a'!i:r ll1:i:ri:i'

rru H.x r*$'m$''M#*'

ctNE ESTE PERSONOCRATTA?

Personocragia desemneazd. orice persoani care igi reamintegte de cineeste ea cu adevi.rat - Diezeea*, creatoare nelimitati - gi se comporti ca atarein cotidian. Iati povestea sa...

A fost odata o tinara fetneie fericita. Tiaia in betsug, finrl rasjiyata si iubim rlesotul ei, un om bun care i-a daruit copiifrnmosi. Cu todte ititto, ii lipsea ceua. Zilnic, eraobsedata de aceeasi intre

.bare. Ce cauta ed pe ttcedsta p/aneta, oure se af/a aici pentru a sf)rsisub pimdnt, mincatii de uiermi?

A inceput sd cerceteze sensul uieyii. A studiat politicd, ttiinlele, teologia gi economia, Jirasa gaseasca nimic. S-a interesat de sandtate si de energii/e alternatiu-e, a explorat cltiar sifzica

_cuantica, yga si .ezoterismul, insafard ,rrrrr. A ,*ominat injustiyia sociala, saricia

;i .razboiul, descoperind consplrdlia Noii Ordini Monrliale. k tfar;ii, a inyeles cine conduce

planeta, dyr tot^nu a aflat rispunsu/ la intrebatea,a. A tlrscojerit o;t,/, liprit rle sens esteprogramu/ MS.M: a Munci, a suferi, d imb,itrini si a Mui;! Decesttionatd, s-a intrebatchiar ce sens mai are sa aducd copii pe lume, f indca acestia ,t, a, area alil sansi tlecit sri re-Pete ltceastlt absurditate mi/enara. ingrtlordta de uiitont/ intunecrtt pe care il uor mosteni co-piii sai, tt Perseuerat in actiunea sa, find conuinsd defaptu/ cd treiuie sri existe si rtpceua!

Itt/iL , descoperit ca /iinya umana este intemnitatd intr-un progr/ltrlbio/ogicanima/iccerlterorizeazaJirastireasa.Esteseparati,/,i,/,]arj:.:?recum pestele in acuariul sau. Acestd se inuirte ii crrc Si sfarSeSte i _prin a muri epuizat, jira a banui ureoddta ca peretele de st)rla nu i

.,*$ieste altceua decdt o lluzie si ca realitatea se aflA in afara dcuariu/ui. i,,Prin urmare, tot ceett ce uad, aud, simt, gust Si

-ating nu existi? .\

SuJirinya' boald, batrdncyea si modrtea ni sunt ,/eclzi o tninciuna?Atunci, nu trebuie decit sa sar afara din acuariu pentru a regdsi un pd-radis ne/imitat pe Pdmint!", a exclatnat ea. Asa s-a auintat in necunoscuttl tn cea mil 7n/1re auentura a tuturor timpuri/or: diezeitatea"!

Iata povestea Personocratiei. Iata povestea noastri... pi a ta de asemenea, poate:trecerea de ia animalitate la diezeitate. Derularea sa se va scrie pe masura ce vom avansaPe acest drr-rm flri drum' improvizAnd comporramentul noii dir-rte. imperti;;im aceastiexperienti cu tine, exact a$a cum o trairn. Ea reprezinti adevarul nostru. poate tu il vcigasi pe al tiu. Lectura placutil

- CCINSUI;I,t GLOSARUL AUTOARELE

Traducere: Laura Mandi-BekeCoordonator: Andrei Mandi-Beke

Descrierea CIP a Nafonale a Rominiei

ISBN 97il-973'88738-1 -0Vol. 5. : Legea rp,..";o'i"1t ' - 2013' - ISBN 978-973-887 38-8-9

I. Mado (red)II. Mandi-Beke, Laura (trad')

159.922159.961

Dupi edilia originali in limba francezi:La Loi vers... la JustesseGhis & Mado

@ 2010, GhisC.P. 309 \flaterloo (Quebec) Canada JOE 2N0TeI.: 1-450-297 -3930; Fax : l-45Q-297 -0233infoPpersonocratia. com

O 201J, Editura EvolurionismToatedrepturileasuprap,.,..,..iediliiinlimbaromxnlaparlininexclusivitateediturii.Volumele Personocratiei - ISBN : 97 8-97 3 -887 3 8 - 1 -0

Vol. 5: Legea spre. '. Justele - ISBN: 978-973-887 38-8-9

Pentru informatii actuale 9i comenzi:Tcle fon G4A) 7 47 .531 '772E -mail: evolutiv@evolutiv' euwww.evolutiv.eu

SAINT PIERRE IANCTOT' GHISLAINE.Volumele o"rrorro.,iJ"i I

-Cttit ; text cules $i redactat de Mado ;

t ,,.,;'"^N;;;;i 6;k;. Sibiu : Evolurionism' 200e-

Conceptie grafici gi montaj: La PoulicheFotografii: Liamilur,i"gii, Guy Hou

ad.

_l

-'--i cww'w'.Defsolt(}c:'f fl t.l a

" c o m

'l. ,tl,'

"- 'l!ivitate ecliturii

luer

N*t* *dit*ar*ilndepenCenl de genui gram;tical. derlrtiille :plitale p*rsarajel*i"';rzei.l;a alil b*ibaiil. cil si ir:r":relio.Utiilzarea {enininulr.li are scoprl Ce * srhinia prilrt;rtee rr'irlipuiri lemnrr, e sr.:flelulli aslpr: r:lrp*lli,a spirtulir asupra rraie riei.

Franceze, ce 9i alie limbi lalinc verhi, *ptrra icgrrb pric:'rlilri genului nascrlir asl;:ra celut lorririn. Olinrbi repreztnti refleclarea sldrii vrbraicl a r:el*r crre n rllli:eaza; se lianslcfmi in nrnC ccnslani tri vamanilesia, in curind, c noui conqtlerll uniilc;llii, x$exr3i5. rflilla lL;b !tvern;ret sulletrlli.

Pentru rncnreri, ne aliiiin lntr,o perilad} d* ir:r:rlrr:,ii l;jroranr:icesl drrn iiri Crr-rnr. Dtn;cesl rlotiv,iecllre areslli vr:lurr: vii itoata destairl*e sau lhr:,r'ir;i;. V:r rrvil.iirr rd fi*lli erell$iii eroerlenli pr{laurro oc;zie iie a 1r:,inscerde vechrill prrgran lelriar peri*;tl 1i ll:vrlltii;:l llinlei rniiile.

Sfhnta Inimi a Bunului Pisror1- Introducere

1011t2r3t4t5r61718r9

202t222629303t32343536

35-36-37-3B-39-40-4r-42-43-44-

45-46-47-48-49-50-51-52-53-54-55-56-57-58-59-60-6r-o./--b.t-64-65-

lJn inamic, vi rog frTnamicul virtualRazboaie juste qi injtRazboi civil gi revoluFortele de ordine gi cNu exista razboi fhriViolentaCruzimeaTorturaInvazia terestri s-a ir

Justigia nu existaNu exista legiNu exista pace fhri tLiberul arbitruPovestea autoritatii qSupunerea oarbaTu igi apargii?Falsa libertateAdevirata libertateFiinta umana, un anO tripla sclavieAjungel,,IVu, mulyumrsrl"spi,,lVu, mulyumesc!" cet,,Nu, mulyumesc!" anPersonocratia suveraldentitatea veritabilaExperienta traiti de$i eu, ce pot face?Capcana iertariiLibertatea celulara

)3-4-5-6-7-ti-9,

10,lt,

Marea negrealaJargonui juridicO singura gi unici legeDu.alitatea binelui gi rauluiThndemul legc-baniThngoul public/privatO proba de lorgirf)oamna JustitieCurtea dc pisiriRarorrl

Dubla persoaniCasatorie, copii gi legeLegitimitateaLegalitateaComparatia legitimitate

-

legalitateSocietitile secrere gi legeaImunitate gi impunitateCrima organiz-ati'iiinuite de IegeVinatoarea de vri.jitoareCele gaptc legi noahide

Sclavi dintotdeaunaindatorarea, sclavia modernaDreptul de votEgti o sclava productiva?Impozitarealmpozitul pe venitInchisoarea, amenintare supremiRevolta sclavei'lhoreau, Ghandhi pi alyiiIntensificarea sclavieiLegile pregatitoare penrru NOM[-egea martiali

12-13-14-15-t5-17-18-t9-20-2t--))

23-24-25-26-)-728-lo30-31-32-.).)-34-

373839404r4243444648495r

89

10l1t2r314r5t6r7l8r9

2027222629303732343536

35-1b-37-3B-39-40-41-42-43-44-

Un inamic, vi rog frumosInamicul virtualRazboaie juste qi injusteRizboi civil gi revolutieForrele de ordine qi de paceNu exisra razboi flri armeViolentaCruzimea'IorturaInvazia (eresrra s-a inftptuir

Justitia nu existiNu exista legiNu exista pace llra ordineLiberul arbitruPovestea aurorirarii gi supuneriiSupunerea oarbiTu igi apartii?Falsa libertateAdevarata libertateFiinta umani, un animal domestic gAnditorO tripla sclavieAjungel,, Nu, mu bumrsrl " spiritualititii,, lVu, mu lpmr-scl " cetateniei,, Nu, m u bumr,srl" animalititiiPersonociagia suverani gi liberiIdentitatea veritabilaExperienra traitl de Ghis$i eu, ce pot face?Capcana iertiriiLibertatea celulara

5253t+55)65859606t62

45-46-47,48-49-50-51-52'53-54-55-56-57-5B-59-60-61-oL-63-64-65-

6364656667707t.,)/J/+7576777879808182868990

J/3839404r4243444648495t

l*]*:* INTRODUCEREW. lop"iatia a oferit toati

slguranga gr protectie. In schimb,incredinteazi acestora pentru a Iin realitate, Iucr:urile ,. p.,r". .r-consrari. faptul ci, cotizaiia sa crepribugesc vaz1nd cu ochii. Ar vrerLegea decide altfel. Ce se intAmp

Cu ro1ii, sullrem nisre oin care evoluam. Ne iderrrificaJbratele bunului lor pastor. Acest:intr-un mod admiratil. T[nde oi]la abator.

in r.ealitare, noi am scris ,tionare, deznodamintul

,si, mai altacliunii, in S{lnta Inimii a Bunulpublici qi finanliprii dirr.fer.a privrdolari. Apcrirul lor esrc insariabil.increderea Ior pasror.ului qi s,i se stvinde lana pi carnea la cei mai mar,lua sllrgit odata cu extinctia oilor,

DeznodimAntul piesei depunerea sa in scena finall. A pregirorbepre

- ftri sa puni inrrebari fi 1torul esre penrru binele lor. Celecalorul se derulerza a$a cum a Fosr p

. _

Am a jurrs Ia slarpirul acesruNivelul Ior. de con5rienii se ireze$rpl descopera upile rur.nante ale iniripi reaminresc de laprul ca ele,un,cursul? Ar purea da un sens suFerirexperienti inrr-o comedie? UtiilzAnoaie? Ar putea regisi identitatea lor

D", po, face acest lucru. (spune da sau nu. igi doresc acest lu(

Infirodntrea.et

ut-fe,, cdtrufor.

i:,.1:.-,:r,u INTRODUCEREw.

Populatia a ofbrit toati incredelea sa autoritatilor politice, care ii asigurisiguran;a gi protcctie. in schimb,_accepti sa contribui. l" b,ttr.,l conun, pe cai-e ilincredinreazi acesrora penrru a il adminisrra precum ,,un parinte chibzuit". ori,in realitate, lucrurile sc petrec cu totul altfel. Spre marea sa dezamigire, persoanaconstata faptul ci, cotizatia sa crc;te in permanenti, in timp ce serviclile publi.. ..pribugesc vizind cu ochii. Ar vrea sa intervini penrru a remedia situaria. ImposibillLegea decide altfel. Ce se intlmpla?

Cu. togii, suntem ni$te personaje ce iau in serios aceasri piesi de reatruin care evoluim. Ne identificim cu niqte biete oi fricoase, care cauti adipost inbratele bunului lor pistor. Acesta din urmi, la rdndul sau, ipi interpreteazi rolulintr-un mod admirabil. f unde oile pani cAnd nu mai au lini, iar apoi Ie conducela rbator.

in realitate, troi am scris acest scenariu, dar am uitat modul siu de func-tionarc, deznodimintul ;i, mai ales, ratiunea sa de a fi. Scena se situeazi. in centrulactiunii, in Sfinta Inimi a Bunului Pastor. Aici se intilnesc politicienii din sferapublici gi finang(tii din sfbra privati pentm a fhce schimb, in iecret, de legi contradolari. Apetitul lor estc insatiabil, iar comertul, infloritor. Oile conrinua si ofereincrederea lor pistorr-rlui gi sa se supuni legilor sale, in timp ce acesta din urmi levinde lina gi carnea la cel mai mareoltertant. Cum r.,r" t.rmir-ra aceasti istorie? Valua s{lrgit odari cu exrincria oilor, cu exceptia cazului in care...

