jinny s. ditzler - cel mai bun an

— Cel mai bun an —

JINNY S. DITZLER

CEL MAI BUN ANCEL MAI BUN AN

10 ÎNTREB RI CARE V VOR ADUCEĂ Ă SUCCESUL ÎN URM TOARELE 12 LUNIĂ

Edi ia a II-aţ

Traducere din limba englez deăMIHAELA GAVRILĂ

Editura Curtea Veche

— 1 —

— Jinny S. Ditzler —

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a RomânieiţDITZLER, JINNY S.Cel mai bun an. 10 întreb ri care v vor aduce succesul în urm toarele 12ă ă ă

luni / Jinny S. Ditzler; trad.: Mihaela Gavril . — Ed. A 2-a, rev. — Bucure ti:ă şCurtea Veche Publishing, 2013 ISBN 978-606-588-500-4

I. Gavril , Mihaela (trad.)ă159.923.2

Editor: Grigore ArseneCorector: Iuliana AnghelTehnoredactor: Mariana CristeaCURTEA VECHE PUBLISHING, Bucure tişDesign interior & coperta: Griffon and Swans

JINNY S. DITZLERYOUR BEST YEAR YET!Ten Questions for Making the Next Twelve Months Your Most Successful

Ever

— 2 —


—————————————————————

JINNY S. DITZLER este ini iatoarea activit ii de coaching personal iţ ăţ ş profesional, demarând procesul în Marea Britanie în 1981. Este, de asemenea, fondatoarea Best Year Yet, o companie global care a preg tit peste 400 de lideriă ă i traineri, care au lucrat cu peste 750 de companii, în 14 ri.ş ţă

Este specialist în coaching, promovare, fiind recunoscut ca un lider inovatoră ă în domeniul revitaliz rii organiza ionale i transform rii personale.ă ţ ş ă

A activat în organiza ii nonprofit atât în Marea Britanie, cât i în Statele Unite,ţ ş f când parte din consiliul director al The Hunger Project, asocia ie caritabil careă ţ ă lupt împotriva foametei în lume.ă

De asemenea, s-a num rat printre fondatorii i pre edin ii Executive Serviceă ş ş ţ Corps din Aspen, Colorado, organiza ie care preg te te lideri de afaceri iţ ă ş ş profesioni ti independen i pentru a oferi consultant firmelor nonprofit.ş ţ ă

—————————————————————

— 3 —


Lui Tim,

cu toat dragostea i profunda mea pre uire.ă ş ţ

Exist un lucru numit dragoste adev rat , care implic întotdeauna considera ie.ă ă ă ă ţ Principala ei caracteristic este, de fapt, respectul pentru demnitatea personal .ă ă

Efectul ei este de a stimula respectul de sine al celuilalt, iar preocuparea ei este de a-l ajuta pe cel drag s devin el însu i. În mod misterios, o astfel de iubire î iă ă ş ş

g se te adev rata împlinire în puterea de a-l stimula pe cel lalt s atingă ş ă ă ă ă des vâr irea.ă ş

Romano Guardini

— 4 —


MUL UMIRIŢ

UNUL DINTRE AVANTAJELE scrierii acestei c r i este faptul c îmi oferă ţ ă ă ocazia de a le mul umi acelora care m-au înv at i m-au ajutat atât de mult. F rţ ăţ ş ă ă ei, aceast carte nu ar fi fost scris , iar munca pe care o desf or în prezent ar fiă ă ăş fost imposibil .ă

Le mul umesc, a adar:ţ ş

Tuturor participan ilor la seminariile ţ Best Year Yet (Cel mai bun an) – ei au dovedit c metoda func ioneaz i mi-au dat încrederea de a merge mai departe.ă ţ ăş

Clien ilor mei, pentru c au avut încredere în mine i m-au primit în via a lor –ţ ă ş ţ al turi de ei, am aflat secretele pe care le dezv lui în aceast carte.ă ă ă

Prietenilor mei, Jock i Susie, care m-au îndemnat cu suficient hot râre s oş ă ă ă scriu.

Grupului nostru de sprijin din Marea Britanie, care mi-a fost ca o familie în ultimii 18 ani.

Celor mai grozavi profesori pe care i-am avut: Werner Erhard, care mi-a d ruită cheile propriei mele puteri; John-Roger, care m-a înv at s -mi deschid sufletul;ăţ ă i Lew Epstein, care mi-a ar tat cum s primesc dragostea celor din jur.ş ă ă

Colegilor i partenerilor mei inimo i de la Results Unlimited i The Resultsş ş ş Partnership, care au deschis calea acestei transform ri în Marea Britanie înă perioada grea de dinainte de a exista o astfel de necesitate.

Celiei Brayfield, care a scris despre edin ele noastre de instruire cu multş ţ înainte de a fi sigur de eficien a lor.ă ţ

Lui Val Corbett, creator i produc tor al programului ş ă Executive Coach, care a descoperit în mine acele calit i de care eu nu eram con tient i care m-a ajutatăţ ş ă ş s le împ rt esc i altora cu atâta eficien .ă ă ăş ş ţă

Partenerilor mei de la Best Year Yet, Limited i Your Best Year Yet, LLC,ş care împ rt esc aceea i dorin ca i mine, de a transmite aceste idei cât maiă ăş ş ţă ş multor oameni i cât mai curând.ş

Agentului meu britanic, Bruce Hyman, ale c rei insisten i intui ie au ridicată ţăş ţ

— 5 —


acest demers la un nivel la care nu a fi reu it s ajung f r ajutorul lui.ş ş ă ă ă

Agentului meu american, Denise Marcil, ale c rei inteligen , curaj iă ţă ş pricepere m-au ajutat s ajung acolo unde nu a fi ajuns niciodat de una singur .ă ş ă ă

Editorului meu, Jessica Papin, i echipei sale, care m-au sprijinit sş ă materializez ideea acestei c r i.ă ţ

P rin ilor mei, Leo Eugene Anderson i Katherine Thomas Anderson, de laă ţ ş care am mo tenit intui ia i voin a i a c ror dragoste a însemnat totul pentruş ţ ş ţ ş ă mine.

Minunatei mele familii, care m-a încurajat zi de zi, a fost mândr de mine iă ş m-a ajutat s -mi p strez încrederea în mine.ă ă

Fiului meu Charley, care a „devorat” lec iile din aceast carte i m-a f cut sţ ă ş ă ă m simt mândr .ă ă

Fiului meu Jeff, un prieten bun care m face întotdeauna s râd i care mi-aă ă ş fost de un imens ajutor în nenum rate rânduri.ă

i, cel mai mult, so ului meu, Tlm, care m iube te i care îmi ofer bucuria deŞ ţ ă ş ş ă a tr i al turi de cel mai înfocat fan al meu!ă ă

— 6 —


BUN VENIT!

V INVIT S AVE I UN AN REU IT – i mul i al ii de acum înainte,Ă Ă Ţ Ş ş ţ ţ pentru tot restul vie ii.ţ

Experien a ţ Cel mai bun an î i propune s p trund pân la esen a modului deş ă ă ă ă ţ a gândi i a ac iona al fiec ruia dintre voi i s v dea puterea de a accede la un altş ţ ă ş ă ă nivel de eficien i împlinire pe plan personal. Printr-un proces deţă ş autodescoperire, pe durata a trei ore, evalua i-v situa ia, apoi trece i laţ ă ţ ţ planificarea unui nou an din via a voastr . R spunzând la zece întreb ri simple,ţ ă ă ă ve i putea s v clarifica i ideile i s v preg ti i pentru urm torul an, careţ ă ă ţ ş ă ă ă ţ ă trebuie s fie cel mai bun. La cap tul acestui exerci iu individual, ve i avea în faă ă ţ ţ ţă un plan simplu, pe o singur pagin , care v va ajuta în urm toarele 12 luni.ă ă ă ă

Mii de oameni au folosit aceast formul în ultimii 20 de ani i, împreun cuă ă ş ă ei, am conturat i am simplificat procesul de ob inere a bilan ului unui an de via ,ş ţ ţ ţă precum i procesul de planificare într-o form extrem de eficace.ş ă

Da, am reu it s ne îmbun t im capacitatea de a pune lucrurile în practic iş ă ăăţ ă ş foarte mul i dintre noi avem acum mai mult succes pe plan material, în carier iţ ă ş în rela iile cu ceilal i.ţ ţ

Dar mai mult decât atât, am avut r gazul de a câ tiga o imagine de ansambluă ş care ne ofer ansa de a da un nou sens vie ii i faptelor noastre. Ea ne conduce laăş ţ ş un nou nivel de con tientizare i cunoa tere a modului în care tr im i neş ş ş ă ş conducem via a.ţ

Sunt foarte mul i cei care au f cut acest exerci iu an de an, de o bun bucat deţ ă ţ ă ă vreme; i-a ajutat s - i schimbe radical via a i s aib satisfac ia de a ob ineă ş ţ ş ă ă ţ ţ rezultate cu adev rat importante pentru ei. Cum spunea pe bun dreptate un bună ă prieten de-al meu: „Mi-am dat seama c via a mea nu era a a cum a fi vrut, a aă ţ ş ş ş c am renun at s mai amân atâtea lucruri pe care le doream.”ă ţ ă

Mul umit acestui exerci iu, sunt foarte mul i cei care au înv at s ia în mâiniţ ă ţ ţ ăţ ă h urile propriei lor vie i – este ceva minunat. Eu îns mi am folosit acest exerci iuăţ ţ ă ţ i am fost uimit de noile mele realiz ri i de felul în care m-am schimbat. De-ş ă ă ş

atunci, fiecare an pe care l-am tr it a fost – într-un fel – cel mai bun an al meu.ă A adar, dup cum le spuneam i participan ilor la seminariile ş ă ş ţ Cel mai bun an, „dac o înv toare din Nebraska poate, i voi pute i!”ă ăţă ş ţ

V invit din nou s veni i cu noi în aceast c l torie, la cap tul c reia ve iă ă ţ ă ăă ă ă ţ câ tiga respect de sine i bucuria de a tr i o via care s reflecte ceea ce conteazş ş ă ţă ă ă

— 7 —


cel mai mult pentru voi.

Cum s folosi i aceast carteă ţ ă

La început, acest seminar era public sau era sus inut în cadrul corpora ieiţ ţ noastre i inea o jum tate de zi. În decursul anilor, foarte mul i oameni l-auş ţ ă ţ parcurs individual, fiind nevoie de aproximativ trei ore pentru a r spunde la celeă zece întreb ri. V zând c au reu it s se descurce singuri, m-am gândit c acestă ă ă ş ă ă exerci iu ar putea foarte bine s fie unul de lucru individual.ţ ă

Foarte mul i oameni î i concep planul pentru cel mai bun an în luna ianuarieţ ş pentru a putea cuprinde un an calendaristic. Dar procesul de reflectare iş planificare poate avea loc la fel de bine în orice perioad a anului. S nu crede iă ă ţ c planul trebuie s înceap neap rat în ianuarie i s se termine în decembrie –ă ă ă ă ş ă dac citi i aceast carte acum, atunci acesta este momentul pentru a r spunde laă ţ ă ă întreb ri, pentru a v convinge c se poate i pentru a v pune la lucru.ă ă ă ş ă

Cartea cuprinde trei p r i:ă ţPrima parte este o introducere la principiile pe care se bazeaz programul ă Cel

mai bun an i prezint experien ele câtorva participan i la acest exerci iu înş ă ţ ţ ţ decursul anilor.

Partea a doua cuprinde cele zece întreb ri, c rora le este dedicat câte ună ă capitol cu explica ii suplimentare – acestea v vor ajuta s r spunde i la întreb ri.ţ ă ă ă ţ ă

Partea a treia este un caiet de lucru cu spa ii libere pentru r spunsurile laţ ă întreb ri i planul pentru urm toarele 12 luni, plan care trebuie s aib o singură ş ă ă ă ă pagin .ă

Fiecare dintre noi are propriul s u mod de a ac iona i, de aceea, în func ie deă ţ ş ţ acesta, se poate alege una dintre urm toarele variante de lucru:ă

1. Trece i direct la Partea a treia i începe i s r spunde i la cele zece întreb ri.ţ ş ţ ă ă ţ ă Dac ave i nevoie de l muriri, citi i acel capitol din Partea a doua care se refer laă ţ ă ţ ă întrebarea la care vre i s r spunde i.ţ ă ă ţ

2. Citi i mai întâi Prima parte i Partea a doua pentru a în elege mai bineţ ş ţ despre ce este vorba; pute i s nota i pe o foaie de hârtie ce anume v intereseazţ ă ţ ă ă mai mult. Când a i terminat, lua i-v un r gaz de trei ore, în care s r spunde i laţ ţ ă ă ă ă ţ întreb rile din Partea a treia.ă

— 8 —


Indiferent de alegerea f cut , v doresc succes!ă ă ă

Momentul decisiv

Ideea mi-a venit chiar în ziua de Anul Nou, în 1980, când eu i partenerul meuş Tim ne-am trezit în apartamentul în care locuiam în Londra. Poate c aveamă nevoie de ceva care s -mi distrag aten ia, c ci renun asem la fumat cu o seară ă ţ ă ţ ă înainte i f cusem atâta tam-tam, încât nu mai era cale de întors. Sau poate mş ă ă fr mânta gândul c începea un nou deceniu. N-a putea s spun sigur. Dar pentruă ă ş ă prima dat dup mul i ani, am început s m gândesc ceva mai serios la anul careă ă ţ ă ă tocmai începea. i-atunci, chiar înainte de a ne da jos din pat, i-am propus lui TimŞ ca în anul acela s particip m la un maraton, iar el a fost de acord.ă ă

Din câte îmi amintesc, acesta a fost singurul obiectiv pe care ni l-am propus în acel an, probabil pentru c nu ne hot râser m înc s r mânem împreun , iară ă ă ă ă ă ă gândurile de viitor sta ionau în faz incipient – nu ajunseser m înc la momentulţ ă ă ă ă în care s ne facem planuri pentru o via împreun .ă ţă ă

Am ales maratonul de la Paris, care urma s aib loc în luna mai. Poate că ă ă ast zi ceea ce ne-am propus noi atunci nu este ceva ie it din comun, dar 1980 eraă ş anul dinaintea ini ierii maratonului de la Londra, i s vezi pe cineva alergând peţ ş ă str zile Angliei – în special o femeie – era o priveli te neobi nuit care atr geaă ş ş ă ă priviri curioase.

Am început s ne antren m i, de i alergam deja câ iva kilometri buni maiă ă ş ş ţ multe zile pe s pt mân , am aflat c trebuia s adopt m un nou program deă ă ă ă ă ă antrenament prin care s ajungem la peste 80 de kilometri pe s pt mân în lunaă ă ă ă dinaintea maratonului. A a c , treptat, am început s ne prelungim traseulş ă ă obi nuit prin parcul Bishops din Fulham i s travers m Podul Putney, apoi sş ş ă ă ă trecem pe sub Podul Hammersmith i mai departe, pân parcurgeam jum tate dinş ă ă timpul propus pentru acea zi, apoi alergam înapoi spre cas , pe acela i drum peă ş care îl f cuser m. Grea treab !ă ă ă

Pe la mijlocul lunii martie, când începe s se întrevad sfâr itul iernii, aă ă ş început chiar s ne plac . Le-am spus i prietenilor despre ini iativa noastr , uniiă ă ş ţ ă chiar s-au ar tat interesa i i, foarte curând, ceea ce începuse printr-o vorba spusă ţ ş ă a a, într-o doar , în diminea a primei zile din ianuarie a prins via . Într-un final,ş ă ţ ţă ne-am strâns aproape o sut de oameni i ne-am îmbarcat în dou autobuze i-amă ş ă ş pornit spre Paris, unde ne-am distrat de minune i am mai strâns i câteva mii deş ş dolari pentru acte de caritate.

— 9 —


A fost totu i foarte greu, mai greu decât ne-am fi a teptat – credeam c nu seş ş ă mai termin , iar pentru Tim a fost chiar i mai greu. Pe toat distan a maratonuluiă ş ă ţ am alergat unul lâng cel lalt. Pe la kilometrul 30, Tim era deja într-o stare deă ă epuizare vecin cu delirul, era atât de obosit încât, dup ce la un moment dat s-aă ă oprit s bea ap , s-a z p cit i, în loc s alerge mai departe, a luat-o înapoi spreă ă ă ă ş ă linia de pornire! Pân la urm am reu it. Sentimentele de încredere i fericire peă ă ş ş care i le d succesul, mai ales când î i propui i reu e ti ceva atât de neobi nuit,ţ ă ţ ş ş ş ş le-am sim it mult timp dup ce am trecut linia de sosire. Înainte de toate, am aflatţ ă cât de important e s merg mai departe i, f când acest lucru, am descoperit înă ş ă mine energii pe care nici eu nu le b nuisem pân atunci. Cred c nu a fi aflată ă ă ş niciodat acest lucru dac nu m-a fi str duit s ating acel obiectiv.ă ă ş ă ă

În urm toarea zi de Anul Nou, în 1981, eu i Tim eram deja logodi i, locuiamă ş ţ înc în acela i apartament cu chirie i ne f ceam planuri pentru anul care abiaă ş ş ă începea. Avusesem un an bun. Maratonul fusese f r îndoial un succes tr snet,ă ă ă ă dar în rest nu se schimbase mai nimic. Spre sfâr itul anului 1980, ne hot râser mş ă ă s ne cump r m o cas , dar între timp am constatat c în fa a noastr se întindea oă ă ă ă ă ţ ă plas ă negativă de conjuncturi nefavorabile. Pentru niciunul dintre noi nu se dovedise u oar construirea unei cariere în Londra i, de i nu ne f ceam preaş ă ş ş ă multe griji din pricina asta, perspectivele noastre se înv lm eau într-o nebuloas .ă ăş ă

Când a trebuit s m transfer înapoi în Statele Unite, am renun at la o slujbă ă ţ ă bun pentru c doream s r mân cu Tim, dar nu am mai g sit altceva de lucru. iă ă ă ă ă Ş în ceea ce-l prive te am purtat numeroase discu ii interminabile legate deş ţ întrebarea dac dorea într-adev r s r mân în lumea afacerilor. Ne sim eam bineă ă ă ă ă ţ împreun , eram ferici i, dar de cele mai multe ori r mâneam f r niciun ban, abiaă ţ ă ă ă dac ne permiteam s lu m masa la un restaurant o dat pe lun . Acum, privindă ă ă ă ă retrospectiv, îmi dau seama c ziua de Anul Nou 1981 a fost pentru noi ună moment de cotitur .ă

În aceast zi, s-a n scut ideea seminarului ă ă Cel mai bun an, de i abia în anulş urm tor am început s -l sus in pentru a-i instrui pe ceilal i. Ideea ne-a venit pur iă ă ţ ţ ş simplu când am început s ne facem planuri pentru anul care urma. Înainte de aă ne gândi ce avem de f cut în anul urm tor, ni s-a p rut firesc s recapitul m anulă ă ă ă ă 1980 i ce ni s-a întâmplat în tot acest timp. De i nu ne a teptam la cine tie ce,ş ş ş ş am constatat amândoi c am realizat mai mult decât am fi crezut. Am început să ă fim ceva mai optimi ti – a fost o experien care s-a dovedit la fel i pentruş ţă ş participan ii la programul ţ Cel mai bun an, mul i ani la rând.ţ

Pân la sfâr itul zilei, fiecare dintre noi î i propusese peste o sut de obiective.ă ş ş ă Anul 1981 a fost categoric cel mai bun an al nostru de pân atunci – ne-amă c s torit, am mai participat la trei maratoane i fiecare a pus pe picioare o afacereă ă ş

— 10 —


pe care o mai continu i ast zi.ăş ă

Anul s-a încheiat totu i cu un „scor” slab, c ci num rul mare de obiective peş ă ă care ni le fixaser m f cea practic imposibil realizarea tuturor. Când am începută ă ă s le transmitem i altora ideile noastre, a fost evident faptul c , dac î i stabile tiă ş ă ă ţ ş prea multe obiective, este imposibil s realizezi m car jum tate dintre ele! A a că ă ă ş ă am simplificat schema pentru a putea descoperi cele zece obiective prioritare, întregul proces durând aproximativ trei ore.

Obiectivul pe care l-am stabilit în acea diminea din 1980, de a participa laţă maraton, a fost începutul unui nou mod de via pentru noi. Iar când amţă transformat procesul de stabilire a obiectivelor într-un seminar, i al i oameni auş ţ avut ansa s descopere un nou mod de via pentru ei; împreun , am descoperitş ă ţă ă multe lucruri despre felul în care trebuie s ne folosim mintea i sim ul practică ş ţ pentru a înv a din experien a anului care a trecut i pentru a ob ine cele mai buneăţ ţ ş ţ rezultate în anul urm tor.ă

Tim i cu mine am folosit acest exerci iu i în vremurile bune, dar i în celeş ţ ş ş rele, rezervându-ne timp pentru a face acest lucru în fiecare an, orice s-ar fi întâmplat. Simplul fapt c stabilim cele zece obiective prioritare pentru anul careă urmeaz este un stimulent puternic, de i, în cazul meu, au fost i ani când treceauă ş ş câteva luni f r s recitesc obiectivele stabilite. Evident, niciun an nu seam n cuă ă ă ă ă cel lalt. În anumi i ani m preocup în special aspectul financiar, în al i aniă ţ ă ă ţ bun starea i condi ia fizic , în al ii rela iile familiale, alteori munca de caritate,ă ş ţ ă ţ ţ iar în al i ani m confrunt cu problemele pe care nu le-a fi putut prevedea cu unţ ă ş an înainte.

Bineîn eles c nu întotdeauna am realizat toate obiectivele pe care ni le-amţ ă fixat i nici nu ne-am urm rit scopurile cu precizia unor robo i, a a cum credeamş ă ţ ş noi c ar trebui. i totu i, acest proces a continuat s ne traseze un cadru de viaă Ş ş ă ţă în care construim an dup an, asigurându-ne c cel pu in avem ansa de a înv aă ă ţ ş ăţ din lec iile anului care s-a încheiat i de a trece mai departe, la urm toareleţ ş ă noastre obiective.

Uneori, când facem bilan ul la sfâr it de an, suntem mul umi i de consecven aţ ş ţ ţ ţ cu care ne-am urm rit obiectivele; în al i ani, ne trebuie ceva mai mult curaj să ţ ă privim înapoi. Dar în to i ace ti ani nu am renun at, i asta a contat enorm pentruţ ş ţ ş noi. Via a mea de ast zi difer mult de cea de atunci, fie c m gândesc laţ ă ă ă ă bunurile de care dispun în prezent sau la calitatea existen ei mele. Acum mţ ă bucur de un stil de via care este mai presus de orice mi-am închipuit înţă copil rie.ă

— 11 —


Disciplina parcurgerii an dup an a întreb rilor din ă ă Cel mai bun an este cea care ne ajut s persever m, s progres m i s înv m în permanen . Lucrurileă ă ă ă ă ş ă ăţă ţă n-au mers întotdeauna la fel de bine pe cât ne-am a teptat, dar am înv at s facş ăţ ă tot ce îmi st în putin i s m concentrez, a a cum am ar tat în aceast carte.ă ţăş ă ă ş ă ă

În timp, cu ajutorul mai multor persoane, seminarul Cel mai bun an a evoluat, transformându-se într-un exerci iu simplu cu zece întreb ri, ce poate fi folositţ ă oricând i de c tre oricine. Cred c am înv at deja c nu am dreptul s le impunş ă ă ăţ ă ă celorlal i s -mi accepte propriile convingeri, dar promovez acest program cuţ ă pl cere pentru tot ceea ce a însemnat el pentru mine i pentru cei care auă ş participat la el.

Cele mai importante lucruri pentru mine au fost dezvoltarea personalit iiăţ mele, încrederea pe care o am acum în mine, aprecierea calit ilor mele, modul înăţ care reu esc s rezolv problemele spinoase ale vie ii i sentimentul profund cş ă ţ ş ă avansez câte pu in în fiecare moment, pentru a avea o via a a cum îmi doresc.ţ ţă ş Acestea sunt cele mai importante lucruri, care au fost rezultatul exerci iuluiţ constant al evalu rii i planific rii anuale.ă ş ă

Curajul de a aborda provoc rile cele mai dure ale vie ii mi-a dat o for din ceă ţ ţă în ce mai mare i un sentiment mai puternic de mul umire pentru ceea ce sunt. Deş ţ câte ori reu esc s fac singur acest lucru, cre te i capacitatea mea de a-i instruiş ă ă ş ş i a-i încuraja pe ceilal i s procedeze la fel. ş ţ ă Dac eu pot s fac acest lucru,ă ă

atunci i voi pute iş ţ . Eficacitatea muncii mele cu oamenii cre te pe m sur ce euş ă ă îns mi reu esc s pun în practic ceea ce sus in. Dar înv mereu, i a a am s facă ş ă ă ţ ăţ ş ş ă i pe viitor. Odat , am auzit la radio un interviu cu Luciano Pavarotti, care spuneaş ă

c n-a încetat niciodat s ia lec ii de canto i c va continua s-o fac pân laă ă ă ţ ş ă ă ă sfâr itul zilelor sale.ş

Inspira i de ţ Cel mai bun an, Tim i cu mine am pus la punct o versiune aş noastr , s pt mânal , a exerci iului. Amândoi muncim foarte mult i nu ne preaă ă ă ă ţ ş întâlnim în cursul s pt mânii; cu ani în urm , acest lucru eroda bazele c snicieiă ă ă ă noastre. Felul în care am f cut fa acestei provoc ri, reînnoindu-ne iă ţă ă ş aprofundând dragostea noastr , este unul dintre cele mai bune exemple aleă transform rii noastre.ă

Acum câ iva ani, am început s inem ceea ce noi numim petrecerea de vineriţ ă ţ seara, numai noi doi. Cump r m o sticl de vin, punem muzic i st m de vorbă ă ă ă ş ă ă despre ce a mai f cut fiecare în cursul s pt mânii.ă ă ă

Pentru a compensa anumite momente dificile, inem pe rând câte un toastţ pentru cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în ultima s pt mân . Chiar i înă ă ă ş cele mai proaste s pt mâni exist mici întâmpl ri extraordinare i lucruri pentruă ă ă ă ş

— 12 —


care trebuie s fim recunosc tori. Conteaz enorm s nu uit m s ne concentr mă ă ă ă ă ă ă mai mult asupra norocului nostru decât asupra luptei pe care o ducem.

Aceasta este o adev rat binecuvântare. Dac s-ar întâmpla s pierdem tot ceă ă ă ă avem, am fi destul de puternici s înfrunt m situa ia i s o lu m de la cap t sauă ă ţ ş ă ă ă s trecem peste necaz i s tr im într-un cort. Cred sincer c for a interioar peă ş ă ă ă ţ ă care am câ tigat-o nu poate fi distrus i c totul va fi bine i vom învingeş ă ş ă ş indiferent ce s-ar întâmpla.

Mai presus de orice, m-am hot rât s scriu aceast carte pentru a v da ansaă ă ă ă ş s v bucura i de acest succes – s v ajut s da i un nou sens vie ii voastre,ă ă ţ ă ă ă ţ ţ oferindu-v frâiele propriului vostru destin.ă

Am cunoscut mul i oameni care i-au schimbat via a pentru c i-au acordatţ ş ţ ă ş r gazul de a medita asupra a ceea ce î i doresc cu adev rat i apoi au ac ionată ş ă ş ţ pentru a- i pune ideile în practic . Observând reu itele lor în timp, m-am hot râtş ă ş ă s scriu despre ă Cel mai bun an pentru a-l pune la dispozi ia cât mai multorţ oameni. C ci niciodat nu sunte i nici prea b trâni i nici prea tineri pentru a faceă ă ţ ă ş din anul care vine cel mai bun an de pân în acel moment.ă

— 13 —


PARTEA IPARTEA I

TREI ORE PENTRU A VĂTREI ORE PENTRU A VĂ SCHIMBA VIA AŢSCHIMBA VIA AŢ

INTRODUCEREPrincipiile care stau la baza celui mai bun an

Fixarea obiectivelor

Oamenii de afaceri care au succes î i fixeaz obiective i î i fac planuri pentruş ă ş ş ceea ce va urma. Ei tiu c pentru a realiza anumite schimb ri importante iş ă ă ş pentru a avea prosperitatea pe care i-o doresc trebuie s î i identifice priorit ileş ă ş ăţ în fiecare an, pentru ca apoi s canalizeze eforturile oamenilor lor spre atingereaă acestor obiective. În aceasta const i secretul succesului în via a noastr – înă ş ţ ă fixarea obiectivelor i planificarea vie ii cu un an înainte. Astfel i noi vom puteaş ţ ş s ne ocup m de problemele mai importante, s ne concentr m asupra aspecteloră ă ă ă care ne intereseaz i s facem acele schimb ri pe care dorim cu adev rat s leă ş ă ă ă ă facem.

Cu to ii tim câte ceva despre obiective. Cine nu i-a fixat obiective i nu aţ ş ş ş avut succes realizând o parte dintre ele? Pân la vârsta de 8 sau 10 ani ne facemă deja o idee despre ceea ce ne dorim în via . În mintea noastr începe s seţă ă ă contureze imaginea unei anumite pozi ii sociale, a unui serviciu, o ma in , o cas ,ţ ş ă ă o familie… i, pe m sur ce ne maturiz m, scopurile noastre devin tot mai clare.ş ă ă ă Curând împlinim 25, 30 sau 35 de ani i iat c deja am realizat unele obiectiveş ă ă din copil rie, în timp ce alte obiective prind contur în mintea noastr .ă ă

Cu toate acestea, pe m sur ce via a merge înainte, fixarea obiectivelor devineă ă ţ un proces întâmpl tor i mai pu in specific – dorin ele i aspira iile par s ne vină ş ţ ţ ş ţ ă ă în minte i s se instaleze acolo de la sine, aproape înainte s ne d m seama. Deş ă ă ă cele mai multe ori nu ne fix m obiective pentru un an i rareori facem o alegereă ş con tient a acelor scopuri care sunt mai importante pentru noi. Ne trezim cş ă ă urm rim anumite obiective înainte s ne fi gândit serios la ele, s chibzuim dacă ă ă ă merit efortul nostru sau s vedem ce este cu adev rat important pentru noi.ă ă ă

— 14 —


Poate c de obicei veni i acas epuizat i da i drumul la televizor în loc s lua iă ţ ă ş ţ ă ţ masa cu cineva drag, s asculta i muzica preferat , s citi i cartea la care râvnea iă ţ ă ă ţ ţ – sau s v planifica i urm torul an al vie ii voastre.ă ă ţ ă ţ

Dup avântul ini ial, când cre tem i devenim adul i, mul i dintre noi nu neă ţ ş ş ţ ţ mai gândim cu aceea i seriozitate la idealurile noastre, ca atunci când ne f ceamş ă planuri legate de educa ie, carier sau o cas a noastr , separat de p rin i.ţ ă ă ă ă ţ Începem s ne conducem dup sim uri, reac ionând în func ie de împrejur ri iă ă ţ ţ ţ ă ş satisfacându-ne necesit ile imediate, precum i pe cele ale persoanelor din jurulăţ ş nostru. Aceasta devine o obi nuin , ba chiar mai mult. Timpul trece i curândş ţă ş sim im c via a ne-a sc pat de sub control i c nu putem face nimic în acest sens.ţ ă ţ ă ş ă Nu mai acord m suficient aten ie lucrurilor care au cea mai mare importană ă ţ ţă pentru noi, iar via a devine frustrant . Sim im c nu mai putem face fa .ţ ă ţ ă ţă

Iat ce spunea Sogyal Rimpoche:ăDac privim cu aten ie, vom vedea limpede câte sarcini f r importan , a a-ă ţ ă ă ţă ş

zise „responsabilit i”, se acumuleaz în via a noastr . Un maestru le comparăţ ă ţ ă ă cu „menajul dintr-un vis”. Spunem c vrem s ne petrecem timpul rezolvândă ă lucrurile importante ale vie ii, dar nu exist niciodat timp.ţ ă ă

Exist anumite lucruri care trebuie f cute i sim im c nu avem de ales. Iară ă ş ţ ă dup ce termin m cu ele, suntem prea obosi i ca s ne mai gândim i la altceva.ă ă ţ ă ş Treptat, devenim cinici când e vorba de hot rârile luate de Anul Nou iă ş obiectivele pentru via . Ce atâta b taie de cap?ţă ă

Sim im c cele mai frustrante situa ii i probleme ne scap de sub control – nuţ ă ţ ş ă putem face nimic pentru a schimba starea de lucruri, a a c renun m i încerc mş ă ţă ş ă s facem fa situa iei a a cum putem. Pur i simplu nici nu ne mai trece prină ţă ţ ş ş minte gândul c realmente am putea ă face ceva pentru a înl tura cauzeleă frustr rilor noastre. Renun m s mai construim o via plin de sens i împliniriă ţă ă ţă ă ş i ne împ c m cu ceea ce avem. Renun m la noi i la capacitatea noastr de aş ă ă ţă ş ă

pune lucrurile în practic .ă

i totu i, exist o parte din noi care nu este dispus s se lini teasc – cea careŞ ş ă ă ă ş ă ne treze te la miezul nop ii, facându-ne s ne îngrijor m i s ne fr mânt mş ţ ă ă ş ă ă ă pentru lucrurile care conteaz pentru noi: ă Oare ce fac eu? Ce am realizat de fapt? De ce nu-mi folosesc mai bine timpul? Cum pot s fac s m ocup mai bine deă ă ă familie? Când o s vin i vremea mea? Cu siguran mai sunt i alte lucruri înă ă ş ţă ş via , nu doar grijile i problemele acestea. Altfel, ce sens ar avea?ţă ş

Sau poate c , ascultând muzic sau privind o pies de teatru ori un film, vă ă ă ă

— 15 —


deta a i de existen a voastr agitat i v aminti i cine sunte i de fapt i ce dori iş ţ ţ ă ă ş ă ţ ţ ş ţ pentru voi i pentru cei dragi. Dar atunci se lumineaz de ziu sau se terminş ă ă ă piesa, i acele întreb ri importante pe care vi le-a i pus se risipesc, alungate deş ă ţ temerile i grijile de zi cu zi. Se face ziu , umbrele îndoielii dispar ca de obicei iş ă ş nu mai sta i s v gândi i la ce dori i cu adev rat sau la ce a i putea face pentru aţ ă ă ţ ţ ă ţ ob ine ceea ce vre i.ţ ţ

—————————————————————Cea mai puternic motiva ie pentru a începe ă ţ Cel mai bun an este c ve iă ţ

descoperi acel mod de via care s reflecte ceea ce conteaz cu adev ratţă ă ă ă pentru voi, devenindu-v astfel fideli vou în iv .ă ă ş ă

—————————————————————

Cum se întâmpl de multe ori, probabil c la un moment dat v s tura i iă ă ă ă ţ ş spune i: „Destul!” Apoi v fixa i un obiectiv i începe i s face i ceva pentru a-lţ ă ţ ş ţ ă ţ concretiza, dar din nou ave i un e ec. Din p cate, de multe ori, cele maiţ ş ă importante obiective ale noastre nu ni le fix m cu convingerea c vom reu i, a aă ă ş ş c , nu dup mult timp, sim im cum ni se taie elanul. Uit m c trebuie s neă ă ţ ă ă ă concentr m aten ia mai degrab asupra realiz rilor decât asupra e ecurilor iă ţ ă ă ş ş gre elilor. Uit m s inem cont în via de lucrurile la care ne pricepem bine,ş ă ă ţ ţă astfel c încrederea în noi i în for ele proprii scade.ă ş ţ

Noi, oamenii, avem o capacitate fantastic de a ne reaminti e ecurile, în timpă ş ce reu itele le d m uit rii. Amintirea neîmplinirilor ne îngusteaz perspectivele iş ă ă ă ş ne diminueaz încrederea în noi în ine. Problemele cu care ne confrunt mă ş ă paralizeaz orice ini iativ i nu le mai putem face fa . În timp ce în anumiteă ţ ă ş ţă domenii ale vie ii noastre poate c suntem puternici i capabili, se pare c , în fa aţ ă ş ă ţ problemelor care ne afecteaz cel mai mult, for ele ne p r sesc.ă ţ ă ă

Iat la ce fel de probleme m refer – multe dintre ele sunt experien e aleă ă ţ clien ilor mei, dar cu unele m-am confruntat i eu:ţ ş

„Rela ia cu fiul meu adolescent a luat-o razna. Spiridu ul acela vioi care● ţ ş d dea fuga la mine i mi se a eza pe genunchi ca s -mi spun câte în lun i-nă ş ş ă ă ă ş stele parc a disp rut. Dac m mai gândesc mult la asta, am s izbucnesc înă ă ă ă ă plâns.”

„Am ob inut succesul pentru care m-am zb tut atât de mult, dar muncesc● ţ ă mai mult ca oricând i n-am timp s m bucur de el. Zilele trec atât de repede, iarş ă ă eu nu reu esc s -mi folosesc prea bine timpul pe care îl am la dispozi ie. Visulş ă ţ pentru care am sacrificat atâtea s-a risipit.”

„Trupul care alt dat s lta u or pe trepte i-mi d dea for a s gândesc i s● ă ă ă ş ş ă ţ ă ş ă muncesc ore în ir pare c nu mai are baterii, dar nu am timp s m ocup de el – iş ă ă ă ş

— 16 —


probabil c e i prea târziu.”ă ş „Mi se pare c îmi petrec mai tot timpul la lucru, în edin e, rezolvând● ă ş ţ

urgen e sau ocupându-m de problemele altora. Se pare c niciodat nu reu esc sţ ă ă ă ş ă m desprind de munca mea ca s m gândesc la viitor i la modalitatea de a-miă ă ă ş rezolva problemele o dat pentru totdeauna.”ă

„Vreau s fac ceva deosebit, vreau s dau sens vie ii mele. Cum s -mi● ă ă ţ ă g sesc împlinirea în munca pe care o desf or? S renun la slujba aceasta i să ăş ă ţ ş ă g sesc alta care s -mi dea împlinirea pe care o caut? De ce nu acord mai multă ă timp problemelor care m preocup ?”ă ă

„M simt de parc m-a învârti mai tot timpul în jurul cozii. Întotdeauna am● ă ă ş de-a face cu o dat -limit , i aceea este întotdeauna ziua de mâine. tiu c ară ă ş Ş ă trebui s -mi fac planuri din timp i s nu mai amân a a cum fac de obicei, dar nuă ş ă ş am timp.”

„Ce se întâmpl cu mine? Chiar nu exist un om pe lumea asta care s m● ă ă ă ă iubeasc i pe mine i cu care s -mi împart via a? Nu vreau s fiu singur .”ăş ş ă ţ ă ă

„M simt blocat la locul acesta de munc – nu progresez deloc. Nimeni nu● ă ă ă m apreciaz la justa mea valoare i probabil nimeni n-o s-o fac vreodat .ă ă ş ă ă Efectiv nu tiu ce altceva a putea s g sesc pentru un viitor mai bun. Nu pot s -ş ş ă ă ămi dau seama ce-a putea s fac, a a c nu fac nimic.”ş ă ş ă

„De ce nu g sesc timp s «opresc muzica» m car o dat pe zi ca s meditez● ă ă ă ă ă i s m deta ez o clip de zarva lucrurilor cotidiene? Cum s reduc la t cereş ă ă ş ă ă ă

zumzetul de gânduri din mintea mea pentru a face acest lucru?” „Oare cine îmi conduce via a – eu sau datoriile mele? îmi risipesc toat● ţ ă

vitalitatea i energia pentru a câ tiga cât mai mul i bani i nu tiu cum s ies dinş ş ţ ş ş ă acest carusel al luptei pentru supravie uire.”ţ

„Omul cu care m-am c s torit cu ani în urm i care m iubea atât de mult e● ă ă ăş ă prea ocupat acum i nu mai are timp s m priveasc sau s m asculte. Dar euş ă ă ă ă ă sunt acum atât de frustrat , sup rat i jignit , încât aproape c nici nu-mi maiă ă ă ş ă ă pas .”ă

Cu cât îndur m mai mult aceste situa ii dureroase i nu ne revendic mă ţ ş ă drepturile, cu atât sc dem mai mult în ochii no tri i apoi nu mai avem puterea să ş ş ă facem acele schimb ri care sunt atât de importante pentru noi. La un moment dat,ă încet m s credem c putem s mai schimb m ceva: ă ă ă ă ă Asta e; nu trebuie s mă ă sup ră . Simplul gând de a ne fixa un obiectiv de genul: Voi începe s m bucur deă ă succesul pe care-l am sau Voi readuce pu in romantism în via a meaţ ţ sau Îmi voi g si o slujb nou , care s -mi dea ocazia s ar t cine suntă ă ă ă ă ă pur i simplu nu neş mai trece prin minte.

Uneori ne lu m angajamente de genul:ă

Ast -sear m duc acas i nu m mai ating de televizor.● ă ă ă ăş ă

— 17 —


În weekend îl iau pe fiul meu la plimbare i am s încerc s m apropii mai● ş ă ă ă mult de el.

