de familie:

- Familie monoparentală - Familie conjugală - Familie reconstituită - Familie modernă - Familie clasică

După reactualizarea câtorva noțiuni despre acțiunea, conflictele, tehnicile folosite în romanul „Mara”, se anunță titlul lecției: Caracterizarea personajului Mara. Elevii primesc fișe cu câteva fragmente din roman ce surprind trăsături fizice și morale ale Marei. Elevii trebuie să precizeze modalitățile de caracterizare folosite și să numească trăsăturile de caracter ce se desprind din fragmentele respective. Răspunsurile vor fi verificate și completate atât de ceilalți elevi, cât și de profesor.

Împărțiți pe grupe, elevii trebuie să aleagă o zodie care se potrivește Marei de pe o fișă pe care o primesc și să o caracterizeze.

- Taur: tenace, hotărâtă, prudentă, infexibilă, încăpățânată. - Gemeni: Capricioasă, altruistă, magnetică, perspicace, neliniștită. - Rac: intuitivă, analitică, sociabilă, hipersensibilă, metodică. - Leu: optimistă, vivace, arogantă, tenace, hotărâtă. - Fecioară: perfecționistă, obiectivă, încăpățânată, precaută, indecisă, modestă. - Balanță: intuitivă, logică, temperată, indolentă, indecisă.



- Scorpion: tenace, pasionată, ageră, arogantă, senzuală, sarcastică. - Săgetător: neinteresată, idealistă, profetică, risipitoare, compătimitoare - Capricorn: diplomată, pragmatică, profundă, încrezătoare, materialistă. - Vărsător:omenoasă, meditativă, onorabilă, altruistă, excentrică, de

neînduplecat. - Pești: altruistă, filantropică, adaptabilă, credulă, risipitoare, capricioasă.

Fiecare grupă va citi caracterizarea făcută și o vor alege pe cea mai bună. Se fac aprecieri pe marginea răspunsurilor, se fac completări și se oferă sugestii.

Ca temă elevii au de caracterizat personajul Mara, evidențiind modalitățile de caracterizare directă și indirectă.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, verifică corectitudinea răspunsurilor, oferă informații și sugestii pe nivelul de înțelegere al elevilor.

- Sarcina elevilor: Elevii răspund întrebărilor și cerințelor profesorului. În echipă își aduc contribuția la realizarea sarcinilor.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește să evidențieze problemele cu care se confundă o văduvă care trebuie să-și crească singură copiii. De asemenea se urmărește surprinderea aspectelor care o individualizează pe Mara și mijloacele pe care le folosește pentru a-și atinge scopul.



Clasa: a IX-a



Stilul oficial


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Limbă și comunicare – Stilurile funcționale ale limbii din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 11.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, metoda ciorchinelui, problematizarea - Materiale didactice: portofoliile elevilor, tabla

Descrieți activitatea:

Activitatea începe prin verificarea temei și prin actualizarea noțiunilor despre stilurile funcționale (beletristic și științific), învățate. Captarea atenției se realizează printr-o discuție despre actele pe care au trebuit să le pună în dosarul de înscriere în clasa a IX-a.

Se anunță și se scrie pe tablă titul lecției: Stilul oficial. Profesorul prezință tipurile de texte ce ce încadrează în acest stil și trăsăturile acestuia.

Elevii primesc o fișă de lucru. Ei trebuie să identifice fiecare tip de text de pe foaie: o cerere, o adeverință, o diploma, un regulament, un articol de lege și să prezinte particularitățile compoziționale, clișeele lingvistice și așezarea în pagină. Se verifică răspunsurile și se vor nota la tablă sub forma ciorchinelui.

Elevii primesc o a doua fișă de lucru și răspund la înrebări după modelul biletelor de la proba orală la examenul de bacalaureat.

Se dă textul:

Articolul 6. Accesul egal la ocuparea funcţiilor publice

(1) În cazul înaintării condiţiilor pentru ocuparea de funcţii publice centrale şi locale, este necesar să se asigure şanse egale de participare la concurs pentru femei şi bărbaţi.

(2) Stabilirea unor restricţii directe sau indirecte după criteriul de sex în caz de



anunţare, organizare şi admitere la concurs pentru ocuparea unei funcţii publice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, alte persoane cu funcţie de răspundere sunt obligaţi să asigure accesul egal la ocuparea unei funcţii publice, la procesul de dezvoltare profesională continuă şi la promovarea în funcţie în conformitate cu exigenţele profesionale, fără diferenţiere după criteriul de sex a pretendenţilor. [Art.6 al.(3) modificat prin LP305 din 22.12.16, MO2-8/06.01.17 art.9]

(4) Nu se permite anunţarea şi organizarea de concursuri numai pentru persoane de un anumit sex.

(Republica Moldova, LEGE Nr. 5 din 09.02.2006, cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi)

În urma parcurgerii textului, elevii:

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:

a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b) Cărui stil funcțional îi aparține textul? Motivează-ți răspunsul cu două

exemple. c) Ce elemente importante de conținut identifici în text?

2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoașerii legilor de către cetățeni, a legii privind accesul egal la ocuparea funcţiilor publice ?

Se verifică răspunsurile, se fac completări și se dau sugestii. Ca temă elevii vor avea de completat un CV europass, cu informații fictive, pentru a fi cât mai convingători pentru ocuparea unei funcții publice.

- Sarcina cadrului didactic: Transmite informațiile pe nivelul de înțelegere al elevilor, verifică răspunsurile acestora, face completări și aprecieri ce vizează activitatea elevilor.

- Sarcina elevilor: Răspund cerințelor, îndeplinindu-și sarcinile de lucru, își exprimă opinia și adresează întrebări dacă au neclarități. Vor nota în caiete toate informațiile de la tablă.

- Aspecte analizate: Recunoașterea tipurilor de texte, identificarea trăsăturilor stilurilor pe diferite texte, exprimarea corectă opinei.



Clasa: a IX-a C



Mitul Androginului – Cuplu, de Ana Blandiana


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare IUBIREA din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 12.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, expunerea, problematizarea - Materiale didactice: portofoliile elevilor, textul poeziei, table, fișe de lucru

Descrieti activitatea: Activitatea începe prin reamintirea miturilor fundamentale din cultura română

- Miorița – mitul morții - Zburătorul – mitul erotic - Traian și Dochia – mitul etnogenezei - Monastirea Argeșului – mitul jertfei pentru creație, dar și a altor mituri,

întâlnite în operele studiate, Călin (file dinpoveste), de M. Eminescu.

Se citește poezia Cuplu, pe roluri. Se prezintă informațiile aduse de elevi despre mitul Androginului. Se identifică tipul de lirism, temele și motivele literare și se face analiza stilistică a textului. Se prezintă apoi datele biografice despre Ana Blandiana. Profesorul oferă informații despre epoca în carea a trait și curentul literar în care se încadrează. Se lecturează și alte poezii scrise de Ana Blandiana.

Elevii sunt întrebați ce alte scriitoare din literature română mai cunosc și se poartă o discuție despre realizările femeilor în domeniul artei.

Se realizează un cvintet, având ca prim vers ANDROGINUL

- Sarcina cadrului didactic: Transmite informațiile pe nivelul de înțelegere al elevilor, verifică răspunsurile acestora, face completări și aprecieri ce vizează activitatea elevilor.

- Sarcina elevilor: Răspund cerințelor profesorului, își exprimă opinia și adresează întrebări dacă au neclarități. Vor nota în caiete toate informațiile de la tablă.

- Aspecte analizate: Identificarea miturilor în operele literare și explicarea importanței lor; realizările femeilor în literatură



Clasa: a IX-a C



Textul memorialistic – „Hronicul și cântecul vârstelor”, de Lucian Blaga

Argumentarea alegerii

temei

Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare LIMBĂ ȘI COMUNICARE – Tipuri de texte: textul de granite/ frontier din programa scolară.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: problematizarea, conversația, explicația, - Materiale didactice: Textul lui Blaga, fișe de lucru, table, caietul, portofoliile

elevilor


- Activitatea începe prin reactualizarea cunoștințelor despre textul literar și cel nonliterar. Se notează, sub formă de schema, trăsăturile acestor tipuri de texte pe tablă și în caiete.

- Se verifică lectura textului „Hronicul și cântecul vârstelor” și fișele de lectură întocmite de elevi. De asemennea se prezintă date despre autor și se identifică asemănări între biografia autorului și conținutul textului.

- Se anunță titlul lecției, Textul memorialistic,și se prezintă trăsăturile acestui tip de text, explicând de ce este un text de graniță. Se numesc și celelalte texte de granite: autobiografia și jurnalul.

- Se impart fișe de lucru elevilor - Se verifică răspunsurile elevilor și se fac completări. - Pe tablă, pe două coloane ne notează informații despre mama și despre tată.

Elevii vor nota în caiete aceste informații. - Se discută despre rolul, statutul șă relația dintre autor și părinți.

Ca temă elevii au de redactat un text în care să-și descrie părinții și relația lor cu aceștia.

- Sarcina cadrului didactic: Transmite informațiile pe nivelul de înțelegere al elevilor, verifică răspunsurile acestora, face completări și aprecieri ce vizează activitatea elevilor. Încurajează elevii să-și exprime opinia.

- Sarcina elevilor: Răspund cerințelor profesorului, își exprimă opinia și adresează



întrebări dacă au neclarități. Vor nota în caiete toate informațiile de la tablă. - Aspecte analizate: Se urmărește însușirea noțiunilor despre textul

memorialistic, cunoașterea conținutului textului scris de Blaga. Din textul lui Blaga se analizează, în special, trăsăturile mamei și pe cele ale tatălui, respectul pe care scriitorul în are față de ei și statutul fiecărui părinte atât în familie, cât și în comunitatea rurală.



Clasa: a IX-a C

Disciplina Limba și literature română


Adolescența – „ Juventus – Despre mine aș fi vrut să scriu despre tine”, de Simona Popescu


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare ADOLESCENȚA din programa scolară.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, problematizarea - Materiale didactice: textu Simonei Popescu, caietele, fișele de lectură


- Activitatea începe prin numirea, în ordinea importanței, a trei probleme cu care se confruntă adolescenții, probleme cu care ei se confruntă. Se poartă o discuție pe marginea acestor probleme.

- Se verifică tema. Date, informații despre Simona Popescu. Se vor nota pe tablă, schematic, cele mai importante aspect.

- Se împarte o fișă fiecărui elev cu un fragment din „Juventus – Despre mine aș fi vrut să scriu despre tine” As fi vrut sa scriu despre varstele de atatea feluri prin care-am trecut pana acum, fara sa-mi dau seama, despre cele ce ne-apropie sau ne despart de ceea ce suntem, de ceea ce ramanem cu adevarat; despre neputinta de a vorbi despre tine insuti ca despre o fiinta unitara, despre oroarea ca-n orice timp prezent nu esti, de fapt, decat un intermediar, un precursor; despre dezgustatoarea idee ca vei ajunge odata sa fii propria ta bunica, matusa si tanti, supravietuind copiilor si gloatei de tineri ce-ai fost, despre caderea in forma labartata a "fiarei batrane"; despre incapatanarea cu care mergi impotriva valului stiind ca, oricum, te-asteapta cristalizarea: in mama, functionar, lucratoare sau trantor al uneia din diviziunile sociale ale muncii, producator si donator, ruda a cuiva care nici nu exista inca...; despre umilinta de a nu sti cine esti si ce vei fi si despre groaza ca ai putea sti ce esti si ce vei fi si pana cand iti e dat a trai. Despre rabdarea cu care incerci sa imparti apele atator vorbe despre tine,care te bruiaza,te micsoreaza,te impiedica,te falsifica,te destrama. De-aceea fugi din calea lor,te feresti,ii ocolesti,caci n-ai nici o legatura cu ei. Esti nubil si inutil. Ca un linx privindu-se-n oglinda, stand la panda. Te uiti la tine si parca ti-e mai bine: sunteti doi, puterea creste... Esti recunoscator frumusetii tale ca e, si-apoi



uiti. Cutreieri molesit tise si zade de aer, paienjenisuri si ceturi, turbioane, cautand nici tu nu stii ce. Ai o mie de simturi. Iradiezi. Te strabat senzatii si viziuni pentru care nu esti pregatit. Te opresti din drum plin de panica, de parc-ai fi vazut un crotal, un scorpion pe trotuar, de parca urma sa te faci tandari... Ti se pare ca se-ntampla lucruri pe care le-ai mai trait odata.Vezi figuri necunoscute si brusc te bucuri si-ai vrea sa le opresti.Te concentrezi animalic spre altceva si-ti imaginezi, fara nici o legatura, ca apropii de buze o parfumata si dulce nectarina sau ca lancezesti fericit langa o tufa cu grele si-albastre hortensii. Te topesti lent ca un jeleu sub o dogoare straina. Se petrece ceva de neinteles si nu stii cine-i de vina. Esti obosit. Nu mai poti. Curgi in Himeria. Te-ntorci intreg si mut si-ti vine sa canti la trompeta, sa lovesti usor un trianglu, sa gafai pe-o bicicleta, sa-noti pe sub apa cu ochi deschisi, sa dispari intr-un nor sclipicios. Te recunosti? Despre mine, dar mai ales despre tine june deoriundesioricum, despre tine care esti la inceput si despre tine care te pregatesti sa parasesti jungla bogata, primejdioasa, peisajul selvatic, gonind ca un prost in savana pustie... Despre elanul si balmajeala cu care ai parcurs atatea faze ale informului, amoralitatii, aiurarii, suavitatii lancede, faze ale naivitatii tampe, ale rusinii, destramarii, ingalarii. furiei de doi bani, vinovatiei. Te-au dat la fund, te-au mutat, te-au supus. Dar ti-au sporit indarjirea... Despre forta uriasa si nestiuta pe care-ai simtit-o de atatea ori printr-o brusca dorinta de-a merge pe un drum pustiu, la nesfarsit, zile si nopti, fara teama, cu un rucsac in spate si cu aer mult in jurul tau. Despre amestecul asta de iubire si ura (pe care doar tu si eu il intelegem), de clocot si indiferenta reptiliana (pentru ca nu esti nici fierbinte, nici rece, nici caldicel, ci si fierbinte, si rece, si caldicel)... Despre splendoare ametitoare si moale a imaturitatii, despre forta confuziei, vagului, indoielii care te fixeaza in centrul gol al vartejului istoric de unde-ti anunti inflorirea c-un sunet bizar, ca nu stiu ce ciudata semintie ierboasa... Despre cinismul tau de apas, despre violenta ta neputincioasa, despre tine blegule si fraierule, umbra frematatoare, despre tine fecioara pacatoasa, nerusinata, june viclean cu pielea fierbinte, fatalau nehotarat cu par lung de aur, tocilarule, barbatus delicat, despre tine pisicuta-prostuta, despre tine mironosito, despre tine hard-istule cu suflet de hulub, despre tine baiatule fata c-un cercel lucind in ureche, despre tine fara pereche, despre tine adolescent evanescent, despre puterea ta, despre ticalosia ta dar mai ales despre profunzimea chinuitoare si limpede cu care nu te vei mai intalni niciodata. Se face lectura expresivă a textului și se răspunde la întrebările:

1. Identificați tipul de perspectiivă narativă. 2. Comentați rolul repetiției prepoziției despre la începutul fiecărui aalineat. 3. Comentați secvența Te recunosti? 4. Identificați particularitățile de limbaj.



5. Identificați problemele cu care se confruntă adolescenții, așa cum rezulă din text.

Activitatea este frontal, răspunsurile se notează în caiete. Individual elevii au de comentat titlul „Despre mine aș fi vrut să scriu despre tine”. Ca temă elevii au de redactat o pagină din jurnalul unui adolescent.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, în vederea atingerii obiectivelor. Realizează la tablă schema cu informații despre autoare. Corectează, oferă informații și sugestii elevilor. Creează un climat propice desfășurării lecției.

- Sarcina elevilor: Elevii răspund cerințelor de pe fișă, și le notează în caiete, iar individual comentează titlul. Păstrează liniștea în vederea desfășurării în condiții optime a lecției.

- Aspecte analizate: Se analizează problemele cu care se confruntă adolescenții. Prin selectarea acestui fragment se face cunoscută elevilor personalitatea Simonei Popescu.



Clasa: a IX-a C



Ipostaze ale iubirii în lirica eminsciană


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare IUBIREA din programa scolară.


- Durata: I oră - Metode folosite: conversația, explicația, problematizarea - Materiale didactice: volumul de versuri al lui Eminescu, table, caietele, fișe de

lucru


Elevii primesc o fișă cu un colaj de versuri din lirica eminesciană și li se cere să realizeze portretul persoanei iubite:

Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireş, Şi ca un înger dintre oameni În calea vieţii mele ieşi.

Şi de-a soarelui căldură Voi fi roşie ca mărul, Mi-oi desface de-aur părul, Să-ţi astup cu dânsul gura.

Fruntea alba-n parul galben Pe-al meu brat incet so culci Lasand-prada gurii mele Ale tale buze dulci...

Luna pe cer trece-asa sfanta si clara Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara Stele nasc umeri spre bolta senina Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina

După ce se realizează portretul, se discută depre experiențele erotice ale poetului, evidențiindu-se că Eminescu nu a iubit o femeie aume, ci idealul de



femeie.

Profesorul informează elevii în legătură cu cele două etape care se disting în lirica eminesciană: prima etapă, așa-zis naturistă ce ilustrează o imagine luminoasă, optimistă a iubirii și cea de-a doua etapă ce se definește prin profunzimea filozofică a sentiementului de iubire. De asemenea se amintesc ipostazele iubirii în lirica eminesciană: iubirea pasiune, iubirea neîmpărtășită, iubirea platonică, femeia de salon. Se selectează două poezii ce aparțin celor două etape:„Dorința” și „Pe lângă plopii fără soț” și se realizează asemănări și deosebiri.

Teme comune: iubirea și natura, aparțin romantismului și apar motive specifice liricii romantice, motivul singurătății

- În „Dorința”: motivul așteptării, al iubitei îmbătată de amor, apropierea fizică dintre cei doi, natura martoră și cadru protector, figuri de stil.

- În „Pe lângă plopii fără soț”: natura tristă, plopii singuratici, femeia este rece, străină, statuară, tristețea, figuri de stil. Ca temă elevii au de comentat titlurile și structura celor două poezii.

- Sarcina cadrului didactic: Transmite informațiile pe nivelul de înțelegere al elevilor, coordonează activitatea elevilor și face aprecieri pe marginea răspunsurilor elevilor.

- Sarcina elevilor: Păstrează climatul propice desfășurării lecției, ascultă și-și notează informațiile primite, își exprimă punctual de vedere și răspunde cerințelor profesorului.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește formarea unor deprinderi de analiză a textului liric și sensibilizarea elevilor față de textul poetic. Se analizează ipostazele iubirii în lirica eminesciană, ipostazele eului liric eminescian, aspirația spre absolut în iubire.



Clasa: a IX-a C



IUBIREA – „Maitreyi”, de Mircea Eliade – relația dintre două personaje




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, problematizarea - Materiale didactice: textul lui Eliade, fișe de lectură, culegerea cu fișe de lucru

Descrieti activitatea: Activitatea începe prin crearea unui climat favorabil desfășurării lecției. Se verifică tema calitativ și cantitativ, elevii au avut de caracterizat personajul Maitrey. Se actualizează, pentru a fi fixate, noțiunile de perspectivă subiectivă, actorială, narator intradiegetic, perioadă interbelică.

Se anunță și se notează pe tablă titlul lecției: „Maitreyi”, de Mircea Eliade – relația dintre două personaje

Se amintesc numele personajelor principale Allan și Maitreyi. Se realizează pe tablă două coloane . pe o coloană se notează informații despre Allan, iar pe a doua informații despre Maitreyi: vârstă, preocupări, trăsături fizice, statut social etc.

Se analizează din culegere fragmentul ce reprezintă legământul, logodna celor doi. Se verifică răspunsurile și se fac aprecieri generale. Se amintec alte scene reprezentative pentru evoluția relației celor doi.

Ca temă elevii au de realizat, într-o pagină, continuarea romanului, propunând un final închis.

- Sarcina cadrului didactic: Ceează climatul necesar desfășurării lecției, coordonează activitatea elevilor și face aprecieri pe marginea răspunsurilor elevilor. Oferă sugestii de rezolvare a sarcinilor de lucru.

- Sarcina elevilor: Elevii își notează în caiete informațiile de la tablă, completează fișa de lucru din culegere și răspund cerințelor profesorului. De asemenea vor păstra liniștea la oră.

- Aspecte analizate: Se analizează aspectele legate de cele două mentalități, culturi care stau în calea fericirii celor doi.



Clasa: a IX-a C



IUBIREA – „Maitreyi”, de Mircea Eliade – caracterizarea personajului feminin




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, problematizarea - Materiale didactice: fișele de lectură, portofoliul elevului, romanul lui Eliade,

calculatorul, google


Spargerea gheții se realizează printr-o discuție despre factorii care pot sta în calea fericirii unui cuplu. Se amintesc aspectele reale care stau la baza realizării acestui roman: bursa pe care Eliade a obținut-o de la un maharajah, dându-i-se posibilitatea de a studia în India, o cunoaște pe Maitrei, fiica profesorului Dasgupta, de care se va îndrăgosti, pasiunea pentru cultura indiană. Elevilor li se cere să caute pe google informații despre Maitreyi Devi. Se notează în caiete cele mai importante aspect:

- A fost poetă și romancieră; - Versurile ei erau apreciate de Tagore; - A fost neplăcut surprinsă de povestea lui Eliade și a scris propria ei versiune a

întâlnirii dintre cei doi „Dragostea nu moare”.

Se lecturează versuri ale poetei Maitreyi Devi:

Intinzandu-mi ca o nebuna mainile, Ca sa ating acea viata de neatins, Lasa-ma sa merg la aceasta nunta indepartata Prezidata de Mahakala. Rupand si smulgandu tot ce este inutil, El ridica lampa vietii libere Si insemneaza fruntea miresei Cu o scanteie de foc... Trebuie sa merg acolo unde eterna noapte Asteapta nemiscata,



Cu neclintita credinta A dragostei cuiva

Se identifică tama, motivele și procedeele de expresivitate.

Elevii primesc fișe de lucru cu fragmente din roman și li se cere să identifice modalitățile de caracterizare: directă și indirectă. Se desprind trăsături de caracter și se amintesc și alte secvențe din roman, representative pentru conturarea portretului moral al eroinei.

Se verifică răspunsurile, iar ca temă elevii au de caracterizat personajul Maitreyi.

- Sarcina cadrului didactic: Ceează climatul necesar desfășurării lecției, coordonează activitatea elevilor și face aprecieri pe marginea răspunsurilor elevilor. Oferă sugestii de rezolvare a sarcinilor de lucru.

- Sarcina elevilor: Elevii își notează în caiete informațiile de la tablă, completează fișa de lucru și răspund cerințelor profesorului. De asemenea vor păstra liniștea la oră, caută informații despre Maitreyi Devi.

- Aspecte analizate: Se analizează aspectele legate de cele două mentalități, culturi care stau în calea fericirii celor doi. Se identifică modalitățile de caracterizare folosite în roman. Se urmărește și identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre Maitreyi, fiica profesorului Dasgupta, și Maitreyi personajul din roman.