Deznodanrinttrl picsei dc teatru este pregitit deja de pastor, precum giPunclea sa- irt scenl final.i. A prcgarit oile salc ctr mrrlra rnaiestrie penrru a-l ascultaorbegte - flra si puni intrcbari ;i pentru ir se lasa tunse in continuare, crezi.nd citotul,este.pentru bineie lor. Celc cafe se revolta sunt reprimate rapid sau eliminate.Totul se deruleazi a$a cum a fbst prevazur, cu exceptia cazului in care...

. . 4- :rjuns la slirgitul accstui joc. Oile incep si se sufoce gi si intre in panica.Nivelul lor de congtienti se treze$te. Demasci trucurile vechi ale Bunuh-ri Pastorqi descoperi ugile turnar-rte ale inimii sale sfinte. in linigte, ies din hipnoza lor q;iigi reamintesc de faptul ci ele sunt autoarele acesrei tragedii. I-ar puiea schin-rbacursul? Ar putea da un sens suferintei lor milenare? Ar"putea tr"*forrn" aceastiexperienti intr-o comedie? Utilizind-o, ar putca iegi din vechiul lor rol perimat deoaie? Ar putea rcgasi identitatea Ior adevarati de creatoare nelimitati?

.Da, pot face.acest lucru. cu ajutorul liberului arbitru, au alegerea de aspune da sau nu. lgi doresc acesr lucru? Fiecare dintre noi are un rispunil

LEGfA

vulruRr pLEsuvr NEGR' -AMERffi* Fste vorba. desp.re un renumit dictionar de legi.

*-&** MAREA NEGREALAwt w

se proclama intens: ,,Toati" lumea este egali in fali legii." cutoate acestea' este sttFcienti o privire rapida ,rupri qririlor ie la "teleuizorsa.u asuPre rirl.urilor din principalele cotidiane pentru a ne dovedi conrrariul.Marii criminali de rizboi continua sa triiasca ia in sxnul lui Avram, il;i-pce^persoane nevinovare sunr inchise pe viara penrnr o crima pe care nu

"li nflpruit-o. I n j usri 1 ia dom negre preruri nden i.CAnd vom incerca sa intelegem sistemul

iudiciar, ne vom impiedica de o [um"e intunecatigi s.umbra. precux un vultur pleguv, care nu-gimai recunoagte femela. In aceista lume oculti,unde totul se desfhgoara in umbra, imbraciminteaeste de culoare neagra. De obicei, judecatorii(magistrali inamovibili), procurorii (magistrati,membri ai parchetului) gi ivocatii poarua iob. d.culoare neagri. Cea mai cunoscuti i"rt. .,l privirela dreptul .6m,rr-r- (comrnon lau) se numegte'Black'sDictionary gi a fost scrisi de lordul Blickstone.

alrl.was

=_L-.* JARGONUL JURtDtCnGhis repeta adeseori: ,,D

aceasta nu inseamna nimic fatiin aplicare, dovada o repreziirt:oferindu-le insi o inrerprerarelegale curente sunr fhcut-e in nurIata cum defineste acesti rermer

. Maiestatea sa este siro societate privata care serve$lCommonwealth qi provinciileCavalerii Templieri,-o alra so,realitare, Coroana nu esre guveelitei bancare internationalel)

. Oricine inseamni ,,1

decreteazd:,,Este vinovat: a) fiemaximala de doi ani; b) fie ddeclaratiei de culpabilitate prinunei somatii qi omite a se indupa aceeagi sursi, semnifica: Icompanie, societate de persomunicipalitate;2) asociatie de ptse aplica unei fiinre umane in caEste suficienr penrru a innebuni

CuvAntul,,drept" cree:dreptul, insi ceritenele-(a se vecAvocagii, specialigtii in drept, apavocat francez, Patrick Simon,^dreptului." Ce diferenta existi irreguli, norme,,cutume, legi, legirgi legitime. Adeseori, avocatii ieideal al justigiei, afirma ca roatapare nobila pi echitabili. in schstupefactie ci este vorba de orgarnu servesc decXt unui singur sco

-Politicienii gi judecarorioculra falsa pi cruda. Voteaza gi ipopulatia. in realitare, nu exisri,intregului sisrem juridic: legea d

Absolventi i maiilor. universi titi poarti togi negie,iar preotii, surane negre. Guvernele igi ascund ,.t,ipuril.'prin intermediulunor proiecre negre (black projects).-Armatele lor privaie, roate invepmantate inlegru, circuli cu elicoptere negre. Oameni imbracati in negru, cu lunete negre(men in black sa' MIB), soses."cu limuzine negre pentru a-i intimiJtp;.;i;;sunt susceptibili ca transmit informatii secrete.

,,Nemo censetur legeyr ignorarc".( nimeni nu esre indrepratir si ignore legea),spunea un ploverb larin. ln hod evidenr, pe vremea lui'lulius Clrar, .*ir,"umult mai prlj.n. legi. Asrazi, cei mai mari jurigri din canada ignora majorirateacelor gase rnilioane de legi, care le_conduc viaqa cotidiana. iXsa, exisri gi mairaul,cunoaqterea legilor iu_est. suficienta. Aceitga trebuie o r"i.t.r.r l";";;iiuridic.esre incomprehensibjl in mod inrenrionar. Semnifica;ia unui numar"marede cuvinte uzuale a fost rranslormara p..nitu a ingela publicul. in plus, run,.,-nminliqi.cu neluginare. Pe de o parte, actele oficiale'ne acorda drepturi qi liberragilpe d"e alra parre, Iegile srarurare sunI vorare penrru a ne menrin.,.i*i a. tr;;;i;;;9l pana la moarte. Ne spun^ca ririle membre ale Natiunilor Unite se angajeaia saresPecte.Ca.rta drepruriior lundamenrale ale omului gi roati lumea inchlje ochiiatunci cdud armatele tarilor bogate invadeaza gi masacreazi tarile sirace. Devineevident faptul ci. cei ce intocmEsc legile se

"fe deasupr" l"gilo".

l. t,Ll:levizorrtrariul.n timpnu au

istemulmecatie nu-;ioculti,

Lminteaecitoriigistrati,robe deprivire

: Black'skstone.de legi.r negre,'mediulrtate ine ne.gree cel ce

: legea),existau

oritateapi mai

algonulir maresuntemibertati;na$terejeaza sile ochiiDevine

Leg

LLGTA

:::r,,_{,r,,,i o SINGURA Sl UNICAffiiit& LEGEAceasta iege fundamentali este

,. simpla: pegtii cei rnari ii minAnci. pe. pe$tii cei rnici.

Trlim intr-un acvariu al mortii, iarr'scol'uI ace stei unice legi este acela de

' a asigura clominate,r li exploatareaI celor rnici de cirre cei rnari.

"

'lot ceea ce favorizeaza elita cstepermis de lege.

Tot ceea ce o prejucliciaza este intcrzis.F,ste atit clc simplu.

,. 5.,....,. DUALITATEA BINELUI*!*ffiw

Orice lege este lrondatabine corespunde cu ceea ce serrce ii deserveqte. Persoana careii prejudiciazS., este rea. Este uindien i/cowboy., inn.ttTdemoni,

Aceasti dr-ralitate eterni, rfundamentala: separarea de suIemotional ;i n'rental). Imi da ircreator se alli in exteriorul merbiati creaturi care suferi pe Panajungi in paradis, dupa moarte.precum gi al spiritualitaEii, consrdivizarea intre spiritLrl creator gi(Volumele 1 9i 2). Rupturaguvernului de a se insera intre cprelua glrvernanta creaturii in nu(Volumul 4). Acest lucru explexistenta dintotdeauna, clintre greligie (Volumul 3).

Cw toate dceste{I, exista Lsi pesrilor mari. Sa ne gindim Luoie sa ucizi." Eu snnt foarte feLlnite. Ai dreptate. Este o lege ilegislatiile din iume. Eu nu am vci.nd sunt un cilau care executmasuri!

,Si cine decide ci o crimgi judecatoriil Si cine ii controle

Aceasta eliti mondiali,CreeazS. qi modilici legile, dupiDaca intimpini rezistenti, a$te:deghizata sub un nume diferit. Iin 13 iulie sau in 24 decembrierefuzul continui sa existe, declmasacrlr in gcoli, pribugire de trsub influenta gocului, populagia

t Suflett Fiinrl suprcm:i incliviclualizeri si incrr

u"d"";f "#::1:.'.. aceastiactiune in cele din urma? Spre unmonopol mondial. Va ramXne unsingur pe$te enorm, care ii rradornina qi exploata pe toti ceilalti.Se va hrani cu rori pegrii nrijlocii.fiindci ace$tia ar put;a creste ir-rt.-obuna zi gi i-ar putea lua locul. Vaconserv.r pegrii cci mici pi va tine suhconrrol reproducerea lor, alimenralialor'. acriviririle lor, precrrm 5i modul lor-de uriliz.rlc a resrrrselor din acvar-iu, inscopul de a maximaliza productia gi de agesriune cficace, in ir-rteiiorul acvariului,pentru o perioadi incielungati de timp.

Iata unicr explicaric a tlrturor legilor, regulilor, cartelor, constitutiilor,precttm si a altor rlocumente legale..,'J"t. de ia incepurul umanititii.'Potiinchide carrea aici! Nu!.fin ! af u-ce ilponte impinge pe in pe;te mare sa'douarlorr-i r/omina,pe to.li.ceilalti. Elitefi ttodstrc sunr bufoiolatu ir r,, a(.umuldr pt,itnuflor niliard de r/olari si si-au cumpdrdt trei case1una /d mdre, und /a munti si una/a ornl, patru masini, un uelier,'o feneie frwmoasa, trei dtmLante (o caucaziand, ofi1tor! si o asiatica) ;i o duzirn rli copii, ie isi mai pot dori in 1t/ui.s? Ceeace rlr nlrai ingeles este faptul ci fiinta unrani este, in'primul rend, un-animal. Doregte sadevini cel mai mare pegte,.deoarece are o fr-ici bolnivicioasi c{e afi dominati,.La fiingele umane, ci gi la pesti, dominantul ,,inghite" dorninatr-rl. Este vorbadespre frica de moarre, care impinge elite, lira d;l;, citre dictatura moldialaa umanititii.

FINALITATEA LEGII DIN ACVARIU

minimaliza costurile. Va considera ci oii va asigura cu uqurinti supravie cuirea

ntala estemAnci pe

nortii, iare acela derploatare al.elita este

.e interzis.

U

sidera ci oravietuirea

rstitutiilor,itatii. Poti

,1sa d0rilicll,,tlat primulunte Si wna.tcaziana, oea ce tll nllDoregte sidominati.Este vorbaL mondiali

Leq,e'a, d't'tv q-(Na.4'ittu 1- 3

;_g* DUALITATEA BtNE!-ul ql RArrLUlmrillre Orice Jege este fondati pe dualitatea binelui Ei riului. Ceea ce este

bine corespundJcu ceea ce sefyegte pegtilor mari, iar ceea ce este riu, cll ceeace ii deserveqte. Persoana care sprijinn_ Pe$tii cei mari este brrni, iar cea careii prejudiciar", .rt. lea. F,ste ,tt-t 1n. de caqtigator/perdant. iustigie/injustitie,indieni/cowbo1,, ingeri/clemoni, guvernant/guvcrllat' public/privat etc'

Aceasta cli-ralitate etert'ri se spriiirra pe o problemientala: separarea de sr.rfleti gi dc colp (fizic,fundamentala: separarea de sufleti gi dc corp (fizic,

emotional pi rrrenral). imi di impresia ca spirittrlcreator se afli in exteriorul mett gi cI er-r sunt o

ajunga in parac{is, dup5. moarte . Rolul religiilor, i'precum gi rl spilitrralitr;ll. consta in a mcrtqittebiati creaturi care suferi pe Pimint 9i viseazi sa ;i:l'

divizarea intre spiritul creator Ei materia create ',(Volumele 1 gi 2). Ruptura creata permite

guvemului de a se inseralntre cele douir qi de air.lu" guvernanta creaturii in numele creatoruluiivol.urlil 4). Acest lucru explici complicitatea,existenti dintotdeauna, clintre guvernttl&minte 9irellgie (Volumul 3).

