jumãtatedinromâni elon musk are ºanse mari sã ajungã pe

1
12 pagini n Alex Morar, CEO NEPI Rockcastle: „Tehnologia va continua sã schimbe industria de retail” PAGINA 10 n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Civilizaþia cãrþii PAGIN A 11 n MINIªTRII EUROPENI AI FINANÞELOR / Modificãrile regulilor bugetare ale UE - sã permitã o traiectorie realistã pentru reducerea datoriei publice PAGINA 4 5 lei n Temerile de inflaþie pun pe scãdere bursele europene ºi americane PAGINA 2 n Coterii ºi nãravuri politice PAGINA 3 n IIF: Fluxurile de capital cãtre pieþele emergente s-au redus pânã aproape de dispariþie PAGINA 12 Luni, 13 septembrie 2021, nr. 176 (6956), anul XXXI GRAM AUR = 241,4689 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5595 RON EURO = 4,9432 RON DOLAR = 4,1754 RON Jumãtate din români spun cã România este pe drumul greºit Þ ara noastrã merge într-o direcþie greºitã, susþin 50% dintre respon- denþii Eurobarometrului publicat, la finalul sãptãmânii trecute, de Parlamentul European, în timp ce numai 20% considerã cã direcþia trasatã de guvernul Cîþu este cea bunã. Frapant la aceste procente este faptul cã sondajul a fost realizat în perioada 17-25 august, cu o sãptãmânã înaintea declanºãrii cri- zei politice de la Bucureºti prin ieºirea USRPLUS de la guvernare ºi introduce- rea moþiunii de cenzurã împotriva gu- vernului Cîþu. Cu alte cuvinte, situaþia ar putea fi, în aceste zile, mai dramaticã decât aceea prezentatã de Parlamentul European în urmã cu trei zile ºi numãrul românilor care considerã cã þara noastrã nu se îndreaptã în direcþia corectã sã fie mult mai mare. Vasile Dîncu: “Încrederea în guvern este de doar 21%” Deputatul Vasile Dîncu, preºedintele Consiliului Naþional al PSD, considerã cã percepþia privind direcþia greºitã în care merge þara noastrã, conform celor 50% din respondenþii la Eurobarometrul întocmit pentru Parlamentul European, este cauzatã de lipsa de încredere a cetã- þenilor faþã de tot ce înseamnã structurã politicã, guvernanþã în România, instituþii, programe ºi proiecte de guvernare. “În general, constatãm aceastã pãrere privind direcþia greºitã în care merge þara, de mai multã vreme, de peste douã decenii. Întrebarea respectivã este una de atmosferã, pentru a vedea nivelul de sati- sfacþie colectivã faþã de regimul politic. Acest nivel este în general negativ, în aproape toate sondajele 80% din respon- denþi considerând cã þara merge spre o direcþie greºitã. Aceastã percepþie, acest procent se îmbunãtãþeºte în preajma ale- gerilor, mai ales dupã alegerile preziden- þiale, când se constatã, pentru o perioadã de trei luni cã 40% dintre cetãþeni consi- derã cã direcþia estea cea bunã. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) POVESTEA MEA CU SIFONARII ªI CU “MARELE ELVEÞIAN” Elon Musk are ºanse mari sã ajungã pe Marte înainte sã pot convinge statul român cã drepturile investitorilor trebuie sã fie respectate V ã spun sincer cã nu m-aº fi bãgat în toatã aceastã încrengã- turã putredã dacã aº fi ºtiut nivelul extrem de scãzut al management-ului SIF Muntenia (SIF4). Acum îi nu- mesc “sifonari”, deoarece princi- pala lor preocupare este sifona- rea unui patrimoniu, care aparþine altora, ºi nu urmãrirea interese- lor acþionarilor adevãraþi. Dar aveam sã realizez acest lucru abia în luna martie a acestui an, când deja acumulasem aproape 4% din SIF4. În momentul în care am in- vestit am avut o intenþie fireascã ºi banalã pentru orice investitor: doream sã acumulez câteva pro- cente din SIF4, dupã care sã cer management-ului societãþii câteva schimbãri corecte ºi legitime în favoarea tuturor acþionarilor. Aºa se procedeazã într-o piaþã de capital normalã. Nu m-am aºteptat nicio clipã la primirea pe care mi-au fãcut-o. O voi descrie în conti- nuare: este experienþa mea cu mocirla SIF-urilor, cea care m-a determinat sã întreprind tot ce s-a vãzut în spaþiul pu- blic în ultimele luni. În martie l-am contactat pe Nicu Bui- cã, directorul SAI Muntenia (adminis- tratorul SIF4), ale cãrui contacte le aveam datoritã unei cunoºtinþe comu- ne, Mihai Chiºu. L-am rugat pentru o întâlnire cu el ºi cu ºeful