Clasa: a IX-a C



„Mara”, de Ioan Slavici – evoluția cuplului Persida-Națl


Această activitate se încadrează în tema Iubirea din programa școlară de la clasa a IX-a.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: explicația, conversația, problematizarea, jocul de rol - Materiale didactice: fișe de lectură, fișe de lucru, romanul lui Slavici


Spargerea gheții se realizează prin jocul de rol. Un elev este invitat în față și vorbește 2 minute despre iubire. La sfârșit, se întoarce cu spatele și aruncă o hârti mototolită în clasă, iar cel atins va fi următorul care va vorbi despre iubire.

Elevii vor propune o definiție metaforică a iubirii și vor identifica mai multe tipuri de iubire: materă, pasională, de aproape, agape, de frate.

Se verifică, prin întrebări, lectura romanului „Mara”, discuția fiind îndreptată spre cuplul Persida-Națl, amintindu-se afirmația Magdalenei Popescu „Mara e un roman despre iubire și căsătorie”.

Se impart fișe de lucru. Fișa conține trei fragmente esențiale pentru evoluția cuplului: scena când se sparge geamul de la mănăstire și cei doi se zăresc, momentul când Națl o lovește pe Persida și scena din finalul romanului de la botezul copilului celor doi.

Elevii vor trebui să identifice la ce momente fac referire cele trei fragmente, care este motivul pentru care Națl devine violent, ce sacrificii face Persida pentru a-și salva căsnicia și să argumenteze că iubirea celor doi este una pasională.

Elevii au la dispoziție 7 minute să răspundă. Se verifică răspunsurile, se fac aprecieri și completări.

Profesorul informează că unii critici considerau nepotrivit titlul Mara și că mai



potrivit ar fi fost Copii Marei. Elevii își exprimă opinia , privind cele două titluri.

Ca temă elevii au de comentat, în 10-15 rânduri, afirmația lui N. Manolescu „În realitate, romanul este mai ales romanul Marei, Persida însăși nefiimd decât o Mară juvenilă, pe cale de a lua, cu vârsta, obiceiurile și înfățișarea mamei sale.”

- Sarcina cadrului didactic: Profesorul creează atmosfera necesară desfășurării optime a lecției și ghidează activitatea elevilor, astfel încât să se atingă obiectivele propuse. Face aprecieri privind răspunsurile elevilor și oferă informații pe nivelul de înțelegere al elevilor.

- Sarcina elevilor: Elevii păstrează liniștea, își notează în caiete informațiile și-și exprimă punctual de vedere.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra relațiilor de familie și a mentalității de la mijlocul secolului al XIX-lea.



Clasa: a IX-a C



Personajul Mara în viziunea criticilor literari


Această activitate se încadrează în tema Familiei din programa școlară de la clasa a IX-a.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: problematizarea, brainstormingul, jocul de rol - Materiale didactice: fișe de lectură, fișe de lucru


Activitatea începe prin verificarea, din punct de vedere calitativ și cantitativ, a temei. Elevii au avut de realizat caracterizarea Marei. Se notează în mijlocul tablei numele personajului și se trasează patru săgeți. Profesorul solicită elevilor să completeze în dreptul unei săgeți, cu citate de pe fișele de lectură, secvențe în care Mara este caracterizată direct de către narator și alte personaje:

Bazându-se pe conținutul romanului, elevii susțin, la alegere, una dintre referințele critice. Se surprind opiniile celor doi critici barbați în opoziție cu opinia Magdalenei Popescu, discutându-se despre calitățile pe care aceștia le surprind.

Ca temă elevii trebuie să-și formuleze propria opinie despre personajul Mara.

- Sarcina cadrului didactic: Profesorul ghidează activitatea elevilor, oferă infomații pe nivelul de înțelegere al elevilor, face completări și încurajează elevii să răspundă. La tablă, va realiza schema cu citatele amintite.

- Sarcina elevilor: Elevii își vor nota în caiete informațiile de la tablă vor păstra liniștea și-și vor exprima punctul de vedere. Ei vor face corelări între textul operei și referințele critice.

- Aspecte analizate: se urmărește receptarea textului critic, formularea unei opinii personale, felul în care Mara este văzută de critica literară feminină și masculină.



Clasa: a IX-a C



Textul argumentativ


În planificarea calendaristică, în săptămâna a XII-a, este prevăzut studiul monologului, formă a comunicării orale. Printre tipurile de monolog se numără și cel argumentativ.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, metoda puzzelului - Materiale didactice: planșa, table, fișe de lucru.


Captarea atenției se realizează printr-un exercițiu de vocabular. Elevii au de propus câte un sinonim pentru a argumenta și pentru persuasiv. Cu acest prilej se reamintește definiția sinonimelor. Pornind de la cele două cuvinte, se anunță titlul lecției: Textul argumentativ.

Profesorul prezintă structura textului argumentativ, realizând schema lecției pe tablă, însoțită de exemple.

Elevii, împărțiți pe patru grupe, vor primii sarcini diferite:

- Prima grupă, să completeze spațiile libere din textul argumentativ de pe fișa pe care o primește, cu conectori specifici, din lista prezentată de profesor odată cu schema textului argumentativ.

- A doua grupă, să pună în ordine bucăți decupate dintr-un text argumentativ. - A treia grupă,să completeze cu exemple argumentele din textul argumentativ

de pe fișă. - A patra grupă, să găsească și un contraargument ipotezei susținute în textul

argumentativ de pe fișa de lucru. Textul argumentativ de pe fișa de lucru susține ideea că femeia și bărbatul, în societatea modernă, sunt fiinițe egale în drepturi Prin egalitate se înţelege nivelul egal de vizibilitate, autonomie, responsabilitate şi participare a celor două sexe la/în toate sferele vieţii publice şi private. Egalitatea susţine principiul unei participări totale a femeilor şi bărbaţilor la viaţa societăţii.



După rezolvarea sarcinilor, elevii prezintă rezultatul muncii în echipă. Ca sarcină individuală, elevii trebuie să-și exprime propria părere despre egalitatea dintre feme iși barbați pe piața muncii, oferind exemple. La final, prin sondaj, se vor asculta părerile a două fete și doi băieți.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, în vederea atingerii obiectivelor, împarte fișe de lucru elevilor și explică structura textului argumentativ.

- Sarcina elevilor: Își notează pe caiet schema de pe tablă, rezolvă cerințele primate, sunt atenți la explicațiile profesorului.

- Aspecte analizate: S-a urmărit formularea corectă a unui punct de vedere și găsirea unor exemple cât mai convingătoare. Prin tema abordată se urmărește conștientizarea necesității egalității dintre femei și barbați în societate.



Clasa: a IX-a



Textul nonfictional


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare LIMBĂ ȘI COMUNICARE – Tipuri de texte: textul ficțional/ nonficțional din programa scolară.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, diagram VENN - Materiale didactice: portofoliile elevilor, fișe de lucru, table, caietele - Descrieti activitatea:

Activitatea începe prin crearea unui climat optim desfășurării lecției și verificarea temei. Elevii au avut ca temă de redactat două texte în care să activeze funcția emotivă, respectiv funcția conativă, la miximum. Cele două texte au avut același referent: libertatea. După verificarea calitativă și cantitativă a temei, se încadrează cele două texte create de ei în categoria textelor ficționale și nonficționale. Prin metoda diagramei VENN, se identifică asemănările și deosebirile dintre cele două tipuri de texte.

Asemănări: scopul informativ, educativ, funcția poetică activată la nivelul mesajului și funcția referențială activată la nivelul referentului.

Deosebiri: particularitățile de limbaj, scopul emotiv în cazul textului ficțional și persuasiv sau de a manipula în cazul textului nonfictional etc.

Se anunță și se notează titul lecției: Textul nonfictional

Elevii primesc o fișă de lucru. Pe fișă, elevii au un text extras dintr-un curs despre Egalitatea de șanse și de gen, obiectivul oricărei societăți democratice, de Oana Băluț. Elevii trebuie să identifice, pe text, trăsăturile textului nonfictional, să precizeze scopul unui astfel de text și să identifice publicul țință, căruia i se adresează textul. După verificarea răspunsurilor, elevii își exprimă opinia despre necesitatea unui astfel de curs.

Pentru a ajunge la egalitate în drepturi între femei şi bărbaţi, a fost parcurs un lung drum la nivelul istoriei. Voi explica în cele ce urmează. Să nu uităm că dreptul de a beneficia de educaţie, de a putea exercita o profesie, de a vota etc. sunt de dată relativ recentă. În perioada interbelică, dacă ne uităm la România,



aflăm că femeile nu au putut exercita profesia de avocat, chiar dacă nu le era îngrădit accesul la studii de specialitate. Accesul neîngrădit la toate formele de pregătire şi la toate tipurile de cariere a fost o revendicare a ceea ce numim „feminismul egalităţii” al cărui scop a fost dobândirea unui statut juridic egal al femeilor cu bărbaţii. Şi recunoaşterea dreptului de a vota este de dată relativ recentă la scara istoriei. Abia în 1929 le-a fost recunoscut anumitor femei dreptul de a vota şi de a fi alese la nivel local2 după ce organizaţii de femei şi organizaţii feministe s-au mobilizat pentru a revendica aceste drepturi3.

Un izvor esenţial în prezent pentru egalitatea în drepturi între femei şi bărbaţi este Constituţia României care a inclus egalitatea în drepturi în Titlul I, Principii generale, Titlul II, Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale4.

Art. 4, alin. 2 Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni: „România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială”.

Art. 16. alin. (1) Egalitatea în drepturi: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

Am introdus cele două exemple de mai sus privind accesul la piaţa muncii şi drepturile politice întrucât de foarte multe ori egalitatea în drepturi este confundată cu egalitatea de şanse. Ultima are semnificaţii specifice şi o rază de acţiune mai amplă aşa cum vom vedea în cele ce urmează.

(Egalitatea de șanse și de gen, obiectivul oricărei societăți democratice, de Oana Băluț)

Ca temă, elevii au de realizt un proiect. Grupați câte patru, ei trebuie să gândească programul unui O.N.G. care s-ar ocupa de egalitatea de gen.

- Sarcina cadrului didactic: Creează atmosfera necesară desfășurării lecției, ghidează activitatea elevilor, în vederea atingerii obiectivelor și încurajează elevii să-și exprime punctul de vedere.

- Sarcina elevilor: Elevii păstrează liniștea, își notează în caiete informațiile de la tabă și răspund cerințelor profesorului.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește însușirea trărăturilor textului nonfictional și exprimarea corectă a opiniei. De asemenea se urmărește formarea unei anumite poziții față de subiectul abordat de Oana Băluț în cursul Egalitatea de șanse și de gen, obiectivul oricărei societăți democratice.



Clasa: a X-a A



Proces literar – Cazul Anei lui V. Baciu; „Ion”, de Liviu Rebreanu


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul –romanul de tip obiectiv din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 10-11.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: procesul literar - Materiale didactice: romanul lui L. Rebreanu, fișe de lectură, dosar critic


Elevii s-au oganizat din ora precedent, și-au fixat rolurile și și-au pregătit discursurile și citate care îi pot ajuta pe parcursul procesului.

Deschiderea procesului: Președintele comisiei de anchetă informează Instanța cu privire la subiectul cazului dezbătut. Dă cuvântul Anchetatorului pentru a oferi datele problemei. Sunt chemați martorii și interogați de avocatul acuzării și de cel al apărării. În funcție de argumentele și probele aduse de avocați, jurații iau o decizie.

Pe baza depozițiilor prin care acuzații au fost învinuiți, președintele prezintă concluziile anchetei: Vinovați de moartea Anei sunt Ion și Vasile Baciu.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, astfel încât procesul literar să se finalizeze.

- Sarcina elevilor: Să-și joace rolul ales cât mai bine și să vină cu argumente solide.

- Aspecte analizate: Acest proces literar atrage atenția asupra rolului femeii din mediul rural, în societatea românească de la începutul secolului XX. De asemenea se analizează statutul femeii victime a violenței domestice.



Clasa: a X-a A



„Ion”, de Liviu Rebreanu – relația dintre două personaje


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul –romanul de tip obiectiv din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămâna 10.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, rebusul - Materiale didactice: romanul lui Rebreanu, rebusul, fișe de lectură


Captarea atenției se relizează printr-un rebus:

ORIZONTAL:

- 1.Care stârnește râsul - 2.Antonimul cuvântului „vechi”; vocală închisă - 3.Personaj feminin din romanul Ion; - 4.Pron. Pers. Pers. A III-a, sg.

VERTICAL:

- 1.Poftim; - 2.Personajul eponim din romanul Ion; - 3.Participiul trecut al vb. „a lua”; - Vocală deschisă; vocală închisă - 5. Grămadă de lemne pe care se ardeau în Antichitate jertfele sau morții.

I L A R

N O U U

A N A G

T U

După ezlegarea rebusului , se anunță titlul lecției: Relația dintre două personaje în romanul „Ion”. Prin dezlegarea rebusului vor fi aduse în discuție personajele Ion și Ana.



Se recapitulează câteva aspect legate de tema, conflictele și subiectul romanului. Deoarece este o clasă echilibrată în ceea ce privește numărul de fete și de băieți, clasa a fost împărțită în două grupe de băieți și două de fete.Băieții au trebuit să o caracterizeze pe Ana, iar fetele pe Ion. Fiecare echipă a citit caracterizarea făcută. Fetele au decis ce caracterizare a băieților a fost mai bună și invers. Reorganizați în grupe mixte, elevii au prezentat cum a evoluat relația dintre cei doi, făcând trimitere la cel puțin două scene representative.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, astfel încât să-și atingă obiectivele propuse, încurajează elevii să răspundă și creează climatul necesar desfășurării lecției.

- Sarcina elevilor: Răspund întrebărilor profesorului și se implică în rezolvarea sarcinilor pe grupe.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește sesizarea aspectelor de discriminare dintre femei și barbați, săraci și bogați, tărani și intelectuali (poziția pe care o ocupau privitorii la horă, respectul pe care îl asigura pământul tăranului etc.). De asemenea se urmărește surprinderea celor mai elocvente scene în prezentarea relației dintre Ion și Ana.



Clasa: a X-a A



Statutul femeii în opera lui Marin Preda „Moromeții” (vol.1)


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul –romanul de tip obiectiv din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 12-13.


- Durata: 2 ore - Metode folosite: conversația, problematizarea, „căsuța personajului” - Materiale didactice: video-proiectorul, ecranizarea, fișe de lucru, romanul lui

Marin Preda


Activitatea începe prin vizioanarea scenelor reprezentative: cina, tăierea salcâmului, secerișul. Fiecare scenă este comentată separat, punându-se în relație cu textul operei. Se urmărește locul pe care îl ocupă la masă fiecare membru, modul în care-și vorbesc, sarcinile pe care le au de îndeplinit etc.

Elevii sunt împărțiți în cinci grupe.

- Grupa numărul 1 utilizând metoda “căsuţa personajului” , completează “căsuţa” lui Ilei și grupa 2 pe cea a Catrinei. Metoda constă în desenarea unei căsuţe şi se numerotează după cum urmează: baza casei şi a acoperişului se notează cu 1şi 2 şi vor reprezenta trăsăturile de bază ale personajului, pereţii casei cu 3 şi 4 şi reprezintă trăsături secundare ale personajului, laturile acoperişului cu 5 şi 6 şi vor face referire la trăsături ce ajută personajul în relaţiile cu ceilalţi, ferestrele cu 7 şi 8, însemnând trăsătura ascunsă a personajului, uşa cu 9 şi reprezintă o trăsătură intimă a personajului.

- Grupa numărul 3 are de caracterizat personajul Ilie, iar grupa 4 pers. Catrina urmărind modul în care apare reflectat în viziunea personajelor cu care intra în contact. Metoda folosită este brainstormingul. Elevii acestei grupe vor desena un “ soare “ pe ale cărui raze vor scrie trăsăturile personajului. Grupa 5 va identifica medalitățile de caracterizare : directă și indirectă a personajelor Ilie și Catrina

Fiecare grupă va prezenta ceea ce a realizat și se vor face aprecieri generale, fiecare putând veni cu completări sau observații. Individual ei vor găsi un



atribut care să o caracterizeze cel mai bine pe Catrina și unul pe Ilie.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, verifică corectitudinea răspunsurilor, oferă informații și sugestii.

- Sarcina elevilor: Elevii urmăresc cu atenție și ân liniște secvențele din film, răspund întrebărilor și cerințelor profesorului. În echipă își aduc contribuția la realizarea sarcinilor, încercând să fie cât mai originali.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei.



Tema (titlul lectiei): Clasa: a X-a A



Evocarea universului rural în două opere epice studiate


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 13-14.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, dezbaterea,

argumentarea - Materiale didactice: video-proiector, fişe de inter-evaluare, Marin Preda,

Moromeţii, Liviu Rebreanu, Ion


Activitatea începe prin actualizarea cunoștințelor care se va realiza prin întrebări adresate frontal referitoare la cunoștințele dobandite anterior despre romanul postbelic și interbelic. Captarea atenţiei se va realiza printr-o discuţie privind viaţa socială de ieri şi azi.

Profesorul anunta titlul şi obiectivele lecţiei: Evocarea universului rural în două opere epice studiate, Ion, Liviu Rebreanu şi Moromeţii, Marin Preda.

Elevii rezolvă cerinţele-reper, conform unui plan dinainte stabilit (anexa 1), prezentând simultan elementele universului rural în cele două romane studiate. Elevii au lucrat individual şi pe grupe, fiecare grupă având în vedere câte un roman, dar respectând acelaşi plan de lucru. Fiecare grupă îşi prezintă produsul, grupa evaluatorilor consemnând observaţiile generale.

Clasa este organizată în 5 grupe, fiecare primind cate o sarcină de lucru. Fiecare grupă este compusă din şase elevi. Frontal, elevii grupelor sunt solicitaţi să formuleze sintetic idei privind instanţele comunicării în textul narativ, construcţia subiectului, perspectiva narativă, construcţia personajului, scene-cheie, raportul cu timpul, comparativ în cele două romane. În scopul susţinerii ideilor prezentate, elevii primesc citate reprezentative din cele două opere literare. Produsul final va fi o planşă cu informaţiile devenite schelet de recenzie.

Prin intervenţia profesorului, sunt sintetizate câteva trăsături caracteristice pentru fiecare roman, sub forma unui tabel sinoptic (anexa 3). Toate cele trei grupe



notează în caiete aspectele evidenţiate cu ajutorul profesorului în tabel.

Elevii primesc ca tema pentru acasa de realizat un eseu-paralela despre personajul feminin prezent în doua romane studiate din doua perioade istorice diferite.

Grupa observatorilor prezintă şi justifică propriile aprecieri asupra celor două grupe. Profesorul intervine pentru corecturi şi completări. Elevii evaluaţi solicită eventuale clarificări şi dezvoltarea unor justificări. Metoda este utilă în măsura în care elevii vor trebui să fie capabili să se evalueze corect în vederea susţinerii examenului de bacalaureat.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, în vederea atingerii obiectivelor propuse, intervine pentru corecturi şi completări, încurajează spiritul critic și exprimarea propriei opinii.

- Sarcina elevilor: ascuă cu atenție indicațiile profesorului, răspund cerințelor și colaborează în echipă și-și notează în caiete informațiile de la tablă.

- Aspecte analizate: Ativitatea a urmărit: încadrarea în epocă, perioadă şi curent literar a romanelor ION de Liviu Rebreanu şi MOROMEŢII de Marin Preda; explicarea temei şi viziunii asupra lumii a celor două opere alese spre studiu, evidenţierea a patru elemente de structură/compoziţie relevante pentru cerinţă:compoziţia, relaţii temporale şi spaţiale, relaţia incipit-final, conflicte, construcţia personajului principal, procedee de caracterizare, secvenţe narative semnificative; formularea sintetică de idei privind instanţele comunicării în textul narativ, construcţia subiectului, perspectiva narativă, scene-cheie, raportul cu timpul, comparativ în cele două romane; exprimarea unui punct de vedere argumentat despre asemănările şi deosebirile dintre cele două opere.



Anexa 1

Planul dezbaterii – Evocarea universului rural în două opere epice studiate

Liviu Rebreanu, Ion//Marin Preda, Moromeţii

I. unui punct de vedere argumentat despre asemănările şi deosebirile dintre cele două Contextul apariţiei operelor alese (încadrare în epocă, perioadă, curent literar).

II. Tema şi viziune despre lume. III. Evidenţierea a patru elemente de structură/compoziţie relevante pentru cerinţă:

compoziţia, relaţii temporale şi spaţiale, relaţia incipit-final, conflicte, construcţia personajului principal, procedee de caracterizare, secvenţe narative semnificative.

IV. Exprimarea opere. Acest ultim aspect va fi discutat pe parcursul lecţiei .



Anexa 2

FIŞĂ DE INTEREVALUARE

Notaţi prin calificative ( FB – foarte bine, B - bine, S - slab) activitatea colegilor voştri, urmărind indicaţiile din tabelul de mai jos şi motivând acordarea calificativului:

GRILA DE EVALUARE A UNEI ARGUMENTĂRI

Ce se evaluează Activităţi Calificativ/Motivaţie

I. Respectarea structurii discursului de tip argumentativ

- ipoteza, argumentele (exemplificări, explicaţii), concluzia.

II. Mărci lexicale specifice

- conectori exprimând cauzalitatea, consecuţia şi concluzia: pentru că, întrucât, încât, deci, prin urmare;

- elemente corelative care indică un raţionament de tipul cauză-efect: dacă…atunci, cu cât…cu atât etc.

- conectori de ierarhizare a argumentelor: în primul rând, în cele din urmă etc.

- conectori ce indică gruparea argumentelor în jurul unei teme: în ceea ce priveşte…, din punctual de vedere al…etc.

III. Calitatea argumentării

- adecvarea argumentelor la temă; - pertinenţa argumentelor; - ordonarea logică a argumentelor; - gradarea argumentelor de la cele slabe spre cele tari.

IV. Claritatea expunerii

- succesiunea ideilor; - adecvarea tonului şi a elementelor nonverbale la

reacţiile auditoriului;

V. Puterea de convingere a argumentării

- reacţiile auditoriului; - promptitudine în adaptarea la reacţiile auditoriului.



