lezione 2

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI

TTESTO: ESTO: IN UFFICIOIN UFFICIO

VVOCI E OCI E SSTRUTTURETRUTTURE

GGRAMMATICARAMMATICA: :

L’L’ACCENTOACCENTO: P: PAROLEAROLE P PIANEIANE, S, SDRUCCIOLEDRUCCIOLE, B, BISDRUCCIOLEISDRUCCIOLE

E TE TRONCHERONCHE

L’L’ELISIONEELISIONE

IILL T TRONCAMENTORONCAMENTO

L’L’ACCRESCIMENTOACCRESCIMENTO

LLOO S SCRIVERECRIVERE C CONON M MAIUSCOLAAIUSCOLA

L’L’ARTICOLOARTICOLO D DETERMINATIVOETERMINATIVO. L’. L’USOUSO D DELLELL’’ARTICOLOARTICOLO

DDETERMINATIVOETERMINATIVO

LLAA P PROPOSIZIONEROPOSIZIONE A ARTICOLATARTICOLATA

IILL V VERBOERBO A AUSILIAREUSILIARE E ESSERESSERE A ALLLL’’INDICATIVOINDICATIVO P PRESENTERESENTE

I PI PRONOMIRONOMI P PERSONALIERSONALI E D E DII C CORTESIAORTESIA

CCONTIAMOONTIAMO D DAA 1 A 15 1 A 15

EESERCIZISERCIZI

ABCABC DDIVERTENTE IVERTENTE – – TTUTTIUTTI F FRUTTIRUTTI, P, PROVERBIROVERBI

IINN U UFFICIOFFICIOIl nostro ufficio é una stanza bella piena di luce. Ha due porte ed una finestra grande cha dà al Il nostro ufficio é una stanza bella piena di luce. Ha due porte ed una finestra grande cha dà al

giardino. Ci sono due scrivanie, la mia e quella del mio collega. Ogni scrivania (o scrittoio) ha quattro giardino. Ci sono due scrivanie, la mia e quella del mio collega. Ogni scrivania (o scrittoio) ha quattro

UNITÀ 2 1

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTIcassetti nei quali mettiamo le cose necessarie per il lavoro: penne, matite, fogli di carta, buste, cassetti nei quali mettiamo le cose necessarie per il lavoro: penne, matite, fogli di carta, buste,

francobolli, moduli, registri, carta intestata, fermaglini ed il timbro della ditta. Sopra la mia scrivania c’è il francobolli, moduli, registri, carta intestata, fermaglini ed il timbro della ditta. Sopra la mia scrivania c’è il

telefono con l’elenco telefonico. Accanto alla mia scrivania si trovano il fax e la fotocopiatrice. Sotto c’è untelefono con l’elenco telefonico. Accanto alla mia scrivania si trovano il fax e la fotocopiatrice. Sotto c’è un

cestino per la carta straccia. Un armadio a muro ed una biblioteca contengono i registri e le cartelle con i cestino per la carta straccia. Un armadio a muro ed una biblioteca contengono i registri e le cartelle con i

documenti della ditta.documenti della ditta.

Vicino alla finestra, sopra una picola tavola, c’è la macchina da scrivere. Sulla scrivania del mio Vicino alla finestra, sopra una picola tavola, c’è la macchina da scrivere. Sulla scrivania del mio

collega ci sono un computer ed una stampante. Davanti alla mia, sulla parete opposta, presso alla porta, collega ci sono un computer ed una stampante. Davanti alla mia, sulla parete opposta, presso alla porta,

c’è un orologio grande e dietro quella del mio collega, sempre sulla parete, si trova un calendario. Le c’è un orologio grande e dietro quella del mio collega, sempre sulla parete, si trova un calendario. Le

nostre sedie sono ergonomiche, sono comode e si possono girare, come gli sgabelli.nostre sedie sono ergonomiche, sono comode e si possono girare, come gli sgabelli.

Il nostro programma di lavoro è di otto ore al giorno – dalle otto alle diciassette, con un

intervallo di un’ora, alle dodici, per il pranzo. Lavoriamo tutta la settimana tranne sabato e la

domenica, che sono giorni di riposo.

l’armadiol’armadiol’armadio a murol’armadio a murola bibliotecala bibliotecala bustala bustail calendarioil calendarioil cassettoil cassettola carta intestatala carta intestatala carta stracciala carta stracciala cartellala cartellail cestinoil cestinoil colleggail colleggala colleggala colleggacontenerecontenerecomodo, comodacomodo, comodail computeril computerla cosala cosail documentoil documentola dittala dittadiciassettediciassettedodoicidodoicidueduela doménicala doménical’elenco telefonicol’elenco telefonicoergonomico, ergonomicaergonomico, ergonomicail faxil faxil fermaglinoil fermaglinoil foglio di cartail foglio di cartala fotocopiatricela fotocopiatrice

dulapuldulapul dulapul de peretedulapul de perete bibliotecabiblioteca pliculplicul calendarulcalendarul sertarulsertarul hârtia cu antethârtia cu antet hârtia ruptãhârtia ruptã mapamapa coşulcoşul colegulcolegul colegacolega a continea contine comod, comodãcomod, comodã computerulcomputerul lucrullucrul documentuldocumentul firmafirma şaptesprezeceşaptesprezece doisprezecedoisprezece doidoi duminicaduminica cartea de telefoncartea de telefon ergonomic, ergonomicãergonomic, ergonomicã faxulfaxul agrafa de prins hârtiiagrafa de prins hârtii foaia de hârtiefoaia de hârtie xeroxulxeroxul

il moduloil moduloneccessario, necessarianeccessario, necessariaogniogniopposto, oppostaopposto, oppostal’oral’oral’orologiol’orologioottoottola portala portala paretela paretela pennala pennail pranzoil pranzoil programmail programmail quale, la qualeil quale, la qualequattroquattroquello, quellaquello, quellaquelle, quegliquelle, quegliil registroil registroil riposoil ripososabatosabatola scrivaniala scrivaniascriverescriverelo scrittoiolo scrittoiola sediala sediasempresemprela settimanala settimanala stanzala stanzala stampantela stampantelo sgabellolo sgabello

formularul, fişaformularul, fişa necesar, necesarãnecesar, necesarã fiecarefiecare opus, opusãopus, opusã oraora ceasulceasul optopt uşauşa pereteleperetele stiloulstiloul prânzulprânzul programulprogramul carecare patrupatru acela, aceeaacela, aceea aceia, acelea aceia, acelea registruregistru odihna, repausulodihna, repausul sâmbãtãsâmbãtã biroul (mobilã)biroul (mobilã) a scriea scrie biroul (mobilã)biroul (mobilã) scaunulscaunul mereumereu sãptãmânasãptãmâna cameracamera imprimantaimprimanta taburettaburet

il francobolloil francobolloil giardinoil giardinoil giornoil giornogiraregiraregirarsigirarsil’intervallol’intervallolavorarelavorareil lavoroil lavorola macchina da scriverela macchina da scriverela matitala matitametteremetterela miala miail mioil mio