dumnealui, Bogdan Drãgoi. Rãspunsul primit a doua zi a fost un refuz. Presupun cã a durat ceva sã se consulte cu domnul Drãgoi. (continuare în pagina 4) UN NOU AN ªCOLAR ÎN PANDEMIE Clopoþelul sunã tot mai trist A trecut vacanþa mare ºi, de astãzi, elevii ºi copiii revin în ºcoli, li- cee sau în unitãþile de învãþâmânt preºcolare. În urmã cu un an, aproape 2,8 milioane de copii ºi adoles- cenþi intrau în unitãþile de învãþãmânt. Condiþiile procesului educaþional nu s-au schimbat semnificativ faþã de cele din 2020, dar este de notat faptul cã ma- joritatea elevilor încep anul ºcolar în bãnci, prin prezenþa fizicã în ºcoalã, faþã în faþã cu cadrele didactice, din care – conform datelor prezentate de Ministe- rul Educaþiei – doar 61% (193.430 de persoane) au fost vaccinate împotriva Sars-Cov 2. Cu toate acestea, situaþia unitãþilor de învãþãmânt din mediul rural este aproape aceeaºi cu cea de anul trecut, când, deºi ne aflam în plinã pandemie, ni se trans- mitea zilnic cã guvernul se ocupã de in- vestiþii în toate tipurile de infrastructurã, inclusiv în cea educaþionalã. Acum, când ne aflãm în plin val 4 al pandemiei, mai avem în mediul rural sute de ºcoli care au WC-ul în fundul curþii, a cãror conexiune la internet este sublimã, dar lipseºte cu desãvârºire ºi zone în care, din cauza problemelor sociale, a lipsei locurilor de muncã ºi a nivelului de trai scãzut, pregã- tirea copiilor pentru noul an ºcolar a re- prezentat aproape o corvoadã greu de trecut, mai ales prin prisma creºterii pre- þurilor produselor în urma majorãrii tari- felor la energie, gaze naturale ºi carburanþi (care a atras o creºtere a tarifelor de producþie ºi transport). Peste toate acestea se adaugã ºi amâ- narea demarãrii programului naþional România Educatã, pentru care guvernul nu a aprobat încã hotãrârea necesarã, de- oarece la ºedinþa de vineri dupã-amiazã nu avea avizul Consiliului Economic ºi Social necesar pentru acest act. Noul an ºcolar care începe astãzi se va încheia în 10 iunie 2022 ºi este împãrþit în douã semestre. Primul semestru este alcãtuit din 14 sãptãmâni de cursuri, dis- puse în intervalul 13 septembrie 2021 – 22 decembrie 2021. Vacanþa de iarnã va fi în perioada 22 decembrie 2021-9 ia- nuarie 2022. Semestrul al II-lea al anului ºcolar 2021-2022 dureazã 20 de sãp- tãmâni, iar vacanþa de primãvarã va fi în perioada 15 aprilie - 1 mai. (I.Ghe.) (continuare în pagina 11) ÎNCà UN AN DE PANDEMIE Industria luxului, nevoitã sã-ºi schimbe modelul de afaceri ca sã supravieþuiascã l Analizã Jing Daily: Marile branduri, obligate sã accelereze trecerea la lumea digitalã l Diferite mãrci vor amâna expansiunea magazinelor fizice ºi îºi vor consolida prezenþa virtualã, ca sã facã faþã unui nou val de mãsuri de lockdown l Pandemia va inversa unele tendinþe, precum “democratizarea” luxului P andemia de Covid-19 a remode- lat industria luxului, obligând marile branduri sã-ºi reinventeze modelele de afaceri ºi sã-ºi acce- lereze schimbãrile cãtre lumea digitalã, conform unei analize realizate de Jing Daily. Aceasta subliniazã cã un model de vânzare cu amãnuntul bazat pe expe- rienþã, care s-a dovedit de succes ante- rior pandemiei, a trebuit sã fie regândit astfel încît sã fie mult mai prezent în do- meniul digital. Dar, dupã 20 de luni cu restricþii, re- tailerii ºi consumatorii vor sã ºtie când pot reveni la normalitate, menþioneazã sursa, adãugând: “Din pãcate, apariþia variantei Delta a coronavirusului, ex- trem de transmisibilã, a transformat Co- vid-19 într-un punct de atenþie în miºcare, iar singurul lucru la care ar tre- bui sã se aºtepte marile branduri este mai multã incertitudine ºi întreruperi fãrã precedent în lanþurile de aprovizio- nare ºi producþie”. Revenirea la un stil de viaþã pre-pandemic nu poate avea loc pânã în 2022 - 2023 Conform profesorului Jean-Francois Delfraissy, ºeful unui consiliu ºtiinþific care sfãtuieºte liderii lumii cu privire la Covid-19, revenirea la un stil de viaþã pre-pandemic nu poate avea loc pânã în 2022, chiar 2023. (V.R.) (continuare în pagina 12) "Corabia nebunilor" (circa 1490-1500), Hieronymus Bosch, Muzeul Luvru, Paris BEN MADADI