De luni încep regimul alimentar!● Disear , în drum spre cas , m opresc la sala de gimnastic .● ă ă ă ă Primul lucru pe care am s -l fac mâine va fi s citesc ofertele de serviciu,● ă ă

poate îmi g sesc o slujb nou .ă ă ă Ast zi, în drum spre cas , trec s iau ni te flori i o sticl cu vin…● ă ă ă ş ş ă

Dar de cele mai multe ori nu ne inem aceste promisiuni i, de câte ori seţ ş întâmpl a a, devenim mai slabi, iar încrederea în noi în ine mai scade pu in.ă ş ş ţ Ceea ce ne împiedic cel mai mult în a ne propune i stabili obiective este acestă ş mod de a gândi, i nu neap rat e ecul. Ajungem s credem c nu suntem în stareş ă ş ă ă s realiz m schimb rile necesare i încet m s ne mai fix m obiective i s neă ă ă ş ă ă ă ş ă mai facem planuri în mod coerent. Iar via a la care vis m devine i mai greu deţ ă ş atins.

—————————————————————Neîncrederea în noi în ine se ridic în calea noastr ca un zid,ş ă ă

împiedicându-ne s facem schimb ri majore sau s ne fix m obiectiveă ă ă ă importante.

—————————————————————

Odat ce am ajuns în acest punct, începem s ne g sim tot felul de scuze iă ă ă ş pretexte:

Când ceva merge prost, n-ai ce-i face.● Ce rost are s m gândesc la asta? Doar tiu c oricum nu-mi permit s am● ă ă ş ă ă

ceea ce-mi doresc. Mi se pare un lucru egoist i stresant s stabilesc obiective i s m gândesc● ş ă ş ă ă

mereu la ce anume vreau. Vreau s -mi p strez libertatea de a alege!● ă ă Când n-o s mai fiu atât de ocupat( ), am s -mi fac timp i pentru mine.● ă ă ă ş Este plictisitor s tiu încotro m îndrept i ce urmeaz s se întâmple.● ăş ă ş ă ă Nu sunt dispus( ) s sacrific prezentul de dragul viitorului.● ă ă Nu suport gândul c voi încerca i voi rata din nou.● ă ş E prea târziu s mai înv ceva.● ă ăţ Chiar nu-mi pot bate capul cu asta.●

i uite-a a, în timp ce nici nu ne d m seama c ne urc m într-o ma in despreŞ ş ă ă ă ş ă care nu tim încotro ne duce, devenim simpli trec tori prin propria noastr via .ş ă ă ţă Anii trec, dar niciodat nu ne d m jos din ma in s vedem cum merge i încotroă ă ş ă ă ş se îndreapt . Ne mul umim s st m pe bancheta din spate, preocupa i de via aă ţ ă ă ţ ţ

— 18 —


noastr cât se poate de agitat , care trece prea repede pentru a ne da r gazul să ă ă ă oprim ma ina, s ne facem plinul, s ne gândim la trasee alternative sau sş ă ă ă schimb m direc ia – pe scurt, s trecem din nou pe locul oferului.ă ţ ă ş

Cel mai bun an

Acest exerci iu ne oblig s coborâm din ma in i s ne analiz m mai bineţ ă ă ş ă ş ă ă via a i pe noi în ine. Ce am realizat în aceast c l torie? La ce ne pricepem? Ceţ ş ş ă ăă am înv at din c l toria noastr ? Am apucat cumva pe drumuri gre ite? i cel maiăţ ă ă ă ş Ş important lucru, cât de departe am ajuns?

Acest exerci iu, de i nu întotdeauna simplu, devine mai degrab o experienţ ş ă ţă pl cut i mobilizatoare decât un proces dureros de incriminare. Ne ajut să ă ş ă ă privim în fa aceste întreb ri i s ne mobiliz m. Cea mai mare provocare este sţă ă ş ă ă ă reu e ti s - i rezervi trei ore tocmai atunci când nu ai timp s faci acest lucru. Darş ş ă ţ ă dac vrem s fim mai responsabili fa de propria noastr via , în loc s neă ă ţă ă ţă ă zbatem s rezolv m probleme cotidiene, ar fi mai bine s facem exerci iul ă ă ă ţ Cel mai bun an i s l s m deoparte celelalte griji.ş ă ă ă

Pentru mul i dintre noi aceasta este partea cea mai grea. Renun a i pur iţ ţ ţ ş simplu s mai ă face iţ lucrul pe care crede iţ c trebuie s -l face i acum. Mai bineă ă ţ face i exerci iul ţ ţ Cel mai bun an. De obicei, ineam acest seminar sâmb ta, iarţ ă pentru cei care participau era simplu s în eleag c , pentru a veni la seminar,ă ţ ă ă erau nevoi i s renun e la rufele de sp lat, la cur enia s pt mânal , la scrisorileţ ă ţ ă ăţ ă ă ă de scris, la plata facturilor, la întâlnirea cu prietenii – sau la orice altceva aveau ei de f cut sâmb ta.ă ă

Chiar dac î i petreceau o mare parte din zi la seminar, tiau c î i vor g siă ş ş ă ş ă timp i pentru rufe i pentru aprovizionarea casei. Lucrurile acestea nu r mânş ş ă nefacute. Nu asta este problema; ceea ce conteaz este s v g si i timp pentru aă ă ă ă ţ v planifica via a. Dar, odat ce ve i face lucrul acesta, v ve i da seama c esteă ţ ă ţ ă ţ ă mult mai important decât sp latul rufelor. A a c lua i-v o foaie de hârtie i ună ş ă ţ ă ş stilou, a eza i-v comod i r spunde i la cele zece întreb ri.ş ţ ă ş ă ţ ă

Sau pute i urma exemplul celor care participau la seminar: rezerva i-v trei oreţ ţ ă i face i acest exerci iu împreun cu un membru al familiei, un coleg sau unş ţ ţ ă

prieten.

Exerci iul v cere s privi i înapoi, spre anul care s-a încheiat i apoi s vţ ă ă ţ ş ă ă gândi i la anul care va urma, punându-v urm toarele zece întreb ri:ţ ă ă ă

— 19 —


1. Ce am realizat?2. Care au fost cele mai mari dezam giri ale mele?ă3. Ce am înv at?ăţ4. Cum m autolimitez i cum pot s m opresc?ă ş ă ă5. Care sunt valorile mele?6. Care sunt rolurile pe care le joc în via ?ţă7. Care rol va reprezenta preocuparea mea major în anul urm tor?ă ă8. Care sunt obiectivele mele pentru fiecare rol în parte?9. Care este topul celor zece obiective prioritare pentru anul urm tor?ă10. Cum pot s m asigur c le realizez?ă ă ă

Acest exerci iu seam n cu gr din ritul. De i nu sunt prima persoan care faceţ ă ă ă ă ş ă o asociere între via i gr din rit, gândi i-v un minut la acest lucru: ţăş ă ă ţ ă Înainte de a sem na semin ele pentru recolta viitoare trebuie s preg tim terenulă ţ ă ă . R spunzând la primele dou întreb ri, verific m ce a crescut i ce nu a crescută ă ă ă ş anul trecut. A treia întrebare ne ajut s descoperim ce am înv at i ce trebuie să ă ăţ ş ă inem minte pentru anul viitor.ţ

Bilan ul realiz rilor i al e ecurilor din gr dini a noastr presupune pu ineţ ă ş ş ă ţ ă ţ sentimente de remu care sau autoînvinov ire – este o lec ie bun . S ne bucur mş ăţ ţ ă ă ă de succesele de anul trecut pentru a c p ta for e noi i s nu ne l s m cople i i deă ă ţ ş ă ă ă ş ţ e ecuri. Cu alte cuvinte, l sa i în urm dezam girile i nereu itele – îndep rta i-leş ă ţ ă ă ş ş ă ţ din via a voastr a a cum rupe i buruienile din gr din . De ce s ocupe loculţ ă ş ţ ă ă ă degeaba i s influen eze negativ recolta din urm torul an?ş ă ţ ă

A patra întrebare este ultimul pas înainte de sem nat. Acum fertiliz m terenul,ă ă gândindu-ne la recolta pe care dorim s-o ob inem la anul. Fertilizarea solului dinţ gr dina voastr se realizeaz printr-o atitudine optimist , care s v conduc spreă ă ă ă ă ă ă succes, nu prin una care s v otr veasc solul. Imagina i-v ce s-ar întâmpla într-ă ă ă ă ţ ăo gr din poluat de un puternic sentiment de nereu it . Secretul pentru cel maiă ă ă ş ă bun an este sem natul într-un sol fertil.ă

—————————————————————De cele mai multe ori oamenii î i fixeaz obiective far s preg teascş ă ă ă ă ă

terenul pentru reu ita lor. Exerci iul Cel mai bun an, perfec ionat cuş ţ ţ sprijinul atâtor oameni în decursul a peste 20 de ani, preg te te eficientă ş acest teren.

—————————————————————

A adar, exerci iul începe cu un bilan al anului care s-a încheiat, amintindu-vş ţ ţ ă ce a i ţ realizat i concentrându-v asupra motivelor de bucurie. Da, chiar a a.ş ă ş Primul pas v permite s cânt ri i rezultatele din anul care s-a sfâr it i s vă ă ă ţ ş ş ă ă

— 20 —


revizui i atitudinea fa de trecut i fa de voi în iv . Este foarte u or s neţ ţă ş ţă ş ă ş ă amintim e ecurile: promisiuni nerespectate, momente când i-am dezam git pe ceiş ă de lâng noi, hot râri de început de an care n-au durat nicio s pt mân , kilogrameă ă ă ă ă în plus pe care nu le-am dat jos, kilometri pe care nu i-am alergat, dimine i în careţ nu am meditat, scrisori nescrise, c r i necitite, c m ri neorânduite, prieteni peă ţ ă ă care i-am uitat, ore pe care nu le-am petrecut cu copiii… când e vorba de toate acestea, memoria noastr este atât de vie!…ă

Dar suntem oameni i uit m ceea ce am f cut bine i câte lucruri am realizat.ş ă ă ş Pierdem din vedere for a i calit ile cu care suntem înzestra i i astfel nu maiţ ş ăţ ţ ş reu im s ne folosim de ele pentru a face schimb rile pe care le dorim. Nuş ă ă întreprindem nimic în privin a scopurilor care sunt atât de importante pentru noiţ pentru c nu credem c putem. ă ă Dar, pentru noi to i, problema nu este c nuţ ă putem. Totul este s ne control m puterea pe care o avem, în timp ce ne reînnoimă ă încrederea în noi în ineş .

Rememorarea succeselor trecute v d posibilitatea s v corecta i imagineaă ă ă ă ţ pe care o ave i despre sine, iar dup ce a i tras înv mintele necesare dinţ ă ţ ăţă succesele i e ecurile trecute, da i-le uit rii. Procedând astfel, când v ve i gândiş ş ţ ă ă ţ serios la anul care vine, v ve i aminti c ave i puterea de a fixa i îndeplini noiă ţ ă ţ ş obiective. Poate c n-o s v fie u or s gândi i în felul acesta. Dar numai a a vă ă ă ş ă ţ ş ă ve i reg si i ve i începe s sim i i, ca atunci când avea i 18 ani, c pute i fiţ ă ş ţ ă ţ ţ ţ ă ţ st pânul propriului vostru destin.ă

—————————————————————Mai presus de orice, Cel mai bun an v înva s ave i din nou încredereă ţă ă ţ

în voi i s deveni i mai puternici în fa a celor mai mari încerc ri ale vie ii.ş ă ţ ţ ă ţ Aceast abordare v ajut s v folosi i experien a i în elepciuneaă ă ă ă ă ţ ţ ş ţ acumulate pentru a cl di o via mai fericit .ă ţă ă

—————————————————————

Îmi amintesc de povestea lui Jane Fonda, de cât de greu i-a fost (avea pe-atunci cam 45 de ani) s treac peste teama care o st pânea i s înve e s fac oă ă ă ş ă ţ ă ă s ritur cu spatele într-un lac, pentru rolul pe care îl juca în filmul ă ă Pe lacul auriu. Actri a Katharine Hepburn, care juca i ea în acela i film, o privea cum exerseazţ ş ş ă i, când în sfâr it aceasta a reu it s execute s ritura, dup nenum rate zile deş ş ş ă ă ă ă

antrenament, i-a spus: „Ar trebui s cunoa tem to i acest sentiment de st pânire iă ş ţ ă ş de biruin asupra fricii. Oamenii care nu înva acest lucru se duc la fund.”ţă ţă

„Nu l sa i buruienile s v n p deasc visele”ă ţ ă ă ă ă ă

— 21 —


Acest citat din cartea lui H. Jackson Brown, Life’s Little Instruction Book (Mic manual de educa ie pentru via )ţ ţă , este unul dintre citatele mele preferate iş îmi aminte te de oameni pe care îi cunosc i care au urmat sfatul doamneiş ş Hepburn. A vrea s v povestesc despre câ iva prieteni i clien i de-ai mei careş ă ă ţ ş ţ au avut curajul, t ria i disciplina de a folosi lec iile din ă ş ţ Cel mai bun an.

Poate sun prea frumos i prea simplu când via a lor este redus la o astfel deă ş ţ ă „poveste de succes”, dar încerca i s trece i peste asta i s vede i cum a reu itţ ă ţ ş ă ţ ş fiecare dintre ei s se hot rasc s fac o schimbare important în via a personal .ă ă ă ă ă ă ţ ă Observa i i dac aceste experien e vi se par mai greu de crezut decât exempleleţ ş ă ţ anterioare de probleme obi nuite pe care le întâmpin m uneori.ş ă

—————————————————————O femeie i-a p r sit so ul pentru un burlac convins. ase luni maiş ă ă ţ Ş

târziu, noul ei iubit a încetat s -i mai spun cât de mult inea la ea; după ă ţ ă alte cinci s pt mâni, în care el tot nu i-a spus c o iube te, femeii aă ă ă ş început s -i fie team c f cuse o mare gre eal . Când i-a dat seama că ă ă ă ş ă ş ă de fapt ea nu se concentra asupra rezultatului dorit, ci mai degrabă asupra fricii pe care o sim ea, i-a stabilit urm torul obiectiv:ţ ş ă

Voi construi o rela ie deosebit cu Sam i voi înv a s -mi amintesc câtţ ă ş ăţ ă sunt de iubit .ă

Ea a reu it s se concentreze în acest sens i s - i risipeasc temerile;ş ă ş ă ş ă peste un an, erau c s tori i.ă ă ţ

—————————————————————

Un întreprinz tor prosper, în vârst de aproape 60 de ani, dorea să ă ă înceap ceva nou i mai interesant pentru el, dar se sim ea vinovat s - iă ş ţ ă ş p r seasc oamenii loiali, care lucrau la firma pe care i-o construise cuă ă ă ş 20 de ani în urm – i-i mai era team c la vârsta lui nu î i putea permiteă ş ă ă ş s fac a a ceva.ă ă ş

Obiectivul s u:ă Voi încheia aceast afacere i m voi preg ti pentruă ş ă ă lansarea unei noi firme pân la sfâr itul anului.ă ş

A g sit i a preg tit o persoan , c reia i-a încredin at firma saă ş ă ă ă ţ împreun cu angaja ii pe care îi avea. Acum, pentru c i-a deschis o nouă ţ ă ş ă afacere, este cuprins de un nou entuziasm i o nou energie pentru muncaş ă pe care o desf oar .ăş ă

—————————————————————

O femeie care î i petrecuse via a având grij de cei cinci copii ai s i iş ţ ă ă ş sprijinindu-l pe so ul ei în carier , dorea s g seasc o cale pentru a- iţ ă ă ă ă ş exprima creativitatea, dar î i pierduse demult încrederea în faptul c tiaş ă ş cum s fac acest lucru.ă ă

— 22 —


Obiectivul ei: Voi construi o afacere de succes, care s -mi permit s -ă ă ămi exprim sim ul estetic i creativitatea.ţ ş

I-a luat ceva timp pân a descoperit ce tip de afacere î i dorea i cumă ş ş s înceap . Dar, în final, ea i-a deschis un magazin în care a început să ă ş ă vând acel gen de bijuterii i articole de îmbr c minte pe care obi nuia să ş ă ă ş ă le poarte i care îi pl ceau.ş ă

—————————————————————

O ziarist talentat câ tiga un salariu mizer din slujba de critic deă ă ş televiziune la un cotidian na ional, luptându-se în acela i timp s creascţ ş ă ă feti a de numai 10 luni, s pl teasc o ipotec uria i s fac fa st riiţ ă ă ă ă şăş ă ă ţă ă de anxietate care începuse s pun st pânire pe ea. Femeia a constatat că ă ă ă nu i-a pl cut niciodat s fac lucruri de care se temea i c îi era fric să ă ă ă ş ă ă ă fac ceea ce îi pl cea ei cel mai mult.ă ă

Obiectivul ei: Voi construi o carier în care fac ceea ce îmi place s facă ă i sunt pl tit pe m sur .ş ă ă ă ă

Ea a abordat proiectul de transformare profesional cu mare hot râreă ă i inteligen . Nu s-a întâmplat peste noapte, dar a muncit continuu, cuş ţă

con tiinciozitate, i ast zi este o scriitoare de succes, care lucreaz la aş ş ă ă asea carte.ş

—————————————————————

Partenerii unui cuplu lucrau împreun de câ iva ani, având o afacereă ţ de succes care ajunsese s îi solicite foarte mult, iar ei se sim eau obosi iă ţ ţ i epuiza i f când ceva ce nu mai pl cea niciunuia dintre ei. Când, într-oş ţ ă ă

perioad de criz , banca a început s -i preseze tot mai tare, au început să ă ă ă simt i mai acut aceast greutate care ap sa pe umerii lor. Dintr-ună ş ă ă puternic sim al datoriei i din prea mult team , au continuat sţ ş ă ă ă investeasc bani i timp în acea afacere care devenise ultimul lucru peă ş care i-l doreau.ş

Obiectivul lor: S ducem o via în care munca s fie mai satisf c toare,ă ţă ă ă ă mai creativ i mai pl cut pentru amândoi – i asta cât mai curând.ăş ă ă ş

Odat ce i-au stabilit obiectivul pe care îl agreau cu adev rat,ă ş ă afacerea a început s mearg , astfel c au g sit un cump r tor amabil, iară ă ă ă ă ă ei s-au retras, dedicându-se în întregime unui nou el.ţ

—————————————————————

Pre edintele unei companii de succes începuse s se simt b trân laş ă ă ă nici 50 de ani câ i avea, din cauza unor serioase dureri de spate i deţ ş picioare, care îl împiedicau s fac multe lucruri care îi pl ceau. Eraă ă ă profund afectat de faptul c se sim ea prizonier în propriul s u trup; eraă ţ ă obi nuit s poat s fac tot felul de lucruri în interes de afaceri i înş ă ă ă ă ş

— 23 —


interes personal, f r astfel de re ineri.ă ă ţObiectivul lui era: S m simt liber din punct de vedere fizic, mental iă ă ş

emo ional s -mi tr iesc via a a a cum doresc.ţ ă ă ţ şi-a urmat scopul cu disciplin i hot râre, atacând pe mai multeŞ ă ş ă

planuri – fizic, emo ional, mental – i, în câteva luni, mergea inându- iţ ş ţ ş corpul drept i se mi ca f r niciun fel de dureri.ş ş ă ă

—————————————————————

Un cuplu de actori se confrunta de câ iva ani cu serioase problemeţ financiare – pentru cei doi parteneri devenea din ce în ce mai greu să g seasc de lucru. S-au v zut sili i s - i vând casa în care locuiau i să ă ă ţ ă ş ă ş ă se mute în alta mai mic ; în scurt timp au început s se team c vor fiă ă ă ă nevoi i chiar s - i retrag copiii de la coala particular la care înv au.ţ ă ş ă ş ă ăţ

La începutul unui an, ei au luat hot rârea de ă a rezolva problema banilor o dat pentru totdeauna. ă Hot rârea lor a fost neînduplecat ,ă ă apelând la prieteni pentru sprijin i discutând cu exper i capabili s leş ţ ă ofere ajutor de specialitate pentru a- i rezolva problemele. În decurs deş dou luni, mul dintre ei a primit un rol principal într-un serială interna ional de televiziune.ţ

—————————————————————

O tân r a renun at la slujba de asistent medical i s-a angajat caă ă ţ ă ă ş agent de vânz ri pentru a câ tiga mai mult i pentru a- i folosi mai bineă ş ş ş calit ile pe care le avea, dar dup un an ea nu realizase vânz rileăţ ă ă propuse. Era îngrijorat c î i va pierde slujba, mai ales c firma la careă ă ş ă lucra trecea printr-o perioad de criz .ă ă

Obiectivul ei: Voi face din anul acesta un an al realiz rilor.ăÎn ciuda faptului c pentru firma respectiv a fost cel mai greu an,ă ă

tân ra a început s - i schimbe p rerea despre ea îns i i s fac lucruriă ă ş ă ăş ş ă ă pe care înainte nu îndr znise s le fac . Pân la sfâr itul anului, ea i-aă ă ă ă ş ş împlinit visul, devenind cel mai bun agent de vânz ri din acel an. A fostă promovat director la departamentul de rela ii cu clien ii, unde, lucrândă ţ ţ într-un mediu de afaceri, avea ocazia s - i foloseasc acele calit i careă ş ă ăţ f cuser din ea o bun asistent .ă ă ă ă

—————————————————————

O femeie designer avea o carier de succes, dar se sim ea nefericit dină ţ ă cauza unei rela ii de cuplu „banale” care n-o mai mul umea. Ea dorea cuţ ţ disperare s se c s toreasc i s aib copii, dar oare cu acest b rbat? Îiă ă ă ă ş ă ă ă era team c , dac renun a la el, se putea s nu mai g seasc unul pe careă ă ă ţ ă ă ă s -l doreasc cu adev rat.ă ă ă

Obiectivul ei: S merg mai departe i s g sesc omul cu care s mă ş ă ă ă ă

— 24 —


c s toresc.ă ăA g sit curajul de a renun a la acea rela ie i de a merge mai departe.ă ţ ţ ş

De i nesigur , a continuat s cread în obiectivul ei, i în cele din urm aş ă ă ă ş ă cunoscut un avocat inteligent, cu care a avut o leg tur mai serioas ; s-auă ă ă c s torit i acum au dou fiice reu ite.ă ă ş ă ş

—————————————————————

În spatele fiec ruia dintre ace ti oameni de succes se ascunde un om obi nuită ş ş care a g sit curajul de a ac iona – de a înfrunta marile greut i i de a- iă ţ ăţ ş ş transforma visele în realitate. Ei au g sit for a interioar de a nu- i mai face grijiă ţ ă ş pentru problemele lor i s-au concentrat asupra obiectivului pe care doreau s -lş ă realizeze. i-au luat r gazul de a se retrage din fa a tumultului vie ii cotidieneŞ ă ţ ţ pentru a- i orienta aten ia asupra obiectivului care, odat realizat, însemna totulş ţ ă pentru ei. Au f cut ce le-a stat în putin pentru a evita capcanele explica iilor,ă ţă ţ lament rilor i scuzelor i pentru a merge mai departe, pân la cap t.ă ş ş ă ă

Cel mai bun an al meu

Cum am mai spus de multe ori pân acum, este o adev rat provocare s - iă ă ă ă ţ stabile ti obiective serioase legate de ceea ce conteaz cu adev rat. Dac citi iş ă ă ă ţ aceast carte, atunci cu siguran a i aflat c am reu it s -mi ating obiectivul de aă ţă ţ ă ş ă scrie o carte, un vis pe care l-am avut de când m tiu. Dar ani i ani la rând n-amăş ş f cut nimic în acest sens. De i eu îns mi practic exerci iul ă ş ă ţ Cel mai bun an încă din 1980, cartea nu s-a num rat printre obiectivele mele prioritare pân de curând.ă ă Pur i simplu mi se p rea un vis imposibil, a a c nu i-am acordat prea mareş ă ş ă importan . Mult dorin , crede i-m , dar pu in voin !ţă ă ţă ţ ă ţ ă ţă

De i conduceam seminarul ş Cel mai bun an i-i înv am pe ceilal i cum s - iş ăţ ţ ă ş împlineasc visele, acest vis al meu z cea uitat sub o gr mad de regrete iă ă ă ă ş resentimente. G seam tot felul de motive pentru a nu trece la treab :ă ă

La sfâr itul zilei i în weekend sunt prea obosit .● ş ş ă Clien ii i partenerii mei de afaceri au nevoie de mine pentru lucruri urgente● ţ ş

i mult mai importante.ş Creierul meu a încetat s mai func ioneze eficient din cauza menopauzei.● ă ţ Dac scriu o carte, asta nu va contribui cu nimic în direc ia în care dorim s● ă ţ ă

ne orient m afacerea.ă Ar fi pierdere de timp s fac un lucru care probabil nu ne-ar aduce niciun● ă

ban.… i câte i mai câte.ş ş

— 25 —


Dup cum vede i, laitmotivul care apare în justific rile inele este urm torul:ă ţ ă ă Sunt victima unor împrejur ri pe care nu le pot controlaă . Este o tem frecvent aă ă mea i cu siguran una pe care am observat-o i la alte persoane. Ani întregi, înş ţă ş mintea mea se repeta acela i refren, iar uneori ap reau varia ii pe aceea i tem :ş ă ţ ş ă Mi-ar pl cea s scriu. A fi probabil o mare scriitoare. Am într-adev r ceva deă ă ş ă spus, numai că ________________ (completa i spa iul liber cu motiveleţ ţ enumerate mai sus).

Acum câ iva ani chiar m-am abonat la o revist pentru scriitori, sperând cţ ă ă acest lucru m va stimula i voi trece la treab , dar de fiecare dat când ap reaă ş ă ă ă num rul pe luna respectiv m cople ea un sentiment de vinov ie i frustrare.ă ă ă ş ăţ ş Le-am pus frumos una peste alta la capul patului, ca s le citesc când voi aveaă nevoie de ele, s înv cum s scriu i s m impulsioneze. Dar bineîn eles că ăţ ă ş ă ă ţ ă momentul acela nu mai venea.

Pân într-o zi de Anul Nou, când eu i Tim am petrecut împreun cu prieteniiă ş ă no tri Jock i Susie.ş ş

La un moment dat, discutam despre Cel mai bun an, iar eu scriam cele zece întreb ri pe care ace tia s le foloseasc , explicându-le mecanismul i povestindu-ă ş ă ă şle ce bine decursese exerci iul, cu câteva zile în urm , cu fiul nostru Jeff, care î iţ ă ş petrecuse cu noi vacan a de Cr ciun. (Începuse exerci iul nu foarte entuziasmat,ţ ă ţ c ci trecuse pe list doar patru realiz ri i 26 de nereu ite pe anul anterior! Dară ă ă ş ş mai târziu, ne-a m rturisit ce bine s-a sim it c a l sat deoparte amintirileă ţ ă ă nepl cute din semestrul trecut. ă Asta a fost. E timpul s merg mai departeă .)

La un moment dat, unul dintre ei a spus: „ tii, ar trebui s scrii o carte despreŞ ă asta!” Am râs to i ca de o glum r suflat ; ne cuno team foarte bine unii pe al ii iţ ă ă ă ş ţ ş uneori ne mai tachinam vorbind despre visele noastre învechite. Al meu era faimoasa carte. Într-un fel, în ziua aceea m-am sim it provocat i ideea de a scrieţ ăş a început s -mi surâd a a cum nu mi se mai întâmplase pân atunci. Am sim ită ă ş ă ţ c ei într-adev r doreau s scriu cartea i m-au convins c exerci iul ă ă ă ş ă ţ Cel mai bun an era o idee excelent , de care mul i oameni ar fi putut beneficia. Asta m-aă ţ m gulit, a a c am început s iau lucrurile mai în serios i mi-am ref cut lista cuă ş ă ă ş ă priorit ile din acel an, schimbând obiectivul num rul patru cu: ăţ ă Voi scrie prima carte, iar apoi îmi voi g si un agent i un editor renumită ş . Mai târziu, când am vorbit cu Jeff, s-a uitat la mine zâmbind u or ironic i mi-a spus: „Da, mam ,ş ş ă apuc -te de treab !”ă ă

Dup ce mi-a trecut entuziasmul ini ial i am început s scriu, mai bine de oă ţ ş ă lun n-am reu it s fac aproape nimic din cauza neîncrederii care m cople ea:ă ş ă ă ş

Probabil c nu sunt atât de bun pe cât m cred.● ă ă ă

— 26 —


Orice carte pe care vreau eu s o scriu s-a scris deja.● ă Nu suport gândul ca al ii s citeasc ce am scris eu – probabil vor râde de● ţ ă ă

mine pe ascuns. E o chestie a a de banal i de prosteasc .● ş ăş ă Cum s scrii o carte când deja lucrezi 50–60 de ore pe s pt mân ?● ă ă ă ă Oricum, niciun editor n-o s vrea s -mi publice cartea.● ă ă

Acestea erau gândurile mele, de i aveam un so care m încuraja s scriuş ţ ă ă cartea, spunându-mi c era convins c va fi un bestseller.ă ă

—————————————————————Ne compl cem în limitarea noastr ! Nu e nicio îndoial c asta facemă ă ă ă

din moment ce nu vrem s renun m la ea.ă ţă—————————————————————

Victim a împrejur rilor?ă ă

Ne sim im bine gândindu-ne c problemele noastre ne dep esc oricum, cţ ă ăş ă suntem victime ale împrejur rilor, dând astfel vina pe al ii pentru faptul c nuă ţ ă avem ceea ce ne dorim. Este adev rat c uneori oamenii sunt r i, dar ajungândă ă ă victimele lor devenim neputincio i. Cred c a i putut u or observa c , dând mereuş ă ţ ş ă vina pe al ii i pe diverse situa ii pentru faptul c nu puteam s scriu cartea, amţ ş ţ ă ă renun at la visul meu care a tepta de atâ ia ani. Devenisem neputincioas chiarţ ş ţ ă din pricina mea. Iat înc un exemplu din ceea ce vedem c se întâmpl în jurulă ă ă ă nostru.

Se g se te întotdeauna o persoan sau o situa ie pe care s arunc m vina.ă ş ă ţ ă ă Devine un obicei i nim nui nu-i vine u or s renun e la el. Este ca un vechiş ă ş ă ţ prieten. Chiar ieri am întrebat-o pe prietena mea Mary ce o s fac în weekend.ă ă Mi-a spus: „M duc la ar la m tu a mea i la familia ei. S-a anun at c vremeaă ţ ă ă ş ş ţ ă va fi frumoas , dar la cât sunt eu de norocoas , sigur o s plou .” Ce noroc? Cineă ă ă ă spune asta? Ce prostie s te complaci în satisfac ia pervers a unor astfel deă ţ ă afirma ii, a c ror am rât recompens este c po i spune: „Vezi, tiam eu!” sauţ ă ă ă ă ă ţ ş „ i-am spus eu?” Peste tot întâlne ti astfel de atitudini, dac stai s ascul i, darŢ ş ă ă ţ suntem a a de obi nui i, încât aproape c nici nu ne mai d m seama de ele i deş ş ţ ă ă ş implica iile lor. Singura sc pare este s devenim con tien i de aceast atitudineţ ă ă ş ţ ă defetist , a a cum a fost nevoie s fac chiar eu.ă ş ă

Cât de rar auzim pe cineva spunând:

„Weekendul sta o s fie grozav!”● ă ă

— 27 —


„Las -m pe mine. M ocup eu de asta.”● ă ă ă „Iart -m , am gre it! N-o s se mai întâmple.”● ă ă ş ă „Am f cut câteva gre eli, dar o s încerc m pân reu im.”● ă ş ă ă ă ş

Alternativa la rolul de victim este s devenim mai puternici i s începem să ă ş ă ă ne asum m responsabilitatea destinului nostru. tiu cât de greu poate fi. Dară Ş metoda Cel mai bun an func ioneaz i va func iona an de an, vis dup vis. Suntţ ă ş ţ ă convins de acest lucru chiar i în acest moment, în timp ce stau aici i scriu laă ş ş calculatorul meu, bucurându-m s v transmit aceste idei.ă ă ă

Din experien a mea, via a înseamn înainte de toate a înv a, iar eu înv – aţ ţ ă ăţ ăţ nu- tiu-câta oar – lec ia proverbului chinezesc care spune: „Dac nu neş ă ţ ă schimb m direc ia, în cele din urm cu siguran vom ajunge în locul spre care neă ţ ă ţă îndrept m.”ă

Sunte i preg ti i sau nu?ţ ă ţ

A i citit pân acum câte ceva despre mine i despre oamenii pe care i-amţ ă ş cunoscut. A sosit momentul s v gândi i pu in i la voi. Cu cât ti i mai multeă ă ţ ţ ş ş ţ despre voi înainte de a începe acest exerci iu, cu atât ve i avea mai multe anse deţ ţ ş succes. R spunde i sincer la întreb rile de mai jos. Fi i foarte sinceri, oricum nuă ţ ă ţ v vede nimeni.ă

Via a de pân acumţ ă

Încercui i A sau F dac afirma ia este adev rat sau fals în cazul vostru:ţ ă ţ ă ă ăA F ■ Au fost momente în via a mea când am stabilit i am realizat obiective.ţ şA F ■ Dac stau s m gândesc, sunt mândru (mândr ) de ceea ce am realizată ă ă ă

pân acum.ăA F ■ De i îmi dau seama c sunt multe lucruri pentru care ar trebui s fiuş ă ă

recunosc tor (recunosc toare), ceva îmi lipse te i a vrea s tiu ce anume.ă ă ş ş ş ăşA F ■ tiu c pot mai mult decât am ar tat pân acum.Ş ă ă ăA F ■ îmi amintesc momente din trecut când am perseverat indiferent de

obstacole i am f cut lucrurile s mearg .ş ă ă ăA F ■ tiu c mi-am pierdut încrederea în mine în decursul anilor, dar înc nuŞ ă ă

sunt dispus (dispus ) s renun .ă ă ţA F ■ tiu c dac a rezolva cel pu in una sau dou dintre problemele careŞ ă ă ş ţ ă

m preocup m-a sim i mai fericit (fericit ).ă ă ş ţ ăA F ■ Îmi amintesc mai repede nereu itele decât succesele i îmi dau seama cş ş ă

asta m-a împiedicat s am încredere în mine la fel ca alt dat .ă ă ăA F ■ M îngrijoreaz faptul c , de i am puternice convingeri i valoriă ă ă ş ş

— 28 —


personale, via a mea de pân acum nu a dovedit prea mult acest lucru.ţ ă

Nu este nevoie de cine tie ce filosofie pentru a v da seama c , dac a iş ă ă ă ţ încercuit mai multe A-uri, ave i mai multe anse de a reu i s stabili i planuri iţ ş ş ă ţ ş de a le duce la cap t.ă

Câte ati încercuit?

Convingeri i valori personaleş

Bifa i afirma iile care exprim convingerile i valorile voastre personale:ţ ţ ă ş

Sunt responsabil( ) fa de mine i fa de ceea ce mi se întâmpl .ă ţă ş ţă ă De i nu-mi place s recunosc, tiu c mai mult disciplin nu mi-ar strica.ş ă ş ă ă ă Cred c orice este posibil dac î i pui ceva în minte.ă ă ţ „Ce semeni, aceea vei culege” sau „Cum î i a terni, a a vei dormi.”ţ ş ş P strarea unei atitudini pozitive este vital pentru ob inerea succesului.ă ă ţ E bine s cer ajutor dac am nevoie de el.ă ă Nu-i nimic dac fac gre eli, asta arat c m str duiesc.ă ş ă ă ă ă Cu cât am mai mult succes, cu atât este mai important s d ruiesc într-ună ă

fel sau altul din succesul meu. M dedic fericirii celor dragi.ă Este foarte important pentru mine s tr iesc conform principiilor iă ă ş

convingerilor mele personale.

Evident c informa iile din acest capitol sunt personale i nu exist r spunsuriă ţ ş ă ă corecte sau gre ite. Totu i, înclin s cred c majoritatea acestor afirma ii suntş ş ă ă ţ acceptate de oamenii care se simt împlini i cu adev rat. Ceea ce conteaz cel maiţ ă ă mult este s ti i în ce crede i i ce anume pre ui i.ăş ţ ţ ş ţ ţ

Uneori avem sentimentul c ne lipse te ceva; acesta se ive te atunci când amă ş ş r t cit calea stabilit de convingerile i principiile noastre. Una din cele zeceăă ă ş întreb ri pentru ă Cel mai bun an analizeaz pe larg acest sentiment.ă

—————————————————————Ceea ce ne motiveaz cu mult mai mult decât succesul material sauă

aprecierea celorlal i este dorin a noastr de a fi sinceri cu noi în ine i de aţ ţ ă ş ş ne tr i via a conform valorilor i convingerilor noastre personale.ă ţ ş

—————————————————————

— 29 —


Scuze pe care le cunosc i pe care le-am folositş

Încerca i s vi le aminti i pe cele pe care obi nuia i s le folosi i.ţ ă ţ ş ţ ă ţA vrea foarte mult s schimb lucrurile, dar nu pot pentru c …ş ă ă

Vreau s -mi p strez libertatea de a alege.ă ă Dac ceva merge prost, n-ai ce-i face.ă Mi se pare un lucru egoist i stresant s stabilesc obiective i s m gândescş ă ş ă ă

mereu la ce anume îmi doresc. Am trecut demult de faza visurilor. Când n-o s mai fiu atât de ocupat( ), o s m ocup i de mine.ă ă ă ă ş Mi se pare plictisitor s tiu încotro m îndrept i ce urmeaz s seă ş ă ş ă ă

întâmple. Dac îmi pun în minte s fac ceva, voi rata celelalte ocazii incitante care s-ă ă

ar putea ivi. E prea târziu s mai înv ceva.ă ăţ Nu-mi pot bate capul cu asta.

Ca s fiu sincer , m îndoiesc c exist cineva care s nu fi încercuit aproapeă ă ă ă ă ă toate scuzele de mai sus. Bun venit printre noi! Pentru cei mai mul i, dificultateaţ const în a ti când anume folosim aceste scuze în loc s facem ceea ce dorimă ş ă astfel încât s mergem mai departe. Fi i foarte aten i când anume aceste afirma iiă ţ ţ ţ sunt adev rate i când sunt numai scuze. Ele au puterea de a v ine pe loc.ă ş ăţ

Cât de motivat( ) sunt?ă

Pe o scar de la 1 la 10, da i-v singuri câte o not care s reflecte valoarea peă ţ ă ă ă care o acorda i urm toarelor afirma ii în ceea ce v prive te:ţ ă ţ ă ş

__ Sunt hot rât( ) s fac schimb ri pozitive în via a mea.ă ă ă ă ţ

__ Mi se pare normal s -mi planific anul dinainte i s -mi propun obiective peă ş ă care s le realizez. Sunt gata s încerc.ă ă

__ Pot conta pe faptul c de data asta fac ce trebuie.ă

__ tiu foarte bine ce trebuie s fac pentru a-mi schimba via a.Ş ă ţ

__ Pentru mine este important s tr iesc conform principiilor i convingeriloră ă ş personale.

— 30 —


__ Sunt hot rât( ) s fac orice pentru ca acest exerci iu s dea rezultate i înă ă ă ţ ă ş cazul meu.

__ Exist i al i oameni în via a mea care ar avea de câ tigat dac mi-a faceă ş ţ ţ ş ă ş planuri pentru anul viitor.

__ De i îmi este team s m confrunt cu unele dintre problemele mele, suntş ă ă ă totu i gata s o fac.ş ă

__ Acum sunt preg tit( ) s -mi folosesc abilit ile i inteligen a mai bine i cuă ă ă ăţ ş ţ ş mai mult curaj.

__ Voi rezerva trei ore în weekendul urm tor pentru a r spunde la cele zeceă ă întreb ri pentru anul care î i aduce împlinirea, orice s-ar întâmpla.ă ţ

__ PUNCTAJ

Aduna i punctele pe care vi le-a i acordat i verifica i în care dintre categoriileţ ţ ş ţ de mai jos v încadra i. Punctajul ob inut v va ar ta cât sunte i de motivat( ) iă ţ ţ ă ă ţ ă ş de preg tit( ) pentru ă ă Cel mai bun an.