timbrultimbrul grãdinagrãdina ziuaziua a rotia roti a se rotia se roti pauzapauza a muncia munci muncamunca maşina de scrismaşina de scris creionulcreionul a punea pune a meaa mea al meual meu

il telefonoil telefonoil timbroil timbronei quali mettiamonei quali mettiamosi possono giraresi possono giraretrannetranneaccanto aaccanto adavanti adavanti adietro adietro apressopressosoprasoprasottosottosusu

telefonultelefonul ştampilaştampila în care punemîn care punem se pot rotise pot roti cu exceptia, în afarã decu exceptia, în afarã de lângãlângã în fataîn fata în spateleîn spatele alãturi, lângãalãturi, lângã deasupradeasupra subsub pepe

lunedi lunedi luni luni martedi martedi marti marti mercoledi mercoledi miercuri miercuri giovedi giovedi joi joivenerdi venerdi vineri vineri sabato sabato sâmbãtã sâmbãtã la domenica la domenica duminicã duminicã

UNITÀ 2 2


GGRAMATICÃRAMATICÃ

L’AL’ACCENTOCCENTO A ACCENTULCCENTULÎn limba italianã sunt douã tipuri de accent: În limba italianã sunt douã tipuri de accent: accentul tonic ( l’accento tonico)accentul tonic ( l’accento tonico) şi şi accentul accentul

grafic (l’accento grafico).grafic (l’accento grafico).

L’L’AACCENTOCCENTO TTONICOONICO AACCENTULCCENTUL TTONICONIC Marcheazã silaba care este pronuntatã mai intens, de obicei acest accent nu se noteazã grafic. Marcheazã silaba care este pronuntatã mai intens, de obicei acest accent nu se noteazã grafic.

Însã existã unele cazuri când acesta poate fi şi semn grafic.Însã existã unele cazuri când acesta poate fi şi semn grafic.În functie de locul accentului tonic, în limba italianã existã:În functie de locul accentului tonic, în limba italianã existã:1.1. parole piane (cuvinte plane) - parole piane (cuvinte plane) - cuvintele în care accentul cade pe penultima silabã. Acesteacuvintele în care accentul cade pe penultima silabã. Acestea

sunt cele mai frecvente în limba italianã: sunt cele mai frecvente în limba italianã: fi-né-strafi-né-stra (fereastrã), (fereastrã), bam-bí-nobam-bí-no (copil), (copil), so-rél-laso-rél-la (sorã), (sorã), la-la-vó-rovó-ro (muncã), (muncã), má-dremá-dre (mamã). (mamã).

2.2. parole sdrucciole (cuvinte alunecãtoare) - parole sdrucciole (cuvinte alunecãtoare) - cuvintele în care accentul cade pe a treia cuvintele în care accentul cade pe a treia silabã de la capãt. Se întâlnesc destul de rar în limba Italianã: silabã de la capãt. Se întâlnesc destul de rar în limba Italianã: ál-be-roál-be-ro (copac), (copac), tá-vo-latá-vo-la (masã), (masã), úl-ti-úl-ti-momo (ultimul), (ultimul), cát-te-dracát-te-dra (catedrã), (catedrã), mé-di-comé-di-co (medic), (medic), rí-de-rerí-de-re (a râde), (a râde), a-pó-stro-foa-pó-stro-fo (apostrof), (apostrof), té-le-té-le-fo-nofo-no (telefon). (telefon).

3.3. parole bisdrucciole (cuvinte dubluparole bisdrucciole (cuvinte dublu alunecãtoare) - alunecãtoare) - cuvintele în care accentul cade pe a cuvintele în care accentul cade pe a patra silabã de la capãt. Aceste cuvinte sunt şi mai rar înâlnite în limba italianã: patra silabã de la capãt. Aceste cuvinte sunt şi mai rar înâlnite în limba italianã: lí-mi-ta-tolí-mi-ta-to (limitat), (limitat), de-de-sí-de-ra-nosí-de-ra-no (ei doresc), (ei doresc), á-bi-ta-noá-bi-ta-no (ei locuiesc), (ei locuiesc), an-dán-do-ce-nean-dán-do-ce-ne (plecând de aici), (plecând de aici), man-dá-te-me-loman-dá-te-me-lo (trimitându-ni-l), (trimitându-ni-l), scri-vén-do-ve-lescri-vén-do-ve-le (scriindu-vi-le). (scriindu-vi-le).

4.4. parole tronche (cuvinte trunchiate) - parole tronche (cuvinte trunchiate) - cuvintele cuvintele în care accentul cade pe ultima silabã şi este şi semn grafic. Acestea se întâlnesc rareori şi provin din în care accentul cade pe ultima silabã şi este şi semn grafic. Acestea se întâlnesc rareori şi provin din limba latinã: limba latinã: vir-tùvir-tù (virtute), (virtute), cit-tàcit-tà (oraş), (oraş), ca-ri-tàca-ri-tà (caritate), (caritate), u-ni-ver-si- tàu-ni-ver-si- tà (universitate (universitate), tri-bù), tri-bù (trib), (trib), bon- tàbon- tà (bunãtate), (bunãtate), caf-fècaf-fè (cafea), (cafea), perchèperchè (pentru cã), (pentru cã), cio-ècio-è (adicã), (adicã), bam-bùbam-bù (bambus). (bambus).

L’L’AACCENTOCCENTO GGRAFICORAFICO AACCENTULCCENTUL GGRAFICRAFICEste de douã tipuri: Este de douã tipuri: grav şi acut (`…’).grav şi acut (`…’).L’ACCENTO GRAVEL’ACCENTO GRAVE marcheazã marea parte a vocalelor finale marcheazã marea parte a vocalelor finale a, e, ua, e, u precum şi vocalele precum şi vocalele

deschise deschise ee şi şi oo : : facoltàfacoltà (facultate (facultate), capì), capì ( eu întelesei), ( eu întelesei), ciòciò (asta), (asta), tribùtribù (trib), (trib), caffècaffè (cafea). (cafea).Se aşeazã în urmãtoarele cazuri:Se aşeazã în urmãtoarele cazuri:

1.1. pe cuvintele tronche: virtùpe cuvintele tronche: virtù (virtute), (virtute), tribù tribù (trib), (trib), società società (societate).(societate).2.2. pe cuvintele monosilabice: giàpe cuvintele monosilabice: già (deja), (deja), può può (poate), (poate), giùgiù (jos), (jos), piùpiù (mai mult). (mai mult).3.3. pe cuvintele monosilabice omonime:pe cuvintele monosilabice omonime:

èè (este – verb) (este – verb) e e (şi – conjunctie) (şi – conjunctie)dàdà (dã – verb) (dã – verb) dada (de la – prepozitie) (de la – prepozitie)làlà (acolo – adverb) (acolo – adverb) lala (art. determinativ) (art. determinativ)lì lì (acolo – adverb) (acolo – adverb) lili (art. determinativ) (art. determinativ)sèsè (sieşi – pron. reflexiv) (sieşi – pron. reflexiv) se se (dacã – conjunctie) (dacã – conjunctie)nènè (nici – negatie) (nici – negatie) nene (pron. partitiv) (pron. partitiv)tètè (ceai – substantiv) (ceai – substantiv) tete (pe tine – pron. personal) (pe tine – pron. personal)

4.4. pe cuvintele polisilabice omofone unde accentul face o distinctie semanticã:pe cuvintele polisilabice omofone unde accentul face o distinctie semanticã:àncora àncora (ancorã) (ancorã) ancòraancòra (încã) (încã)sùbito sùbito (imediat) (imediat) subìtosubìto (suferit) (suferit)prìncipprìncipi (printi, principi)i (printi, principi) princìpiprincìpi (principii) (principii)prèdicoprèdico (predic) (predic) predìcopredìco (prezic) (prezic)càpitanocàpitano (se intâmplã) (se intâmplã) capitànocapitàno (cãpitan) (cãpitan)còmpitocòmpito (temã) (temã) compìtocompìto (împlinit, bine crescut) (împlinit, bine crescut)L’ACCENTO ACCUTOL’ACCENTO ACCUTO marcheazã vocalel marcheazã vocalel e, oe, o închise (de obicei finale): închise (de obicei finale): benchébenché (deşi), (deşi), poiché poiché

(dat fiind cã), (dat fiind cã), perchéperché (pentru cã), (pentru cã), puópuó (el poate). (el poate).

L’EL’ELISIONELISIONE E ELIZIUNEALIZIUNEAReprezintã procedeul prin care ultima literã (vocalã) a unui cuvânt (articolele hotãrâte Reprezintã procedeul prin care ultima literã (vocalã) a unui cuvânt (articolele hotãrâte lolo, , lala ; ;

articolul nehotãrât articolul nehotãrât unauna , pronumele demonstrative , pronumele demonstrative quello, quellaquello, quella , prepozitia , prepozitia didi , adjectivele , adjectivele bello, bello,

santosanto , averbul , averbul dovedove ) cade în fata vocalei cuvântului ce-l urmeazã, fiind înlocuitã de apostrof: ) cade în fata vocalei cuvântului ce-l urmeazã, fiind înlocuitã de apostrof: lo alberolo albero – l’albero– l’albero (copacul), (copacul), lo uomo – l’uomolo uomo – l’uomo (omul), (omul), lo arrosto – l’arrostolo arrosto – l’arrosto (friptura), (friptura), la intelligenza – la intelligenza – l’intelligenzal’intelligenza (inteligenta), (inteligenta), la oca – l’ocala oca – l’oca (gâsca), (gâsca), la idea – l’ideala idea – l’idea (ideea), (ideea), una ora – un’orauna ora – un’ora (o orã), (o orã),

UNITÀ 2 3

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTIuna orchestra – un’orchestrauna orchestra – un’orchestra (o orchestrã), (o orchestrã), quello uomo –quell’uomoquello uomo –quell’uomo (acel om), (acel om), quella acqua – quella acqua – quell’acquaquell’acqua (acea apã), (acea apã), stato di animo – stato d’animostato di animo – stato d’animo (stare sufleteascã), (stare sufleteascã), di accordo – d’accordodi accordo – d’accordo (de acord), (de acord), di ora – d’oradi ora – d’ora (de acum (de acum), bello albero – bell’albero), bello albero – bell’albero (copac frumos), (copac frumos), bello angelo – bello angelo – bell’angelobell’angelo (înger frumos), (înger frumos), Santo Antonio – Sant’Antonio, dove è – dov’èSanto Antonio – Sant’Antonio, dove è – dov’è (unde e). (unde e).

Eliziunea nu se realizeazã când:Eliziunea nu se realizeazã când:1.1. articoul se aflã la sfârşitul rânduluiarticoul se aflã la sfârşitul rândului: : dello/uomodello/uomo (a omului), (a omului), una/orauna/ora (o orã), (o orã), della/Italiadella/Italia

(a Italiei).(a Italiei).2.2. articolul determinativ feminin este la pluralarticolul determinativ feminin este la plural: : le ideele idee (ideile), (ideile), le espressionile espressioni (expresiile), (expresiile), le le

epocheepoche (epocile), (epocile), le erbile erbi (ierburile). (ierburile).

IILL T TRONCAMENTORONCAMENTO AAPOCOPAREAPOCOPAREAReprezintã fenomenul fonetic ce constã în cãderea ultimei vocale a unui cuvânt, când aceasta Reprezintã fenomenul fonetic ce constã în cãderea ultimei vocale a unui cuvânt, când aceasta

este precedatã de este precedatã de l, m, n, rl, m, n, r : : amore di patria – amor di patriaamore di patria – amor di patria (patriotism), (patriotism), filo di ferro – fil di ferro filo di ferro – fil di ferro (fir de fier). În aceleaşi conditii poate sã cadã întreaga silabã: Santo Francesco – San Francesco, Orto (fir de fier). În aceleaşi conditii poate sã cadã întreaga silabã: Santo Francesco – San Francesco, Orto Santo Michele – Or San Michele. Deci se va spune: Santo Michele – Or San Michele. Deci se va spune: bel numerobel numero (numãr frumos) în loc de (numãr frumos) în loc de bello numero, bello numero, buonbuon giorno giorno (bunã ziua) în loc de (bunã ziua) în loc de buono giornobuono giorno, , quel panequel pane (acea pâine) în loc de (acea pâine) în loc de quello pane, amor quello pane, amor patriopatrio (patriotism) în loc de (patriotism) în loc de amore patrio.amore patrio.

L’AL’ACCRESCIMENTOCCRESCIMENTO CCREŞTEREAREŞTEREAPentru a avea o pronuntare mai frumoasã şi mai uşoarã, atunci când sunt douã cuvinte din care Pentru a avea o pronuntare mai frumoasã şi mai uşoarã, atunci când sunt douã cuvinte din care

prima se terminã în vocalã şi cea de-a doua începe tot în vocalã, se realizeazã prima se terminã în vocalã şi cea de-a doua începe tot în vocalã, se realizeazã L’L’ACRESCIMENTOACRESCIMENTO (C(CREŞTEREAREŞTEREA)). Pentru aceasta, în limba italianã se folosesc consoanele . Pentru aceasta, în limba italianã se folosesc consoanele dd şi şi ii astfel: astfel:

dd se adaugã conjunctiilor se adaugã conjunctiilor ee (şi), (şi), oo (sau) (sau) şi prepozitiei şi prepozitiei aa (la) (la) : : tutu ed ioed io (tu şi eu), (tu şi eu), noi od essinoi od essi (noi (noi sau ei), sau ei), ad ambeduead ambedue le ragazze (ambelor fete) le ragazze (ambelor fete) ii este de obicei intialã, adãugându-se cuvintelor care încep cu este de obicei intialã, adãugându-se cuvintelor care încep cu ss impuraimpura şi care la rândul lor sunt şi care la rândul lor sunt precedate de cuvinte monosilabice ce se terminã în consoanã: precedate de cuvinte monosilabice ce se terminã în consoanã: per scherzo – per per scherzo – per iischerzoscherzo (în glumã), (în glumã), in Svizzera – in in Svizzera – in IIsvizzerasvizzera (în Elvetia), (în Elvetia), in Spagnain Spagna – in – in IIspagnaspagna (în Spania). (în Spania).