Upload: others

Post on 12-Nov-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Jumãtatedinromâni Elon Musk are ºanse mari sã ajungã pe

12 pagini

n Alex Morar, CEO NEPI Rockcastle: „Tehnologia vacontinua sã schimbe industria de retail”

PAGINA 10

n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Civilizaþia cãrþiiPAGINA 11

n MINIªTRII EUROPENI AIFINANÞELOR / Modificãrileregulilor bugetare ale UE - sãpermitã o traiectorie realistãpentru reducerea datoriei publice

PAGINA 4

5 lein Temerile de inflaþie pun pe scãdere

bursele europene ºi americanePAGINA 2

n Coterii ºi nãravuri politicePAGINA 3

n IIF: Fluxurile de capital cãtrepieþele emergente s-au redus pânãaproape de dispariþie

PAGINA 12

Luni, 13 septembrie 2021, nr. 176 (6956), anul XXXI

GRAM AUR = 241,4689 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5595 RON EURO = 4,9432 RON DOLAR = 4,1754 RON

Jumãtate din românispun cã România estepe drumul greºit

Þara noastrã merge într-o direcþiegreºitã, susþin 50% dintre respon-denþii Eurobarometrului publicat,la finalul sãptãmânii trecute, deParlamentul European, în timp ce

numai 20% considerã cã direcþia trasatãde guvernul Cîþu este cea bunã. Frapantla aceste procente este faptul cã sondajula fost realizat în perioada 17-25 august,cu o sãptãmânã înaintea declanºãrii cri-zei politice de la Bucureºti prin ieºireaUSRPLUS de la guvernare ºi introduce-rea moþiunii de cenzurã împotriva gu-vernului Cîþu. Cu alte cuvinte, situaþia arputea fi, în aceste zile, mai dramaticãdecât aceea prezentatã de ParlamentulEuropean în urmã cu trei zile ºi numãrulromânilor care considerã cã þara noastrãnu se îndreaptã în direcþia corectã sã fiemult mai mare.