Cu todte dc6ted, exista legi im/)ortllnte cdre seruesc atit pestilor mici, cdtsi peSrilor mari. Sa tte gandim li legil, rrligioase futrrltmentalc prccwm: -.Nu.7iuo'ie sa ucizi." Eu sunt fottrtc lericita ca exista dcillst/1 lege itt Carta lYattunrlorunite. Aiclreptate. Este o legi i-pottanta, reluata de toate religiile Pi,de-toateleeisletiile din lume. Eu nu ei-r uoie si rrcid pe nimeni... decat irr timp de razboi'.a?J t"", un cilau care executa condamnalii la moarte. l)oui greuti,ti, cloulmisuril $i cine decide ca o crima este acceptabila sau inacceptabili? Politicieniig; 1u.{ecatorii! $i cine ii controleazi. pe aceqiia din unni? Stipinii tsanilor!

Aceasta elita mondiali, denumita ,,Ilumi1ati", domne$te pe planeti.Creeazd. gi modifica legile, clupi propria sa dorinti, in funcgie de nevoile sale'Daca intlmpini rezistJnqi, agteapii ieva tirnp, dupa care revine cu. aceeagi iege,deehizata ,u'b ,,n numc diF.rii. Dacn indaratnicia persisti, oblirrc adoptarer lcgiiiniJ iulie sau in 24 decembrie. in rimp ce depuraqii se afla in conccdiu' Dacarefuzul continua si existe, decl,rnqeazi o dta-a enormi. (catastroft naturala,-"r".r" in gcoli, prabupire de turnuri), pe care o mediatizeaza puternic. Aflatisub influenga qocului, populagia cedeaza 9i accepta legea.

I Sufl.tr Fiin;ir supremr irrdiviclurlizata;i incarnati.

PIRAMIDAPE DOLARUL STATELOR UNITE

1.+ LEGEA

*$L** TANDEMUL LEGE_BAN|e*w www TANGOUL PUBLTC/P|Banii conduc lumea. ,

bogat neam de bancheri din Isimpli: ,.Lisati-ma si imprim 5pasa de cel care scrie legiie sale'

Astazi, bincile -

instituinstitutii publice. Deci, sectorrlegile sale. Toare legile pe care lrpana cand acestea nu vor mai asi creada ci, acest lucru este petservesc numai de fatada. Partininvestitiile qi pierdeiile sunr asurprivat incaseazi profiturile. Unbancari - din 2bOq - a Sratelosalvare de carre guvernul&mirde dolari. Cine ili va asuma dPopulagia, evidentl O factura us

Sde rev(banchretrimiimboga

nume$tepopulatia

cerc viciosPastor

- care pr

Acest dans public/privatpublic sa ipi asume externaliticompania Valmart (sau Carrautorizatie, drumuri, api, electrguvernului& minre penrru maglreduceri dS l*9. plaiepte asigurir91ga1agii slab platigi si se poita dtValmart s5.-gi intemeieze proprigi producitorii locali spre falimhecatomba esre imposibile. Fiportile. Fara supun'erea conrritexiste. Problema nu esre in altiplanetei sunr purrezi pAna in ini

Mackenzie _

King, prim-ministrul Canadei,\: spunea: ,,Pini cAnd controlul asupra emiterii de devize,, ' li de credire.nu va fi returnat gu,rerrrului $i recunoscut ca

:r ', responsabiliratea sa cea maiiacra gi mai evidenti, orice, rcspurrsaDurratea sa cea mat sacra gl mai evidenti, oricediscurs cu privire la su,reranitatea parlamentului

V pi a democratiei este inutil gi zadarnic. Odati ce o**,

natiune abandoneazi controlul asupra creditelorr?&sti'r:.."' sale, nu mai.are nicio^importanta cine f".. l.gil.sale. Dob6"nda, odati fi"ata, seaci orice rari.',

Tlansferind puterea de creare a banilor de la guvern la bancherii privati,polit icie nii.qi-au vandut tara,.pi-au^rradar poporur $i ;;l.grii;;;.;;li;;i;invizibil al bancherilor mondiali. in srat.'le 'unii"]"..rr,"e ;;;ri. d. p;; .;i;;Rezerva Federali a fost infhptuiti prin cAreva l%i;;;;;*--' 1868: 14 amendamente. crearea unei noi clase de ceti.tene, persoana juridica,proprietate a guvernului federal.. l87I: Guvernul&minte federal devine o societate: SUA.' 1913: crearea de binci centrale2 din Rezerva Federali a statelor Unite.'1914-1918: Primul rizboi mondial serve$re r" i;J";;."l"ritor.- -' 1929I193211933: Rezerva Federali favoiizeazd crizele economice.o 19332 Rezerva de aur a Statelor Unite se volatilizerrer or. alimenr! persoanelesunt fortate si re:tituie.statului propriile tr, ,.r..". i."""r, 'r" schimbul unormonede.legale. Titlul legal al iu..r'.o, propriet4ilo, .r*'".ordar, de acuminainte, in numele StatulJi.' 19362 Rezerva Federala.solicita garantii. Guvernul Statelor Unite creeazasisremul de securirare sociali g.i ofera"cerat.n.re rrt. ar.p, tr."nri..' 1938:,Legea conrracrelor devine singura lege valabllaoin'cadrul Currii deJu-rly9

_l^o3l. legile anterioare anului 1938, nu mai au p_utere de lege.' 194l-1945: Datoria Statelor Unire cregte vertiginos o'dati cu rizboiul.' 19472 Actul National de Securitate permite orlg nit^rr:'^ unt,i g,r,..rn paralel.Pregedintele nu mai po"r. t"" J..Lil,tdlo"...e secretarur riezoreriei, denumitde Rezerva Federala, gereaza falimentul.

De ce d accepta.t congresu/ adoptarea unor asemenea regi? Alegii suntcoru.p,1i, prosr informa.ri, nepurinciogi sau/gi fricogi. S. ,rpun or'b.g,.li"i.i"a.partid. Conrrolul banilor nu se va afla niciodar; i'" n-.,ai"itr. zuvernului. Este o]"^TTlt: |"f i t"fl qi-a pierdut suveranitate, r" i q ijii..l?ei gen a. ,..,'"ir,,sc aprrca tuturor tafllor.2 Banci centrali: o societate privati insirrcinrt:i dc Stat cu aclmjnistrarea politicii sale moncrare.

*&*wAX

L eg

76 LEGEA

o PROBA DE FORTA .. 9 ., DOAMNAJUSTITIE#i#Justitia este prczentata' t

legati la ochi, avartd intr-o ntan:rp-"da. Sub aerul sitt st'rios 5i nobc?uda gi sAngeroasa. Baticul c:impiedlci sl iibl prejudeciti, fiir",ritrr.

Intotdeauna, rolul siu esteintereselor autorititilor. Balanta Io momeala. deoarece deciziile safavoarea eiitei. Spada sa nu est(decor, ci serveEte Pentru a tortura{ira mila capul vinovalilor.

Ministerul de jr-rstitie, sinbrutali. Cu toate acestea, frumoa,si cred ci legile servesc binele giprotectia mea. Guvernul&minteinstaleaza intr-un palat, o regedmai bine sunt tratati judecitoriprizonierii rrebtrie srr-i a;r.pre .'sr'precum regii de eltadata' iudecittiltldatl; avocaqi anglofoni cu titljudecitori mai poarti incir Peruciunt utilizate pentrlr intimidare!

Oamenilor li se cere sipitrunde in curte. I se acorda-Ocupa loc pe un podium foart,,,arm-e", cati t u pare periculoajudecatorul este obosit qi ciocalajungi in penitenciar, unii iEi sfirintregime. Ciocanul iuclecitoruh

in pofida aparenlei Putirfoarre serios. Mincittna, cuvintelcomplex cr-r dublu sau triPlu sersilentioasi., figurile scrobite..' InJocui din jusiigie este periculosCAnd cigtigi, cheltuielile acopetinvinge. Judecatorul. Perceptorustoarie banii de la poptrlaqic. Iar

bune." Sir ne gindim. Cine s-ar mai sllpunc in^faga iegilor, daca nr-r ar fi constrAns

cl"itiu gencral, igi ating scopttl: abdicareavoinlei ,W:.',

cu forta? Nimeni, fiindca suptlllefea repugna fiintei rlnrane. Constringerea prinintermediul unr-ri Lrral armai este indiipe-nsebili olicile.i legi. indiferent desprece lcs.e esrc volbri" Imagirrlgi-vi;osr.'rul fhra politi5ti dc circulatie' fr_onricrelellri irnrl,i qr inchisolic ftri grrdicni? Sa ieuerrirn corr$trerrti

_de laptul caputcrea oficiali este iluzorie gi cX aceasta nu ar exista daca nu ar fi impusi cuior1a. Machiavelli cuno$tea acest lucm cind afirma: ,,A guverna inseamna ap,riu c.titenii vogtri in imposibilitatea de a va face rau gi chiar de a gAndi".

Ne aflim in prezenta r-rnei plobe de fortl, iar niza o reprezinta1putereaunuia asupra altr-ria.^Din fericire Perltru elita, fiinga umana este fricoasa,fideli 5i coruptibila. ipi virrde .cpede suflerul, penn'u sigurangi.gi protecgie.Fiecare individ are un prel: unii costi mai mult, algii mai putir-r. Acest iucru senegociazi cu diploma;ie. in caz de_egec, se apeleazi la mi"suri coercitive. $antaj

persoanei. Sa ascultim ce sptlne cetiteana:

,,Ceca ce vad eu, sultt morcovi. Visez laputere, bani, prestigiu gi la un paradis la sfArgituliilelor mele. Sunt gata si mi prostitttez- intreagamea viaga pentrll ar atinge aceste obiective. Incanu am

'

in ,tele s c5. to t ieca ce provi ne d e la

autoritati este un cadou otravit, o cursi intinsade pastor pentrll a mi prinde gi a ma tunde.Dar, atentie! Daci oaia rnea neagra se trezegte girefuzi a se vinde, autorit'iqile sunt la Post pentrua se asigura ca reintru in rinduri, gi ma lovesc cubastoaiele cxcludelii, deposedirii, eliminarii gicu :rmenir-rtarea infertrului la sfArgitul zilelor mele.Impunere:r lcgiior cu forta se sprijini numai pefrici gi vi'zeaza ut-t singur scop: ma impinge saactionez impotriva vointei mele, adici si renunlla liberul meu arbitru. Fira constrdngere, nu arexista legi gi nici putcre. Legile nrt

-por exista {lriforlele di c,rdine (poligipti) qi fari lorlele cle pace(armati), finantate de minel"

2l

:xisti legiconstrAns3erea plin:nt despreiontierelefaptul cinpusi cuseamna aAndi".

.i putereafricoasa,

)rotectie.t lucrr-i se''e. $antaj

liam

&

;ll: sl&l:]llsl&{i r&i

ftr F .Sfi#

L e4.ew d"{,tu aLN a/, i,t-t", 17

....,9",..: DOAM NA J USTITI Ee8@

Justitia este prczentati, de obicci, precum o ferneielegati la ochi, avir-rd intr-o minl o balanli, iar in cealalta ospadi. Sub aerr-rl siu scrios q^i nobil, se afla o zeiti mincinoasi.,cruda pi sdngeroasa. Baticul care ii acoperi ochii nll oimpiedica sa aiba prejudeciti, fiinclca decizi:r sa esre luata inavans. Intotdeauna, rolul sitr este acela cle a decide in lavoareaintereselor autoritatilor'. Balanta pe carc o rine in mi.na esteo momeali, deoarece deciziile'saie se inclini intotdeauna infavoarea elitei. Spada sa nu esre un sirnplu instrument dedecot ci serve$te pentru a tortura victirnele sale pi pentru a taiaflra mila capu.l vinovatilor.

Ministerul de justitic, simbolizat de ea, utilizeazi o forti cle represiuncbrutala. Cu toate acestea, fi'umoasa gi crucla noastri. zcita reugepte inca Jma facesa cred ca legile servesc binele 5i cornbat riul, urmarind a asigtrra siguranta giprotectia mea. Guvernul&mintc o trateazi pe l)oamna

_Justitie cu respecr. Oinstaleaza intr-un palat, o rcEedinti mtilt mai lu.xoasa decit inchisoarea. Celmai bine sunt tratati judecatorii, avocatii, grefierii Ei ajuto:rrele lor, pe careprizonierii trebr-rie si-i astepte ,,si-gi faca timp" sau si le acorde senrin!a. Apoi,preclrm regii de altadata, judec:itorii au propria lor curte. Existi nobili, preclrmaltaclata; avocati anglofoni cu titlr-rl Esquirc 1Esq.) la sfarpitul numelui lor. Uniiiudccitoli mri porrti inca pt'i'uci albe. alr sinrbol .le noblere. lbatc mijloac.'I.'sunt utilizate penrrll intimidarel

C)amenilor li se cere si se ridice in mornentul in cale iudecatorulpatrunde in curte. I se acorda titluri precum ,,Onorabile" sau ,,Srimabile".Ocupi loc pe r-rn podium foarte inait pi comandi sup_Llnere cu ajutorul unei,,arme", care nu parc pericriloasl la prinra vedere. Clu toate accstea, cAndjLrdecitorul este obosit si ciocanul cade, oamenii ajung Ia inchisoare. Oclatiajunpi in penitenciar, r.rnii igi sfirgesc zilele, iar penrru altii, viaga se schimb.l inintregime. Ciocanul judecitorr-rlui este cleci o armi tranpanti gi reclurabila.

in pofida aparetrtei pLltin c.rrnrvalegti, curtea este un loc fbarte, foarte,foarte serios. Mincir-rna, cuvintele ascunse, deciziile luate in avans, vocabularulcomplex cu dublu sau triplu sens, gardicnii de pazi, armele de foc, a.rmosFerasilentioasi, figurilc scrobite... Intreaga sceni degaji o atmosferi ingrijorntoare.Jocul din jr-rstitie estc periculos pentru populagie. Cand pierzi, costa sclrmp.Cind cAgtigi, cheltuielile acoperi clgtigul. De fiecrrre dati, eiita esre cca careinvinge. Judecatorul, pcrceptorrrl siu, este renrunerat cu generozitate pentru astoarce banii cle la populatie. Iati ratiunea de a fi a sistemului judiciar.

