lemn de cer studiu.pdf
TRANSCRIPT
VARIATIA GREUTATII LEMNULUI DE FOCA DOUA $ I A TRETA SERIE DE CERCETARI
de Ing. Dr. G. T. TOMA
C U P R I N S U L
A. A doua serie de cercetiri, 19^98-1940. Esen{e tari.
. I. Generalititi.
II. Rezultatele obtinute la fiecare ocol in parte.
1. Brdneqti .2. f,igdnegri.3. Gtr,mpati.4. Sinaia.
:JII. Numerul de steri esentd tare ce intrd la vagon.
B. A treia serle de cercetiri, ]rg4}-1g44. Esente moi.' I. Generalitdti.
. 1. Br5negti.2. ]igenegti lCiofticeni).3. Sinaia.
III. Numdrul de steri esenti moale ce intri la vagon.C. Concluzii.
rnstitutul nostru! prin seclia de Dencrrometrie qi Amenajamente.a luat in cereetare 'problema rar iaf io i greuid l i i remnulu i de foc,inci, clela incepuful anului 1982. Rezultatul unei prime serii de ob-servatii relative Ia esenle lari (fag, ,ser, stejar pettinculai), estepublicat in volumul IV (1988) din Analele I. O. E. F. fn cele ceunneaz5, ,d5m rezultatele unei a d.oua serii 69 cerceti.ri intreprinsiin cursul anilor:193,8, 19Sg qi 1'940, referi loare tot la esenle tari, gia unei a treia serii de cercetiri referitoare la esenle rnoi (brsrd,tei, anin), infteprinsd in intervalul lg4,Z''.-lg4+.
Ing. Dr, G. T. Tonxa
A. A doua serie de cerceteri' 1938-1940' Esenfe tari
I. Oeneralititi
S'au pus sub observalie, timp de doi ani, cite 'cinci steri despic[-
turd qi cinci steri lemn rotun'd in urm6toarel'e paf'ru o'coa'Ie din cu-
prinsul Direcliei Siivice Bucureqti:'Ghimpali (VlaEca), c'er pi 'stejar pedunculat'
Tig5nerytli (Ilfov), stejar pedunculat'
Ghirnpali (Vlaqca), cer pi stejar pedunculat'
Sinaia (Prahova), fag.
Lemrnrl a fost fasonat in figuri de: 5 m lungirme, 1 m ldlime qi 1 m
ind,llime, deci fdrd, supradnd,llare, qi depozitat pe p5"md'nt, in curtea
oeoaletror rcspoctive. M'aterialul a fost cAntS'rit in fiecare lun[ de
:5tre Brigadiertl Petre Buse. Pr'o'oedeul urmat ln exe'cuta'rea lu'cririi
tte f,ata, atd,t in ce priveqt'e' observa{iile pe l'eren, c6't qi in ce p'riveqte
oal,culele, este,oel doscriS in Analele I C. E. F', 1938, cu prilejul primei
serii de ceroetiri.Se gtie cd, lemmrl uscat este o eubstant6 hi'gnoscopic6' EI poa;te
absorbi aqa dar ap[, din atrno'sferd. Ternperalura de asemenea in-
flu,enleazi asupra gradului 'de uscaciune a tremnu'lui' P€'n'tru a sta'
bili mdcar in mod aproximativ mdsura irl care varia ia Srautdtii lem'
nului atd,rnd, de umezeala relativE, a aerului qi de temperaturd'' am
inscris in tabelele. Nr' 1-4 al'Ituri de gleutatea abs'olut5' 9i relativd
a lemnului, si datele luate dela rnstitutu'l Meteorologie Cen'tral re{e"
rit,oaro la urnezeala 9i ternpera'tur5 aerului' Acgste date au fost re'
prezentate qi gra{ic in diagramele din figurile 1-4. Trebue lemarcat
ri pentru'Ghirnpa{i qi Sinaia d'atele rne't'eorologice respective a;u fost
mdsurate chiar in aceste localititi, pen'tru BrdnEti qi lisdnegti
instr, din lipsa 'datelor locale, am adoBtat misurdto.rile statiunii dela
Bucureqti (Filaret).Mai amintim c6 la prima ,s€rie ,de terc,etdri (1938)r am comp'a.rat
rariatia gr€u'td{ii le'mnului au varia}ia' cantit5'tii lunare de Jreeipi"
taliuni af.rnosferice cdzute, fdr6 a putea etabi'li o legd,tnrd strinsl
intre una pi alta.
Il. Rezultatele ob{lnute la fiecare ocol in parte
t. Brdne{1i
a) Greutatea materialului fasonad 'in Aprilie 1938' scade neirntre
ruptpdrr5inSepterrwrie,cen.dlernnulcdnt iregtes0--a3%dingrcu-
Variafio gre&td,gii tetmsului de f*
tatea iniiiaii. Din Septemvrie ;i pdnd, in Marlie, anul urmitor, greu-latea variazd foarfe pulin. Pe ur:rnd, s,cade iardpi usoq, pdni in altl,oilea Sepfemvrie, ,cAnd lemnul niu mai ,cdntireqte, dec6,L 69_Wl/odin greutatea inil iali l pentru ca de ai,ci incolo, sd rimind din nouaproximativ constantd, p6nd in Martie urmilor (vezi fis. 1).
Trebue remarc.af cd ,in timpul lunilor de, toamnd gi d,e ja115 u1.anul'ui a,l doilea, rmenul de fapf cdptis5 putin in greufat,e (atingdncprin Ianuarie-Fe]irua,rie un maximum r,elativ) d,in cauza umezeliisporite a aerului. Acea,st5, cregfere a greut5lii cu 1-20lo (exceptionai50/o), esfe ins|, din puncl ,de vedere practic neinsemnatd.
ZrJ Umezeaia relativd a aenxlui $i temperatura (,care una fald. deai6a variazd in senrs invers); inrfluenfeazd asupra greuf[fil lemnului.,iar 'incet. In fig. I s,e ve'de ,cd curbele greutltii lemnului nu arr unmers pa,ralel cu curbele urnezelii relative a aerului; cum ar fi fost deaqteptat. Totugi, in linii generale, se r€marcd., dupd cum am amintitmai sus, o u oar5 ridicare a greutdtii lemnului ln tirnpul toamnei Frlernii, tdnd umezeala relativd a aemlu,i trece printr'un maximum.
cJ Greutatea unui ster este: '
Cer Cerrotund despicat
! 'erde (la iasonare), kg ,. , ,. T0g 64,1Usgaf (dup5 6 luni), kg , .. 58b 508
Stejtr gtejarrotund degr.icat
587 5314731 428
d) Sterul de cer este mai greu doc6,f cel de ,stejaar pedu,nculat crr27-25P/0.
e) Sterul de lemn rotund este mai g,reu, d.ec6,t sterul de lemndespicat eu 70-71/o, cdnd este verde pi eu 12_1 bTo. cdnd, e;lteuscat.
f) Marterialul rotuncr se usucd mai incof decdt dratEriarul d,mpicat(vezi fig. 1 b).