Anexa 3

FIŞĂ DE SINTEZĂ

Liviu Rebreanu – Ion Marin Preda – Moromeţii

un roman social care înfăţişează universul rural în mod realist, fără a idiliza acest spaţiu.

deşi modalitatea artistică şi problematica celor două volume diferă, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului românesc în preajma celui de al doilea război mondial.

tema romanului este prezentarea problematicii pământului, în condiţiile satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea;

tema centrală, posesiunea pământului, este dublată de tema iubirii.

titlul aşază tema familiei în centrul romanului, însă evoluţia şi criza familiei sunt simbolice pentru transformările din satul românesc al vremii;

o altă temă este criza comunicării, absenţa unei comunicări reale între Ilie Moromete şi familia sa;

tema timpului viclean, nerăbdător, relaţia dintre individ şi istorie nuanţează tema socială.

naraţiunea este la persoana a III-a, naratorul este obiectiv, detaşat, omniscient şi omniprezent; efectul asupra cititorului este de veridicitate şi de obiectivitate.

perspectiva naratorului obiectiv se completează prin aceea a reflectorilor: Ilie Moromete(vol. I) şi Niculae (vol al II-lea), ca şi prin aceea a informatorilor (personaje-martori ai evenimentelor); efectul este de limitare a omniscienţei.

simetria incipitului cu finalul se realizează prin descrierea drumului care intră şi iese din satul Pripas; personoficat, drumul are semnificaţia simbolică a destinului unor oameni şi este învestit cu funcţie metatextuală: el separă viaţa reală a cititorului de viaţa ficţională a personajelor din roman.

descrierea finală închide simetric romanul şi face mai accesibilă semnificaţia simbolică a drumului prin metafora şoselei – viaţa.

simetria compoziţională este dată de cele două referiri la tema timpului, în primul şi în ultimul paragraf al volumului I: la început, aparent îngăduitor, pentru ca enunţul din finalul volumului să modifice imaginea timpului, care devine necruţător şi intolerant.

conflictul central al romanului este lupta pentru pământ în satul tradiţional;

conflictul exterior, social, între Ion al Glanetaşului şi Vasile baciu, este dublat de conflictul interior, între glasul pământului şi glasul iubirii;

există şi o serie de conflicte secundare, între Ion şi Simion Butunoiu sau între Ion şi George Bulbuc.

un triplu conflict va destrăma familia lui Moromete: dezacordul dintre tată şi cei trei fii ai săi din prima căsătorie, conflictul între Moromete şi Catrina, între Moromete şi sora lui, Guica; un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete şi fiul cel mic, Niculae, care în volumul al doilea va trece pe primul plan.



dincolo de destinele individuale, romanul prezintă aspecte monogarfice ale satului românesc tradiţional: nunta, botezul, înmormântarea, obiceiuri de Crăciun, relaţii de familie şi socio-economice, hora, jocul popular, gura satului, cârciuma, instituţiile, autorităţile.

scenele în care sunt prezentate aspecte din viaţa colectivităţii se constituie într-o adevaărată monografie a satului tradiţional: hora, căluşul, întâlnirile duminicale din poiana fierăriei lui Iocan, serbarea şcolară, secerişul, treierişul.

fiind un personaj urmărit în evoluţie, calităţile iniţiale alimentează paradoxal dezumanizarea lui Ion; destinul său reflectă eşecul în planul valorilor umane, iar moartea îi este dictată de un destin implacabil;

Ion este un personaj realist, bine individualizat, impresionând printr-o psihologie a frustrării, socială şi emoţională.

personaj exponenţial, prototip al ţăranului patriarhal, al cărui destin exprimă moartea unei lumi, Ilie Moromete, „cel din urmă ţăran”, reprezintă concepţia tradiţională faţă de pământ şi de familie;

personaj complex, are o serie de trăsături (spirit contemplativ, sociabil, comunicativ, disimulat, inteligent şi ironic, fin observator, cu harul de a povesti) care îl individualizează între personajele cărţii şi îl fixează ca tip uman aparte.

romanul lui Liviu Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern;

arta sa „înseamnă creaţie de oameni şi viaţă”, pentru că „nu frumosul, o născocire omenească, intereseză în artă, ci pulsaţia vieţii”(L. Rebreanu)

concepţia ţărănească despre lume se fundamentează pe importanţa familiei, iubirii, cinstei, demnităţii, ilustrând o viziune cu rădăcini adânci;

Marin Preda afirma: „Părerea mea e că un ţăran, chiar dacă ajunge doctor în filozofie, tot ţăran rămâne”



Clasa: a X-a A



„Moromeții”, de Marin Preda – relația dintre două personaje


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul postbelic din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 13.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, explicația, diagram VENN - Materiale didactice: fișe le lectură, fișe de lucru, romanul „Moromeții”, de

Marin Preda


Activitatea începe prin actualizarea cunoștințelor care se va realiza prin întrebări adresate frontal referitoare la cunoștințele dobandite anterior despre romanul postbelic. Captarea atenţiei se va realiza printr-o discuţie privind relația dentre soți în viaţa socială de ieri şi azi.

Printr-o activitate frontală, se va completa diagrama VENN de pe tablă. Astfel au fost surprinse asemănările și deosebirile dintre Ilie Moromete și Catrina: ex. asemănări: dragostea față de familie, grija pentru asigurarea strictului necesar, ambii se află la a doua căsătorie, au copii din căsătorii anterioare; deosebiri: modul de a-și manifesta dragostea față de copii, concepția despre credință, modul de a comunica, autoritatea în familie, îndatoririle față de familie etc.

Individual elevii au de completat o fișă de lucru. Ei trebuie să identifice modalitățile de caracterizare prezente în fragmentele de pe fișă și să le exemplifice, să numească patru trăsături de caracter ale celor două personaje, pornind de la fragmentele de pe fișă, să încadreză personajul într-o anumită tipologie: autoritar, supus, convingător, credincios, avar, arivist.

Elevii primesc ca temă pentru acasă de redactat un eseu despre relația dintre două personaje, Ilie și Catrina, în romanul „Moromeții”, de Marin preda.

- Sarcina cadrului didactic: Oferă explicații și informații suplimentare elevilor, verifică dacă răspunsurile sunt corecte, ghidează activitatea elevilor în vederea atingerii obiectivelor propuse.



- Sarcina elevilor: ascultă indicațiile profesorului, răspund la întrebările profesorului, rezolvă cerințele de pe fișa de lucru.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește identificarea modalităților de caracterizare a personajelor, identificarea trăsăturilor fizice și morale și relația dintre cele două personaje: statutul în familie, felul în care-și vorbesc.



Clasa: a X-a A



Condiția femeii în perioada interbelică


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul interbelic din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 12.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, argumentarea, explicația, ciorchinele - Materiale didactice: fișe de lucru, planșa, portofoliile elevilor


Activitatea începe prin completarea unui ciorchine de pe planșă cu: titlurile romanelor interbelice studiate, autor, anul apariției, tip de roman, teme abordate, tehnici folosite, conflicte: Ion, Enigma Otiliei, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Discuția este orientată asupra condiției femeii în romanele amintite și propune completarea unei diagrame ce urmărește identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre personajele feminine: Ana, Otilia, Ela.

Elevilor li se cere să se identifice cu una dintre eroinele amintite, justificându-și alegerea. De asemenea vor preciza ce anume ar schimba la ele.

La finalul activității elevii au de completat niște fișe de lucru care solicită elevilor să coreleze două coloane: prima va conține trăsături de caracter, iar a doua, citate din opere care susțin trăsăturile din prima coloană. Ca temă elevilor li se cere să redacteaze un eseu pe tema Condiția femeii în perioada interbelică.

- Sarcina cadrului didactic: Profesorul oferă indicații și informații suplimentare, explică sarcinile de lucru, ghidând activitatea în vederea atingerii obiectivelor propuse. De asemenea face aprecieri și evaluează activitatea elevilor.

- Sarcina elevilor: Elevii completează fișele primite, diagrama și răspund cerințelor profesorului. Ei își exprimă opinia despre caracterul personajelor aduse în discuție, fiindu-le încurajat spiritual critic.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește să surprindă aspecte legate de condiția femeii , în funcție de mediul în care trăiește: viața femeii din mediul citadin și cea a femeii din mediul rural.






Studiul de caz – Diversitate tematică, stilistică și de viziune în romanul interbelic


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul interbelic din programa scolară.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: expunerea, dezbaterea, munca în echipă, conversația - Materiale didactice: romanele interbelice, studiile de caz, video-proiectorul,

prezentarea power-point


Activitatea începe printr-o discuție pornind de la: Multe mâini fac munca ușoară. John Heywood

Se anunță titlul lecției Studiul de caz– Diversitate tematică, stilistică și de viziune în romanul interbelic

Sunt amintite temele studiilor de caz și cele două echipe, formate din patru elevi, care au pregătit studiile de caz.

- Condiția femeii din mediul rural în romanul interbelic: „Ion”, „Baltagul” - Condiția femeii din mediul urban în romanul interbelic: „Ultima noapte de

dragoste, întâia noapte de război”, „Enigma Otiliei”

Fiecărei echipă își prezintă studiul de caz. Se urmărește atât conținutul lucrării , cât și modul de prezentare și încadrarea în timp (10 min. fiecare echipă). Se fac aprecieri despre studiile de caz, puncte forte și puncte slabe. Profesorul face aprecieri generale și oferă sugestii unde este cazul.

La final, invită, pe rând, fiecare elev să tragă câte un bilețel cu o întrebarea și să răspundă. Intrebările au fost pregătite de membrii celor două echipe și vizează conținutul studiilor de caz.

- Sarcina cadrului didactic: Verifică astfel atenția elevilor în timpul prezentărilor și noțiunile dobândite despre romanul interbelic. Face aprecieri generale și individuale asupra activității desfășurate



- Sarcina elevilor: Ascultă cu atenție prezentările colegilor și răspund la întrebarea de pe bilet. De asemenea își exprimă opinia despre lucrările colegilor.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei.



Clasa: a X-a A



Romanul experienței – „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romanul –romanul de tip subiectiv din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămânile 11.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: lucrul în echipe, conversația, problematizarea, explicația,

eseul de 5 minute. - Materiale didactice: romanul lui Camil Petrescu, planșa, manualul, portofoliile

elevilor, fișe de lucru


Se verifică tema atât calitativ, cât și cantitativ. Se actalizează noțiunile legate de clasificarea romanelor. Se amintesc tipurile de romane studiate, ilustrând trăsăturile acestora.

Se anunță titlul lecției - Romanul experienței – „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu. Se impart fișe cu întrebări pentru verificarea lecturii. Elevii răspund individual, apoi se verifică corectitudinea răspunsurilor.

Elevii sunt grupați în echipe de câte patru și realizează, pe baza fișelor de lectură și a operei, o planșă ce surprinde concepțiile despre dragoste ale ofițerilor ce au participat la discuția despre infidelitate, de la popota ofițerilor.

Fiecare echipă își prezintă lucrarea. La final li se cere să-și exprime propria concepție despre dragoste, în 5 minute. Se citesc, selectiv, câteva răspunsuri. Ca temă elevii au de argumentat că „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu este un roman al experienței.

- Sarcina cadrului didactic: Dirijează activitatea elevilor, verifică corectitudinea răspunsurilor și oferă informații suplimentare.

- Sarcina elevilor: Elevii răspund cerințelor profesorului, își exprimă punctual de vedere, ascultă și respectă opiniile colegilor.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește fixarea trăsăturilor romanului



obiectiv, însușirea trăsăturilor romanului subiectiv, cunoașterea conținutului romanului lui C. Petrescu și exprimarea propriei opinii despre dreptul la dragoste.






Literatura de frontieră. Jurnalul – Jurnalul unei fete greu de mulțumit, de Jeni Acterian


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare TEXTUL NARATIV din programa scolară.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, problematizarea, braingsormingul - Materiale didactice: textul lui Jeni Acterian, fișe de lucru, caietul, tabla


În deschiderea activității se reamintesc textele ce aparțin literaturii de frontieră. Se prezintă trăsăturile formale și de conținut ale jurnalului. Se disută despre importanța publicării unui jurnal și lecturarea jurnalului unui scriitor.

Atenția le va fi captată prin câteva întrebări la care să răspundă:

1. Tu ții un jurnal? 2. Ce reprezintă jurnalul pentru tine?

- o formă de confesiune - o pierdere de timp - cel mai bun prieten - alt răspuns

3. Care dintre următoarele tipuri de jurnale te-ar interesa mai mult? De ce? - Jurnalul unui om politic - Jurnalul unei regine - Jurnalul unui om obișnuit - Jurnalul unui mare scriitor

După ascultatrea opiniilor, se propune spre analiză un fragment din Jurnalul unei fete greu de mulțumit, de Jeni Acterian. Profesorul face cunoscută elevilor activitatea, viața acestei scriitoare.

Jeni Acterian a fost o regizoare română, de origine armeană, teatrolog și autoare a unui jurnal intim. Este sora scriitorilor Arșavir Acterian și a lui Haig

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ar%C8%99avir_Acterian

https://ro.wikipedia.org/wiki/Haig_Acterian



Acterian. Ea a lăsat aproape o mie de pagini de Jurnal. Scrise cu talent, unele întîmplări împletite cu note de lectură vădesc indubitabila înzestrare scriitoricească.

Se căsătorește (în 1954) cu tânărul actor Adrian Georgescu, dar căsătoria cu el o dezamăgește în asemenea măsură încât se cufundă într-o depresie severă: timp de peste o lună se închide în casă, nu mănâncă și nu face nimic altceva decât să fumeze încontinuu. Revine la o viață normală, dar nu se duce în provincie unde fusese mutată cu slujba, ci stă acasă, traducând piese de teatru.

Se îmbolnăvește de maladia Hodgkin (limfogranulomatoză malignă) și își petrece ultimii patru ani din viață în suferință. Moare în noaptea dintre 28-29 Aprilie la Spitalul I.C. Frimu, în vârsta de 41 de ani.

Primii 10 ani de școală i-a făcut la Notre Dame de Sion în București, după care a fost nevoită, din lipsă de bani, să-și dea examenele, inclusiv cel de bacalaureat, în particular. S-a înscris la Facultatea de Litere și Filozofie. Jeni Acterian și-a luat licența în 1940 cu o teză de licență pe o temă de logică matematică: Raționamentul prin recurență. A fost remarcată de Alphonse Dupront, directorul institutului francez, care îi promite o bursă la Sorbona, însă începerea celui de-al Doilea Război Mondial a împiedicat-o să-și continue studiile. Rămasă în țară, primește ajutorul lui Mircea Vulcănescu și lucrează timp de patru ani și jumătate ca referent la C.A.F.A. („Casa Autonomă de Finanțare și Amortizare”), slujbă pe care o detestă. În 1947 se înscrie la secția de regie a Conservatorului de Artă Dramatică. A devenit regizoare și traducătoare de piese de teatru.

Elevii primesc fișe de lucru cu un fragment din Jurnalul unei fete greu de mulțumit:

9 aprilie (1933), ora 3 (după-amiaza). Am venit aici, în fundul grădinii, ca să pot citi liniștită. Văd că e cu neputință. E prea frig. Ce liniște! Ce pace! Îmi place duminica de vară, pentru că e lipsită de zgomotul asurzitor al celorlalte zile. Ai zice că toată lumea s-a potolit. Aș vrea să se facă odată cald, un soare prietenos să strălucească și să pot rămâne întinsă la umbră, privind cerul azuriu, o culoare care-mi place. Asta mi-ar încălzi nițel inima: Cât sunt de sentimentală sub carcasa mea cinică! Aș vrea să rămân singură, singură, singură. O voi repeat până la sațietate, fără ca asta să slujească la ceva. Mereu se găsesc oameni care să se ocupe de tine. Ca să nu te plictisești. Amară viață.

15 aprilie (1933). Ajunul Paștelui. E o vreme minunată. Da, nu sunt tristă, ci nefericită. Micuța mea odaie, în care nu intră nimeni, unde mă simțeam atât de bine, unde dormeam singură-singurică, unde nu era zgomot, îi va fi data lui Haig, care va veni să locuiască la noi. Nu voi mai avea un colt al meu, nu voi mai

https://ro.wikipedia.org/wiki/Haig_Acterian

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adrian_Georgescu_(actor)&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sorbona

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Vulc%C4%83nescu



putea face ce-mi place. Plâng, plâng. La ce bun? La ce bun să trăiești, când cineva e în situația mea? (…)

Nu sunt nici bogată, nici frumoasă, ca să duc o viață mondenă. Ce-mi rămâne atunci? Frumusețe? Nu. Bogăție? Nu. Inteligență sau partea de talent a Inteligenței? Nu. Rămân sensibilitatea și amorul propriu duse la extreme, o nervozitate extraordinară pentru cei șaisprezece ani ai mei și o luciditate foarte mare.

Cerințe:

1. Transcrie din cele două texte mărci lexico-gramaticale ale subiectivității.

2. Identifică mărci ale jurnalului. 3. Prezintă semnificația enunțurilor exclamative din primul fragment citat. 4. Ce rol au interogațiile retorice din al doilea fragment citat? 5. Numește, prin doi termeni, stările dominante ale autoarei așa cum

reiese din textile de mai sus. 6. Explică semnificația titlului ales de Jeni Acterian pentru jurnalul său.

Activitatea este frontală. Răspunsurile sunt notate în caiet. Individual elevii au de realizat un portret al autoarei, pornind de la fragmentele citate.


- Sarcina elevilor: Elevii răspund cerințelor de pe fișă, și le notează în caiete, iar individual realizează portretul autoarei. Păstrează liniștea în vederea desfășurării în condiții optime a lecției.

- Aspecte analizate: Se urmărește fixarea noțiunilor despre textele de frontier ă și despre jurnal. Se face cunoscută elevilor viața și activitatea lui Jeni Acterian.



Clasa: a X-a A



Carcterizarea personajului feminine dinromanul „Baltagul”, de M. Sadoveanu




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversatia , explicatia, descoperirea, observarea, lucrul

individual - Materiale didactice: manualul, fise de lucru, rebusul , CVINTETUL


Activitatea începe prin cearea unui climat favorabil desfășurării lecției și prin verificarea temei din punct de vedere calitativ și cantitativ. Elevii au avut de argumentat că „Baltagul” este un roman mitic.

Captarea atenției și descoperirea titlului lecției se face prin rezolvarea unui rebus:

Se scrie titlul lecției pe tablă, iar elevii în caiete: Caracterizarea personajului Vitoria Lipan. Fiecare elev va primi o fisa de lucru si, cu ajutorul fișelor de

1 V

2 I

3 T

4 O

5 R

6 I

7 A

1. Sinonim pentru ,,biruinta"

2. Fiica Vitoriei Lipan

3. Actiunea se petrece in satul numit ,,Magura"

4. Fiul lui Nechifor si al Vitoriei Lipan

5. Timpul derularii actiunii este situat undeva prin preajma

Sfantului …

6. Personajul absent al romanului se numeste …

7. Care este arma crimei?



lectură, se vor descoperi trasaturile personajul principal al romanului. Sunt caractere puternice, bine individualizate de o mare complexitate.

CE ŞTIU DESPRE PERSONAJ? CUM AM AFLAT?

Date legate de familie:

Semnificatia numelui :

Trăsături morale:

Trasaturi fizice :

Relatia cu alte personaje

Modalitati de caracterizare

Părerea mea despre personaj

Pesonajul principal prezent în toate momentele actiunii este Vitoria Lipan, deosebită prin frumuseţea fizică şi sufletească, prin inteligenţa şi tăria morală, prin spiritul echilibrat, prin tenacitatea prin care-şi urmăreşte scopul propus.

Elevii vor descoperii având ca suport fragmente extrase din roman modalitatile de



caracterizare ale Vitoriei Lipan si trasaturile fizice si morale ale acesteia.

Caracterizare directă – făcută de narator, de alte personaje sau autocaracterizare.

- Trăsături fizice – „Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duşi departe (…) Acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute.”

- Trăsături morale –munteancă de la Măgura Tarcăului, are viaţă grea ca femeile de la munte, uneori „stau văduve înainte de vreme, ca dânsa”; plină de „gânduri”, de „patimă şi de durere”, „ea se socotea moartă ca şi omul ei care nu era lângă dânsa”

Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile, si frământările personajului; limbajul și numele personajului , mediul în care trăieşte; din relatia cu celelalte personaje;

- Trăsături fizice – stătea vinerea „fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură” – imagine a durerii

- Trăsături morale –personaj îndurerat ce-şi urmează neobosită drumul destinului, păstrătoare a datinii străbune crede în visele premonitorii, tenace, dârză, inteligentă – ea reconstituie scena crimei în cel mai mic detaliu, trăieşte un puternic zbucium interior, soţie iubitoare îşi cunoaşte foarte bine soţul, iscusită, cu spirit practic, se pricepe a-şi orândui treburile gospodăreşti, are capacitatea de a învinge greutăţile ivite în cale; prenumele ei semnifică biruinţa, fiind „un Hamlet feminin”- aşa cum o caracteriza G. Călinescu. La final, elevii vor realiza un CVINTET: Vitoria Lipan

- …….(2 adj.) - …….(3 vb.) - 1 enunț din 4 cuvinte - 1 substantiv

Tema pentru acasa : Valorificând citatul următor, alcătuiţi o scrisoare prin intermediul căreia să-i prezentaţi unui coleg absent de la oră portretul Vitoriei Lipan.

„Baltagul este...[…] o epopee […] în care sufletul tenace şi aprig de munteancă al Vitoriei Lipan nu pregetă nicio oboseală până nu dă de firul întâmplărilor şi măiestria d-lui Mihail Sadoveanu stă într-aceea că a conturat în trăsături omeneşti, dar fără nicio slăbiciune acest aspru caracter, de o voinţă aproape sălbatică, aproape neomenească.” (Perspessicius – Opere, vol. IV. Menţiuni critice)

- Sarcina cadrului didactic: Profesorul va face aprecieri generale si individuale,



pozitive si negative. Elevii sunt notati de catre profesor pentru raspunsurile date in timpul orei.

- Sarcina elevilor: Elevii vor nota în caiete informațiile de la tablă și vor completa cu trăsăturile Vitoriei fișa primită. Vor răspunde întrebărilor profesorului și-și vor exprima punctul de vedere.

- Aspecte analizate: Se vor clasifica personajele literare dupa locul si importanta lor in roman, se vor explica semnificaţia unor pasaje importante din roman; se vor identifica modalităţile de caracterizare a personajului principal din operă; se vor numi trasaturile personajului principal, ilustrandu-le prin referire la intamplari sau situatii semnificative. Astfel se va evidenția statutul „femeii în țara bărbaților”.



Clasa: a X-a A



Romanul realist-balzacian – „Enigma Otiliei”, de G. Călinescu




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația , brainstormingul, metoda

inteligențelor multiple - Materiale didactice: portofoliile elevilor, fișe de lectură, manualul, caietul - Descrieti activitatea:

La începutul activității, se verifică, calitativ și cantitativ, tema. Elevii au avut de caracterizat personajul Otilia. Se reamintesc trăsăturile romanului realist-balzacian și se identifică elementele ce țin de modernitatea romanului.

Se formează 2 grupe din băieți, două din fete și două mixte. Fiecare echipă va avea de indeplinit două sarcini.

O echipă de băieți, una de fete și una mixtă vor avea de reprezentat: Inteligența verbal-lingvistică (creează un monolog interior al lui Felix, în momentul când Otilia îi prezintă pe ceilalți membrii ai familiei) și inteligența logico-matematică (reprezintă grafic structura sferică/ narațiunea circulară a romanului, dar și destinul lui Felix). Se observă că fetele și echipa mixtă rezolvă bine ambele cerințe, iar băieții mai bine pe a doua.

A doua echipă de băieți și de fete și cea mixtă au reprezentat: inteligența vizual-spațială (Realizează un afiș publicitar pentru prezentarea următoarelor tipuri umane: avarul, cocheta, intelectualul, arivistul) și Inteligența intrapersonală (analizează gândurile și trăirile lui Felix din finalul romanului). Se observă că echipa mixtă și cea de fete dau dovadă de mai multă imaginație, decât cea formată doar din băieți.



Se vor face aprecieri după prezentarea fiecărei echipe.

Ca temă pentru acasă elevii vor avea de încadrat personajele Otilia, Felix, Aglae, Stănică într-un tip temperamental: coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic, motivându-și alegerea. Pentru fiecare tip temperamental se propun calități și defecte:

Coleric:

- pozitive: voință accentuată, procese afective intense, pasionalitate - negative: iritabilitate, agresivitate, inegalitatea trăirilor

Sangvinic:

- pozitive: sociabilitate, bună dispoziție, dynamism - negative: fluctuația și inegalitatea trăirilor, mulțumirea de sine, superficialitate

Flegmatic:

- pozitive: tolerant, răbdător, perseverant, echilibru - negative: adaptabilitate dificilă, monotonie afectivă, înclinație spre stereotipie

Melancolic: pozitive:

- procese afective intense și durabile, sârguință, perseverență, responsabilitate și simț al datoriei

- negative: neîncredere în sine și pesimism, predispoziție spre anxietate, adaptabilitate și mobilitate redusă.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, în vederea atingerii obiectivelor.Notează pe tablă trăsătrurile romanului realist-balzacian. Corectează, oferă informații și sugestii elevilor. Creează un climat propice desfășurării lecției.