L8 LEGEA

r:i::,rr.{:i:l:ir1

;,$; cuRrEA DE PASARI*4i- r dF

=19.{ BAROUL-a Chiar daca cea

mal mar{lume - chiar gi cele din Chinasau, mai succint, Baroul Intesemnifica Bar Accreditation lbarele (bars) de la balustrada, tcritorii, echipimcnt), nr. 10999(drun'ruri, porturi, moclalitari de transport reresrru/navai), nr. I-l000 (cetitene-

pentru munci fortate), nr. 11001 (institutii de invitimint gi din domeniulsanitar), nr. 11003 (aeroporruri, ar.ioar,., eliJoptere), ni. 11004 (case si edificii,relocelizr rc dc com u n iri ri ).

" 2006 - Millt4ry Corumissionr lrl semnat de George W. Bush:anul:rrea d.reptr-rlui la hdbeas corpus, erutorizarea torturii, p.rt.il absoluta apregedintelui asttpra armatei ;i desfiintarea Posse Ciomitaius,4rr (din acestmonlcnt, armata poate forta slrpullerea in fata legilor in intcriorul garii) .

. 2OO9 -

Dictatura ltri Obama: Cybersecurity Ac't (control asupraInternetulni), Nationdl Emergency Llenteri Estab/ishment Act (lagire ^dentttnca 5i.dc^r'efugia l, Wt'apois Systems Acquisition Refornr lcr (deposedare.lc arme dc Foc_t . Crcdlr C,tt:d A,'citttttdbilit.v'Rcsponsibiltty rtttd Disclosurr Act(restrictie cle falimente), omnibus Pub/ii Laid Management Act (controlasupra teritoriilor naturale), Americdn Recouery and Riirtuestment Act (800de miliardc de dolari pelrrru a scirpa de falimentul economic).

. .

pacl c-lorcati sir.iti fbrnezi_o idce reliritoare la ceea ce se intAmpla lanivelul.legislatiei_rnonciiale, consulti Carta PimAntului a Natiunilor Cnite,care inlocuiegte Carta l)repturilor pi Libertatilor. Aceasra descrie detaliile uneidictaturi mondiale cu savoare spiritualo-socialisti, ale cirei puncre principalesr-rnt: 1) sfirgitul suveranitltii nationale; 2) desfiintat." prop.ietitii private;3) restmctr-uarea familiei; 4)'r"dui.rea mobilititii 9i tib.rilgii indiviclt'rale; 5jstoparea a

_tot ceea ce nu este ccologic (proprietate privati, combustibil fosii,golf, schi alpin, irigatii, drumuri p"uite, agriiulturi cbrnerciala, vite, erbicide pipesticide, supraconsum, familie mica); 6)-principiul de precautie (egti vinovatplni in momer.rtul in care se dovedeqte contrariul); 7) t.rncenrrarea de fiinteumane in zone de stal,iiimenr (viata in cugca); B) educatie cenrrati pe mediulinconjuritor. Este volbl dcsplc dictatulrr panteismului extreml

*.93..,; LEGEA MARTIALAw Pe masura ce nicon$tient;. r-rmani se ridica,realizeazi. faptul ci noile legidin ce in ce mai mult ladrepturilor Ei libertirgilor salbate la uga. Pentru azggTot_os dezacordul lor iprivinqa, oan-re nii sc adunCasei Albe din 'WashingtorParlamentulr-ri Er-rropean din Iqi cu ocazia reunir-rnilor Bilda Summitului dc la Copenh:

lnstaurind nolla orcvor deveni din ce in ce rnai 1legilor tot mai severe, a corpspeciale pentru caimarea cresirizi pentru a protesta), a dafigeazi prlrlcarte, formeazase intampla;i lac sitc-uli reipen n'u e stipani sitttatia, vr-

zeul roman al rizboiului) isa asigure mentinerea picii.cetatenilor: de a se intAlni, d

in Statcle Unite, exigermani, francezi, olandezi rtrupelor striine, stalionate iridica la peste 3 milioar-re intrr-rpele norm.ale din aceste ttPentru ca elita pregitegte r-inlegea margiala. Intr-o asemelDefense Appropriation Act (2si utilizeze arnata impotrirdeclare legea martiala pentrdezastru, criza financiari, antratatul liberticicl de la Lisabine ceea ce ne a$teapta odapriveEti ce se intAmpla in Clplanetar. Iti vci formir o ima

dictatorialegi pregititeupoara de adirect de la iutiv, acesta:e Congres:te de J. F,egedintelui.ui de catreombustibil,nr. 10999

t0 (cetalener domeniule qi edificii,

'W. Bush:absoluti a(din acestrl rar[).:rol asupra(lagare de{eposedare'closure Act:/ (controlt An (800

ntAmpli lailor Unite,raliile uneiprincipale;ii, private;adualet 1)iribil fosil,erbicide qipti vinovatr de fiintepe mediul

.-qgo; lecEA MARTIALAw Pe masttri ce nivelul decon$tienti umani se ridica, popr-rlagiarealizeazd. faptul ca noile legi contribuiedin ce in ce rnai mult la reducereadrepturilor 9i libertitilor sale. Revoltabate la u$a. Pentru a manifestazgomotos dezacordul lor in aceastipiivinta, oamenii se aduna in fhgaCasei Albe din Washington, in fataParlamentului European din Strasbourggi cu ocazia reuniunilor Bilderberg saua Summitului de la Copenhaga.

S clnN t di,!"r g

LrGra

.,,..3.'5..,, UN tNAMtC, VA ROG FRUMOS3*eee

Razboiul a r:ondu.s inrotdeauna la clistrugere gipustiire . t)c ce nu rennnrim la el? Irerrtm ca fiinra timanicontinu:i si lle o prizoniera rctardata in triirnghic()nultLrrt.s,]_ I: o pt-lzontera rctardati in trir_rnghiulinfc,r'nr-rlui (VolumtiJ l). Se consiclera o victirni'si

INAMICUL VIRTUA

in triunghir-Ll inFcrrinamicul exterior. Pe nrirsuradevine rnai mare si mai rafinvcntet nigte in.rmici virtuapermanenti cle rizboi. Mai Ipctrtrll a intIrtrtre lcgi..tccsrdrepturilor qi libertirtilor. Iat

1) Terorismul ofersupravegherea sau controlulrAvnegte si oblini bogitii namai buna ann'i politici, fiirbine decit frica fagi de o n'rr

2) Siricia -

permirnamentale (ONG). Crucea lspirituala. Mafia comercialicreqteri de creclir, disponibil

3) Cancerul -

luLni:r elimina pcrsoaneie indeztratantentc cos tisitoilre.

4) SIDA -

permitinr-rtile (africani, aft'oanrerica

5) Microbii -

rcprrnraselor pi ernot iJul plin int

6) ,,Dernocrafia reldemocratic.l, o tari poatcimpuse o muitime de legi p:libertatile poptrlatiilor.

Mrrlt urrrirrr cxp('r'inl( la devenit o :rrmi redutabila. rrazboi, o lovituri de Stat, un oiui

r este ci-Ltzitlelt'".-u toatf .tctfsfca,t cll un ;oricci,tenta{ ci,

62 LEGTa

**s*ry*iki rNVAztA TERESTRA s_e irurAprurrDupi cel de_al doilea razboi mondial. elira a inchanumir i exrrareresrri { ET) qi-in,.r.*rii,,,T), p;;;; i;;li: ;iffi?iil;

:"fi;lii'.-l;*u:x;1*.T''l' J''' ";;";: *er'ii"'rr,u

r,:;;; i; i

:'ji ",if L: T: lli,"*il; #;j :1? : .ij?t",",i': ;l l' : l: JJ i; : ll T ;ti ienergie virali). A."ir ,.i,i,.,.'f, ._ril.J',ftonsumafia lor (carne, sange. organe.accelerare lrenomenali , ,.h";l;;;.; r"' :::"^::l"fm. pe plrn.,r"nor"r,?;:';j::1""i.'compurere,.i".n-'r, l,"oiluni"nl] .oottnii foarre piecise rr.l.uirirn.,jmporranre p".

"-ri"sn, ;r; ;;;;:';':'; T:::er).,in rimp ce,t." "."ri'r"on.;:".1J:ill^"Ji: l:;:eiiirrn,..ri"ll ,,fff;:1X:"iii,llflli ,. ,.ii11.." {1{;i;;

JUSTITIA NU EXISTAToati lumea soliciti jur

sunt false. Sunt notiuni miniin,Sunt Iatse. JUnt notlunl mlnclnrnoastri" de iluzie. Sistemul de

controlului lor rrrp, -'v. L r / | I' Lcr mal lmP.ol'tant lucru il reprezinri.;;r;;;;;f i d.'J;;;;:'s.";t, i',Ll'Tji'Jil;":' -'n i i n.,.., ; ;;;';' i,",.. d. ig n o,."n ii:::,Ti ::i:lii fi ;; ;,*fi, n*[T'

"

i:l::?;::, H::,: T:* n,*: f :li

moral/imoral, etic/neetic, violertuturor bunelor mele intentii, r9i de ingelitorie? Simplu, deoar,timpul si descoperi jusre;ea.

Justetea este vibratia amuzicale potrivite dintr-o melodigi incarnat, o detine. El conduceJustetea nu inseamna nici justitipozitie, cu totul noui. Cu justeiar odata cu el, execurivul, legiso socierate flra justirie. flra le"g.dezordine rorali, la haos. Dimf,,actiunile unei mase critice de fiinrse va instala pentru totdeauna pe

to,. ,.pri?.lf:,TiJ,l" , u1 ET de rip arian de .pe

procyon, cenueiii qi maesrriiurmaror: tt inralni.llll,9::l celelalie planete 9i'r.ii""Jrlr'in',ord.runa in lelrrtin,rr.. dori,;;;i,;,i,, ,, arranre secrere cu elirar U f ...#, ,i.idirp,,,. ideolosicetehnicl J;;;;;;riarruni; 3) aparilii ,po,.rdi.. d. ;'')?T,,;; perfeclionar.r_d.;*if ll;h;!rr',?ii,'ii:::{l.iitll,1i;,i:xJ:t.jn:frg:il:cipariqia

""",.

gr'o.u o'n populaqie' 25oo rimanand'.o,,-irit dezorientari: 7),"a;.r,r*"i" i,rlt.,cer, pe posr de salvatori; st Jiriribui,,$:" alimenre si deconrrota ;.;;;;'mbu,l unui implan,, 9) u,itirJ;;;;.#1 i-plrn, penrru a'.r,u;. L,Jl;'i"";;l,:i"i:::::ru"[i,iT''"' i"d..i."bili;'E',.^ vorba despre ocontroluf

.rttor .nrir;ri exrrasenzo.i"l. *#j:tt ot maeStri, "n"p .ilryili rrt

o, o^^r{!^1";':r''r: ce etapa ne afam pe Pamanp Erapa a 5-a esre pe calefi1l+i ffi *'l fyi [[n rr ; i,,,f ,,';.;i* j, ]fiirffi il*;de ET/IT. Rezboirrl ,. a.'rflto.r;"rul''oi.;.r..f.-

"orr;; ;o,T';nm;;;:::iconflicr secrer esre,',. pun.iria, n";.lvaluir. Kryr".*pti.a,,,Umanirarea a

tosr invadaral tnvazia ;: i; $iri"o#o,. d.. rrrdi,ui_6nI.,Vrrit. invazii nu,il?ji3iilTl,li *J, I iJ *| : L1f;,h:::I:il' : i X il. 1,, u n ei socie, a 1i

LEGEA iN

Persoand fizicd

F

D?La,ju,tfitwIniu*e&u 63

l,'d ;"a:;1,',1;;,, 1 au .lucrat in:JJJ"::''J T:,fr?tc, sange, organe.uaneta

.rrorr,""i, .