90 – 100 Felicit ri! Probabil c via a vi se va schimba complet.ă ă ţ70 – 89 De i din când în când este nevoie s fi i împins( ) de la spate, pute i fiş ă ţ ă ţ

pe drumul cel bun.51 – 69 Greu de spus ce se va întâmpla. Nu sunte i înc sigur( ) c v sim i iţ ă ă ă ă ţ ţ

preg tit( ) pentru a trece la „volanul” existen ei voastre.ă ă ţ

Dac punctajul este sub 50, înseamn c nu sunte i preg tit( ) s profita i deă ă ă ţ ă ă ă ţ informa iile din aceast carte. Schimba i-v modul de a privi lucrurile sauţ ă ţ ă a tepta i pân când v ve i sim i mai încrez tori.ş ţ ă ă ţ ţ ă

Cei care i-au acordat 10 puncte la ultima afirma ie au cele mai mari anse deş ţ ş reu it .ş ă

Ac iona i!ţ ţ

În cei mai bine de 25 de ani de lucru cu oamenii, am observat o singur mareă diferen între cei care reu esc s fac lucrurile s mearg i cei care nu reu esc:ţă ş ă ă ă ă ş ş cei care reu esc ac ioneaz .ş ţ ă

Ace tia se gândesc la o idee, apoi ac ioneaz în sensul realiz rii ei. Auş ţ ă ă senza ia c un lucru ar putea s mearg i se hot r sc s încerce. Urmeaz ni teţ ă ă ă ş ă ă ă ă ş

— 31 —


cursuri i, con tiincio i, pun în practic ceea ce au înv at. Citesc o carte, g sescş ş ş ă ăţ ă în ea o idee care le place i încearc s o pun i ei în aplicare. Aud despre unş ă ă ă ş anume tip de medita ii care te ajut s reduci stresul i s te cuno ti mai bine i î iţ ă ă ş ă ş ş ş fac timp pentru a începe metoda respectiv . Ace ti oameni ac ioneaz .ă ş ţ ă

Dac v num ra i printre ace tia, opri i-v i trece i la ă ă ă ţ ş ţ ă ş ţ Partea a treia, în care se afl caietul de lucru pentru ă Cel mai bun an. Face i-v o cafea sau turna i-v unţ ă ţ ă pahar cu vin, pune i ni te muzic i apuca i-v s scrie i r spunsurile. Este foarteţ ş ă ş ţ ă ă ţ ă simplu. Peste trei ore ve i ti mai bine încotro merge i i v ve i sim i mai motivatţ ş ţ ş ă ţ ţ s merge i încotro v-a i propus. Trebuie numai s vre i s o face i – a a cum ti iă ţ ţ ă ţ ă ţ ş ş ţ voi.

Dup cum spunea Stephen Covey, principala calitate a oamenilor foarteă eficien i este faptul c ei sunt întotdeauna gata de ac iune. Cu alte cuvinte, decâtţ ă ţ s l sa i lucrurile la voia întâmpl rii, ocupa i-v de ele. Dac nu v num ra iă ă ţ ă ţ ă ă ă ă ţ printre ace ti oameni, a i putea ş ţ deveni ca ei trecând direct la întreb ri i începândă ş cel mai bun an al vostru.

Unii oameni sunt n scu i s ac ioneze – au venit pe lume dota i cu o puternică ţ ă ţ ţ ă dorin i for interioar de a reu i i înainteaz cu motoarele la tura ie maxim .ţăş ţă ă ş ş ă ţ ă Dar cei mai mul i dintre noi am avut multe de înv at pentru a reu i în via ; maiţ ăţ ş ţă degrab ne-am modelat noi în ine de-a lungul vie ii, nu ne-am n scut a a. Eu cuă ş ţ ă ş siguran m num r printre ace tia din urm . Spre deosebire de modul con tientţă ă ă ş ă ş în care îmi tr iesc via a acum, mi-am petrecut o mare parte din tinere e într-un felă ţ ţ de cea somnolent , l sându-m purtat de valurile vie ii, dar „descurcându-mţă ă ă ă ă ţ ă în func ie de împrejur ri”.ţ ă

A adar, chiar dac nu sunte i unul dintre cei care intesc departe, asta nuş ă ţ ţ înseamn c sunte i scos din curs . A i realizat deja atâtea lucruri pân acum iă ă ţ ă ţ ă ş sper s aprecia i asta. Dar, pentru a folosi eficient aceast carte, trebuie s vă ţ ă ă ă a eza i i s r spunde i cu r bdare la cele zece întreb ri.ş ţ ş ă ă ţ ă ă

—————————————————————Adev rul este c ti i deja destul – mai mult decât crede i c ti i –ă ă ş ţ ţ ă ş ţ

despre ce anume trebuie s face i pentru a v îmbun t i via a.ă ţ ă ăăţ ţ—————————————————————

Secretul este s ac iona i, s face i acest prim pas, s pune i lucrurile înă ţ ţ ă ţ ă ţ mi care. i totu i, de cele mai multe ori nu o face i. De i este important sş Ş ş ţ ş ă descoperi i ce anume v împiedic i de ce (vom discuta i despre aceasta înţ ă ă ş ş capitolele urm toare), cel mai bine este pur i simplu s începe i. Ave i tot timpulă ş ă ţ ţ s în elege i i ce anume v re ine.ă ţ ţ ş ă ţ

— 32 —


Totul este s r spunde i la cele zece întreb ri pentru ă ă ţ ă Cel mai bun an, întreb riă aparent simple, dar foarte precise. Nu va fi întotdeauna foarte u or, darş r spunzând la întreb ri, ve i afla multe lucruri despre voi, despre cum pune iă ă ţ ţ lucrurile în practic i cum v limita i. Ve i începe s în elege i cum s da i sensă ş ă ţ ţ ă ţ ţ ă ţ vie ii voastre i, curând, ve i privi cu ner bdare spre anul care vine. V promit.ţ ş ţ ă ă Numai trece i la treab !ţ ă

—————————————————————S v mai spun ceva înainte de a începe. Dac v întreba i: „Oareă ă ă ă ţ

aceast carte m poate ajuta?”, r spunsul este da, cu siguran v-ar puteaă ă ă ţă ajuta. Totul depinde de voi. ti i bine c nu este de-ajuns s cump ra iŞ ţ ă ă ă ţ cartea. Ca s nu mai ezita i între o hot râre sau alta, pendulând întreă ţ ă diferite inten ii bune, ac iona i acum.ţ ţ ţ

—————————————————————

Cei mai mul i dintre noi c dem în propria capcan , refuzând s facem pa iiţ ă ă ă ş necesari pentru a deveni st pânii propriilor noastre vie i, dar nici pe altcineva (sauă ţ ceva) nu vom l sa s ne st pâneasc în acest r stimp! Rezultatul? Nimeni nuă ă ă ă ă poart r spunderea. A a nu ajungem nic ieri.ă ă ş ă

Fiecare progres pe care l-am realizat în via a mea a venit pentru c am ascultatţ ă de cineva drag, de un profesor sau de un scriitor, i pentru c am repetatş ă con tiincioas lec iile pân când le-am înv at. Totul e s ac ionezi i s mergiş ă ţ ă ăţ ă ţ ş ă pân la cap t.ă ă

Mai exist un lucru des întâlnit care ne poate împiedica s redescoperim i să ă ş ă folosim din plin în elepciunea antic atât de popular în ultimii 20–30 de ani:ţ ă ă cinismul. Cei care au aceast atitudine încearc s adopte un aer intelectual, deă ă ă superioritate, în detrimentul oric rei încerc ri de autoperfec ionare sauă ă ţ transformare profesional , etichetând-o drept „aiureal f r noim ” sau „psiho-ă ă ă ă ăbâlbâial ”, afi ând un snobism total fa de oricine încearc s ne sprijine pentru aă ş ţă ă ă face schimb ri pozitive în via a noastr . Aceast atitudine este doar o altă ţ ă ă ă modalitate de eschivare, care ne împiedic s facem ceea ce vrem. Eu tiu; i euă ă ş ş am gândit la fel mult vreme.ă

A adar, dac a i decis c aceast carte v poate fi de folos i dac sunte iş ă ţ ă ă ă ş ă ţ preg tit( ) s începe i imediat, deschide i cartea la întreb ri i trece i la treab .ă ă ă ţ ţ ă ş ţ ă Sau poate sunte i o persoan care prefer o abordare mai detaliat , merge i a a,ţ ă ă ă ş ş uneori chiar mai bine. Aceast carte nu d solu ii rapide i nici nu face minuniă ă ţ ş peste noapte, de i pentru unii dintre voi acest lucru ar fi posibil. Oricine a i fi,ş ţ dac dori i s face i ceva i a i ob inut un scor bun la motiva ie, acum eă ţ ă ţ ş ţ ţ ţ

— 33 —


momentul. Ac iona i!ţ ţ

— 34 —


PARTEA A II-APARTEA A II-A

ZECE ÎNTREB RI PENTRU CELĂZECE ÎNTREB RI PENTRU CELĂ MAI BUN ANMAI BUN AN

PRIMA ÎNTREBARECe am realizat?

Este u or s câ tigi mai mult respect de sine.ş ă şNu trebuie decât s faci lucruri bune i s - i aminte ti că ş ă ţ ş ă

le-ai f cut.ăJOHN-ROGER

Momentele bune

Nu v vede nimeni. Începe i prin a v m rturisi ce anume v bucur . Poate că ţ ă ă ă ă ă nu a observat nimeni momentele voastre de glorie, dar voi le-a i observat, cuţ siguran . Nota- i-le. Poate c , totu i, au observat i al ii. i aceia conteaz .ţă ţ ă ş ş ţ Ş ă

A i mai parcurs un an de coal ? Care au fost cele mai bune momente?● ţ ş ă V-a i mutat într-o alt cas ? A i decorat-o sau renovat-o pe cea pe care o● ţ ă ă ţ

ave i? V-a i descotorosit de lucrurile vechi? A i dat din lucruri celor s raci?ţ ţ ţ ă V-a i schimbat slujba i a i ob inut o promovare? V descurca i mai bine la● ţ ş ţ ţ ă ţ

serviciu? Ce anume a i f cut i este demn de laud ?ţ ă ş ă Câ i bani a i câ tigat în ultimul an? V-a i pl tit o parte din datorii? A i reu it● ţ ţ ş ţ ă ţ ş

s economisi i ceva sau i-a i investit?ă ţ ţ V-a i c s torit? Ave i un copil? Vreunul dintre copii a avut un an reu it? L-● ţ ă ă ţ ş

a i ajutat s treac peste o perioad mai dificil ? A i fost un p rinte mai bun anulţ ă ă ă ă ţ ă acesta?

V-a i hot rât în sfâr it s face i gimnastic de între inere? Exersa i mai● ţ ă ş ă ţ ă ţ ţ mult? Cum v vin hainele acum i cum v veneau la începutul anului – v suntă ş ă ă mai largi? A i început s mânca i mai s n tos?ţ ă ţ ă ă

Anul acesta v-a i întâlnit mai des cu vechii prieteni? V-a i f cut prieteni noi?● ţ ţ ă Dar tu ai fost un prieten mai bun pentru ceilal i?ţ

A i început s v distra i mai mult? S merge i la concerte? La teatru? La● ţ ă ă ţ ă ţ

— 35 —


cinema? S citi i? S v vede i cu prietenii?ă ţ ă ă ţ ine i o leg tur mai strâns cu ceilal i membri ai familiei i cu prietenii?●Ţ ţ ă ă ă ţ ş

Chiar dac o parte dintre aceste întreb ri nu v stârnesc amintiri legate de celeă ă ă mai bune momente ale voastre, str dui i-v s v gândi i la realiz rile voastre i laă ţ ă ă ă ţ ă ş momentele în care v-a i sim it mândri de voi, în care a i f cut un lucru bun sau a iţ ţ ţ ă ţ reu it s sc pa i de un necaz. Nota i-le! Mândri i-v cu ele! Laudele sunt permise.ş ă ă ţ ţ ţ ă

—————————————————————Când ai realiz ri pe care s le s rb tore ti, î i hr ne ti spiritul i g se tiă ă ă ă ş ţ ă ş ş ă ş

motiva ii.ţ—————————————————————

Nu v cer s inventa i ceva, ci pur i simplu s observa i ce anume a i realizat,ă ă ţ ş ă ţ ţ apoi s face i o list cu ce vi s-a întâmplat bun anul trecut. Gândi i-v la ceea ceă ţ ă ţ ă a i scris i încerca i s merge i cu gândul chiar mai departe – totul conteaz , unţ ş ţ ă ţ ă lucru cât de mic. Uita i-v la lista de la sfâr itul acestui capitol, care arat cât deţ ă ş ă important este s v aminti i cât mai multe dintre realiz rile voastre.ă ă ţ ă

Folosi i aceast experien pentru a v apropia i mai mult de o nou latur aţ ă ţă ă ş ă ă personalit ii voastre – acea t rie interioar care v pune în mi care zi de zi. S-arăţ ă ă ă ş putea s nu v plac ; mul i dintre noi ne cunoa tem mai bine nereu itele. Ne esteă ă ă ţ ş ş mai u or s vorbim cu prietenii despre lucrurile care nu merg bine, s ne plângemş ă ă de mil . Dar merit efortul de a trece dincolo de ele.ă ă

Aceasta nu înseamn c sunte i ipocri i; lucrul despre care vorbim este cevaă ă ţ ţ mai mult decât gândirea pozitiv . De multe ori gândirea pozitiv ne duce la un felă ă de ignorare a defectelor, pretinzând c lucrurile sunt altfel decât în realitate. Nuă asta încerc m noi s facem. În timp ce r spunde i la întreb ri, fi i absolut sinceriă ă ă ţ ă ţ fa de voi. Nu v face i probleme, nimeni nu vede ce scrie i, deci sunte i înţă ă ţ ţ ţ siguran . Orice s-ar fi întâmplat anul trecut, spune i adev rul. Nu v înc p âna iţă ţ ă ă ă ăţ ţ s crede i c a fost mult mai r u decât în realitate, amintindu-v eforturile pe careă ţ ă ă ă le-a i l cut în timp ce da i uit rii realiz rile.ţ ă ţ ă ă

Adopta i o atitudine echilibrat fa de voi în iv . Tot ce v cer este sţ ă ţă ş ă ă ă în elege i c adev rul este mai important decât crede i. În felul acesta pune iţ ţ ă ă ţ ţ bazele celui mai bun an; dac începe i prin a v gândi la întâmpl rile bune, atunciă ţ ă ă cu siguran ve i avea mai multe anse de reu it . V cer s fi i con tien i deţă ţ ş ş ă ă ă ţ ş ţ valoarea voastr i s l sa i deoparte lamenta iile!ăş ă ă ţ ţ

Desigur, ar fi minunat dac i ceilal i ar observa cât de buni sunte i i ce bineă ş ţ ţ ş v descurca i. Dar lumea în care tr im nu este a a. Deci, ca un prim pas, face iă ţ ă ş ţ

— 36 —


acest lucru de dragul vostru, apoi ve i putea i ve i dori s-o face i i pentru al ii.ţ ş ţ ţ ş ţ

De ce începem cu realiz rile?ă

Prima întrebare din programul Cel mai bun an v d posibilitatea uneiă ă orient ri pozitive i v ofer ansa de a v reechilibra atitudinea fa de voi în ivă ş ă ăş ă ţă ş ă i fa de ceea ce a i realizat în ultimul an. Aproape far excep ie, primele gânduriş ţă ţ ă ţ

legate de trecut ale oamenilor sunt negative. Este ca i cum un magnet invizibil neş atrage spre întâmpl rile nefericite i spre e ecuri. Dac vom continua s neă ş ş ă ă gândim la ce s-a întâmplat, vom avea impresia c sunt mai multe motive deă dezam gire decât de bucurie.ă

Rareori st m s ne gândim ce am realizat într-o zi, ca s nu mai vorbim de ună ă ă an. Imagina i-v c a i început ziua întocmind o list cu tot ce ave i de f cut. Sţ ă ă ţ ă ţ ă ă presupunem c lista cuprinde zece puncte, iar la sfâr itul zilei a i realizat opt dină ş ţ cele zece lucruri pe care vi le-a i propus. Spune i „Bravo!” sau „Nu-i r u!”? Vţ ţ ă ă felicit dac proceda i a a – îns mul i dintre noi ne sim im vinova i c nu le-amă ţ ş ă ţ ţ ţ ă realizat pe celelalte două. C dem în capcana întâmpl rilor nefericite, a lucruriloră ă pe care nu am reu it s le facem. i uite-a a sc dem în ochii no tri i probabil nuş ă Ş ş ă ş ş mai a tept m ner bd tori ziua de mâine.ş ă ă ă

Nu este întâmpl tor. Tr im într-o lume în care mul i fac acest lucru i astfelă ă ţ ş devine molipsitor. Poate c unii prieteni i unele rude, bine inten ionate totu i, auă ş ţ ş o percep ie negativ a lucrurilor i i se pare stânjenitor ca tu s fii încrez tor iţ ă ş ţ ă ă ş optimist. Se spune c tirile proaste fac vânzarea ziarelor i deliciulă ş ş telespectatorilor. Tr im într-o cultur negativist , care este concentrat pe tirileă ă ă ă ş proaste, astfel încât este u or ca o persoan s presupun în mod incon tient cş ă ă ă ş ă întotdeauna se poate i mai r u. Dar nu despre asta discut m aici.ş ă ă

—————————————————————Con tiin a î i prime te r splata. Transferându-v aten ia asupraş ţ ş ş ă ă ţ

lucrurilor pe care le-a i realizat anul trecut, ve i dobândi o atitudineţ ţ pozitiv , care v va reda capacitatea de a duce lucrurile la bun sfâr it.ă ă ş

—————————————————————

R spunzând la aceast întrebare, multe persoane sunt pl cut surprinse să ă ă ă constate câte realiz ri au avut în cursul anului precedent. De cele mai multe oriă constat c de fapt nu este vorba de un câmp de e ecuri pres rat ici-colo cu ni teă ă ş ă ş realiz ri firave, ci exact invers. Pornim din acest punct tocmai pentru a observaă acest lucru i pentru a v sim i mai energici i mai motiva i.ş ă ţ ş ţ

Acest exerci iu v va ajuta s vede i trecutul într-o lumin nou i s începe iţ ă ă ţ ă ă ş ă ţ

— 37 —


s con tientiza i efectele mediului vostru – acela pe care îl construi i singuri, câtă ş ţ ţ i acela mai larg în care tr i i. Propriile voastre realiz ri sunt cel mai bun i maiş ă ţ ă ş

eficient mod de a v reaminti c v pute i influen a viitorul i c pute i deveniă ă ă ţ ţ ş ă ţ st pânul propriului destin.ă

De aceea Cel mai bun an începe cu felicit ri.ă

Cum am ajuns aici?

S ne gândim pu in. De unde a început totul? Cum se face c am devenit atâtă ţ ă de critici în loc s fim încrez tori?ă ă

Cred c aceast atitudine ne-a fost inoculat înc de când eram mici. Dar nu cuă ă ă ă ajutorul unui program meticulos, întocmit pentru a ne autopedepsi mental iş emo ional – incriminându-ne pentru ceea ce nu am f cut, pentru gre elile noastre,ţ ă ş pentru c nu am reu it s atingem un standard mai înalt de performan iă ş ă ţă ş comportament. Nu i-a propus nimeni s z misleasc o lume atât de dur cu eaş ă ă ă ă îns i, încât oamenii s se simt incapabili s fac schimb ri importante în via aăş ă ă ă ă ă ţ lor. i totu i, impactul p rin ilor, al profesorilor, al efilor a fost la fel de eficaceŞ ş ă ţ ş precum un plan prestabilit.

Desigur, realitatea este c mul i dintre noi suntem p rin i, profesori sau efi –ă ţ ă ţ ş i unii (ca i mine) am fost toate acestea la un loc. Mul i dintre noi suntemş ş ţ

victime, dar tot noi suntem aceia care perpetu m aceast stare de lucruri. A a că ă ş ă fac aceste remarci cu mult umilin i în elegere pentru fiecare dintre noi iă ţă ş ţ ş pentru tot ceea ce ne împinge s -i facem pe al ii s se simt mai umili i maiă ţ ă ă ş neînsemna i. Pu ini dintre noi doresc ca a a ceva s se întâmple cu copiii,ţ ţ ş ă prietenii, elevii sau angaja ii no tri.ţ ş

i totu i, în ciuda celor mai bune inten ii, mesajele pe care le transmitem i leŞ ş ţ ş primim sunt mai degrab negative decât pozitive. Mul i p rin i î i petrec o mareă ţ ă ţ ş parte din timp spunându-le copiilor ce s ă nu fac în loc s le spun ce s fac ; i-ă ă ă ă ă şau f cut un obicei (probabil pentru c i ei, la rândul lor, sunt copiii p rin ilor lor)ă ăş ă ţ mai degrab din a corecta decât din a l uda. Ni se spune s ne ferim de p catulă ă ă ă vanit ii i al mândriei pentru lucrurile pe care le-am realizat.ăţ ş

Nu vreau s spun c v-a recomanda s merge i pe strad umflându-v în peneă ă ş ă ţ ă ă i strigând în gura mare ce grozavi sunte i; dar trebuie s facem ceva pentru aş ţ ă

renun a la aceast percep ie deformat despre noi în ine, care ne sleie te spiritulţ ă ţ ă ş ş i încrederea în noi. Efectele acestei atitudini influen eaz toate planurileş ţ ă

existen ei noastre, deci, chiar dac a ne sim i mândri de noi în ine este o chestiuneţ ă ţ ş personal , este i una vital . Îns nu este u or.ă ş ă ă ş

— 38 —


Chiar i acum, când stau i scriu aceast carte, f când aceste remarci în elepte,ş ş ă ă ţ deseori aud vocea aceea sub ire, negativ din mintea mea care m ceart : „Eţ ă ă ă foarte interesant ce spui tu aici, numai c ai r mas în urm . Ar fi trebuit s scriiă ă ă ă mai mult ast zi” sau „De ce s mai refaci paragraful la? De fapt evi i s treci laă ă ă ţ ă partea pe care n-ai scris-o” sau „Las’ c -i bine – cel pu in o s ai un cadouă ţ ă interesant pentru familia ta la anul, de Cr ciun, chiar dac nimeni n-o s - iă ă ă ţ citeasc volumul”. tiu deja c vocea aceasta este atât de bine programat , încâtă Ş ă ă cred c o voi auzi pân în ultima zi a vie ii mele. Dar datoria mea este s-o alung iă ă ţ ş s m încurajez cu mesaje mai precise i mai stimulative, de genul: „Te descurciă ă ş bine, o s fie o carte grozav , deci continu .” Pân la sfâr itul zilei nu voi afla câ iă ă ă ă ş ţ oameni vor citi cartea, dar dac ar fi s ascult vocea aceasta, m-a opri, i atunciă ă ş ş n-a mai afla niciodat .ş ă

Pre ul acestei condi ion ri negative este enorm. Ce v motiveaz mai mult: oţ ţ ă ă ă aten ionare sau un compliment? Pentru ce gen de ef dori i s lucra i: pentru unulţ ş ţ ă ţ care în permanen v atrage aten ia asupra gre elilor pe care le face i sau pentruţă ă ţ ş ţ unul care observ ce bine v descurca i? Dac sunte i ca mine, atunci r spunsulă ă ţ ă ţ ă este evident. Îmi amintesc de primul maraton de la Paris la care am participat. N-am s uit niciodat ce reac ii mi-au stârnit mesajele pe care le primeam de laă ă ţ suporterii de pe margine. „Continu , nu te l sa!” m scotea din s rite, în timp ceă ă ă ă „Bravo! E ti nemaipomenit !” m f cea s m simt o vedet .ş ă ă ă ă ă ă

Sigur c vrem s ni se spun când trebuie s ne mai punem la punct cuă ă ă ă anumite lucruri sau când n-am reu it s atingem anumite standarde. efii n-ar maiş ă Ş fi efi dac n-ar proceda a a. Dar avem nevoie de mai mult decât atât pentru aş ă ş „func iona la capacitate maxim ” i pentru a sim i c ne implic m cu trup i sufletţ ă ş ţ ă ă ş în via a public , dar i în cea privat .ţ ă ş ă

Pentru a explica mai bine anumite concepte i pentru a-mi reaminti mai u orş ş lec iile de via , prefer modelele vizuale. Schemele Ciclului productivit ii de laţ ţă ăţ pagina urm toare arat derularea celor patru faze ale activit ii, din momentul înă ă ăţ care ne gândim s facem ceva pân în momentul în care am terminat acel lucru.ă ă

Primul dintre cele patru segmente este începutul, când venim cu ideea,● pentru ca apoi s ne hot râm s-o punem în practic i s începem s ac ion m.ă ă ăş ă ă ţ ă

A doua sec iune a Ciclului este de durat – este perioada când facem într-● ţ ăadev r tot ceea ce trebuie f cut pentru a pune ideea în practic , pas cu pas.ă ă ă

A treia sec iune este dificil pentru mul i. Este faza când facem ultimul● ţ ă ţ lucru pentru a termina proiectul sau pentru a fructifica ideea. Punem totul cap la cap i spunem: „Asta este; am f cut-o i pe-asta! Nu mai este nimic de facut.”ş ă ş

— 39 —


De obicei, ne poticnim la una dintre primele trei faze. Sunt unii care par a se opri la linia de start. Avem multe idei, dar rareori le punem în aplicare. Sau avem mai multe idei decât am putea realiza vreodat , dar nu ne facem timp s neă ă hot râm care dintre ele nu merit efortul i s le elimin m. A a c r mân pe listă ă ş ă ă ş ă ă ă sau ne persist în minte, facându-ne s ne sim im vinova i.ă ă ţ ţ

CICLUL PRODUCTIVIT II (COMPLET)ĂŢ

Uneori ne oprim la a doua faz – a ac iona i iar a ac iona – f r s ducemă ţ ş ţ ă ă ă proiectul pân la cap t i far s ne întoarcem pentru a crea noi posibilit i. Vă ă ş ă ă ăţ ă pute i da seama de asta dup gr mezile de hârtii, coresponden , reviste, c r i iţ ă ă ţă ă ţ ş alte activit i în desf urare care v înconjoar .ăţ ăş ă ă

Dac v num ra i printre cei care încetinesc în al treilea segment, vi se pareă ă ă ţ greu s termina i ceva. Drept urmare, sunt multe proiecte neterminate în via aă ţ ţ voastr . Poate a i avut un început bun la o carte, un pulover, la sp latul ma iniiă ţ ă ş sau la a face ordine în sertare… dar ce a i terminat în cele din urm ?ţ ă

— 40 —


CICLUL PRODUCTIVIT II (INCOMPLET)ĂŢ

Evident, orice oprire duce la încetinire, blocându-ne atât progresul mental, cât i pe cel emo ional.ş ţ

Dar cea mai important lec ie a Ciclului productivit ii survine în cel de-ală ţ ăţ patrulea segment. Mul i dintre noi trecem pur i simplu de la sfâr itul celui de-alţ ş ş treilea segment la linia de pornire, far s lu m o pauz pentru mul umiri iă ă ă ă ţ ş felicit ri, far s ne gândim la ce s-a întâmplat sau s înv m ceva din asta.ă ă ă ă ăţă Privind întotdeauna spre ceea ce urmeaz sau la ceea ce nu s-a încheiat înc , nuă ă dup mult timp vom avea impresia c ni se termin benzina – indicatorul seă ă ă apropie de zero. Uit m s oprim ca s ne realiment m. Sim im c nu ajungemă ă ă ă ţ ă nic ieri i nu tr im satisfac ia.ă ş ă ţ

Acest model ne reaminte te s ne oprim i s apreciem ceea ce am realizat iş ă ş ă ş cât de departe am ajuns. Procedând în felul acesta, când revenim la linia de pornire, fie c este vorba de o mare provocare sau doar de lista cu activit i pentruă ăţ ziua de mâine, ne sim im mai energici, mai încrez tori i muncim cu mai multţ ă ş spor.

—————————————————————

— 41 —


Laudele i aprecierile pentru faptele bune conteaz foarte mult pentruş ă noi. Ne sim im mai puternici i mai motiva i, iar nevoia noastr disperatţ ş ţ ă ă de a încerca s demonstr m cine suntem, în speran a c va remarca cineva,ă ă ţ ă se diminueaz .ă

—————————————————————

Din acest motiv, prima întrebare din exerci iul ţ Cel mai bun an v cere s vă ă ă reaminti i realiz rile.ţ ă

Experien ele altoraţ

Iat exemplul unei femei care se pare c a avut un an greu. Totu i, dup cumă ă ş ă ve i vedea, reu e te s - i plaseze câteva amintiri în contextul realiz rilor.ţ ş ş ă ş ă

—————————————————————CE AM REALIZAT?

1. Am preg tit cel pu in 200 de mese pentru familia mea.ă ţ2. Nu m-am mai îngr at – m car atât.ăş ă3. Am fost promovat la serviciu.ă4. Am citit zece romane i cinci c r i de nonfic iune de foarte bun calitate.ş ă ţ ţ ă5. Am amenajat dormitorul lui Sarah.6. M-am încadrat în bugetul familiei i am economisit 1000 de dolari.ş7. Am înv at s scriu la ma in .ăţ ă ş ă8. Am avut grij de cas i am muncit i când m-am sim it epuizat .ă ăş ş ţ ă9. Am fost mult mai în eleg toare cu copiii i i-am ajutat mai mult.ţ ă ş10. N-am avut un acces de furie când am aflat c vacan a a fost anulat .ă ţ ă11. Ne-am întâlnit mai des cu prietenii.12. Mi-am achitat datoriile de pe cartea de credit în fiecare lun .ă—————————————————————

Câ iva clien i de-ai mei au reu it s priveasc înapoi, spre cei mai grei ani aiţ ţ ş ă ă lor i s - i reaminteasc ce bine s-au descurcat inând cont de situa ia dificil înş ă ş ă ţ ţ ă care se g seau, înc mai spuneau c fiecare an în parte era cel mai bun an al lor deă ă ă pân atunci datorit progreselor ob inute, în timp ce înv au din mers cum s facă ă ţ ăţ ă ă fa dificult ilor ivite pe parcurs.ţă ăţ

Dup ce a i avut un an dificil este i mai important s v recunoa te i meriteleă ţ ş ă ă ş ţ i s v autoaprecia i. Încerca i s privi i partea bun a lucrurilor. Ne putemş ă ă ţ ţ ă ţ ă

modela via a în orice mod dorim, indiferent de ceea ce se întâmpl . Adev rataţ ă ă provocare este s ne tr im via a în contextul recuno tin ei, i nu al v ic reliiă ă ţ ş ţ ş ă ă

— 42 —


permanente.

— 43 —


ÎNTREBAREA A DOUACare au fost cele mai mari dezam giri aleă

mele?

Gre elile sunt por i spre cunoa tere.ş ţ şJAMES JOYCE

Întâmpl rile nefericiteă

Ia s vedem care au fost dezam girile de anul trecut? Lua i un creion i scrie i-ă ă ţ ş ţle. Aminti i-v când a i fost dezam gi i de voi în iv pentru c nu a i f cut ceea ceţ ă ţ ă ţ ş ă ă ţ ă spera i s face i. Aminti i-v i momentele în care al ii nu au f cut ceea ce a i fiţ ă ţ ţ ă ş ţ ă ţ dorit s fac .ă ă

Ce vise nu s-au realizat?● Ce speran e nu s-au împlinit?● ţ A i dorit o cre tere de salariu? O promovare? O slujb nou ?● ţ ş ă ă V-a i luat angajamentul s sc pa i de datorii, dar v-a i înglodat i mai tare în● ţ ă ă ţ ţ ş

ele? A i sperat s reîmprosp ta i dragostea din via a voastr ?● ţ ă ă ţ ţ ă A i dorit s v c s tori i cu persoana cu care era i, dar acest lucru nu s-a● ţ ă ă ă ă ţ ţ

întâmplat? A i sperat s ave i un copil?● ţ ă ţ A i pierdut o fiin drag (prin moarte sau divor )?● ţ ţă ă ţ Cum v vin hainele: la fel sau v sunt pu in mai strâmte? A i început un● ă ă ţ ţ

program de exerci ii, dar l-a i abandonat i acum v sim i i dezam git( )?ţ ţ ş ă ţ ţ ă ă Cineva care alt dat era bun i atent cu voi n-a mai fost la fel?● ă ă ş A i sperat s ave i o vacan de vis, dar a i constatat c planurile s-au● ţ ă ţ ţă ţ ă

schimbat? A i sperat s v continua i studiile?● ţ ă ă ţ Avea i nevoie de mai mult timp pentru voi ca s citi i, s medita i, s picta i,● ţ ă ţ ă ţ ă ţ

s scrie i, s gândi i, s visa i cu ochii deschi i?ă ţ ă ţ ă ţ ş Ce altceva v-a i mai dorit?● ţ

Este mult mai important decât v imagina i s a terne i aceste dezam giri peă ţ ă ş ţ ă hârtie. De i pare un lucru care mai degrab trebuie evitat – cine vrea s seş ă ă gândeasc la a a ceva? –, am sim it întotdeauna c o mare povar mi se ia de peă ş ţ ă ă umeri când mi-am f cut timp s m gândesc la ceea ce s-a întâmplat, în loc s mă ă ă ă ă

— 44 —


prefac c n-a fost nimic r u.ă ă

—————————————————————Este o mare u urare s fii sincer cu tine însu i; f când acest lucru în cadrulş ă ţ ă

exerci iului ţ Cel mai bun an, ve i afla care este drumul pentru a merge maiţ departe.

—————————————————————

Mul i dintre noi suntem mai obi nui i cu nereu itele decât cu succeseleţ ş ţ ş noastre, a a c le p str m aproape. Buni i vechi prieteni. Uneori sim im cş ă ă ă ş ţ ă r spunsul la a doua întrebare reprezint ă ă adev rulă , în timp ce succesele ni se par n scociri. i din nou nu e cazul s gândi i a a. Pentru al ii, probabil este necesară Ş ă ţ ş ţ s ias din zona confortului i s spun adev rul despre dezam girile iă ă ş ă ă ă ă ş nereu itele lor. În orice caz, r splata este imens .ş ă ă

Nu uita i c între timp imaginea despre noi este u or dezechilibrat . Dac ,ţ ă ş ă ă r spunzând la prima întrebare despre realiz rile ob inute, trebuia s v felicita iă ă ţ ă ă ţ chiar i atunci când nu prea v f cea pl cere, acum trebuie s accepta i faptul cş ă ă ă ă ţ ă e ecurile voastre nu sunt o reflectare exact a ceea ce sunte i i a ceea ce pute i.ş ă ţ ş ţ (Ve i avea ocazia s analiza i acest lucru în profunzime când ve i r spunde la aţ ă ţ ţ ă patra întrebare: „Cum m limitez i cum pot s m opresc?”)ă ş ă ă

i feri i-v de o alt capcan : Ş ţ ă ă ă Am scris doar cinci realiz ri pe list , dar suntă ă 18 dezam giri. Vede i? Sunt un ratat!ă ţ Nu conteaz absolut deloc. Nu mai atribui iă ţ în elesuri i semnifica ii faptelor din trecut. Este doar un mod de a atrage i alteţ ş ţ ş dezam giri, a a c s-ar putea s ave i în cele din urm dreptate când spune i că ş ă ă ţ ă ţ ă sunte i incapabili. Evita i s c uta i în permanen argumente pentru limit rileţ ţ ă ă ţ ţă ă voastre. Înv a i c trebuie s înceta i s minimaliza i realiz rile i s văţ ţ ă ă ţ ă ţ ă ş ă ă concentra i numai asupra e ecurilor.ţ ş

Ia gândi i-v ! ti i pe cineva care realizeaz tot ce a scris pe list ? ti i peţ ă Ş ţ ă ă Ş ţ cineva care a realizat orice obiectiv propus? Cunoa te iş ţ vreo persoan care ă tieş pe cineva c face acest lucru? A i citit sau a i auzit de cineva care a tr it far s fiă ţ ţ ă ă ă avut vreun e ec sau vreo dezam gire? Nu, dar crede i c vou n-ar trebui s vi seş ă ţ ă ă ă întâmple asta, c ci altfel a i fi ultimul om.ă ţ

—————————————————————Ce trebuie s se întâmple se întâmpl . Singurul lucru pe care putem s -lă ă ă

control m este modul în care reac ion m la ceea ce ni se întâmpl .ă ţ ă ă Succesele sunt minunate i ne putem bucura de ele. Ei bine, e ecurile suntş ş buni lefuitori de caractere.ş

—————————————————————

— 45 —


Smulge i buruienile!ţ

Nu v pute i dezvolta a a cum dori i dac nu smulge i buruienileă ţ ş ţ ă ţ dezam girilor i ale e ecurilor voastre. Desigur, ele sunt inevitabile, dar odat ceă ş ş ă a i evoluat, trebuie s v debarasa i de ele pentru a l sa loc la ceva nou.ţ ă ă ţ ă R spunzând la aceast întrebare, ve i reu i s face i acest lucru.ă ă ţ ş ă ţ

Uitându-v la dezam giri pentru ultima dat i dându-le apoi uit rii, pute iă ă ă ş ă ţ ajunge într-un punct în care autoaprecierea nu se mai face numai în func ie deţ neîmpliniri – pute i începe s v vindeca i emo ional a a cum v vindeca i fizicţ ă ă ţ ţ ş ă ţ când sunte i bolnavi.ţ

Când ve i r spunde la aceast întrebare, trebuie s spune i adev rul. Asta nuţ ă ă ă ţ ă înseamn c trebuie s v duce i s spune i altora cât de prost v-a mers, ci s vă ă ă ă ţ ă ţ ă ă spune i vou în iv adev rul – acesta este lucrul cel mai important. Poate c oţ ă ş ă ă ă vreme n-a i vrut s v recunoa te i e ecurile, iar dac a a stau lucrurile, acum esteţ ă ă ş ţ ş ă ş momentul s o face i. Oricum, nu putem nega realitatea.ă ţ

În cadrul acestui exerci iu, nu este nevoie s le povesti i i altora despreţ ă ţ ş nemul umirile voastre, de i, la un moment dat, poate ve i sim i nevoia s vorbi iţ ş ţ ţ ă ţ cu cineva pentru a smulge buruienile care au crescut în rela iile cu ei. Dar eu credţ c este suficient s scriu totul pe hârtie, absolut totul, pentru a m debarasa de ele.ă ă ă De 20 de ani de când fac lucrul acesta, niciodat n-am ar tat nim nui toat listaă ă ă ă mea de dezam giri, dar a contat foarte mult s le a tern pe hârtie.ă ă ş

Un bagaj de prisos

L sându-v cople i i de sentimentul neîmplinirii i al lipsei de speran ,ă ă ş ţ ş ţă men ine i o povar în plus în via a voastr , de care cu siguran nu ave i nevoie.ţ ţ ă ţ ă ţă ţ Ea v d uneaz pentru c v face via a mai grea i nu v mai permite s vă ă ă ă ă ţ ş ă ă ă mi ca i atât de liber pe cât v-a i dori – este ca i cum a i târî dup voi câtevaş ţ ţ ş ţ ă bagaje grele.

i, când fac aceast compara ie, m refer la noi to i. Nimeni altcineva nu vedeŞ ă ţ ă ţ acest exces de bagaje, îns în subcon tientul vostru crede i c limit rile acesteaă ş ţ ă ă sunt evidente. Ceilal i oameni nu v d filmul trecutului care se deruleaz în minteaţ ă ă voastr , ei pur i simplu nu v cunosc povestea, iar cei care o tiu sunt probabilă ş ă ş mult mai comp timitori i mai respectuo i fa de voi decât sunte i voi în iv .ă ş ş ţă ţ ş ă

— 46 —


V aminti i de momentele în care i-a i auzit pe unii prieteni sau colegiă ţ ţ v ic rindu-se din cauza e ecurilor lor sau povestindu-v cât de dificil este să ă ş ă ă ob in ceea ce î i doresc? Uneori este greu s fii comp timitor cu astfel de oameniţ ă ş ă ă pentru c nu în elegi ce-i opre te s ac ioneze. Vezi c sunt capabili i talenta i iă ţ ş ă ţ ă ş ţ ş nu po i s - i imaginezi ce anume îi împiedic .ţ ă ţ ă

Dar ceea ce-i opre te mai mult decât un zid care s-ar ridica în fa a lor esteş ţ bagajul lor de prisos. Îl târ sc dup ei pân în prezent, l sându-l s le afecteze iă ă ă ă ă ş ansele de viitor.ş

Ne îngreun m înc i mai mult bagajele ad ugând sentimente negative –ă ă ş ă sup rare, resentimente, regrete, triste e i a a mai departe. Desigur, acestea suntă ţ ş ş reac ii umane de în eles, dar când te fac s te sim i mai incapabil decât e ti – sau,ţ ţ ă ţ ş i mai r u, victim a împrejur rilor –, te blocheaz . Astfel începe declinul ceş ă ă ă ă

poate aduce am r ciunea care macin caracterul, ducând la resentimenteă ă ă permanente împotriva altora, a împrejur rilor sau a mediului. Exact, ve i spune,ă ţ sunt întruchiparea durerii. Dar la ce v folose te?ă ş

—————————————————————Ce-a fost a fost. Cel mai bun lucru pe care-l pute i face este s analiza iţ ă ţ

ce s-a întâmplat, i apoi s face i tot ce v st în putin pentru a neutralizaş ă ţ ă ă ţă experien a nepl cut . Debarasa i-v de sentimentele negative, ele sunt oţ ă ă ţ ă povar ! Salva i-v ! Nu mai târâ i dup voi aceste greut i. Despov ra i-vă ţ ă ţ ă ăţ ă ţ ă i relaxa i-v !ş ţ ă

—————————————————————

Pute i s v elibera i de filtrul negativ prin care privi i lumea i pe voi în iv .ţ ă ă ţ ţ ş ş ă De fapt, a i privit prin ni te ochelari care trebuie cur a i bine. Un r spunsţ ş ăţ ţ ă complet la aceast întrebare v va ajuta s v limpezi i viziunea i v va permiteă ă ă ă ţ ş ă s vede i lucrurile a a cum sunt. Voi vorbi pe larg despre aceasta când vomă ţ ş ajunge la întrebarea a patra: „Cum m limitez i cum pot s m opresc?”, dară ş ă ă primul pas pe care trebuie s -l face i este s examina i anul care a trecut pentru aă ţ ă ţ vedea care au fost dezam girile pe care le-a i avut.ă ţ

— 47 —


Trecutul

În casa bunicii, sufrageria i camera de zi erau desp r ite de ni te u i glisante,ş ă ţ ş ş din lemn. Când tr geam de mânerele de alam , cele dou u i se apropiau,ă ă ă ş separând cele dou camere. Imagina i-v c sta i în fa a acelor u i închise. Ceaă ţ ă ă ţ ţ ş din stânga este trecutul, iar cea din dreapta, viitorul. Cred c de cele mai multe oriă privim via a în felul acesta.ţ

În aceast imagine nu este prea mult spa iu pentru momentul prezent – doar oă ţ linie sub ire, dar nicio perspectiv – pentru c mintea noastr este prea ocupat deţ ă ă ă ă trecut i de viitor. Secretul fericirii este s facem pu in loc între trecut i viitor iş ă ţ ş ş în acel moment s ne tr im via a. De câte ori am reu it s fac lucrul acesta, amă ă ţ ş ă avut un sentiment de libertate i de împlinire. Dar cum s reu e ti acest lucru?ş ă ş ş Cum po i s - i sco i din minte sentimentul de vinov ie legat de trecut iţ ă ţ ţ ăţ ş nelini tea în fa a viitorului m car pentru o vreme, atât cât s dobânde ti unş ţ ă ă ş sentiment de reînnoire al eului în acest moment din timp? A a cum spunea unş profesor de-al meu: „Înceteaz s mai conduci cu mâinile pe oglindaă ă retrovizoare!”