Vasile Dîncu: “Încrederea înguvern este de doar 21%”

Deputatul Vasile Dîncu, preºedinteleConsiliului Naþional al PSD, considerãcã percepþia privind direcþia greºitã în

care merge þara noastrã, conform celor50% din respondenþii la Eurobarometrulîntocmit pentru Parlamentul European,este cauzatã de lipsa de încredere a cetã-þenilor faþã de tot ce înseamnã structurãpoliticã, guvernanþã în România,instituþii, programe ºi proiecte deguvernare.

“În general, constatãm aceastã pãrereprivind direcþia greºitã în care mergeþara, de mai multã vreme, de peste douãdecenii. Întrebarea respectivã este una deatmosferã, pentru a vedea nivelul de sati-sfacþie colectivã faþã de regimul politic.Acest nivel este în general negativ, înaproape toate sondajele 80% din respon-denþi considerând cã þara merge spre odirecþie greºitã. Aceastã percepþie, acestprocent se îmbunãtãþeºte în preajma ale-gerilor, mai ales dupã alegerile preziden-þiale, când se constatã, pentru o perioadãde trei luni cã 40% dintre cetãþeni consi-derã cã direcþia estea cea bunã.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

POVESTEA MEA CU SIFONARII ªI CU “MARELE ELVEÞIAN”

Elon Musk are ºanse marisã ajungã pe Marte înainte sã pot

convinge statul româncã drepturile investitorilor

trebuie sã fie respectate

Vã spun sincer cã nu m-aº fi bãgatîn toatã aceastã încrengã-turã putredã dacã aº fiºtiut nivelul extrem de

scãzut al management-ului SIFMuntenia (SIF4). Acum îi nu-mesc “sifonari”, deoarece princi-pala lor preocupare este sifona-rea unui pa t r imoniu , ca reaparþine altora, ºi nu urmãrirea interese-

lor acþionarilor adevãraþi. Dar aveam sãrealizez acest lucru abia în lunamartie a acestui an, când dejaacumulasem aproape 4% dinSIF4. În momentul în care am in-vestit am avut o intenþie fireascãºi banalã pentru orice investitor:doream sã acumulez câteva pro-cente din SIF4, dupã care sã cer

management-ului societãþii câteva

schimbãri corecte ºi legitime în favoareatuturor acþionarilor. Aºa se procedeazãîntr-o piaþã de capital normalã. Nu m-amaºteptat nicio clipã la primirea pe caremi-au fãcut-o. O voi descrie în conti-nuare: este experienþa mea cu mocirlaSIF-urilor, cea care m-a determinat sãîntreprind tot ce s-a vãzut în spaþiul pu-blic în ultimele luni.

În martie l-am contactat pe Nicu Bui-

cã, directorul SAI Muntenia (adminis-tratorul SIF4), ale cãrui contacte leaveam datoritã unei cunoºtinþe comu-ne, Mihai Chiºu. L-am rugat pentru oîntâlnire cu el ºi cu ºeful dumnealui,Bogdan Drãgoi. Rãspunsul primit adoua zi a fost un refuz. Presupun cã adurat ceva sã se consulte cu domnulDrãgoi.

(continuare în pagina 4)

UN NOU AN ªCOLAR ÎN PANDEMIE

Clopoþelul sunãtot mai trist

Atrecut vacanþa mare ºi, de astãzi,elevii ºi copiii revin în ºcoli, li-cee sau în unitãþile de învãþâmântpreºcolare. În urmã cu un an,

aproape 2,8 milioane de copii ºi adoles-cenþi intrau în unitãþile de învãþãmânt.Condiþiile procesului educaþional nus-au schimbat semnificativ faþã de celedin 2020, dar este de notat faptul cã ma-joritatea elevilor încep anul ºcolar înbãnci, prin prezenþa fizicã în ºcoalã, faþãîn faþã cu cadrele didactice, din care –conform datelor prezentate de Ministe-rul Educaþiei – doar 61% (193.430 depersoane) au fost vaccinate împotrivaSars-Cov 2.