:crse (releviziun.-alte nevoi umanenatate, educarie.rrezrnti

.r"pt.i",are de ignoranrdatrtdgi de stun-rle uman.

.la rir'

uPiii pi maeptriioeauna in felulpure ideolosicertectionarea"de'a pianificara arnor catastroferzorjentara; Z)rlimenre li derlant pentru arrba. despre or er rngipi sub

esre pe caleaiti). Elira atrar, in timprmpatizanterafiul Acestaanitatea arnvazii nu

ei societari

JUSTITIA NU EXISTA

-

Toara lumea ,.:l'::ir.i::ti1ia qi denunli injustilia. Ambele conceDresunr lalse' sunr noriuni mincinoase, produse are duariragii menrale din rumeanoasrra de iluzie. Sirr.,.,"i j;'il;ig['"":,moral/imorat,

.il.r,r..rc, violenti/n.".'^il-l?"x1' 9e dualiligr" bine/riu,r.rvrc,/ r'u,.,,, crc/n..::.,,^::?.,"nra/nonviolenli. Cum ;r,. p*;;ji.i, j",l,lrT,tuturor bunelor mele intengii, sunr inconjurari ;; ;;;lrt"l] a. n-'rnipulareii#"lT 5:::: ;"i, i:[;;;;; ;;''" """' ol;r* a. ;;, ; ; ;.'J,':' i r u.o,i u d,* ii

TEGEA iN MARELE PORTRETNu existe lege (timpul prezenO-.

_ _-

Persoand juridica Fiinld suverand

!.ir r,I \'A.

,, \

[]ITlrPutere interioar-E__-

6+ L{GL,I;

*,,19,* r'IU FXBSTA e'L:{-i!

l.:r.,,'1', *i! :;iini,r1'lri,.,.,rr crccSr niSrr ohiceiu.rr; fbsilizate" Dc fiecarc darjc.1.ti irrjllicr;r(: i*! *Lrsr:ri-r)1, i,i'r.,1 u,r,rl,i a,,.r"i".r:t-. r.s.. ,,au, fil'ctio'ea.za,,,$l:rr," eil" ii'rr-r--rr-f:i ,i.:si iilcnl ci',: so-r:slc s,i i se ,u,t-,,rnu-llLrate leerle juridice,h'/rr(' 'r;'i"l"i t "' l;'i. I"i.l.qir',. ri)rrli(illL, .rl;iriri flc,i. so".i;tle, r.,..lisi,rrc.it'.tl't'ii"lit'ti- "rlr

'1r'Li'ii rri.,.1'rrc irr;i, r:r'rrrl n,,r,,,i.i',;.,;i;;:,;.,,,.,',i'iiii,rLrstrcriclc pcnii'lr r f;icc^lcgj.'A..,,'.rr"u uti,, .,.li,'a.r;.,,r;,r.i'"u"1 rira'eic ,oasrre.Fii'ra Lii'a*;r r';e

'.iresre, in'r,.c[ 0,0,,",0rr,,,, :i;8,+i;;;i;; jt""r:rr.iujLri, caj:c par'1

n ].' l'' 'lrir,ri rr,'.ir,,.ilririr rr'trur. i,, i,r.,irr 1ri711i,iq;i rit.iilr-r ,,rr(.. \c irn'i.,6ici1( .rirIi()i. \:i i!r I;l\ir ((iil, !]r! |6pr .1.'.1rrri :tsll \.c\il: f\rr.iilrl,,rrii.ii".

Lt'Loi, iiitlt'-icj tlJ)tatlc, suilrrl-n liL.rr ule i1L;1lJrc dc legile noastrc incltrefirz.rir-rl su c'ccici' ror cce.r ce r1c riovccicsrc" r-'nrr"r;ui.- F"p,.re realc precrm\ili({('(.;lrrit 'p"i11;1,1,-.rJi rtl(}r Lr'li irr.tii.'lril. l..o,rri,.f..ri,,l 1i,i,,.i,,,,i, i,rr. lanrrlca r'ei ..r*r E:islre L)cr"si)r*c in

'iarir (curre*u.rj .ri; H"i;;j, .iil;'.t;.ilr..#::t-i,:_-tl_.5r":.rlrc sulr dar"i,'a.ruri,i}'r api s; firn i;r;,;;,'ii'il,,,n,r.,l,-,r u'' adcr,,iirarlllll'11'ol' l'l'Li('f:ltl] s:r lteglirn clovcziie clccdt sa pLlnenl obicci11rile nr"ror. rr,i,:::lT":lj ]::i"illl' ,r,',r.{i,, 1-*ar-[rar.c .si *e,iutlur.ii"rr.,-i.iif" se i'grrmirc]esc in\;i"lr{ii

":!6 qslr ' 1l1.r"lttJlIir]itil'r r\;rl,i ,n Plolirrtzirrre:i .elul..l,,,:,.t,,.,.,'r...'paa:ll.',, :r,rr

,;ri,,,;rici.i l,zi,,l"gi,.i. hl*,,,i"., ,:r," 1.5.,, ,u;;;, .',"' ln*'.',,,. rrrr.r lrrrnul.rl,ii"(. rr-,'. r,r]trti': ri[' f t Lr.i15;'r j. A, ,r,r.it;i(ilc lu.t.,i"l,i irt,r]ttt,,, ..i ,,J.tri 1,,,,,,,istltlt' i*evit*.l-'rife. itncru-itr:1c si

'eriri-ir1". ,gi clacri ,,;r";r;,r;r;"rr.,,1t."u,, clecdt o'1"1

'

;,; r'l ;r' :'" ;"' " ",,,, -,': ( lrri ', rlrr,rr'ijc ilr)rin(loui ,rr{.} scrrrnrrl irrrr.cLrir.ir\l Lh-'r I-ri,i ,,Irr;1i"1 lL:,.:t'r.r.l silnf evifahiie, inlliozitcle si moaitea.,,{,egea carrza-efrr{ scr\,ufre" rirclrl l-r:rz:i tutur.cir ceior.ialte legi; .,ci.ci fac

,t-l irr11'11f i . lrL.l ,..,r.. t r.;i;,;,.i;; ;,, r!lr,p. I,r.oie(tee./i ilt , irror fXDt,r.it.rttrrIl('\, ,.: ) . ,. ';r,.rr,, r.r]t . lrr .1q,.,1..,;,t tr:,rrrii {VrirrrnUi !t, rrri.a,,ri,f.,:" Lr;,rii::::\:l':i',].i:',i1i111 ...'rt:irttrtitti siru' ;t crer{itririi salc ;i ,, .i",ii,,,,iui ;;; r.'i;;;:i'tj t,, ''" . 'lu'.. ,' ''',' iL' \i!:': \; ;lll i:ttrrr ltltri" ( ;trttl cJr'virt corrlri.'nri',1.1r\i'' Irtrl ilr '(

'l/'1 r'r

''l'' tl' lr.ll,;1t'. t'. lrrttit,tr;i )i tliierc iti ,ttontt,t.ltttl 1.,k.7.111,,.:;;i,.i:l:, ,',1,;,"',',',,'',,..j11 .',':i""i,,, ,i:, ,,,.,..];r .rc',ir;i'['!, ,,,, ,",,i .'rru,i r.s;.'r;,,ii,'"''*'''r,,,.:;:',:,,;;;::,;',,,i'ffi

.#,1::=.,, Acesrea sunr sr*lr,,ri deco'iliticiniii r'ilci,ril-r,. elc sirgesti; ""1*.iro. veciri, ."u..n,rr,ir.,ic o acler.ir:rta

::*::::,|: l:':l:{f,r si c:arc # r,',pi.,i;J sa a'c.r acces ia .rrp.,l fizic actevirat,:.:(',T1,"..'1"] :].':]:]:11",'ttti'. ( tc'-, , t rr.i tltrrrrnrinr obsrrrole .1,.. ,,.r,1..,,,, i,,.crlrililrf

' \rr!1r 'riiro;lc, rr trlrrrir c rlLco,s.ir.d Pclrtfu .r rre dr.p.isi l)roPr.iile ,,,,rr,,"lirrirc" r ):tr.'rr tii.r:r rirr ziti. ...i.0,i-,, ...,ir.i,.t";r;,;; ,"1',r,,i",. c,irrcr t.xisri

i3l?,1:l'1,'],,:)l:,,,.],,1i l:'lll1,,l iri ,ru.'tl,i t", .i'i,,',.."r",'i',j'n,r,. rorrt. legite,r!Sililr(' \r (on\-(-tltill( .lii l()st L.t.clll(, [)cntr.rt :t .lcscopcl.i l:rP1xl.,; .,1,.. ,,,, 1,, ,,,ricc,it nisrc iirrzii. n,st.ot.ir,..dt.t.9p:ticrlrr rr9;rstl.ir ticlormrrri.

47 ruf;,.r EXISTA FACE F,-jtr-sreti:a st: m an ifesti

feminin (su{iet/spir ir) asuPrrdcmcrsnl mli clcgrabit de cemanciperrea stttrictuitti mer-tsi t,,g.rrtttltlt r:it;' ill(,tll (\r,',,,'i.,iit.,t. ;r.'t,it;ltrrliti' \rr(,eiicliii Lhi irtt. ,, I ):i,.i tlc

'

insugi." in ac,cla;i tin'rP, corunla inlplicli l-. ctromiuare, ic\( nri)irt. irtirlif,\'.ll'lt ltl'c priotrc:ir1i 1 ,l,...ttti oltlirre . tottrl 'vaiil inaitltea prilllaverii, gerlolciinii ;rdevaiatc. Crecz disc

{}riee lege conduce\lql:titt)t:l )i l\lt)tcctrr c(}rlluliri tlr il,'t,clllril clll;lirLil)ilii,rFt't ir1.i1lr'll;tlr' ptirr.ipirrltriitrsrtl,,,ls.l ..1. r'.ztrlt.rte' lrartiprcstigici-.... Dcvirl Prizonie

Prioritat:--'t.

I

,*rf

priori'rate a i:i'incipiului niasculin

f-e a principiuiui feminin

I]TZORDINE , RAi

-! -J-

()NlLi, r-{e nr-ituire qi ..crr;tile I,t lr;rs!i i,1 lllirtr'. tl, tttl.tit tlcl',i.'i,.i ltr:Litir'i itl ltrrir.'. l\lir'\i

',), i.rlJ l;ri.i.r.i.ti,ili. irt 1,r'.1l\l rrltillrli.ll:1. \tc\L.l rllll(ril\tL..,r, ,t,',, l,,. .i. ittftttr.'.t','.;il.l). (l,intl, tec cec'e ce iiri cliinori t.tiiracLilits. In ,lccl nrot-t','r: ri reb iiir. b i n ccui'rintrrrerr. Ir

ORDINE PA(

-t"

De La lwttftz lct tu+4e'te

, De fiecare clarapa functioneaza",e leeile juriclice,rcirrle, rel igioase ,rlitefe,

.r .n-difiu"ttiranele noastre.'rariului, cllfe parate, se inrnic.-licisibii".

le noastre inctt,le reale precllmtciuni, iar faptr_rlpa crnctsprezeceim un acleviiratrile noastrc subingramadesc inlor noastre. Face toata lumca cri ,,doui lucruri: alrceva decAt omnulintrebirii

legi: ,,cind facitor expericntaonsider o bietiui sau. Nu porr con$tienta derentul prezent,rista legi, boli,

nt straturi cleie o adevaratifizic adevirat,e netrecut, inrpriile noasrre

Cinci existir. loate lecile.,i cl. nu iunt

.47 .. NU EXISTA FACE TANA ORDINEe,&

Igsretca sr: grrqifesti in rlomcntul in care oicr priolitate principiuluifeminin (sufict/s1'.ririr) asttpra principiului masculin (corp/mareric)' Firvorizeza-.r*rruf

'

"t"i .i"gt"b" .i"cii ,.r-.tit"t.rl, calea mai c{egraba elccit. scoplrl,,Ir-r.rr.ip"r." sufletlLri,"ri mett nrai degrab:i decit suplavieltlirca cor-puiui urellsi rcser'rtLLlui siu, egoul (\bltrmtll i) . t'a"x astiizi, ometrirea rr ofirir nrLrreLlori-or!,"r. ,.r'.,1t"tr.,liii. NtL se spttlle cri scopr-ti justifica inijloaceie? 'fotugi'[."Ji".ti]"re:,,f)ec:i,-n. n.,r1*m de nijloace,'scopul ",,a avea griii clc,el;;,;;i.; i,-r ,,.].1"91' tinp, conf-uriciirn prioriiatea ;i^strperioritateii. Accrtsta din,,rt"l i,"pii.:, o .l,rnlin"re, in tinrp ce.prin'ra se refcrii la o ordine pre.cisi..Deexenritlrr,'rrlint;ivrtt':t lttc l,tiorirlte hrti.1.'rali, fiirrJci s()Sc:tt' rrlli |c1'edt" eiltd,..i.,..:i , .,, J.,rri 9r'.1 irr.", rortrl s,. 1'.,tnte'll lo.c irr rrtoJ Jit'zeir.'sc. [)rtti irrct |c s:i .tJtr'vala inai.tca pri'rirverii, genclel dezordine. F.stc haos" {iinclci tnerg it'nptltrivaordirrii ;ttlt'r'ritl:ttt. ( r'tcz ii'corJlrrti 1i rizlroi.