—————————————————————Când vede i c z bovi i prea mult asupra trecutului i aceasta v face sţ ă ă ţ ş ă ă

v desconsidera i i s nu mai crede i în capacitatea voastr de a schimbaă ţ ş ă ţ ă lucrurile, da i uit rii acel gând i concentra i-v asupra prezentului.ţ ă ş ţ ă

—————————————————————

De fapt, ave i doar trei posibilit i de a trata în mod pozitiv aspectele negativeţ ăţ

— 48 —


ale trecutului:1. S ierta i.ă ţ2. S uita i.ă ţ3. S înv a i.ă ăţ ţ

De cele mai multe ori, cel mai greu este s v ierta i pe voi în iv . Totu i,ă ă ţ ş ă ş aminti i-v c v-a i str duit i a i f cut tot ce-a i putut. A a c ierta i-v i fi iţ ă ă ţ ă ş ţ ă ţ ş ă ţ ă ş ţ îng duitori cu voi. Pentru a-i ierta pe al ii trebuie s fi i îng duitori i cu ei. Pute iă ţ ă ţ ă ş ţ s -i în elege i i s v pune i în locul lor? De ce au f cut ceea ce au f cut? S-auă ţ ţ ş ă ă ţ ă ă dat ei jos din pat diminea a cu inten ia de a v jigni sau de a v face via a amar ?ţ ţ ă ă ţ ă Probabil c nu.ă

Unele e ecuri sau dezam giri pot fi pur i simplu uitate. În fiecare an, de câteş ă ş ori m uit la lista mea, se g se te întotdeauna ceva care s îmi reaminteasc de oă ă ş ă ă poveste sau alta. Este atât de greu i de dureros, dar ce conteaz ? Acum totul s-aş ă terminat i nu mai este decât o amintire. Simplul fapt c întocmi i o list i vş ă ţ ă ş ă uita i apoi peste ea v elibereaz de înc rc tura negativ asociat anumitorţ ă ă ă ă ă ă aspecte. i chiar dac nu putem s uit m e ecurile, cel pu in ne putem îndulciŞ ă ă ă ş ţ amarul neutralizând efectul emo iilor negative pe care ni le trezesc.ţ

Cea mai bun modalitate de a aborda trecutul este s înv m din gre eli; înă ă ăţă ş acest scop r spundem la întrebarea a treia: „Ce am înv at?” Ceea ce contează ăţ ă este s înv m din gre elile i e ecurile noastre. Cum spunea William Saroyan:ă ăţă ş ş ş „Oamenii buni sunt buni pentru c au avut în elepciunea de a înv a din gre eli.”ă ţ ăţ ş

Las în urm trecutul i mergi mai departe!ă ă ş

Aminti i-v c scopul primelor dou întreb ri este s ne reechilibr m imagineaţ ă ă ă ă ă ă despre noi în ine i s facem loc noilor posibilit i. Primul pas este s l s m la oş ş ă ăţ ă ă ă parte resentimentele i regretele. De cele mai multe ori acestea sunt cele douş ă componente majore ale dezam girilor noastre, men inute de dinamica lor.ă ţ

O modalitate de a v reaminti dezam girile de anul trecut este s v pune iă ă ă ă ţ întrebarea: „Pe cine sau ce detest?” De i poate ve i constata c r spunsurile vş ţ ă ă ă n v lesc în minte, uneori, la început, nu ne va fi u or s ne facem curaj pentru a leă ă ş ă scrie.

Este greu s admi i c o parte dintre aceste sentimente pot p rea la primaă ţ ă ă vedere atât de meschine i de neînsemnate.ş

i ne este greu când trebuie s respir m adânc i s ne confrunt m cu durereaŞ ă ă ş ă ă pe care o reprezint . Dar ansa de a trece peste durerea i suferin a provocate deă ş ş ţ

— 49 —


aceste sentimente merit disconfortul de a ne rezerva timp pentru a le înfrunta.ă

Furia, sup rarea, sentimentele de neputin i neajutorare ne seac energiaă ţă ş ă vital . Dar de îndat ce începem s neutraliz m aceste sentimente, c p t m for aă ă ă ă ă ăă ţ de a face ceva pozitiv în direc ia rezolv rii cauzei problemei.ţ ă

—————————————————————Avem puterea de a ne crea o stare mai bun – dând uit riiă ă

resentimentele, c ci astfel, a a cum s-a demonstrat de atâtea ori, suntem peă ş calea sigur spre succes, s n tate i fericire.ă ă ă ş

—————————————————————

La ce v folosesc resentimentele? Lucrurile devin mai bune dac v men ine iă ă ă ţ ţ resentimentele? Care a fost rezultatul pân acum dac v-a i ag at de ele? Esteă ă ţ ăţ într-adev r comic când m surprind cum in cu din ii de unele resentimente. N-oă ă ţ ţ s le dau drumul, îmi zic, decât dup ce…ă ă

• î i cer scuze cei care m-au sup rat.ş ă• î i recunosc gre eala.ş ş• m vor asculta i pe mine.ă ş• vor face cum spun eu.• n-or s m mai calce pe nervi!ă ă• i multe altele.ş

i, între timp, n-am s -i las eu s -mi scape! Dar cine este nefericit i cine seŞ ă ă ă ş cantoneaz în trecut? Într-o gr din atât de otr vit nu po i s mai cultivi nimic.ă ă ă ă ă ţ ă Scrie i deci r spunsurile la aceast întrebare legat de resentimente i, în timp ceţ ă ă ă ş le scrie i, gândi i-v : „Uit trecutul i mergi mai departe.” Imagina i-v smulgândţ ţ ă ă ş ţ ă buruian cu buruian pe m sur ce înainta i.ă ă ă ă ţ

Apoi mai sunt i regretele – lucruri pe care a i vrea s nu le fi f cut i lucruriş ţ ă ă ş pe care a i vrea s le fi f cut. Ei bine, e prea târziu s le face i anul ţ ă ă ă ţ trecut, dar nu e prea târziu s le face i anul ă ţ viitor. Mai ave i o ans . Când v gândi i la anul careţ ş ă ă ţ a trecut, întreba i-v : „Ce anume regret?” Ad uga i r spunsurile la lista voastrţ ă ă ţ ă ă pentru întrebarea a doua. Mai apoi pute i s reveni i la unele dintre ele i s leţ ă ţ ş ă transforma i în obiective pentru anul urm tor.ţ ă

Dar, deocamdat , uita i-le. Aduce i-v aminte c singura lor valoare const înă ţ ţ ă ă ă lec ia pe care ne-o dau. Privite retrospectiv, multe dintre aceste experien e, atâtţ ţ resentimentele cât i regretele, oricât de dureroase i dificile, au fost exact lucrulş ş de care am avut nevoie în acel moment pentru a ne dezvolta, a înv a i a mergeăţ ş mai departe.

— 50 —


Experien ele celorlal iţ ţ

Dac face i acest exerci iu împreun cu alte persoane sau în cadrulă ţ ţ ă seminarului, ave i avantajul s fi i stimula i de experien ele celorlal i. Discutând,ţ ă ţ ţ ţ ţ afla i câte ceva despre r spunsurile lor la aceste întreb ri. Ca s vede i cum auţ ă ă ă ţ r spuns i al ii la aceast întrebare, iat dou exemple de r spunsuri par iale.ă ş ţ ă ă ă ă ţ

Primul apar ine unui tân r. Observa i c lista lui este destul de amestecat .ţ ă ţ ă ă Este o combina ie de fapte i sentimente i au fost scrise a a cum îi veneau înţ ş ş ş minte. Nu uita i s trece i pe list i e ecurile sau dezam girile pentru care nu voiţ ă ţ ăş ş ă a i fost vinova i, dar care v-au afectat profund.ţ ţ

—————————————————————CARE AU FOST CELE MAI MARI DEZAM GIRI ALE MELE?Ă

1. M-am îngr at apte kilograme.ăş ş2. A murit tata.3. Am încheiat rela ia cu Sue – înc n-am reu it s trec peste asta.ţ ă ş ă4. Am acela i salariu ca i acum un an, de i meritam o m rire.ş ş ş ă5. N-am f cut nimic pentru a-mi g si o alt slujb , care s -mi plac maiă ă ă ă ă ă

mult.6. C l toria în Europa nu s-a concretizat.ăă7. M-am înscris la o sal de gimnastic , dar nu m-am dus decât de apteă ă ş

ori!8. N-am prea avut grij de mama – uit s o sun cu s pt mânile.ă ă ă ă9. Via sexual – zero.ţă ă10. Nu m recreez niciodat – asta mi-a afectat deja s n tatea.ă ă ă ă11. M simt într-adev r urât i stresat.ă ă ş12. Datoriile pe cartea mea de credit au ajuns la 3.000 de dolari.

—————————————————————

Cel de-al doilea exemplu este al unei femei. Lista ei arat c este mai deta ată ă ş ă de unele probleme în compara ie cu altele. Aceasta se observ din exprimarea ei –ţ ă o reflectare perfect a diferitelor dezam giri pe care le-a avut cu un an în urm .ă ă ă Este foarte important c i-a f cut timp s a tearn totul pe hârtie.ăş ă ă ş ă

—————————————————————CARE AU FOST CELE MAI MARI DEZAM GIRI ALE MELE?Ă

1. N-am mai meditat din luna ianuarie.2. M simt obosit i vl guit – nu vreau s mai g tesc.ă ăş ă ă ă ă

— 51 —


3. Sunt foarte sup rat c Peter este a a de ocupat – întotdeauna vineă ă ă ş târziu, lucreaz i în weekenduri. Oare î i mai cunoa te copiii?ăş ş ş

4. Vreau s încep din nou lucrul, dar n-am f cut nimic în sensul acesta –ă ă încep s am emo ii.ă ţ

5. N-am timp s m ocup de mine.ă ă6. Weekendul romantic cu Peter în San Francisco s-a anulat în ultimul

moment.—————————————————————

— 52 —


ÎNTREBAREA A TREIACe am înv tat?ă

Din când în când, oamenii se împiedic de adev r, dară ă majoritatea se ridic i merg mai departe ca i când nimică ş ş nu s-ar fi întâmplat.

SIR WINSTON CHURCHILL

Lec iile înv tateţ ă

Privi i înc o dat r spunsurile pe care le-a i dat la primele dou întreb riţ ă ă ă ţ ă ă pentru a vedea ce a i înv at. Rev zând prima întrebare, ce anume a i în eles, ceţ ăţ ă ţ ţ înv minte desprinde i?ăţă ţ

—————————————————————Cea mai important surs de informa ii în ceea ce v prive te oă ă ţ ă ş

constituie realiz rile de pân acum. Acelea i abilit i, aptitudini i calit iă ă ş ăţ ş ăţ pe care le-a i folosit pentru a le înf ptui v sunt înc la îndemân i anulţ ă ă ă ă ş viitor.

—————————————————————

Rezerva i-v un minut pentru a r spunde la urm toarele întreb ri:ţ ă ă ă ă Care a fost secretul succesului meu?● Ce a mers bine?● Cum am reu it s realizez ceea ce am realizat?● ş ă

Acum uita i-v din nou la r spunsurile de la cea de-a doua întrebare –ţ ă ă dezam giri i neîmpliniri.ă ş

Ce anume n-a mers bine i de ce?● ş Ce ar fi putut s mearg mai bine?● ă ă Care este lec ia primit ?● ţ ă Mi-am însu it-o deja?● ş Este vreo dovad c mi-am însu it-o? Care este aceea?● ă ă ş

Gândindu-v la anul care s-a încheiat, sunt lec ii pe care vi le-a i însu it iă ţ ţ ş ş altele pe care a i fi putut s vi le însu i i, luând în considerare ceea ce s-aţ ă ş ţ întâmplat. Mai întâi, descoperi i-le pe cele pe care le-a i înv at deja – cele pentruţ ţ ăţ care exist dovezi c vi le-a i însu it i a i mers mai departe. Nu v judeca i preaă ă ţ ş ş ţ ă ţ

— 53 —


aspru – dac voi crede i c v-a i însu it vreo lec ie, atunci a a este. E important să ţ ă ţ ş ţ ş ă v-o reaminti i acum ca s-o ine i minte i s nu mai fie nevoie s-o înv a i din nou.ţ ţ ţ ş ă ăţ ţ

Apoi mai exist i lec iile poten iale. Cum ar fi fost dac a i fi ac ionat altfel?ă ş ţ ţ ă ţ ţ Sau dac nu a i fi ac ionat în niciun fel? Dar dac a i fi ac ionat mai bine? Ceă ţ ţ ă ţ ţ sfaturi ave i pentru voi în iv ? Este timpul s trece i peste învinuiri i incrimin ri,ţ ş ă ă ţ ş ă s nu v mai autocritica i. Evalua i modul în care a i ac ionat i cum a i dori să ă ţ ţ ţ ţ ş ţ ă proceda i de aici înainte.ţ

R spunzând la întrebarea a treia, ve i avea o mare ans – s înv a i, să ţ ş ă ă ăţ ţ ă schimba i, s v asuma i riscurile i s ac iona i a a cum v-a i dorit. Cum ar trebuiţ ă ă ţ ş ă ţ ţ ş ţ s proceda i data viitoare pentru a avea mai multe anse de succes? Ce ar implicaă ţ ş aceasta?

—————————————————————Când analiz m lucrurile cu aten ie, vom ti ce trebuie s facem i ceă ţ ş ă ş

trebuie s schimb m. Cunoa te i deja cele mai importante lec ii. Scrie i-le!ă ă ş ţ ţ ţ—————————————————————

Când începe i s r spunde i la cea de-a treia întrebare, este necesar s vţ ă ă ţ ă ă gândi i cu aten ie la persoana voastr , cine sunte i i cum ac iona i. Acest mod deţ ţ ă ţ ş ţ ţ a ra iona este mai presus de gândurile care ne vin spontan. Pune i-v mintea laţ ţ ă contribu ie, împr tia i cea a i g si i r spunsurile. Folosi i-v de întreb riţ ăş ţ ţ ş ă ţ ă ţ ă ă ajut toare de genul:ă

Ce schimb ri trebuie s fac în modul meu de ac iune?● ă ă ţ Cum altfel a putea s procedez?● ş ă Ce sfaturi am pentru mine?● Trebuie s fiu mai disciplinat( )?● ă ă Am fost suficient de sincer( ) cu mine i cu ceilal i?● ă ş ţ Am grij de mine a a cum trebuie?● ă ş M ocup imediat de problemele dificile?● ă I-am l sat pe al ii s m ajute? Le ascult sfaturile i m gândesc s le urmez?● ă ţ ă ă ş ă ă Îi ajut pe ceilal i a a cum a dori?● ţ ş ş Ce înv minte trebuie s desprind din munca mea? Sunt un agent de● ăţă ă

vânz ri care trebuie s fie mai activ? Un director care trebuie s fie mai receptivă ă ă la ceea ce au i al ii de spus? Un lider care ar putea s insufle mai mult energie?ş ţ ă ă

Spun destul de des „mul umesc”?● ţ

Care ar fi diferen a?ţ

Una dintre cele mai puternice motiva ii pentru a ne însu i lec iile este diferen aţ ş ţ ţ

— 54 —


pe care ar remarca-o cei din jurul nostru dac le-am pune în practic . Uneoriă ă dorin a noastr de a-i ajuta pe al ii ne poate înt ri hot rârea de a ne schimbaţ ă ţ ă ă comportamentul.

Îns , de cele mai multe ori, cele mai evidente sunt lec iile pe care al ii trebuieă ţ ţ s le înve e. Gândi i-v la oamenii pe care-i ti i i la lec iile pe care a i dori s leă ţ ţ ă ş ţ ş ţ ţ ă înve e. Nu este greu de imaginat cât de u oar i fericit ar fi via a lor doarţ ş ă ş ă ţ dac … Acela i lucru este valabil i pentru voi.ă ş ş

Imagina i-v deci c sunte i altcineva i încerca i s v privi i obiectiv.ţ ă ă ţ ş ţ ă ă ţ Imagina i-v c via a este un râu, iar voi v afla i pe mal. Ce vede i? Ce a i puteaţ ă ă ţ ă ţ ţ ţ face pentru a evita pietrele i bolovanii care v stau în cale? Ce anume încetine teş ă ş sau blocheaz curgerea râului? Privi i toate planurile vie ii voastre: familie,ă ţ ţ serviciu, bani, s n tate, prieteni. Ce vede i? Mai observa i i alte aspecte:ă ă ţ ţ ş spiritualitatea, munca în slujba comunit ii, str dania la locul de munc .ăţ ă ă

Nu încerca i s v judeca i; acum este timpul s trece i peste asta. Încerca i sţ ă ă ţ ă ţ ţ ă gândi i altfel, mai obiectiv. Continua i s v imagina i c v privi i dintr-unţ ţ ă ă ţ ă ă ţ ungher al existen ei voastre. Ce vede i? Ce v place din ceea ce vede i? Ce anumeţ ţ ă ţ a i dori s schimba i?ţ ă ţ

Rescrie i viitorul! Cunoa te i faptul c , dac schimba i ceva înţ ş ţ ă ă ţ comportamentul vostru, v pute i îmbun t i radical ansele de succes. Gândi i-vă ţ ă ăţ ş ţ ă doar la una din lec iile de pe lista pe care o ave i. Dac a i înv a acea lec ie înţ ţ ă ţ ăţ ţ anul urm tor, ce schimbare ar aduce în via a voastr ? Acorda i-v un r gaz pentruă ţ ă ţ ă ă a v vizualiza ac ionând în acel mod. Gândi i-v la eventualele beneficii. ă ţ ţ ă Dac aă ş înv a cutare lucruăţ …

Odat ce a i înv at o lec ie i o demonstra i ulterior prin schimbarea felului deă ţ ăţ ţ ş ţ via , v-a i oferit singuri un dar nepre uit, pe care nimeni nu vi-l poate lua. Nicioţă ţ ţ alt persoan , nicio reducere de personal, nici concedierea – nimic.ă ă

Via a este o sal de clasţ ă ă

Anul care a trecut este o nepre uit surs de informa ii. V spune mai multţ ă ă ţ ă despre cum s ob ine i ceea ce dori i decât toate cursurile, c r ile, casetele videoă ţ ţ ţ ă ţ i audio pe care le g si i.ş ă ţ

Experien a din anul care s-a încheiat este plin de sugestii pentru succes,ţ ă venituri mai mari, rela ii armonioase, despre cum s ob ine i recunoa terea peţ ă ţ ţ ş care o râvni i, cum s fi i mai mul umit sau cum s realiza i schimbarea multţ ă ţ ţ ă ţ

— 55 —


dorit . Ce informa ii vi se furnizeaz despre genul de persoan care visa i s fi i?ă ţ ă ă ţ ă ţ

—————————————————————Examinându-v propria existen , ve i g si mult în elepciune pe care oă ţă ţ ă ă ţ

pute i folosi pentru a ob ine cât mai mult din ceea ce dori i în via .ţ ţ ţ ţă—————————————————————

Unele lec ii sunt jenant de simple. Cu to ii le cunoa tem; am auzit de ele dinţ ţ ş diferite surse – de la p rin i, profesori, preo i, efi, prieteni, din c r i. i maiă ţ ţ ş ă ţ Ş jenant este faptul c ne-a trebuit atât timp ca s înv m aceste lec ii. Când mă ă ăţă ţ ă gândesc de câte ori s-au repetat anumite situa ii exact în acela i fel pentru c amţ ş ă continuat s fac exact acelea i gre eli, am impresia c , în loc s folosesc bunul-ă ş ş ă ăsim , am continuat s respect urm toarele reguli:ţ ă ă

Nu deschid notele de plat i nu achit cecurile far acoperire.● ăş ă M complac în rela ii care m fac s m simt mediocr cu scopul de a hr ni● ă ţ ă ă ă ă ă

eul altcuiva, deoarece mi-e prea fric s plec.ă ă Ascult problemele altora f r s cer s fiu ascultat la rândul meu.● ă ă ă ă ă Muncesc mult far s m ocup de mine.● ă ă ă Fac toate lucrurile lipsite de importan i le amân pe cele care m-ar apropia● ţăş

mai mult de obiectivele mele.

i lista ar putea continua. Înv minte sunt peste tot: dac dorim s avem deŞ ăţă ă ă fiecare dat un an reu it, trebuie s ne trezim i s le vedem. Con tientizareaă ş ă ş ă ş valorii pe care o are experien a noastr este o adev rat comoar . Aceasta seţ ă ă ă ă întâmpl o singur dat , dar lec iile înv ate ne r spl tesc de nenum rate ori.ă ă ă ţ ăţ ă ă ă

Pe m sur ce identifica i aceste lec ii, se îmbog e te i solul din gr dinaă ă ţ ţ ăţ ş ş ă voastr . Acum începe i s v fertiliza i solul i s -l netezi i pentru recolt .ă ţ ă ă ţ ş ă ţ ă Con tientizarea gre elilor i a schimb rilor pe care dori i s le face i va modificaş ş ş ă ţ ă ţ climatul în care tr i i.ă ţ

Gândi i-v la modul în care înv m ceva – de exemplu, gr din ritul. Ob inemţ ă ăţă ă ă ţ informa ii din diferite surse: de la p rin i, vecini, prieteni, din c r i despreţ ă ţ ă ţ gr din rit. Îns gr dinarii sunt cea mai bun surs – adic oamenii care se pricepă ă ă ă ă ă ă la ceea ce fac i i-au demonstrat experien a de-a lungul anilor. Când sunt într-oş ş ţ situa ie grea sau m confrunt cu o mare provocare, m gândesc la o persoan careţ ă ă ă ar face fa cu brio situa iei respective i m întreb: „Cum ar face el lucrul acesta?ţă ţ ş ă Cum ar proceda în cazul acesta? Ce ar spune acum?”

Via a noastr se va schimba abia mai târziu, când ne vom implica i ne vomţ ă ş însu i lec iile. Cel mai u or este s înv m din propria noastr experien , pentruş ţ ş ă ăţă ă ţă

— 56 —


c noi suntem cei care o cunoa tem cel mai bine. Unele lec ii sunt lucruri pe careă ş ţ ni le-am tot repetat de nenum rate ori de ani întregi. ă De ce nu?… De ce ai spus asta? N-ar fi fost mai bine s ?…ă Ceea ce ne deranjeaz cel mai mult este s îiă ă auzim pe prietenii no tri dându-ne sfaturile pe care ni le-am repetat i noi de-atâtş ş timp – dar nu le-am luat în seam .ă

Am înv at c trebuie s folosesc aceste informa ii pre ioase, altfel voiăţ ă ă ţ ţ continua s aud aceea i predic la infinit. Prietenul meu Lew Epstein obi nuie teă ş ă ş ş s spun : „De ne-ar auzi urechile ce rostesc buzele!” pentru a se referi laă ă momentele când ar fi mai bine s ascult m vorbele noastre în elepte. „Tot ceea ceă ă ţ ne enerveaz la al ii ne poate duce la în elegerea de sine”, spunea Cari Jung.ă ţ ţ

—————————————————————Cunoa terea se afl în noi. Trebuie numai s ne gândim la sfaturile peş ă ă

care le d m altora i apoi s avem umilin a s vedem dac le urm m noiă ş ă ţ ă ă ă în ine.ş

—————————————————————

Pe m sur ce continua i s r spunde i la aceast întrebare, v ve i schimbaă ă ţ ă ă ţ ă ă ţ deja modul de a ac iona. Gândindu-v con tient la lec iile pe care trebuie s leţ ă ş ţ ă înv a i, v-a i transformat via a într-o sal de clas în care pute i s înv a i dinăţ ţ ţ ţ ă ă ţ ă ăţ ţ propriile gre eli i apoi s merge i mai departe. R spunsul vostru la aceastş ş ă ţ ă ă întrebare va produce o mare schimbare anul viitor.

Transforma i-v lec iile în instruc iuniţ ă ţ ţ

Dac nu a i f cut înc lista, face i-o acum. Scrie i toate lec iile pe care vi leă ţ ă ă ţ ţ ţ aminti i. Înainte de a trece la etapa urm toare, asigura i-v c lista este completţ ă ţ ă ă ă i cuprinde cam tot ce a i gândit în timp ce a i citit acest capitol.ş ţ ţ

Acum revizui i lista. Gândi i-v la fiecare lec ie i la transformarea pe care arţ ţ ă ţ ş putea s o produc , la schimb rile pe care ti i c a i vrea s le face i acum. Careă ă ă ş ţ ă ţ ă ţ dintre ele ar putea contribui cel mai mult la succesul vostru dac le-a i pune înă ţ practic ?ă

Urm torul pas este s alege i primele trei lec ii, pe cele care, dac ar fi urmateă ă ţ ţ ă anul viitor, v-ar schimba radical via a i vou i celor din jurul vostru. Medita iţ ş ă ş ţ pu in i alege i-le pe cele mai potrivite pentru voi. Este posibil s fi i atra iţ ş ţ ă ţ ş instinctiv spre ele, far s v ia prea mult timp. Dac se întâmpl a a, ave iă ă ă ă ă ş ţ încredere în intui ia voastr i urma i-o.ţ ăş ţ

— 57 —


Asta nu înseamn c trebuie s uita i restul lec iilor de pe list , dar vor veni iă ă ă ţ ţ ă ş al i ani dup cel care urmeaz acum, ca s vi le însu i i. Unul dintre lucrurileţ ă ă ă ş ţ importante pe care le-am înv at lucrând cu oamenii este c trebuie s văţ ă ă ă concentra i în permanen . Când ve i termina exerci iul ţ ţă ţ ţ Cel mai bun an i ve iş ţ intra din nou în vâltoarea vie ii, vor fi destule lucruri pe care s vi le aminti i dinţ ă ţ aceast experien . U ura i-v munca i acorda i-v toate ansele de câ tig.ă ţă ş ţ ă ş ţ ă ş ş Alege i doar trei lec ii pentru anul urm tor.ţ ţ ă

Dup ce le-a i ales, transforma i-le în instruc iuni de urmat pentru anul viitor.ă ţ ţ ţ Alege i cuvintele potrivite. Fiecare instruc iune trebuie s fie formulat cât maiţ ţ ă ă clar, hot rât i concis. Începe i cu verbe i face i afirma ii hot râte. Spune i ceă ş ţ ş ţ ţ ă ţ trebuie s face iă ţ i nu ce ş s nu face iă ţ – cu alte cuvinte, exprima i-v în modţ ă pozitiv. Este greu s î i dai seama ce s faci, când instruc iunea este s ă ţ ă ţ ă nu faci ceva. Totu i, dac vi se pare c lec ia ar trebui s înceap cu „Nu” sau cu „Nuş ă ă ţ ă ă mai…” Pentru a v-o aminti mai bine, atunci formula i-o a a.ţ ş

Aceste trei lec ii reprezint principalele instruc iuni pe care trebuie s leţ ă ţ ă urma i anul viitor. A i f cut deja un pas important în direc ia îmbog irii solului înţ ţ ă ţ ăţ care v ve i „s di” obiectivele pentru anul urm tor. Imagina i-v o clip cum ară ţ ă ă ţ ă ă ar ta anul viitor dac a i aplica aceste lec ii.ă ă ţ ţ

Experien eleţ

„Apuc taurul de coarne!” – a a sun una din instruc iunile mele. Prin aceastaă ş ă ţ în eleg c este timpul s înfrunt situa iile i rela iile dificile, s nu mai evit s facţ ă ă ţ ş ţ ă ă ceea ce trebuie f cut, pretinzând c totul este perfect.ă ă

De foarte mul i ani continuam s m complac în acelea i situa ii complicate iţ ă ă ş ţ ş rela ii dificile, far ca eu s fac ceva în acest sens. Nimic, cu excep ia imagin riiţ ă ă ţ ă unor conversa ii furioase între mine i cealalt persoan , în timp ce eram la volan,ţ ş ă ă în toiul nop ii sau în timp ce preg team cina, l sând furia s se acumuleze,ţ ă ă ă fierbând în suc propriu.

Pân s iau m suri, era deja târziu pentru ca lucrurile s mai poat fiă ă ă ă ă îndreptate. Eram atât de plin de furie i de sup rare, încât de obicei stricam totul.ă ş ă

Treptat, am înv at c trebuie s fiu atent , s observ când ceva nu este înăţ ă ă ă ă regul i s ac ionez pe loc. Atunci am timp s chibzuiesc, s vin cu solu iiă ş ă ţ ă ă ţ viabile, s în eleg cum gânde te sau simte cel lalt i s m gândesc ce s fac i ceă ţ ş ă ş ă ă ă ş s spun. De câte ori reu esc, cea a se risipe te i sunt din nou liber i puternic .ă ş ţ ş ş ă ş ă

i am descoperit c este mult mai greu s ocolim sistematic problemele dificileŞ ă ă

— 58 —


decât s le abord m frontal.ă ă

O alt instruc iune este urm toarea: „S apelez la un profesionist care s mă ţ ă ă ă ă sprijine s fac ceea ce tiu.” De mai bine de 20 de ani sunt instructorul altoră ş oameni, i de foarte multe ori fac gre eala de a nu apela eu îns mi la unş ş ă instructor. Este o capcan periculoas , pentru c pot s fac mai u or ceea ce tiuă ă ă ă ş ş c e bine dac lucrez cu cineva, facându-mi un plan, luându-mi angajamentul s -lă ă ă îndeplinesc i apoi întâlnindu-ne spre a verifica progresele f cute într-o lun .ş ă ă

Recent, am început s consult din nou un instructor, i asta a însemnat foarteă ş mult pentru mine. Anul trecut a fost cel mai bun pentru mine, iar instructorul meu m-a ajutat s m men in pe pozi ie, fiind un bun ascult tor în perioadele critice,ă ă ţ ţ ă când a trebuit s iau decizii importante.ă

O alt instruc iune pe care sunt mândr s spun c am urmat-o ani la rândă ţ ă ă ă este: „M ocup mai întâi de sarcinile grele.” Probabil a i auzit, ca i mine, că ţ ş ă numai 20% din ceea ce trebuie f cut conteaz , dar s tii c acest lucru nu esteă ă ă ş ă totuna cu a face acel 20%. Cât de u or este s faci o cafea, s dai ni te telefoane,ş ă ă ş s stai de vorb cu un prieten sau coleg i a a mai departe, în loc s abordezi aceleă ă ş ş ă sarcini care ar schimba situa ia.ţ

M str duiesc s nu pierd din vedere primele probleme de pe list care trebuieă ă ă ă rezolvate i m ocup mai întâi de acelea. Motiva ia mea este într-adev r unaş ă ţ ă egoist : de îndat ce o rezolv pe prima m simt eliberat , iar restul zilei mi-e multă ă ă ă mai u or. Uneori este vorba despre un telefon nepl cut; alteori este vorba de unş ă raport, o scrisoare sau de f cut unele comentarii. Poate plata taxelor i aă ş impozitelor sau achitarea datoriilor. Indiferent ce este, fie c dureaz doar cinciă ă minute sau cinci ore, am ajuns la concluzia c este mai bine s fac acel lucru maiă ă întâi. Nu procedez tot timpul a a, dar rareori am dezam git pe cineva cu modulş ă meu de lucru i cred c acesta este unul dintre cele mai în elepte principii deş ă ţ succes.

Aproape tot ce am înv at despre importan a identific rii lec iilor provine dinăţ ţ ă ţ munca mea cu to i cursan ii. Ei au f cut cele mai mari progrese atunci când i-auţ ţ ă ş însu it aceste lec ii de via . Ele reprezint cea mai sigur surs de în elepciune,ş ţ ţă ă ă ă ţ chiar dac nu sunt întotdeauna u or de urmat.ă ş

Când colegii mei i cu mine ne consult m într-o problem de afaceri, lucr mş ă ă ă ca o echip în care to i particip efectiv la conducerea i administrarea companiei.ă ţ ă ş Începem printr-o întrevedere cu fiecare director executiv în parte pentru a-i asculta p rerile despre ceea ce se întâmpl , cum evolueaz lucrurile i ce este deă ă ă ş f cut. Aproape to i, venind cu argumente în sprijinul afirma iilor lor, tiu foarteă ţ ţ ş

— 59 —


bine care este problema i ce persoane trebuie s se schimbe. Cu toate acestea, seş ă pare c întotdeauna ne adres m celor care nu au nicio vin . Este atât de u or să ă ă ş ă ar i cu degetul spre al ii… Totu i, atunci când sunt întreba i ce ar putea face sauăţ ţ ş ţ cum ar rezolva problema, conversa ia se schimb i mul i doresc s g seasc oţ ă ş ţ ă ă ă modalitate de a face o schimbare pozitiv în cadrul companiei respective.ă

Întreb rile sunt instrumentul de lucru cel mai important al instructorului.ă Oamenii mi-au dat sugestii prin r spunsurile lor i dorin a lor de a- i recunoa teă ş ţ ş ş gre elile. Rareori se întâmpl s aib probleme, pentru c se îndoiesc de ceea ceş ă ă ă ă au de f cut. Ei cunosc de fapt r spunsurile i lec iile care trebuie înv ate.ă ă ş ţ ăţ Provocarea este s fac ceea ce tiu deja. Curajul lor este demn de admira ie –ă ă ş ţ sunt dornici s vad care este problema, s - i asume partea lor de vin i s seă ă ă ş ă ş ă gândeasc la ce e de f cut pentru ca lucrurile s înceap s mearg bine.ă ă ă ă ă ă

Deci, pentru a v stimula imagina ia, iat câteva instruc iuni folosite deă ţ ă ţ familia, prietenii i clien ii mei:ş ţ

S pun familia pe primul loc.● ă S cer ajutor când am nevoie de el.● ă S men in doar rela iile în care m simt bine.● ă ţ ţ ă S m relaxez.● ă ă S fac ceea ce tiu.● ă ş S iau taurul de coarne când e cazul.● ă S iau în considerare partea bun a lucrurilor.● ă ă S am grij de mine ca s pot avea grij de al ii.● ă ă ă ă ţ S rezolv mai întâi lucrurile importante.● ă S am grij de s n tatea mea.● ă ă ă ă S iert i s uit.● ă ş ă S îmi rezerv timp pentru mine i pentru so ul meu.● ă ş ţ S m bucur de ce este bun i frumos în via .● ă ă ş ţă

— 60 —


ÎNTREBAREA A PATRAÎn ce fel m autolimitez i cum s nu mai facă ş ă

acest lucru?

Via a este o profe ie care se împline te singur .ţ ţ ş ă

În ce fel m autolimitez?ă

Pân la vârsta de 33 de ani, nu mi-am dat seama cât de mult m limitam. Dacă ă ă mi-a i fi pus aceast întrebare înainte, probabil a fi r spuns: „Da, poate, pu in”,ţ ă ş ă ţ dar înc nu-mi d deam seama în ce m sur m limitam sau cum. Eram convinsă ă ă ă ă ă de faptul c situa iile i oamenii din jurul meu m tr geau înapoi sau de faptul că ţ ş ă ă ă în acele împrejur ri nu aveam nicio alternativ .ă ă

Dar probabil c eu singur îmi blocam progresul, c ci, în momentul în careă ă ă mi-am dat seama de comportamentul meu, lucrurile au început s se schimbe.ă Abia atunci am trecut de pe bancheta din spate pe locul oferului (datorit unuiş ă mare profesor i cu sprijinul mai multor prieteni). Înainte de asta, rareori sim eamş ţ c eram sursa propriei mele experien e sau a ceea ce mi se întâmpla – eram doară ţ un somnambul în propria mea existen .ţă

M descurcam bini or, dar în general m sim eam nemul umit , sim eam c -ă ş ă ţ ţ ă ţ ămi lipse te ceva, eram dezam git de mine îns mi i nu-mi d deam seama de ceş ă ă ă ş ă sau ce a putea face s îndrept situa ia. În ritmul acela nu a fi ajuns niciodatş ă ţ ş ă acolo unde mi-a fi dorit pe când eram mai tân r , când sim eam c aveam cevaş ă ă ţ ă de oferit i c puteam face ceva deosebit în via .ş ă ţă

Devenisem expert în justificarea situa iilor i împrejur rilor în care m aflam,ă ţ ş ă ă tr ind într-un fel de eroism mut, dar mai tot timpul f r s fiu con tient de ceeaă ă ă ă ş ă ce f ceam. Eram o persoan bun , dar în sinea mea erau tot felul de dorin eă ă ă ţ neexprimate i neîmplinite. Dac am ajuns unde am ajuns este pentru c amş ă ă mo tenit de la p rin i o voin puternic i o judecat s n toas .ş ă ţ ţă ăş ă ă ă ă

Când a început „odiseea” propriei mele descoperiri, am fost surprins s afluă ă c via a mea de pân atunci fusese exact a a cum mi-o creasem ă ţ ă ş eu. De fapt nu eram o victim , c ci eu mi-o construisem prin modul ă ă meu de a gândi i ac iona.ş ţ De exemplu, rela ia mea cu p rin ii era o reflectare perfect a ideilor meleţ ă ţ ă

— 61 —


preconcepute fa de ei. Pân în momentul „de tept rii” mele, principalul meuţă ă ş ă scop fusese s „nu ajung la fel ca p rin ii mei” – o atitudine care m împiedica să ă ţ ă ă v d cât de mult le sem n i cât înseamn ei pentru mine.ă ă ş ă

Apoi am început s îmi dau seama c , dac via a ar ta a a cum era atunci,ă ă ă ţ ă ş st tea în puterea mea s o fac mai bun . Dar primul pas a fost s descop r în ceă ă ă ă ă fel m autolimitam – a a c v invit i pe voi s face i acela i lucru.ă ş ă ă ş ă ţ ş

—————————————————————Pentru a avea cel mai bun an, trebuie s descoperi i mai întâi în ce fel vă ţ ă

autolimita i i s v asuma i responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplatţ ş ă ă ţ pân acum.ă

—————————————————————

Cu siguran c sunte i obi nui i cu acest mod de a gândi, altfel nu a i mai citiţă ă ţ ş ţ ţ aceast carte, dar cei mai mul i dintre noi ne consider m mai degrab victime iă ţ ă ă ş nicidecum singurii responsabili pentru ceea ce ni se întâmpl . Ve i avea multe deă ţ înv at despre voi pe m sur ce ve i afla mai multe despre contextul în care tr i iăţ ă ă ţ ă ţ i în ce m sur aceste lucruri v in pe loc. În felul acesta ve i descoperiş ă ă ă ţ ţ

adev ratul în eles al vorbelor lui Socrate „O via neanalizat nu merit tr it .”ă ţ ţă ă ă ă ă R splata acestui exerci iu special este mai presus decât v pute i imagina.ă ţ ă ţ

Urm toarele întreb ri au scopul de a v ajuta s descoperi i care suntă ă ă ă ţ convingerile voastre limitative i comportamentul care deriv de aici. A a cum a iş ă ş ţ procedat i mai înainte, pune i-v întrebarea i l sa i vocea interioar s vş ţ ă ş ă ţ ă ă ă r spund . Nu este nevoie s sta i s v gândi i; r spunsurile sunt deja acolo.ă ă ă ţ ă ă ţ ă

1. În cefei m autolimitez?ăCând r spunde i la aceast întrebare, pute i da mai multe r spunsuri. Scrie i-leă ţ ă ţ ă ţ

pe toate.