- Sarcina elevilor: Elevii colaborează în vederea îndeplinirii sarcinilor primite, își notează în caiete informațiile de la tablă și ascultă cu interes prezentările colegilor.

- Aspecte analizate: Se analizează trăsăturile romanului realist- balzacian și modern. Se urmărește încadrarea personajelor în anumite tipologii umane și felul în care elevii reușesc să lucreze în echipă.






„Enigma Otiliei – caracterizarea Otiliei




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, explicația, ciorchinele - Materiale didactice: portofoliile elevilor, fișele de lectură, fișele de lucru, table,

caietele


La începutul activității se actalizează câteva aspect generale despre roman: anul apariției, aspecte realist-sociale, moderne, structură, perspectivă narativă, personaje.

După identificarea personajelor, ele sunt împărțite în personaje tipice: Aglae – baba absolută fără cusur în rău, moș Costache – tipul avarului, Simion- arivistul etc. și atipice: Otilia și Pascalopol. Profesorul explică de ce Otilia și Pascalopol sunt personaje atipice și se anunță titlul lecției: Caracterizarea Otiliei. Se amintește tehnica folosită în construcția personajului Otilia, cea a reflectării poliedrice, iar pentru exemplificare elevii primesc o fișă de lucru.

După corelarea celor două coloane, elevii au sarcina de a rezolva individual o altă fișă. Elevii au de identificat modalitățile de caracterizare: direct și indirectă și trăsături de character ce se desprind din comportamentul Otiliei. După verificarea și corectarea răspunsurilor, la tablă va fi completat ciorchinele de pe foaie.

Ca temă elevii au de realizat caracterizarea Otiliei.

- Sarcina cadrului didactic: Profesorul ghidează activitatea elevilor, oferă infomații pe nivelul de înțelegere al elevilor, face completări și încurajează elevii să răspundă. La tablă, va realiza și completa ciorchinele.

- Sarcina elevilor: Elevii își vor nota în caiete informațiile de la tablă vor păstra liniștea și-și vor exprima punctual de vedere. Ei vor ajuta la completarea ciorchinelui de la tablă.



- Aspecte analizate: Se urmărește identificarea modalităților de caracterizare, înțelegerea tehnicii reflectării poliedrice și se analizează statutul Otiliei – tânăra orfană, cochetă, intelectuală, invidiată de clanul Tulea.



Clasa: a XI-a I



Nuvela istorică „Alexandru Lăpușneanul”, de Costache Negruzzi – relația dintre două personaje


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Romantismul, nuvela istorică din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptăma 13.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversaţia euristică, asaltul de idei, problematizarea,

învăţarea prin descoperire, reprezentarea grafică, secvenţe contradictorii, munca independentă, Materiale didactice: fişe de lucru, fişe cu citate, fragmente de text, manualul, caietele elevilor, tabla, creta colorată


Se verifică corectitudinea temei elevilor calitativ şi cantitativ. Se verifică cunoştinţele elevilor: definiţia nuvelei, în general , şi tipurile de nuvele studiate.

Se prezintă, pe scurt, subiectul nuvelei istorice ,,Alexandru Lăpuşneanul’’, respectând ordinea celor patru capitole şi a mottourilor sale, şi se explică cele patru mottouri semnificative. Se enumeră trăsăturile nuvelei istorice şi se motiveze afirmaţiile făcute. Se semnalează că una din caracteristicile acestei opere este prezenţa ,,unui personaj excepţional într-o situaţie excepţională’’ şi anume, personajul Alexandru Lăpuşneanul prezentat în antiteză cu doamna Ruxanda, soția lui.

Se anunță titlul lecției: Relația dintre cele două personaje. Se clasifică personajele după rolul şi locul pe care îl ocupă în nuvelă:

- Alexandru Lăpuşneanul - protagonist - Moţoc, dna Ruxanda – secundare - Spancioc, Stroici, Veveriţă, poporul, Teofan – episodice. - Boierii fără nume, slugi, călugări – figurante.

Se examinează fişele cu citate şi pasaje de text. Se vor selecta două scene reprezentative pentru relația dintre cele două personaje:

- Scena rugăminții Ruxandei



- Scena leacului de frică

Elevii primesc fișe de lucru și vor identifica, în cele două fragmente, modalitățile de caracterizare ale personajelor și trăsăturile de caracter dominante. De asemenea vor avea de ilustrat statutul Ruxandei, soției de domnitorului, în societate, argumentându-și opinia cu exemple din cele două fragmente și care este statutul actual al soției președintelui.

Ca temă vor avea de redactat un eseu despre relația dintre cele două personaje.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevior, astfel încât să-și atingă obiectivele propuse; verifică corectitudinea răspunsurilor; oferă informații suplimentare și explicații.

- Sarcina elevilor: Răspund cerințelor profesorului, își notează în caiete informațiile noi, își exprimă punctul de vedere.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește să evidențieze statutul soției domnitorului într-o anumită perioadă de timp și cum a evoluat societatea, evidențiind rolul soției unui președinte. De asemenea se urmărește identificarea modalităților de caracterizare folosite.



Clasa: a XI-a I



Mitul jertfei pentru creație –„Meșterul Manole” de Lucian Blaga


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Perioada modernă din programa scolară. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptăma 10.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: convesația, explicația, diagram VENN, jocul de rol - Materiale didactice: fișe de lucru, planșa, table, portofoliile elevilor. - Descrieti activitatea:

Activitatea începe prin verificarea temei, calitativ și cantitativ. Se definește mitul și se amintesc miturile fundamentale din cultura română:

- Miorița – mitul morții - Zburătorul – mitul erotic - Traian și Dochia – mitul etnogenezei - Monastirea Argeșului – mitul jertfei pentru creație

Se prezintă conținutul baladei Monastirea Argeșului și al dramei lui Blaga. Se completează diagram VENN cu asemănările și deosebirile dintre cele două opera. Este evidențiat rolul creatorului, diferența dintre adevăratul și falsul creator și rolul pe care-l joacă soția acestuia în săvârșirea creației. Se punctează asemănările și deosebirile dintre Ana din baladă și Mira din drama lui Blaga.

Elevii se pun în locul lui Manole și notează pe o foaie cum ar fi procedat dacă s-ar fi confruntat cu o situație similară: și-ar fi jertfit soția sau nu.

Ca temă elevii primesc de redactat o paralelă între cele două opere.

- Sarcina cadrului didactic: Verifică răspunsurile elevilor, oferă informații suplimentare și explicații. Ghidează activitatea elevilor, încurajându-i să se implice activ.

- Sarcina elevilor: Elevii răspund cerințelor profesorului, își notează în caiete informațiile de la tablă și tema pentru acasă

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește drama creatorului, relația acestuia cu divinitatea și rolul femeii în săvârșirea creației.



Clasa: a XI-a I



Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea: VASILE ALECSANDRI, Chiriţa în provinţie– caracterizarea personajelor




- Durata: 2 ore - Metode folosite: Explicaţia, conversaţia euristică, problematizarea, exerciţiul,

observaţia, cubul - Materiale didactice: manual, volum ,,Teatru” de I. L. Caragiale, referinţe critice,

fişe de lucru, portofolii

Descrieti activitatea: Se cere elevilor să alcătuiască, în grupe de trei-cinci elevi, două liste conținând câte cinci cuvinte/structuri care să denumească:

a) ceea ce consideră ei că înseamnă „a fi la modă” în zilele noastre; b) ceea ce consideră alții (părinți, prieteni, colegi, vedete tv.) că înseamnă „a fi la

modă” astăzi.

Se citesc, se compară și se discută listele întocmite. Se poartă o discuţie cu elevii despre contribuţia generaţiei paşoptiste la dezvoltarea literaturii şi culturii naţionale și se verifică tema – cantitativ şi calitativ. Se fac aprecieri individuale şi colective privind tema. Se informează elevii asupra conţinutului învăţării şi a nivelului performanţelor aşteptate. Se scrie titlul lecţiei pe tablă şi elevii pe caiete, Chirița în provinție de V. Alecsandri – caracterizarea personajelor).

Discutarea textului se va face pornind de la specificul elementelor de compoziţie a textului dramatic (act, scenă, replică, indicaţii scenice), stabilindu-se structura piesei.

Elevii sunt anunţaţi că vor continua să discute opera Chiriţa în provinţie, având în vedere: conflictul dramatic, construcţia personajului în textul dramatic şi rolul expresiv al elementelor de limbaj.

- Se evidenţiază reperele temporale şi spaţiale şi rolul acestora în crearea contextului potrivit evoluţiei conflictului dintre vechi şi nou.

- Se realizează identificarea conflictului comic. - Se discută cu elevii semnele modernităţii pe care le imită Chiriţa, care, întoarsă



de la Iaşi, vrea să impună moda vremii în provincie. - Se stabilesc relaţiile dintre personaje. - Se discută comicul şi sursele de realizare a acestuia (comicul de limbaj, comicul

de situaţie, comicul de moravuri, comicul de caractere, comicul de nume), pornind de la definiţia acestuia şi pe baza exemplelor din text.

- Se face distincţia dintre comic şi comedie, cu precizarea că opera studiată este o comedie care satirizează moravurile vremii

- Se face lectura pe roluri a primului fragment din manual (Actul I, Scena 3).

Se citeşte pe roluri un alt fragment, Actul II, Scena 3. Se discută fragmentul subliniidu-se defectele societăţii româneşti din acea vreme, parvenitismul şi snobismul.

Se cracterizează personajul principal, menţionându-se că acesta este şarjat caricatural, nefiind o apariţie respingătoare sau grotească.

Fosindu-se metoda cubului, elevii, împărțiți în 6 grupe, vor răspunde următoarelor cerințe:

I. DESCRIE

- Personajele care apar într-o operă literară pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii. Numiţi personajele din fragment şi încadraţi-le în categoria corespunzătoare.

- Defineşte genul dramatic. - Precizați ce rol au didascaliile.

II. COMPARĂ

- Stabiliţi asemănări şi deosebiri între Chiriţa şi cumnata ei, Safta, după cum reies din fragment.

- Alegeţi un presonaj dintr-o operă aparţinătoare genului dramatic şi stabiliţi trei asemănări cu

- personajul Chiriţa. - Identifică din fragmentul de mai sus tipurile de comic.

III. ASOCIAZĂ

- Asociază fiecărui personaj tipul de comic pe care îl foloseşte autorul. - Asociază fiecărui personaj trăsătura de caracter dominantă. (1 adjectiv) - Asociaţi replicile cu personajele:

A. “Dojane”: (a) Ion; (b) Chiriţa; (c) Brârzoi B. “Patru”: (a) Ion; (b) Chiriţa; (c) Brârzoi C. “Asta n-ar fi nimică... dar aţi căpchiet cu toţâi în casă… ba încă nu m-ţi



căpchiet şî pe mine!: (a) Ion; (b) Chiriţa; (c) Brârzoi D. “Înainte de 5 ceasuri nu să poate”: (a) Ion; (b) Chiriţa; (c) Brârzoi E. Sta-i-ar în gât cine-o mai scornit-o?...: (a) Ion; (b) Chiriţa; (c) Brârzoi

IV. ANALIZEAZĂ

- Completează, în tabel, pentru fiecare personaj (CHIRIŢA, BÂRZOI și ION): Numele personajului, Trăsăturile fizice ,Trăsăturile morale

- Argumentează in două sau trei enunţuri, diferenţele dintre stilul vechi de viaţă al Chiriţei şi stilul nou de viaţă, după isprăvnicie.

V. APLICĂ

- Demonstrează că fragmentul de mai sus aparţine genului dramatic. - Demonstraţi modul în care personajul Chiriţa relaţionează cu celelalte

personaje din fragment.

VI. ARGUMENTEAZĂ. Adevărat sau fals? Argumentaţi.

- Personajul Bârzoi e mulţumit de noul stil vestimentar impus de soţia lui. - Personajul Ion atrage atenţia publicului cu privire la Bârzoi. - Chiriţa nu doreşte să păstreze vechile ei îndeletniciri. - Chiriţa se consideră superioară Saftei. - “Socot că te-i mai hăui că n-ai zahar”. - Prin răspunsul lui Ion se poate observa o atitudine de dispreţ cu privire la

Chiriţa. - Chiriţa vrea să promoveze o altă modă la Botoşani

După 5-7 minute, elevii prezintă rezultatele activităţii lor pe echipe. Se discută, se corectează și se completează apoi frontal răspunsurile lor. La finalul activității se poartă o discuție despre personajul Chirița, elevii fiind întrebați dacă acest personaj este actual și să-și argumenteze răspunsul.

- Sarcina cadrului didactic: Verifică răspunsurile elevilor, oferă informații suplimentare și explicații. Ghidează activitatea elevilor, încurajându-i să se implice activ și să-și exprime punctual de vedere.

- Sarcina elevilor: să asculte cu atenție cerințele profesorului și să resolve sarcinile de lucru. Să noteze în caiete informațiile noi și să-și exprime punctul de vedere.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc la mijlocul secolului al XIX-lea.



Clasa: a XI-a I



Limbă şi comunicare Structuri discursive: textul informativ


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare LIMBĂ ȘI COMUNICARE – Structuri discursive: textul informativ din programa scolară. Conform planificării calendaristice, această temă se abordează în săptămâna a 11-a.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, expunerea, problematizarea, explicația,

anagram, braingstormingul - Materiale didactice: caietele, table, fișele de lucru


Captarea atenției se realizează printr-o anagramă: vor avea de format un cuvânt cu ajutorul silabelor: ga – ta – li – te- e. Se formează cuvântul egalitate. Se poartă o discuție despre egalitate, identificându-se mai multe tipuri de egalitate: politică, juridical, economică, socială.

Elevii sunt întrebați dacă există egalitate între femei și barbați și dacă este important să existe egalitate. Li se cere să-și argumenteze răspunsul. Se asculă atât opinia fetelor, cât și cea a băieților.

Elevii primesc o fișă de lucru:

Institutului european EIGE a elaborat un indice care evidențiază, o dată la doi ani, evoluțiile în materie de egalitate de gen în baza unui punctaj de la 0 la 100 în toate statele UE. Sunt analizate diferite domenii, precum activitatea profesională, situația financiară, cunoștințele, puterea și sănătatea.

Studiul relevă că sub aspectul egalității de gen există diferențe considerabile între cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene. Germania se situează pe la mijlocul clasamentului, pe poziția a 12-a, cu 65,5 puncte. Media la nivelul UE e de 66,2 puncte. În timp ce țările scandinave Suedia și Danemarca se situează în fruntea clasamentului, țările est-europene ocupă, fără excepție, pozițiile de jos. Pe ultimul loc se situează Grecia, așadar acolo mai sunt multe de făcut până să se poată vorbi de o egalitate reală de șanse și drepturi între femei și bărbați.



Dar studiul institutului EIGE oferă și motive de speranță: Între 2005 și 2015 aproape toate statele UE au înregistrat progrese. Indicele mediu a crescut la nivelul UE de la 62 la 66,2 puncte.

Cu toate acestea, EIGE apreciază rezultatele studiului drept negative. În ultimii zece ani, spune EIGE, s-au înregistrat progrese prea slabe. În toate statele UE mai e loc de mai bine. Peste tot mai există piedici de înlăturat pe calea egalității de gen

Doar în ce privește "sănătatea" în spațiul comunitar se constată diferențe foarte mici.

Realizatorii studiului apreciază valorile înregistrate la capitolul "bani" drept fiind alarmante. E vorba de decalaje de 20 de procente între sexe. Diferența este și mai mare în cazul mamelor, mai ales a celor care-și cresc singure copiii. Femeile, mai arată studiul EIGE, sunt mai puternic amenințate de sărăcie decât bărbații. Decalajul nivelului de pensie este chiar de 40 de procente. La capitolul ”salarii”, România ocupă ultimul loc.

Noul legislativ german va fi unul dintre cele mai puternic dominate de bărbați din ultimele decenii. Și există discuții deja pe tema introducerii unei "cote pentru femei" privind componența Bundestagului. Studiul arată în schimb că, în ultimii ani, referitor la participarea femeilor pe piața forței de muncă, Germania se situează peste media UE, întrunind 84,2 puncte.

La nivel european, distribuirea puterii este una dintre categoriile analizate în studiul EIGE la care s-au înregistrat cele mai multe progrese. Situația s-a ameliorat cu 9,6 puncte față de anul 2015. Această categorie indică procentajul de femei pe care le întâlnim în funcții de conducere în mass media, politică, sport și economie. Dar, în ciuda progreselor notabile, decalajul dintre sexe este cel mai mare sub aspectul distribuirii puterii, mai aflăm de la Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).

Daniel Bellut /maw

1. Precizați care este scopul textului. 2. Identificați particularitățile de limbaj. 3. Precizați persoana pronumelor și verbelor folosite în text. 4. Cine poate fi receptorul textului dat? 5. Ce funcții ale limbajului sunt activate în text? Motivează-ți răspunsul?

După verificarea răspunsurilor, se cere elevilor să incadreze textul într-una din categuriile: artistic, informativ, epistolar, memorialistic. Se alege textul informativ. La tablă se notează trăsăturile acestui tip de text. Ca temă elevii au



de redactat un text informativ despre Inegalitatea de gen pe piața muncii.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, astfel încât să se atingă obiectivele propuse. Corectează răspunsurile, oferă informații pe nivelul de înțelegere al elevilor și face aprecieri generale.

- Sarcina elevilor: Păstrează liniștea, răspund cerințelor de pe fișă și-și exprimă punctul de vedere. De asemenea vor nota în caiete informațiile de pe tablă.

- Aspecte analizate: Se urmărește însușirea trăsăturilor textului informativ, exprimarea corectă a opiniei, identificarea elementelor situației de comunicare și sensibilizarea față de egalitatea de șanse între femei și barbați.



Clasa: a XI-a I



Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea: VASILE ALECSANDRI, Chiriţa în provinţie- tema și viziunea despre lume




- Durata: 1 oră - Metode folosite: lectura pe roluri, problematizarea, braingstormingul - Materiale didactice: textu lui Alecsandri, caietele, fișele de lectură, fișele de

lucru


Activitatea începe prin recapitularea genului dramatic: trăsături, specii. Se verifică lectura textului integral și sefac aprecieri despre impresia pe care le-a creat-o lectura comediei.

Se va prezenta subiectul piesei conform momentelor subiectului:

- Expozițiunea: Chirița certându-se cu oamenii veniți la moșia ei supărați pe Guliță.

- Intriga:răvașul primit de la Bârzoi - Desfășurarea acțiunii: faptele pe care le face Chirița pentru a parveni și pentru

a-l însura pe Guliță. - Punctul culminant : demascarea actelor lui Bârzoi. - Concluzia: demiterea lui Bârzoi.

Individual, li se cere să realizeze o descriere a familiei Bârzoi. Se citesc câteva compuneri și se notează pe tabă ș iîn caiete trăsături ale acesteia. La finalul activității li se cere elevilor să răspundă la întrebarea: Este familia lui Bârzoi actuală? Motivați-vă răspunsul.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, astfel încât să se atingă obiectivele propuse. Corectează răspunsurile, oferă informații pe nivelul de înțelegere al elevilor și face aprecieri generale. Încurajează elevii fe tot parcursul lecției.

- Sarcina elevilor: Păstrează liniștea, asculă cu atenție lectura pe roluri și răspund cerințelor profesorului. De asemenea își notează în caiete informațiile de pe



tablă. - Aspecte analizate: Recunoaşterea elementelor de ordin structural specifice

textului dramatic, dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc la mijlocul secolului al XIX-lea.



Tema (titlul lectiei): Clasa: a XI-a I



Construcția personajului dramatic feminin în opera lui Alecsandri și Caragiale.„Chirița în provinție” și „O scrisoare pierdută”




- Durata: 2 ore - Metode folosite: conversația, problematizarea, diagram VENN, video-

proiectorul, lucrul pe grupe - Materiale didactice: portofoliile elevilor, planșa, table, caietul, ecranizările


Se vizionează câte o secvență din fiecare piesă și se identifică tipurile de comic ilustrate. Se notează pe tabă sursele comicului identificate: comical de situație, de caracter, de limbaj. Se adaugă comical de nume și cel de intenție și se exemplifică. Se reamintește subiectul piesei „O scrisoare pierdută”, de I.L.Caragiale, studiată în clasa a X-a.

Se realizează diagrama VENN la tablă și se identifică asemănări și deosebiri între personajele feminine Chirița și Zoe: statutul social la inceput, pe parcurs și la sfârșitul operei; Tipologia umană în care se încadrează; aspect fizic; vocabular; relația cu celelalte personaje; nume.

Pentru a ilustra actualitatea celor două personaje, pe grupe, elevii vor alege o persoană publică ce s-ar asemăna cu unul dintre personaje și vor realiza o paralelă. Fiecare grupă va prezenta în fața clasei. Ca temă elevii au de realizat un eseu tip paralelă între cele două opera literare.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, astfel încât să se atingă obiectivele propuse. Corectează răspunsurile, oferă informații pe nivelul de înțelegere al elevilor și face aprecieri generale. Încurajează elevii pe tot parcursul lecției.

- Sarcina elevilor: Păstrează liniștea, vizionează cu atenție secvențele și răspund cerințelor profesorului. De asemenea își notează în caiete informațiile de pe tablă.

- Aspecte analizate: Recunoaşterea elementelor de ordin structural specifice textului dramatic. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc la mijlocul secolului al XIX-lea. Asemănările dintre cele două opere și actualitatea lor.



Clasa: a XII-a A



Textul argumentativ: dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat


În planificarea calendaristică, în săptămâna a XI-a, la limbă și comunicare, se recapitulează textul argumentativ.

Aspecte urmărite:

- -regulile unui dialog - -ascultarea activă - -exprimarea opiniei - -discuţia, conversaţia, dezbaterea, monologul informative şi argumentative - -prezentarea orală a rezultatului unor documentări


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, jocul de rol - Materiale didactice: fișe de lucru, portofoliul elevului

Descrieti activitatea (lecție de formare de priceperi și deprinderi):

Spargerea gheții se realizează prin rezolvarea celor cinci cerințe pe marginea textului de pe fișa primită, apoi se reactualizeza structura textului argumentativ.

Se dă textul:

Notaţiile de război ale Reginei Maria încep astfel: „Ce dimineaţă frumoasă, cât de tăcut şi de liniştit e totul, dar eu ştiu că va fi război. Război! Soarele străluceşte şi va fi război!“. Cu această imagine atât de puternică, cu acest contrast subtil – între lumină (a soarelui, a naturii) şi întuneric (al războiului, al morţii). Este un război în care, aşa cum o făcuse, cu asupra de măsură, şi înainte de el, în primele decenii ale modernizării României, Casa Regală livrează şi atitudine politică tonică, şi exemplu moral. Inclusiv sau, poate, mai ales personajul principal al acestui Jurnal, femeia care îl scrie. Cea care, spun mai multe mărturii consemnate, i-ar fi spus, la un moment dat generalului Averescu, într-un moment crunt al războiului: „nu mă poţi înţelege, generale. Eu sunt englezoiacă şi englezii nu obişnuiesc să piardă“.