Orice lege conduce la dezordine, fiindca scopr-ri.siru esle cic a asigttrasigrrr.lrrr;r >i I'r-,,ricril rorpulrri fizic, r'nroriorr.il ri rtt.ni.tl (priricipitt r.rt,ttcttlirt).,n".i.,ri',r.1rigi .,,',ur.ip:irii srrHctrrlrri pi spiritrrlui (prirtt ipirr lirlririirr). ('.trr'.1o[.r pi-iur.ir.rrt.plirrcipiultri nrtserrlirr. ii,.rti.nlcil s.e rtrnsIot itli ilttr-o.ittrrtrcn..',,ri,r.,ri.le rer,rltlr..: Irrrrri. lcricirc. sot/sotie, toPii. ( 1r11. lrtrlirli lttx,',ts,i' l'tt'stpr.riiglnr... l)evin prizoniera condilion:irii.rncic egoticc'^\frit$:,t':-f:1?.:1.11tl:l

dc fricri 1i .lc epulz.rrc. fila il Ptltert ,-lcstoltcr iIrriorirateuprin.lpiului ras.rlin I vr.'odari rnotivtrl irrt'rtlnilii iritlc pc Partr.trrt:

I ernrlrcil'trrt'a stlflettlltti ntt'tt'DEZORDTNE RAZBOI - I

-: ^.* II tle fiecare dati cincl ;tvautrriez*"n"*.,,,,*'*u.r*

-.- l principiLll f.rninin (proces), permit strfletultiiv""''ts''"- '- " "' tiir"rtei nlele siI-nell sa se cmanclpeze $l con$, oRDINE . ', PACE I ;;;i.t.;.. poi -"n'.i in cigiva'ani,'cit aitii in

citcr,a vieti! Niciodat:i sufletr-tl l ett nu illrid , s -l \ it \l)tlllt tJ ltrr'' si pl'rgitz.' ri tttl'tt'tl.cz -s'ltt s'i

-* -& *** S- I .;;r.'il,-r

"'r ".""'t" ?e legi, 9i cr.r atit nrei

-r ptrtin de forta' Forqele c1e-p.acc din catlrr-tiONU, clelglrire si ..cfutile,rll-,astre", sunt implic,ite in oper,rtir-rnile cle t'uetrtincre.l l)rit.ii irr lrrrrr... ,le1rrl.rr.. dt ( )NU. o ()rgrtttizrtqic crre strigri trt|e ci est.. g"llrlllt:l,,-iri ir",iii.i i1lLLsie" Minciunil F,ste iirposibilsl cur-roa!t",'tl 1t"..," inciividr-raiirii.,'.i.fi, t:,tl r .r.rl',ili, in plcalalril, ,, c',r.line,rclevirrati" Suvera.nitnr.tea sufiettrlui esterrr.irrr.,r'.li.tlj. \t.'rt:l (ul)()il\t( rr,l r'\i.lr'lit,.ttc.llc:t pc cere c,,r'p,ri trt'lrttit'\i () lrl'nl(1e:i-,r', ,,,,,, t,.,.1 .1.,p,,',,'i, 9 ,-.ilrir,,r'ic, rrlr.rrrJottrtre,i t..hil.,'' tir.ic r',tl ttli. i|ultrrrrrrill. i:,itra frrc ccc.a cc inri clicteazi sr-rfletr-rl, totul se..punc rllttoltr:tt h loc itrtr-utlru,cl tlirrrcltlos. ip rlcel monleltt, se marliflsti al treilla elelnent al irinitirqii: paceaI'erirebiLt, binccr-tvintrrrcrr. Iirtir cxplicali:r ecrraqiei 1 + I + 1 (Volumr-li 2)"

66 LEGEA

,.,..4,.,.,, LIBERUL ARBITRUe*eM

Libe |trl arlritlLr repreziltri capecirarea dc a rcrionl dupi vointa porsrri,firi a ne Iasr ittfltr.'nta1i,dc pr,voci'ilc sau p*rii,'rir..-i.':i"ri!" englcza, rcestecu'inrc sc r'a.luc. prinJ)'cr'uill,libertat" d. uoi.,qe. E;;;;:;, despre liberrrreaintrinseca . ul:j persoane de a decide dagg dtr.qt. r"; ;; rn'r"ap*i"r.lanumire acte. l,ibertatea.de voin,ti impiici libertatea d.

" "1.g", caracteristicifiingei gAnditoare gi co'ptiente. Libeml'"rUi,- .r"riii"t. r"*r"menrul libertatiisi asigura purerea de dccizie, o conlponentr specifici

" fii",,.i;;';.^,'"-"'!"

ANIMAL .:,..,6 ,.**CARE NU u..,1$t'"::-_ ANIMAL ..,lir, . FnNTA

GAnOfgtf .:r""" - GANDITOR,1i;*:'' :-r:: UMANA .,

,. ;i-.rPERSOr\IOCRAT|A

;ii :iit:::t iil *i:ti:,,;1.1,:ril

r59$,ry.l=49* POVESTEAAUTOT

-

C)rice conlllcr exPl'tDutere decizionala' Cine arir" fi q.tu.tnata? Cine va dtlibert"ater tle voinra - libendegine puterea?

Daca Privesc cu aPamant in Plezenr' imi dlorte tru cc,n.luce dccat la ..gi su{erirrqa. Accasra sttu;autoritatea 9i sttPunerea Isclavi (Sr-rpunere), iar maeslimi ordoni sa ma comPorlsale (leei). Ce ma derermlegilor i-p,'t. dc Autorirade'moarre, ascunsi bine su

Autoritatea da ordo ascult. Pentru a oblinemorcovi (Putere, Bani, Pr'decid sa imi asigur sigurasupLtll autoritarii 5i sa lcntbaitorne (Excluderc' DePtambele cazuri, Pierd; suflimpresia ca ma aflu intr-o

it-ttt-n zi, decid saofer libertate dePlina de ama scald in iluzle 9i vidstratul de minciuna 9i dAutoritate 9i SuPunere inabandonAndu-ml Pr-rteriimor in ceea ce Privegte ftotul se ristoarna. Bratuldispar, Prccum 1i roeteenulcezi vibraqie minciungi invincibiiitatea.

A W odatw (c,w

Lilre^rl arbitru rur es_re iLlldrepr conferit de constitutie sau cle Stat ;inici macar o insugire acordata dc Dumnezell sau de Natura. EJte inerent fii"t.illTi"..sl.ii.rparri.e. in co'secinri. nrr p,-,arc 6 "i.i pi.,.J,,,;';,i:'ii;;,.'ii'-;;vt'dee foria inrercalara

.le le sf,ar.qirtrl volumulrri.)Decizia reprezi'ta piatra de te melie 2 1::.,:.., ' A

-.ll-itransformirii sclaviei in libertate. Se afla in p.rn...ri L "',Xd_.' irrr rrrci;are a celor doi vecrori fr"J",i."tafi, Fllegerea care poate (nrenral) gi vointa care vrea E(riral/cmoqinnri). I)c ce arrzim rd.r.ori*,.rlrlrl,.';r; V@lruTAnll pot" sau,,da, daaar..." sau,,nu am o

"lrl opgit-rn.;;iPreii'zdnd .i ru "-

p"ribiii;";;;J. " "f.*., mi. reduc E ,,.,,,la r.nim:rl. Aleg si nri compor.r cr el. ,.fira"Jri-i., R

.rpa voinla noasrri,e. In englezi, acesrera despie liberratearu sa infiptuiascilege, caracteristicilamentul libertitiiumane.

DaLtuju.fi1fie'Iwju.*tefiu 67F$ eovESrEA AUroRrrATn $r supuNERn

Orice conflict exprimi o divergenti dintre doua entitati gi lupta pentruputere decizionali". Cine are dreptate? Cine gregegte? Cine va gllverna? Cineva fi guvernata? Cine va domina? Cine va fi dominata? Fiecare parte posedalibertatea de vointi

- liberul arbitru. Cine va reugi si-gi impuna vointa? Cine

detine puterea?

Daca privesc cu atenlie la ceea ce se intAmplaPimAnt in prezent, imi dau seama ca impunerea legiiforga nu conduce decAt la dezordine, haos, violenqi

pecu G>

PERSONOCRATIA

ri trii*sl e* ;it{*v*r*ti

Ltie sau de Stat siste inerenr fiintei;i nici luat. (A'se

noment, va sosi

pune in sluibaimpiedicindu-

a gi imi exercir:ea qi mi supunLta un exemplucere, oamenii iipinal" Cu toateexplici tehnicaeralie $i invArtlevine posibil.

nb@^6

gi suferinga. Aceasta situatie exista, deoareceautoritatea gi supunerea sunt separate. Suntsclava (Supunere), iar maestrul meu (Autoritate)imi ordona sa ma comport conform exigentelorsale (legi). Ce mi. determini sa mi conformez incalegilor impuse de Autoritate ? Este vorba despre fricade moarte, ascunsi bine sub toate celelalte frici.

cLE9r

Autoritatea di ordine, iar eu, Supunere,o ascult. Pentru a obtine vointa gi supunerea mea, oferi. recompense

- trei

morcovi (Putere, Bani, Prestigiu) gi Paradisul dupa moartea mea. La inceput,decid si imi asigur siguranla bunurilor mele. Pentru aceasta, trebuie sa masupun autorititii gi si. renunt la puterea mea. Daci nu o fac, risc pedepse

- tl:i

baitoane (Excludere, Deposedare, Eliminare) gi Infernul dupa moartea mea. Inambele cazuri, pierd; su{ir gi s{lrgesc prin a muri de frica gi de epuizare. Amimpresia ci ma aflu intr-o situatie ,,fhri iegire".

intr-o zi, decid sa optez pentru emanciparea fiintei mele gi decid siofer libertate deplina de actiune sufletului meu. Devin congtienta de faptul cima scald in iluzie gi vad foarte clar adevarul din spatele minciunii. Traversezstratul de minciuna gi de frica gi constat ca nu mai existi separare. SuntAutoritate gi Supunere in acelapi timp. Restabilesc unitatea gi pacea in mine,abandonlndu-ma puterii mele interioare gi sufletului meu suveran. AIeg simor in ceea ce privegte frica mai degraba decAt si mor de frici. Instantaneu,totul se rastoarna. Bratul asasinului se opre$te. Moartea, violenta gi dezordineadispar, precum gi toate legile fizice, medicale, legale... Vibratia adevarulr-rianuleaza vibratia minciunii. Singurele care ramAn sunt realitatea, atotputerniciapr rnvtncrbrlltatea.

A W odntw (c,w wtoindatw) Aurtorttqta y0 Swpunera ..

rA ''WLE .'X

@rru6.,ER

68 LfGttiouRttrnte R-s

I ---

Supunere,ia seringa $i Md supuninjecteazivaccinull sufletului'mgr,".

. rt imi interzice...

'..,;..*

Deposedare

r*-

| -.'.''I '':I :,1

ffi,%Kggpffis l

-]Supunere,

dacd injectezivaccinul,

te promovez!

.:,,'*i:.f.

!

r'' I.iint:r suprcrni ircli'iclL,.tir",i.i i *".ro,i

Supunere,,i dacd injectezi vaccinul,",r. iti ofer Paradisul la l

..,-

-'-' Supuner, '' .:.r' ia aceastd seringd, i6 :,.caz contrar, te concediez.-:' fdrd indemnizalie!.-,'

';:r.S..

.* .. !!, vrur .otdur)ut ta

*$, ., sf6rqitul zilelor tale! .,iffiil " sfircit't >ir^r^-+^r^r

'ri

- ----.t

%

Lt i4

m

ffi

ffi

ffiffi

ffi

ffi

ffiffiffi

ffit.:l

ffiPS-:l

ffiffii:,,:

$i

wW

-1t,1 j,l.F3.i I ;1 fi !' +,

..r, ;,reas l:i :;e' l'i i l g'irr:.ri.r iii .fr-ll ccni:i!

Sri.lPitltt ;r-.:f e 'l; r,;tr;:. $li :,icring:),

lal.j il r r iitr'it ii:nri-'rr !'i ile jqi 1il fnt"r1r1g !