g) Dac6" conp4grn, ]a sfejarul pedunculal despicat, greutafea tleacum ru grcufafea obtinut5. la prirna experienti (1ggg), oonstatd,mr-, diferentS in minurs pentru mat,erialul din aoeasti, a doua ,s,erie d,e.96 kg ]a lemnul verde gi de ?1 ke ra cel us,carti, (ra 6 runi dela farso-nareJ, c,e,ea oe reprezintd circa 1b0/0. Aceasffl. diferentd ipi glsegteexplicatia in provenienta maferjalului. Lobdele de slejar pedunculafau fost fasonaf,e, atAt la prima cAl gi 1, a doua serie de observalii,din r.ezerve de crAng cornpus. Ins[ rezene]e car\e au furnisat matc_rialul pentru cea de a doua serie de cencetdri proy,flreaiu dintr'un troc
78Ing. Dr. G. T. Tqna
Stejar pedunculat
' l D
74
74
7 t
Rotund I Despicat
K e l. - ' lsler
I;"f5e0l55815431Aqql"""151ol5o8l514151Bl
u*1514151415o2l4831
ntrlI4771
470145el, n n l
" , r l468148314751
I 47?l
I 45Bl
nt l8el
Irulrultrlrul*l*olnnltrlrrlroltnl77
77' l o
77
75
77
77
79
74
K c l;*1*T?0816?3164316281604158el58515B6l58515s61seol58215781*tl561
|54el546153115451532
I54el54415601
I u'ul
D I
60F.1
K 1
C I
58
{ t
81
86
84
J N
I D
62
69
57
58
61
oa
8 1
10,8 I16,5 I
22,6 |
24,21o e q l
18,3113,8 I?,6 I
I- t ' t lo'n I3,0 It,, I
, 13,3 I1?,0 I21,4
\ 23'7
I 21,8
I tt 't
I 11,5
I u,oI o't
l- u,,rl- 3'2| 3,0
861^_ lbr{
81 [I
801I
811I
811Ir t l
nq l--trol7el?61
Irrl?51
1I D
{ D
69
74
72'14
l l
7e
l l
'ool uu'le4l 4B5l8el 45818?l 45olB3l 4301811 4231811 4281821 42el831 42el861 4381841 ,125183l 41el821 406181i ser l80l 3e1l8oi s88l?el 3871?71 37ol801 3e4l781 383i811 3e2l801 378180l 4041781 3751
TABELA Nr. 1
Ocolul Silvic Brineqti (Iltov)
1 9 3 8 I V . . . . . .
, ' Y . . ' . . .r V L " " '
, Y I I " " '
" V I I I . . . .
, , f f i . . . . . .
, , x . . . . . .
I
I
1I
, , . x I . . . . . .r X I I " " '
1 9 3 9 I : . . . . . .
, I I " " "' , , I i I . . . . . .
, I V " ' , "
. , .v . . . . . . ., , Y L . " "
, , , v I I . . . . .
, , V I I I . . . .
, , I X . . . . . .
12
I
I
t2
t
1i tI I
I
L4
1
13
I
, , . X ' . " ' .
, , X [ . " " ', , x I L . . . .
1 9 4 0 I . . . . . . .
, , I I , . . . .
. . I i l . . . . . .
I J
79 Vartalia greutd$i.i lemnului, de foc
bitltorit (o veclm tirliavdnd vdrful uscat. Dino ,cantitate mai mi,ci de
de oi) si se aflau intr'o sta"ro deperisantE,a,ceastd, cauz5, tremnul oonlinea, Ia fas,onare,api deedt ar fi fost normal sd, conlind qi
r93a
Fig. 1 a - BrS,noqti (Ilfov). Variafia greutdf ii unui ster(Apri l ie.1938 - Mart ie 1940).
Abb. 1 a - Brinetti (I ltov). Gewichtveranderung eines Raummetors(April 1938j- iliirz 1940).
rFig. 1 b - Brdne;ti (Ilfov). Variafia greutd,fii unui ster
. exprimatS, in proeento din greutatea inifiall
Abb. I b - Brinegti (l l fov). Gewichtv€riindorutrg eines Raummoters,in Prozent des Frirchgewichte8 augedriiokt
Cerrotund lZenerchenorioeD IC e r des p iut ( Zeneithens cfeiten)fitQjar iotund $tre/etchen?rtge0
-
Stepr desptcd Etie/eiclnnscheten)
tg.iO
Ing. Dr. G. T. Tonta
deci era mai u$or. Din aoest exemplu se vode c[ greutatea lemnu'lui
este in funclie ;i d'e provenienta iul. Lemnul (verde) provenit din
exemplar,e deperirsante ar,e o 'grtzut'a.be mai mi'cii 'dercdt cel provenit
cin arb,ori perfect sindtoFi gi in bun[,stare de vegetatie'
,2. Tisdnetti
a) Dacd privim d'iagram'a clin fig. 2 4., constat[m 'c5. la JiEEGpti
curbele gneut5lii lemnului au un mers dcosebiN fa!5' de celelalte
ccoaLc. Deros,cbirea conrtS, in faptul 'cil in lunile 1ulie ;i Augrist 1938
se inregi'stre,azi o ,s'cider,o extrarordinar5. a grcutX{ii, fapt observa.t
de altminteri qi in anul 1'98?. Stejarul flplspicat s.finge acest mini-
mum in Iulie, cind greulatea sterului nu mai pS,strea'25, decit 630/c
din valoarea inil iala; tot in Iulie prezintE si stejarul rotund de 15
cm grosime ace,st minimum. inregistrdnd 680/o din greutatea lemnulul
vende. Stcjaml rotr-rnd cu diarnctrul 'dte 2'0 c,m atinge ,cea mai mic5.
greutate tn Augusl, qi anumc 590/o din greulatea inilia1X. In Septem-
vrio greutatea creqfe iar5$i brusc. $i in lunile urmdtoare ,eurbele igi
p[streazd un m,ens usor alscendent pAn[ in Ianuarie 1939. Pe urmi
sc inre'gistrea'zi iar[gi ,o sc5,cl,ore tr,eptat5,, ,cu unelc osci]atiuni tnni
mrci sau mai n1ari. In Septemvrie 1939. se observ[ u'n ai doilea mi-
nimum (r'elativ), insi mult mai prsli1 pronuntal. Greutatea cca mairlici, atirrsS ,tn cun-.ul c,elor doi ani der obs'crvalie riimSne tot cea din
Iulie 1938, ,car,e t,nebuc ,considcrati sub limita norn?,ald, ile uscare a
Icmnului ln aer l iber,
b) Gr,eutatea unui ster de stejar pedunculat este '
_9.,p. @-':lb o:;1!rVerde (la fasonarc), kg. 629 657 698
tr -scat (dup; 6 luni ) , kg , , , , . . ,490 536 5X3
c) Slerul de l,emn rotund estc mai greu decdt sterul dc lernn des-
Ii,cat, ,si anume cu atd.t rnai gren ,cn cAt tremnul est,e mai gros in dia-
metru;
d) Materialul rotund,se usucd, rnai inoet de,cd,t,c'el dcspi,cat; 'cu atA,l
mai inoet ,cu cAl esto alcXtuit din picse mai groa6,e. A'stfel 1a sfAr-
8 l Vanalia greutd.tii lemnului de foc
gitul celor doi ani de observalie stejarui despiaat mai p5stra ?1oiotiin,grcut,atea, initiald., cel r,otund,su 'd,iametrul de,15 ,cm 75%, iarcel ,cu diame,trul de 2O 'cm 87%.
Fig. 2 a - ligdneqti (IIIov). Variafia greutdfii unui ster' (Aprilie 1938 - Martie 19{0).Abb. 2 t - Tigtnegti (Illov). Gewiohtvereaderung 6iuos R&ummotort
(April 1938 - Marz 1940).
*s
"i
Fig. 2 b - ligflnegti (Ilfov). Variafia groutl,fii unui sterexprimatd, in procente din groutatea ini{iali.
Abb. 2 b -- Gewichtverzinderung einel Raummeteree,in Prozent des Frisohgewiohies auoged.rriokt.
Qtepr desptcat ( Stieleichensiheilen) |S^ti1ar rot und 6. 75cn (Ste/erchenprigel g. 15an)S tijar rotund Q' Z0rn(9lte/enteiprtiei 0 - Zore
TABELA Nr. 2
Ooolul Silvic l ignnegti (I lfov)
S t e j a r p e d u n c u t a t5 , ai d
N :
Data
cintiririir o t u n d
= . -Grogimea
oirca 15 amGrosimea
circa 20 am
Annl Fi lutra X sster
^ , l K s-tt I st*
olo- - lrrg
I ornster I
0 c
10,8
r o,c
22,6
24,2
23,9
18,3
13,8
7,6
- 1 1
0,4
3,0
3,9
13,3
17,0
2 t ,4
23,7
21,8
L7 , l
11,5
5,0
0,1- 6,9-- 3,2
3,0
o/o
D I
60
51
51
51
c d
71
81
86
84
76
t o
62
69
D I
b d
61
64
81
83
83
81
84
a i
6 2 9 1 1 0 0 1 6 5 7 100
96
95
68
70
79
82
83
83
83
83
E8
8 1
81
19
80
76
74
. I
'18
?9
76
?8
l o
698
6?3
671
493
4t0
580
b73
603
604
609
605
601
c d b
590
602
599
b79
D D (
591
588
590
574
586
D b /
100
96
96
I L
59
83
82
86
d /
6 l
8?