Cea care, nu în ultimul rând, mai încolo, după război, avea să spună, în câteva fraze emoţionante şi extraordinare, despre sine, despre poporul pe care l-a condus, despre ce a gândit şi a simţit că trebuie să facă: „Câte tragedii, câtă



suferinţă, nenorocire, nădejde, disperare am trăit în aceşti doi ani! Pare aproape de necrezut câtă muncă şi câte eforturi am dus la capăt! Dar mai toată a fost o muncă binecuvântată, m-a adus foarte aproape de inima poporului meu, m-a adus extrem de aproape de mizerie, durere, sărăcie şi nevoie. Mă simţeam pe deplin mama poporului acestuia suferind, sfâşiat, neînţeles, adesea nedemn, dar iubit din toată inima, cu atâta tărie... Mi se părea că văd tot ce a fost şi tot ce ar fi putut să fie, nădejdile zdrobite, visul sfărâmat, realitatea crudă, multele greşeli, toţi morţii căzuţi pentru o cauză în care, ca şi mine, au crezut. Ochii mi s-au umplut de lacrimi şi am plâns, am plâns cum nu poate plânge decât o mamă cu inima frântă – mama unui copil mort, mama unor speranţe moarte şi a inimii sângerânde a unui popor îndurerat pe care a învăţat să-l iubească şi care a învăţat s-o iubească şi el pe ea. Neamul va trăi, trebuie să trăiască, voi trudi pentru el cu toată inima şi cu tot sufletul. Cred că, dacă va citi cineva vreodată însemnările pe care le-am făcut zi după zi, îşi va da seama că fiecare cuvânt pe care-l scriu izvorăşte din adevăr“.(Cristian Pătrășconiu, „Maria, Regina României: patriotismul faptelor”, în Revista 22, iunie, 2015)

1. Transcrie doi termeni din câmpul lexical al sentimentelor 2. Precizează care este originea de neam a reginei 3. Formulează un motiv care justifică expresia exemplu moral, referitoare la casa

regală. 4. Menționează două trăsături de caracter ale personalității evocate, susținându-

ți răspunsul cu exemple din text. 5. Prezintă în 30-50 de cuvinte relația dintre un conducător de țară și popor, așa

cum se desprinde din însemnările reginei

După verificarea răspunsurilor și exprimarea opiniei despre ce înseamnă „exemplu moral”, rolul pe care îl are regina/ soția unui președinte în conducerea țării, elevii vor redacta un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre patriotism, raportându-se atât textul dat, cât și la experiența personală sau culturală.

- Sarcina cadrului didactic: Profesorul împarte fișe elevilor. Fișa conține un text nonfictional, Cristian Pătrășconiu, „Maria, Regina României: patriotismul faptelor”, în Revista 22, iunie, 2015 și cinci cerințe pe marginea textului, după modelul subiectului de bacalaureat. Verifică dacă răspunsurile elevilor sunt corecte. Explică și face anumite precizări acolo unde este cazul. Solicită elevilor să precizeze struntura textului argumentativ. Încurajează elevii să-și exprime opinia.

- Sarcina elevilor: Elevii răspund cerințelor de pe fișă, își exprimă punctul de vedere și redactează textul argumentativ.

- Aspecte analizate: rolul important al femeii în armonia, echilibrul și unitatea unei familii, comunități, nații.



Clasa: a XII-a A



Romanul experienței Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, C. Petrescu și Maitreyi, M. Eliade


Activitatea a fost desfășurată în cadrul cursului optional Tehnica analizei textului literar, curs conceput pentru a veni în sprijinul elevilor de clasa a XII-a care au de susținut examenul de bacalaureat. Deoarece romanul experienței se află în programa de bacalaureat, activitatea aduce în discuție operele studiate ce se potrivesc unui astfel de subiect.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, argumentarea, explicația, explozia stelară - Materiale didactice: portofoliile elevilor, caietul, table, fișe de lucru


Captarea atenției se realizează printr-o discuție despre finalul tragic al poveștilor de dragoste ce au ca protagonist cuplurile pe care profesorul le notează pe tablă: Tristan și Isolda, Romeo și Julieta, Gheorghidiu și Ela, Allan și Maitreyi.

Se actualizează trăsăturile romanului subiectiv-modern și se verifică tema Raportul realitate ficțiune în romanele Maitreyi și Ultima noapte...

Elevii sunt informați asupra conținutului învățării: Romanul experienței Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, C. Petrescu și Maitreyi, M. Eliade. Elevii, pe rând, vor numi o experiență de viață care ar trebui notată într-un jurnal.

Se reactualizează convențiile redactării unui jurnal și se face diferența dintre jurnal și textul memorialistic. De asemenea se identifică tehnica jurnalului folosită în ambele opere.

Cere elevilor să identifice experiențele de viață notate în jurnalele autorilor C. Petrescu și M. Eliade. Sunt aduse în discuție cuplurile Ela-Gheorghidiu și Allan –Maitreyi. Folosindu-se metoda explozia-stelară, elevii vor trebui să răspundă la întrebările de pe fișă:

- Care este statutul fiecărui membru al cuplului? - Cum s-au cunoscut? - Unde se petrec întâmplările?



- Cum evoluează povestea de iubire? - Ce influențează/ distruge dragoste celor doi? - Fiecare roman având un final deschis, profesorul cere elevilor să se gândească

la o continuare a poveștii de iubire dintre cei doi protagoniști. - Împarte elevilor un test prin care sunt evaluate noțiunile dobândite. - Ce tehnică identificăm în ambele romane? - Ce fel de narator identificăm în operele amintite? - Care sunt motivele pentru care cele două cupluri se destramă și cine este

vinovat?

Ca temă elevii vor avea de realizat o paralelă între cuplurile Ela – Gheorghidiu și Allan – Maitreyi.

- Sarcina cadrului didactic: Profesorul oferă indicații și informații suplimentare, explică sarcinile de lucru, ghidând activitatea în vederea atingerii obiectivelor propuse. De asemenea face aprecier și evaluează activitatea elevilor.

- Sarcina elevilor: Elevii completează fișele primite și răspund cerințelor profesorului. Ei își exprimă opinia, fiindu-le încurajat spiritual critic.

- Aspecte analizate: Activitatea urmărește să surprindă felul în care societatea, cultura unui popor influențează evoluția unui cuplu. De asemenea se discută despre cum a evoluat societatrea indiană și cea românească.



Clasa: a XII-a A



Textul memorialistic


Activitatea se corelează cu conținutul programei cursului optional Tehnica analizei textului literar. Este o lecție de recapitulare, în vederea pregătirii probei orale a examenului de bacalaureat.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, lucrul în echipă, diagram VENN - Materiale didactice: fișe de lucru, portofoliile elevilor, tabla, caietul


Activitatea începe prin reactualizarea noțiunilor despre textele de granite: autobiografia, jurnalul și textul memorialistic, completându-se diagram de la tablă cu asemănări și deosebiri. Captarea atenției se face printr-o discuție pornind de la afirmația lui M. Eliade: „Amintirile sunt icoana timpului pierdut”.

Elevii sunt grupați câte patru și se impart fișe de lucru. Fragmentele sunt extrase din „Viața ca o pradă”, de M. Preda și „Hronicul și cântecul vârstelor”, de L. Blaga, ambii scriitor canonici. Se verifică răspunsurile și se fac aprecieri, privind activitatea elevilor.

Ca temă elevii au de redactat un text argumentativ despre rolul familiei în devenirea individului și alegerea carierei.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor și verifică răspunsurile acestora, face completări și aprecieri ce vizează activitatea elevilor. Încurajează elevii să-și exprime opinia.

- Sarcina elevilor: Răspund cerințelor profesorului, își exprimă opinia și adresează întrebări dacă au neclarități. Vor nota în caiete toate informațiile de la tablă și vor consulta portofoliul dacă va fi necesar.

- Aspecte analizate: Se urmărește fixarea noțiunilor despre textul memorialistic și formarea unor deprinderi de muncă în echipă. Se analizează gradul de implicare al fetelor și al băieților în rezolvarea sarcinilor de lucru.



Clasa: a XII-a A



Textul jurnalistic/ publicistic




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversția, explicația, problematizarea, lucrul individual,

ciochinele. - Materiale didactice: Portofoliile elevilor, Limba și literature română – ghid complet

pentru bacalaureat, table, caietele


La începutul activității se completează pe tablă sub forma unui ciorchine, trăsăturile textelor ce se încadrează în stilul publicistic: interviul, recenzia, anunțul, reclama, articolul etc.

Individual, elevii rezolvă testul 18 din culegerea cu variante pentru examenul de bacalauret, subiectul 1 A. Textul analizat este extras dintr-un interviu cu Uca Marinescu, o exploratoare română, intitulat În jurul lumii.

După verificarea răspunsurilor, se poartă o discuție despre femeile: oameni de știință, scriitori, artiști, personalități publice, amintindu-se Nora Iuga, Herta Muller, Marie Curie, Ana Aslan, Angela Merkel etc și realizările acestora.

Ca temă elevii au de rezolvat punctul B, redactarea textului argumentativ.



- Aspecte analizate: Se urmărește fixarea noțiunilor despre textul publicistic și exprimarea corectă a opiniei. Analizarea acestui text permite aducerea în discuție



a realizărilor unor femei în diferite domenii.



Clasa: a XII-a A



Stilul publicistic -recenzia




- Durata: 1 oră - Metode folosite: problematizarea, conversația, jocul de rol - Materiale didactice: „Camera de hotel”, de Anda Docea; „De zece ori pe buze”,

de Adina Rosetti; „Felii de lămâie”, de Anca Vieru, fișe de lectură, portofoliile elevilor.


Elevii au avut de citi, la alegere una din cărțile amintite. Activitatea începe prin verificarea fișelor de lectură și a lecturii. Se fac aprecieri pe marginea operelor citite: teme abordate, viziunea despre lume, particularități de limbaj, stilul abordat.

Se propune elevilor un joc de rol, să-și imagineze că fac parte din colectivul de redacție al unei publicații și trebuie să scrie recenzia cărții citite. Se actualizează și se notează pe tablă trăsăturile recenziei: particularități de limbaj, scop informativ și persuasiv. Individual se redactează recenziile ce vor fi prezentate pe rând, pentru fiecare roman în parte. Se alege cea mai bună recenzie.

Ca temă elevii au de redactat un text argumentative despre condiția scriitorului în societatea contemporană.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, face completări și aprecieri ce vizează activitatea elevilor și oferă sugestii.

- Sarcina elevilor: Elevii răspund întrebărilor profesorului și rezolvă sarcinile de lucru. Își notează pe caiete informațiile de la tablă.

- Aspecte analizate: Se urmărește insușirea trăsăturilor recenziei și redactarea corectă a unei recenzii. Prin operele recomandate spre lectură, se urmărește familiarizarea elevilor cu literatura feminină contenporană.



Tema (titlul lectiei): Clasa: a XII-a A



Literatura aservită ideologiei comuniste


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Literatura aservită ideologiei comuniste din programa scolară


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, brainstormingul, lucrul pe

echipe. - Materiale didactice: manualul, fișe de lucru


Activitatea începe printr-o discuție pe marginea textului pe care elevii îl găsesc în culegerea de variante, extras din Estetic vs. ideologic – bătălia pierdută în literature din perioada comunistă, de Carmen Iosif. Se va insista asupra mărturisirilor Magdei Ianos, poetă, prozatoare și publicist română.

Pe baza cunoștințelor dobândite la istorie, poveștile părinților și informațiile din manual, pe grupe, se va face o scurtă prezentare a perioadei comuniste. Se va intocmi o listă cu scriitori interziși și o listă cu cei care s-au conformat și au scris literatură propagandistă. Se va puncta faptul că numele masculine predomină și se va găsi un posibil răspuns care să justifice alegerea acestora.

Fiecare echipă va prezenta în fața clasei.

Individual, elevii vor trebui să argumenteze dacă literatura propagandistică îngrădește sau nu libertatea de creație a unui scriitor, valorificând informațiile din fragmentul discutat la începutul orei. Selectiv, se vor asculta câteva păreri.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, în vederea atingerii obiectivelor. Face aprecieri pe marginea răspunsurilor elevilor, oferă informații despre perioada comunistă și despre Magda Ianos.

- Sarcina elevilor: Răspund la întrebări, rezolvă sarcinile de lucru și își exprimă opinia.

- Aspecte analizate: Se analizează aspectele care au îngrădit libertatea de creație și consecințele acestora. Se pune accent pe rolul scriitorului în perioada comunistă.



Clasa: a XII-a A



Textul de graniță - Autobiografia


Activitatea se corelează cu conținutul programei cursului optional Tehnica analizei textului literar. Este o lecție de recapitulare, în vederea pregătirii examenului de bacalaureat.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, expunerea, analiza - Materiale didactice: fișe de lucru, caietul, tabla, brainstormingul


Profesorul scrie în mijlocul tablei numele scriitoare Ana Blandiana. Prin săgeți, se completează informații pe care elevii și le amintesc despre Ana Blandiana, precizând contextual în carea au auzit acest nume ex. neomodernism, poezia „Cuplu”, a primit numeroase premii pentru poezie, înainte de 1989 i-a fost interzis să publice. Elevilor li se propune să comenteze, individual, versurile de mai jos, evidențiind două trăsături ale neomodernismului:

Definiţie

Prea frumos Pentru a nu fi cucerit, Prea tânăr Pentru a nu fi stăpânit, Prea bogat Pentru a-şi aparţine;

Prea înţelept Pentru a lupta, Prea curajos Pentru a nu fi rănit Prea sceptic Pentru a nu fi înfrânt; Prea înfrânt Pentru a nu fi liber, Prea liber



Pentru a nu fi umilit, Prea umilit Pentru a muri.

După verificarea răspunsurilor, elevii primesc fișe de lucru ce conțin un fragmenr din Autobiografia Anei Blandiana cu sarcini de lucru.

"Am crescut, m-am format și trăiesc într-un univers în care cărțile au fost întotdeauna multmai importante decât fenomenele naturii. Este destul să mă gândesc cât din ceea ce știu se datorează experienței mele nemijlocite; câte dintre bucuriile mele vin dintre cărți și câte dintre frunze; câte dintre nenorocirile mele se datoresc fantasmelor și câte gesturilor, faptelor; câți dintre prietenii mei sunt personaje și câți sunt oameni în carne și oase, ca să înțeleg că în viața mea verbul a citi a fost mult mai important decât verbul a trăi, atât de important, încât - folosind un foarte mic artificiu poetic - mărturisesc că n-aș putea să mă imaginez trăind fără a citi, dar nu mi-ar fi deloc greu să mă închipui citind și după moarte."

Cerințe:

1. Menționează ideea/ opinia de la care pornește textul dat. 2. Indică, din text, două cuvinte/structuricare exprimă subiectivitatea. 3. Explică, așa cum reiese din text, în ce constă rolul cărților. 4. Precizează un argument pe care îl aduce autoarea în sprijinul ideii că fericirea e

o carte. 5. Precizează, în 30-50 de cuvinte, titlul operei în relație cu fragmentul dat.

Activitatea va fi frontală la primele patru cerințe și individuală ultima. Elevii primesc sugestii, privind formularea răspunsurilor. Se verifică ultimul răspuns. Se reamintesc trăsăturile textelor de frontieră. Ca temă elevii au de redactat un text argumentativ despre rolul cărților în viața unui om, indiferent de profesia sa.


- Sarcina elevilor: Elevii răspund cerințelor de pe fișă, și le notează în caiete, iar individual realizează portretul autoarei. Păstrează liniștea în vederea desfășurării în condiții optime a lecției.

- Aspecte analizate: Se urmărește fixarea noțiunilor despre textele de frontieră .Se urmărește sensibilizarea elevilor cu privire la opera Anei Blandiana.



Clasa: a XII-a A



„Luceafărul”, de M. Eminescu vs. „Riga Crypto și lapona Enigel”, de I. Barbu


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare Perioada interbelică – poezia din programa scolară.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, explicația, diagram VENN - Materiale didactice: textile lui Eminescu și Barbu, portofoliile elevilor, table,

caietele


Activitatea începe printr-un exercițiu de captare a atenției elevilor. Elevii extrag câte un bilețel pe care găsesc scris: 1883, 1924, sinteză a celor trei genuri literare, înger-demo, fântâna etc. Ei trebuie să identifice operele literare la care se face referire.

Se anunță titlul lecției: „Luceafărul”, de M. Eminescu vs. „Riga Crypto și lapona Enigel”, de I. Barbu. Se realizează o diagramă și se vor identifica asemănări și deosebiri între cele două opere literare. Asemănări ex.: sinteză a celor trei genuri literare, iubirea imposibilă dintre reprezentanții a două lumi, regnuri diferite, intâlnirea în planul oniric etc.

- „Luceafărul”: elemente ale basmului, mitul zburătorului, antiteza etc. - „Riga Crypto și lapona Enige”: tehnica povestirii în ramă, două nunți, lumea

vegetală etc.

Pe numere, elevii vor trebui, în 10 minute, să: un număr să comenteze mesajul poemului „Luceafărul”, evidențiind două trăsături ale romantismului și celălalt număr să comenteze mesajul baladei „ Riga Crypto și lapona Enige”, evidențiind două trăsături ale modernismului.

- Sarcina cadrului didactic: Ceează climatul necesat desfășurării lecției, coordonează activitatea elevilor și face aprecieri pe marginea răspunsurilor elevilor. Oferă sugestii de rezolvare a sarcinilor de lucru.

- Sarcina elevilor: Păstrează climatul propice desfășurării lecției, ascultă și-și notează informațiile primite, își exprimă punctual de vedere și răspunde



cerințelor profesorului. - Aspecte analizate: Se analizează structura celor două opere, tematica și

particularitățile de limbaj și se urmărește surprinderea statutului celor doi îndrăgostiți: principiul superior masculin în „Luceafărul” și feminin în „Riga Crypto…” , iar principiul inferior feminin în „Luceafărul” și masculin în „Riga Crypto…”, prin raportare la epoca literară.



Clasa: a XII-a A



Viziunea despre lume a Hortensiei Papadat Bengescu


Activitatea se corelează cu conținutul programei cursului optional Tehnica analizei textului literar. Este o lecție de recapitulare, în vederea pregătirii examenului de bacalaureat.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, explicația, expunerea, analiza, brainstormingul - Materiale didactice: portofoliile elevilor, tabla, „ Concert din muzică de Bach”,

de Hortensia Papadat Bengescu.


Activitatea începe prin crearea unui climat favorabil desfășurării lecției. Se amintesc romanele studiate ce aparțin perioadei interbelice. Vor fi notate pe tablă titlurile și aspect generale ce vizează operele: „Ion”, „Baltagul”, „Ultima noapte…”, „Enigma Otiliei”. Se precizează că viziunea despre lume în aceste romane aparține unor scriitori barbați. Elevii vor prezenta aspect din viața și activitatea scriitoarei Hortensia Papadat Bengescu, informații pe care le-au căutat ca temă. Se propun spre analiză câteva fragmente din „Concert din muzică de Bach”, de Hortensia Papadat Bengescu. Elevii vor lucra în echipe și vor identifica teme, motive, perspectiva narativă și rolul personajului feminin, reflector, rolul pe care îl atribuie autoarea personajului feminin, dar și celui masculin. Fiecare echipă va prezenta răspunsurile și se vor nota pe tablă ideile principale.


- Sarcina elevilor: Elevii răspund cerințelor de pe fișă și le notează în caiete. Păstrează liniștea în vederea desfășurării în condiții optime a lecției. Consultă și alte fragmente din roman pentru a-și susține răspunsurile.

- Aspecte analizate: Se urmărește fixarea noțiunilor despre romanele interbelice.Se urmărește sensibilizarea elevilor cu privire la opera Hortensiei Papadat Bengescu, urmărindu-se viziunea despre lume a scriitoarei.



Clasa: a XII-a A



Simbolismul românesc


Activitatea desfășurată se încadrează în Unitatea de învățare PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA. Conform planificării anuale această operă se studiază în săptămâna 2.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, expunerea, analiza - Materiale didactice: portofoliile elvilor, fișele de lucru,


La începutul activității captarea atenției se realizează printr-un joc. Fiecare elev se va defini printr-o culoare, instrument muzical, justificându-și alegerea. Se reamintește simbolistica culorilor și instrumentelor muzicale în lirica simbolistă.

Se anunță și se notează pe tablă titlul lecției: Simbolismul românesc.Se actualizează cunoștințele despre Simbolism, curent literar studiat și în clasele a X-a și a XI-a. Se notează pe tablă trăsăturile simbolismului și cele patru etape ale simbolismului românesc. Profesorul anunță că pe lista poeților români ce aparțin liricii simboliste, poate fi trecut și numele poetei Elena Farago. Profesorul vorbește elevilor despre viața și activitatea poetei, urmărind sensibilizarea elevilor.

Se propune spre analiză poezia poetei. „E moartă iubirea”

E moartă iubirea Și-n mutul și voi Al raului negru o duc s-o-nmormante. Si nimeni sa-i planga, Și nimeni să-i cânte, - Ci crunt o petrece un straniu convoi De umbre de păsări E Pasărea-Albastră, cu aripile-i frânte Ce umbra și-o scoate Din mine,



Din voi, Să-și târâie mersul în cruntul convoi Pe urma iubirei ce merg s-o-nmormânte E Pasărea-Albastră Din mine, Din voi, — Priviți-o-n sinistrul convoi cum se duce Cu fulgi-i ce-i smulse intâia răscruce, Cu aripile-i frânte de-ntâiul avânt, Și rupte-n mutirea unicului cânt Si frânte pe vana jertfirilor cruce E Pasîrea moartă Din mine, Din voi, Ce trece-nmulțită In mii de naluce

Elevii au de comentat mesajul textului evidențiind trăsăturile simbolismului. Elevii răspund individual, oferindu-li-se 10 minute la dispoziție. Se verifică răspunsurile și se fac aprecieri generale.

Pornind de la cuvintele: sinistru, cruce, mort, umbra elevii au de redactat un catren în stil simbolist. Ca temă elevii au de memorat poezia „Plumb”, de G. Bacovia.

- Sarcina cadrului didactic: Ghidează activitatea elevilor, în vederea atingerii obiectivelor. Realizează la tablă schema cu informații despre autoare și despre simbolism. Corectează, oferă informații și sugestii elevilor. Creează un climat propice desfășurării lecției.

- Sarcina elevilor: Elevii își notează informațiile de la tablă în caiete, consultă portofoliul pentru a putea răspunde cerințelor profesorului, analizează poezia „E moartă iubirea”

- Aspecte analizate: Se fixează noțiunile despre simbolism: teme, motive specific, tehnici folosite, reprezentanți. Se analizează viziunea despre lume a poetei Elena Farago, urmărindu-se identificarea elementelor specifice liricii simboliste.



Clasa: a XII-a A



Modernismul lovinescian




- Durata: 1 oră - Metode folosite: expunerea, prezentarea, analiza, braingstormingul, diagram

VENN - Materiale didactice: manualul, table, fișe de lucru


Captarea atenției se realizează printr-un exercițiu, elevii trebuind să numească într-un minut cuvintele care le vin în minte când aun cuvântul modern.