:ii'ir'lir'lil;4ire"j;r ;r,r-t a:,t.;ir lcll'itlg;i t.llrii

.' -t'"i I' r,

'f-iiler;"1;

70 LEGTE

".5Q..,,,w supuNEREe oRReAPenrru a puree srrpravierui. umanirarea l invirar si se supuni in Fara resiicelui mai prrrcrnic. Er,. uorl. J*o* i+.;;i;;;;;;;i';:rtii

5i clesprc ierarh.iasa: dominan/d";i;;;. ffii, j.'rl,p.riorur merr pi darr ordine inferioruruinreu' srrpune'cr in r.re,,rd;n.loir."rrr,rr.rire de sus't" ;;r 5i nimeni nu punesub semnur in,..bi,il,'i.j',in','',.,.,"'rjr;,"r-r;;,. .#,p.iJ;ra pi morarirarea ror.ct's-':r in,mprar .' Iiili,,i ;;;;;.,':;;r, u? Nu ;;r ;;,.;'lur o rrecizie porrivirvornrer rroasrre? srrpurrerea oarbi mi .riu.r.#;;;$:';:r'b,r,,r,,

5i imi,oferi ocongtiinti curari; ,j\,, .rt. "i", tn.'i, "rn execllrar ordinelel,,in l96r' psihologur Stanley Milgram a incercat o experienra pentrua afla pani

"nd. se inri,r?e il,;;i.;, ";;t; r" arr'"ililcro.,.urrui superior.Experrul a soricirar,sub;.rrt;rI;;;;-r,r.r. go.,rii erectrrce drn ce in ce maipurernice persoanero' care rc i,,J"rr,,."nelp""i"ir'n r, ,r''.io.n."r: 62uo dinrresuDrecr au ecceDrar sa meargj pana ra.rriai,.rri-'iriu.1,r* posibirirarea cagocurile si fie mortal.. Irr iorb. fri"^in'r.,-"Jlut i,"ri'.""rr de televiziunefi'arrcez' a losr renerara;-;;rl;r'(;'a1,.''i'qor. De aceaste data. rispunsur a rosr deitT'"?llf ?.0,.uoo'"'"ne' numai l6 au reFuza;;J;;; oifi ," capir experienta

scmnar .u r.l.uiri,-Xna.propriei lor congriinre, punand asrlei capar conrracrului'loare

arrociri.rire d. pe pimanr sunr conrise din cauza suprrnerii orr.bemanilestare in [rra legiior gi i" 41, .riin.lo,. ,rrn'nise de superiori. Fiinra umanaesre esenrialmenr" ;;i,;;.;.;lt3;il;:."a esre inscrisi in cerurere sare. Darposcdi pi liberur arbitru. ecesra dinrr-, "r.ri";rri;;;r, i.

"

r. supune in frra:r;i:fil.' #.0,J,;rirre sau in f.r, *',r,i,i.ito..*,.riJ]il. t. si ateagi? ,niieqre;, ;, i; ;; ; il',"d iL:l'dl:,i

: { i : :if l, l$r":i:;,? :.T ; i,, i H:,: ""k# il;se ridici, este tentata s.a nu mai asculte,. chiar. claca este impot'va naturii sale.,-ql';;:ll:::3.1T;:::'!il;; pil ;'*r:' , siturrie inre,-idia.i. numiri reruzli p :: il ; ll ;ru: t [,'J : g :::t"; l' ;.!i1 ; ?l1:.::: ;;:m m x *:iilmrr [rrzru' suferinra ua deuerri inrorerlbira.o * fr". i"'r,."..,r" de a spune adiocon,forrului 9i de a plonia in nor"'.oniu.",.,

.", i ,u".rr,;;;iindividuale, acolorrnde nu se supune dccar in [r,",,,f]*,ui;ir;r.-;;r,, i"i." ,-""incibiriratii..

supunere oarba? Da, fii'dci aceasta esre narura mea fireasca. insa fatide cine? Iati inrrebarear A 'rii J.p"r'ii ili.r.r."i;'"i,,i';.u arbirru penrrua eGcrua rranslerul a. pri",='a.'ii:;: le sufler. Sriai ci ,statu-quoul elitei, dep", .

"i",J'#'J;;"; *uru; ; ;,:*l *k ] j:Utj*fi iir::congtienta qi pogi deveni o p.*ir.il" "r.ol..tivr? ce decizi?

=_5J__ TU ITIAPARTII?

ffEButler Shaffer, profeso

cu urmitoarea intrebare: ,,Tuintrebarea: ,,Atunci de ce ii ptCelor care raspund cu nu, le plce qi-ar impune Statul?" Esenlapersoani abilitati sa ia deciziilor proprietar. Cum Statui eseste maestrul, iar tu proprietatadoptate ii permit sa iti violeze

A sosit timpul si te ccintr-o situatie fhra iegire, confosituation". Nici micar unul dindaca ambele slrnt bazate pe faptEste fbra solutie gi conduce la rrevolti pentru aigii. in ambeleacvariu, nu existi solugie!

Daci nu imi apartin, r(individ) sau colectiv (guvernupersoanei mele. Poarti diferiteviatl mea: nttme. gen, larnilsocierare secreta, rasi, ;ari, Iimbpulsiuni, obiceiuri, nevoi, fi'ici.

Daci imi aparlin' rproprietate, creatoare gi creaturrin timp ce corpr-rl este propriemotional, mental), iar acesta'acum inainte, adevirata putereca este o fiin1a suverana gi care rmai rapide vibralii (suflet/spirilente (ego/materie). Adeviratamai devreme Supunerii de Aut,

D?I"q'ju4t(fr.e/I^a,iu,ttoSu 7L

rpuna in fata lesiipt.despre ierarhlaome inferiorului.nrmeni nu puner moralirarei lor.l decizie porrivitdir;J lml ofera o

rerienti pentru,.unui superior.trn ce in ce maint:, 620/o dinrreoosibilirarea cade televiziuneunsul a fost depat experienrat.ontractul,ri

punerii oarbellnta umandele sa.le. Darrpune in fata:agi? li.iie9ie, autoriragilele conprienrinaturii sale.tumita refuz:azi loviruritevreme sauspune adiolua.le. acoloitigii.

L. insi fagi;ru pentrurejudiciezipersoani

ui tau de

s ru illaeenlrrzl:Butler Shaffer, profesor de drepr in statele unire, incepe cursur saucu urmaroarea inrrebar.e: ,rli

1!1 3rlTrii:,,,c.il';;;.;il;J cu da, Ie puneinrrebarea: "Atunci de ce

.ii permiri sLrrtui,-r;-rr'.;;,';[;.'1,i"1" pi bunurire?cetor care r-espund .rXT^[ ;;"i ;'..,,ii",r.urr., ..Cu;;i; o'b,..,r, indiferenrce ti-ar impune srarur?" Esenta

"prr,.n.n,"r, ;;;;; i, ; ;il'i'n'.on,ror. UIrimapersoana abilitara sa ir decizii.,l ;;i;i;;''r, or-.ni qi r, rucruri esre adevararullor proprietar. cum s,;i,i;;,;".5 ;;;. l.;,d;;;;J; ,:;:;J.i. din viara ra. eresre maes.rrut, iar ru proprierarea '".;r;i';;;: ,J,I?;:1,:,i'j.n,ru care legireaooprare'permir si iri vioreze voinra sau sa rtr conhSre proprietarea.

A sosit timnrrl si te confrunti cu adevirul. in ambele cazuri, ne afliminrr-o siruagie 1lri iepire, c";fb;rn'b;;".,_s t u a r i o n ". x r. r

- eili u n, l d i ni,. ;;i ; ;; ;?T,;: ;:il:T,. : :i:X, ; ; :^;1,., !^i idaca ambele sunt bazate p" f"pr.. i",;^;;-pr;;;;f;;i""rir"gii din acvariu.Esre flri solutie si conduce.d;;;;;;/d.presie penrr, ,"i; *" Ia nesupunere/

;l:lii,r".J[:,Ir::,J;,.i.r,.r.-.1.,.i,';;;i";;',j-;;;;,,,r";! qi vioren1a inDaci nu imilyarrin,

;i.ne yi posedi? Egour meu, bineinreres! personal(individ) sau colecriv (guvernur&minrei, er esre f;;-;;;i.are d.cide asuprapersoanei mele. poarra-diferire magri, fiecrre r.giri i;;;;r;.., parricurar dinviata mea: nume' gen' famirie, .irn, proflesie, meserie. reiigi., spiriruarirare,

;i:5:1i',ff iil?; ll'l;tr1 liil,lbT I ru'a l "ni J i' "'' i"Ji " i"?".i ; ;, ; ;:; ;., ;:Daci imi T,lli": mi. posed..li", in acelagi timp proprietar giproprietate, creatoare gi cieatura, au'toritate gi supunere. Suiietul este proprietarul,in rimp ce corpul este proprie,r,.r. sufl.irr:l;;;; g""ir"*., corpur (fizic.emogional' menrar), ia'. acesia ir ,r."ra. boncediez

.goir gi prr.r., sa filsa. Deacum inainte, adevirara purere se afli in inre.iorrr i"a?";ariri-nqrienr de raorurci esre o fiinqa suverani ji .".. r.

--po,lri.r r,rr. in cotidian. Cere maiinarie simai rapide vibratii ,ril:.:r:'l,r r, fiirri,are asupra vibragiiror mai dense qi mailenre (ego/marerie)' Adevirata purere esre vibrarorie.qi invincibila. ordinului darmai devreme Supunerii d. d,;;;;i., ii i", ,trp.,,rd.-,,rVl -rri)h,o*"rrt,,,

72 LtGrrC

x53,,,, FALSA LTBERTATEww.

N.rilolt.ot) vr rr.[rs1 d,..sPr.. lib(.rretc in rer.mcrriiurn)irot.i:..rrrrrltirrrill5c, po1rulrgiirr,,pid.,d."r;;; _/r4.ce conriruir.rrrl ()pr.L,sirrii ,iu ui ,l- ri

"l;;, .,,.:;;., A'1,,ill"'ff",,];1,,u',1:*:1,'",l1li',',l,i,T,L..l t,;1,rui )..Y4catrza frr''rrrlrri ci ,, ,lrizinJ .l;''.;l,i; i"rr.;,,

." ({Y,flil:;'il l;ii;:l-::,'*:l.Tl;.?;:nff"fiJii,jx;' W.t)sungtre|crrsci 5i cxperinrcnrr(i ."1 p,,ii"-,l.i..li.jr.; 1K{:i':;'1.]j:.,;lli,.l,"l.:]''H'j,.'J];jff.l,"*:lli;ffi"jl"l:l: lihc,i'1i1ii.

_,Au .,..r,.,, ,."d"r,,i. crr inamicul :'

-s.? aoevARRtR Lteerrc Carrd Ghis a fost dr-lanturi. A fost transPortari,detinutilor'. Dc la fereastra. alol *"gi"i. in a.el momentAceasta ridicare a nivelului Ilibertate este inauntrulr6" Cudus la abator. Cum Putea aeste o stare de a fi interioarde condigiile exterioare. Ghjcare o triia gi mentinea Pact

CanJ soun ca nu amde animal. in realirate. aleganimal inteligent gi inconstitDumnczeu sau a Naturii, srreamintegte cine este ea cu anelimitati, posedind tollibertate, invincibilitate, oniubire adevarata. Inchisoartse afla in mAinile mele.

Adevlrata libertatede outere de la eqoul meu,.rii,n., de frica s] sa mai fimeu, chiar daci imi esre ltrdecAt asr-rpra rezultatului, fiexperientei este cel care imaccelereaza patrunderea sPiacopera. Exista o reiatie di;;;;; .g"lui meu si'pofltsciari a rrevoilor, obiceiuriinvincibilitatea sunt rezultEste un drum nou, misteri'conduce spre o infunditurase traiegte in interior' Nicimi-o poate lua. Este deja ir

,,inainte de a deaeni libn,

15 (iite5t. carrca Matlarne Ghis - Evasirt6 ir. Q.eb.c. expresie ,.iniuntril' scmn

cra stil-liIul 5i ci ucigindu-1, uor^-a"uani libere. LTBERTATEAUCTDEAUToR|TATEACc iluziel Irr zilclc nori, ,., [r'.rncezii-i ,.bui.'ra-r.'r,,p,ri urrui rrrr mir deIegi rrrri mirre cir ,.,il"J.ri. 1rt.'"r''.ri exisrir a devcnir parr. irrregr.anri ail;;lrJ' t.rrropcrrc. cu ,nr,.-r.;r;.;.';.: afirmi r.a csre c-reriocr.,rrici pi Iibcr.a.