LLOO S SCRIVERECRIVERE C CONON M MAIUSCOLAAIUSCOLA SSCRIEREACRIEREA C CUU M MAJUSCULAAJUSCULA

În limba italianã se scriu cu majuscolã:În limba italianã se scriu cu majuscolã: Numele propri de persoaneNumele propri de persoane: Giovanni, Bianca: Giovanni, Bianca Numele geograficeNumele geografice: il Po, le Alpi, i Carpazi.: il Po, le Alpi, i Carpazi. Numele ce indicã evenimentele socialeNumele ce indicã evenimentele sociale: Il Medioevo, il Risorgimento.: Il Medioevo, il Risorgimento. Numele de secoleNumele de secole: il Duecento, il Quattrocento.: il Duecento, il Quattrocento. Numele popoarelorNumele popoarelor: i Romani, i Sabini: i Romani, i Sabini Numele astrelorNumele astrelor: il Vega (Vega), il Plutone (Pluto), il Giove (Jupiter): il Vega (Vega), il Plutone (Pluto), il Giove (Jupiter) Numele sãrbãtorilorNumele sãrbãtorilor: il Natale (Crãciunul), il Capodanno (Anul Nou), la Paqua (Paştele).: il Natale (Crãciunul), il Capodanno (Anul Nou), la Paqua (Paştele). Curentele literareCurentele literare: Il Romanicismo (Romanticismul), l’Umanesimo (Umanismul), il Barocco : Il Romanicismo (Romanticismul), l’Umanesimo (Umanismul), il Barocco (Barocul)(Barocul)

L’AL’ARTICOLORTICOLO DDETERMINATIVOETERMINATIVO. . AARTICOLULRTICOLUL H HOTÃRÂTOTÃRÂT..L’L’USOUSO D DELLELL’’ARTICOLOARTICOLO D DETERMINATIVOETERMINATIVO FFOLOSIREAOLOSIREA A ARTICOLULUIRTICOLULUI H HOTÃRÂTOTÃRÂT În limba italianã articolul este de douã tipuri: determinativo (hotãrât) şi indeterminativo În limba italianã articolul este de douã tipuri: determinativo (hotãrât) şi indeterminativo (nehotãrâ(nehotãrât). Articolul hotãrât are urmãtorele forme:

SingularSingular Plural Plural

IlIl I I

Maschile Maschile lolo Gli Gli

L’L’ Gli Gli

Femminile Femminile La La Le Le

L’ L’ Le Le

1.1. Articolul Articolul IlIl se foloseşte pentru se foloseşte pentru substantivele şi adjectivele masculinesubstantivele şi adjectivele masculine care încep cu care încep cu

consoanãconsoanã cu cu exceptiaexceptia celor ce încep cu celor ce încep cu s impura (s + consoanã), x, z, y, ps, pn, gns impura (s + consoanã), x, z, y, ps, pn, gn , , cele şapte cele şapte exceptiiexceptii: : il bancoil banco (banca), (banca), il ciboil cibo (mâncarea), (mâncarea), il donoil dono (darul), (darul), il fattoil fatto (faptul), (faptul), il giornoil giorno (ziua), (ziua), il lettoil letto (patul), (patul), il mondoil mondo (lumea), (lumea), ilil nonnononno (bunic), (bunic), il padreil padre (tatãl), (tatãl), il ricordoil ricordo (amintirea), (amintirea), il sorrisoil sorriso (surâsul), (surâsul), ilil tettotetto (acoperişul), (acoperişul), il vecchioil vecchio (bãtrânul), (bãtrânul), il kimonoil kimono (chimonoul), fãcând pluralul : (chimonoul), fãcând pluralul : i banchi, i cibi, i i banchi, i cibi, i doni, i fatti, i giorni, i letti, i mondi, i nonni, i padri, i ricordi, i sorrisi, i tetti, i vecchi, i kimonidoni, i fatti, i giorni, i letti, i mondi, i nonni, i padri, i ricordi, i sorrisi, i tetti, i vecchi, i kimoni..

2.2. Articolul Articolul LoLo se foloseste pentru se foloseste pentru substantivele şi adjectivele masculinesubstantivele şi adjectivele masculine ce încep în ce încep în s s

UNITÀ 2 4

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTIimpura, x, z, y, ps, pn, gnimpura, x, z, y, ps, pn, gn , cele şapte exceptii: , cele şapte exceptii: lo sbagliolo sbaglio (greşeala), (greşeala), lo xilografolo xilografo (xilograful), (xilograful), lo lo zeffirozeffiro (zefirul), (zefirul), lo yogurtlo yogurt (iaurtul), (iaurtul), lo psicologolo psicologo (psihologul), (psihologul), lolo pneumaticopneumatico (pneul), (pneul), lo gnomolo gnomo (spiriduşul), care fac pluralul: (spiriduşul), care fac pluralul: gli sbagli, gli xilografi, gli zeffir.gli sbagli, gli xilografi, gli zeffir.

3.3. Articolul Articolul LoLo se elide în fata se elide în fata substantivelor masculinesubstantivelor masculine care încep în care încep în vocalã.vocalã. Pluralul sãu Pluralul sãu GliGli se se

poate apostrofa doar în fata vocalei poate apostrofa doar în fata vocalei ii : : l’italiano – gl’italianil’italiano – gl’italiani (italianul – italienii): (italianul – italienii): l’allievo – gli allievil’allievo – gli allievi (elevul – elevii), (elevul – elevii), l’amico – gli amicil’amico – gli amici (prietenul – prietenii), (prietenul – prietenii), l’attaccapanni – gli attaccapannil’attaccapanni – gli attaccapanni (cuierul – (cuierul – cuierele), cuierele), l’elemento – gli elementil’elemento – gli elementi (elementul – elementele), (elementul – elementele), l’orso – gli orsil’orso – gli orsi (ursul – urşii), (ursul – urşii), l’uomo – l’uomo – gli uominigli uomini (omul – oamenii). (omul – oamenii).