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Iat câteva r spunsuri date de al ii:ă ă ţ Nu-mi fac timp s m gândesc la ce este cu adev rat important pentru mine.● ă ă ă Sunt lene .● ş

— 62 —


Cred ce spun al ii despre mine – p rerea lor conteaz mai mult decât a mea.● ţ ă ă Când m simt atras de cineva, nu ac ionez în niciun fel.● ă ă ţ Nu-mi ap r interesele.● ă Nu fac ceea ce spun c am s fac – abandonez de fiecare dat .● ă ă ă Nu cer niciodat o m rire de salariu, ci m mul umesc cu ceea ce mi se d .● ă ă ă ţ ă Cheltuiesc mai mult decât câ tig.● ş

2. Care a fost pre ul autolimit rii mele?ţ ăDe i probabil ti i acest lucru, face i-v timp s v gândi i la dezavantajele peş ş ţ ţ ă ă ă ţ

care le constata i r spunzând la întrebarea de mai sus. Gândi i-v bine. Procedândţ ă ţ ă în felul acesta, începe i s v elibera i de trecut, de modul limitat de a v percepeţ ă ă ţ ă pe voi în iv i ve i vedea posibilit ile pe care le ave i.ş ăş ţ ăţ ţ

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Exemple de r spunsuri:ă O gr mad de bani.● ă ă Sentimentul c nu mi-am valorificat toate calit ile pe care le am.● ă ăţ Rela iile cu oamenii la care in.● ţ ţ Un so care m respect i pe care îl respect.● ţ ă ăş Împlinirea i mul umirea.● ş ţ Respectul de sine.● S n tatea.● ă ă

Se poate observa c o parte din r spunsurile voastre la aceast întrebare suntă ă ă acelea i cu dezam girile pe care le-a i notat când a i r spuns la a doua întrebare.ş ă ţ ţ ă Este bine – în felul acesta ve i deveni i mai con tien i de leg tura dintre modulţ ş ş ţ ă vostru de a gândi i rezultate.ş

3. În cefei am beneficiat de pe urma autolimit rii mele?ăCum a a? ve i spune. Ce avantaje a fi putut eu avea? Motivul pentru care neş ţ ş

punem aceast întrebare este c , de obicei, nu renun m la re inerile noastreă ă ţă ţ pentru c ne opre te ceva. Avem un oarecare avantaj de pe urma autolimit rii iă ş ă ş ne temem c va trebui s renun m la el pentru a merge mai departe. Într-oă ă ţă anumit m sur , tim acest lucru i ne ag m de re inerile noastre pentru a nu neă ă ă ş ş ăţă ţ pierde confortul cu care suntem obi nui i.ş ţ

— 63 —


—————————————————————Trebuie s ave i puterea s recunoa te i aceste gânduri i atitudiniă ţ ă ş ţ ş

ascunse, i astfel s începe i s v delimita i de ele.ş ă ţ ă ă ţ—————————————————————

Este foarte important s v pune i aceast întrebare i s scrie i r spunsurileă ă ţ ă ş ă ţ ă care v vin în minte, oricare ar fi acestea. Ave i încredere în ra ionamentul vostruă ţ ţ – scrie i gândurile a a cum v vin ele i evita i s prelucra i r spunsurile care vţ ş ă ş ţ ă ţ ă ă apar în minte. Sensul real al gândurilor voastre va deveni i mai clar dup ce ve iş ă ţ reciti ceea ce a i scris.ţ

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Exemple de r spunsuri:ă O via u oar .● ţă ş ă Nimeni nu se a teapt la prea multe de la mine, deci nu sunt nevoit( ) s● ş ă ă ă

muncesc prea mult. Pot s tr iesc în ignoran , f r s fiu nevoit( ) s m confrunt cu tot felul de● ă ă ţă ă ă ă ă ă ă

probleme. Sunt sigur( ) c oamenii m plac i m aprob a a cum sunt.● ă ă ă ş ă ă ş Exist un so (sau oricine altcineva) pe care s dau vina.● ă ţ ă Am întotdeauna scuza c m-a putea descurca mai bine dac într-adev r a● ă ş ă ă ş

încerca. P strez armonia – nu fac valuri.● ă

4. Sunt dispus( ) s pun cap t autolimit rii mele?ă ă ă ăAici r spunsul este un simplu da sau nu. Dar, evident, este o întrebareă

important . Nu v gândi i acum dac sunte i în stare sau cum ve i face acest lucru.ă ă ţ ă ţ ţ Pur i simplu pune i-v întrebarea: „Dac a ti cum, a fi dispus s pun cap tş ţ ă ă ş ş ş ă ă ă autolimit rii mele?”ă

DA NU

Dac nu a i r spuns la cele patru întreb ri de mai sus,ă ţ ă ăOPRI I-V !Ţ Ă

Întoarce i-v i face i acest lucru acum. Pentru a în elege cât mai bineţ ă ş ţ ţ

— 64 —


informa iile importante care urmeaz , este esen ial s v implica i serios în acestţ ă ţ ă ă ţ proces.

În momentul în care suntem dispu i s în elegem mai bine modul în care neş ă ţ autolimit m prin gândurile i convingerile noastre negative, vom vedea trecutul iă ş ş efectul s u asupra noastr într-o lumin nou . Un motiv de profund durere iă ă ă ă ă ş nefericire pentru mine au fost rela iile cu b rba ii. Când am început s cercetezţ ă ţ ă mai îndeaproape atitudinea i modul meu de a percepe lucrurile, mi-am amintit oş întâmplare de pe vremea când eram adolescent . Citind povestea mea din tinere e,ă ţ observa i cum m-am autolimitat din cauza gândurilor mele.ţ

Se anun ase un bal la coal i, de aceast dat , fetele erau cele care îi invitauţ ş ăş ă ă pe b ie i, f r s a tepte s fie invitate. De mult timp pusesem ochii pe ună ţ ă ă ă ş ă fotbalist pe nume Mike, iar balul acesta era ansa mea. Dar nu a fost u or. Mş ş ă trezeam în fiecare diminea închipuindu-mi cum va fi ziua când îl voi invita laţă bal, facându-mi planuri, cum am s m duc la el i ce am s -i spun. Dar peă ă ş ă m sur ce zilele treceau îmi pierdeam curajul.ă ă

A venit i ziua cea mare când a trebuit s -mi pun planul în aplicare. M-am dusş ă la el i i-am spus: „Vrei s mergi cu mine la bal?”, iar r spunsul lui a fost: „Nu,ş ă ă mul umesc, îmi pare r u.” Ce umilin ! Îmi amintesc cum m-am furi at peţ ă ţă ş coridorul colii, promi ându-mi: „N-am s mai fiu niciodat pus în ipostazaş ţ ă ă ă asta!” Aflând c nu eram suficient de bun ca s ies cu Mike, am descoperit pur iă ă ă ş simplu c nu m dore te nimeni! ă ă ş Am s stau pe margine s v d dac m remarcă ă ă ă ă ă cineva. Dar n-am s mai las niciodat s se vad când îmi place cineva. Nimeniă ă ă ă n-o s fac gre eala de a- i închipui c m cred destul de bun pentru a mergeă ă ş ş ă ă ă al turi de cei mai buniă . De-acum îmi tiam locul.ş

Din acel moment am tr it în trecut, „purtându-l” pe Mike cu mine peste tot.ă De câte ori cuno team un b rbat, de fapt el m cuno tea pe mine – i pe Mike.ş ă ă ş ş De i speram în continuare, m consideram totu i „un rebut”. Cu cât îmi pl ceaş ă ş ă mai mult un b rbat, cu atât m sim eam mai încordat i m ascundeam i maiă ă ţ ă ş ă ş mult, regizându-mi fiecare vorb , fiecare gest. Mike juca rolul principal, iar euă st team în culise. Devenisem re inut în urma unei experien e de dou minute i aă ţ ă ţ ă ş deciziilor pe care le luasem în ceea ce m privea. Rela iile mele cu b rba ii seă ţ ă ţ conformau convingerii mele c a fi norocoas dac a avea pe cineva, f r m cară ş ă ă ş ă ă ă s se mai pun problema ca acel cineva s -mi i plac .ă ă ă ş ă

Abia când am analizat acest mod de a gândi – contextul rela iilor mele cuţ b rba ii – mi-am dat seama ce putere avea asupra mea i cât de mult m costase înă ţ ş ă to i ace ti ani. De fiecare dat coboram prea mult tacheta. Dar, dup o perioadţ ş ă ş ă ă de autoanaliz cum este cea determinat de întrebarea a patra, am adoptat un nouă ă

— 65 —


mod de gândire care poate fi exprimat astfel: „Pot avea orice b rbat îmi doresc!”ă

Nici nu am scris bine afirma ia aceasta c am i exclamat în sinea mea: „Ceţ ă ş lips de realism! Pe cine p c lesc? Ce glum bun ! Fii serioas !” Este o reac ieă ă ă ă ă ă ţ tipic la încercarea de a ne schimba acele convingeri limitative despre noi în ine.ă ş Toate gândurile noastre vin în sprijinul autolimit rilor noastre, c ci sim im c neă ă ţ ă este amenin at siguran a. Dar am început s gândesc altfel despre mine i despreţ ă ţ ă ş b rba i. Am luat-o în serios i am început s realizez c posibilitatea „de a aveaă ţ ş ă ă orice b rbat îmi doresc” era mai autentic decât „A fi norocoas s am peă ă ş ă ă cineva!”

Trecerea de la aceast percep ie restrictiv la o percep ie stimulativ a fost celă ţ ă ţ ă mai frumos dar pe care mi l-am f cut vreodat . La câteva luni de la această ă ă schimbare de mentalitate, l-am cunoscut pe Tim, iar acum sunt c s torit cu ună ă ă b rbat pe care îl respect i îl iubesc, un b rbat cu mult peste ceea ce îndr zneamă ş ă ă s sper pentru mine. Dac l-a fi întâlnit înainte de a-mi examina concep iileă ă ş ţ defetiste depre rela iile cu b rba ii, a fi considerat probabil c este mult prea bunţ ă ţ ş ă pentru mine i nu m-a fi gândit niciodat c el ar fi putut fi interesat de mineş ş ă ă câtu i de pu in.ş ţ

Poate sun exagerat ceea ce spun. Desigur, poate c ne-am fi cunoscut, ne-amă ă fi îndr gostit i am fi fost la fel de ferici i i far aceast transformare profund aă ş ţ ş ă ă ă modului meu de gândire, dar nu m ve i convinge de asta niciodat !ă ţ ă

Aduna i ceea ce sem na iţ ă ţ

Sper c v-a i dat seama c , atâta vreme cât m consideram o femeie respins ,ă ţ ă ă ă aveam s fiu dezam git în dragoste. Ceea ce ob inem în via reflect perfectă ă ă ţ ţă ă a tept rile noastre. De multe ori ob inem ceea ce presupunem c vom ob ine. Însş ă ţ ă ţ ă acest lucru este valabil în ambele sensuri, pozitiv i negativ. Aici este secretul.ş Oriunde v îndrepta i aten ia pozitiv , probabil ob ine i rezultate bune. Cu toateă ţ ţ ă ţ ţ acestea, având în vedere scopul acestui exerci iu, ne vom referi la aspecteleţ negative, c ci acolo ve i g si secretele pentru a putea trece la urm torul nivel ală ţ ă ă eficacit ii i puterii personale.ăţ ş

Asupra c rui lucru v concentra i acum? Ce anume v re ine aten ia? Nu mă ă ţ ă ţ ţ ă refer la cea ca voastr de cafea sau la aceast pagin din carte, ci la gândurile iş ă ă ă ş atitudinile voastre. Scopul celei de-a patra întreb ri este de a v ajuta s vă ă ă ă descoperi i percep iile restrictive fundamentale legate de propria persoan i deţ ţ ă ş via – moduri de a gândi i a sim i care v împiedic s realiza i ceea ce este cuţă ş ţ ă ă ă ţ adev rat posibil.ă

— 66 —


—————————————————————Primul pas este s con tientiza i rela ia dintre gândurile voastreă ş ţ ţ

restrictive i acele domenii din via a voastr în care rezultatele vş ţ ă ă dezam gesc. Numai dup aceea pute i trece la un nou mod de a gândi, careă ă ţ s v dea energia i puterea pentru a ob ine rezultatele dorite.ă ă ş ţ

—————————————————————

Mai întâi, citi i exemplele care urmeaz , adunate de la mai multe persoaneţ ă care s-au gândit la leg tura dintre preocuparea lor interioar i rezultatele pe careă ăş le ob in.ţ

CE M PREOCUP ?Ă Ă CE OB IN?Ţ

oldurile mele late.Ş Nu m întâlnesc cu nimeni.ăTeama de e ec în afaceri.ş Criz financiar .ă ăFuria pentru c nu sunt tratată ă corect.

Nu sunt tratat corectă

Revolta fa de preocup rile deţă ă afaceri ale so ului meu.ţ

Îmi acord pu in timp.ă ţ

Cât de pu in timp am.ţ Nu-mi ajunge timpul – sunt în urm cu toate i pierd controlulă ş asupra situa iei.ţ

Ce v preocup i ce v îngrijoreaz ? Ce previziuni legate de propria persoană ăş ă ă ă ave i: succese sau e ecuri? V preocup temerile sau puterea pe care o ave i?ţ ş ă ă ţ Îndoielile sau obiectivele? Gândi i-v i verifica i dac premisa ţ ă ş ţ ă Prime ti dupş ă cum gânde tiş sau Culegi ceea ce semeni este adev rat sau fals . Nu crede i nimică ă ă ţ din ceea ce v spun dac nu se potrive te cu propria voastr experien .ă ă ş ă ţă

Pune i-v întrebarea: „Ce m preocup acum?” Face i o list cu aceste gânduriţ ă ă ă ţ ă i sentimente pe partea stâng a paginii. Opri i-v i face i acest lucru acum.ş ă ţ ăş ţ

Apoi gândi i-v la rezultatele ob inute ca urmare a preocup rilor voastre.ţ ă ţ ă Privi i r spunsurile din partea stâng i gândi i-v la ce se întâmpl în via aţ ă ă ş ţ ă ă ţ voastr . Rela iile pe care le ave i oglindesc cumva speran ele i a tept rileă ţ ţ ţ ş ş ă voastre? Nu cumva cariera voastr reflect a tept rile pe care le ave i? V-a iă ă ş ă ţ ţ surprins vreodat spunându-v „Vezi?” sau „Nu m mir !”? Aceast dorin de aă ă ă ă ă ţă avea dreptate rareori aduce rezultatele scontate.

Cât de strâns este rela ia dintre gândurile i sentimentele voastre i ceea ceă ţ ş ş ob ine i? Exist vreo leg tur între preocuparea voastr mental i emo ional iţ ţ ă ă ă ă ă ş ţ ă ş

— 67 —


ceea ce realiza i în via ? Încotro v duc gândurile i sentimentele pe care leţ ţă ă ş nutri i? În dreptul fiec rei idei pe care a i scris-o, nota i rezultatele ob inute înţ ă ţ ţ ţ acel domeniu al vie ii voastre.ţ

—————————————————————Atunci când ne asum m responsabilitatea pentru capacitatea noastr deă ă

a produce o schimbare pozitiv , ne putem controla i ghida inteligen a iă ş ţ ş sentimentele i le putem orienta spre rezultatele dorite. Când se întâmplş ă acest lucru, suntem atra i ca de un magnet spre intele noastre.ş ţ

—————————————————————

Când am renun at s m mai gândesc la e ecul meu din adolescen i m-amţ ă ă ş ţăş concentrat asupra a ceea ce doream – o rela ie de-o via cu un b rbat pe careţ ţă ă s -l iubesc i s -l respectă ş ă –, exact asta am reu it s aduc în via a mea.ş ă ţ

Scopul acestui ir de întreb ri este s descoperi i cine sau ce v conduceş ă ă ţ ă existen a – voi sau propriile voastre re ineri? Pân când nu ve i ti unde anume vţ ţ ă ţ ş ă situa i în prezent, nu v ve i putea schimba direc ia. Dac nu sunte i con tien i deţ ă ţ ţ ă ţ ş ţ un lucru, nu pute i schimba nimic.ţ

Ochiul

Modelul pe care-l folosesc pentru a ilustra acest domeniu se nume te Ochiul,ş numit a a de un client al meu care mi-a spus c asta-i sugera. De fapt, este oş ă sec iune transversal a structurii noastre mentale i emo ionale – un modelţ ă ş ţ psihologic care ne permite s ne în elegem ceva mai bine pe noi în ine. Poate că ţ ş ă la început este mai greu de în eles, nu numai pentru c se refer la rela ia de bazţ ă ă ţ ă cu noi în ine, ci i pentru c descrie modul în care func ioneaz mintea noastr .ş ş ă ţ ă ă Concentra i-v asupra acestui model, c ci informa iile acestea stau la ţ ă ă ţ baza transform rii de durat , permanenteă ă .

Chiar în centrul fiec ruia dintre noi – discul din mijlocul diagramei – se află ă experien a i valorile noastre; pentru cei mai mul i dintre noi este ceea ce numimţ ş ţ inima sau sufletul: „Cine sunt eu”, partea care nu se schimb niciodat .ă ă

În timp, o parte tot mai mare din miezul acestei puteri interioare se poate ascunde sub un strat de team , nelini te, îndoial i un comportament de rutină ş ă ş ă care nu ne mai reprezint . P rin i i profesori bine inten iona i ne atrag aten iaă ă ţ ş ţ ţ ţ asupra e ecurilor noastre într-un mod care pune accentul mai mult pe cercul de laş mijloc decât pe centru. Al ii ne vorbesc într-un mod care ne face s sim im cţ ă ţ ă ceva nu este în regul cu ă noi i nu cu comportamentul sau cu ac iunile noastre.ş ţ

— 68 —


Atunci ne identific m cu „Cine m tem c sunt” i uit m cine suntem de fapt.ă ă ă ş ă

Îndoiala i teama care rezult ne fac s ne comport m într-un mod careş ă ă ă contrazice convingerile i valorile pe care le pre uim. Începem s ne purt m ca iş ţ ă ă ş cum cercul de la mijloc ar reprezenta adev rul – ca i cum teama i nelini tea ar fiă ş ş ş întemeiate – i con tiin a propriei noastre valori este pus sub semnul întreb rii.ş ş ţ ă ă Cel de-al doilea cerc al diagramei este s la ul propriilor noastre limit ri – spa iulă ş ă ţ dinl untrul nostru unde se cuib resc teama i îndoiala de sine. Odat ce Mike mi-ă ă ş ăa spus „nu”, am început s m identific cu frica i nu cu eul meu.ă ă ş

Dar cei mai mul i dintre noi suntem prea abili ca s ne tr d m teama. Nici euţ ă ă ă nu m-am retras într-un col f când pe omul sfios care a fost respins! Mi-am jucatţ ă rolul bravând, afi ând o încredere ostentativ , dar fa ada nu se mai potrivea cuş ă ţ interiorul. Deci, în loc s ne l s m îndoiala „la vedere”, mai punem un paravan,ă ă ă dincolo de care ne ascundem neîncrederea i nelini tea: „Cine pretind c sunt.”ş ş ă

Când ac ion m de pe aceast pozi ie, de la un nivel superficial, c dem înţ ă ă ţ ă capcana de a vorbi i a ac iona pentru a face impresie bun sau pentru a câ tigaş ţ ă ş aprobarea celorlal i, în loc s vorbim i s ac ion m onest, într-un mod care sţ ă ş ă ţ ă ă reflecte ceea ce dorim i pre uim. În plus, pierdem contactul cu centrul i începemş ţ ş s credem c eul nostru real este cercul de la mijloc: ă ă Slav Domnului c ceilal iă ă ţ nu tiu cum sunt!ş Asta reprezint ceea ce un cursant de-al meu nume teă ş

— 69 —


Sindromul impostorului.

—————————————————————Descoperirea modului în care ne autolimit m dezv luie îndoielile iă ă ş

temerile i declan eaz procesul de înl turare a efectelor pe care acestea leş ş ă ă au asupra noastr .ă

—————————————————————

Dac printr-un efort al con tiin ei pute i reveni la centru, c tre t ria i putereaă ş ţ ţ ă ă ş voastr interioar , ve i fi din nou în leg tur cu eul vostru. Ve i înceta s v maiă ă ţ ă ă ţ ă ă autoelimita i i ve i începe s v exprima i propria personalitate, trecând pesteţ ş ţ ă ă ţ vechile îndoieli i temeri. Este nevoie de exerci iu, iar îndoiala i teamaş ţ ş acumulate de-a lungul anilor vor începe s se risipeasc . Mike a devenit oă ă amintire, iar experien a mea dureroas cu el ( i îndoiala de sine pe care mi-amţ ă ş creat-o atunci) nu mai influen eaz rela iile mele cu b rba ii.ţ ă ţ ă ţ

Cum s pun cap t autolimit rii mele?ă ă ă

A adar, cum putem s trecem peste comportamentul nostru defetist i s neş ă ş ă schimb m modul de a gândi i de a sim i fa de noi în ine, astfel încât s p str mă ş ţ ţă ş ă ă ă leg tura cu puterea i cu valoarea noastr ? Înainte de a descoperi ce ă ş ă anume dori iţ pentru anul care urmeaz , face i-v timp s v crea i starea de spirit care v vaă ţ ă ă ă ţ ă ajuta s reu i i.ă ş ţ

O transformare are loc atunci când v plasa i în centrul existen ei voastre,ă ţ ţ creând o lume a voastr , în loc s l sa i împrejur rile s v influen eze succesul.ă ă ă ţ ă ă ă ţ V folosi i inteligen a i capacitatea de a crea o nou realitate pentru voi. Procesulă ţ ţ ş ă este unul de trecere de la o percep ie restrictiv la una stimulativ a eului i aţ ă ă ş lumii în care tr i i. Trece i de la o fals realitate la o realitate autentic .ă ţ ţ ă ă

Acum putem vorbi despre cel mai puternic instrument în transformarea personal : schimbarea de paradigm . O paradigm este un mod de a percepe i aă ă ă ş gândi despre noi în ine, despre alte persoane, despre un aspect al vie ii noastre –ş ţ despre orice. Gândi i-v la o paradigm ca la o pereche de ochelari prin careţ ă ă vede i tot ce este în jurul vostru, inclusiv propria persoan . Numai c nu sunte iţ ă ă ţ con tien i c purta i ace ti ochelari – crede i c vede i lucrurile a a cum sunt eleş ţ ă ţ ş ţ ă ţ ş în realitate.

Dup ce am fost refuzat la bal, paradigma privind rela ia mea cu b rba ii aă ă ţ ă ţ fost: „A fi fericit s am pe cineva, oricine, nici nu se mai pune problema de a fiş ă ă cineva care s îmi plac .”ă ă

— 70 —


Din acel moment am tr it cu acel gând. Aceea era realitatea mea, adev rulă ă pentru mine. Nu cuno team un alt mod de a gândi i a ac iona în privin aş ş ţ ţ b rba ilor, chiar dac unii erau evident atra i de mine.ă ţ ă ş

—————————————————————Paradigmele noastre restrictive nu sunt corijate de fapte. Credem că

avem dreptate i nicio dovad exterioar nu ne poate schimba impresia.ş ă ă—————————————————————

Am cunoscut sute de persoane de succes a c ror paradigm personal eraă ă ă totu i restrictiv – nici realiz rile, nici bog ia sau recunoa terea nu le schimbauş ă ă ăţ ş percep ia despre ei în i i. Odat ce paradigma restrictiv s-a instalat, trebuie s neţ ş ş ă ă ă folosim inteligen a i curajul pentru a trece la una stimulativ . Dac nu neţ ş ă ă consider m valoro i, nicio realizare i nicio recunoa tere nu vor îndep rta această ş ş ş ă ă percep ie. Totul porne te din interior.ţ ş

V aminti i momentele când credea i c , de îndat ce ve i câ tiga o anumită ţ ţ ă ă ţ ş ă sum de bani, se vor sfâr i i problemele voastre? A a a fost? V-a i spus vreodată ş ş ş ţ ă c dac v-a i tr i via a al turi de cineva a i fi ferici i? A fost de-ajuns?ă ă ţ ă ţ ă ţ ţ

Când realiz m aceast fundamental schimbare de percep ie, încet m s maiă ă ă ţ ă ă privim viitorul cu team . „Omul devine dup sufletul i gândirea sa” spuneă ă ş Biblia. Înv a i deci s v aprecia i puterea i valoarea.ăţ ţ ă ă ţ ş

Sunte i produsul gândurilor i al sentimentelor voastre. Pentru a schimbaţ ş rezultatele, schimba i-v modul de a gândi. În loc s investi i inteligen a iţ ă ă ţ ţ ş energia în convingeri care aduc rezultate negative, concentra i-v aten ia asupraţ ă ţ convingerilor care v pot duce acolo unde dori i.ă ţ

—————————————————————Nu împrejur rile creeaz realitatea, fericirea, mul umirea sau realiz rileă ă ţ ă

noastre. Este de datoria noastră s le ob inem.ă ţ—————————————————————

Fiecare om are paradigmele sale restrictive, un set complicat de gânduri, scuze, justific ri – motive bine înr d cinate, din cauza c rora e u m. Leă ă ă ă ş ă încredin m conducerea i le urm m cu supunere – pân când ne trezim. Iarţă ş ă ă atunci, alegerea pe care o avem de f cut între motive i rezultate este clar . Înă ş ă cartea sa, Ageless Body, Timeless Mind (Trup tân r, minte tân r )ă ă ă , Deepak Chopra descrie paradigma b trâne ii ca pe un mod de gândire ce duce laă ţ degenerare i dec dere. El afirm c noi, fiin ele umane, avem inteligen a iş ă ă ă ţ ţ ş

— 71 —


capacitatea de a trece la o paradigm a tinere ii ve nice:ă ţ ş

Nu exist biochimie în afara con tiin ei: fiecare celul din corpul nostru esteă ş ţ ă pe deplin con tient de modul nostru de a gândi i a sim i despre noi în ine.ş ă ş ţ ş Odat ce accept m acest lucru, se destram iluzia c suntem victimele unui corpă ă ă ă f r ra iune, care degenereaz la voia întâmpl rii.ă ă ţ ă ă

Primul pas în transformarea voastr este descoperirea paradigmei restrictive.ă Ce gânduri v trag înapoi? Ce îndoieli i temeri adânc înr d cinate v afectează ş ă ă ă ă imaginea de sine? R spunde i la urm toarele întreb ri pentru a v descoperiă ţ ă ă ă convingerile restrictive.

Pe care planuri ale vie ii mele nu am ob inut realiz rile dorite?ţ ţ ă

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

R spunde i repede la aceast prim întrebare – doar o list de idei de genul:ă ţ ă ă ă

Rela iile cu femeile/b rba ii.● ţ ă ţ Raportul dintre munc i distrac ie.● ăş ţ Banii pe care-i câ tig.● ş Creativitatea.● Forma fizic .● ă

Acum gândi i-v la aceste aspecte ale vie ii voastre, la modul în care gândi i iţ ă ţ ţ ş vorbi i despre voi în iv ca urmare a acestor nereu ite. Ce justific ri aduce iţ ş ă ş ă ţ acestor împrejur ri? Cum vi le explica i? Ce le spune i celorlal i? Str dui i-v să ţ ţ ţ ă ţ ă ă în elege i cum vorbi i despre propria persoan . Prin aceste r spunsuri ve i începeţ ţ ţ ă ă ţ s descoperi i propriile voastre paradigme restrictive.ă ţ

Ce spun despre mine pentru a justifica aceste e ecuri?ş

——————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

— 72 —


——————————————————————————

R spunsurile ar putea fi de genul:ă

Oricât încerc, n-o s reu esc niciodat .● ă ş ă Nu sunt preg tit( ) pentru asta.● ă ă Din cauz c nu am f cut o facultate, nu sunt suficient de de tept● ă ă ă ş

(de teapt ).ş ă Sunt prea b trân( ) – e prea târziu.● ă ă Sunt prea ocupat( ) – am deja prea multe de f cut.● ă ă Nu merit.● Sunt norocos (norocoas ) c am ceea ce am.● ă ă Nu am de ales.● Probabil câ tig mai mult decât merit – sper s nu afle nimeni.● ş ă

Reaminti i-v modelul Ochiului i gândi i-v c r spunsurile voastre seţ ă ş ţ ă ă ă plaseaz în cercul de la mijloc. Unde v vor duce aceste paradigme restrictive?ă ă Primim dup cum gândim, iar paradigmele ne c l uzesc via a. Ele dau m suraă ăă ţ ă succesului, calitatea rela iilor i a reu itelor noastre. C l uzi i de acesteţ ş ş ă ă ţ paradigme, rezultatele ne vor dezam gi. Scriindu-le, devenim mai con tien i deă ş ţ ele, iar for a lor sl be te i puterea pe care o au asupra noastr scade.ţ ă ş ş ă

F r s ne d m seama, ne aliment m mintea cu aceste gânduri, iar rezultateleă ă ă ă ă pe care le ob inem sunt pe m sura acestor convingeri limitative.ţ ă

Când considera i c lista este complet , cel pu in deocamdat , încercui iţ ă ă ţ ă ţ r spunsurile care au cea mai puternic influen asupra voastr . Care crede i că ă ţă ă ţ ă sunt adev rate? Pe care le crede i cu ă ţ adev rată ? Lucra i cu una dintre acestea cândţ vom trece la schimbarea de paradigm .ă

Schimb ri de paradigmă ă

Descoperirea i con tientizarea paradigmelor voastre restrictive este un pasş ş enorm.

Aproape toat via a mea banii au fost o problem . Orice a fi f cut, cheltuiamă ţ ă ş ă mai mult decât câ tigam i întotdeauna aveam necazuri. Facturile i extrasele deş ş ş cont z ceau nedeschise prin sertare i deseori îmbr cau forma amenin rii legale,ă ş ă ţă motiv pentru care m trezeam noaptea cuprins de panic i remu c ri i,ă ă ă ş ş ă ş învinov indu-m , d deam fuga s -mi pun actele la punct, pentru ca apoi lucrurileăţ ă ă ă s se repete.ă

— 73 —


De câteva ori am f cut împrumuturi la banc , mi-am achitat c r ile de credit iă ă ă ţ ş notele de plat i am anulat toate datoriile. Dar nu puteam rezista tenta iei de aă ş ţ cheltui din nou la limita c r ii de credit. Nu-mi amintesc de câte ori s-a întâmplată ţ asta, în orice caz, de foarte multe ori.

Nimic din ceea ce f ceam nu p rea s pun cap t cercului vicios, pentru că ă ă ă ă ă ac iunile mele erau determinate de o paradigm restrictiv : „Vreau mai mul iţ ă ă ţ bani, dar n-am s câ tig niciodat mai mul i decât am acum – atât merit!” Atâtă ş ă ţ timp cât gândeam a a, rezultatele erau acelea i, orice a fi încercat s fac. Parcş ş ş ă ă eram atras de un magnet invizibil în aceea i capcan .ă ş ă

Dar când am început s examinez cu mai mult aten ie modul limitativ în careă ă ţ gândeam i sim eam când venea vorba de bani, mi-am dat seama care eraş ţ paradigma mea de baz . Când eram copil, îmi stabilisem ni te reguli i luasemă ş ş ni te hot râri în privin a banilor, i acestea r m seser într-un col i or al min iiş ă ţ ş ă ă ă ţ ş ţ mele, far s tiu c se mai afl înc acolo. Rezultatele din via a mea ar fi trebuită ăş ă ă ă ţ s -mi dea de gândit, dar n-am tiut s le descop r adev rata semnifica ie. Cândă ş ă ă ă ţ am început s analizez modul în care gândeam despre bani, am descoperit că ă stabilisem dou reguli fundamentale care st teau la baza paradigmei meleă ă restrictive vizavi de bani, determinând situa ia mea financiar :ţ ă

Nu e bine s câ tigi mai mul i bani decât b rbatul cu care tr ie ti.● ă ş ţ ă ă ş Nu e cinstit s câ tigi mul i bani în timp ce al ii mor de foame.● ă ş ţ ţ i apoi mai erau i altele care au avut o puternic influen asupra mea:●Ş ş ă ţă Banii-s „ochiul dracului”.● Nu sunt eu omul care s fac mul i bani.● ă ă ţ Banii sunt pu ini i trebuie s te zba i prea mult pentru ei.● ţ ş ă ţ Dac a câ tiga mul i bani, a avea un caracter infect i a fi lacom .● ă ş ş ţ ş ş ş ă Eu nu am talentul celor care reu esc s fac bani.● ş ă ă

Când m-am uitat pe list s v d care dintre reguli m influen a cel mai mult,ă ă ă ă ţ am descoperit c era cea despre oamenii care mor de foame. Eram convins deă ă mult timp c dac învâr i mul i bani î i vinzi sufletul. Cum puteam s -mi schimbă ă ţ ţ ţ ă aceast p rere? Era a a p cat s fii atât de egoist…ă ă ş ă ă

Dar, gândindu-m mai bine, mi-am dat seama c de fapt paradigma asta aă ă s r ciei i a condamn rii m men inea pe ă ă ş ă ă ţ mine s rac asemenea altora. Cu ce îiă ă putea ajuta s r cia mea? Ce puteam face eu pentru ei când nici m car facturile nuă ă ă mi le puteam pl ti? Abia atunci mi-am dat seama c schimbarea perspectiveiă ă asupra banilor însemna o transformare a modului în care gândeam despre mine. Îmi imaginam c , dac a realiza acest obiectiv i a începe s câ tig banii pe careă ă ş ş ş ă ş îi doresc i pe care, consideram eu, îi merit, a fi mai puternic – atât pe planş ş ă

— 74 —


personal, cât i financiar – i a putea s -i ajut i pe al ii. A a c am scris o nouş ş ş ă ş ţ ş ă ă paradigm stimulativ referitoare la banii din via a mea: „Banii îmi permit s mă ă ţ ă ă exprim pe deplin i s fiu generoas .” Aceasta a fost o surs de inspira ie i deş ă ă ă ţ ş putere pentru mine în ultimii dou zeci de ani. Venitul meu actual îl dep e te deă ăş ş câteva ori pe cel de-atunci i în fiecare an dau altora mai mult decât câ tigul meuş ş anual din acea perioad . i totul a început r spunzând la întrebarea a patra.ă Ş ă

O nou paradigm stimulativ pentru un an nouă ă ă

—————————————————————PATRU PA I PENTRU SCHIMBAREA UNEI PARADIGMEŞ

1. Descoperi i-v paradigma restrictiv .ţ ă ă2. Gândi i-v ce anume o men ine, de exemplu: gânduri limitative,ţ ă ţ

sentimente, diverse avantaje evidente.3. Crea i o nou paradigm care s v stimuleze.ţ ă ă ă ă4. Înv a i arta transform rii. Dezvolta i-v con tiin a i orienta i-văţ ţ ă ţ ă ş ţ ş ţ ă

spre noua paradigm ori de câte ori v tenteaz cea veche.ă ă ă—————————————————————

A i f cut primii doi pa i c tre schimbarea paradigmei. Dac n-a i f cut-o înc ,ţ ă ş ă ă ţ ă ă alege i-v paradigma restrictiv pe care inten iona i s-o schimba i pentru a aveaţ ă ă ţ ţ ţ un an reu it.ş

—————————————————————Nu este nevoie s schimba i totul dintr-odat – începe i prin a vă ţ ă ţ ă

descoperi cea mai puternic paradigm restrictiv .ă ă ă—————————————————————

Acum, c a i f cut primii doi pa i c tre schimbarea de paradigm , pute iă ţ ă ş ă ă ţ începe s v crea i un nou mod de a percepe i de a gândi care s v conduc laă ă ţ ş ă ă ă rela iile i rezultatele pe care le dori i pentru anul urm tor.ţ ş ţ ă

Transformarea este o schimbare fundamental în modul în care v percepe iă ă ţ propria persoan , ceea ce face i i ceea ce ave i în via . În momentul în careă ţ ş ţ ţă face i o schimbare într-o paradigm restrictiv , v lua i via a în mâini.ţ ă ă ă ţ ţ

Fie c este restrictiv sau stimulativ , dinamica paradigmei este aceea i.ă ă ă ş Fiecare este reprezentat de o afirma ie care cuprinde percep iile noastre i ceeaă ţ ţ ş ce gândim. Credem c afirma ia este adev rat i ne folosim toate resurseleă ţ ă ă ş pentru a crea acea realitate – i asta d rezultate. Demonstr m adev rul aceleiş ă ă ă

— 75 —


percep ii de nenum rate ori – prin modul nostru de a gândi, a sim i, a ac iona, prinţ ă ţ ţ comportamentul, rezultatele i rela iile noastre – în orice context. Ave i dejaş ţ ţ puterea de a da credibilitate unei paradigme – nu r mâne decât s trece i la ceaă ă ţ care v aduce mai multe profituri.ă

—————————————————————În elegând i acceptând dinamica paradigmei autogeneratoare, o pute iţ ş ţ

folosi în avantajul vostru.—————————————————————

Pentru a scrie o nou paradigm , uita i-v la paradigma restrictiv actual . Ceă ă ţ ă ă ă afirma ie ar descrie o nou percep ie care ar putea s o distrug pe cea veche?ţ ă ţ ă ă Observând urm toarele exemple de paradigme restrictive i stimulative, poate leă ş ve i g si pe cele din urm prea optimiste i simpliste. Alunga i acest gând.ţ ă ă ş ţ Gândi i-v în schimb la paradigma voastr restrictiv i la ce v-ar pl cea s seţ ă ă ă ş ă ă întâmple.

PARADIGMARESTRICTIVĂ

PARADIGMĂSTIMULATIVĂ

A fi norocos/norocoas s am peş ă ă cineva.

Pot s am pe cine doresc.ă

Eu tiu cel mai bine.ş Îmi place s înv de la al ii iă ăţ ţ ş reu esc mai repede cu ajutorul lor.ş

Vreau mai mul i bani, dar nu meritţ mai mul i decât câ tig acum.ţ ş

Exist foarte mul i bani i ei vină ţ ş într-un mod firesc în via a mea.ţ

Nu pot s fac ceea ce vreau cuă adev rat.ă

Îmi adun for ele s ob in ceea ceţ ă ţ vreau.

Nu sunt suficient de bun( ).ă Am multe de oferit i îmi placeş când am ocazia s o fac.ă

Nu v opri i când vre i s înf ptui i ceva pentru voi. Hot râ i-v ce anumeă ţ ţ ă ă ţ ă ţ ă dori i i scrie i afirma ia care exprim clar acest lucru. Cum s face i lucrulţ ş ţ ţ ă ă ţ acesta? G si i voi o modalitate!ă ţ

Afirma ia trebuie s exprime exact ceea ce v dori i. Când o scrie i prima dat ,ţ ă ă ţ ţ ă poate c ea va exista numai la nivelul intelectului. Trebuie totu i s -i testa iă ş ă ţ adev rul pe care probabil nu-l recunoa te i la nivel emo ional. Dar dac face iă ş ţ ţ ă ţ efortul s gândi i dup cum v sugereaz noua paradigm , sunte i pe calea ceaă ţ ă ă ă ă ţ bun .ă

— 76 —


Observa i modul în care sunt exprimate noile paradigme de mai sus. Fiecareţ respect urm toarele criterii ale unei paradigme stimulative:ă ă

Este personal .● ă Folose te timpul prezent.● ş Este pozitiv .● ă Este exprimat cu hot râre.● ă ă Deschide o nou perspectiv atractiv .● ă ă ă

Dup ce a i scris propozi ia, asigura i-v c este exact ceea ce v dori i.ă ţ ţ ţ ă ă ă ţ Încotro v duce noua paradigm ? Ce rezultate ve i ob ine când se va împlini?ă ă ţ ţ Asigura i-v c exprim ţ ă ă ăcu exactitate noua realitate pe care dori i s-o crea i.ţ ţ

—————————————————————ine i minte: paradigmele noastre creeaz rezultatele i rela iile pe careŢ ţ ă ş ţ

le dorim.—————————————————————

Nu ine i cont de motive i de justific ri logice. Face i un salt în modul vostruţ ţ ş ă ţ de a gândi. Încerca i s v gândi i serios la noile posibilit i i s deveni i maiţ ă ă ţ ăţ ş ă ţ încrez tor fa de ceea ce s-ar putea întâmpla în via a voastr . Spera i în minuni!ă ţă ţ ă ţ Acum, c ave i o nou paradigm , gr dina a fost fertilizat atât cât trebuie.ă ţ ă ă ă ă Imagina i-v ce se va întâmpla cu obiectivele s dite într-un sol hr nit de aceastţ ă ă ă ă paradigm . Albert Einstein considera c „imagina ia este mai important decâtă ă ţ ă cunoa terea”.ş

—————————————————————Este timpul s l sa i în urm gândurile i sentimentele limitative i s leă ă ţ ă ş ş ă

înlocui i cu cele care v vor duce în direc ia dorit .ţ ă ţ ă—————————————————————

ine i minte, acesta este Ţ ţ adev rulă despre voi în iv ; nu este vorba aici doar deş ă gândirea pozitiv . În timp ce citi i acest lucru, reaminti i-v c „Aceasta este oă ţ ţ ă ă propozi ie care arat cine sunt.” Paradigma voastr restrictiv este o reflectare aţ ă ă ă cercului de la mijloc – îndoielile i temerile. O minciun . Noua paradigm este oş ă ă afirmare a adev rului despre propria persoan . Trece i de la vechile convingeriă ă ţ restrictive despre propria persoan la eul cel adev rat. Asigura i-v c nouaă ă ţ ă ă paradigm v stimuleaz s atinge i obiectivele pe care vi le dori i în cel mai bună ă ă ă ţ ţ an.