86
84
85
86
86
83
80
dc
84
85
82
84
81
5 9 1 1 9 4 1 6 3 0
5 7 2 1 9 1 1 6 2 4
3 9 8 1 6 3 1 4 4 9
4 2 7 1 6 8 1 4 6 0
4 8 3 1 7 7 1 5 1 6
4 9 0 1 ? 8 1 5 3 6
5 0 2 1 8 0 1 5 4 2
5 o 5 l 8 0 l 5 4 5
5 0 ? l 8 1 1 b 4 7
5 0 4 1 8 0 1 5 4 7
6 0 0 1 8 0 1 5 7 8
4 8 5 1 7 7 1 5 3 0
4 8 6 1 7 7 1 b 3 2
4 8 l l 7 7 1 5 1 0
4 8 6 1 7 7 1 5 2 8
4 6 4 1 7 4 1 5 0 1
4 5 6 1 7 3 1 4 8 7
4 7 r l 7 5 1 b 0 9
4 7 5 1 7 6 1 5 1 4
4 7 6 1 ? 6 1 5 r 7
4 6 4 1 ? 1 1 5 0 1
- l - l 5 1 3
4 4 6 1 ? 1 1 4 5 5
83 Vanalia greutd[ii lemnului de foc
3. Ghirnpalt
o) La Ghimpali s,e observd un fenomen curios: iemnul verde, faso-nat in Docemvrie 1938, nu numai ci in prima 1un5" nu seade in grou-
tate, dar chiar creFte usor. La ,sf,ejarul pedunculat ,sporirea greut5tiimerge pdn5, in 'Ianuarie 1939. Fenomenul par,e nevero,simil. Sporir"aaceasta de greutale nu so loate explica altfel, decdt prin faplul cdin aceste luni do iarni gr.ea 1), lobdele aii pdstraf la suprafa!5 unstrat mai sublire sau mai gros de apfi inghelatd, care s'3 adlugat lagroutatea I'emnului. In lunitre umbtoar,e, greulalea ,s.caa[e regulal piniin 'Septemvrie 1939, cdnd trernnul lotu,nd mai p,dst1€azd" 87-82/odirt greutatea initial[ iar ,ee derspica,f 7'6-79'%.In Octomvrie, Noem-vrie Ei Deccmvrie e,a oscileaz5, cu fendinlE evident5, de cr,eEtere (d.inprlisina sporirii umidi,tdlii relative a aerului). Pe urmi 'se observio coboriro usoar5 a curbelor (vozi fig. 3 o), p6,ni in Iulie 1940 qi osc5,dere mai bruscd in Augusb, rSeptemvrie qi Octomvrie ale a,celui:qian. In No'emvrie se observ5, iar5,qi fendinla d,e sp,orile a greut[tii caurmare a sporirii urnezeiii aerului si scb,derii temperaturii.
b) Greutatea unui ster este:
Cor Cerrot. dosp.
670 68?
Stej. ped.rot.
Stej. pei l .desp.
Verde (la fasonare), kg. .. ,,
Uscab (dupd, 9 luni ) , Lg. , , ,
61? 573
544 543 504 433
a) Un ster de cer este rnai gre,u deoff,l utr ster de sfejar pendu-
culat, Si anume lemnul rotunil cu 8-9/o, lemnul clespic'at cu 20-
250/0. At fi fost de aEteptat ea diferenla de greutate intre cer gi
stejarul pencluculat sd, fie cam aceeaqi, atA,t la materialul rotund
cAt qi la cel despicat. Diferenla mai micd la eel dintA,iu se datoreqte
faptului ci eerul rotund" a fost fason,at din piese subliri (circa 13
cm. cliametru), pe cdnd stejarul pedunculat din piese cev,a, mai
groase (cca 15 ,cm diametru). $i este cunoscut, cd, in condilii de
a,ltminteri ega,le, un ster de material rotund gros cAntdre$te mai
mult decdt unul constdnd din materi,al sublire (vezi ocoluj !igd-ne$ti).
1) In Decemvrie 1938 qi in Ianuarie 1939, temperatura medie a fost subzero grade; iar umezeala relativd 87-89%.
8410 Ing. Dr. G, 'T. Toma
d) 'irof
cabilS de
din a.c'etr,stl prir:ini nu ,s.e obs'en-i Ia
greutat'e intle rnaterialul d'espicateer o d i ioren! [ rcmar '
,S i cc l rotund. La stc-
sxs
N
#1938 1939
Fig. 3 a - Ghimpafi (Vlaqca). Variafia greutili unui ster(Deoemvrio 1938 - Noemvrie 1940).
Ahb.3 a - Ghimpaii (Ylstca). GeN'iohtvoriindemng einer Raummeters,(Dez. 1938 - Nuv. 1940).
Fig. 3 b - Ghimpaf r (Vla;ca). Variaf ia greutXti i unui sterexprimatd, in procente din greutatea inif i l l l .
Abb. 3 b - Ghimpali (Vlagca). Gewichtverduderung e',nes Raumrtreters,
in Prozent dcs Frischgewiohtes atsgedrriokl.
Cer despbat ( Z erre t che ns che / te n)
S t ej ar r o tund 6t rcle rch enpr ioel )St61br despicat r St Ele rhenicheten)
1 l85 Varialia greutdlii lemnuiui de foc
89
87
80
80
D D
66
59
o /
Ofl
i 7
8 1
82
79
82
J J
68
bt)
b2
61
O I
a 9
80
001Iorl
nti,olq o" ' ltri
:tio' ]
::lorl'2R
: .16i)
Iru]84
92
8 1 1--l8 r l
;;l,nlr t ],ni
- 1 1 l' - l- o 2- ' - l
t o l
n'ul13,1
117,2J21,5i23,412r ,L I16,9111 ,5
4,9
0,01- ,,nl- u,*l
q o l.," I10,01
13,e11e 3 i23,1
i20,211E,2
It,7
7,91
I1001looi96
iori, t ]
rui80
79
'ultui?8
76
?91
:l,,1-l741-"it o
irui6el681uu1uri
I573]- - - lo /Dl
"""15311
505
1781i l60 r
4521434]
433i
4 + . 1
433 I452l
4J0
- lt t a
-l123
421',
4 161I3e8l
389
38013e4]
I
1
o l l
62b
599
b88
o D /
546
i);J a)
509
504
522
526
530
5t7
518
503
501
499
469
154
{ D O
^ A /
84
1 9 3 8 X I I . . . . .
1939 I .
, , I I . . . . . . .
, , I I I . . . . . .
I \ /
100
101
10r
95g2
88
t'l)
84
80,o
8 1
79
8 l
80
68?
694
695
654
O J J
604
586
5?5
552
543
CDD
514
558
551
I1C0l
lool'::i;;j, t ]
, t l8R i- ltrlrt ltr ltoir t ]ro1
--lI-1
rul,nl,nl68
uu]
::loo ]
. -"ro]4e7
i4e3l456i, {ao
42ol437]
0
1
8 -
1
I
1
1
I
I
1
1
1
I I
1 1
TABELA Nr. 3
Ocolul Si lvic Ghimpafi (Vlaqca)
607
58r
c D d
544
541
528
543
537
528
524
5t4
490
474
461
476
77
t o
75a 1
69
t r /
69
, , Y . . ' . . ' '
, , v I . . . . . .
, , v I I . . . . .
, , V I I I . . . . .
, , I X . . . . . .
, , x . . . . . . .. , x I . . . . . .