Se anunță și se notează titlul lecției pe tablă: Modernismul lovinescian. Se prezintă programul revistei și cenaclului „Sburătorul” conduse de E. Lovinescu și trăsăturile curentului literar modernism: intelectualizarea emoției poetice, universal urban, condiția intelectualului, partcularitățile de prozodie etc. Se realizează o listă cu scriitorii care se încadrează acestui curent. Se constată că mai cunoscute sunt numele poeților: Blaga, Barbu, Arghezi și mai puțin a unor poete precum: Otilia Cazimir, Elena Farago, Lucia Mantu, Alice Soare.

Se propune spre analiză poezia „Înserare”, de Otilia Cazimir.

„Înserare”, de Otilia Cazimir

Un deal cosit … Şi pe şoseaua prinsă De coasta lui, un car dispare-n fund. Şi sună drumul ca o dobă-ntinsă Pe care-ai aruncat, cu pumnii, prund. Prin nori, apusu-mprăştie uşor Un vag reflex rătăcitor … Şi-ncet, Pe ochii vineţi şi-mpietriţi ai zării, Se lasă moi pleoapele-nserării.



Li se cere elevilor să comenteze semnificația mesajului poeziei, evidențiind două trăsături ale modernismului. După verificarea răspunsurilor, se realizează o paralelă între poezia amintită și poezia lui Blaga „Somn”:

Noapte întreagă. Dăntuiesc stele în iarbă. Se retrag în pădure şi-n peşteri potecile, gornicul nu mai vorbeşte. Buhe şure s-aşază ca urne pe brazi. În întunericul fără de martori se liniştesc păsări, sânge, ţară şi aventuri în cari veşnic recazi. Dăinuie un suflet în adieri, fără azi, fără ieri. Cu zvonuri surde prin arbori se ridică veacuri fierbinţi. În somn sângele meu ca un val se trage din mine înapoi în părinţi.

Ca temă pentru acasă, elevii vor avea de memorat versurile poeziei „Eu nu strives corolla de minuni a lumii” și de căutat informații despre viața și activitatea lui Blaga.

- Sarcina cadrului didactic: Oferă informații pe nivelul de înțelegere al elevilor, verifică răspunsurile elevilor și oferă sugestii de rezolvare a sarcinilor.

- Sarcina elevilor: Păstrează liniștea, își notează informațiile de la tablă, rezolvă sarcinile de lucru, însușindu-și trăsăturile modernismului.

- Aspecte analizate: Se urmărește ca elevii să-și însușească trăsăturile modernismului și să le identifice pe text. De asemenea se urmărește cultivarea sensibilității elevilor față de textul lyric, făcându-se cunoscută și activitatea unor poete precum Otilia Cazimir.



Clasa: a XII-a A



Tradiționalismul interbelic – „Aci sosi pe vremuri”, de Ion Pillat




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, braingstormingul - Materiale didactice: manualul, textul poeziei, table, caietul


La începutul activității se reactualizează trăsăturile tradiționalismului interbelic și cele două direcții ale revistei „Gândirea”, după ce la conducerea revitei se instalează N. Crainic.

Se amintesc scriitorii ce se încadrează tradiționalismului interelic. Se anunță și se notează pe tablă titlul lecției: „Aci sosi pe vremuri”, de Ion Pillat

Se citește expresiv textul poeziei, se prezintă contextul apariției și se identifică particularitățile de structură. Sunt delimitate cele trei secvențe ale poeziei. Se formează echipe de lucru: două echipe de băieți și trei de fete. Sarcinile de lucru vor fi diferite: băieții vor identifica elementele ce evidențiază planul trecutului și planul prezentului eului liric, cuvintele ce aparțin limbajului familiar, regional și neologic. Vor identifica structuri ce fixează cadrul spațio-temporal al imaginarului poetic. Fetele vor identifica ceremonialul bunicilor și pe cel al nepoților, vor identifica procedeele artistice folosite și vor preciza care este rolul clopotului, simbolistica lui în text.

După verificarea răspunsurilor, se vor forma echipe mixte și se va realiza prezentarea poeziei după un plan pe care fiecare echipă și-l face. La final se alege cea mai bună prezentare. Ca temă elevii au de realizat un eseu în care să prezinte tema și viziunea despre lume în poezia lui Pillat.

- Sarcina cadrului didactic: Oferă informații pe nivelul de înțelegere al elevilor, verifică răspunsurile elevilor și oferă sugestii de rezolvare a sarcinilor.

- Sarcina elevilor: Păstrează liniștea, își notează informațiile de la tablă, rezolvă sarcinile de lucru, însușindu-și trăsăturile tradiționalismului.



- Aspecte analizate: Se urmărește ca elevii să-și însușească trăsăturile tradiționalismului și să le identifice pe text. De asemenea se urmărește cultivarea sensibilității elevilor față de textul liric și formarea unor priceperi și deprinderi în analiza textului liric.



Clasa: a XII-a A



Stilul epistolar




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, explicația - Materiale didactice: portofoliile elevilor, culegerile cu variante de examen


Spargerea gheții se realizează printr-o discuție privind formele de corespondență din trecut și cele actuale. Discuția se focalizează asupra scrisorii. Se prezintă avantajele și dezavantajele scrisorii letrice și ale celei electronice.

Se reamintesc convențiile redactării scrisorii și se identifică tipurile de scrisoare: familiară, de intenție, oficială, de dragoste, etc. De asemenea se atrage atenția asupra factorilor intratextuali și extratextuali, pe care-i putem identifica într-o scrisoare.

Se propune spre analiză textul suport de la variant 70 din culegere ce are ca suport o scrisoare adresată de Ion Ghica lui Vasile Alecsandri. Se identifică elementele situației de comunicare, particularitățile de limbaj, elemente importante de conținut, tipul de scrisoare și convențiile redactării scrisorii. Se atrage atenția asupra subiectului abordat de Ion Ghica, și anume egalitatea într-o societate democratică.

Individual, elevii răspund la cerințele din culegere. Se verifică răspunsurile din punct de vedere calitativ și cantitativ. Ca temă elevii au de redactat un text argumentative despre egalitatea între oameni care poate fi considerată o condiție a unei societăți democratice.





- Aspecte analizate: Se urmărește fixarea noțiunilor despre textul epistolar și formarea unor deprinderi deanaliză a textului epistolar. Se analizează gradul de implicare al fetelor și al băieților în rezolvarea sarcinilor de lucru și exprimarea opiniei despre egalitatea, condiție a unei societăți democratice.



Clasa: a XII-a A



Receptarea textului critic




- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversația, problematizarea, explicația, brainstormingul - Materiale didactice: portofoliile elevilor, fișe de lucru, table, caietele elevilor


Activitatea începe printr-o discuție despre rolul criticii literare în receptarea unei opera literare, pornind de la afirmația lui M. Kogălniceanu „critica noastră va fi nepărtinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana”, afirmație ce va fi notată pe tablă la începutul orei.

Se va aminti contextul în care este făcută această afirmație: articolul „Introducție”, publicat în primul număr al „Daciei literare”, 1840; perioada pașoptistă.

La tablă se va realiza o listă cu numele criticilor literari cunoscuți și afirmațiile pe care aceștia le fac despre operele studiate. Se constată că lista conține numai nume masculine.

Se împart fișe de lucru ce conțin aprecierile Magdalenei Popescu despre opera lui Slavici: „Moara cu noroc” și „Mara”, ambele opere regăsindu-se pe lista celor ce trebuie pregătite pentru examenul de bacalaureat.

- „Opera lui Slavici nu e doar o copie a realității, cât mai exacta, cât mai adecvată (e și aceasta), ci o viziune a ei.”

- „Mara e un caracter, Persida un destin; prima înseamnă stabilitate și forță, cealaltă devenire semnificativă și exemplară.”

- „Mara e asemenea arborelui vieții, e viața însăși, pătimașă, puternică, rea, lacomă, generoasă (…) îndrumată de elanurile cele mai nobile; neiertătoare, aspră, severă și blândă.”



Sarcinile elevilor vizează: să încadreze fragmentele într-un stil functional, să precizeze ce se poate deduce despre receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării și să susțină una dintre cele trei afirmații, raportându-se la operele literare amintite.

După verificarea răspunsurilor, profesorul face cunoscută elevilor activitatea Magdalenei Popescu.

La sfârșitul orei se vor recapitula cele două opere: titlu, structură, specie, teme, stil, particularitățile operelor. La tablă, informațiile vor fi notate sub formă de schema.

Ca temă, elevii au de redactat un text argumentativ, despre importanța consultării studiilor critice în receptarea unei opera literare.



- Aspecte analizate: Se urmărește fixarea noțiunilor despre stilul științific și formarea unor deprinderi de analiză a textului critic. Se analizează gradul de implicare al fetelor și al băieților în rezolvarea sarcinilor de lucru și exprimarea opiniei despre rolul criticii literare în receptarea unei opere literare. De asemenea se fac cunoscute elevilor activitatea și opiniile Magdalenei Ppescu.



Colegiul Tehnic “D.Ghika” Comănești

Cadre Didactice:

Munteanu Silvia (45)

Fișe activități:

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ



Clasa: a IX-a B, profil Real



Relaţia dintre femeie şi bărbat în familia tradiţională


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Joc, joacă din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul operei Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, în care rolurile părinţilor sunt foaarte clar delimitate: femeia – rol de mamă, gospodină, se ocupă de educaţia copiilor, iar bărbatul – rol de cap al familiei, care trebuie să asigure venitul material.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: conversaţia, problematizarea, argumentarea, explicaţia - Materiale didactice: volumul lui I.Creangă, fişe de lucru - Descrieti activitatea:

Activitatea s-a desfăşurat pe grupe: elevii au fost împărţiţi în 5 grupe:

- Grupa 1 – explicarea rolului femeii; - Grupa 2 – explicarea rolului bărbatului; - Grupa 3 – argumentarea statului femeii; - Grupa 4 – argumentarea statutului bărbatului - Grupa 5 – trasarea concluziilor finale - Sarcina cadrului didactic: adresează întrebări elevilor, astfel încât să îi conducă

spre concluziile finale ale lecţiei şi să atingă obiectivele propuse - Sarcina elevilor: elevii au fost solicitaţi să răspundă la întrebări şi să-şi susţină

opiniile cu citate elocvente din textul studiat

Aspecte analizate:

- să sesizeze rolurile femeii şi ale bărbatului în cadrul familiei; - să descrie fiecare rol; - să evidenţieze implicarea femeii în educaţia copiilor, dar şi al bunului mers al

gospodăriei; - să argumenteze statutul femeii şi al bărbatului în cadrul familiei tradiţionale.






Condiţia femeii în perioada Renaşterii


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Iubirea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Condiţia femeii în perioada Renaşterii”, în care am studiat opera lui W. Shakespeare – Romeo şi Julieta: în această tragedie, condiţia femeii este clar subordonată tuturor prejudecăţilor: rang social, familie, avere, nume, prietenie.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: problematizarea, învăţarea prin descoperire, explicaţia - Materiale didactice: textul dramatic, flipchart - Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolurilor

femeii şi al bărbatului în societatea timpului descrisă în opera literară studiată. - Sarcina cadrului didactic: explică elevilor valorile societăţii, dar şi impactul pe

care drama celor doi îndrăgostiţi l-a avut asupra posterităţii.

Sarcina elevilor:

Elevii pun în lumină faptul că, în societatea timpului, femeia trebuie să fie supusă familiei din toate punctele de vedere. Julieta nu este stăpână pe propriul ei destin. Comite păcatul de a se îndrăgosti de un bărbat care apaţinea unei familii rivale. Ura de moarte dintre cele două familii îi împiedică pe tineri să-şi trăiască povestea de iubire

Elevii evidenţiază că Julieta, deşi este o femeie în devenire, are o personalitate puternică, care o determină să încalce regulile şi să lupte pentru iubirea ei.

Totuşi, în încercarea disperată de a-i păcăli pe cei din jur, tinerii sfârşesc în moarte.

Aspecte analizate:

- să precizeze statutul Julietei în familie şi societate; - să exemplifice cucitate pertinente această condiţie; - să identifice barierele sociale impuse femeii de societate timpului; - să argumenteze deciziile Julietei, dar şi ale bărbatului (Romeo) din finalul

tragediei.






Ipostaze ale feminităţii în lirica eminesciană


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Iubirea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Ipostaze ale feminităţii în lirica eminesciană”, în care femeia este privită diferit, în funcţie de perioada de creaţie şi în raport cu bărbatul-îndrăgostit, care întruchipează omul superior, incapabil să se coboare la micimea femeii atrasă de împlinirrea fericirii pământene prin iubire.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: analiza pe text, conversaţia, explicaţia, diagrama Venn - Materiale didactice: volumul de versuri eminesciene, un cub din carton - Descrieti activitatea: Pornind de la ipostazele iubirii în creația lui Eminescu

Sarcina cadrului didactic: moderator al activităţii, adresând întrebări care să stimuleze gândirea critică a elevilor

Sarcina elevilor: elevii au fost solicitaţi să răspundă la întrebări şi să-şi susţină opiniile cu citate elocvente din poeziile analizate: Sara pe deal, Lacul, Pe lângă plopii fără soţ, Îngerr şi demon, Scrisoarea IV, Scrisoarea V, Atât de fragedă, Floare albastră, Luceafărul.

Aspecte analizate:

- să precizeze diferite ipostaze ale femeii în lirica eminesciană; - să exemplifice cu versuri fiecare ipostază identificată; - să–şi exprime opinia cu privire la fiecare ipostază: - să analizeze diferenţa dintre statutul femeii şi al bărbatului în textele

eminesciene.






Diferenţa de gen în funcţie de spaţiul cultural


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Iubirea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Diferenţa de gen în funcţie de spaţiul cultural, raportându-ne la romanul Maitreyi, de M. Eliade.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: lectura expresivă, lucrul cu manualul şi cu fişele de lectură, conversaţia euristică, lectura selectivă, problematizarea, exerciţiul, observaţia organizată, tehnica oglindirii textuale;

- Materiale didactice: romanul Maitreyi, de M. Eliade; manuale, fişe de lucru (pentru activitatea individuală şi pentru activitatea pe grupe), fişe de lectură, fişe de citate


- Sarcina cadrului didactic: solicită elevilor să caracterizeze personajul femini, astfel încăt să sublinieze condiţia femeii în societatea benghaleză.

Sarcina elevilor:

Grilă de caracterizare a personajului principal: Maitreyi, raportată strict la diferenţa culturală (Europa şi India)

1. Locul personajului în ansamblul operei 2. Apartenenţa socială a personajului 3. Evoluţia personajului pe parcursul desfăşurării acţiunii 4. Trăsături fizice şi morale; modalităţi de caracterizare a personajului 5. Relaţia cu celelalte personaje: Allan, membrii familiei 6. Atitudinea naratorului faţă de personaj 7. Părerea personal 8. Concluzii: Femeia - Maitreziââyi, atunci când se îndrăgosteşte, riscă şi încalcă

rigorile impuse de familie şi religie. Bărbatul – Allan, care aparţinea unei alte culturi şi civilizaţii, nu reuşeşte să înţeleagă obiceiurile indienilor.

Aspecte analizate:



- să delimiteze diferenţele culturale ce apar în roman; - să identifice modul diferit de gândire al protagoniştilor, prin prisma civilizaţiei

căreia îîi aparţin; - să precizeze rolul femeii şi al bărbatului, aşa cum reiese din roamn; - să argumenteze diferenţa de gen, potrivit cutumelor celor două civilizaţii

diferite.






Diferenţa de gen pe piaţa muncii


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare – textl argumentativ din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţieidespre Textul argumentativ, elevii trebuind să pornească de la ideea: Diferenţa de gen pe piaţa muncii


- Durata: 1 oră - Metode folosite: problematizarea, brainstormingul, explicaţia - Materiale didactice: tabla, caietul - Descrieti activitatea:

Activitatea a debutat cu un brainstorming, în care fiecare elev şi-a exprimat opinia despre tematica diferenţei de gen pe piaţa muncii, aducând atât argumente pro (că femeile îşi găsesc mai repede de muncă), cât şi contra (că bărbaţii sunt mai căutaţi pe piaţa muncii)

- Sarcina cadrului didactic: moderator - Sarcina elevilor: de a redacta un text argumentativ despre diferenţa de gen pe

piaţa muncii, selectând cel puţin două argumente dintre cele scrise pe tablă şi întărind aceste argumente cu exemple din cultura generală sau propria experienţă.

Aspecte analizate:

- 1. Să precizeze avantajele şi/ sau dezavantajele femeilor pe piaţa muncii; - 2. Să prezinte avantajele şi/ sau dezavantajele bărbaţilor pe piaţa muncii; - 3. Să identifice joburile specifice femeilor/ bărbaţilor; - 4. Să conştientizeze existenţa uneio diferenţe pe piaţa muncii în funcţie de gen.






Tipul intelectualuilui în romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Familia din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Tipul intelectualuilui în romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu, cu scopul de a evidenţia raportul de inferioritate ce se stabileşte între femeie şi bărbat în secolul al XX-lea, în societatea bucureşteană.


- Durata: 1 oră - Metode folosite metode activ-participative, lucru individual și în echipă,

conversația, argumentarea. - Materiale didactice; fișe de lucru ; manualul, fișe de lectură, planșa

Descrieti activitatea: Pe baza informaţiilor din roman, am urmărit evoluţia relaţiei dintre Felix şi Otilia şi am identificat cauzele care au dus la eşecul acestui cuplu care atrage atenţia lectorului încă de la început.

- Sarcina cadrului didactic: Asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității: asigurarea liniștii, notarea absenților, pregătirea materialului didactic. Adresează întrebări elevilor pentru a-i conduce spre finalitatea cu succes a obiectivelor propuse

Sarcina elevilor: a fost de a stabili tipurile umane întruchipate de către cele 2 personaje: Felix – tipul intelectualului, Otilia – eternul mister feminin.

Aspecte analizate:

- Să conștientizeze modalitățile în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei;

- Să identifice trăsăturile romanului realist-social de factură balzaciană; - Să recunoascăraportul de inferioritate ce se stabileşte între femeie şi bărbat,

respectiv Felix-Otilia; - Să precizeze modalitățile de caracterizare folosite în construcția personajelor

Felix şi Otilia;






Stilul oficial-administrativ: Curriculum vitae


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Stilul oficial-administrativ: Curriculum vitae


- Durata: 1 oră - Metode folosite: metode activ-participative, lucru individual și în echipă,

conversația, proiectul - Materiale didactice: fișe cu informații personale; un model de CV, calculatorul

Descrieti activitatea: Găsirea unui loc de muncă pe placul tinerilor constituie una din problemele societății actuale. Angajatorii au posibilitatea să aleagă dintr-un număr mare de tineri , iar CV-ul poate fi primul bilet într-o călătorie lungă. Fiecare firmă solicit depunerea unui CV, iar acesta trebuie să fie cât mai convingător. Activitatea aceasta își propune să familiarizeze tinerii, cu modul de redactare al unui CV.

- Sarcina cadrului didactic: explicarea paşilor redactării corecte a unui CV pentru ca tinerii să obţină postul vizat, în acord cu nivelul de pregătire, dar şi cu postul vizat, care trebuie să ţină cont şi de diferenţa de gen.

- Sarcina elevilor: conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei.

- Să redacteze câte un CV în mod corect, astfel încât să determine angajatorul să îi dea postul vizat.

Aspecte analizate:

- 1. să adune date biografice și experiențiale personale; - 2.să selecteze datele biografice și experiențiale necesare redactării unui CV

profesional; - 3. Să insereze corect locul de muncă vizat şi studiile urmate, având în vere

genul; - să realizeze structura și paginarea corectă a CV-ului.






Mara de Ioan Slavici


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Familia din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Mara de Ioan Slavici, în care se evidenţiază tiparul femeii capabile să preia rolul de cap al familiei.


- Durata: 1 oră - Metode folosite metode activ-participative, lucru individual și în echipă,

conversația, argumentarea. - Materiale didactice romanul Mara, vol.; fișe de lucru ; ecranizarea ; video-

proiector, manualul, fișe de lectură, video-proiector.

Descrieti activitatea: analiza romanului şi selectarea episoadelor reprezentative pentru stabilirea rolului femeii în cadrul familiei;

- Sarcina cadrului didactic: moderator: adresează întrebări elevilor, care să le solicite gândirea critică şi exprimarea judecăţilor de valoare cu privire la statulul femeii.

- Sarcina elevilor: conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei. Analizează fragmentele cele mai elocvente din roman și răspund cerințelor.

Aspecte analizate:

- să cunoască principalele conflicte ale romanului; - să caracterizeze personajul principal; - să comenteze scene reprezentative pentru temperamentul, trăsăturile de

caracter ale Marei;

- să aleagă o zodie potrivită Marei și să-și justifice alegerea;






Cartea nunţii, de G. Călinescu


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Familia din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Cartea nunţii, de G. Călinescu, în care se evidenţiază tiparul femeii moderne capabilă să salveze bărbatul din cadrul familiei sale demodate şi conduse de prejudecăţi.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: brainstorming, problematizare, pălăriile gânditoare,

argumentare. - Materiale didactice: romanul, tabla, fişe de lectruă, fişe de lucru;

Descrieti activitatea: analiza romanului şi selectarea episoadelor reprezentative pentru stabilirea rolului femeii în cadrul familiei;

- Sarcina cadrului didactic: moderator: adresează întrebări elevilor, care să le solicite gândirea critică şi exprimarea judecăţilor de valoare cu privire la statulul femeii.

- Sarcina elevilor: răspund la întrebări, realizând diferenţa între familia tradiţional şi cea modernă.

Aspecte analizate:

- să cunoască principalele conflicte ale romanului; - să caracterizeze personajele principale; - să comenteze scene reprezentative pentru temperamentul, trăsăturile de

caracter aleVerei; - să stabilească raportul de superioritate-inferioritate ce se instituie între cei doi

protagonişti.






Hronicul şi cântecul vârstelor, de L. Blaga


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Familia din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Hronicul şi cântecul vârstelor, de L. Blaga, în care se evidenţiază imaginea mamei, care luminează universul copilăriei.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: metode activ-participative, diagrama Venn, problematizarea,

conversaţia, argumentarea - Materiale didactice: romanul, tabla, fişe de lectruă, fişe de lucru

Descrieti activitatea: argumentarea ideii că în centrul universului unui copil tronează figura mamei, tatăl rămânând într-un con de umbră. Se va evidenţia faptul că femeia, în rol de mamă, ocupă locul primordial în viaţa oricărui om.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări pentru a-i determina să ajungă la concluziile propuse de obiective.

- Sarcina elevilor: este de a defini rolul mamei în universul recreat de memoria afectivă a naratorului, pornind de la citatul: „Finnţă impersonală, fără gând întors asupra ei înşişi, stăpânită numai de sacrul egoism al familiei, mama era substanţa activă în jurul căreia luau înfăţişare palpabilă toate rânduielile vieţii noastr” (L. Blaga).

Aspecte analizate:

- să recunoască rolul primordial al mamei în universul copilăriei; - să identifice trasăturile distinctive ale mamei; - să explice scrierea cu majusculă a cuvântului Mama; - să argumenteze statutul superior al femeii, aşa cum îl percepe copilul.






Stilul oficial-administrativ: scrisoarea


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Stilul oficial-administrativ: scrisoarea



conversația, proiectul - Materiale didactice: fişe de lucru, calculatorul

Descrieti activitatea: Activitatea aceasta își propune să familiarizeze elevii cu modul de redactare al unei scrisori oficiale, care să dezbată problema violenţei de gen.

- Sarcina cadrului didactic: precizează elevilor modul corect de redactare al unei scrisori, tematica abordată şi explicaţii cu privire la realizarea sarcinii de lucru.