Când suntem victimele unei paradigme restrictive, tr im via a la întâmplare,ă ţ parc în mod incon tient. Dac ne gândim mai bine, vom vedea c această ş ă ă ă perspectiv confuz asupra lucrurilor nu ne duce nic ieri. Deseori paradigmaă ă ă

— 77 —


noastr restrictiv este un paradox – mesajele noastre interioare nu sunt doară ă negative, ci i conflictuale. Privi i desenul de pe urm toarea pagin . Gândurile dinş ţ ă ă partea dreapt a capului trag spre ă mai mul iţ bani. Gândurile din stânga trag în direc ie opus : c tre toate motivele pentru care aceast persoan ţ ă ă ă ă nu poate avea mai mul i bani. Dup cum tim din fizic , atunci când dou for e trag în direc iiţ ă ş ă ă ţ ţ diametral opuse, apare iner ia; ţ nu progres m, batem pasul pe locă . Vi se pare cunoscut?

Cu toate acestea, când avem o paradigm stimulativ – un punct central peă ă care l-am construit în mod con tient pentru a ob ine ceea ce dorim – avem spre ceş ţ s ne îndrept m dorin a i efortul nostru con tient.ă ă ţ ş ş

Intelectul i emo iile noastre se concentreaz în aceea i direc ie. În cel de-alş ţ ă ş ţ doilea caz, nu exist o risipire a energiei sau o confuzie asupra scopului. În timpă ce persoana din primul desen pare s stea pe loc, a doua persoan st pe loculă ă ă oferului i tie încotro se îndreapt . Dac proceda i în acest mod, existş ş ş ă ă ţ ă

posibilitatea descoperirii unei noi realit i bazate pe adev r personal i ve i avea oăţ ă ş ţ

— 78 —


motiva ie puternic s v concentra i asupra drumului care va duce acolo undeţ ă ă ă ţ dori i s ajunge i.ţ ă ţ

Cum s nu uit m?ă ă

Nu este întotdeauna u or s r mânem concentra i asupra drumului nostru c treş ă ă ţ ă cel mai bun an i via a devine din nou agitat .ş ţ ă

Înv a i s v opri i atunci când gândurile, atitudinile, sentimentele i puncteleăţ ţ ă ă ţ ş voastre de vedere v duc înapoi, la vechea paradigm . Deta a i-v de gândurile iă ă ş ţ ă ş sentimentele voastre i încerca i s v da i seama încotro v duc. Dac seş ţ ă ă ţ ă ă îndreapt într-o direc ie gre it , concentra i-v din nou asupra noii paradigmeă ţ ş ă ţ ă stimulative. Repeta i cuvintele în gând. Controla i-v modul în care vţ ţ ă ă direc iona i gândurile i investi i-v emo iile i inten iile.ţ ţ ş ţ ă ţ ş ţ

Unul dintre cele mai eficiente trucuri mentale ale mele este s -mi imagineză capul ca pe o colivie cu p s ri. Într-o parte este intrarea, în cealalt , ie irea. Îmiă ă ă ş închipui c gândurile mele sunt ni te p s ri care intr în colivie. Dac suntă ş ă ă ă ă gânduri limitative care nu duc acolo unde vreau, m asigur c porti a de ie ireă ă ţ ş este deschis i-mi imaginez aceste gânduri ie ind i disp rând în aer. Fac totă ş ş ş ă posibilul s evit tenta ia de a invita o pas re la mine în colivie, acceptând ceea ceă ţ ă spune i hr nind-o pân când se îngra a a de tare, încât nu o mai pot scoate dinş ă ă şă ş colivie. Atunci a începe s cred c mesajul restrictiv al p s rii este adev rat i aş ă ă ă ă ă ş ş c dea în capcan .ă ă

Multe persoane î i scriu paradigmele lor stimulative pe bile ele pe care leş ţ lipesc în locuri de unde cuvintele s le atrag aten ia, de exemplu, pe oglinda deă ă ţ la baie sau pe u a de la frigider. Odat , m deprinsesem s caut în dic ionarş ă ă ă ţ fiecare cuvânt al unei noi paradigme personale pentru a în elege i a aprecia maiţ ş bine noua paradigm i inten ia ei de baz .ăş ţ ă

—————————————————————Fi i creativ când v formula i paradigmele. Direc iona i-v for a vital iţ ă ţ ţ ţ ă ţ ăş

con tiin a c tre percep ia cea mai exact i mai stimulativ pentru voi.ş ţ ă ţ ăş ă—————————————————————

Mai presus de toate, acorda i aten ie felului în care vorbi i cu ceilal i despreţ ţ ţ ţ propria persoan . De i nu v sugerez s repeta i ca un papagal noua paradigm cuă ş ă ă ţ ă fiecare ocazie, vorbi i în a a fel încât cuvintele s vin în sprijinul noii imagini deţ ş ă ă sine. De exemplu, de i nu vorbeam altcuiva despre noua mea paradigm înş ă leg tur cu banii, când se ivea ocazia, f ceam cunoscut faptul c banii nu maiă ă ă ă

— 79 —


reprezentau o problem pentru mine.ă

Pentru a avea un an reu it, trebuie s schimba i nu numai ceea ce face i, ci iş ă ţ ţ ş modul în care gândi i i sim i i. Nu este suficient s v schimba i numaiţ ş ţ ţ ă ă ţ comportamentul sau numai mediul mental i emo ional. Schimbarea pozitiv , deş ţ ă durat , rezult din ambele, simultan.ă ă

A înv a tiin a i arta schimb rii de paradigm este cel mai mare dar al vie ii.ăţ ş ţ ş ă ă ţ Dac vre i s v lua i soarta în mâini, în loc s o l sa i în voia unei paradigmeă ţ ă ă ţ ă ă ţ restrictive, trebuie s înv a i s proiecta i i s implementa i noua paradigm .ă ăţ ţ ă ţ ş ă ţ ă Acesta este secretul. Ce poate fi mai bine?

— 80 —


ÎNTREBAREA A CINCEACare sunt valorile mele personale?

Nu este suficient s de ii virtutea ca i cum ai avea ună ţ ş obiect de art . Ea trebuie practicat .ă ă

MARCUS TULLIUS CICERO

Ce anume v impulsioneaz ?ă ă

Promisiunea acestei c r i este s v repun pe locul oferului în cursa vie ii.ă ţ ă ă ă ş ţ Con tientizarea valorilor personale v ajut s în elege i ce anume v motiveaz .ş ă ă ă ţ ţ ă ă De ce, de exemplu, alege i c r i de genul acesta? Ce c uta i i de ce?ţ ă ţ ă ţ ş

Ceea ce ne anim pe noi to i este ambi ia de a ne îmbun t i calitatea vie ii,ă ţ ţ ă ăţ ţ r mânând fideli nou în ine i lucrurilor care sunt importante pentru noi. De iă ă ş ş ş poate c nu suntem con tien i de acele motiva ii de baz în via a de zi cu zi,ă ş ţ ţ ă ţ aceste impulsuri ascunse sunt cele mai puternice din via a noastr . Cu cât suntemţ ă mai con tien i de ele, cu atât suntem mai deci i s facem schimb rile necesare.ş ţ ş ă ă

Examinând impulsul ascuns care st la baza fiec ruia dintre obiectiveleă ă voastre con tiente, ve i descoperi ce anume v mobilizeaz în fiecare diminea .ş ţ ă ă ţă Cu cât sunte i mai con tien i de aceast dinamic , cu atât ve i fi mai încrez tori înţ ş ţ ă ă ţ ă înl turarea piedicilor pentru a merge mai departe.ă

Când îi întreb pe oameni ce vor, ei r spund ceva de genul: o promovare, oă ma in nou , o vacan , un venit mai mare, un so sau o so ie, un copil. Dar, deş ă ă ţă ţ ţ obicei, mai este ceva în spatele acestor dorin e: un el sau un obiectiv mai pu inţ ţ ţ vizibil.

Putem crede c , de pild , dorim o ma in nou , dar oare ne intereseaz ă ă ş ă ă ă lucrul în sine sau ceea ce reprezint el pentru noi? S fie oare modul în care ne vomă ă sim i când vom conduce ma ina – experien a pl cerii sau u urin a în deplasare?ţ ş ţ ă ş ţ Sau ne intereseaz cum ne vor privi ceilal i când ne vor vedea cu ma ina cea nouă ţ ş ă – sentimentul de prestigiu sau de bog ie? Ori poate, în cazul anumitor ma ini,ăţ ş senza ia de putere pe care o c ut m. Odat ce ne-am identificat obiectivul real, neţ ă ă ă putem concentra atât asupra lui, cât i asupra celui original, mult mai clar acum,ş i astfel vom avea anse mai mari de a ob ine ceea ce dorim.ş ş ţ

Poate c unul dintre obiectivele voastre este de a avea o condi ie fizic bun .ă ţ ă ă

— 81 —


Sunte i motiva i de clipa în care ve i primi laudele din partea doctorului sauţ ţ ţ urm ri i de fapt s deveni i mai energici i s v îmbun t i i imaginea? Acesteă ţ ă ţ ş ă ă ăăţţ obiective ascunse, imperceptibile, se bazeaz pe valoarea personal careă ă presupune grija fa de propria persoanţă ă.

Faptul c nu ne d m seama de aceste impulsuri ascunse, incon tiente, esteă ă ş motivul pentru care de multe ori nu ne sim im mul umi i când în cele din urmţ ţ ţ ă realiz m un obiectiv. A i muncit vreodat din greu, timp îndelungat, ca să ţ ă ă realiza i ceva, pentru ca apoi s v sim i i dezam gi i când l-a i ob inut? De multeţ ă ă ţ ţ ă ţ ţ ţ ori nu realizarea în sine este ceea ce c ut m, ci experien a pe care sper m c ne-oă ă ţ ă ă va oferi realizarea lucrului respectiv.

Când mi-am dat seama c nu banii în sine m interesau, ci ansa pe care mi-oă ă ş ofereau de a m exprima mai bine i de a fi mai generoas , am avut o revela ie înă ş ă ţ ceea ce prive te capacitatea mea de a face bani. Mi-am legat obiectivul de douş ă valori personale puternice: exprimarea eului i ajutorarea celorlal iş ţ . De exemplu, dac ave i familie, dorin a de a avea mai mul i bani poate c nu se refer strict laă ţ ţ ţ ă ă bani, ci la ansa pe care v-o ofer de a fi fideli valorii personale de ş ă iubire a familiei.

Dac obiectivul este o promovare la serviciu, banii pot fi obiectivul concret,ă perceptibil, dar dorin a de a v sim i împlini i i admira i pentru ceea ceţ ă ţ ţ ş ţ reprezenta i i ceea ce sunte i capabili ar putea fi scopul ascuns, imperceptibil.ţ ş ţ Valoarea personal a exprim rii i împlinirii sinelui este cea care v puneă ă ş ă probabil în mi care.ş

În spatele majorit ii obiectivelor concrete, perceptibile, cum ar fi o cas , oăţ ă ma in , bani, vacan e, haine, se ascund obiectivele imperceptibile care ne permitş ă ţ s ne manifest m mai bine valorile noastre personale. Când ne d m seama deă ă ă aceste valori, avem o imagine mai clar asupra propriei noastre persoane i, ceeaă ş ce este mai important, g sim o motiva ie mai puternic pentru a produceă ţ ă schimbarea în via a noastr .ţ ă

Comportamente tipice

Unul dintre cele mai mari obstacole în drumul nostru spre o completă exprimare a sinelui este ideea preconceput c ă ă încă nu suntem suficient de preg ti i pentru a fi genul de persoan care ne-ar pl cea cu adev rat s fim. Acestă ţ ă ă ă ă sentiment provine din paradigma restrictiv „Ce pot face pentru a demonstra cineă sunt? Sunt oare suficient de bun?” Dorin a noastr de a ne schimba se bazeazţ ă ă deseori pe neadev rul c înc nu suntem suficient de buni i trebuie s mai facemă ă ă ş ă

— 82 —


ceva înainte de a putea ar ta cu adev rat cine suntem.ă ă

Unde ne duce aceast paradigm restrictiv ? Ne irosim o mare parte dină ă ă energie str duindu-ne s ar t m cine suntem, care sunt valoarea i meritul nostru.ă ă ăă ş C ut m mai degrab confirmarea i nu rezultatele. i este u or s c dem înă ă ă ş Ş ş ă ă capcana de a aprecia mai mult p rerile altora decât propriile noastre p reri.ă ă

Cu ani în urm , o coleg m acuza c , prin modul meu de lucru, nu urm rescă ă ă ă ă decât propriile mele interese. Mi-au trebuit multe luni de autoanaliz ca s -miă ă revin i s -mi dau seama c , de fapt, ceea ce spusese nu era adev rat, iarş ă ă ă presupunerile ei erau incorecte. Am în eles de ce m atacase, dar mi-am datţ ă seama c percepea gre it lucrurile. În timpul acestui proces dureros, mi-am reluată ş angajamentul de a tr i conform valorilor mele i de a m bizui pe motiva ia meaă ş ă ţ de a-i ajuta pe al ii.ţ

Am v zut directori de companii care gândesc i se comport ca i cum încă ş ă ş ă mai a teapt o permisiune special pentru a ac iona. În loc s fac schimb rile peş ă ă ţ ă ă ă care doreau s le fac pe vremea când visau s ajung efi i s aib influen ,ă ă ă ă ş ş ă ă ţă înc ezitau, temându-se s preia cu fermitate conducerea pe care o dobândiser .ă ă ă

Folosi i modelul urm tor pentru a vedea care este comportamentul vostruţ ă tipic. Este caracterizat de cercul din stânga sau de cel din dreapta? Cum vă investi i inteligen a i for a vital ? Dac vi se pare c v caracterizeaz tipul I deţ ţ ş ţ ă ă ă ă ă comportament, con tientizarea i angajamentul de a trece la tipul II deş ş comportament sunt suficiente pentu a schimba radical lucrurile în via a voastr .ţ ă

Uneori ne ia ceva timp pân s ne d m seama cum ac ion m i ce fel deă ă ă ţ ă ş

— 83 —


comportament tipic ne caracterizeaz . La începutul c sniciei mele cu Tim,ă ă obi nuiam s ne a ez m seara la mas , desf ceam o sticl cu vin i st team deş ă ş ă ă ă ă ş ă vorb despre ceea ce f cuser m în ziua respectiv . Tim pusese bazele uneiă ă ă ă companii i ajunsese într-o pozi ie de conducere, având pentru prima dat în via aş ţ ă ţ lui responsabilitatea deplin a unei companii întregi. De i era ceea ce î i dorise totă ş ş timpul, acum, c dorin a lui se împlinise, sim ea c acest lucru îl sperie.ă ţ ţ ă

De câte ori se confrunta cu o nou provocare – elaborarea primului programă de încas ri i pl i, cre terea vânz rilor, instruirea noului personal – trecea printr-ă ş ăţ ş ăo criz de neîncredere în propriile for e. Era sincer cu mine i îmi spunea ceă ţ ş sim ea, iar eu îl lini team în fiecare sear , amintindu-i c este un om cu multeţ ş ă ă calit i. Dup câteva luni am observat c discu iile noastre erau relativ acelea i –ăţ ă ă ţ ş nu p reau s -l fac s se simt mai încrez tor. Mi-am dat scama c , într-un fel,ă ă ă ă ă ă ă contribuisem i eu la aceast situa ie i îl încurajasem în sensul paradigmei deş ă ţ ş comportament de tipul I. Trebuia s punem cap t acestui joc pentru a-l ajuta s seă ă ă mobilizeze singur. Într-o sear , pe când î i m rturisea îndoielile pe care le avea înă ş ă leg tur cu el însu i, i-am spus: „ tii, poate c ai dreptate. Poate c nu e ti f cută ă ş Ş ă ă ş ă pentu asta.” Acela a fost sfâr itul jocului.ş

Acest obicei de-o via bazat pe teama c nu suntem suficient de buni i deţă ă ş merituo i poate fi transformat în comportament de tip II, care este mai s n tos iş ă ă ş mai creativ: „Ce pot face cu calit ile pe care le am?”ăţ

Comportamentul de tip II se bazeaz pe o paradigm stimulativ – una careă ă ă plaseaz respectarea valorilor personale înaintea eului i a supravie uirii. Ea esteă ş ţ determinat de valori cum ar fi dorin a de a face lucrurile s mearg bine, de a-iă ţ ă ă ajuta pe al ii, de a ne folosi la maximum calit ile i de a ne respecta promisiunileţ ăţ ş f cute. Urm rirea acestui tip de comportament ne schimb radical modul de via .ă ă ă ţă Nu mai este timp pentru temeri i îndoieli – sunt prea multe de f cut.ş ă

Comportamentul de tip I se concentreaz asupra personalit ii i asupra uneiă ăţ ş perfec ion ri superficiale. Când suntem prin i în jocul acesta, suntem preocupa iţ ă ş ţ de propria persoan , orienta i spre interior i tind s cred c , în general, neă ţ ş ă ă pierdem vremea încercând s descoperim care este problema noastr . Există ă ă reu ite, exist realiz ri, dar o persoan prins în aceast capcan nu- i schimbş ă ă ă ă ă ă ş ă niciodat concep ia despre via – poate c sunt capitole noi, dar toate seă ţ ţă ă substituie aceleia i teme: ş Nu sunt suficient de bun( )ă .

Unul dintre cei mai buni profesori ai mei s-a str duit enorm pentru a m faceă ă s în eleg aceast lec ie. Odat , în cadrul unei edin e, mi-a spus: „Tu parc e tiă ţ ă ţ ă ş ţ ă ş un portocal care se str duie te s fac portocale.” Au trecut s pt mâni pân ca euă ş ă ă ă ă ă s în eleg ce a vrut s spun , dar, în cele din urm , mi-am dat seama c se refereaă ţ ă ă ă ă

— 84 —


la faptul c aveam un comportament de tip I, ceea ce însemna pierdere de timp iă ş energie. Un portocal face portocale – nu- i risipe te niciun dram de energieş ş întrebându-se dac are tot ce-i trebuie pentru asta. Sun ridicol, nu-i a a?ă ă ş

Este exact ceea ce facem noi când ne pierdem vremea cu îndoieli i temeri, înş loc s ne concentr m asupra a ceea ce putem face în acel moment cu ceea ceă ă avem. Imagina i-v c începe i ziua cu inten ia de a descoperi cum v pute i folosiţ ă ă ţ ţ ă ţ calit ile. Ce schimbare ar produce acest lucru în via a voastr ? Întotdeauna m-auăţ ţ ă impresionat oamenii care tiu s se descurce punându- i în valoare calit ile peş ă ş ăţ care le au.

În primul an al c sniciei mele, eram mai tot timpul sup rat i-i ceream mereuă ă ăş lui Tim s se arate mai dr g stos. „De ce e ti obosit tot timpul?”, „De ce nu mă ă ă ş ă aju i mai mult la treburile casei?”, „De ce nu ajungi niciodat acas când spui?”,ţ ă ă „De ce nu iei bilete la teatru, la cinema, de ce nu planifici concediul?” i a a maiş ş departe. Pe scurt, îl întrebam de fapt „De ce nu m iube ti mai mult?” Era cel maiă ş bun exemplu de comportament de tip I: încercam s -l fac pe Tim s -mi arate deă ă nenum rate ori c m iubea, pentru ca eu s tiu c ă ă ă ăş ăeram suficient de bun .ă

i într-o zi m-am de teptat. De i eu doream o rela ie bazat pe iubire, tot euŞ ş ş ţ ă eram aceea care nu se purta a a cum s-ar fi cuvenit. F ceam de fapt contrariul,ş ă creând o atmosfer tensionat , cu certuri, nemul umiri, justific ri i nelini ti. Euă ă ţ ă ş ş eram cea care o crea. Nu el era cel care se plângea, ci eu.

Mi-am dat seama c , dac îmi doream o rela ie bazat pe dragoste, depindeaă ă ţ ă de mine s-o fac s fie a a. tiam c pot. Acesta era un lucru îmbucur tor: dacă ş Ş ă ă ă doream ca rela ia mea s fie altfel, aveam puterea s-o schimb. Dar mai exista i oţ ă ş latur mai pu in pl cut : nu se punea problema dac ă ţ ă ă ă pot, ci dac ă vreau s preiauă conducerea i s întemeiez o rela ie bazat pe dragoste. Important era s nu-miş ă ţ ă ă în bu dragostea a teptând ca el s se schimbe i s renun la „Voi face dac faciă ş ş ă ş ă ţ ă i tu”.ş

Ceea ce mi-a permis s -mi schimb comportamentul a fost faptul c am în elesă ă ţ c nu m purtam în concordan cu valorile în care credeam i cu convingerileă ă ţă ş mele. M comportam ca o victim . ă ă Reac ionamţ la ceea ce se întâmpla în jurul meu. A teptam ca so ul meu s -mi ofere rela ia pe care mi-o doream. Când amş ţ ă ţ început s fiu a a cum îmi doream s fie i rela ia noastr – adic plin de iubire –ă ş ă ş ţ ă ă ă leg tura dintre noi a devenit din ce în ce mai puternic . Am trecut laă ă comportamentul de tip II în c snicia mea. Am descoperit c , de fapt, ă ă c snicia esteă un prilej de a ne manifesta dragostea i nu un loc în care s -mi demonstrez mieş ă c totul este OK în ce m prive te sau c ă ă ş ă sunt iubit .ă

— 85 —


i ti i ce? Tim a fost mult mai iubitor, mai atent, mai romantic, mai dornic sŞ ş ţ ă m ajute – exact ceea ce îmi doream. Dar n-a fost o întâmplare. Totul a început cuă loialitatea mea fa de una dintre valorile mele, aceea de a iubi.ţă

Comportamentul de tip II se orienteaz spre exterior. El presupune oă cunoa tere a lumii în care tr im i a oamenilor care ne înconjoar , a influen ei peş ă ş ă ţ care o avem asupra oamenilor, problemelor i a situa iilor. Dar aceasta nuş ţ înseamn sacrificiu de sine de dragul altora. Prima responsabilitate a oric reiă ă persoane care urm re te un comportament de tip II este s aib grij de el.ă ş ă ă ă

Ce conteaz cel mai mult pentru voi?ă

Ce anume v impulsioneaz s v da i jos din pat diminea a? De ce munci iă ă ă ă ţ ţ ţ atât de mult? Ce v îndeamn s face i ceea ce face i? Probabil ve i r spunde că ă ă ţ ţ ţ ă ă nu ave i de ales – din nou, sunte i victima împrejur rilor. Este timpul s trece iţ ţ ă ă ţ dincolo de acest nivel al con tiin ei pentru a afla ce urm ri i de fapt.ş ţ ă ţ

Cine sunte i i în ce valori crede i?ţ ş ţ E timpul s g si i în voi un impulsă ă ţ suficient de puternic care s v motiveze s adopta i un nou mod de via . Face i-ă ă ă ţ ţă ţv timp s descoperi i acele valori personale suficient de puternice pentru a vă ă ţ ă determina s v alimenta i din noua paradigm stimulativ pe care v-a i creat-o.ă ă ţ ă ă ţ

Când se întâmpl acest lucru, ne spunem: „M-am s turat! Sunt destul de bun iă ă ş sunt preg tit s merg mai departe.” Luând aceast hot râre, pute i trece pesteă ă ă ă ţ neîncredere i îndoieli, pute i arunca masca de care v vorbeam când am descrisş ţ ă modelul cercurilor concentrice, pute i s v exprima i liber, far niciun fel deţ ă ă ţ ă re ineri. Ve i putea trece peste lene, iner ie, e ecuri, scuze i resemnare pentru aţ ţ ţ ş ş v îndrepta c tre cel mai bun an.ă ă

S ti i c nu v afla i pe o linie de asamblare; sunte i un produs finit. Porni i,ăş ţ ă ă ţ ţ ţ deci, motoarele i… la drum!ş

Care sunt valorile voastre personale?

Valorile personale sunt principiile sau standardele pe care vi le-a i stabilit,ţ ceea ce aprecia i ca fiind important sau valoros în via . Valorile sunt convingeriţ ţă adânc înr d cinate, pe care le p str m în inima i în sufletul nostru. Vrem ca eleă ă ă ă ş s ne c l uzeasc munca, s ne ajute s facem alegeri i s avem grij de ceiă ăă ă ă ă ş ă ă dragi. Ele constituie temelia oric rei fiin e umane.ă ţ

Când v defini i valorile personale, feri i-v de o poten ial paradigmă ţ ţ ă ţ ă ă restrictiv de genul: „Nu sunt un om bun.” Aceasta este o scuz în plus pentru ună ă eventual e ec, sugerându-v fie c nu tr i i la în l imea valorilor la care ine i, fie,ş ă ă ă ţ ă ţ ţ ţ

— 86 —


i mai r u, c nu ave i principii pe care s le urma i; este de fapt o alt manifestareş ă ă ţ ă ţ ă a comportamentului de tip I.

Con tientizarea valorilor noastre personale i angajamentul nostru fa deş ş ţă comportamentul de tip II ne abat aten ia de la impulsuri ascunse, distructive,ţ negative, cum ar fi:

• resentimentele• dorin a de a ne lua revan aţ ş• dorin a de a fi pe placul altoraţ• sindromul „Le ar t eu cine sunt!”ă• sacrificiul• dorin a de a-i face pe al ii s le par r u pentru felul în care ne trateaz .ţ ţ ă ă ă ă

Un mod de a afla ce este mai important dintr-o vast gam de lucruri este să ă ă v imagina i sfâr itul vie ii voastre. Cum a i dori s r mâne i în amintireaă ţ ş ţ ţ ă ă ţ celorlal i? Ce a i dori s fie scris pe piatra funerar ? Ce a i dori s spun despreţ ţ ă ă ţ ă ă voi cei care s-au strâns în jurul mormântului? Mai presus de toate, pentru ce dori iţ s fi i admira i?ă ţ ţ

Lucrând cu oamenii i îndrumându-i în aceast etap de lucru, am constatatş ă ă acelea i valori personale. Ele sunt fundamentale, de net g duit, i sunt valabileş ă ă ş pentru to i. Iat o list a acestor valori:ţ ă ă

• integritatea• grija fa de propria persoanţă ă• dragostea fa de familieţă• autoafirmarea• s fac ceva deosebită• s -mi in promisiunileă ţ• cinstea• încrederea• lini tea sufleteascş ă• fericirea• compasiunea pentru ceilal iţ• respectul• sentimentul împlinirii• s ar t tot ce potă ă• exprimarea sinelui.

Gândi i-v la misiunea i la valorile voastre personale. Pune i-v întreb ri deţ ă ş ţ ă ă genul:

• Ce valori m reprezint ?ă ă• Ce valori doresc s demonstrez?ă

— 87 —


• Care s fie rezultatul interac iunii mele cu ceilal i?ă ţ ţ• Ce efect doresc s am asupra celorlal i?ă ţ

Care sunt valorile mele personale?Acum gândi i-v i nota i propriile voastre valori.ţ ăş ţ

——————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Scopul acestei întreb ri este s v clarifica i valorile i s deveni i maiă ă ă ţ ş ă ţ con tien i de ele. Principiile sau valorile fundamentale nu se schimb .ş ţ ă Demonstrarea încrederii pe care o ave i în aceste valori este un alt aspect pe careţ îl pute i aborda atunci când v planifica i anul care urmeaz . Dar s nu v îndoi iţ ă ţ ă ă ă ţ de ele.

—————————————————————Dac v aminti i anumite momente când nu a i respectat valorile la careă ă ţ ţ

ine i, gândi i-v c , de fapt, atunci nu era i voi în iv . Cu to ii facemţ ţ ţ ă ă ţ ş ă ţ gre eli, dar putem s înv m din ele i s mergem mai departe. A a eş ă ăţă ş ă ş via a. Atât timp cât r d cinile voastre sunt adânci, pute i s v reface i deţ ă ă ţ ă ă ţ fiecare dat . St în firea lucrurilor.ă ă

—————————————————————

Dincolo de bunurile materiale

Ducând o via bazat pe valori personale, vom ajunge într-un punct în careţă ă vom fi motiva i de ceva mai mult decât acumularea de bunuri – lumea materialţ ă i pl cerile ei. Asta nu înseamn c ele ar trebui neglijate; ele sunt mai degrabş ă ă ă ă

ni te jaloane decât adev ratul motiv de a tr i. Nu m în elege i gre it. Nu sunt unş ă ă ă ţ ţ ş ascet – nici pe departe. Dar rolul bunurilor mele i al pl cerii pe care mi-oş ă provoac este de a-mi hr ni i îmbog i spiritul astfel încât s pot s -mi împlinescă ă ş ăţ ă ă mai bine misiunea în via . Ca scop în sine, ele nu aduc satisfac ie i împlinire.ţă ţ ş

Perioada anilor ”80 s-a numit epoca l comiei – o epoc în care mul i s-auă ă ţ prins în „jocul bunurilor materiale” doar de dragul lor. Cunosc multe persoane care atunci nu au reu it s - i tr iasc via a dup principiile lor fundamentale deş ă ş ă ă ţ ă via i au fost prin i în flagrant delict. Gre elile acestor oameni ne atrag aten iaţăş ş ş ţ asupra consecin elor lipsei de sinceritate fa de noi în ine i fa de al ii.ţ ţă ş ş ţă ţ

— 88 —


Descoperirea i con tientizarea valorilor personale reprezint un pas enormş ş ă c tre un an reu it. Acest proces pune în mi care impulsurile cele mai puternice iă ş ş ş motiva iile voastre fire ti.ţ ş

Într-adev r, nu ne putem ascunde. Nu suntem invizibili. Noi îi vedem clar peă ceilal i, iar ei la rândul lor ne v d pe noi. E limpede când vorbim i tr im potrivitţ ă ş ă valorilor noastre personale. Acela i lucru se întâmpl i când uit m s facemş ă ş ă ă acest lucru. Dar, devenind mai con tien i de valorile noastre personale, putem fiş ţ siguri c persoana pe care o v d to i ceilal i este una de care suntem mândri.ă ă ţ ţ

În drumul vostru, ave i grij s fi i consecven i cu voi în iv i pre ui i-v –ţ ă ă ţ ţ ş ă ş ţ ţ ă este o motiva ie puternic . Unul dintre prietenii mei, care îmi este i cursant,ţ ă ş obi nuie te s fac ceea ce el nume te „verificarea de sear ”, de fiecare datş ş ă ă ş ă ă înainte de culcare. Face o recapitulare a zilei respective, a momentelor când s-a purtat într-un mod de care s fie mândru i a celor când s-ar fi putut comporta maiă ş bine.

Îndr zni i s fi i a a cum sunte i! Trece i peste barierele neîncrederii, scoate iă ţ ă ţ ş ţ ţ ţ masca pe care o purta i i exprima i-v adev rata personalitate. Încerca i s tr i iţ ş ţ ă ă ţ ă ă ţ respectând mai mult valorile personale. Primii pa i pe care îi vom face atunciş când vom ie i din carapace pot s ne sperie, dar sentimentul libert ii i alş ă ăţ ş împlinirii este m re .ă ţ

— 89 —


ÎNTREBAREA A ASEAŞCe roluri joc în via ?ţă

Deseori mi se întâmpl s m trezesc noaptea i s începă ă ă ş ă s m gândesc la o problem care m fr mânt i hot r scă ă ă ă ă ă ş ă ă c trebuie s -i vorbesc Papei despre asta. Apoi m trezescă ă ă de-a binelea i-mi amintesc c Papa sunt chiar eu.ş ă

Papa IOAN al XXIII-lea

De ce trebuie s ne gândim la roluri?ă

R spunzând la aceast întrebare, ve i ob ine o vedere de ansamblu asupraă ă ţ ţ tuturor aspectelor i responsabilit ilor vie ii voastre. De câte ori m gândesc laş ăţ ţ ă rolurile pe care le joc în via , îmi recap t întotdeauna încrederea în mine, maiţă ă ales în momentele în care m trezesc întrebându-m dac merg în sensul cel bună ă ă sau doar m istovesc inutil.ă

—————————————————————Abordarea vie ii din perspectiva rolurilor pe care le juca i ofer un modţ ţ ă

practic de a integra diversele domenii ale vie ii voastre, în timp ce eul iţ ş valorile personale sunt plasate în centru, pentru a dirija spectacolul vie ii.ţ

—————————————————————

Exist i alte avantaje dac privi i via a din punctul de vedere al rolurilor peă ş ă ţ ţ care le juca i:ţ

1. V ajut s identifica i un sens al vie ii.ă ă ă ţ ţDac m gândesc la rolul meu de mam sau de formator, pot s ob in oă ă ă ă ţ

percep ie atemporal a eului i v d fluviul vie ii mele – încotro curge i încotro aţ ă ş ă ţ ş ş dori s se îndrepte. Îmi imaginez c sunt în centru, controlând situa ia i reu indă ă ţ ş ş s m îndrept în direc ia în care doresc s merg conform principiilor mele.ă ă ţ ă

Concentrarea asupra rolurilor v permite s v orienta i singuri i s vă ă ă ţ ş ă ă proiecta i via a, dându-i un în eles mai profund decât acela de a v descurca.ţ ţ ţ ă Crea i un set de valori care v permit s v înt ri i con tiin a de sine – con tiin aţ ă ă ă ă ţ ş ţ ş ţ c voi sunte i cei care interpreteaz fiecare rol ce v revine în via . Ve i treceă ţ ă ă ţă ţ dincolo de iluzia de a crede c nu ave i de ales.ă ţ

2. V ajut s plasa i eul – valorile personale – în centrul vie ii voastre.ă ă ă ţ ţ

— 90 —


F când o leg tur între rolurile pe care vi le asuma i i modul în care leă ă ă ţ ş interpreta i, pute i s v da i seama cum trebuie s juca i fiecare rol astfel încât sţ ţ ă ă ţ ă ţ ă respecta i ceea ce conteaz cel mai mult pentru voi. Acesta este un mod real iţ ă ş realist de a v evalua succesul în via .ă ţă

—————————————————————Con tiin a este totul. Luând în considerare rolurile i valorile personale,ş ţ ş

v ve i schimba concep ia despre propria persoan i despre propria voastră ţ ţ ăş ă via . Aceasta v plaseaz pe locul oferului a a cum nimic altceva nu oţă ă ă ş ş poate face.

—————————————————————

De foarte multe ori, îndemnurile la autoperfec ionare mi s-au p rut derutanteţ ă pur i simplu pentru c nu-mi puteam da seama cum s urmez sugestii de genul:ş ă ă „Urm re te- i interesele!” sau „Afirm -te cu mai mult hot râre”, f r s amă ş ţ ă ă ă ă ă ă impresia c , într-un fel, a tr da sau a trece peste interesele celorlal i. Dac , înă ş ă ş ţ ă schimb, v concentra i asupra rolurilor i valorilor personale, îndoielile i temerileă ţ ş ş dispar. Ve i descoperi c , de exemplu, în momentul în care exprima i valoareaţ ă ţ personal „s -mi iubesc familia”, va fi imposibil s nu v afirma i eul în rolul deă ă ă ă ţ partener i de p rinte.ş ă

3. Comportamentul de tip II devine op iunea fireasc .ţ ăÎn momentul în care v gândi i la propria via din punctul de vedere ală ţ ţă

rolurilor pe care le juca i, în mod firesc privi i spre exterior. Este dificil, dac nuţ ţ ă chiar imposibil, s continua i s v plânge i de mil sau s v compl ce i înă ţ ă ă ţ ă ă ă ă ţ îndoiala de sine când ochii i con tiin a voastr privesc spre exterior.ş ş ţ ă

Gândi i-v la o situa ie în care v-a i ajutat un prieten aflat la greu. A i pierdutţ ă ţ ţ ţ vremea gândindu-v dac îl pute i ajuta sau pur i simplu a i trecut la fapte,ă ă ţ ş ţ f când tot ce v-a stat în putin pentru a-i veni în ajutor?ă ţă

Dac sunte i con tient de dorin a de a juca rolul de prieten i ave i o idee clară ţ ş ţ ş ţ ă despre cum dori i s-o face i, nevoia de afirmare sau risipa de energie în c utareaţ ţ ă inutil a recunoa terii dispare. Conul de lumin nu mai cade asupra voastr , ciă ş ă ă asupra ajutorului pe care dori i s -l acorda i. Aten ia voastr trece de laţ ă ţ ţ ă personalitate la valori i v sim i i liberi. Eul dispare, iar gândurile de genul:ş ă ţ ţ „Oare cum m descurc?” se risipesc.ă

4. V asigur un echilibru în via .ă ă ţă Una dintre nenum ratele nemul umiri aleă ţ oamenilor pe care le-am auzit în decursul anilor este c în via a lor nu exist ună ţ ă echilibru. Prea mult timp i prea mult aten ie se irosesc într-unul sau douş ă ţ ă domenii ale vie ii lor i insuficient în altele. Pre ul este enorm.ţ ş ţ

— 91 —


În profesia mea am întâlnit mul i oameni care au muncit aproape toat via a iţ ă ţ ş care, dup 20 de ani de comportament de tip I, au descoperit c sunt singuri i că ă ş ă le este aproape imposibil s reconstruiasc acele pun i de leg tur care ar fi putută ă ţ ă ă fi u or men inute în stare bun odat cu trecerea anilor, f r niciun sacrificiu înş ţ ă ă ă ă detrimentul succesului lor în afaceri. De fapt, rezultatul ar fi putut fi chiar invers.

Ac ionând din perspectiva rolurilor, ve i fi siguri c nimic nu r mâne în afaraţ ţ ă ă vie ii voastre. Un aspect important al exerci iului ţ ţ Cel mai bun an este un scurt bilan s pt mânal în care s ine i cont de rolurile pe care le juca i i de ceea ceţ ă ă ă ţ ţ ţ ş este mai important de realizat în cadrul fiec ruia dintre ele în s pt mâna careă ă ă urmeaz . Procedând a a, v pute i verifica periodic i ve i progresa pas cu pas înă ş ă ţ ş ţ sensul obiectivelor pe care vi le-a i propus pentru anul urm tor. Deveni i maiţ ă ţ încrez tori, iar for a i puterea personal vor spori pe m sur ce ve i deveni maiă ţ ş ă ă ă ţ consecven i cu propria persoan i cu lucrurile care au importan pentru voi.ţ ă ş ţă (Întregul sistem este prezentat în linii generale în discu ia de la întrebarea aţ zecea.)

Cu ajutorul acestei metode deloc dificile, ve i fi siguri c nu v limita i aten iaţ ă ă ţ ţ asupra unui singur rol sau proiect din cadrul complexului de roluri care înseamnă via a voastr . Evident c în decursul unei s pt mâni îmi petrec mai mult timpţ ă ă ă ă interpretând anumite roluri decât cu altele, dar m str duiesc s fac cevaă ă ă important în cadrul fiec rui rol. tiu s apreciez timpul cum se cuvine. Îmi iaă Ş ă surprinz tor de pu in timp s restabilesc un contact c lduros cu cineva dină ţ ă ă familie, de exemplu.