, , x I I . , . . .1940 L
, , i l . . . . . . .
, , I I I . . . . . .
, , I Y . . . . . .
, , V . " " "
, , V I " ' . ' .
, , v I I . . . . . .
, , \ ' I I I I " ' ' '
, , I X . . . . . .
, ' X . " ' . . '
, , x I . . . . . .
1 1
I
1
10
10
t2
1 1
rotund I despicat I rotund I despicat
P . o
Anul g i luna
*il '. 1#l ', l"l*
C e r I S t e i a r n e d u n e u l a t
Fasonr t in Dccemvr ie 1938
86t 2 Ing. Dr. G. T. Toma
jarul pe,dunculat ins6 se 'c,onrstatd, aceasti diferenfi: steuul de lenrn
tiespi,caN esle mai u$or,cu 7/o c6,nd e verd,e qi cu 140/o ,ednd e usoat.
e) Materialul despicat se usucd mai repede decit cel rotund' 'Cerul
lass iardEi excepfie din motivul ard,tat mai sus. Mai mult inc5,,
privind d'iagrametre din fig. 3a gi 3b, constat5m "6
Xt a] doil':a
an csrul rotund nu numai cd 'd,evine mai upor decA,t cel despicaf
clar scade ,,si mai repede.in greutate fl,sge,N acesta (curba merge p€
cledesubt qi se depdrteazl" tot mai m,ult).
F,aptul ,este in leg[turl cu star'ea de sdn5tate a lemnului. Intr'a-
devdr s'a observat cd" cerul rotund incepe a putrezi tm anul al dloilea.
Fenomenul s'a remarcat in mare md,suri la Ghimpali Si"in mai
micd, m[sur5, Ia BrineEti. Din aceste observafil se pot trage con-
cluzii $i asupra tr5,iniciei lemnului. Sfejarul pecluneulat este mai
trainic decdt ceru1, iar c,erul despical estb mai trainic dec6,t cerul
rotun'cl.
4 . S i n o " i a .
o) Tat'ela Nr. 4 qi diagramole din fig. 4 a 9i 4 b airatd, cd greu-
tatea lernnului de fag fasonat in Aprilie 193E, scade regulat timp'de i6 luni, adic5, pind in Octomwie, cdnd materialul atinge ungrad de us.cS,ciune ce poate fi considerati normal[. In aceast[ stare
lemnul nu mai pdstreazi dec6.t 73010 din gteutatea inifiali.. Ir
Noemvrie, Deeemvrie qi Ianuariet ,greutatea cre.ryte uqor. d.atoritisporirii umezelii relative a aerului qi sc5,derii temperaturii. In lu-
nile urmdtoare ale anului 1939, greutatea scade iardqi incet pAnE
iri Septemvrie-O,ctomwie, cA,nd. ea atinge un al doilea minimum,
lemnul rotuncl av6,ncl numai 629/o din greutatea initiald., iar cel
despicat 70-7I%, Pe urmd., in timpul.i,ernii a doua, greutatea iar
sporeqte putin (cu Is-2010 la lernnul despicat qi ct 4-5% Ia ed'
rotund.).
b) Greutatea unui ster de fag este:
despioat
Verde (la fasonare), kg.:
Uscat (dupi 6 luni), kg.:
c) Fagul rotund este mai
eu 76/a.
rotund
J J D
53563246r
grzu decd.t fagul despicat qi anum€
l 387 Vanalia greutdtii lemnului de lo't
d) In primele 6:'epe,de in greutate
Petrece invers.
lu,ni dela fasonare, Iemnul despicat scade mar
decAt lernnul 1'efund; de aici tncotro lucrul se
s
*
Is
Fig. 4 a - Sinaia (Prahova). Varialia greutifii unui ster(Aprilie 1938 * Martie 1940).
Abb.4 a - Sinaia (Pmbova). Gawichtverdnilerung einee Raummctero
(April 1938 - Uerz 1940).
Fig. 4 b - Sinar'a (Prahova). Variaf ia grcui, . i i unui sterexprimatl in procente din greutatea ini{, ialn.
Abb.4 b - g ina ia (Prabovo) . Gewicb tverandcrung r ines Raummcters ,in Proze[t des Frischgewichte3 ausgedriickt.
Fag rotund ( Euchenprige I )
- ,- - fa,q despicat (Buchenschertenl
881 4 Ing. Dr. G, T. Toma
TABELA Nr. 4
Ocolul si lvic Sinaia (Prahova)
EET
F ) d
F E
sP > - . 6
E E i bH > 6 Cr k t r -
o c
9
20
18
l 8
18
l7
1 7
181 aI '
1 0
20
20
19
19
19
19
22
20
2l
23
15
16
15
6
733
700
649
607
o / r
559
535
538
540
546
b23
520
l u l
506
501
494
478
454
457
490
487
484
485
100
95
89
83
79
r f l
73
73
74
75
7L
t l
69
69
69
68
65
62
62
67
b /
66
66
632
590Rc)c)
500
480
475
4ri1
466
4'15
498
47r
465
4i8
463
46r
457
45r
442
446
458
452
452
447
100
93
83
?9
J b
I D
73
?4
75
79
I D
74
J J
73
73
72
I 1
70
7L
73
72
72
?1
70
68
68
68
72
7 L
70
72aq
83
?0
74
62
l a
66
bt)
76
82
81
82
79
73
69
. 4,2
t0,7
14,6
1?'1
15'9
10,8
7,9
3'6- 9 R
- 0,5- 1r5- 1,5
7,4
1 1 ,4
L4,5
t6,7
15,0
11,0
6.9
0'4- L 7- 7 '7- 3,9- 1,6
l 589 Variagia greutd.lii lemnului de foc
IIl. Numirul de steri esen{6 tare ce intri la vagon
In strdnsS, legbturl cu varialia greut5lii lemnului de foc std
problema stabilirii numlrului d,e steri ce intr5, la vagon (10 tone).
Acest, numdr variazl in sens contrar cu gerutatea: scade greuta-
tea lemnului, creqte num6rul de steri ce intr5, la vagon, qi invers'
Cu ,ajutorul cifrelor din tabelele Nr. 1-4 se poate deduce printr'o
simpl5, imp,5r!ir"e numirul de eteri ce intril 1a vagon pentru oricare drn
ope'cii qi ,s,ortirnente $i P'ent,ru 'orice interva ds timp dcla, fa'sonare.
In tabe'la' Nr. 5, dim valorile ,c0r€,spunzd.t0are la jiurndtate de an dela
fasonare, la ,un an, la un a;rr qi ju,rndtate qi la clci anl gi anume avd,nd
tn vedore in aroelaqi timp toate localitifile in care s'a filcut expe-
rienla gi !in6,nd socotealE, si 'de rezultatole oblinule cu prilejul pri-
mei serii de oercetdri (193'8)'
TABELA Nr. 5
NumErul de steri ce intrl la vagon (10 tone)
Dupd, cum era firesc, aseillenea cdnt[riri de probd pentru stabi-
lirea numi,rutui de steri ce intri la vagon s',au f5,cut qi de c[tre
Casa Pddurilor. Prin gri ja d-tui ing. cons. silvic N. N. Calagea,
pe atunci la l)irecliunea Comerciali, C. A. [P'. S., s'au transmis la
i. C. E. F., datele dela ocoalele silvice din cuprinsul a doud, Direc-
t i i Regionale: Ctu i $ i P i te$t i .
L a 6 l u n i 23 lu
X Ic d lE l
6lzr,sI
:|22,0
126,7It-t -I
LaI
- l
F l
19,0
21.0
, n q
22,4
S peciagi sortimentul
C c r r o t u n d . . . , . .
C e r d e s p i o a t . . . . .
Stej. ped. rot. . . . .
Stej. ped. desp. . .
F a g r o t u n d . . . . .
F a g d e s p i c a t . . . . .
16,5 117,6
1?,1 119,7
78,7 122,r
19,0 123,4
18,4 l r8,?