- Sarcina elevilor: conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei.

- Redactarea unei scrisori oficiale în mod corect, respectând atât clişeele lingvistice specifice textului epistolar, cât şi tematica violenţei de gen.

Scrisoarea trebuie să fie adresată de către o femeie unui O.N.G. care apără drepturile femeilor, în care solicită sprijin în ceea ce priveşte violenţa de gen. Expeditoarea este nemulţumită că Poliţia nu a luat măsuri drastice faţă de bărbatul care o agresează şi se teme pentru viaţa ei. Elevii trebuie să conştientizeze faptul că violenţa în familie constituie încă o problemă de actualitate, care trebuie verbalizată, deoarece există soluţii în societatea contemporană.

Aspecte analizate:

- să redacteze corect o scrisoare oficială; - să interpreteze rolul unei victime; - 3. să precizeze drepturile care îi sunt încălcate femeii abuzate; - să ofere soluţii de a pedepsi persoanele de sex masculin care practică violenţa

de gen.






Stilul publicistic: interviul


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Stilul publicistic: interviul



conversația, proiectul, jocul de rol - Materiale didactice: fişe de lucru, calculatorul

Descrieti activitatea: Activitatea aceasta își propune să familiarizeze elevii cu modul de redactare al unui interviu, punând accent şi pe egalitatea de gen

- Sarcina cadrului didactic: precizează elevilor modul corect de redactare a unui interviu tematica abordată şi explicaţii cu privire la realizarea sarcinii de lucru; propune elevilor să ţină cont de genul personal şi să ia interviu unei persoane de gen opus, astfel încât să afle părerea unui gen diferit de al său.

- Sarcina elevilor: conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei; redactarea unui interviu care să aibă ca temă egalitatea de gen, respectând totodată şi rolurile stabilite de profesor.

Aspecte analizate:

- să redacteze corect un interviu; - să interpreteze rolul unui jurnalist; - să descopere cauzele care conduc la inegalitatea drepturilor în funcţie de gen; - să recunoască domeniile în care egalitatea de gen este încălcată.



Clasa: a X-a E, Ştiinţele naturii



Condiţia femeii în basm


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Basmul cult din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Condiţia femeii în basm”, realizată la studierea basmului cult Povestea lui Harap-Alb de I. Creangă, în care am subliniat faptul că în lumea basmelor femeia îndeplineşte un rol important, având şi ea puteri supranaturale şi, uneori, fiind superioară bărbatului prin intuiţie.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin

descoperire, explicaţia - Materiale didactice: fişe de lectură, flipchart, citate critice;

Descrieti activitatea: Identificarea şi descrierea rolurilor femeii şi al bărbatului în societatea timpului descrisă în opera literară studiată.

- Sarcina cadrului didactic: explică elevilor schema epică a basmului şi faptul că persoanjel sunt purtătoare de valori simbolice, pentru că basmul este “o oglindire a vieţii în moduri fabuloase” (G. Călinescu); solicită elevilor să identifice personajele feminie şi să comenteze rolul jucat de le, stabilind raportul ce se stabileşte între ele şi protagonistul basmului.

- Sarcina elevilor:

Elevii pun în lumină faptul că în basm, deşi personajele femine au doar roluri secundare, ele nu sunt inferioare personajului masculin.

Astfel, Sfânta Duminică, personaj episodic, joacă un rol însemnat în devenirea eroului, ajutându-l să treacă cu succes peste două probe din cele trei la care este supus de către Spân. Având o dublă personalitae, cerşetoare şi Sf. Duminică, femeia întruchipează pe Bătrâna Timpurilor, ce face parte din categoria Ştiutorilor, deci înzestrată cu puteri supranaturale şi cu o înţelepciune aparte. Fără ajutorul ei, fiul cel mic al Craiului nici măcar nu ar fi plecAT în Marea Călătorie.

Fata Împăratului Roş, despre care se spunea că este o “mare farmazoană”, are, de asemenea, puteri supranaturale şi se dovedeşte a fi superioară bărbatului: ea intuieşte că Harap-Alb era adevăratul nepot al împăratului şi are curajul să divulge adevărul pentru ca bărbatul de care se îndrăgostite să-şi recapete



statutul de împărat.

Aspecte analizate:

- să precizeze statutul personajelor feminine în basm; - să exemplifice cu citate pertinenterolul jucat de personajele feminine; - să identifice simbolurile întruchipate de acestea; - să argumenteze statutul de.superioritate al femeilor în raport cu personajul

masculin.






Condiţia femeii în lumea arhaică tradiţională


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Povestirea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Condiţia femeii în lumea arhaică tradiţională”, realizată la studierea volumului Hanu Ancuţei de M. Sadoveanu, unde femeia-hangiţa joacă un rol esenţial în crearea atmosferei de poveste a hanului.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia

- Materiale didactice: fişe de lectură, flipchart, citate critice;

Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului femeii într-o lume magică a poveştilor, în care timpul parcă s-a oprit în loc.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul Ancuţei şi a celelilate Ancuţe în societatea hanului pentru a-i determina acestiea statutul şi rolul jucat în povestire.

- Sarcina elevilor:

Elevii răspund la întrebări, exemplificând cu citate din operă şi citate critice.

- Argumentează faptul că Ancuţa reprezintă un liant al celor nouă povestiri, dar şi o legătură indestructibilă cu trecutul magic, pentru că ea sugerează o reîntrupare a mamei sale pe vremea căreia se petrecuseră întâmplările despre care povestesc acum naratorii.

- Hangiţa întreţine permanent atmosfera de petrecere de la an, asigurând un climat prielnic prieteniei şi poveştilor. Ea ştie să păstreze secrete (ca şi mama ei), dar ştie şi să dezlege limbile drumeţilor aducând bucate alese şi “vin vechi din ulcică nouă”.

Aspecte analizate:

- 1. să precizeze statutul personajului Ancuţa; - 2. să exemplifice cu citate pertinente rolul jucat de personajul feminin; - 3. să identifice rolul jucat de hangiţă; - 4. să argumenteze statutul desuperioritate al femeii în lumea sadoveniană.






Condiţia femeii în opera lui C. Petrescu


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Romanul subiectiv din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Condiţia femeii în opera lui C. Petrescu, în care autorul plasează femeia sub zodia inferiorităţii în raport cu bărbatul.


Durata: 1 oră


- Materiale didactice: videoproiector, romanul, fişe de lucru

Descrierea activității:

Activitatea s-a focalizat asupra descoperiri modului în care autorul C. Petrescu pune în inferioritate femeia în raport cu bărbatul, care întruchipăează tipul intelectuialui.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre personajul Ela, astfel încât să-i determine să sublinieze statutul de inferioritate al femeii.

- Sarcina elevilor: să evidenţieze statutul inferior al Elei; să realizeze o caracterizare a personajului feminin

Aspecte analizate:

- 1. să precizeze statutul personajului Ela; - 2. să exemplifice cu citate pertinente rolul jucat de personajul feminin; - 3. să identificemodalităţile de caracterizare a Elei; - 4. să argumenteze statutul deinferioritate al femeii în opera lui C. Petrescu..






Condiţia femeii în opera lui L. Rebreanu


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Romanul obiectiv din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Condiţia femeii în opera lui L. Rebreanu, în care autorul reflectă statutul femeii în societatea rurală.


Durata: 1 oră



Descrieţi activitatea: activitatea s-a focalizat asupra descoperirii modului în care autorul L. Rebreanu ilustrează afirmaţia criticului G. Călinescu, potrivit căreia femeia reprezintă “două braţe de muncă şi o producătoare de copii”.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre personajul Ela, astfel încât să-i determine să recunoască statutul inferior al femeii, nevoită să suporte umilinţele şi loviturile tatălui şi soţului.

- Sarcina elevilor: Profilul Anei amintește de caracterul predestinat al eroilor

tragediilor antice: ea trăiește sentimentul sufocării într-un spațiu limitat din care ea manifestă firesc tendința de evadare. Aspecte analizate:

- Să identifice statutul personajului feminin; - Să precizeze umilinţele la care este supusă Ana; - Să recunoască rolul femeii în societatea rurală; - 4. Să realizeze caracterizarea Anei:






Condiţia femeii în opera lui L. Rebreanu şi M. Preda


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Romanul obiectiv din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Condiţia femeii în opera lui L. Rebreanu şi M. Preda, în care autorii reflectă statutul femeii în societatea rurală.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, diagrama Venn.


Descrieţi activitatea: activitatea s-a focalizat asupra descoperiri modului în care romanul obiectiv cu tematică rurală înfăţişează condiţia femeii.

- Sarcina cadrului didactic: adresează întrebări elevilorşisolicită să realizeze o paralelă între Ana şi Catrina.

- Sarcina elevilor: conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei; elevii aduc argumente asupra condiției femeii în romanele Ion şi Moromeţii și realizează diagrama Venn. În centru notează elemente comune celor două opere, respectiv celor două personaje feminine.

Ana şi Catrina sunt reprezentante tipice ale femeii din familia ţărănească: femeia trebuie să muncească atât în gospodărie, cât şi la câmp, să fie supusă bărbatului şi să suporte umilinţă şi violenţe. Dacă la Rebreanu violenţa este fizică, la M. Preda violenţa este verbală. Putem considera o evoluţie a societăţii răsfrântă şi asupra mediului rural. Totuşi, Catrina rămâne o femeie umilită, care se supune voinţei bărbatului, dar, spre deosebire de Ana nu recurge la gesturi extreme. Ea alege să îl părăsească pe Moromete pentru că nu şi-a respectat promisiunea de a-i trece casa şi pe numele ei.

Aspecte analizate:

- 1. să prezinte trăsăturile romanului realist-social, ale romanului obiectiv și subiectiv;

- 2. să precizeze tehnici de construcție specifice romanului obiectiv și subiectiv;



- 3. să identifice modalitățile de caracterizare folosite în construcția personajelor;

- 4. să identifice elemente comune și distincte din romanele amintite






Statutul fetei bătrâne în romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Familia din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Statutul fetei bătrâne în romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu.


Durata: 1 oră

- Metode folosite metode activ-participative, lucru individual și în echipă, conversația, argumentarea.

- Materiale didactice; fișe de lucru ; manualul, fișe de lectură, planșa

Descrieti activitatea: Pe baza informaţiilor din roman, am urmărit personajul Aurica, ce întruchipează tipul fetei bătrâne, obsedate să se mărite.

- Sarcina cadrului didactic: Asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității: asigurarea liniștii, notarea absenților, pregătirea materialului didactic. Adresează întrebări elevilor pentru a-i conduce spre finalitatea cu succes a obiectivelor propuse

- Sarcina elevilor: realizează caracterizarea personajului Aurica, membră a clanului Tulea; subliniază faptul că acest statut o face pe Aurica să devină ursuză.

- Aurica face o obsesie din găsirea unui bărbat, devinăeridicolă atunci când îi face avansuri lui Felix. Obsesia de a se mărita îi sădeşte în suflet ura pentru celelalte femei care erau împlinite personal sau erau curtate de bărbaţi. Aurica este modelul fetei bătrâne, obsedată să se mărite şi măcinată de ura împotriva Otiliei.

Aspecte analizate:

- să precizeze trăsăturile de caracter vale personajului Aurica; - să identifice episoadele în care Aurica iese în prim-plan; - să realizeze caracterizarea personajului; - 4. să argumenteze în cadrarea personajului în tipologia fetei bătrâne.






Textul argumentativ: Imaginea actuală a femeilor și bărbaților în literatură şi societate


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare – textl argumentativ din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Textul argumentativ, elevii trebuind să pornească de la ideea: Imaginea actuală a femeilor și bărbaților în literatură şi societate.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: argumentarea, problematizarea, brainstormingul, explicaţia - Materiale didactice: tabla, caietul - Descrieti activitatea:

Activitatea a debutat cu un brainstorming, în care fiecare elev şi-a exprimat opinia despre tematica imaginii actuale a femeilor și bărbaților în literatură şi societate, aducând argumente din operele studiate şi cultura generală.

- Sarcina cadrului didactic: moderator - Sarcina elevilor: de a redacta un text argumentativ despre imaginea actuală a

femeilor și bărbaților în literatură şi societate, selectând cel puţin două argumente dintre cele scrise pe tablă şi întărind aceste argumente cu exemple din cultura generală sau propria experienţă.

Aspecte analizate:

- 1. Să precizeze cum se reflectă imaginea femeilor şi bărbaţilor în lieratură; - 2. Să prezinte diverse tipuri studiate; - 3. Să identificeraporturile se se stabilesc între femei şi bărbaţi în aceste opere; - 4. Să realizeze corect textul argumentativ.






Stilul publicistic: jurnalul


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Stilul publicistic: jurnalul.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, lucru individual și în echipă, conversația, proiectul, jocul de rol

- Materiale didactice: fişe de lucru, calculatorul

Descrieti activitatea: Activitatea aceasta își propune să familiarizeze elevii cu modul de redactare al unui jurnal, punând accent şi pe tematica Femei: oameni de știință, scriitori, artiști, personalități publice

- Sarcina cadrului didactic: precizează elevilor modul corect de redactare a unui jurnal, tematica abordată şi explicaţii cu privire la realizarea sarcinii de lucru; Propune elevilor să ţinărealizez o pagină de jurnal, imaginându-şi că este o femei de succes în viaţ publică şi ţine un juranl profesional.

- Sarcina elevilor: conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate integrează femeile ca oameni de știință, scriitori, artiști, personalități publice; redactarea unui interviu care să aibă ca temă Femei: oameni de știință, scriitori, artiști, personalități publice, respectând totodată şi rolurile stabilite de profesor.

Aspecte analizate:

- să redacteze corect o pagină de jurnal; - să interpreteze rolulunei femei de succes în viaţa publică; - să prezinte diverse dificultăţi cu care se confruntă în această ipostază; - 4. să-şi imagineze o situaţie inedită din care a reuşit să răzbată datorită faptului

că era femeie.






Relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare - Dezbaterea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: dezbaterea, brainstormingul, conversaţia euristică - Materiale didactice: flipchart, planşe

Descrieti activitatea: Activitatea s-a desfăşurat sub forma unei dezbateri cu moţiunea: Relațiile dintre femei și bărbați în familie și societate; elevii sunt împărţiţi în două grupe, prima grupă ocupându-se de relaţiile în famile, grupa a doua de societate. Cinci elevi sunt selectaţi să joace rolul de juriu.

- Sarcina cadrului didactic: asigură condiţiile necesare desfăşurării optime a activității. Îndrumă elevii şi le ghidează interpretările.

- Sarcina elevilor: Elevii au argumentat tipurile de relaţii existente în familie şi societate, evidenţiind rolurile jucate de femei sau bărbaţi în diverse circumstanţe; dezbatere pe tema următoarelor relații: de prietenie, de subordonare, de cuplu, relaţii profesionale.

Aspecte analizate:

- să stabilească tipuri de relaţii existente între femei şi bărbaţi în familie şi societate;

- să aducă argumente pertinente; - să coroboreze fiecare argument cu exemple elocvente; - să formuleze un discur clar, corent şi logic.






O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale: femeia voluntară şi tipul încornoratului


Activitatea desfăşurată se încadrează în Comedia din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale: femeia voluntară şi tipul încornoratului, în care am identificat ipostaze inedite ale femeii şi bărbatului, capabile să satirizeze triunghiul conjugal şi să reflecte comicul de moravuri.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, jocul de rol, explicaţia - Materiale didactice: planşe, fişe, videoproiector

Descrieti activitatea: Activitatea propune elevilor să analizeze tipurile umane din comedia lui Cargiale, focalizând atenţia pe Zoe, Tipătescu şi Zaharia Trhanache.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări, care să îi ghideze spre intrepretarea corectî. Corectează şi oferă explicaţii acolo unde consideră necesar.

- Sarcina elevilor: Identifică şi explică în ce constă comicul de moravuri şi comentează existenţa triunghiului conjugal.

Aspecte analizate:

- să definească conceputul de comic; - să explice comicul de moravuri; - să interpreteze corect tipul de personaj întruchipat de Zoe, Tipătescu şi Zaharia

Trhanache; - să argumenteze rolul femeii într-o lume a bărbaţilor în comedia lui Caragiale.






Stilul publicistic: reportajul


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Stilul publicistic: reportajul


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, lucru individual și în echipă, conversația, proiectul, jocul de rol

- Materiale didactice: fişe de lucru, calculatorul

Descrieti activitatea: Activitatea aceasta își propune să familiarizeze elevii cu modul de redactare al unui reportaj, punând accent şi pe egalitatea de gen.

- Sarcina cadrului didactic: precizează elevilor modul corect de redactare a unui reportaj tematica abordată şi explicaţii cu privire la realizarea sarcinii de lucru.

- Propune elvilor să ţină cont de genul personal şi să realizez un reportaj despre o persoană de gen opus, astfel încât să afle părerea unui gen diferit de al său.

- Sarcina elevilor: conștientizarea modalităților în care o cultură sau o societate prescrie drepturile, rolurile, responsabilităţile şi identităţile femeilor şi bărbaţilor în relaţia dintre ei; redactarea unui reportaj care să aibă ca temă egalitatea de gen, respectând totodată şi rolurile stabilite de profesor. Reportajul trebuie să aibă în centru o personalitate de genfeminin, respectiv masculin.

Aspecte analizate:

- să redacteze corect un reportaj; - să interpreteze rolul unui jurnalist; - să evidenţieze barierele de gen care au stat în calea carierei; - să precizeze modul în care au fost depăşite obstacolele.






Rolul femeilor în familie şi societate în perioada interbelică


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Eseul comparativ din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Rolul femeilor în familie şi societate în perioada interbelică


Durata: 1 oră

- Metode folosite: investigaţia, analiza comparativă, comentariul, proiectul - Materiale didactice: bibliografie critică, fişe de lectură, fişe de lucru

Descrieti activitatea: realizarea unui eseu comparativ între operele szudiate: L. Rebreanu, C. Petrescu, M. Sadoveanu, G. Călinescu şi vol I de M. Preda

- Sarcina cadrului didactic: explicarea etapelor şi structurii unui eseu comparativ, indicarea bibliografiei şi schiţarea planului.

- Sarcina elevilor: redactarea eseului comparativ între modalităţile de realizare a următoarelor persoanje: Ana, Vitoria Lipa, Ela, Catrina Moromete şi Otilia.

Eseul are următoarea structură:

- Introducerea - Relaţia incipit-final (statutul iniţial al personajului) - Alternanţa planurilor şi a rolurilor - Particularităţi de construcţie a persoanjelor specifice fiecărui scriitor - Semnificaţia finalurilor (care este soarta personajului) - Concluzii

Aspecte analizate:

- identificarea trăsăturilor fiecărui roman; - precizarea stilului şi a tehnicilor de construcţie: - identficarea trăsăturilor dominante de caracter; - stabilirea rolurilor şi statutului fiecărui personaj feminin; - argumentarea propriei opinii despre evoluţia fiecărui personaj analizat.



Clasa: a XI-a c, Filologie



O femeie în ţara bărbaţilor: Vitoria Lipan


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Romanul tradiţional din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “O femeie în ţara bărbaţilor: Vitoria Lipan”, realizată la studierea romanului Baltagul de M. Sadoveanu, unde femeia, ca un adevărat detectiv, reuşeşte să descopere criminalii care îi omorâseră soţul.


Durata: 1 oră



Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului femeii într-o lume a bărbaţilor.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul Vitoriei în familie şi societate. Solicită elevilor realizarea caracterizării personajului feminin din roman.

- Sarcina elevilor: realizează caracterizării personajului feminin din roman.

Aspecte analizate:

- să precizeze rolul femeii în familie şi societate; - să identifice principalele trăsături de caracter ale Vitoriei Lipan; - să prezinte ipostaza de detectiv a femeii; - să realizeze caracterizarea personajului.






Condiţia femeii în secolul al XIX-lea


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Nuvela psihologicădin programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Condiţia femeii în secolul al XIX-lea”, realizată la studierea nuvelei Moara cu noroc de I. Slavici, în care facem cunoştinţă cu o femeie care evoluează negativ, devenind dintr-o soţie iubitoare şi o mamă devotată o femeie adulteră, datorită circumstanţelor şi a bărbatului ce-i este soţ.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, explicaţia


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului femeii într-o lume a bărbaţilor şi a dezumanizării cauzate de patima banilor.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul Anei în familie şi societate. Solicită elevilor realizarea caracterizării personajului feminin din nuvela psihologică.

- Sarcina elevilor: realizarea caracterizării personajului feminin din nuvela psihologică.

Aspecte analizate:

- să precizeze rolul femeii în familie şi societate; - să identifice principalele trăsături de caracter ale Anei;; - să prezinte ipostazele femeii: mamă versus adulteră; - să realizeze caracterizarea personajului.






Firea demonică versus figura angelică în nuvela Al. Lăpuşneanu de C. Negruzzi


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Nuvela istorică din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Firea demonică versus figura angelică în nuvela Al. Lăpuşneanu de C. Negruzzi”, în care se evidenţiază raportul de superioritate al bărbatului crud faţă de femeia blândă.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, argumentarea


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea raportului demonic-angelic.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre antiteza dintre bărbatul tiranic şi femeia supusă.

- Sarcina elevilor: identificarea trăsăturilor celor două personaje.

Aspecte analizate:

- să precizeze trăsăturile celor 2 personajje; - să identificeraportul ce se stabileşte între bărbat şi femeie; - să prezinte scena leacului de frică promis doamnei Ruxanda; - să argumenteze antiteza demonic-angelic.






Dezbatere: egalitatea de gen


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare – Dezbaterea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Dezbatere: egalitatea de gen”.

Conceptul conform căruia toate fiinţele umane sunt libere să-şi dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte de gen; faptul ca diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare, evaluate şi favorizate în mod egal. Înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucura de aceeaşi libertate de a-şi realiza aspiraţiile.

Este un drept prin care oricine este liber să își dezvolte propriile aptitudini și să își exprime opțiunile, fără a fi influențate de particularitățile sexului căruia îi aparține. Comportamentele, aspirațiile și nevoile diferite ale femeilor și bărbaților, trebuie să beneficieze de apreciere și promovare egală.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, dezbateea, argumentarea, conversaţia, brainstorming

- Materiale didactice: flipchart, fişe, materiale critice pentru a exemplifica argumentele

Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea problematicii egalităţii de gen în societatea contemporană

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre problematica egalităţii de gen. Stabileste rolurile debaterilor. Jurizează.

Sarcina elevilor:

- selectarea pricipalelor argumente ale dezbaterii: - valorizarea în mod egal a aspiraţiilor, nevoilor şi comportamentelor bărbaţilor şi

femeilor.



Aspecte analizate:

- să precizeze rolul femeii în familie şi societate; - să prezinte rolul bărbatului în societate; - să ilustreze cauzele care conduc la dispute atunci când egalitatea de gen

trebuie pusă în practică; - să argumenteze egalitatea de gen.






Hortensia Papada Bengescu: personajul feminin


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Romanul subiectiv interbelic din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Hortensia Papada Bengescu: personajul feminin”, realizată la studierea romanelor scriitoarei, unde femeia este urmărită pe multiple planuri: familial, social, profesioanl.


Durata: 1 oră



Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea eşecului feminin în romanele din ciclul Hallipa.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre modul în care autoarea îşi construieşte personajele feminine.

- Sarcina elevilor: răspund la întrebări.

Sesizează modul în care personajele feminine se află sub zodia eşecului şi ni se dezvăşuie din interior, sondind subeteranele suflerului lor în profunzime.