În via , stresul, anxietatea i deprimarea provin mai ales din faptul c vţă ş ă ă limita i în cadrul preocup rilor voastre mai mult decât a i dori-o. Nu-mi faceţ ă ţ pl cere s îmi amintesc de anumite momente din trecut, când eram atât deă ă preocupat de rela ia mea cu un b rbat, încât nimic altceva nu m mai interesa.ă ţ ă ă Sfâr eam întotdeauna prin a m depersonaliza i a rupe rela ia respectiv .ş ă ş ţ ă

5. V înt re te motiva ia fireasc .ă ă ş ţ ă Atunci când face i ceea ce considera i,ţ ţ sim i i c este alegerea potrivit i o duce i pân la cap t, entuziasmul i energiaţ ţ ă ă ş ţ ă ă ş de care dispune i par s creasc . Acest ciclu pozitiv ajunge s se autoperpetueze iţ ă ă ă ş sunte i în mod firesc împin i s face i schimb rile pe care dori i s le face i – nuţ ş ă ţ ă ţ ă ţ pentru a deveni mai buni, ci pentru a deveni mai eficien i în rolurile pe care vi le-ţa i asumat.ţ

—————————————————————Când r mânem loiali nou în ine i facem ceea ce conteaă ă ş ş z cu adev rată ă

pentru noi, ne tr im via a cu integritate.ă ţ—————————————————————

Una dintre cele mai importante lec ii pe care le-am înv at este c lipsa deţ ăţ ă

— 92 —


integritate aduce mult suferin . În momentul în care v-a i asumat rolurile, dejaă ţă ţ v-a i creat un plan de via care v poate ajuta s-o tr i i cu integritate. Energia iţ ţă ă ă ţ ş entuziasmul revin, iar mersul înainte nu mai este o problem – nu v mai pute iă ă ţ opri.

Care sunt rolurile voastre?

Când v defini i rolurile, nu uita i c lista voastr este temporar . Deseori esteă ţ ţ ă ă ă necesar s renun a i la roluri vechi, s ad uga i altele noi sau s schimba i câtevaă ţ ţ ă ă ţ ă ţ pe m sur ce situa ia evolueaz .ă ă ţ ă

Mai întâi, gândi i-v la rolurile pe care le juca i în prezent:ţ ă ţ Care sunt responsabilit ile mele în prezent?● ăţ Pentru ce trebuie s dau socoteal în via a mea?● ă ă ţ Ce fac în timpul zilei? Dar la sfâr it de s pt mân ?● ş ă ă ă Cum a numi rolul pe care-l interpretez când desf or fiecare dintre aceste● ş ăş

activit i?ăţ

Lua i în calcul rolurile asupra c rora nu v concentra i în prezent, dar crede iţ ă ă ţ ţ c ar trebui s v preocupe mai mult. De exemplu, rela iile cu p rin ii sunt a aă ă ă ţ ă ţ ş cum a i dori? Poate nu a i acordat aten ie rolului de fiu sau de fiic în ultimii ani,ţ ţ ţ ă dar acum dori i s schimba i aceast situa ie. Dac a a stau lucrurile, atunci trece iţ ă ţ ă ţ ă ş ţ acest rol pe lista voastr .ă

Da i frâu liber imagina iei. Ce roluri nu juca i, de i v-ar pl cea? Când am scrisţ ţ ţ ş ă aceast carte, am ad ugat pe lista mea rolul de scriitor, de i pân la începutulă ă ş ă anului în care mi-am f cut planul, nu scrisesem nici m car un cuvânt despreă ă acesta. Faptul c am trecut acest rol pe list m-a determinat s abordez acestă ă ă subiect. Ce spune i de rolul de pictor, aventurier, actor, cursant, agent de vânz ri,ţ ă marinar – în ce ipostaze v-a i imagina?ţ

Iat numele pe care unii oameni le-au dat rolurilor pe care le joac în via a deă ă ţ zi cu zi:

P rinteă IubitFiu SoţFiică So ieţMembru al familiei Buc tarăSt pân al caseiă DiaconDirector GospodinăRecep ionerţ ă PrietenPerceptor Poet

— 93 —


Manager ProiectantAgent de vânz riă AventurierPropriul meu instructor

Mai presus de toate, cred c una din propriile voastre valori ar trebui s fieă ă grija fa de propria persoan – s fi i propriul vostru instructor sau manager.ţă ă ă ţ Indiferent cum vre i s -i spune i acestui rol i chiar dac v caracterizeazţ ă ţ ş ă ă ă comportamentul de tip II, trebuie s ave i grij de voi pentru a putea avea grij deă ţ ă ă al ii i pentru a duce la bun sfâr it sarcinile care v revin. Voi sunte i cei careţ ş ş ă ţ joac aceste roluri i ave i nevoie de putere, vigoare, s n tate i inspira ie pentru aă ş ţ ă ă ş ţ tr i la în l imea valorilor pe care le pre ui i. Recapitulând s pt mânală ă ţ ţ ţ ă ă performan ele i dorin ele voastre legate de fiecare rol în parte, ve i putea meditaţ ş ţ ţ la ceea ce dori i sau la ceea ce trebuie s face i pentru voi. Un mod de via careţ ă ţ ţă se orienteaz spre comportamentul de tip II nu ignor eul – dimpotriv . Esteă ă ă imposibil s juca i cu succes alte roluri dac sunte i obosit, stresat i irascibil.ă ţ ă ţ ş

Dup ce v-a i întocmit lista de roluri, num ra i-le. Câte ave i pe list ? Dacă ţ ă ţ ţ ă ă sunt mai mult de apte sau opt, v sf tuiesc s comasa i câteva roluri pentru a vş ă ă ă ţ ă putea concentra mai bine. A a cum un manager trebuie s reduc num rul deş ă ă ă angaja i cu care lucreaz direct, pentru a- i p stra o imagine de ansamblu clar iţ ă ş ă ăş pentru a putea s supravegheze totul mai bine, i trebuie s instruiasc i să ş ă ă ş ă împart responsabilit i tuturor, tot astfel voi trebuie s reduce i num rul roluriloră ăţ ă ţ ă pentru a v putea organiza mai bine. Renun a i la complica ii i nu v ve i sim iă ţ ţ ţ ş ă ţ ţ cople i i. Acorda i-v ansa de a câ tiga.ş ţ ţ ăş ş

Detaliile ne complic existen a.ă ţSimplifica i! Simplifica i!ţ ţHENRY DAVID THOREAU

Iat rolurile mele din acest an:ă1. Instructorul lui Jinny2. Autoare3. Instructor4. So ieţ5. Mamă6. Membru al familiei7. Prietenă8. Gospodin .ă

Pentru a simplifica lucrurile, tot ce ine de grija pentru cas , ma in i baniţ ă ş ă ş este inclus în rolul de gospodin . Rela iile mele cu p rin ii lui Tim i cu m tu ile,ă ţ ă ţ ş ă ş unchii, surorile, fra ii, nepoatele ori nepo ii no tri alc tuiesc rolul meu de membruţ ţ ş ă

— 94 —


al familiei.Gândi i-v la rolurile pe care le juca i în prezent, la cele care crede i c meritţ ă ţ ţ ă ă

mai mult aten ie din partea voastr i la cele pe care dori i s le ad uga i în via aă ţ ăş ţ ă ă ţ ţ voastr . Face i o list i nu uita i s comasa i rolurile astfel încât s nu ave i maiă ţ ă ş ţ ă ţ ă ţ mult de opt roluri principale pe care s le lua i în considerare pe m sur ceă ţ ă ă înainta i cu exerci iul ţ ţ Cel mai bun an.

Rolurile mele actuale:1. ——————————————————————————2. ——————————————————————————3. ——————————————————————————4. ——————————————————————————5. ——————————————————————————6. ——————————————————————————7. ——————————————————————————8. ——————————————————————————

Asocierea rolurilor cu valorile personale

Dispune i acum de dou informa ii pre ioase în ceea ce v prive te: rolurile iţ ă ţ ţ ă ş ş valorile voastre personale. Pentru a începe s asimila i aceste dou aspecte, privi iă ţ ă ţ graficul de mai jos:

VALORI PERSONALE

Dra

gost

e

Cin

ste

Încr

eder

e

Inte

grita

te

A f

ace

tot c

e po

t

Em

patie

Res

pons

abili

tate

Împu

tern

icir

e

ROLURI

Propriul meu instructor × × × ×Manager × × × ×Agent de vânz riă × ×So i tatţ ş ă × × × × ×Membru al bisericii × × × ×Membru al familiei × ×Prieten × × ×St pân al caseiă × ×

— 95 —


Importan a valorilor în cadrul fiec ruiţ ă rol

Acest b rbat i-a f cut o list cu roluri, pe care le-a trecut în partea stâng aă ş ă ă ă graficului, iar valorile personale le-a scris în partea de sus. Acum se poate gândi în ce fel dore te s - i afirme valorile personale în diferitele planuri ale vie ii sale.ş ă ş ţ În acest exemplu, el a meditat asupra fiec rui rol, punându- i întrebarea: „Esteă ş aceast valoare de importan major în cadrul acestui rol?” Evident, exist locă ţă ă ă pentru fiecare valoare în toate rolurile, dar, pentru a putea s definim fiecare rol înă parte, el a ales valorile pe care le consider vitale pentru succesul s u înă ă interpretarea fiec rui rol.ă

Iat un formular pe care pute i s -l folosi i în timp ce v gândi i la acesteă ţ ă ţ ă ţ lucruri. Pute i concepe chiar voi un grafic asem n tor, pe o foaie de hârtie.ţ ă ă

VALORI PERSONALE

ROLURI

Importan a valorilor în cadrul fiec ruiţ ă rol

Pe lâng faptul c ve i parcurge procesul de a medita i de a v hot rî asupraă ă ţ ş ă ă valorilor-cheie pe care vre i s le afirma i în cadrul fiec rui rol, ve i putea s maiţ ă ţ ă ţ ă face i i o autoevaluare rapid folosind acela i formular. Cum crede i c seţ ş ă ş ţ ă reflect comportamentul vostru actual în fiecare dintre roluri? Folosi i creioaneă ţ colorate i verifica i valorile pe care le afirma i în prezent în diferite roluri.ş ţ ţ Merge i în jos pe coloana fiec rei valori, verificând rolurile în care considera i cţ ă ţ ă afirma i acea valoare a a cum v dori i. Procedând în felul acesta, ve i descoperiţ ş ă ţ ţ de unde începe c l toria voastr i ve i porni la drum cu o atitudine pozitiv .ăă ăş ţ ă

— 96 —


Acum pute i s v orienta i spre exterior i s deveni i mai activi înţ ă ă ţ ş ă ţ planificarea propriei vie i. Consecin a fireasc va fi c ve i începe s v pune iţ ţ ă ă ţ ă ă ţ întreb ri de genul:ă

Cum o s -mi ajut fiul?● ă Ce pot face pentru a fi sigur c voi ob ine m rirea de salariu de care am● ă ă ţ ă

nevoie? Cum s îmi petrec mai mult timp împreun cu so ul meu?● ă ă ţ Dac într-adev r vreau s scriu o carte, care este primul pas?● ă ă ă Ce a teapt mama de la mine?● ş ă

În felul acesta, con tiin a se dezvolt i începe s v conduc via a în moduriş ţ ă ş ă ă ă ţ noi, stimulative. Concentrându-m asupra rolurilor i valorilor personale, amă ş constatat c stresul s-a diminuat, dar s-a consolidat sentimentul de împlinire.ă Acum am aceast metod de a cânt ri mai bine lucrurile i reu esc s mă ă ă ş ş ă ă reechilibrez la intervale regulate.

tiu c este nevoie de curaj i de hot râre pentru a în elege mai bine cineŞ ă ş ă ţ sunte i i ce vre i de la via , dar este o experien profund i merit orice efortţ ş ţ ţă ţă ă ş ă pentru a încerca s face i acest lucru. Valorile voastre personale pe care leă ţ afirma i în cadrul fiec rui rol preiau conducerea, dând vie ii un nou sens. Fi iţ ă ţ ţ egoi ti o vreme pentru a putea decide unde v situa i i ce anume sus ine i.ş ă ţ ş ţ ţ

Unul dintre principalele beneficii ale acestui mod de via este c devenim maiţă ă con tien i de scopurile noastre i putem r spunde mai u or la întreb ri-capcan deş ţ ş ă ş ă ă genul: „Cine sunt eu?” i „Ce caut aici?” sau „Care este scopul meu?”ş

Cum inten iona i s juca i fiecare rol?ţ ţ ă ţ

De i ş Cel mai bun an se refer la urm torul an din via a voastr , pute i începeă ă ţ ă ţ s proiecta i o imagine pe termen mai lung asupra modului în care dori i s tr i iă ţ ţ ă ă ţ fiecare rol. În momentul în care ve i avea o imagine clar în minte, în mod firescţ ă ve i fi atra i de acel mod de via .ţ ş ţă

Rezerva i-v zece minute i reciti i lista rolurilor voastre. Concentra i-vţ ă ş ţ ţ ă asupra fiec rui rol în parte i imagina i-v ac ionând în acel rol în sensul de aă ş ţ ă ţ demonstra ce este mai important pentru voi i de a afirma valorile pe care leş pre ui i. Când ajunge i în dreptul fiec rui rol, pune i-v întrebarea: „Cum va fi?ţ ţ ţ ă ţ ă Cum m voi sim i? Cum mi se va p rea?”ă ţ ă

Gândi i-v la pl cerea pe care o ve i sim i când ve i fi v zu i îndeplinindţ ă ă ţ ţ ţ ă ţ fiecare dintre aceste roluri. Acesta este doar un plan preliminar, dar prin el

— 97 —


începe i s cultiva i semin ele ce pot spori eficien a îndeplinirii fiec rui rol. Careţ ă ţ ţ ţ ă sunt rezultatele pe care a i dori s le ob ine i în urma fiec rui rol jucat? Înţ ă ţ ţ ă momentul în care deveni i mai con tien i de rolurile pe care le tr i i, ceţ ş ţ ă ţ instruc iuni sau sfaturi ave i s v da i?ţ ţ ă ă ţ

În rolul de so ie, vreau s apreciez mai mult i s m plâng mai pu in.● ţ ă ş ă ă ţ Ca so , a vrea s ascult mai atent ce are de spus so ia mea.● ţ ş ă ţ Când stau de vorb cu fiul meu, vreau s -i pun mai multe întreb ri i s● ă ă ă ş ă

ascult ce are de spus. Vreau s fiu mai sincer i mai dispus s -i ajut pe prietenii mei, s le ar t● ă ş ă ă ă

ceea ce simt. Vreau s -mi petrec mai mult timp cu fiecare membru al familiei,● ă

mul umindu-le i l udându-i în loc s le tot dau sfaturi din inepuizabila-miţ ş ă ă în elepciune.ţ

La serviciu vreau s spun exact ceea ce gândesc.● ă

R spunzând la întreb rile apte i opt din exerci iul ă ă ş ş ţ Cel mai bun an, ve iţ începe s v concentra i asupra obiectivelor pentru urm torul an din via a voastr .ă ă ţ ă ţ ă Având în minte o imagine de ansamblu, ve i reu i s identifica i pa ii iţ ş ă ţ ş ş schimb rile pe care trebuie s le face i în anul care va urma, tiind c fiecare vă ă ţ ş ă ă va purta spre viitorul pe care îl crea i.ţ

ine i minte cel mai important rol pe care trebuie s îl juca i: acela care are înŢ ţ ă ţ vedere grija fa de propria persoan . Ce trebuie s face i pentru a v fi mai u orţă ă ă ţ ă ş s v îndeplini i rolurile a a cum dori i? Ce sfaturi ave i s v da i, astfel încât, deă ă ţ ş ţ ţ ă ă ţ exemplu, s fi i mai iubitori, mai s n to i, mai calmi i mai ferici i când juca iă ţ ă ă ş ş ţ ţ fiecare rol?

În timp ce v imagina i în rolurile voastre, acorda i o aten ie deosebit acestuiă ţ ţ ţ ă domeniu important: grija fa de voi. Este esen ial s ave i grij de voi pentru a fiţă ţ ă ţ ă mai puternici i mai energici – pentru a putea r mâne în centrul vie ii voastre i aş ă ţ ş nu fi atra i spre periferie de unele for e exterioare.ş ţ

— 98 —


ÎNTREBAREA A APTEAŞCare dintre roluri va constitui preocuparea

mea major în anul urm tor?ă ă

Nu v gândi i niciodat la ce este mai r u. Scoate i-vă ţ ă ă ţ ă lucrul acesta din minte. Acest exerci iu v va permite s vţ ă ă ă concentra i toate for ele asupra reu itei. V va oferi tot ceţ ţ ş ă este mai bun.

NORMAN VINCENT PEALE

Bilan ul global al vie iiţ ţ

Înainte de a decide asupra c rui rol v ve i concentra în anul care va urma,ă ă ţ încerca i s v deta a i i s v contempla i via a i rolurile pe care le juca i.ţ ă ă ş ţ ş ă ă ţ ţ ş ţ Imagina i-v c sunte i într-un elicopter i c privi i via a de undeva de sus,ţ ă ă ţ ş ă ţ ţ cuprinzând totul dintr-o privire. V vede i agitându-v , îndeplinindu-v rolurile iă ţ ă ă ş responsabilit ile pe care le ave i. Adopta i o atitudine obiectiv fa de ceea ceăţ ţ ţ ă ţă vede i – ce face i i cine sunte i – pentru a evalua toate domeniile vie ii voastreţ ţ ş ţ ţ înainte de a decide în ce direc ie trebuie s v canaliza i eforturile în anul care vaţ ă ă ţ urma.

Scopul celui de-al aptelea pas în exerci iul ş ţ Cel mai bun an este s produc oă ă schimbare în via a voastr prin selectarea acelui rol asupra c ruia s vţ ă ă ă ă concentra i cel mai mult aten ia. Cu siguran , celelalte roluri au i ele obiectiveleţ ţ ţă ş lor, dar probabil exist un domeniu în care dori i sau este necesar s face i ceaă ţ ă ţ mai mare schimbare ori s aduce i o îmbun t ire chiar acum.ă ţ ă ăţ

Contemplându-v via a, încerca i s vede i cum stau lucrurile în prezent.ă ţ ţ ă ţ Exist unele planuri ale vie ii voastre care sunt satisf c toare i care vă ţ ă ă ş ă recompenseaz mai mult decât altele? Exist un echilibru general în via a voastră ă ţ ă sau g si i c anumite aspecte ar trebui îmbun t ite? Ce v lipse te în acestă ţ ă ăăţ ă ş moment? V concentra i prea mult asupra unui singur lucru i prea pu in asupraă ţ ş ţ altuia?

Urm torul model de bilan global al vie ii este întocmit cu scopul de a v ajutaă ţ ţ ă s v evalua i propria via i performan a fiec rui rol pe care îl juca i în prezent.ă ă ţ ţăş ţ ă ţ El v arat cum s aprecia i interpretarea fiec rui rol atunci când ve i începeă ă ă ţ ă ţ urm torul an al vie ii. De asemenea, v permite s observa i în ce m sur vă ţ ă ă ţ ă ă ă sim i i echilibra i.ţ ţ ţ

— 99 —


Iat modelul meu de bilan global al vie ii, f cut la începutul anului în care amă ţ ţ ă scris aceast carte. Observa i c fiecare spi a ro ii reprezint unul dintre rolurileă ţ ă ţă ţ ă mele. Mi-am evaluat performan a în cadrul fiec rui rol pe o scar de la 1 la 10.ţ ă ă Aceasta mi-a permis s iau în calcul toate planurile vie ii mele înainte s -mi alegă ţ ă preocuparea major pentru anul urm tor. Pentru c la momentul acela nuă ă ă începusem s scriu, postura de scriitor era un rol nou pentru mine. I-am acordată punctajul minim, 1. Investisem foarte mult timp i energie în rolul de so ie i deş ţ ş instructor, iar rezultatele erau satisf c toare, a a c mi-am acordat la ambele notaă ă ş ă 9.

BILAN UL GLOBAL AL VIE II: VERIFICAREA PERFORMAN EI I AŢ Ţ Ţ Ş ECHILIBRULUI

Pentru rolul meu de gospodin mi-am acordat nota 7,50 – eram mul umit deă ţ ă banii pe care îi câ tigam, iar ma ina mea, de i veche de opt ani, mergea înc bine.ş ş ş ă Dar eram nemul umit pentru c erau multe lucruri de f cut prin cas i nu leţ ă ă ă ă ş rezolvasem. Dosare pline, gr mezi de fotografii de pus în album, meniul erau totă timpul acela i, iar florile se ofileau… V imagina i ce priveli te! E limpede c nuş ă ţ ş ă m descurcam str lucit în rolul de gospodin . Deci, în total, 7,50.ă ă ă

Ceea ce m preocupa cel mai mult în acel moment era modul în care reu eamă ş s am grij de mine în calitate de instructor al lui Jinny. Pentru mine, asta nu era oă ă

— 100 —


revela ie. Eram epuizat i m confruntam cu probleme de s n tate, nu grave, darţ ăş ă ă ă de care nu m îngrijeam. De i f ceam zilnic exerci ii, nu mâneam bine, mă ş ă ţ ă îngr asem i m sim eam ca un butoi. A a c mi-am acordat 4,50. Asta însemnaăş ş ă ţ ş ă c trebuia s schimb ceva în acel domeniu – lucru care se vede clar dac ne uit mă ă ă ă la bilan ul meu – unde se remarc un dezechilibru i unde trebuia i doream sţ ă ş ş ă îmbun t esc situa ia.ăăţ ţ

BILAN UL GLOBAL AL VIE II:Ţ ŢVERIFICAREA PERFORMAN EI I A ECHILIBRULUIŢ Ş

Iat un model de bilan global pe care îl pute i folosi i voi. Înainte de a vă ţ ţ ş ă evalua performan a fiec rui rol, imagina i-v o clip un punctaj de 10 pentruţ ă ţ ă ă fiecare în parte (nu ceda i ispitei de a crede c n-o s pute i niciodat ob ine notaţ ă ă ţ ă ţ 10 la niciun rol).

Cum a i ac iona sau cum v-a i purta dac a i ob ine un zece pentru un anumitţ ţ ţ ă ţ ţ rol? Ce rezultate a i observa? Cum ar fi rela ia voastr ? Voi sunte i cei careţ ţ ă ţ stabili i standardele aici, face i cum crede i de cuviin .ţ ţ ţ ţă

Dac sunt mai pu in de opt roluri, v pute i desena propriul cerc cu num rulă ţ ă ţ ă necesar de spi e. Dac ave i mai multe, comasa i rolurile pân ob ine i opt.ţ ă ţ ţ ă ţ ţ

— 101 —


Cum s folosi i bilan ul global?ă ţ ţ1. La cap tul fiec rei spi e scrie i numele unui rol din via a voastr .ă ă ţ ţ ţ ă2. Observa i c fiecare spi este împ r it în zece segmente. Folosi i-le pentruţ ă ţă ă ţ ă ţ

a v evalua performan a cu un punctaj de la unu la zece, 10 – asteriscul de laă ţ cap tul fiec rei linii – fiind cel mai mare. De exemplu, dac sunte i pe deplină ă ă ţ mul umit de performan ele voastre, acorda i-v 10; dac sunte i mul umit doar peţ ţ ţ ă ă ţ ţ jum tate, 5. Dac nu face i nimic sau performan ele voastre sunt catastrofale, vă ă ţ ţ ă ve i acorda probabil 1.ţ

3. Marca i evaluarea cu un punct pe fiecare linie.ţ4. Uni i punctele a a cum am f cut eu pentru a aprecia nivelul global alţ ş ă

performan elor i pentru a ob ine o imagine a st rii voastre de echilibru.ţ ş ţ ă

În timp ce privi i rezultatele bilan ului vostru global, pune i-v urm toareleţ ţ ţ ă ă întreb ri:ă

Ce înseamn aceste rezultate pentru mine?● ă Ce observ în aceast imagine de ansamblu asupra vie ii mele?● ă ţ În ce rol am cea mai slab performan ? Dar cea mai bun ?● ă ţă ă Ce trebuie sau ce vreau s schimb mai întâi?● ă

L sa i intui ia s v c l uzeasc gândurile i asculta i-v mesajele interioare,ă ţ ţ ă ă ăă ă ş ţ ă atât pe cele pozitive, cât i pe cele negative. Str dui i-v s face i un procesş ă ţ ă ă ţ pozitiv i s fi i reali ti. Înt ri i-v con tiin a de sine privindu-v ca un observatorş ă ţ ş ă ţ ă ş ţ ă sau supraveghetor – ca i cum a i fi pre edintele consiliului. Folosi i-v de aceastş ţ ş ţ ă ă ocazie pentru a face o apreciere obiectiv a realit ii curente a vie ii voastre.ă ăţ ţ

Gândi i-v apoi care dintre aceste roluri are nevoie de mai mult concentrareţ ă ă din partea voastr în anul care va urma.ă

De ce s ne concentr m?ă ă

Via a pare mai pu in complicat i cap t sens atunci când ne angaj m în acestţ ţ ăş ă ă ă proces de recapitulare a ei. Cu toate acestea, în momentul în care ve i încheiaţ acest exerci iu, problemele din via a de zi cu zi vor ap rea din nou. Pentru a puteaţ ţ ă face schimb rile dorite atunci când provoc rile cotidiene ale vie ii reapar, esteă ă ţ absolut necesar s v decide i asupra unui singur domeniu de interes care s vă ă ţ ă ă c l uzeasc în anul care va urma. Poate vi se pare u or, dar inevitabil vor ap reaăă ă ş ă interferen e i schimb ri nea teptate.ţ ş ă ş

—————————————————————Simplifica i-v via a prin sporirea capacit ii de concentrare. Canaliza i-ţ ă ţ ăţ ţ

v energia într-o singur direc ie pentru a produce schimbarea pe care oă ă ţ

— 102 —


dori i.ţ—————————————————————

Gândi i-v la bilan ul global al vie ii voastre. Cum a i dori s arate peste unţ ă ţ ţ ţ ă an? Concentrarea energiilor asupra unui singur rol va produce o îmbun t ire aăăţ performan ei pur i simplu datorit con tiin ei voastre.ţ ş ă ş ţ

A i f cut vreodat experimentul cu lupa când era i copil? Ni se cerea s g simţ ă ă ţ ă ă o frunz uscat i s l s m razele soarelui s treac prin lup astfel încât ele s fieă ăş ă ă ă ă ă ă ă concentrate asupra unui anumit loc de pe frunz . Dup pu in timp, frunza lua focă ă ţ exact în punctul în care se concentrau razele soarelui. Direc ionând energia iţ ş puterea solar , se întâmpla ceva i se producea o schimbare.ă ş

La fel func ioneaz concentrarea i con tiin a voastr . Dac dori i s seţ ă ş ş ţ ă ă ţ ă întâmple ceva, concentra i-v asupra acelui lucru. A a cum energia i putereaţ ă ş ş soarelui au aprins frunza, i voi pute i produce o schimbare în via a voastr .ş ţ ţ ă

—————————————————————Acorda i-v ansa de a câ tiga jocul pe care l-a i creat. Când vţ ă ş ş ţ ă

concentra i asupra unui singur rol, ajunge i la noi niveluri ale perseveren eiţ ţ ţ i hot rârii. Adev ratul eu va triumfa.ş ă ă

—————————————————————

În timp ce citi i bilan ul anual al vie ii, poate v întreba i: „N-a putea aveaţ ţ ţ ă ţ ş mai mult decât o singur preocupare?” Dac graficul vostru seam n cu al meu,ă ă ă ă s-ar p rea c am mai avea nevoie de dou sau de mai multe preocup ri pentru aă ă ă ă reechilibra situa ia. Cu toate acestea, am ales rolul de instructor al lui Jinny dreptţ preocupare major , punând accent pe s n tatea mea. Îmbun t irea st rii mele deă ă ă ăăţ ă s n tate are, la urma urmei, un impact pozitiv asupra rezultatelor mele în toateă ă rolurile. Mi-am dat seama c , dac m concentrez asupra acestui aspect, a puteaă ă ă ş s adaug pe list i rolul de scriitor, cu anse de reu it . Observa i c , de i rolul deă ăş ş ş ă ţ ă ş scriitor are cel mai mic punctaj de pe grafic, nu l-am ales ca preocupare major .ă Gândi i-v bine i alege i preocuparea care va produce cea mai importantţ ă ş ţ ă schimbare în via a voastr .ţ ă

A avea dou sau mai multe preocup ri majore este o contradic ie în termeni.ă ă ţ Asta înseamn c nu mai exist o preocupare major , iar rezultatele nu pot fiă ă ă ă acelea i. O femeie care participa la seminariile noastre de mai mul i ani întâmpinaş ţ întotdeauna dificult i când trebuia s aleag : „Cum s aleg între rolul de mam iăţ ă ă ă ăş cel de patron? Nu vreau s renun la niciunul i am nevoie de o schimbare înă ţ ş amândou . Ar fi o iresponsabilitate s îl aleg pe unul în detrimentul celuilalt.” Înă ă cele din urm , ajungea tot la concluzia c trebuia s aleag numai unul, altfelă ă ă ă ambele aveau de suferit. i-a dat seama c putea, far s se simt vinovat sauŞ ă ă ă ă ă

— 103 —


derutat , s -l aleag pe cel care se impunea în acel moment al vie ii ei i că ă ă ţ ş ă rezultatul se va repercuta asupra tuturor celorlalte roluri.

Dac descoperi i c vre i s v concentra i pe dou roluri deodat , ignora iă ţ ă ţ ă ă ţ ă ă ţ argument rile interioare. S-ar putea s ave i sentimentul c trebuie s munci i maiă ă ţ ă ă ţ mult acum, c v-a i hot rât s v lua i via a în mâini. Dar, încercând s face i preaă ţ ă ă ă ţ ţ ă ţ mult deodat , v va fi greu i s-ar putea s fi i tenta i s renun a i. i atunci ve iă ă ş ă ţ ţ ă ţ ţ Ş ţ avea o problem i mai mare decât aceea c nu ave i decât o preocupare major :ă ş ă ţ ă nu ve i mai avea niciuna.ţ

Cum s alege i?ă ţ

Pentru a v ajuta s v alege i preocuparea major , pune i-v aceste întreb ri:ă ă ă ţ ă ţ ă ă Dac a putea s dau la o parte o anumit problem o dat pentru totdeauna,● ă ş ă ă ă ă

care ar fi aceea? În care rol doresc s fac o schimbare?● ă Dac a putea s trec un punctaj mare în dreptul unuia dintre rolurile mele la● ă ş ă

sfâr itul anului, aceasta însemnând c m-am sim it st pân pe acel rol, care ar fiş ă ţ ă ă acela?

Care este cea mai mare piedic în calea succesului i a fericirii mele în● ă ş prezent?

Care aspect al vie ii mele m sec tuie te cel mai mult de energia i voin a de● ţ ă ă ş ş ţ a merge înainte?

Când ne gândim la aceste lucruri, constat m c exist ceva care constituieă ă ă principalul obstacol în calea noastr , încerca i s v da i seama care este greutateaă ţ ă ă ţ cea mai mare care v trage în jos i nu v permite s v exprima i pe deplin.ă ş ă ă ă ţ

Când mi-am f cut bilan ul pentru cel mai bun an i mi-am pus aceste întreb ri,ă ţ ş ă concentrarea asupra rolului meu de instructor al lui Jinny i asupra s n t ii meleş ă ăăţ a devenit alegerea evident . Am început s -mi imaginez c trec prin via a meaă ă ă ţ agitat f r durere i f r s m simt epuizat – c m mi c u or i plin deă ă ă ş ă ă ă ă ă ă ă ş ş ş ă vigoare – i a devenit clar pentru mine ce rol mi-ar r spl ti din plin timpul iş ă ă ş energia investite.

Poate c , a a cum mi s-a întâmplat i mie, v ve i g si preocuparea majoră ş ş ă ţ ă ă gândindu-v mai degrab la diferitele planuri ale vie ii voastre, decât la rolurileă ă ţ pe care le juca i. Iat care sunt subcategoriile rolurilor: banii, cariera, copiii,ţ ă s n tatea, forma fizic , planificarea cu b taie lung , via a sentimental iă ă ă ă ă ţ ă ş c snicia. Deci, v întreb din nou: unde dori i s face i o schimbare?ă ă ţ ă ţ

— 104 —


Preocuparea majoră

Dac a i ales un plan al vie ii voastre sau o anumit provocare ca preocupareă ţ ţ ă major a acestui an, ce rol v va sprijini s atinge i scopul propus? Alege i-v ună ă ă ţ ţ ă rol drept preocupare major – pe acela care v va ajuta s ob ine i rezultatul dorit.ă ă ă ţ ţ Acest rol reprezint preocuparea voastr major .ă ă ă

Pe lâng faptul c mi-am îngrijit mult mai bine s n tatea, mi-am îmbun t ită ă ă ă ăăţ deja performan a în rolul de propriul meu instructor. Descop r c urmez sfaturileţ ă ă mele bune i nu mai am obiceiul de a m pune la sfâr itul listei mele cu „lucruriş ă ş de f cut”. Faptul c ave i un rol drept preocupare major v reaminte te s vă ă ţ ă ă ş ă ă plasa i în centrul rolului i valorilor voastre în drumul spre schimbarea pe care oţ ş dori i.ţ

Dup ce v-a i ales preocuparea major , scrie i-o. Apoi rezerva i-v timpă ţ ă ţ ţ ă pentru a v face o imagine clar asupra succesului pe care dori i s -l ob ine i înă ă ţ ă ţ ţ acel rol. Ce schimb ri specifice i m surabile dori i s vede i? Care sunt criteriileă ş ă ţ ă ţ voastre de succes? Ce experien e i sentimente noi dori i s ave i în urma acesteiţ ş ţ ă ţ schimb ri?ă

Începe i s v crea i o imagine în minte. Ce s-ar schimba? Ce ar fi mai bine?ţ ă ă ţ Ce v-ar face mai ferici i? Gândi i-v ce v-ar pl cea s observe i s spun ceilal i.ţ ţ ă ă ă ş ă ă ţ

ine i cont de beneficiile de care dori i ca ei s se bucure ca urmare a noii voastreŢ ţ ţ ă experien e în acest rol. Crea i-v o imagine mental clar a ceea ce dori i.ţ ţ ă ă ă ţ

Înainte de a trece mai departe de acest pas al medit rii asupra preocup riiă ă voastre majore, îndr zni i s spune i ce dori i – i feri i-v de paradigmeleă ţ ă ţ ţ ş ţ ă restrictive. Dac v umbresc cumva imaginea, aminti i-v noua paradigmă ă ţ ă ă stimulativ . Scrie i-o pe o foaie de hârtie i sub ea nota i preocuparea voastră ţ ş ţ ă major . Imagina i-v c face i un salt uria în privin a eficien ei voastre în acestă ţ ă ă ţ ş ţ ţ rol, stimula i fiind de aceast paradigm .ţ ă ă

—————————————————————Aminti i-v c rezultatele sunt pe m sura concentr rii – concentrareaţ ă ă ă ă

aten iei asupra acestui rol va genera rezultatul pe care îl dori i.ţ ţ—————————————————————

Este important s te concentreziă

Acum a i ales o parcel din gr dina voastr de care s v ocupa i în modţ ă ă ă ă ă ţ special în acest an. Drept urmare, toat gr dina poate fi mult mai frumoas i maiă ă ăş

— 105 —


s n toas . Concentrarea asupra unui singur domeniu poate contribui la cre tereaă ă ă ş standardului în ansamblu.

Îmi amintesc c unul dintre primii mei clien i era la începutul propriei luiă ţ afaceri i se g sea pe locul oferului pentru prima dat în cariera sa. Investitoriiş ă ş ă s i îl presau s ob in câ tiguri majore pentru a pune afacerea pe baze solide. Dară ă ţ ă ş el nu vânduse niciodat nimic în via a lui i, la început, nu- i putea permite să ţ ş ş ă angajeze un agent de vânz ri. A a c preocuparea sa major în acel an a fost ceaă ş ă ă de agent de vânz ri – i cât ura acest lucru!ă ş

Povestea de clipele când î i impunea s ridice receptorul i s stabileasc 15ş ă ş ă ă contacte pe zi. De fiecare dat când punea mâna pe receptor f cea un efortă ă deosebit, pentru c niciodat nu se mai sim ise a a de stânjenit. Dar a reu it, iară ă ţ ş ş str dania i-a fost r spl tit . Pân la sfâr itul anului, realizase câteva câ tiguriă ă ă ă ă ş ş importante, iar vânz rile totale crescuser cu 10%.ă ă

Un alt client, mai în vârst , s-a concentrat de asemenea asupra rolului de agentă de vânz ri pentru c dorea s - i împlineasc visul de a fi unul dintre primii 20 deă ă ă ş ă agen i de vânz ri la o important companie de asigur ri la care lucra. În fiecareţ ă ă ă an, se lupta din r sputeri, dar nu ajungea niciodat în top. A început prin a- i creaă ă ş o paradigm de succes i apoi î i imagina numele s u urcând în top – în mintea saă ş ş ă vedea într-adev r cum numele s u urc pe lista celor mai buni agen i.ă ă ă ţ

Drept urmare, a început imediat s fac tot ce era de f cut. i-a dat seama că ă ă Ş ă de fapt nu lipsa de cuno tin e îl împiedica s ajung unde dorea, ci faptul c nu leş ţ ă ă ă punea în practic . Au urmat succese dup succese i, când la sfâr itul anului s-auă ă ş ş f cut cunoscute rezultatele, numele lui era exact unde î i dorise el s fie – în topulă ş ă agen ilor de vânz ri.ţ ă

Un alt client avea o preocupare major mai greu de m surat. Rolul avea înă ă vedere dezvoltarea personal , iar obiectivul specific era: „Sparge sistemele deă gândire restrictiv o dat pentru totdeauna!” A abordat acest obiectiv cu hot râreă ă ă i a izbutit s treac peste vechiul s u monolog interior. Datorit perseveren eiş ă ă ă ă ţ

sale, a reu it s înceteze s mai amâne lucrurile i i-a asumat un rol de conducereş ă ă ş ş în cadrul companiei în care lucra, concentrându-se asupra reu itelor i calit ilorş ş ăţ sale în loc s î i mai fac griji în ceea ce prive te p rerile altora despre el.ă ş ă ş ă

Nu uita i! Preocuparea voastr major nu reprezint singurul lucru pe care îlţ ă ă ă ve i face în acest an, ci doar cel mai important.ţ

— 106 —


ÎNTREBAREA A OPTACare sunt obiectivele mele în cadrul fiec ruiă

rol?

Nu faptele îl înal pe om, ci aspira iile sale!ţă ţROBERT BROWNING

Puterea obiectivelor

Oamenii care î i stabilesc obiective au mai mult succes în via .ş ţăIndiferent ce defini ie da i succesului, cei care au obiective bine definite auţ ţ

mai multe realiz ri. Este clar c oamenii care tiu bine ce vor au mai multe anseă ă ş ş s ajung acolo unde i-au propus. Dac nu ti i încotro v îndrepta i, risca i s vă ă ş ă ş ţ ă ţ ţ ă ă învârti i pe loc i s ave i o via în care doar exista i far s avansa i i sţ ş ă ţ ţă ţ ă ă ţ ş ă progresa i.ţ

Dup opinia mea, factorul obiectiv este o caracteristic destul de importantă ă ă care îi deosebe te pe oamenii activi cu adev rat. Este mult mai important decât,ş ă s zicem, educa ia sau inteligen a unei persoane. Chiar i aceia care î i doresc să ţ ţ ş ş ă mediteze pe creasta unui munte au obiective clar definite.

Obiectivul este rezultatul concret i m surabil pe care vrem s îl ob inem într-ş ă ă ţo perioad de timp determinat . El v c l uze te spre o anumit destina ie, ună ă ă ăă ş ă ţ rezultat, un anume salariu, o carier , o rela ie – un lucru pe care nu l-a i ob inută ţ ţ ţ înc sau pur i simplu nu l-a i tr it.ă ş ţ ă

Rezultatele unui studiu efectuat asupra absolven ilor unei coli de afaceri careţ ş terminaser de cel pu in zece ani ilustreaz puterea pe care o au obiectivele. Laă ţ ă absolvire, 83% dintre ace tia nu aveau niciun obiectiv, în timp ce 14% aveauş ni te obiective vagi în minte, dar pe care nu le puseser pe hârtie. Numai 3%ş ă aveau obiective scrise, clar formulate. Comparând realiz rile pe care le-au ob inută ţ zece ani mai târziu, cei care aveau o idee despre obiectivele lor câ tigau de trei oriş mai mult decât cei care nu- i propuseser niciunul, iar cei 3% care avuseserş ă ă obiective scrise câ tigau de zece ori mai mult decât cei far niciun obiectiv.ş ă

Dar numai obiectivele nu sunt de-ajuns. Stabilirea i realizarea obiectivelorş pot aduce oarecare succes pe un anumit plan, cum ar cel financiar sau profesional, dar aceasta nu genereaz acel profund sentiment de împlinire. S ne amintim deă ă „zeii dec zu i” ai anilor ’80. Câ i dintre cei afla i pe patul de moarte i-ar dori să ţ ţ ţ ş ă

— 107 —


fi petrecut mai mult timp la serviciu?