4.4. Articolul Articolul LaLa se foloseşte în fata se foloseşte în fata substantivelor şi adjectivelor femininesubstantivelor şi adjectivelor feminine care încep cu care încep cu consoanãconsoanã: : la cartala carta (hârtia), (hârtia), la cattedrala cattedra (catedra), (catedra), la donnala donna (femeia), (femeia), la fragolala fragola (fraga), (fraga), la guerrala guerra (rãzboiul), (rãzboiul), la lampadala lampada (lampa), (lampa), lala macchinamacchina (maşina), (maşina), la nottela notte (noaptea), (noaptea), la primaverala primavera (primãvara), (primãvara), la reginala regina (regina), (regina), la simfoniala simfonia (simfonia), (simfonia), lala telatela (pânza), (pânza), la vespala vespa (viespea), (viespea), la zanzarala zanzara (tântarul), care fac pluralul: (tântarul), care fac pluralul: le carte, le cattedre, le donne, le fragole, le guerre, le lampade, le le carte, le cattedre, le donne, le fragole, le guerre, le lampade, le macchine, le notti, le primavere, le regine, le simfonie, le tele, le vespe, le zanzare. macchine, le notti, le primavere, le regine, le simfonie, le tele, le vespe, le zanzare.

5.5. Articolul Articolul LaLa se elide în fata se elide în fata substantivelor femininesubstantivelor feminine ce încep ce încep

cu cu vocalãvocalã devenind devenind L’L’ , în timp ce articolul , în timp ce articolul LeLe nu se elide niciodatãnu se elide niciodatã: : l’amica – le amichel’amica – le amiche (prietena – (prietena – prietenele), prietenele), l’erba – le erbal’erba – le erba (iarba – ierburile), (iarba – ierburile), l’onda – le ondel’onda – le onde (unda – undele), (unda – undele), l’ultima – le ultimel’ultima – le ultime (ultima – ultimele), (ultima – ultimele), l’intenzione – le intenzionil’intenzione – le intenzioni (intentia – intentiile). (intentia – intentiile).

Nota: Nota: Când un rând se terminã şi trebuie sã se treacã la un alt rând cuvintele articulate se despart în silabeCând un rând se terminã şi trebuie sã se treacã la un alt rând cuvintele articulate se despart în silabe în felul urmãtor: în felul urmãtor: l’a-mi-col’a-mi-co (prietenul), (prietenul), l’an-nol’an-no (anul), (anul), l’er-bal’er-ba (iarba), (iarba), l’uo-mol’uo-mo (omul). (omul). Articolul este cerut de cuvântul care va fi articulat, nu numai de substantiv: Articolul este cerut de cuvântul care va fi articulat, nu numai de substantiv: il giovane studiosoil giovane studioso (tânãrul studios) (tânãrul studios) –– lo studioso giovanelo studioso giovane (tânãrul studios), (tânãrul studios), il zio vecchioil zio vecchio (bãtrânul unchi) (bãtrânul unchi) – il vecchio – il vecchio ziozio (bãtrânul unchi), (bãtrânul unchi), la voce ammirabilela voce ammirabile (vocea admirabilã) (vocea admirabilã) – l’ammirabile voce – l’ammirabile voce (vocea admirabilã).(vocea admirabilã).Folosirea articolului hotãrâtFolosirea articolului hotãrât ::Articolul hotãrât se foloseşte în urmãtoarle cazuri:Articolul hotãrât se foloseşte în urmãtoarle cazuri:

1.1. în fata numelor atunci când este vorba de o mare personalitateîn fata numelor atunci când este vorba de o mare personalitate: : Il Verdi, Il Pascoli, Il Il Verdi, Il Pascoli, Il Carducci. Carducci. Dacã persoana este foarte popularã şi recunoscutã articolul nu se mai foloseşte: Dacã persoana este foarte popularã şi recunoscutã articolul nu se mai foloseşte: Colombo, Colombo, GaribaldiGaribaldi..

2.2. în fata numelor care indicã întreaga familieîn fata numelor care indicã întreaga familie: : I Medici, I Malavoglia, I RossiI Medici, I Malavoglia, I Rossi..3.3. în fata numelor de tãri, regiuni, provincii, continenteîn fata numelor de tãri, regiuni, provincii, continente: : La Romania, L’Olanda, La La Romania, L’Olanda, La

Toscana, Il Piemonte, L’America. Toscana, Il Piemonte, L’America. Exceptii:Exceptii: - când se indicã provenienta tãrilor, a provinciilor etc., - când se indicã provenienta tãrilor, a provinciilor etc., articolul se omite: articolul se omite: Il parlamento d’Inghilterra Il parlamento d’Inghilterra (parlamentul Angliei). (parlamentul Angliei). L’Ambasciata d’ItaliaL’Ambasciata d’Italia (Ambasada Italiei).(Ambasada Italiei).

- când aceste substantive sunt precedate de prepozitia - când aceste substantive sunt precedate de prepozitia inin , articolul este omis: , articolul este omis: Vado in ItaliaVado in Italia (Merg în Italia). (Merg în Italia). Torno in RomaniaTorno in Romania (Mã întorc în România). (Mã întorc în România).

4.4. în fata numelor marilor insule şi a grupurilor de insuleîn fata numelor marilor insule şi a grupurilor de insule: : La Sicilia, La Sardegna, Le La Sicilia, La Sardegna, Le Filippine.Filippine.

5.5. în fata numelor de muntiîn fata numelor de munti: : Le Alpi, I Carpazi, gli Appennini, il Cervino.Le Alpi, I Carpazi, gli Appennini, il Cervino. Exceptie fac numele Exceptie fac numele de origine greacã de origine greacã – Olimpo– Olimpo..

6.6. în fata numelor marilor râuri şi lacuriîn fata numelor marilor râuri şi lacuri: : L’Adriatico, Il Mediteraneo, Il Po, Il Garda, Il L’Adriatico, Il Mediteraneo, Il Po, Il Garda, Il Mar Nero, Il Danubio.Mar Nero, Il Danubio.

7.7. în fata adjectivului posesiv urmat de un substantivîn fata adjectivului posesiv urmat de un substantiv: : il tuoil tuo quadernoquaderno (caietul tãu), (caietul tãu), la la nostra lezionenostra lezione (lectia noastrã). (lectia noastrã).

8.8. în fata numeralelor cardinale cu functie determinativãîn fata numeralelor cardinale cu functie determinativã: : le trele tre riviste comprateriviste comprate (cele trei (cele trei reviste cumpãrate), reviste cumpãrate), i quattro punti cardinalii quattro punti cardinali (cele patru puncte cardinale). (cele patru puncte cardinale).

9.9. în fata numeralelor ordinaleîn fata numeralelor ordinale: : il primoil primo (primul (primul), il secondo), il secondo (al doilea), (al doilea), il terzo annoil terzo anno (al (al treilea an).treilea an).

10.10. între adjectiveleîntre adjectivele ambedue, tutto, mezzoambedue, tutto, mezzo şi substantivul care le urmeazãşi substantivul care le urmeazã: : ambedue i ambedue i ragazziragazzi (ambii bãieti), (ambii bãieti), in mezzo alla stradain mezzo alla strada (în mijlocul strãzii), (în mijlocul strãzii), tutto il mondotutto il mondo (toatã lumea). (toatã lumea).