Cu toate acestea, situaþia unitãþilor deînvãþãmânt din mediul rural este aproapeaceeaºi cu cea de anul trecut, când, deºine aflam în plinã pandemie, ni se trans-mitea zilnic cã guvernul se ocupã de in-vestiþii în toate tipurile de infrastructurã,inclusiv în cea educaþionalã. Acum, cândne aflãm în plin val 4 al pandemiei, maiavem în mediul rural sute de ºcoli care auWC-ul în fundul curþii, a cãror conexiunela internet este sublimã, dar lipseºte cudesãvârºire ºi zone în care, din cauza

problemelor sociale, a lipsei locurilor demuncã ºi a nivelului de trai scãzut, pregã-tirea copiilor pentru noul an ºcolar a re-prezentat aproape o corvoadã greu detrecut, mai ales prin prisma creºterii pre-þurilor produselor în urma majorãrii tari-felor la energie, gaze naturale ºicarburanþi (care a atras o creºtere atarifelor de producþie ºi transport).

Peste toate acestea se adaugã ºi amâ-narea demarãrii programului naþionalRomânia Educatã, pentru care guvernulnu a aprobat încã hotãrârea necesarã, de-oarece la ºedinþa de vineri dupã-amiazãnu avea avizul Consiliului Economic ºiSocial necesar pentru acest act.

Noul an ºcolar care începe astãzi se vaîncheia în 10 iunie 2022 ºi este împãrþitîn douã semestre. Primul semestru estealcãtuit din 14 sãptãmâni de cursuri, dis-puse în intervalul 13 septembrie 2021 –22 decembrie 2021. Vacanþa de iarnã vafi în perioada 22 decembrie 2021-9 ia-nuarie 2022. Semestrul al II-lea al anuluiºcolar 2021-2022 dureazã 20 de sãp-tãmâni, iar vacanþa de primãvarã va fi înperioada 15 aprilie - 1 mai. (I.Ghe.)

(continuare în pagina 11)

ÎNCÃ UN AN DE PANDEMIE

Industria luxului,nevoitã sã-ºi schimbemodelul de afacerica sã supravieþuiascãlAnalizã Jing Daily: Marile branduri, obligate sãaccelereze trecerea la lumea digitalãlDiferite mãrci voramâna expansiunea magazinelor fizice ºi îºi vor consolidaprezenþa virtualã, ca sã facã faþã unui nou val de mãsuri delockdownl Pandemia va inversa unele tendinþe, precum“democratizarea” luxului

Pandemia de Covid-19 a remode-lat industria luxului, obligândmarile branduri sã-ºi reinventezemodelele de afaceri ºi sã-ºi acce-

lereze schimbãrile cãtre lumea digitalã,conform unei analize realizate de JingDaily. Aceasta subliniazã cã un modelde vânzare cu amãnuntul bazat pe expe-rienþã, care s-a dovedit de succes ante-rior pandemiei, a trebuit sã fie regânditastfel încît sã fie mult mai prezent în do-meniul digital.

Dar, dupã 20 de luni cu restricþii, re-tailerii ºi consumatorii vor sã ºtie cândpot reveni la normalitate, menþioneazãsursa, adãugând: “Din pãcate, apariþiavariantei Delta a coronavirusului, ex-trem de transmisibilã, a transformat Co-

vid-19 într-un punct de atenþie înmiºcare, iar singurul lucru la care ar tre-bui sã se aºtepte marile branduri estemai multã incertitudine ºi întreruperifãrã precedent în lanþurile de aprovizio-nare ºi producþie”.

Revenirea la un stil de viaþãpre-pandemic nu poate avealoc pânã în 2022 - 2023

Conform profesorului Jean-FrancoisDelfraissy, ºeful unui consiliu ºtiinþificcare sfãtuieºte liderii lumii cu privire laCovid-19, revenirea la un stil de viaþãpre-pandemic nu poate avea loc pânã în2022, chiar 2023. (V.R.)

(continuare în pagina 12)

"Corabia nebunilor" (circa 1490-1500), Hieronymus Bosch, Muzeul Luvru, Paris

BENMADADI