2t,412L,7
X 5
r11e,0I120.1l '121 ,3I120,1I122,rI
I
X l r d
17,0
18,4
20,0
20,8
18,6
21,6
17,3
17.9
18,9
19,9
19,7
1,8
18,4
19.9
22,3
24,6
20,3
22,3
19,4
19,1
19,?
20,8
21,4
2t ,4
24,7
20,6
22,4
1 ,2
20 ,1119 .2
21,0 120,027,2120,2
25,4123,3
- lzr,s- l 2 r 4
La 12 lun i
l n Ing. Dr. G. T. Tama
Direclia Cluj a cules date dela g ocoale Pentru fag deqpicat.
am,estecat cu cirsa 100/o lemn rotund (sterul fiin'd fasonat tot firl
suprainilfare). Din aoeste date rezultX ur"m[toar'ele valori medii:
La patru luni dela fasonare: 18,4 steri la vagon.
Ira un an ,, ,, 20,8 ,, ,, 1,
Peste un an ,, ,, 2'3,0 ,, , ' ,,
Dupi cum aratd. tabela 5, cifrele obtinute de noi, care provin
dela dou5, serii de obs'ervafii dintr'un singur ocol (Sinaia), sunt
foarte apr'opi,ate d.e cele oblinute de Directia CIuj.
In Direclia silvici PiteEti s'au pus sub observa,fie: fag in 10
ocoale, cer in 2 ocoale pi stejar i lr 12 oeoale. S'au oblinut urmd-
toar,ele rezultate:
minim maxim mediu
Fag roiund 19,0 21,0 20,0 steri Ia vagon.
,, 'd.espicat 19,4 22,0 20,9 ,, ,, ,,Cer roturnd 20O 25,0 Z3,O ,, ,1 ,,
,. despieat 18,0 72,0 2O,5 ,: ,, ,1,stejar rotund 19,3' 2,1,8 2'0,8 . ,t ,, ,,
,, t lespicat 79.7 22,4 2I,6 !. ,, ,\ .
I r r i r u cA t l i pse .c i r i d i ca l i i asup ra i n te rva lu lu i r Je l imp Ia ea re
s 'a f [cut e intdr i rea maler ia lu lu i in Di rec l ia Pi tegr i . nu puiem face
o comparalie cu datele oblinute de noi decAt in mod aproximotiv.
O deosebire remarcabii5 glsim la cerul rotund, pentru iare se dd
cifi:.a meclie de 23 ster"i |a tragon, in timp ce tabela Nr. 5, chiar la 23
luni dela fasonare, nu arat5, mai mult de 20,8 steri. De fapt, Direc-
lia Piteqti, a flcut experien!5 cu cer rotund ir:tr 'un singur oco
(Slivepti), unde materialul a fosf probabil fasonat din crlci (sau
in or ice eaz d in p iese subf i r i ) .
B. A treia serie de cercstdri, 1942_'1944. Esenfe moi.
I . Ceneral i t i t i
Jn t oa inna a r tu lu i 1912 , s ' au p t t s s t t b r rb ' e ' t ' a t j r ' , ' i t e 3 - i s te r i
lemn rotund. gi clespiedtull irr urmirtoarele trei ocoale clin Directia
S i l r - i c i i Rueu res { i :B r i ne ; t i - i e i .
Tigtinesti (la Ciofl iceni) - tei 9i anirr
9 l Variatia greutd{ii lemnului ile foc
Sinaia - brad.Lemnul a fost fasonat fdrl supraindllare qi depozitat pe pdmd,nt
in aer liber. Materialul a fost cantirit timp de 14-15 luni Iarntervale d,e 4-8 s5.ptimd,ni, d,e cItre Brigadierul J,CEF_ului psrrgl?ase. M'etoda db cercetarre a fosf, acoeaEi ca gi la prima qi a doua serierio ,observalii. $i d,e da,fa aceas,ta varialia grcuth.tii lemnului s'a efudiat in compare{ie ,cu varjalia femperaturii qi a umezelii r,elative ai-orului. Dat'elc respective au fo,sf ruate dela Institutur MetcolorogicCentral. P'entru BrIneEti s'au f,olosit dalele meteorologite ale ,St,a_lrunii Bucureqti-Filaret, pentru Cioflice,ni c,eje al,e Sta$iLrnii Snagov,iar pentm Sinaia ,cel,e ale Statiunii Sina,ia.
II. Rezullatele obfinute la fiecare ocol in parte
7. Brd,nEti (Ilfoa)
o) Dupi cum se vecl,e din tabela Nr. 6 pi fig. ba qi 5b, greuf,ateasterului de tei, fasoneit in D,ecemvrie 1g42, rXmdne in timpul ierniiaproape constantS. fn primele doud, luni qi jumitate, adicd. dela 11Decemvri'e 19,42, pind la 2T Februarie 1943, teiul rotund nu pierdedocdt circa 10/o din greufate, iar teiul despicat S/o. ScXderea Iru-ternic6 in greu,tate incepe cu lunire mai calde de prim[varr pi con-tinud, pd,nX la inceputul toamnei. pdnd, in Octomvrie 1948, Iemnulpierde 42'/o dir- gr,eutatea iniliald.. In lunile rdeoroase din iarnaurmltoare lemnul uscat nu mrmai ci, nu mai pierde din greur.ate,dar chiar c6,ptig6. Pdnd la 91 fanuarie 1944, teiul rotund recu,pe-re,a.zd,3o/0, iar teiul d'espicat 7o/o din'greufale, lucru care se expliciprin sporire,a um,ezelii relative a aerului i1 limpul iernii qi prininsu;ir'ea higroscopici a lemnului.
b) Temperafura r$i umezeala relativd. a aerului influenteazd.greu-tatea lemnului, dar incet. Astfel, in intervalul Decemvrie 1g42_Augusf' 1943, curbele greutdlii lemnurui gi curba umezerii relativea atmosfer,ei au intr'adevdr un rners mai m,ull s,au mai pufin para_lel (cu exceplia lunilor Aprilie qi Mai). D.e asem,enea ternperaturaare in acest intfl'val un mers permanent ascendenf, cu excep!,ialunii fanuarie. Din August tns[, um,ezeala re]ativd, a ,aerului incepea erEte iar lemperatura incepe sb, scad5. Totur,gi greutatea lemnu-lui continud sd scadr incd doux luni. Abia din octomvrie greuta-tea lemnului, influentratd, tardiv de sporir,e,a rmezerii aerului. inceoesd creasc5, uqor dupd ,cum s'a amintit Si mai sus.
t7
Ing. Dr. G. T. Torma 9218
(b
\ sooq,
6+50
t c
o\'RroR
85
65
55
'T
$$qr
S
Kg
550
%zo
+ + + + .
Tei rotund(tndenPrigel ) '
Tei desPicat ( / n dar c h ei t en l'
Te npara t ura ( / u f t t e m Pe r2t ut)
lJnezea/a relativl a aerulut '( Re/at / ve Lu f t /e uch tig keil I
f H A M I
10111942F i g . 5 a - B r [ , n e ; i i
0t942
19 43
(Ilfov). \rariafia greuti,fii unui ster esenli moalo(Dec. 1942 .- Ian. 1944.)
Abb.6 a - tsr6ne$ti (I lfov). Gewichtveriinderung einee Weicbholz-Raummoters' (Dez. 1942 - Ian. l9++).
t943
Fig. 5 b - BrS,negti ( I t fov). Varial ia unui srer senfi i ' moale,'
exprimati, ' in procdnte din greutatea init talh"
Abb. 5 a - Br;,negti (IIIov). Gewiohtverand rung eines- Welchholz-Raummetors'i-n Piozoli des Frisohgewichtes ausgedrockl'
Tet r otun d ( I nden prugel I
Ier desqrTat/lndensc
t 993 Varialia greutdli,i lemnului de toc
c) Lremnul. de tei fasonat iar:na nu poate fi considerat usoatdecAt abia la sfArqitul verii urmdtoare. Curbele dln figura 5, arat5,inlr'adev5r o sgS.dsrs contin-u5 a greut5lii p6,n[ in luna Octomvrie.
d) Greutate,a, urrui ster de tei este :
rotund q!$tcut
571
331
e) Sterul d.e tei roturnd este mai greu decdt sterul de tei despicat,
;i anume cu 4-5/o.
l) Dup5, cum se vede in fig. 5 b, lemnul despicat scade in timpulprimd,verii qi verii mai rqrede in greulafe decdt lemnul rotund. De
TABELA Nr. 6Oco,ul si lvrc Brinegti ( I l fov)
asemenea in tirnpul iernii teiul despicat ili sporegte greutatea mai
repede decdt cel rotund.. De aci rezultd cd materialul despicat estemai higroseopic decdt cel nedespioat.