11.11. în fata oricãrui cuvânt care este substantivizat: il comeîn fata oricãrui cuvânt care este substantivizat: il come (modalitatea), (modalitatea), il fareil fare (fãcutul), (fãcutul), il il perchéperché (cauza), (cauza), il domaniil domani (ziua de mâine). (ziua de mâine).

12.12. în expresiiîn expresii: : “dare del tu, dare del lei”“dare del tu, dare del lei” (a vorbi cu tu, cu Dvs.). (a vorbi cu tu, cu Dvs.).

LLAA P PROPOSIZIONEROPOSIZIONE A ARTICOLATARTICOLATA PPREPOZITIAREPOZITIA A ARTICULATÃRTICULATÃCând prepozitiile Când prepozitiile DiDi (al), A (la), Da (de la, din), Su (pe), In (al), A (la), Da (de la, din), Su (pe), In

(în)(în) sunt urmate de un articol hotãrât acestea se unesc cu acesta formând sunt urmate de un articol hotãrât acestea se unesc cu acesta formând LLEE P PROPOSIZIONIROPOSIZIONI AARTICOLATERTICOLATE (P (PREPOZITIILEREPOZITIILE A ARTICULATERTICULATE). Acestea sunt:). Acestea sunt:

UNITÀ 2 5


Il Il LoLo LaLa L’L’ I I GliGli Le Le

DiDi DelDel DelloDello Della Della Dell’ Dell’ Dei Dei Degli Degli Delle Delle

AA AlAl AlloAllo Alla Alla All’All’ AiAi AgliAgli Alle Alle

Da Da DalDal DalloDallo DallaDalla Dall’Dall’ DaiDai DagliDagli DalleDalle

SuSu SulSul SulloSullo SullaSulla Sull’Sull’ SuiSui SugliSugli SulleSulle

In In nelnel NelloNello Nella Nella Nell’Nell’ NeiNei Negli Negli Nelle Nelle

1.1. Prepozitia Prepozitia DiDi este a este a GenitivuluiGenitivului: Il libro è : Il libro è della ragazzadella ragazza ( (del ragazzo, dell’allievo, del ragazzo, dell’allievo, dell’allieva, dello dell’allieva, dello

studentestudente) – Cartea este a fetei (a bãiatului, a elevului, a elevei, a studentului). Întrebarea pentru cazul ) – Cartea este a fetei (a bãiatului, a elevului, a elevei, a studentului). Întrebarea pentru cazul genitiv este: genitiv este: Di chiDi chi è questo? è questo? Di chiDi chi sono questi? sono questi?

În fata numelor proprii În fata numelor proprii DiDi nu primeşte articol: Il libro è nu primeşte articol: Il libro è di Mariadi Maria (Cartea este a Mariei). (Cartea este a Mariei).

Mai poate fi tradusã şi prin Mai poate fi tradusã şi prin despre, dedespre, de : Ti parlo : Ti parlo di Mariodi Mario. (îti vorbesc despre Mario), Questa è . (îti vorbesc despre Mario), Questa è una poesia una poesia di Giacomo Leopardidi Giacomo Leopardi. (Aceasta este o poezie de Giacomo Leopardi). (Aceasta este o poezie de Giacomo Leopardi)

Pentru a reda ideea “Pentru a reda ideea “parlare di...”parlare di...” (“a vorbi despre...”) se pot folosi şi prepozitiile (“a vorbi despre...”) se pot folosi şi prepozitiile su, soprasu, sopra : : parlare parlare su un argomentosu un argomento (a vorbi despre un subiect), pensare (a vorbi despre un subiect), pensare sopra sopra (a se gândi la).(a se gândi la).

2.2. Prepozitia Prepozitia AA este a este a DativuluiDativului: Io do questo libro : Io do questo libro alal ragazzo (alla ragazza, all’allieva, allo ragazzo (alla ragazza, all’allieva, allo studentestudente...). ...).

–– Eu dau aceastã carte bãiatului (fetei, elevei, studentului...). Întrebarea pentru cazul dativ este: Eu dau aceastã carte bãiatului (fetei, elevei, studentului...). Întrebarea pentru cazul dativ este: A chiA chi do do questa cosa?questa cosa?

AA poate fi tradus şi prin poate fi tradus şi prin lala : Vado : Vado al mareal mare. (merg la mare). (merg la mare)

3.3. Prepozitia Prepozitia DaDa se traduce prin se traduce prin la, de la, din, de pe lala, de la, din, de pe la . .

Prepozitia românã Prepozitia românã “la”“la” se traduce în limba italianã în douã moduri: se traduce în limba italianã în douã moduri: AA – – când se merge într-uncând se merge într-un

locloc; ; DaDa – – când se merge la o persoanãcând se merge la o persoanã, ca rãspuns la întrebarea , ca rãspuns la întrebarea “Dove vai?”“Dove vai?” (Unde mergi?). Aceste (Unde mergi?). Aceste prepozitii sunt articulate în fata numelor comune şi nu sunt articulate în fata numelor proprii: Vado prepozitii sunt articulate în fata numelor comune şi nu sunt articulate în fata numelor proprii: Vado al al mare, ai laghi, allomare, ai laghi, allo spettacolo.spettacolo. (Merg la mare, la lacuri, la spectacol), Vado (Merg la mare, la lacuri, la spectacol), Vado a Roma, a Costanzaa Roma, a Costanza. . (Merg la Roma, la Constanta), Vado (Merg la Roma, la Constanta), Vado dal ragazzo, dalla ragazzadal ragazzo, dalla ragazza. (Merg la bãiat, la fatã), Vado . (Merg la bãiat, la fatã), Vado da Mario,da Mario, da Mariada Maria. (Merg la Mario, la Maria).. (Merg la Mario, la Maria).LOC: LOC: A + articol + Substantiv ComunA + articol + Substantiv Comun

A – articol + Substantiv PropriuA – articol + Substantiv PropriuPERSOANÃ:PERSOANÃ: DA + articol + Substantiv Comun DA + articol + Substantiv Comun

DA – articol + Substantiv PropriuDA – articol + Substantiv Propriu

Când trebuie sã se traducã prepozitia românã Când trebuie sã se traducã prepozitia românã ”de la””de la”,, ca rãspuns la întrebarea ca rãspuns la întrebarea “Da dove “Da dove

vieni?”vieni?” (De unde vii?), în limba italianã se foloseşte doar prepozitia (De unde vii?), în limba italianã se foloseşte doar prepozitia DaDa atât pentru a se face referire la atât pentru a se face referire la loc, cât şi pentru a se face referire la persoana de la care se vine, aceasta articulându-se numai în fata loc, cât şi pentru a se face referire la persoana de la care se vine, aceasta articulându-se numai în fata numelor comune: Vengo numelor comune: Vengo dal mare, dai laghi, dalla montagna, dal ragazzo, dalla ragazzadal mare, dai laghi, dalla montagna, dal ragazzo, dalla ragazza. (Vin de . (Vin de la mare, de la lacuri, de la munte, de la bãiat, de la fatã), Vengo la mare, de la lacuri, de la munte, de la bãiat, de la fatã), Vengo da Roma, da Costanza, da Marioda Roma, da Costanza, da Mario. (Vin. (Vin de la Roma, de la Constanta, de la Mario). de la Roma, de la Constanta, de la Mario). LOC / PERSOANÃ:LOC / PERSOANÃ: Da + articol + Substantiv ComunDa + articol + Substantiv Comun Da – articol + Substantiv PropriuDa – articol + Substantiv Propriu