Pe rerna libertatii surt verricurate doui minciuni. ir-r primul rind, sesl)urrt'ci lib(r'rrrcr rrrrrri:r r. r.rmi,,i,,."l. ,,"a. i"..=p. ilLr.lrrr.., rl,,,i,r. L.srefals, inrruclt cincr ci'eva d..iJ; ,i-;il; ; lji.,*;;?"ffiare decit are, ,uii nai rama'c pe'rrLr:i,r. At;i F ;ii;r. ca a fi [;; i;;;;ni a face ccea cedorclri. Esrc l:rls. Jroa.cc.. c,rprrr cmori,rrlr .rr. ..]r'.:;',;'rl;.r, atriri r-ror.irrraguvernata de eeo. in arnbelc .";;.i,;;;;-;rrb; .i;;p;;'r]ib"rirt" f.lre.

In realitate, triiesc intr_o colivie nrrmita ego in:l],:,r:!l:i'^.: i ncorr;r ien t, su rr r .r.ir)d st r1.'Lrs 1,..,,, ;.,fi [rr.crul(l ncsupLrs (oaie ncilgt.:l). Zidur.ilc.l i,r..lul. n,."sltnr turnate clintr_un biton denurnit roprarriet,rire,iar barele dc la fereastra mea sunt realizate dintr_trrrmetal denr:rnit frici. E,u am .-r;";;.;;finchiso,rre sinumai eu por iepi din ea.

Surrt eilt:r si cr.ctl or.ir.e rnincirrr.ri rr. rrrrtorititilor. 1,cr111.11 :r lrrr_rrri tri.r..lc

:]:'l:::'l:.li piir itegiilc ". .r'i.''.i"..r',,..,'i'-;r,.rr .s,,,,,ii ,,r.'.t,=j.',,,r .r,. ,r rrr,j ir.id.,,LIe e nte.rncil-c('rr pi rlc a Prrlrc mrirxt t.,. 1..,,,,,,.r'.,,i1. ,.rr.i. ,i'p. .li'i;; n,.i. A5rr crrrrrspunca Erie rrre J. la ts.r.ri.'. .,.'r ,,rniirrr,-i. tii,,.l.i .oi strnrc,,,'i ,, g.,,,,.,,,.rri... Dece accepr Faprul dt a Illii pl'osri ,u. r; .t.',, irrtleplini srrrcirri rt,tlerrrrrc 5i ,hlir.rtii

::::,:::T;:Deoarccr i"ii ",,.'i.iJe .i ""i pierde ceea ce am qi ci,,u ,oi i,,ea

//f#ffil222 333

clai

ara

lr.'ll ,,tili t..'i.,.iu\icic 7]53,0{DEVARATA [-IffiERrArF

i$11ir!!cirrcl Ghis r firsr cir,lsri ra iucilisoru't ilr 2{iilrr', i-uu i,-rsi. pr-rse citr,rgc sil;llll],',,1ti,,*

.',,

,,

1i'l,,.,,,rrr,r rrr u:r',r'iri,ui.i;,"1,,,,. ,, r.,.",', ,,,,,r ,r,irrsiror.1.11g;guetrrruriror'. [ )t r:t it it,]rt1'i. .r 1lIrr it u:lnltliii .:", "it.rr..i ":jr,:, i J.. r,ri;i,ri t 1.,r,,1.1,:i,i,,,.lOr

'tltsitti. i,'' .,u.,1 !;r(r,lr( Ilt :l itlt-.1t,, ,,:l :i, (\t, , (,...., r1,.,\ : . ,,., r;l ..,r., lil," r.i.Aceasti riclicarc a 'i'clulLri s,.rrr ,-rr un,,,,n,,,,*ri ^'fi;-.;;--;.;'rf;,,-: r_ir ,,Ar-re'irrar;riibertate estc inliilirtt-rrlr6" (lLl.l'ilaa.a"rta,u,

*ra Ir:].ra[li i)r-{rcrll], ,= ;ririr.ilxi ce urrxradus l.r abrrt,r. ('u*r 1,*rca :rrrr-r,.u ,," .or,-i;r,"r:rf i;;;;i;;, ,ri"-.r.*"e*ra ribertareeste s sfare de a fi inrerioarf,, ffir"b caurz,i g; d"u*bila,;ar;-";.;;ir,r.rre fi aiccraride c,'clitiilc cxtc'r-i.uic. Ghis era

"rrt i*"rre i:a crr el-rl .uu,"i,rr,r,.','u'r|i";,,rli,|iitij;carc o trlii:r ;i mentinr:a Lracea cu creatla sa.

ffiffi

ffi

,".jjj.i':I !..:

ffi

;

I

E AUICIRitA-i.b:,q

ttirrn:rr. r{e,tcgrarr rij- lri si libcri.

I rln.l, setuil" f,srcit lrr,, llLl-L' Cfflt i_-{li doi in int.

ti ego i;irue rillrr)lLrla rrrc,rriequlre,li n rr-Lnrisoltt'.'.si

i l'tctd.j Lreidc,.sil ciUitIi '" i)cI r'i)lll,tti;ri avea

, . (

.rrntl spir.ir crr nti_arn cle ulcs, lnli cobor la niveltrldc .utrrrrlri. lt-r r-crtlit;rtc, aleg sii inil col-llLror-t precul.tt Llll.rrinr.rl irtcligcrrr."i i*c.^silerrr, victir*a a SrarLrtr'i, a t*iur.ulliruzcLl slrti rl N,rfr-rr"ii, saLr l)reclurl o fiilrrli carc isireanr i n teptc ci n c cste c,r c,,r,r.j"r,ira r, Di ez_eca,'","ror.rr,ulunciirrrir.rri,

.jr,-ir,r,t"rnc-[ ro.lrc "r,iL-,uur.j- diczciesri:trlrerlJrd. trtr.inci[tiliute, onrniscienui, [rucurie, pacc sii'bi.e acicr.'ir:rti. Inchiisoa{.ea *ur* l"t"*i*ard, iar chcia

se alli irr nriiniie nrelc.Aclevir;rr;r liberrrlte clcvinc irccesibrii aruncj c_in,j ,.-ficrlir-.:i t.ransferul

1:.tli*.: d,-.l,r.trurri rr,.ri I;: ,,rrd.'r,,i ,;,.,, i,,'";;;,;;,.;, ,,'',,i.,,. iii,..r.z \.r ir,;L;'tctlorlLz tlc lrici si sil ntai

.fiit ata$ata c{e ieri-rlrar" F;lc ceeu c-c il'1.-,i sfii,i*' nu,fi.:rrlnleu' c-hiar clacli itlri '-:ilre fr-icli..h4".o,,r""rlt1cz

"lsuFr,r';l .tronlcr.-srilui urai cli:gr.r.b;rdccir.'s*p"ra rczulr.rrir.ri, fiincc:r prr."*l i,r;;,;,;;tr,,r'.";;"i,."r, r*1i ini rinrr^rrexp*iertei csfe cel carc i*ri ;',.rniir,- s.i evojrrcz iir co'srie*e;"'ui'.rr.]'.;i'.;::acccjcreazi pirtnrnclr-';c:r sprriiriilri in coi,i-,. ,i ,orl",rnoori'rijiri,,i *lorrii cruc ilacopr:ri-' h'xistri c rt'1:liic r-iii'cr-:ra i'ui:ir coir.iil .oy, qi u,;;;,;-.'];;;;;.iH::';,-,;suirun cgor-riui rrrc'.r si profr ei r,alc nesirioase l'l.f ,;lr,rrir,:,'Lli*lArl ilrrer:rnitlri"sclai'ri a re'oiloi-, obicciuriro;, ,ruri,;,;i.; ,; o-,"01;i]r.tr,;r.';!.i;,;i;r..'iil ;-r.;;:'r;irlrill.'il.'l;1,.,1(.1 \irr! r-r'. ;r.r,irrr' r;.1r. r.,,,-" i,,' {.,'i,;' t,.,,,,,',i',,;';.,'.;, ;, ;r:i,;:,,:.'L'sie tllr clrtttn n'u, itlirturir.ts.pi p"ii,-Lrio,, pilirtlrr cgo, dlil cste si'grl*rl care

'rrconclrrce spre o infiln.lrrrrlr;il ,\olrr.e,";1., lil-,crt.al,e nn-i estc ccvll cc se obtiiie, ci calcsc rr:liegtc itt interior", Nl.-io l.gt rnl rtli-o faclllte Ear:iltt;i" \lirlerri si liimic trirnri-o po:rre lua. I-stc ticjrr i;r ,niirc. lr,,i r:r,iline nui,ai sa o lc.c{csc,piir"',fnainte de a deuewi {iher, un ow fi,ebr.$e srd areagii riherttttea,,, (j"i} Knacbcl)

it ( lircsre c.rrrcr N.lrLclrrrc ( ilri.l(' in (]rrebee. r'rprcsi.r..inriunlrLr [rvasion en prison"sonnificri ..ir, i1,,.'.1,,,.-' si ..in inrhirorre. irr rrclrsi rinrp

iH$tri6Eft

f,$g#

&

7+ LEGTA

# FnNTA uwrANA, uN ANTMAL DoMESTTc cAlorroRCind mi ,rflu sulr conciucerea cgoului meu si aguvernului exrerior, sLllrr corlrrorati ir iniregi're .1" fri.a.M.i compor r precum un animal domestic g?rait"r. --'

a) Un animal: in ADN_ul cclor 50 cle rlili:rrcle decelule clin carc sllnt alcituit.:r .st. inrc.is urr prograrn axat pcsupravieruirea specici.in primul.rincl, urmat ,[-,"i a. trrrrJ::ll,.l: pe s upravierLrirea i ndiviclului. Accastir slpravietuirce.\.re

.l(.gilri de o nrultimc tle nr.\ oi: l.espirlrtie, nurritir..el Im I nrrr.. r'cpr-od uccr-e pi llrcle. I nsr irrcr ul .1,.. iulrr.ruicl ui reserve$re la irr.lrzierca cAt lnai i'delu,lg"t" n

-o,,ii mele, intinrp ce strflettrl 'rerr

c.r-rtir-ruir evolutia''sa i, nraterie. Fiecrrell,"rli riilircplezinti o goana ir-,tre iransformare pi moarrcr.rrecarc rncrr rrnrmala poarta gcrmenul siu de tnoafte. Cu citimi este rlai fi-ica, cu arir.

-5 .,r.. pi -nr: mai repecle.---

-----

b) Un animal ginditor: CLr roarc acesrea, multu_miti mertalul'i 'rctr .-lezvoltet, imi poc p;; il;;;H;,contrar maimurei. GanclLrr ile inri g.rcrririt sa ma .1.,"g./ qi

li_.1.p'"- sirtiatia, i,, ,.,,;J L;;, ill;iirr",rri. Mai irtAi,clcc/_ nlstnrnrcnte, apcli sister.ne pentru a asigura sigurantarr prol('ct.iil

.'lc:r. Att'stc irvcrrrii sptrr(.sc scl,ruii rilcil,dar (ortrl.)'r(' r'l e'ortrri:r rrivelrriai merr de.corsticLrtrr.Cindiree inri pernritc,'cle asem.-,r.", ,.,i nrr examtneztrecurur l)crr.l r

'cp.oJrrcc r'('eA (e lrjLrri la srrpr.:rvicrrrirealncl 5i_pc.ilt'u l evitn (c(.J Le o trnrbr..,st... Deuin ,;;,;;,;;;rlrcoAs.l pr prudcnri.

c) Un animal gAnditor domestic Anr ales domcs_ticirea ci'd am schirr-r6at ,,libertatea" -." d. fit,ri;;;;prirnirivi (onrl.:l sigtrrlnrt.i ;i prorccrir.i plomis.,cle Srrr.lmDrJll/lrcr n)eil 5-a

-rnrprirrclr (.le lr ., gerrcr.lrric la,rltr.Apoi. a sosir ziul crirrtl rrrr nrrr rrrrri pi,,u, .,,,r.epe siconduc

.maqina fira permis. pentru ,. i.,"r" A...-ri;...;;trocr.rl libertare

- co.rra

- sig'r-an1a, Starul

"'i ;;,r'i,d;prin minciuni savante, *i suirt libera in timp ce ,.r.,.r.rti.r.cu fbrmitate relaria stapin

- sclav. Celebra hfrufl J"'i_;

Fontaine, Lupul gi cAinele, il.,r,r.l"ri.iar .lifbrenta di'tre

r-tn auirnrrl silberic si unul donrestic. Ciinele, ca si mine,estc ara$ar qi ,.r., poai. fitg;

";,;;i.r,,d;; Spre cieosebireoe rup, er.nu poete spunc: ,,cu toate m.lnclirurile talc, nucloresc nrcrdecurn, nlr a$ vre.r nici rnicar o cornoari la acestpre!." El alege libertatea. I):rr tu?

=_1Q O TR]PLA SCLAVIEtrE Trei lenruli elclc inevolutia

"i".f r''f "i ""',1..1..o.'in primttl rind'

mine vechir-r1 Progranl alde la prinrele ceitrle Pomul prit-tritiv" InstincttrlsLrpravie ttrirc mit contltrce Jinasttltti si mi forr.'.tzi saDrccum rrrr animal silbati