Verde (la fasonare), kg. :
Uscat (drrp5, 10 luni), l i-. '
594
346
Datacdntdririi
T e i
F d E4 3 = cErERotund Despicat
G r e u t a t s a
Anul gi luna
N
Kgsier
o lo 0 c
1 9 4 2 X I I . . . . . .1943 I .
, , I I . ' . . . . . ., , i l I . . . . . . ., I V ' . . . . . ', , V . . . . . , . ., Y I . " " ", , - v I I . . . . . . .
v l I I . . . . . ., ] X " " " ', , X . . , . , , . ., , X I . . ' . . . ., , x I L . . . . . .
LS44 T.
1 125z t
49
L4
75
16
14D I
594593585
- -D C I
503475
412380346
358365
100100
oo
, 18580
6964D d
661
57roo6553
508414387
3503479 C l
o -
371
1009997
897268
616 l58
61oo
- 1 , 0 I 9 4- 6 , 2 | 8 9- 0 , 3 | 6 9
4,0 | 72r2,9 | 6214,6 | 7219,2 | 6622,2 | 6023,8 | 5619,4 | 65r2,2 | 747,L | 872,0 I 92
Ing. Dr. G. T. Torna
2. Ciofliceni (Ilfov)
o) $i aici, ca qi la Brdnegti, lemnul fasonat Ia sf6.rEitul lunii
Noemvrie 1942, ipi pistreazi greutatea aproape constantd in timpul
iernii. In Ianuarie 1943, se observ[ chiar o sporir,e a greutSlii cu
cdteva kilogra,rne de ster, datoritd desigur apei inghe$ate p,e lemn.
Abia in Martie inregistrim o sc[dere in greut'ate de 3-J0l0. In
lunile urmdtoare, in urma ridicirii temperaturii, greutatea scade
neintrerupt pdnd, Ia sfdrqitul lui Oetomvrie, dupi cum arat5, ci-
frele din tabela Nr. 7 qi diagramel'e din fig. 6 a qi 6 b. In lunile de
toamnd $i de iarnd, in urma sporirii umezelii aerulu'i pi sc[derii
temperaturii, lemnul igi sporeqte greutatea aa 2-3/a.
Kg
650
600
$rsoq)
cs 5oo
$!
s*
'q 80. :
t,,t,,NS,,
o/o
90
N D
7942 t944
!'rg. 6 a - Cioficeni (Ilfov). Yarialia greut[lii unui ster esen!5, moalo- (Nov. 1942 - Feb. 1944).
Abb. 6 t - Cioll iceni (I lIov). Gewir htveriinilcrung eine8 Wei0bholt 'Raummetcr6(Nov. 1942 - Febr. 1914).
E#) '. | .Sr".1 *1
,943
2 l95 Yarialia greutdlii lemnului de foc
Anin rotund (SchwarzerlenPrugel) |
- ---: Anin de,sprcat(Sch w arzer / e n s cne itun )
- ler rotund'.{.(Lndenprigel) '
l-i
( Lindenscheiten t
D t F t l A l { t t A S 0 N 0 t f1943 | 9 4 4
Fig. 6 b - Ciofliceni (Ilfov). Yarialia greutiifii unui stor esenfii moale,exprimati i i r procente din greutatea ini{ iald.
Abb. 6 b - Ciofl iceni (I l lov). G)wichtverdnderun3 eines Wei.ohholz-Raummoters,in Prozent d€s l 'r ischgewichtes tusgedrrickl,.
TABELA Nr. 70 i o f l i c o n i ( I l f o v )
b) Lemnul fasonat iarna poate fi considerat uscat aLia Ia sfAr-
titul verii sau inceputul toamnei urmitoare. Curbele greut5lii iem-
to42
Datac6,ntdririi
Anul qi luna
1 9 4 2 X r . . . . . . 1 2 b, , x r r . . . . . l 2e
1 9 { 3 I . . . . . . . 1 2 8
Anin
*t"r,1Td*pt*t rotunrl I despicat 3.8 'ETe i
S . i c
- 9 4Greutate& Groutal €a
K grta"N
o l t KeSter
o l o KgSter
Kg8te r
oiooio
, I I . . . . . . 1 -, , I I I . . . . . . 1 3, , l v . . . . . . 1 _
o / t )673680
. -tlo{l
608578
5084tr432
436
455
Loo100101
97
,0tJD
%?064
64,
at
D l 0
574578
j ) D l
4352 0 ?
^-JDtI
338
J + J
^;J O 4
10099
100
96
-/ o69
6260DiJ
60;^O J
568563573
548
_ -art)b487
446423395
399
40s
o/o
100oo
1 0 1
96
s86
79I D
?0
70
n
591518584
. :D I D
41s423
384D t r
361
370
389
0 0
1,6- 1 ,1- 7 ,1
J ' o11,813,817,420,322o.1 8 1t l , D
6,2a -L r l
a '
1009799
wl o
72
6563ot-
trJ
66
, , v . . . . . . . 1 6, , V I . ; . . . . 1 t t, , v r r . . . .1 _, , v I l I . . . . 1 5, , I X . . . . . . 1 1, x . . . . . . 1 3 0, , x I . . . . . 1 -, , x t r . . . . . l r r
1 9 4 4 I . . . . . . . 1 -, , r r . . . . . . 1 11
Ing. Dr. G. T. Toma
n u l u i ' d i n f i g . 6 , a r a t i , o s c d d e r e c o n t i n u 5 , p d n l l a s f d ' r q i t u l ] u n i i O c -l omvrie.
c) Greutatea unui ster este: -
9622
Anin Aninrot. desp.
Verde (Ia fasonare), 'kg.t 6{ '(6 576
Uscat (duPd, 11 luni), kg.: 432 338
Teirot.
Teidesp.
568 59'1395 361
d,) In mocl surprinzS,tor, sterul verde d'e tei rotund este I'a Oio-
fiiceni mai u;or (568 kS),'d,ecdt sterul de tei clespicat (591 kg)'
Lucrul se explicd prin faptul c5, aici lennul rotund. a fost fasonat
clin crdci gi vdrfuri, in timp ee lemnul despieat a provenit din
trunchiuri de arbori tdtrdni. $i este ltiut ci lemnul din partea in-
ferioar5 a arborelui are o densitate mai mare decAt cel din spre
vd,rf.De alifel, pe mdsuri ce se usuc5' aceastd' diferen!5' in favoarea
Iemnului despicat nu numai cd. dispare, dar dupd' 5 luni dleia fa-
gonarle trec,e chiar in fav'oarea I'euinu,lui rotund, rdooatece ac€gta,
clupd cum am vizut, are facultatea de a pi'erde apa mult mai gretr
decd,t lemnu despicat, lucru care iese foarte clar in evidenld in
fig. 6 b, gi cane se datorepie desigur inveligului eontinuu de coaj5,.
C,omparA,nd "sup
slerul dle tei despioat dela Ciofliceni' cu cel
clela Brdneqti, constatdm cd cel 'dinta,i este cu 20 kg mai greu decA't
cel din urmd, (591 kg, fa!5, de 5'71kg). Expliealia trebue cd.utatd.
tot in provenienla materialului: primul a fost fasonat 'tlin trunchi
de a,rbori bd,trdni, al doilea din trunchi de arbori tineri (cu greu-
ta',.e specifici mai micd).