L’AL’AUSILIAREUSILIARE E ESSERESSERE AAUXILIARULUXILIARUL A F A FII AALLLL’’INDICATIVOINDICATIVO P PRESENTERESENTE LLAA I INDICATIVNDICATIV P PREZENTREZENTVerbul Verbul ESSEREESSERE este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor compuse. La indicativ prezent verbul compuse. La indicativ prezent verbul ESSEREESSERE are urmãtoarele forme: are urmãtoarele forme:AFIRMATIV:AFIRMATIV: NEGATIVNEGATIV::Io Io sonosono Noi Noi siamosiamo Io Io non sononon sono Noi Noi non siamonon siamoTu Tu seisei Voi Voi sietesiete Tu Tu non seinon sei Voi Voi non sietenon sieteEgli Egli èè Essi Essi sonosono Egli Egli non ènon è Essi Essi non sononon sonoEssa Essa èè Esse Esse sonosono Essa Essa non ènon è Esse Esse non sononon sono

IIMPARIAMOMPARIAMO A M A MEMORIAEMORIA SSÃÃ Î ÎNVÃTÃMNVÃTÃM P PEE D DEE R ROSTOSTChe cosa è questo, questa? Che cosa è questo, questa? Ce este acesta, aceasta?Ce este acesta, aceasta?- Questo, questa è...- Questo, questa è... Acesta, aceasta este...Acesta, aceasta este...Che cosa sono questi, queste?Che cosa sono questi, queste? Ce sunt aceştia, acestea?Ce sunt aceştia, acestea?- Questi, queste sono...- Questi, queste sono... Aceştia, acestea sunt...Aceştia, acestea sunt...

UNITÀ 2 6


Contiamo Da 1 A 15 Sã Numãrãm De La 1 La 1500 zerozero 44 quattroquattro 77 settesette 1010 diecidieci 1313 tredicitredici

11 unouno 55 cinque cinque 88 ottootto 1111 undiciundici 1414 quatordiciquatordici

22 duedue 66 sei sei 99 novenove 1212 dodicidodici 1515 quindiciquindici

33 tretre

EEXERCITIIXERCITII1. Rispondete alle domande (Rãspundeti la întrebãri): 1. Rispondete alle domande (Rãspundeti la întrebãri):

Com’è l’ufficio?Com’è l’ufficio?Che cosa si trova sulla scrivania del narratore? Ma su quella del suo collega?Che cosa si trova sulla scrivania del narratore? Ma su quella del suo collega?Che cosa ha ogni scrivania?Che cosa ha ogni scrivania?Quanti cassetti ha la scrivania?Quanti cassetti ha la scrivania?Che cosa mettono nei cassetti?Che cosa mettono nei cassetti?Che cosa si trova vicino alla finestra?Che cosa si trova vicino alla finestra?Che cosa c’è presso alla porta?Che cosa c’è presso alla porta?Di quante ore al giorno è il loro programma?Di quante ore al giorno è il loro programma?

2.2. Traducete in italiano:

Biroul nostru este mare şi plin de luminã.Biroul nostru este mare şi plin de luminã.

Pe perete se aflã un calendar şi un ceas.Pe perete se aflã un calendar şi un ceas.

Lângã uşã este biroul meu.Lângã uşã este biroul meu.

Pe birou se aflã calculatorul, imprimanta şi cartea Pe birou se aflã calculatorul, imprimanta şi cartea de telefon.de telefon.

Alãturi sunt xerox-ul şi coşul de hârtii.Alãturi sunt xerox-ul şi coşul de hârtii.

În dulapul de perete se aflã dosare, hârtie cu antet, În dulapul de perete se aflã dosare, hârtie cu antet, foi, registre, timbre şi o ştampilã.foi, registre, timbre şi o ştampilã.

Noi lucrãm opt ore pe zi, cu exceptia sâmbetei şi Noi lucrãm opt ore pe zi, cu exceptia sâmbetei şi duminicii care sunt zile de odihnã.duminicii care sunt zile de odihnã.

3. Mettete l’articolo definito ai seguenti nomi maschili e poi volgere al plurale (Puneti articolul hotãrât la urmãtoarele substantive masculine şi apoi treceti-le la plural):

padre (tatã)padre (tatã) straniero (strãin)straniero (strãin)

maestro (învãtãtor)maestro (învãtãtor) inchiostro (cernealã)inchiostro (cernealã)

allievo (elev)allievo (elev) psicologo (psicolog)psicologo (psicolog)

francese (francez)francese (francez) quaderno (caiet)quaderno (caiet)

scolaro (şcolar)scolaro (şcolar) foglio (foaie)foglio (foaie)

signore (domn)signore (domn) temperino (briceag)temperino (briceag)

banco (bancã)banco (bancã) uscio (uşã)uscio (uşã)

UNITÀ 2 7


astuccio (penar)astuccio (penar) operaio (muncitor)operaio (muncitor)

tavolo (birou)tavolo (birou) soffitto (tavan)soffitto (tavan)

scaffale (dulap)scaffale (dulap) yogurt (iaurt)yogurt (iaurt)

errore (eroare)errore (eroare) gnocco (gãluşcã)gnocco (gãluşcã)

gesso (cretã)gesso (cretã) lapis (creion)lapis (creion)

sbaglio (greşealã)sbaglio (greşealã) pneumatico (pneu)pneumatico (pneu)

voto (vot)voto (vot) ingegnere (inginer)ingegnere (inginer)

zucchero (zahãr)zucchero (zahãr) lavoro (muncã)lavoro (muncã)

4. Mettete l’articolo definito ai seguenti nomi femminili e poi volgere al plurale ( Puneti 4. Mettete l’articolo definito ai seguenti nomi femminili e poi volgere al plurale ( Puneti

articolul hotãrât urmãtoarelor substantive feminine şi apoi treceti-le la particolul hotãrât urmãtoarelor substantive feminine şi apoi treceti-le la plural):

madre (mamã)madre (mamã) penna (stilou)penna (stilou)

maestra (învãtãtoare) maestra (învãtãtoare) matita (creion)matita (creion)

amica (prietenã)amica (prietenã) scrivania (birou)scrivania (birou)

scolara (elevã)scolara (elevã) collega (colegã)collega (colegã)

allieva (elevã)allieva (elevã) carta (hârtia)carta (hârtia)

italiana (italiancã)italiana (italiancã) fotocopiatrice (xerox)fotocopiatrice (xerox)

scuola (şcoalã)scuola (şcoalã) ditta (firmã)ditta (firmã)

attenzione (atentie)attenzione (atentie) colonna (coloanã)colonna (coloanã)

scala (scarã)scala (scarã) anima (suflet)anima (suflet)

entrata (intrare)entrata (intrare) età (vârstã)età (vârstã)

uscita (ieşire)uscita (ieşire) oliva (mãslinã)oliva (mãslinã)

porta (uşã)porta (uşã) chiave (cheie)chiave (cheie)

lettura (lecturã)lettura (lecturã) zebra (zebrã)zebra (zebrã)

scrittura (scriere)scrittura (scriere) unità (unitate)unità (unitate)

università (universitate)università (universitate) stanza (camerã)stanza (camerã)

5. Traducete in romeno (Traduceti în limba românã):

Questo quaderno è di Maria.Questo quaderno è di Maria.