Evidenţiază curajul femeii de a vorbi despre ea însăşi fără false pudori sau prejudecăţi contestatare.

Aspecte analizate:

- să precizeze tipurile feminine din romanele autoarei; - să identifice trăsăturile ce particularizează aceste personaje feminine; - să descrie eşecul experimentat de diferite persoanje feminine; - să argumenteze relaţia dintre autoare şi personajele sale feminine.



Clasa: a Xi-a c, Filologie



Statutul personajelor feminine în dramaturgia lui C. Petrescu


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Dramaturgia lui C. Petrescu din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Statutul personajelor feminine în dramaturgia lui C. Petrescu


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, diagrama Venn


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului femeii în opera dramatică a lui C. Petrescu: drama de idei “Jocul ielelor”.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul femeilor (Maria Sineşti, Irene, Nora Ionescu, Roxana, Elena Boruga) în familie şi societate. Solicită elevilor prezentarea statutului personajului femininîn viziunea lui C. Petrescu.

- Sarcina elevilor:

Din punct de vedere al funcţiei pe care o are în text, personajul – semn literar privilegiat – este „un element de structură şi de structurare a textului, asigurând tocmai solidarizarea celor două planuri: planul semantic şi planul expresiei“.

Aspecte analizate:

- să precizeze rolul femeii în familie şi societate; - să identifice principalele trăsăturiale personajelor feminine analizate; - să prezinte ipostaza de inferioritate a femeii; - să realizeze caracterizarea personajului.






Dezbatere: Femeia – între familie şi societate


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare – Dezbaterea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Dezbatere: Femeia – între familie şi societate”.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: metode activ-participative, dezbateea, argumentarea,

conversaţia, brainstorming - Materiale didactice: flipchart, fişe, materiale critice pentru a exemplifica

argumentele

Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolurilor jucate de femei atât în familie, cât şi în societate

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre problematica egalităţii de gen. Stabileste rolurile dezbaterilor. Împarte elevii în două grupe, fiecare grupă trebuie să aducă argumente despre rolul femeii în familie, respectiv în societate. Jurizează.

- Sarcina elevilor: selectarea pricipalelor argumente ale dezbaterii:

Activitatea drupelor de lucru

- Grupa 1: rolul femeilor în familie:

Mamă: fără mamă, familia nu mai este aceeaşi;

Educator: se ocupă de educaţia copiilor;

Gospodină: are grijă de bunăstarea familiei;

Administrator: organizează treburile casnice şi realizează necesarul de cheltuielei raportat la venitul familiei;

Bucătăreasă: hrăneşte în mod sănătos familia;

Femeie: perechea bărbatului pe care şi l-a ales ca soţ;

Prietenă: îndeplineşte acest rol şi pentru propriii coipii, şi pentru soţ:



- Grupa 2: rolul femeilor în societate:

Partener de afaceri: îşi asumă aceleasă resposabilităţi de conducere ca şi un bărbat;

Angajat: femeia are o carieră, nu mai este casnică;

Personalitate: femeile moderne se ocupă intens de carieră să devină personalităţi în domeniul în care activează;

Persoană publică: având o carieră în politică, mass-media, modelling etc. devine o persoană publică cunoscută nu numai la nivelul comunităţii din care face parte;

Vedetă: o carieră strălucită în orice domeniu face din femeia contemporană o vedetă pe plan naţional sau internaţional.

Aspecte analizate:

- să precizeze rolul femeii în familie şi societate; - să prezinte rolurile femeii în familie; - să prezinte rolurile femeii în societate; - 4. să argumentezerolul esenţial al femeii în familier şi societate.






Condiţia femeii în literatură


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Eseul argumentativ din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Condiţia femeii îniteratură”, realizată după studierea nuvelelor şi romanelor din primul semestru, cu accent pe faptul că În literarură, femeia este descrisă în mai multe ipostaze, diferențele dintre acestea fiind bine punctate de scriitorii români și în funcție de perioada anilor în care au fost scrise operele.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, argumentarea

- Materiale didactice: flipchart, citate critice;

Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea condiţiei femeii în operele studiate.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre condiţia femeii în operele studiate.

- Sarcina elevilor: de a argumenta condiţia femeilor operele studiate: Ruxanda, Ana, Ela, doamna T., Vitoria, Catrina.

Aspecte analizate:

- să precizeze condiţia femeii în operele studiate; - să identifice principalele trăsături de caracter alepersonajelor vizate; - să selecteze cele mai pertinente idei pentru a ilustra condiţia femeii în operele

studiate; - să redacteze eseul argumentativ.






Femeia în societatea medievală românească. Secolele XV-XVII


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Istoriografia românească din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Femeia în societatea medievală românească. Secolele XV-XVII”.


Durata: 1 oră



Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea statutlui femeii în perioada medievală.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre Evul mediu, care era perceput, şi încă mai apare astfel, ca fiind un ev mediu masculin prin excelenŃă. Ce a însemnat însă această dominaŃie a elementului masculin asupra femeii şi asupra societăŃii medievale în ansamblul ei? Unde a fost locul femeii şi ce rol i s-a acordat acesteia în feudalitatea masculinizată?

- Sarcina elevilor: propun o abordare a istoriei femeii în ipostazele sale definitorii având permanent în vedere diversitatea şi complexitatea cadrului de dezvoltare al românilor şi prin comparaţie cu exemplul societăŃii transilvănene.

Aspecte analizate:

- să precizeze mentalitatea Evului Mediu; - să identifice aspecte fundamentale ale profilului femeii. - să prezinte o analiză din perspectivă istoriografică a principalelor izvoare

documentare ale istoriei femeii; - să ilustreze profilul juridic al femeii.



Clasa: a XII-a H



Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu – ipostaza feminităţii


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Poezia interbelică – Modernismul din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu – ipostaza feminităţii”, unde ipostaza feminităţii (lapona Enigel) este fiinţa umană superioară în raport cu ipoataza masculină, de rang inferior.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, argumentarea.

- Materiale didactice: fişe de lectură, citate critice;

Descrieti activitatea: activitatea a constat în stabilirea raportului inferior-superior acelor doi protagonişti, care aparţin unor regnuri diferite: vegetal şi uman.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre ipostaza feminităţii şi plasarea ei sub zodia superiorităţii.

- Sarcina elevilor: au sesizat faptul că fiinţa feminiă este superioară, iar riga Crypto este o fiinţă inferioară, chiar dacă avea un statut suoerior în lumea lui vegetală.

Aspecte analizate:

- să precizeze ipostazele celor doi protagonişti; - să identifice aspiraţiile fiinţei feminine; - să prezinte metamorfoza fiinţei inferioare; - să argumenteze sintagma “Luceafăr întors”.



Clasa: a XII-a H



Textul argumentativ: Rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și

societate.


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Textul argumentativ”, în care elevii au redactat un text argumentativ despre rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și societate.


- Durata: 1 oră - Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, brainstorming,

conversaţia, argumentarea. - Materiale didactice: tabla, fişe de lucru;

Descrieti activitatea: activitatea a constat în construirea unui text argumentaiv despre rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și societate.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților în familie și societate. Solicită elevilor selectarea două argumente pertinente pentru redactarea scrisă a textului argumentativ.

- Sarcina elevilor: fiecare elev scrie o idee pe tablă. Selectează apoi două idei şi redactează textul argumentativ. Fiecare argument este coroborat de exemple elocvente.

În mod tradiţional, femeia era asociată cu familia, iar bărbatul cu societatea. Exemple de argumente:

Asigură bunăstarea familiei şi educaţia copiilor;

Constiuie un exemplu moral pentru copiii lor;

Urmează o carieră;

Îşi asumă cu demnitate rolurile cuvenite.

Aspecte analizate:

- să precizeze rolurile tradiţionale ale femeii şi bărbatului în familie şi societate; - să disocieze rolurile asumate în funcţie de gen şi de plan; - să prezinte cum erau atribuite rolurile în mod tradiţional; - să redacteze corect textul argumentativ.



Clasa: a XII-a H



Textul argumentativ: Statutul social al femeii şi imaginea familiei în societatea românească din prima jumătate a secolului XX


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Textul argumentativ”, în care elevii au redactat un text argumentativ despre Statutul social al femeii şi imaginea familiei în societatea românească din prima jumătate a secolului XX.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, brainstorming, conversaţia

- Materiale didactice: fişe de lucru

Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea statutului social al femeii şi imaginea familiei în societatea românească din prima jumătate a secolului XX.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre statutul social al femeii şi imaginea familiei în societatea românească din prima jumătate a secolului XX.

- Sarcina elevilor: indetificarea schimbărilor în evoluţia capitalului familiei – economic, social, uman, cultural, simbolic – schimbări care influenţează comportamentul fiecărui membru al familiei şi care impun, în anumite circumstanţe, strategii de intervenţie la nivelul acestei instituţii. Socializarea copiilor, atât în interiorul cât şi în exteriorul familiei, aduce în discuţie prezenţa unor agenţi perturbatori care determină apariţia comportamentelor deviante.

Aspecte analizate:

- să precizeze statutul social al femeii şi imaginea familiei în societatea românească din prima jumătate a secolului XX;

- să identifice principalelemomente care au marcat această evoluţie; - să prezinte moda feminină; - să redacteze corect un text argumentativ.



Clasa: a XII-a H



Moromeţii, de M. Preda – condiţia femeii în mediul rural


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Romanul postbelic din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Moromeţii, de M. Preda – condiţia femeii în mediul rural”, realizată la studierea romanului Moromeţii de Marin Preda, unde Catrina îndeplineşte rolul şi statutul tipic al femeii în mediul rural.


Durata: 1 oră



Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului şi statutul femeii într-o colectivitate rurală.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul şi statutul Catrinei în familie şi societate. Solicită elevilor realizarea caracterizării personajului feminin din roman.

- Sarcina elevilor: Csrcterizarea Catrinei din perspectiva rolului şi statutului său în familie şi societate.

Catrina îndeplineşte rolul de aducătoare de zestre (lotul de pământ ca văduvă de război) şi gospodină şi statutul de mamă vitregă. Este mereu ţinta ironiilor bărbatului pentru că se ducea la biserică. Fiii cei mari ai lui Moromete, din prima căsătoire, o urau, considerând-o cauza tuturor lipsurilor din gospodărie.

Aspecte analizate:

- să precizeze rolul şi statutul femeii în familie; - să identifice principalele trăsături de caracter ale Catrinei Moromete; - să prezinte ipostaza de mamă a femeii; - să realizeze caracterizarea personajului.

Clasa: a XII-a H





Textul argumentativ: Stereotipurile de gen


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Textul argumentativ”, în care elevii au redactat un text argumentativ despre stereotipurile de gen.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, brainstorming, conversaţia, explicaţia


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea stereotipurile de gen.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre stereotipurile de gen. Solicită elevilor redactarea unui text argumentativ.

Există mai multe definiții pentru „stereotipul cultural”. Vom conveni să păstrăm câteva calități cheie: vorbim despre o percepție împărtășită de un grup de persoane despre un alt grup; „portretul” grupului perceput este schematizat, redus la o listă scurtă de calități. O caricatură pe care o folosesc unii pentru a-i defini pe alții. Grupurile „caricaturizate” sunt identificate pe diferite criterii – etnice, profesionale, de gen, de vârstă etc. Stereotipurile sunt negative sau pozitive. Pentru români, nemții sunt punctuali, onești, pricepuți la tehnică și vă invit pe voi să completați blank -urile pentru „caricaturile” despre medici, romi, bulgari, blonde, ardeleni, punk -eri, corporatiști, ONG-iști.

- Sarcina elevilor: Redactarea unui text argumentativ cu privire la sterotipurile de gen

Aspecte analizate:

- să precizeze influenţa stereotipurlor asupra percepţiei umane; - să identifice principalele stereotipuri privind genul feminin; - să prezinte posibile soluţii de reducere a stigmei și a sterotipurilor ; - să redacteze corect textul argumentativ.

Clasa: a XII-a H





Studiu de caz: Ideologia comunistă


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Studiu de caz: Ideologia comunistă din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Ideologia comunistă – problematica feminităţii”.

În perioada comunistă, egalitatea femeilor şi bărbaților a fost puternic susținută cel puțin la nivelul ideologiei oficiale, fiind una dintre măsurile cele mai importante, folosite în procesul de modernizare a societății româneşti în perioada postbelică. Încercarea de a modela societatea în sensul abolirii prejudecăților legate de superioritatea unui sex era de altfel contemporană cu evoluția lumii într-adevăr democratice, mişcările de emancipare ale femeilor impunând în țările cu democrații avansate, reconsiderarea rolurilor tradiționale şi a percepțiilor despre femei şi bărbați în societate şi familie.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, argumentarea, studiul de caz.


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului femeii în perioada comunistă.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre perioada comunistă şi ideile promovate în această perioadă în favoarea femeilor. Solicită elevilor realizarea unui studiu de caz.

- Sarcina elevilor: Redactarea unui studio de caz

Aspecte analizate:

- să precizeze trăsăturile ideologiei comuniste; - să identifice modul în care comuniştii impun creşterea şi rolul femeii în

societate; - să prezinte rolurile femeii în societatea comunistă; - să realizezeun portret al femeii în perioada comunistă.



Clasa: a XII-a H



Textul argumentativ: Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Textul argumentativ”, în care elevii au redactat un text argumentativ despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, brasainstorming, conversaţia, argumentarea.


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Solicită elevilor redactarea corectă a textului aargumentativ.

- Sarcina elevilor: Redactarea corectă a unui text argumentativ

Premiza de la care am pornit este că trăim într-o lume genizată. O lume în care fiecare instituţie socială în parte şi toate la un loc transmit permanent mesaje de gen. O lume în care unii definesc teritoriul, alţii intermediază transferul de cunoaştere de la instituţii la beneficiare/i, altele/ţii pur şi simplu trăiesc şi au experienţe zilnice cu profunde conotaţii şi implicaţii de gen.

«Prin egalitate se înţelege nivelul egal de vizibilitate, autonomie, responsabilitate şi participare a celor două sexe la/ în toate sferele vieţii publice şi private. Conceptul de egalitate între sexe, în afara oricărei referiri la diferenţele legate de sex, se opune pur şi simplu conceptului inegalităţii dintre sexe şi susţine principiul unei participări totale a femeilor şi bărbaţilor la viata societăţii. (Council of Europe, «Gender Mainstreaming: Conceptual framework, methodology and presentation of good practices», http://www.coe.fr/cm/reports/1998/98greg1.htm)» (Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în implementarea politicilor publice în România. Ghid practic,



PNUD, 2005).

De domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România se ocupă, generic vorbind, «oameni» (experţi – în formare sau cu diplome; activişti, funcţionari în instituţii specializate) şi «instituţii». În ciuda unor progrese evidente legate de profesionalizarea şi instituţionalizarea discursului de gen în România, documentarea pentru această publicaţie s-a finalizat cu o concluzie: … este loc de mai bine.

Soluţii

- valorizarea expertizei de gen – obligativitatea diplomei de expert/ă de gen pentru angajare în instituţii specializate;

- revizuirea nomenclatorului de meserii; până foarte de curând, a existat o «sfioşenie» în a discuta despre banii alocaţi/ investiţi pentru cercetare, publicare, mediatizare, instruire etc. în domeniul egalităţii de şanse. A existat o subevaluare a importanţei şi a relevanţei domeniului: se munceşte în domeniu pe bani puţini! Comparativ cu ceea ce există în prezent la nivelul de investiţie financiară, stăm foarte bine datorită muncii, eforturilor, dedicaţiei şi credinţei femeilor implicate.

Aspecte analizate:

- să precizezeîn ce constă egalitatea de şanse; - să identifice principaleledomenii unde această egalitate este încălcată; - să prezinte câteva soluţii pentru ca egalitatea de şanse să funcţioneze; - să redacteze corect textul argumentativ.



Clasa: a XII-a H



Textul argumentativ: Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii.


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Textul argumentativ”, în care elevii au redactat un text argumentativ despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, brainstormingul, argumentarea, conversaţia.


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea percepţiei asupra egalităţii de gen pe piaţa muncii.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre piaţa muncii şi dacă există egalitate între femei şi bărbaţi atunci când aplică pentru un job. Solicită elevilor redactarea unui text argumentativ.

- Sarcina elevilor: Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, în domeniul pieţii muncii a fost abordată în România prin înfiinţarea Agenţei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse în 2004 instituţia responsabilă de acest proiect fiind Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Această abordare constă în elaborarea unor studii privind egalitatea şanselor egale în formarea profesională iniţială prin accesul la programe de pregătire, adecvarea conţinuturilor pregătirii profesionale, individualizarea programelor de pregătire în funcţie de nevoile de dezvoltare personală şi profesională, adecvarea conţinuturilor şi administrării probelor de evaluare în cadrul procesului de certificare a pregătirii profesionale.

În domeniul participării femeilor la nivelul decizional, se observă o disproporţie clară

între reprezentarea femeilor în structurile parlamentare şi guvernamentale şi



cea a bărbaţilor de la aceleaşi niveluri.

Deşi, ca urmare a activităţilor şi politicilor derulate în cadrul Strategiei pentru perioada

2006-2009 şi a Planului general de acţiuni pentru aceeaşi perioadă, se pot observa progrese în ceea ce priveşte accesul femeilor pe piaţa muncii (cu tot ce implică această problematică), la cultură şi educaţie, totuşi, trebuie subliniat că în anumite domenii persistă discriminările de gen.

Pentru a putea combate, preveni sau elimina aceste discriminări din viaţa socială, politică, economică şi culturală este nevoie de acţiuni concentrate care să imbine consolidarea cadrului legislativ cu politicile publice în domeniu şi iniţiativele ce au ca scop modificarea de mentalităţi, opinii şi atitudini.

Problematica inegalităţilor între femei şi bărbaţi, ce transpare în toate ariile vieţii sociale, politice, economice şi culturale, a devenit una dintre preocupările principale pe agenda socială şi politică atât la nivel internaţional, cât şi la nivel comunitar. Datorită faptului că disparităţile de gen se manifestă şi la nivel naţional, Guvernul României şi-a propus să răspundă acestei provocări prin stabilirea unui set de priorităţi care să faciliteze atingerea de facto a egalităţii între femei şi bărbaţi.

La o scurtă analiză asupra situaţiei actuale a egalităţii de gen în România, se pot identifica o serie de puncte vulnerabile şi de ameninţări. Astfel, printre punctele slabe se pot menţiona:

gradul scăzut de conştientizare asupra politicilor pentru egalitate de şanse în administraţia

publică şi în mass-media;

• lipsa unor prevederi coerente referitoare la soluţionarea plângerilor şi reclamaţiilor

referitoare la discriminarea de gen.

La capitolul ameninţări se pot menţiona:

• criza economică;

• dinamica pieţei muncii;



• promovarea deficitară a campaniilor sociale în mass-media;

• deficienţe de comunicare între instituţiile publice şi societatea civilă şi partenerii sociali.

Aspecte analizate:

- să precizeze situaţia actuală pe piaţa muncii; - să identifice principalele avantaje şi dezavantaje pe piaţa muncii în funcţie de

gen; - să prezinte posibile soluţii pentru evitarea discriminării de gen; - să redacteze textul argumentativ.



Clasa: a XII-a H



Violenţa de gen în romanul rebrenian


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Romanul modern realist obiectiv din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Violenţa de gen în romanul rebrenian”, realizată la studierea romanului Ion de L. Rebreanu, în care personajul feminin Ana este victima bătăilor tatălui şi soţului.


Durata: 1 oră

- Metode folosite: metode activ-participative, problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, explicaţia.


Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului femeii în romanul lui L. Rebreanu.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul Anei în familie şi societate. Solicită elevilor realizarea caracterizării personajului feminin din roman.

- Sarcina elevilor: Caracterizarea personajului feminin din roman.

Aspecte analizate:

- să precizeze rolul femeii în familie şi societate; - să identifice principalele trăsături de caracter ale Anei; - să prezinte ipostaza devictimă a Anei; - să realizeze caracterizarea personajului.



Clasa: a XII-a H

Limba și literatura română

Feminismul – între realitate şi iluzie


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Limbă şi comunicare – Dezbaterea din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei “Feminismul – între realitate şi iluzie”.

Feminismul, ca mişcare socială organizată şi revendicativă, este un produs firesc al epocii moderne. Cercetarea numeroaselor documente istorice atestă cu prisosinţă faptul că schimbarea fundamentală în condiţia femeii a intervenit o dată cu declanşarea revoluţiilor democratice burgheze, prin înlăturarea vechilor structuri feudale şi a privilegiilor nobiliare şi prin recunoaşterea egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, sex, convingeri religioase etc.

Descrierea activității activității

- Durata: 1 oră - Metode folosite: metode activ-participative, brainstorming, dezbaterea,

conversaţia - Materiale didactice: fişe de lectură, flipchart, citate critice;

Descrieti activitatea: activitatea a constat în definirea curentului feminist şi identificarea pricipalelor idei susţinute de feministe.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despreimportanţa curentului feminist. Solicită elevilor realizarea dezbaterii cu argumente pro şi contra.

- Sarcina elevilor: Realizarea unei dezbaterii cu argumente pro şi contra pe tema feminismului

Aspecte analizate:

- să definească feminismul; - să identifice principalele trăsături ale curentului feminist; - să prezinte argumentat raportul realitate-iluzie în acest curent; - să dezbată ideile susţine, aducând exemple pertinente.



Clasa: a XII-a H



Condiţia intelectuală a femeii în secolele XIX şi XX


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Esueul argumentativ din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Condiţia intelectuală a femeii în secolele xix şi xx, raportându-ne la operele studiate.


Durata: 1 oră



Descrieti activitatea: activitatea a constat în identificarea şi descrierea rolului femeii într-o lume a bărbaţilor.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul Vitoriei în familie şi societate. Solicită elevilor realizarea caracterizării personajului feminin din roman.

- Sarcina elevilor: realizarea caracterizării personajului feminin din roman.

Aspecte analizate:

- să precizeze condiţia intelectuală a femeii în sec. XIX şi XX; - să identifice principalele moduri ce au condus la emanciparea femeii; - să prezinte rolul educaţiei în dezvoltarea intelectuală a femeii; - să realizeze eseul argumentativ.



Clasa: a XII-a H



Către Galateea de N. Stănescu


Activitatea desfăşurată se încadrează în tema Neomodernismul din programa şcolară şi am realizat-o în cadrul lecţiei Către Galateea de N. Stănescu, raportându-ne la ideea că femeia, Galateea/ opera este privită în ipostaza de mamă care dă naştere autorului, deci având un rol superio, primordial


Durata: 1 oră



Descrieti activitatea: activitatea a constat în reinterpretarea mitului dintr-o perspectivă neomodernistă şi stabilirea rolului germinativ al femeii, asociate metaforei operei.

- Sarcina cadrului didactic: adresează elevilor întrebări despre rolul femeii-operă în cadrul raportului scriitor-operă.

- Sarcina elevilor: argumentarea rolului esenţial deţinut de femeii, pornind de la repetiţia versului “Naşte-mă”.

Aspecte analizate:

- să precizeze relaţia ce se stabileşte între Creator şi Operă-femeie în viziunea stănesciană;

- să identifice principalele roluri ale femeii-operă; - să prezinte rolul titlului în raport cu textul poetic şi mijloacele de realizare

artistică; - să argumenteze utilizarea versului-refren “Naşte-mă”.

limba Și literatura romÂnĂ -...

Documents