3 . S i n a i a
s.) Sterul de brad rotund fason'at la sf6,rgitul lunii Oe'tomwie
1942 iqi mieqoreazd greutatea ln prim,ele trei luni (p6,nd Ia sfdrpitul
Iui fanuarie 1943) numai cu 2910, cel despicat ins5, 'cu t4/o' De aici
ineolo scH,d.erea greutitii este mai acceniuati. qi continud' pdnd la
sfdrqitul verii. Inoepd,nd din s,eptemvrie, greufiatea lemnuluri ereEte
pdni in Decernvrie, in urma sp'orlrii s'ensibile a. umez'elii rel'ative a
agrului Fi a scdderii temperaturii, penfru oa in Februarie 1944, sd'
se inregistreze din nou o mi:cqorare a grfltatii cu 10/o la lemnul
rotun'd qi au 47o la cel despicat.
Varr,a{ia greutdlii Lemnul'ui de foc 2397a
hg
t)* 5O0(D
a9450
(5
400
/o
85
t o \
In P
, cJ
'a
iQ z c(a3asrt
o/o
ti.i0
5to
m
70
al
50
194? 1943 lg44
Fig. 7 a - Sinaia (Prahova). Variafia greutiilii unui ster osenfd, moale(Oct. 1942 _- Febr. 1944).
Abb, ? a - Sinaia (Prabova). Gewirhtverdnderung oines Weichholz-Ra,ummetors(Oki. 1942 - Febr. 1914).
Q N D l f n A H t t l 4 S 1 N D / F
O N D
t94?
-10
I F
1914
Fig. ? b - Sinaia (Prahova). Yariaf ia greutXi i i unui ster esenfd moale,exprimatl in procente din greutatea initiald.
Abb. ? b - Sinaia (Prahova), Gewirhl,veriinderung tines WeicLholz-Raummetere,in Prozent des ! 'r ischgewich'es ausgfdrii.kt.
- Era "l
ro Lu nd ( Ta n n e n p r u g;' I )- Srad desptcat ( fannenschei
\
- fi72! Tstund (Tannenprugel )s-- Brad desprcai(lmnenschirten) -
t t r l t r r l
lng. Dr. G, T. Tarna
b) I-emnul de brad f'asonat toamna sau iarna poate fi considerat
uscal la sfdrqitul verii umd,toane.
c) Greutatea unui ster de brad €ste:
rotund
Verde (la fasonare), kg.:
Udcat (dupd, 6 luni), kg:
546
378
despicat
5t4
3,07
d) Sterul de brad rotund elte mai greu decit sterul de brad des-
picat, Fi anurne ca 6/o cAnd es,te verde gi eu 22/o cA.ncl este uscat.
e) Lernnul despicat se usuci considerabil nLai repede decdt
Iemnul rotund, dup5, cum aratfl cifrele din t'abela Nr. 8 gi diagra-
TABELA l{r. 8
O c o I u l s i l v i c S i n a i a
mele din fig. 7a li 7b. Astfel dup[ 3 luni lemnul d,espicat a pier-
drt 14/o din ,greulaie, ,cel rotun'd ins5 numai 2Plo; dup5 5 luniprimul a scdzut ca 2U/0, aI doilea num.ai cu 60/0.
Dataod,ntdririi
Anul gi luna
B r a dS. i e 'EE . i q 5
E d
o/o0 colo$
KsSter
RotundG r e u i a t e a
N
242822q q
;29
1 6
'I
o
19
1 /
G
Kg8iil
1942 X, X I . ' . . " ', , xu " " "
1943 L, , I I ' . " " ", , I I I . . . . . . ., , I v . . . . . . ., , V " " " ', , v I . . . . . . ., , v I I . . . . . . ., , v i I I . . . . .. . I X . . . . . . .
. , x . . . . . . . ., X I " " . ", , x I I . . . . . .
1944, I .I I . . . . . . . .
1009 18786
86I D
;J D
;;60ot)
6';b D
bL446744D
443
442386^-6 t +
.;D D J
30?341
356
334
100999898
-Ut)6 t
86;/ d
69I D
;i o
:t c
546
537534
5194?6
468
426378397
418
411
6,3 | 7L- 0 , 8 | 8 2- r ,c I dt )- 6 , 1 | 6 6- 1 , 5 | 6 d- 0 , 8 | 6 1
6,1 I 588,9 | 64
12,6 I 6515,1 I 5516,3 | 6212,7 | 697,2 | 742,8 I 78
- 0 , e I e l
Varialia greutdlii Lemnului de Joc
I l l . Num6rul de steri esenfd moale ce intr6 la vagon
ProcedA,nd in mod analog aa la ca,pitolul III din seria anteri_oar[ de cercetd,ri ref,eritoare la esentrele tari, as1 alcltuit ta,bela Nr.9, care arat5, numdrul de steri ce intri la vagon pentru sp--ciiletei, arin Ei brad, la diferite intervale de i imp dela data fasondrii,adici la diferite stadii d,e u$care a lemnului.
l'rcbue rr:marcat cd cifrelc sunt valabile p,entru ca,zul cd.nd lemnula fo'sf farsonat toamna ,sau la in,c,epuful iernij, g1 in crazul cle fafd.Iliagraml:lo din figurile pre,eerdent.e arati, ldmurit cd lemnul verriepierd,e in timpul i,ernii ,s ,cantitat,e nei,nscmnatd de api (,ce1 usca1,<iimpotrivzi, niai ab,s.a.rbe inci, din atrno,sferd). In timpul lunilor cdl-rlitrc,ars,.r rlc primdvarl ,si vari insl sterul de e,senfi moal,e plerde o< antitate consid'erabild, ,de apd. Astfel .sf erul ,de a nin ile,spicat laCiofliccni a pierdut in timp ,rie 6 iuni (dela inceputul lui Martie pdndla, sfirgitui jui ,Octomvrie 194,8) nu mai pulin tl,e, 21S ks apX, ariic539c,/o tlin grcutafea sa. D,eci ,st,erul farsonat primEvara va fi dupl 6rt:ni rrtult mai uqor derit va fi fot dup5 6luni, cel. fasonal loanrr,.a;iar numdr"ul sterilor ,ce intr5 la lagon va fi in primul ,caz de,sigurttiai marc deed,f cifra dat6 de fa.bela Nr. 9 penfru interval'l cle 6 luri.
TABEL{ Nr. 9l{um5,rul do steri osenfi nroalo ce i;ltri, la vagon (10 tone)
C. Concluzi i
l. Iremnui fason,at toarnna sau iarna poate fi consiclerat uscatabia la sfiir,piful verii urrndtoare, cdnd cerul qi stejarul peduncu_lat mai prsfreazS' circa 800/o din greutate* inil iali, fagal 7E/c,
Spec iac i
sort imentul
La 15 lun i
T e i r o t u n d . . . .To i desp ica t . . .Anin rotund. . .An in desp ica t . .Brad rotund. . .Brad despicat.
I- l -
: i_I- t -
ti
t0026 Ing. Dr. G. T. Toma
TABELA Nr. 10
Scidorea ln greutate a lsmnului do foc
Speo ia
Naturapieselor
(rotutral)(despicst)
Loeali tetea
Sinaia-Prahova
Br?tnegti-Ilfov
GhimpafiYlagca
Brlnegti-Ilfov
D
Ghimpafi-Ylegoa
BrInegti-IIlov
Iiglnoqti.Ilfov
Ghimpefi-Vla9:e
Brlnoqti-Ilfov
Iig6negti-IIfov
cli.pr,ii-vt"ern
Sinaio
Brinegti
ligineqtiBrdaegti
fig6neqti
f iglnegti
27 ,,3.9379. 4.938
2?. 3.93?9. 4.938
15. 3.93?15. 4.9388.12 93?
15. 3.93815. 4.937
I 12.938
15. 3.93?15. 4.9389. 4.93?
21. 4.9388.12.938
15, 3.93?15. 4.9389. 4.93?