UNITÀ 2 8


Giorgio ha un taccuino.Giorgio ha un taccuino.

Il cielo è sereno.Il cielo è sereno.

Questo clima è dolce.Questo clima è dolce.

Il critico ha un gran quaderno.Il critico ha un gran quaderno.

L’acqua è un liquido.L’acqua è un liquido.

Lui ha un bel cuore.Lui ha un bel cuore.

Questa è la mia classe.Questa è la mia classe.

Queste sono la cattedra, la lavagna, i banchi, la Queste sono la cattedra, la lavagna, i banchi, la tavola.tavola.

Questi sono gli studenti, queste sono le Questi sono gli studenti, queste sono le studentesse.studentesse.

Chi sono questi?Chi sono questi?

Che cosa è questa?Che cosa è questa?

Questi sono i professori e questa è la mia facoltà.Questi sono i professori e questa è la mia facoltà.

6. Completate con le forme del verbo ESSERE 6. Completate con le forme del verbo ESSERE (Completati cu formele verbului (Completati cu formele verbului ESSERE – A FIESSERE – A FI))::Questo libro ........dello bambino, non della bambina.Questo libro ........dello bambino, non della bambina.

........un rione pieno di parchi e di giardini.........un rione pieno di parchi e di giardini.

Le case.........vecchie, ma belle.Le case.........vecchie, ma belle.

Essa.........una ragazza gentile.Essa.........una ragazza gentile.

Tu..........uno studente romeno.Tu..........uno studente romeno.

Io..........contento.Io..........contento.

Noi.............fortunati.Noi.............fortunati.

Egli..........un giovane diligente.Egli..........un giovane diligente.

Voi .........degli allievi tranquilli.Voi .........degli allievi tranquilli.

Esse..........simpatiche.Esse..........simpatiche.

Essi..........degli amici simpatici.Essi..........degli amici simpatici.

6.6. Completate con i numerali giusti (Completati cu numeralele corespunzãtoareCompletate con i numerali giusti (Completati cu numeralele corespunzãtoare):

13 fazzoletti13 fazzoletti 4 fiori4 fiori 6 ragazze6 ragazze

3 gessi3 gessi 15 rose15 rose 5 colleghi5 colleghi

7 matite7 matite 2 scolari2 scolari 10 bambini10 bambini

12 quaderni12 quaderni 9 paesi9 paesi 11 carrozze11 carrozze

8 allievi8 allievi 14 gelati14 gelati 7 giorni7 giorni

UNITÀ 2 9

CORSO D’ITALIANO PRINCIPIANTI8. Traducete in italiano (Traduceti în limba italianã):

Casa Mariei este frumoasã.Casa Mariei este frumoasã.

Este ca o casã din poveşti (fiabe).Este ca o casã din poveşti (fiabe).

Florile fetei sunt roşii şi albe.Florile fetei sunt roşii şi albe.

Creioanele sunt ale fetelor, iar cãrtile ale bãietilor.Creioanele sunt ale fetelor, iar cãrtile ale bãietilor.

Ale cui sunt aceste pãpuşi? Ele sunt ale fetitei.Ale cui sunt aceste pãpuşi? Ele sunt ale fetitei.

De unde vii? Vin din Italia.De unde vii? Vin din Italia.

Ale cui sunt aceste maşini? Ele sunt ale lui Marian.Ale cui sunt aceste maşini? Ele sunt ale lui Marian.

Unde merg studentii? Ei merg la facultate, la Unde merg studentii? Ei merg la facultate, la stadion.stadion.

Unde mergi? Merg la Maria acasã.Unde mergi? Merg la Maria acasã.

CCANEANE: : Un lupo sentimentale.Un lupo sentimentale.CCÉLIBEÉLIBE:: Un uomo che ha perduto l’occasione di fare infelice una donna. Un uomo che ha perduto l’occasione di fare infelice una donna.DDANTEANTE: : Colosso che seppe scegliersi a maestro un gigante (Virgilio) e s’assise solenne fra i grandi, come Colosso che seppe scegliersi a maestro un gigante (Virgilio) e s’assise solenne fra i grandi, come fra i pigmei. Cacciò nell’inferno molte persone, e in questo senso è un vero peccato che non viva ancora.fra i pigmei. Cacciò nell’inferno molte persone, e in questo senso è un vero peccato che non viva ancora.DDICHIARAZIONEICHIARAZIONE: Le dichiarazioni d’amore somigliano alle dichiarazioni di querra: appena esse sono fatte, : Le dichiarazioni d’amore somigliano alle dichiarazioni di querra: appena esse sono fatte, incominciano le ostilità.incominciano le ostilità.DDIVINAIVINA C COMMEDIAOMMEDIA: Un capolavoro autentico; ed è un peccato che ci sia giunto incompleto: infatti : Un capolavoro autentico; ed è un peccato che ci sia giunto incompleto: infatti comincia...”Nel mezzo”.comincia...”Nel mezzo”.DDONON C CHISCIOTTEHISCIOTTE: Un matto secco e un matto grasso che vanno per il mondo in cerca di legnate.: Un matto secco e un matto grasso che vanno per il mondo in cerca di legnate.EECCETERACCETERA: : La più comoda delle parole: viene usata quando si vuole far credere che si hanno ancora cose La più comoda delle parole: viene usata quando si vuole far credere che si hanno ancora cose da dire.da dire.EECOCO: : Il telefono della naturaIl telefono della natura..EESPERANTOSPERANTO: : Lingua che si chiama universale perchè non è parlata da nessunoLingua che si chiama universale perchè non è parlata da nessuno..

In terra dei ciechi, beàto chi ha un occhio.In terra dei ciechi, beàto chi ha un occhio. La notte porta consigli.La notte porta consigli.

Can che abbaia non morde.Can che abbaia non morde. Ride bene chi ride ultimo.Ride bene chi ride ultimo.

Cercare l’ago nel fienile.Cercare l’ago nel fienile.

Camino notte e giorno /// Ma rimango sempre allo /// stesso posto. /// Chi sono?Camino notte e giorno /// Ma rimango sempre allo /// stesso posto. /// Chi sono?

UNITÀ 2 10

lezione 2

Documents