21. 4.9388.12 938
24.t0,94224.10.942
17.12.942
2b.rt.942Lr.r2.9422b11.942
14t1
222l
2?2527
272524
2 l
3 1 t -38
29
2326
2524
20
231 q
;
25
27
34
to
3 1 t 3 22 8 1 -27 128
101 1
9/
13l5c
11l327395
161537
377
1818I
192L15
18t 619Li
182l
1514
l71 8191815l 924
2l33
36253937
2940
20t -2635
2931
9.'
25zfr
25
29D I
1 8 1 2 319 122
. . , l DesPicat 2 r t -22126L9122
r r . . . " " 1 D
Stejar ped. I Rotund t 620
18132lr9162220
t224
t 9133l27
1 ? t -1 8 1 2 0
n , , I t t
l n ;l;1 4 1 1 6': "" I o*it,"' 2 0 t -L 4 l 2 l
, r u l "I
t r r l D;l;un 'r,
I
t:,21 123
B r a d . . . , . . 1 R o t u n dt4
23
43
2?34,
2534. . .1 DesPicat
Rotund
Despieat
4 0 1 - :t_3 0 1 -
4 0 t - :t_3 8 t -
A o i n . . . . . . 1 R o t u n d 25.t1.94228.1rp42
24
1328
3640. . I Despicat
27101 Varia{ia greutdri i lemnului de Joc
br,adul $i teiul 6G-7tr/o (dupi cum esto despicat sau rotund), iaraninul 60-65% (dupi cum este despicat sau rotund).
Tabela l{r. 10 arat[ pentru intervale din 3 in 3 luui pierdereapt'ocentual5, in greutate a lemrrului de diferite esenle, fasonat ladiferite date qi in diverse localit[fi.
2. Umezea,la relatir'[ a aerului gi temperatura influen].e.azd. asu-pra greutSli i lemnului, dar incet, efectele lor nesimlindu se ime-diat ci abia dupi uu timp oarscare. Astfel, la Ghimpafi, in anul1939, unezeala relativi a cr€tseut pi ternporatura a sclzut, inee*pAnd din August, greutatoa lemnudui insd a cresrrut abia in Oc-tomwie.
3. Sterul de lemn rotund este mai greu dec6,t sterul de lemndespicat ,Si auume cu atdt mai greu, cu c6.t diametrui pieselor estemai mane. Exceptie face lernnul rotund provenit din v6,rfuri 9icrd'ci.
4. Lemnul rotnnd se usuci mai greu decit cel despicat. Usca-r'ea oste cu atat mai lent[ cu c6t piesele sunt mai groase. Cauaarezid6 in faptul cL materialul rotund este irrvolit de jur imprejurce coaj[, c,a,re intirzi.e evaporanea ap,ei din ,lerr,n. La" fag usoareamai lent6 a materialului rotund se observd numai ln primele 6luni, adicl pini c6.nd se usucl .qi coaja (oare este mult mai sublireca la stejar gi firi ritidom). De aici incolo lucrul se petrec invers,aidicd le,rrnul rotund caplti o vitezi, mai m&re de uscare decdt celdespicaf .
5. Cerul este mai pulin trainic dec6t stejarul podunculat. Ma-terialul rotund incepe a putrezi chia,r ln al doilea an.
6. Dintre esenfele tari studiate, eel mai greu eate sterul de eer,iar cel rnai Wor sterul de fag, stejarul petlunculat avAnd o valoaremijlocie intre cer Si fag.
La ,esenf,ele moi studi,ate nu s'a-putut etabili vreo egalonare alrumit[ a greut5lii eterului, din pricina vitezei diferite de uscare.
7, Esenlele moi pierd prin usoare o cantitate mai ma,re de ap5decflt esentele tari. tPe cdnd un ster de tei sau de anin poate slpiardi i,n primul an pdnd la 2,ffi kg de ap5, sterul de cer sau destejar pedunculat nu pjerde de obicei decAt m,aximum 140 kg. Opozifie intermediar5 are fagul, earo poate s6 piardi 15C--1ZO kgap5. c0,'nd e despicat qi 170-?00 kg c0nd este rotund.
28 Ing. Dr. G. T. Torna t02
GEWTCHTVERANDERUNG DES tsRENNHOLZES
ZWEITE UND DRITTI] UNTERSUCHUNGSREIHE
Die ertragskundliehe Abteilung der Rum6nischen Forstlichen Ver-suchsanstalt hat im Jahre 193? je 5 rm Brennholz mehrerer Holzarten(Zerreiche Stieleiche, Rotbuche) unter Beobachtung gestellt um dieGewichtveriindrrung festzustellen. Nach einem Jahr wulden die Ergeb-nisse im Jahrbuch der Rum. Forst. Versuchsanstalt 1938, S. 185-192,verdffentlicht. Eine zweite untersuchungsreihe (bei denselben Holzarien)
ist 1938-1940, eine dritte bei Weichhcilzern (Linde, Schwa'rzerle, Tanne))342-L944. unternommen worden'
Bei diesen Untersuchungen wurde das frische Holz in Figuren von3-5 m Lange, 1 m Breite und 1 m Hdhe (also ohne das get'tihnlicne
tibermass von 10 cm) bearbeitet.Die Ergbenisse kdnnen folgendermassen zusammengefasst werden.
1. Das Brennholz. welches im Herbst oder im Win';cl bearbeitetwurde, kann erst im ntichsten Herbst als trocken betrachtet werden. r''-itlie Schwarzerle noch 6A-65% des Frischger'r'ri.'htes behiilt, '-ri-j '*e-i':,c
und tr inde 60-10%, die Buche 75To, die Zer-r- unci St'ieieiche etrva B0u/oTabelle Nr. 10 zeigt die prozentuale Gewichtabnahrne nach 3' 6, I'
12 usw. .Monaten von der Bearbeitung f i i r v.. , . , ' iedene Ortschafie'und verschiedene Bearbeitungszeiten.
2. Die relative Luftfeucht;gkeit und die Lulttemperatur beelnflus-sen das Holzgewicht, abel' langsam. Ihre Wirkung macht sich nicht baldbemerktrar, sondern erst nach einiger Zeit. Im Ghimpati z. B. hat imJahre 1939 die relative Luftfeuchtigkeit schon vom august an zuge-nommen und die Lufttemperatur abgenommen, das Holzgewicht abernahm erst im Oktober zu.
3. Der Raummeter aus Priigelholz wiegt schwerer als der aus Schei-tenholz und zwar um so schwerer je dicker die Prtigel sind. Ausnarr'mehiervon bildet das aus Asten und Wipfeln herkommende Prtigelholz.
4. Das PrUgelholz trocknet sich langsamer aus als das Scheitenholz,und zwar wicder um so iangsamer je dicker die Priigel sind. Die Ursa-che iiegt darin, dass das Pri.igelholz von Rinde herumdeckt ist, welchedie Verdunstung des Wassers aus dem Holz verspdtet.
Bei der Buche merkt sich das langsamere T'.:-iinen des Priigel-holzes nur in den ersten 6 Monaten, das heisst bis sich auch die Rindeirocknet (welche viel diinner ist als bei der Eiche und ohne Schuppen).Von da an geschieht es umgekehrt. d. h. trocknet sich das Priigelholzschneller aus als das Scheitenholz.
5. Die Zerreiche ist weniger dauerhaft als dis Stieleiche. Das Zeft-eichenpl'rigelholz beginn schon im zweiten Jahre zu verfaulen.
6. Von den drei untersuchten harten Holzarten, besitzt dle Zerreichedas schwerste HoIz, die Buche das leichteste,
Bel den Weichholzarten konnte wegen der verschiedenen Trock-nungs-Geschwindigkeit eine gewisse Staffelung in dieser Hinsicht nichtfestgestellt werden.
7. Die Weichhcilzer veriieren durch Trocknen eine grcissere Wasser-menge ats die harten Hdlzer. Der Raummeter aus Linde oder ausSchwarzerle kann im ersten Jahre bis 250 Kg Wasser verlieren, deraus Zerr- oder Stieleiche abor meist nicht mehr als 140 Kg.