—————————————————————Oamenii ale c ror obiective sunt în concordan cu valorile lor ob ină ţă ţ

mai multe satisfac ii i împliniri. Atunci când am realizat un obiectiv i ne-ţ ş şam l sat c l uzi i de valorile noastre, de convingerile noastre i de ceea ceă ăă ţ ş consider m c este într-adev r important pentru noi, sim im c via a e caă ă ă ţ ă ţ un torent, iar sufletul i cugetul ni se umplu de un sentiment de împlinire.ş

—————————————————————

Obiectivele determinate de valori duc la o comportare i o performan careş ţă arat cine suntem. La rândul ei, aceasta duce la succesul i satisfac iile pe care le-ă ş ţam râvnit. Repetând acest ciclu, ne consolid m valorile i hot rârea de a tr i într-ă ş ă ăun mod care creeaz un ciclu de autoperpetuare i afirmare a sinelui.ă ş

Men inându-v în cadrul obiectivelor determinate de valori, ve i dobândi oţ ă ţ atitudine pozitiv în modul de a gândi i de a sim i. V ve i concentra mai multă ş ţ ă ţ asupra a ceea ce vre i decât asupra a ceea ce nu vre i, imprimând astfel vie iiţ ţ ţ voastre o anumit direc ie i concentrare. Pute i s trece i de la lamenta ii sterileă ţ ş ţ ă ţ ţ la ac iune i s câ tiga i un nou avânt trecând efectiv la împlinirea visurilorţ ş ă ş ţ

— 108 —


voastre. Schimba i viteza i ve i sim i imediat o în l are. V d cum fa a clien ilorţ ş ţ ţ ă ţ ă ţ ţ mei se lumineaz de câte ori le spun: „Am în eles din ceea ce mi-a i spus c ti iă ţ ţ ă ş ţ ce anume nu vre iţ . Acum spune i-mi ce anume ţ vre i!ţ ”

Când stabili i obiective i le scrie i, v exprima i dorin a de a v asumaţ ş ţ ă ţ ţ ă responsabilitatea pentru o via integr – de a face ceea ce ti i s face i pentru aţă ă ş ţ ă ţ r mâne loiali fa de voi i de valorile voastre. Obiectivele scot la iveal calit ileă ţă ş ă ăţ pe care le ave i i v determin s da i tot ce ave i mai bun – i astfel nu numai cţ ş ă ă ă ţ ţ ş ă realiza i obiectivul, dar v i descoperi i i v folosi i mai mult poten ialul de careţ ăş ţ ş ă ţ ţ dispune i.ţ

Pornind la drum cu o finalitate clar în minte, modul de ac iune i atitudineaă ţ ş voastr se vor orienta spre acele obiective pe care vi le-a i propus. Talentul,ă ţ inteligen a i priceperea voastr sunt orientate spre o int clar , iar canalizareaţ ş ă ţ ă ă energiilor în acest sens aduce rezultate, ceea ce nu se întâmpl în cazul uneiă abord ri incoerente. ti i clar în ce direc ie v îndrepta i i sunte i pe drumul celă Ş ţ ţ ă ţ ş ţ bun.

Obiectivele v determin s fi i responsabili i activi în via . Cu câtă ă ă ţ ş ţă obiectivele voastre sunt mai clare i mai concrete, cu atât sunte i maiş ţ dornici s v asuma i responsabilitatea de a le împlini.ă ă ţ

Obiective concrete

Când trece i de la simpla dorin la stabilirea unor obiective concrete,ţ ţă determinate de propriile voastre valori, v îndrepta i spre o via pozitiv i multă ţ ţă ă ş mai productiv .ă

Emo iile negative cum ar fi nemul umirea, teama, nelini tea, stresul, sup rareaţ ţ ş ă i deprimarea îi cople esc pe cei care nu au nicio direc ie în via , nicioş ş ţ ţă

preocupare sau speran . Stabilind obiective, trecem de la faza de visuri ce pot fiţă împlinite într-un viitor îndep rtat, în care plutesc în deriv , la rezultatele iă ă ş rela iile pe care le dorim. Via a tr it dup modelul „a tept m s vedem ce-o sţ ţ ă ă ă ş ă ă ă ias ” este o irosire a poten ialului i a puterii voastre.ă ţ ş

Obiectivele concrete sunt clare. Ele se definesc în cuvinte care v dau oă imagine mental clar i concis a ceea ce dori i s realiza i. ti i exact ceea ceă ă ş ă ţ ă ţ Ş ţ dori i citind obiectivele pe care vi le-a i propus. Cu cât este mai clar obiectivul, cuţ ţ atât mai repede ve i ti ce ave i de f cut i ve i putea g si resursele necesareţ ş ţ ă ş ţ ă pentru a-l pune în practic .ă

Obiectiv neclar: S petrec mai mult timp cu copiii.ăObiectiv clar: S le citesc pove ti copiilor cel pu in 30 deă ş ţ

— 109 —


minute de trei ori pe s pt mân .ă ă ăObiectiv neclar: S -mi îmbun t esc performan a la serviciu.ă ăăţ ţObiectiv clar: S descop r exact ceea ce trebuie să ă ă

fac pentru a ob ine o promovare i o cre tere deţ ş ş salariu cu 5%, iar apoi s trec la ac iune.ă ţ

Obiectiv neclar: S reduc stresul i apoi s m lini tesc.ă ş ă ă şObiectiv clar: S meditez cel pu in 15 minute în fiecareă ţ

diminea .ţă

Obiectivele concrete trebuie s fie i m surabile. De câte ori? Cât de mult? Câtă ş ă de des? Cuantifica i fiecare obiectiv astfel încât la sfâr itul anului s nu ave iţ ş ă ţ dubii asupra faptului dac a i câ tigat sau a i pierdut jocul ori în ceea ce prive teă ţ ş ţ ş gradul în care v-a i apropiat de obiectivul propus. Dac dori i o cre tere deţ ă ţ ş salariu, stabili i: cât anume? Foarte mul i oameni boga i muncesc la fel de mult iţ ţ ţ ş acum, când sunt milionari la 50 de ani, ca atunci când erau ni te tineri de 25 deş ani plini de speran e, i pl tesc un tribut imens pentru asta. Ei n-au încetinitţ ş ă niciodat ritmul ca s se bucure de succesul lor. Nu în eleg c pot s se oprească ă ţ ă ă ă pentru c nu sunt siguri c obiectivul lor de-a deveni boga i a fost atins. Ace tiă ă ţ ş oameni n-au r spuns niciodat la întrebarea: „Cât anume este destul?” – i amă ă ş v zut multe exemple ca acesta.ă

Obiectivele concrete trebuie de asemenea fixate într-o perioad de timpă determinat . inând cont c stabili i obiective pentru anul urm tor, angajamentulă Ţ ă ţ ă vostru se raporteaz la o perioad precis de timp. Limitând timpul disponibilă ă ă pentru realizarea obiectivului, v ve i concentra mai mult. Obiectivele far ună ţ ă termen-limit sunt la fel de lipsite de sens ca un joc de fotbal far o durată ă ă stabilit .ă

Dup ce v-a i fixat obiectivele anuale, poate dori i s stabili i i termene deă ţ ţ ă ţ ş e alonare pe tot parcursul anului. De exemplu:ş

Obiectiv anual: S fac un anume tip de exerci iu aerobic deă ţ patru ori pe s pt mân i s sl besc optă ă ă ş ă ă kilograme.

Obiectiv la 3 luni: S alerg de trei ori pe s pt mân i s sl bescă ă ă ă ş ă ă dou kilograme.ă

Obiectiv anual: S scriu prima mea carte i s g sesc un agentă ş ă ă literar i un editor.ş

Obiectiv la 3 luni: S schi ez capitolele i s contactez trei agen iă ţ ş ă ţ literari.

— 110 —


Angajamentul de a respecta termenul-limit pentru realizarea obiectivului alesă v d un plus de energie i siguran . Odat ce v-a i luat acest angajament, elă ă ş ţă ă ţ devine un fel de antidot împotriva amân rilor. Cu cât începe i mai repede, cu atâtă ţ ve i avea mai mult timp la dispozi ie pentru realizarea obiectivului i cu atâtţ ţ ş ansele voastre de succes sunt mai mari.ş

Obiectivele concrete încep cu verbe de ac iune care arat dinamism. Eleţ ă marcheaz începutul obiectivului propus, care trebuie s fie exprimat printr-oă ă propozi ie simpl i complet , stabilind clar rezultatul dorit. Verbele precizeazţ ă ş ă ă ce este de f cut, v îndeamn la ac iune i descriu clar i exact ceea ce vre i să ă ă ţ ş ş ţ ă face i. De exemplu:ţ

a da a ob ineţa câ tigaş a alegea se al turaă a investia exersa a realizaa scrie a înv aăţa petrece timpul a muncia încheia a asiguraa aranja a facea planifica a întâlni

Aceste cuvinte folosite la începutul formul rii obiectivelor voastre v indic oă ă ă direc ie i v mobilizeaz chiar din momentul în care le scrie i.ţ ş ă ă ţ

În sfâr it, înv a i s face i distinc ia între obiective finale i obiective par ialeş ăţ ţ ă ţ ţ ş ţ – diferen iate clar în urm toarele exemple:ţ ă

Obiectiv final: S realizez planul de vânz ri de 250.000 deă ă dolari.

Obiectiv par ial:ţ S realizez 20 de contacte pentru vânz ri înă ă fiecare s pt mân .ă ă ă

Obiectiv final: S sl besc zece kilograme.ă ăObiectiv par ial:ţ S consum 1.200 de calorii pe zi, dintre careă

numai 20% sau chiar mai pu in s fie caloriiţ ă provenite din gr simi.ă

Obiectiv final: S -mi îmbun t esc comunicarea i rela ia cuă ăăţ ş ţ copiii mei.

— 111 —


Obiectiv par ial:ţ S le scriu copiilor în fiecare s pt mân .ă ă ă ă

Gândi i-v ce tip de obiectiv poate s v asigure un comportament adecvatţ ă ă ă pentru a ob ine rezultatul dorit. De exemplu, ani la rând mi-am propus obiectiveţ legate de pierderea în greutate – ca obiectiv final. În momentul în care l-am transformat într-un obiectiv curent, par ial, care tiam c îmi garanta rezultatulţ ş ă dorit, am realizat acel obiectiv. Obiectivele curente definesc ac iunea care credemţ c ne va duce spre obiectivul nostru final. i, deoarece scopul nostru este s neă Ş ă u ur m drumul spre obiectivele noastre finale, obiectivele par iale ne stimuleazş ă ţ ă s continu m, r spl tindu-ne pe parcurs. (Aminti i-v s s rb tori i reu itele i să ă ă ă ţ ă ă ă ă ţ ş ş ă v felicita i ori de câte ori realiza i un obiectiv par ial.)ă ţ ţ ţ

Cu toate acestea, unele obiective devin mult mai puternice dac suntă exprimate sub forma unor obiective finale. De multe ori, am nevoie de mai mult curaj pentru a fixa acest tip de obiective, mai ales în domeniul afacerilor, al banilor i al colect rii de fonduri. Dar, odat ce am înv at s -mi stabilesc acestş ă ă ăţ ă nivel de angajament i s -l urmez, am putut s -mi asum sarcini din ce în ce maiş ă ă importante, pe care le-am îndeplinit. Stabilirea unui obiectiv atât de ambi ios m-aţ obligat s m str duiesc s g sesc în mine resursele necesare pentru a-l duce laă ă ă ă ă bun sfâr it – i cred c , procedând în felul acesta, poten ialul meu a fost mult maiş ş ă ţ bine valorificat decât dac nu a fi f cut promisiuni atât de mari.ă ş ă

—————————————————————REZUMATUL INSTRUC IUNILOR PENTRU STABILIREA UNORŢ

OBIECTIVE CONCRETE

Obiectivele trebuie:• s fie clareă• s fie m surabileă ă• s fie determinate în timpă• s înceap cu un verbă ă• s fie adecvate: obiective finale sau par iale.ă ţ

—————————————————————Obiectivele concrete reprezint instruc iuni simple i clare pentru voi iă ţ ş ş

con tiin a voastr . Acum v cunoa te i inta i ave i anse excelente s oş ţ ă ă ş ţ ţ ş ţ ş ă atinge i.ţ

—————————————————————

Fixarea obiectivelor

A sosit momentul s v scrie i obiectivele pentru cel mai bun an.ă ă ţ

— 112 —


Când trece i la comportamentul de tip II, începe i s v fixa i obiective care sţ ţ ă ă ţ ă se bazeze pe valorile voastre. Numai f când acest pas v ve i apropia de o viaă ă ţ ţă cl dit pe integritate i plin de satisfac ii. Pe lâng faptul c aceste obiective seă ă ş ă ţ ă ă adreseaz dorin elor i nevoilor voastre, ele v conduc, lucru i mai important,ă ţ ş ă ş spre o via în care ve i fi loiali vou în iv i, prin urmare, v ve i sim i împlini i.ţă ţ ă ş ăş ă ţ ţ ţ

Dac v-a i identificat aceste obiective i ave i o viziune clar asupra lor sau oă ţ ş ţ ă motiva ie personal , o parte dintre obiectivele anuale se impun de la sine ca fiindţ ă urm torul pas spre realizarea obiectivelor pe termen mai lung. Fixa i-vă ţ ă obiectivele, pe cât posibil, în contextul planului vostru de ansamblu.

Tim i cu mine lucr m de mul i ani la planul pentru ş ă ţ Cel mai bun deceniu, care este proiectat astfel încât s ne permit un an de relaxare, în care s ne distr m iă ă ă ă ş s ne sim im bine. Acesta cuprinde multe dintre obiectivele noastre pe termenă ţ scurt i, astfel, ne-a fost mai u or s lu m decizii care s ne apropie i mai mult deş ş ă ă ă ş acest vis. Dup ce am f cut pentru prima dat acest plan, ne-am schimbat modulă ă ă de a ne cheltui banii. Am redus cheltuielile pe mesele în ora , vacan e i haine iş ţ ş ş am pl tit mai mult pentru a ne achita ipoteca. În fiecare an ne-am stabilită obiective legate de economii, am redus datoria pentru ipotec i alte datorii, amă ş strâns mai multe informa ii despre locurile pe care vrem s le vizit m i despreţ ă ă ş posibilit ile de agrement pe care sper m s le avem în acel an.ăţ ă ă

STABILIREA OBIECTIVELOR ÎN CONTEXTUL UNUI PLAN PE VIAŢĂ

Folosi i toate cuno tin ele pe care le ave i în prezent despre obiectivele voastreţ ş ţ ţ pe termen lung. Poate c acest exerci iu v va stimula s aplica i metodele pentruă ţ ă ă ţ Cel mai bun an în planificarea vie ii voastre.ţ

Când începe i s fixa i obiectivele, asigura i-v c v-a i gândit bine careţ ă ţ ţ ă ă ţ domenii din via a voastr se asociaz cu fiecare dintre rolurile voastre. Deţ ă ă exemplu, rolul de a fi propriul manager sau instructor include de obicei domenii ca s n tatea, forma fizic , educa ia, îmbun t irea abilit ilor personale, relaxareaă ă ă ţ ă ăţ ăţ i distrac ia. Pe foaia de lucru pe care o folosim în aceast etap exist un spa iuş ţ ă ă ă ţ

liber pentru a nota domeniile i aspectele asociate fiec rui rol.ş ă

Persoana ale c rei obiective sunt trecute în lista care urmeaz include copiii,ă ă taxele colare i cadourile pentru ei în domeniile ce trebuie luate în calcul pentruş ş

— 113 —


rolul de tat . Observa i cum s-a gândit la diferitele aspecte ale rolului s u i cumă ţ ă ş acest lucru l-a ajutat s - i defineasc obiectivele din cadrul acestui rol.ă ş ă

Pentru a v stabili obiectivele, începe i prin a alege unul dintre roluri, notândă ţ toate domeniile asociate acelui rol. Apoi scrie i obiectivele pe care vi le-a iţ ţ propus pentru anul urm tor, amintindu-v instruc iunile pentru stabilireaă ă ţ obiectivelor concrete. Urma i-v intui ia i asculta i-v glasul interior.ţ ă ţ ş ţ ă

De cele mai multe ori, oamenii consider c aceasta nu este o etap dificil aă ă ă ă exerci iului, dar i c este mai u or s se concentreze pe m sur ce încep s deaţ ş ă ş ă ă ă ă un contur precis anului care va urma.

Pentru mul i dintre noi, acest moment este marcat de un sentiment optimist. Înţ sfâr it, o raz de lumin ! A i parcurs primele apte etape ale procesului, v-a iş ă ă ţ ş ţ limpezit gândurile i v-a i f cut ceva timp i pentru voi. Entuziasmul vostruş ţ ă ş obi nuit se declan eaz din nou i este timpul s cultiva i gr dina pe terenul fertilş ş ă ş ă ţ ă pe care l-a i preg tit.ţ ă

Aminti i-v s stabili i un obiectiv clar pentru preocuparea voastr major . Înţ ă ă ţ ă ă Partea a treia ve i g si mai multe formulare de felul celui prezentat anteriorţ ă pentru stabilirea obiectivelor din cadrul fiec ruia dintre rolurile voastre.ă

— 114 —


ROL: ________________________

Domenii induse: __________ _________ ________

__________ _________ ________

OBIECTIVE:

O ultim verificareă

Iat ultimul pas înainte de finalizarea obiectivelor voastre pentru cel mai bună an: o trecere în revist final pentru a v asigura c ave i cele mai bune anse deă ă ă ă ţ ş realizare a obiectivelor propuse. Scopul acestui pas este s v asigura i c sunte iă ă ţ ă ţ hot râ i în privin a fiec rui obiectiv, c fiecare are anse de succes.ă ţ ţ ă ă ş

Citi i din nou lista obiectivelor i gândi i-v bine la fiecare în parte, punându-ţ ş ţ ăv întreb ri de genul:ă ă

• Sunt sigur( ) c acest lucru se va întâmpla?ă ă• Sper c acest lucru se va realiza numai pentru c este pe list ?ă ă ă• Am s fac într-adev r lucrul acesta?ă ă• Este acest obiectiv clar i m surabil? Începe cu un verb?ş ă• Este un obiectiv final sau unul par ial? Am f cut alegerea potrivit ?ţ ă ă

Asigura i-v c obiectivele voastre:ţ ă ă• corespund valorilor voastre.• nu sunt obiective de tipul „ar trebui”.• sunt obiective pe care dori i suficient de mult s le pune i în practic .ţ ă ţ ă

— 115 —


• sunt obiective pentru care sunte i dispu i s v asuma i responsabilitatea.ţ ş ă ă ţ

Asocia i obiectivelor valorile personaleţ

Înaine de toate, asigura i-v c obiectivul corespunde valorilor voastreţ ă ă personale. În timp ce recapitula i obiectivele, ine i al turi lista cu valoriţ ţ ţ ă personale. Depista i obiectivele care v-ar putea îndep rta de valorile voastre. Deţ ă exemplu, obiectivul de a câ tiga mai mul i bani v-ar putea determina s munci iş ţ ă ţ mai multe ore, i asta ar putea afecta obiectivul de a petrece mai mult timp cuş copiii. Merit ? Este într-adev r necesar s sta i mai mult timp la serviciu pentru aă ă ă ţ câ tiga mai mult? Feri i-v de situa iile în care scopul nu scuz mijloacele.ş ţ ă ţ ă

Aminti i-v care este pre ul obiectivelor ce nu corespund valorilor voastre. Vţ ă ţ ă pute i permite oare un an în care s v irosi i energia i inteligen a urm rind unţ ă ă ţ ş ţ ă obiectiv care încalc una din valorile voastre personale? Dac ave i îndoieli, poateă ă ţ c acel obiectiv este caracteristic comportamentului de tip I – s demonstra i cineă ă ţ sunte i. Dac este a a, renun a i la el!ţ ă ş ţ ţ

Evita i obiectivele de tip „ar trebui”ţ

În ceea ce m prive te, mul i profesori îmi recomandau s fiu mai hot rât .ă ş ţ ă ă ă

Ave i obiective pe care considera i c ar trebui s le atinge i, dar în realitate nuţ ţ ă ă ţ prea vre i? Mai întâi, pune i-v întrebarea dac obiectivul este în concordan cuţ ţ ă ă ţă principiile voastre. Dac r spunsul este afirmativ i v da i seama c este ceva ceă ă ş ă ţ ă v-ar pl cea într-adev r s face i, schimba i-v atitudinea în privin a aceluiă ă ă ţ ţ ă ţ obiectiv de la ar trebui la vreau sau doresc. Dac nu pute i face acest lucru, t ia iă ţ ă ţ acel obiectiv de pe list .ă

Uneori, obiectivele de tipul ar trebui sunt vechi i obosite. Renun a i la ele. Deş ţ ţ multe ori, exist anumite obiective de zeci de ani i, practic, niciodat nu amă ş ă încetat s le dorim. Pe când avea i 7 ani, visa i probabil la o biciclet , îns nu a iă ţ ţ ă ă ţ primit-o niciodat . Acum, c v-a i maturizat, este timpul s renun a i la toateă ă ţ ă ţ ţ „bicicletele” din via a voastr .ţ ă

De exemplu, visa i s ave i greutatea sau m sura pe care n-a i mai avut-o de laţ ă ţ ă ţ 17 ani? Renun a i la acest gând.ţ ţ

Face i exerci ii pentru a avea o greutate i o form fizic s n toase i uita i deţ ţ ş ă ă ă ă ş ţ fantezia imposibil . Ani la rând am încercat s ajung la 56 de kilograme. Oriceă ă

— 116 —


buc ic pe care o mestecam i orice aliment pe care îl cump ram era cenzurat deăţ ă ş ă gândul Nu mai mult de 56 de kilograme! Ce u urare a fost când am renun at înş ţ cele din urm la acel obiectiv nerealist.ă

Care sunt „bicicletele” din via a voastr ? Face i o pauz i înl tura i-le de peţ ă ţ ă ş ă ţ list .ă

Descoperi i-v dorin ele realeţ ă ţ

Când mi-am pus problema dac ă doream cu adev rat s fac ceva, m-am sim ită ă ţ complet derutat , pân în momentul în care am f cut deosebirea între dorin eleă ă ă ţ mari i cele m runte.ş ă

Dorin a m runt este de fapt lipsa de voin . Lene a de mine niciodat nu voiaţ ă ă ţă ş ă s ias de sub plapum . Vreau s stau în pat! Adic , cine vrea, de fapt, s sar dină ă ă ă ă ă ă pat diminea a devreme? i, desigur, doream s fumez în continuare, nu s renun .ţ Ş ă ă ţ Mie da i-mi via a mai u oar ! Este simplu s urmezi o astfel de dorin – evidentţ ţ ş ă ă ţă c prefer s privesc la televizor în loc s scriu scrisori sau s pl tesc facturile iă ă ă ă ă ş prefer de o mie de ori s dorm o jum tate de or în plus în loc s ies în frig pentruă ă ă ă a face exerci ii.ţ

—————————————————————Amân rile nesfâr ite, dezam girea i lipsa respectului de sine suntă ş ă ş

rezultatele „dorin elor m runte” – ale lipsei de voin .ţ ă ţă—————————————————————

Dar aceste dorin e m runte nu sunt ceea ce vreau eu de fapt. Dorin ele mari seţ ă ţ caracterizeaz prin leg tura cu valorile mele personale i îmi înt rescă ă ş ă angajamentul fa de comportamentul de tip II. Realizarea obiectivelor dinţă aceast categorie merit eforturile pe care trebuie s le depun pentru a m asiguraă ă ă ă c le îndeplinesc. F r acest tip de obiective, cu greu a reu i s m împlinesc.ă ă ă ş ş ă ă

Dorin ele mari v mobilizeaz mai mult decât cele m runte i v asigurţ ă ă ă ş ă ă mediul în care v pute i exprima.ă ţ

Responsabilitatea

Dac nu sunte i dispu i s face i tot posibilul pentru atingerea obiectivuluiă ţ ş ă ţ propus, probabil c nu v ve i asuma responsabilitatea pentru realizarea aceluiă ă ţ obiectiv. Trebuie s fi i motiva i s da i tot ce pute i pentru fiecare dintreă ţ ţ ă ţ ţ

— 117 —


obiectivele voastre. Dac nu, mai bine renun a i.ă ţ ţ

Pentru a realiza aceste obiective, va trebui s v concentra i asupra lor totă ă ţ timpul anului. Probabil c sunt o mul ime de obiective pe lista voastr – sc pa iă ţ ă ă ţ de acelea pentru care nu inten iona i s v asuma i responsabilitatea.ţ ţ ă ă ţ

— 118 —


ÎNTREBAREA A NOUACare este topul celor zece obiective prioritare

pentru anul urm tor?ă

Întotdeauna oamenii consider c împrejur rile sunt deă ă ă vin pentru ceea ce sunt ei.ă

Cei care reu esc în lumea aceasta sunt cei care cautş ă împrejur rile pe care le vor, iar dac nu le g sesc, leă ă ă creeaz .ă

GEORGE BERNARD SHAW

De ce s m limitez la zece?ă ă

Prima dat când am început s ne fix m obiective pentru anul urm tor, Tim iă ă ă ă ş cu mine aveam fiecare peste o sut de obiective, scrise pe un teanc de cartona e.ă ş Fiecare rol era notat pe câte un cartona , i majoritatea cartona elor aveauş ş ş obiective scrise pe ambele p r i. Câteva roluri aveau chiar mai multe cartona e,ă ţ ş prinse cu o agrafa. Nu reu eam s ne limit m i s le select m pe cele care erauş ă ă ş ă ă mai importante pentru noi. Toate obiectivele erau trecute pe o list , fiind la fel deă importante, primind aceea i aten ie i concentrare din partea noastr . Erau pur iş ţ ş ă ş simplu prea multe.

De i fiecare s-a descurcat bine pentru simplul fapt c ne facuser m timp s neş ă ă ă identific m rolurile i s stabilim obiectivele pentru fiecare dintre ele, ne-amă ş ă privat de satisfac ia cre rii unui joc pe care s -l putem câ tiga. Astfel, eficacitateaţ ă ă ş noastr a sc zut, iar aten ia s-a îndep rtat de la aspira iile noastre din acel an. Peă ă ţ ă ţ la începutul anului, am renun at la multe dintre obiectivele mele, pentru c pur iţ ă ş simplu nu aveam timp pentru toate. Îmi stabilisem o int imposibil , i cu toateţ ă ă ş acestea m sim eam vinovat pentru faptul c nu am reu it s o ating. A fost,ă ţ ă ă ş ă desigur, o gre eal , dar i o lec ie.ş ă ş ţ

Nu v sugerez c trebuie neap rat s ă ă ă ă elimina iţ o parte din obiectivele fixate iş s l sa i numai zece, îns v recomand cu fermitate s le alege i pe cele zece careă ă ţ ă ă ă ţ sunt mai importante pentru voi. Desigur, pute i s v ocupa i i de restulţ ă ă ţ ş obiectivelor i s le realiza i. Dar alegerea primelor zece obiective v permite sş ă ţ ă ă v concentra i aten ia la maximum, s angaja i toat inteligen a i con tiin a deă ţ ţ ă ţ ă ţ ş ş ţ care dispune i pentru realizarea fiec ruia dintre ele. Lista cu topul celor zeceţ ă obiective prioritare pentru anul urm tor este ca o hart care v ajut înă ă ă ă

— 119 —


planificarea c l toriei voastre. Astfel, v va fi mai u or s g si i sprijinul iăă ă ş ă ă ţ ş resursele necesare ca s ajunge i la destina ie.ă ţ ţ

Când privesc lista cu cele zece obiective prioritare i constat c sunt mul umitş ă ţ ă de alegerea f cut , am sentimentul c ă ă ă„Pot s-o fac!” A tept cu ner bdare s începş ă ă i cred cu putere în mine i în capacitatea mea de a urma planul, de a-l pune înş ş

aplicare. Totul pare posibil.

—————————————————————Analiza pentru selectarea celor mai importante obiective ale voastre vă

oblig s face i acele alegeri care v vor garanta echilibrul în via i tr ireaă ă ţ ă ţăş ă sentimentului de loialitate fa de voi în iv – convingerea c ve i faceţă ş ă ă ţ progrese reale în anul urm tor.ă

—————————————————————

Cum s alege iă ţ

Începe i prin a recapitula r spunsurile pe care le-a i dat la primele apteţ ă ţ ş întreb ri. Aminti i-v ce a i descoperit în leg tur cu voi i ce este cel maiă ţ ă ţ ă ă ş important pentru voi. Gândi i-v la lec iile înv ate i la instruc iunile pe care le-ţ ă ţ ăţ ş ţa i stabilit pentru anul urm tor. Aduce i-v aminte de noua voastr paradigm iţ ă ţ ă ă ă ş de valorile personale.

Pentru a începe selec ia, întoarce i-v la bilan ul global al vie ii i la analiza înţ ţ ă ţ ţ ş urma c reia a i ales o anumit preocupare major . Ce anume va produce cele maiă ţ ă ă mari schimb ri în via a voastr în anul care va urma? Pe m sur ce r spunde i laă ţ ă ă ă ă ţ întreb ri i face i aceast recapitulare, începe i s v gândi i la ierarhizareaă ş ţ ă ţ ă ă ţ obiectivelor voastre i la selectarea celor mai importante.ş

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU ANUL URM TORĂ

1. ——————————————————————————2. ——————————————————————————3. ——————————————————————————4. ——————————————————————————5. ——————————————————————————6. ——————————————————————————7. ——————————————————————————8. ——————————————————————————

— 120 —


9. ——————————————————————————10. ——————————————————————————

Parcurgând exerci iul ţ Cel mai bun an, care este imaginea pe care a i început sţ ă o proiecta i pentru anul care va urma? Gândi i-v ce anume v dori i pentru voi iţ ţ ă ă ţ ş pentru cei la care ine i foarte mult. ine i cont de avantajele pe care le ob ine i înţ ţ Ţ ţ ţ ţ urma realiz rii celor mai importante obiective – atât pentru voi, cât i pentruă ş ceilal i. Care sunt obiectivele ce vor produce cele mai mari schimb ri în via aţ ă ţ voastr i a celorlal i odat ce vor fi realizate?ăş ţ ă

Dup aceast etap preliminar , reveni i la lista cu obiectivele pe care le-a iă ă ă ă ţ ţ stabilit pentru fiecare dintre roluri. Mai întâi, sublinia i sau încercui i obiectiveleţ ţ care sunt „obligatorii” pentru lista celor zece. Acelea care sunt evidente. Apoi aduna i num rul de obiective alese i gândi i-v câte mai pute i ad uga pentru aţ ă ş ţ ă ţ ă alc tui o list de zece.ă ă

Face i o schem cu cele zece obiective, astfel încât s le pute i privi pe toate.ţ ă ă ţ Imagina i-v peste un an, dup ce a i realizat toate aceste obiective. Cum v ve iţ ă ă ţ ă ţ sim i atunci? Ve i fi încânta i de ceea ce a i realizat? Obiectivele v motiveazţ ţ ţ ţ ă ă suficient de mult pentru a persevera pân când le realiza i? Asigura i-v c vă ţ ţ ă ă ă dori i cu adev rat lucrurile spre care inti i. Nu v am gi i. Verifica i dac esteţ ă ţ ţ ă ă ţ ţ ă suficient ceea ce a i scris pe aceast schem , cel pu in deocamdat . Dac nu esteţ ă ă ţ ă ă suficient, descoperi i ce anume lipse te i ad uga i pe list .ţ ş ş ă ţ ă

Apoi gândi i-v dac realizarea acestor obiective este posibil . Le pute i puneţ ă ă ă ţ în practic ? Examina i lista pentru a depista eventuale obiective conflictuale iă ţ ş întreba i-v dac exist o cale de a realiza ambele obiective far s sacrifica iţ ă ă ă ă ă ţ valorile voastre sau, poate, s n tatea. Dac ave i îndoieli sau dubii în privin a lor,ă ă ă ţ ţ analiza i-le. Cum pute i s le dep i i? Încerca i s g si i o modalitate de a le faceţ ţ ă ăşţ ţ ă ă ţ s mearg , dac nu, înlocui i-le cu alte obiective pe care nu le-a i ales la început.ă ă ă ţ ţ

Verifica i lista pentru a fi siguri c fiec rui rol îi revine cel pu in un obiectiv,ţ ă ă ţ astfel încât planul vostru s v conduc spre o via mai echilibrat . În timp ce vă ă ă ţă ă ă imagina i parcurgând anul care va urma, asigura i-v c exist un echilibru întreţ ţ ă ă ă munc i distrac ie. V recomand ca lista voastr s cuprind cel pu in un obiectivăş ţ ă ă ă ă ţ care are în vedere pl cerea sau distrac ia – cel pu in un lucru pe care dori i s -lă ţ ţ ţ ă ave i sau s îl face i cu adev rat. În fond, este vorba despre via a voastr , nu-iţ ă ţ ă ţ ă a a?ş

În sfâr it, asigura i-v c cele zece obiective prioritare sunt esen iale pentru celş ţ ă ă ţ mai bun an. Dup ce au fost realizate, pute i spune c a fost cel mai bun an peă ţ ă care l-a i avut vreodat ? i nu uita i, tot ce nu v-a ie it anul acesta poate trece peţ ă Ş ţ ş

— 121 —


lista pentru anul viitor. Anul care urmeaz este doar cel mai bun an de pân înă ă acel moment – dar pot veni al ii i al ii, din ce în ce mai buni de-acum înainte.ţ ş ţ A a cum s-a întâmplat în cazul nostru.ş

Cum s începe i planificarea celui mai bun ană ţ

Când sunte i siguri c a i ales corect cele zece obiective, fi i aten i la cuvinte iţ ă ţ ţ ţ ş la modul în care sunt exprimate obiectivele voastre. Revizui i, rescrie i iţ ţ ş reformula i pân ve i fi pe deplin mul umi i. Continua i pân când considera i cţ ă ţ ţ ţ ţ ă ţ ă fiecare obiectiv este exprimat precis i descrie exact rezultatul a teptat.ş ş

Scrie i fiecare obiectiv pe o foaie separat sau pe un cartona i în irui i-le înţ ă ş ş ş ţ fa a voastr . Privi i toate aceste obiective, gândindu-v c ele sunt semin ele peţ ă ţ ă ă ţ care le planta i în solul fertil al inteligen ei i al con tiin ei voastre. Acum sunte iţ ţ ş ş ţ ţ la începutul planului pentru cel mai bun an de pân în acest moment, îns maiă ă sunt câ iva pa i pentru consolidarea planului vostru.ţ ş

Primul pas este s repeta i noua voastr paradigm stimulativ în timp ceă ţ ă ă ă privi i fiecare obiectiv în parte. Observa i cum fiecare obiectiv cap t forţ ţ ă ă ţă datorit acestui mod de a sim i i de a gândi despre voi.ă ţ ş

Al doilea pas este s pune i obiectivele în ordine, stabilind priorit i. Defini iaă ţ ăţ ţ mea preferat pentru ă prioritate este ceea ce îmi aduce cel mai mare profit pentru timpul i energia pe care le-am investit.ş

Care obiectiv va fi în capul listei? Folosind defini ia de mai sus, care esteţ prioritatea de vârf a anului? Pentru majoritatea oamenilor, acesta este obiectivul asociat cu preocuparea major , deci v atrage aten ia de câte ori v uita i la list .ă ă ţ ă ţ ă Oricare ar fi acesta, lua i-l, întoarce i-l i pune i-l deoparte, tiind c acela va fiţ ţ ş ţ ş ă primul pe lista voastr .ă

Apoi uita i-v la cele nou obiective care au r mas i întreba i-v din nou:ţ ă ă ă ş ţ ă „Care dintre obiectivele r mase îmi va aduce cel mai mare profit pentru timpul iă ş energia pe care le investesc?”

L sa i intui ia s v c l uzeasc în alegerea celui de-al doilea obiectiv de peă ţ ţ ă ă ăă ă lista voastr . Dup ce l-a i ales, pune i-l dup primul obiectiv. Repeta i procedeulă ă ţ ţ ă ţ cu toate celelalte obiective, pân când a i ob inut o list cu cele zece obiective înă ţ ţ ă ordinea priorit ii acordate.ăţ

Ultimul pas este s face i un rezumat de o pagin cu cele patru componenteă ţ ă

— 122 —


principale ale planului pentru cel mai bun an: Instruc iuni pentru cel mai bun an (întrebarea a treia);● ţ Noua paradigm (întrebarea a patra);● ă Preocuparea major (întrebarea a aptea);● ă ş Topul celor zece obiective prioritare (întrebarea a noua).●

Str dui i-v ca pagina respectiv s fie una special . Pute i s-o realiza i peă ţ ă ă ă ă ţ ţ calculator sau doar s-o scrie i frumos de mân pe o coal de hârtie de calitate.ţ ă ă Folosi i-v imagina ia pentru a crea acest plan pentru cel mai bun an – este unţ ă ţ document special.

Acum ave i în sfâr it un rezumat de o pagin cu planul de baz pentruţ ş ă ă urm toarele 12 luni. Toat munca depus pentru a ajunge aici a fost foarteă ă ă important : v-a i clarificat inten iile i acum ti i ce vre i. Chiar dac a i puneă ţ ţ ş ş ţ ţ ă ţ aceast pagin într-un sertar i nu v-a i uita la ea pân la sfâr itul anului, tot a iă ă ş ţ ă ş ţ avea anse mari de realizare a celui mai bun an. Nu subestima i importan aş ţ ţ analizei efectuate când a i r spuns la primele nou întreb ri.ţ ă ă ă

Iat un exemplu de plan pe care l-a f cut un b rbat pentru cel mai bun an ală ă ă s u. Nu-l cunoa te i, dar observa i câte pute i afla despre el i despre ceea ce îlă ş ţ ţ ţ ş intereseaz doar uitându-v la planul s u.ă ă ă

INSTRUC IUNIŢ• S fiu vesel tot timpul.ă• S fac mai întâi lucrurile importante.ă• S spun ceea ce gândesc.ă

NOUA PARADIGMĂSunt st pânul propriului meu destin.ă

PREOCUPARE MAJORĂDirector de companie

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE1. S folosesc cea mai bun metod de organizare a timpului din fiecareă ă ă

s pt mân .ă ă ă2. S meditez în fiecare zi.ă3. S realizez planul de profit pe acest an.ă4. S fac un plan complet în vederea pension rii mele.ă ă5. S fac tot ce pot pentru a o sus ine pe Sue în noua carier .ă ţ ă6. S organizez în fiecare lun ceva deosebit pentru copii.ă ă7. S fac exerci ii de cinci ori pe s pt mân i s sl besc opt kilograme.ă ţ ă ă ăş ă ă

— 123 —


8. S g zduiesc o mare reuniune de familie.ă ă9. S contactez vechi prieteni.ă10. S m asigur c to i angaja ii particip lunar la un curs de instruire.ă ă ă ţ ţ ă

Privi i-v propria pagin imaginându-v c nu este a voastr , ci a altcuiva. Înţ ă ă ă ă ă ceea ce m prive te, consider c aceast schimbare de perspectiv m ajut uneoriă ş ă ă ă ă ă s apreciez ce am realizat prin simplul fapt c mi-am întocmit un plan.ă ă

—————————————————————Planul pe o singur pagin este ghidul vostru pentru anul care va urma.ă ă

El v c l uze te gândurile i proiectele, v sf tuie te cum s v comporta iă ăă ş ş ă ă ş ă ă ţ i s ac iona i pentru ca planul vostru s devin realitate.ş ă ţ ţ ă ă

—————————————————————

Acest plan va constitui baza modului în care v ve i organiza i mobilizaă ţ ş pentru realizarea obiectivelor propuse. În ceea ce m prive te, el m ajut s iauă ş ă ă ă decizii în timpul anului i îmi permite s m autoinstruiesc eficient la intervaleş ă ă regulate, lunar i s pt mânal.ş ă ă

Reciti i acum propriile voastre vorbe în elepte:ţ ţ Sfaturile bune pe care vi le-a i dat prin ● ţ instruc iuniţ . ●Paradigma stimulativă care s v c l uzeasc percep ia de sine.ă ă ăă ă ţ ●Preocuparea majoră i schimbarea spre care v îndrepta i.ş ă ţ Lista atent întocmit cu ● ă topul celor zece obiective prioritare pentru anul

urm tor.ă

Rezerva i-v un minut pentru a v autoanaliza i pentru a evalua claritatea,ţ ă ă ş sensul i scopul ac iunilor voastre. Acum v include i în categoria special aş ţ ă ţ ă persoanelor care au obiective clar stabilite i un plan pentru via . A i mers chiarş ţă ţ mai departe. De multe ori, cei care î i stabilesc obiective o fac f r s preg teascş ă ă ă ă ă mediul personal pentru a asigura reu ita obiectivelor lor. R spunzând laş ă întreb rile exerci iului pentru ă ţ Cel mai bun an, a i luat m surile necesare pentru aţ ă preg ti acest mediu.ă

— 124 —


ÎNTREBAREA A ZECEACum pot s m asigur c voi realiza cele zeceă ă ă

obiective prioritare?

Problema în via a mea i a altora nu este faptul c nuţ ş ă tim ce avem de f cut, ci faptul c nu facem ceea ce tim.ş ă ă ş

PETER DRUCKER

Face i ceea ce ti i s face iţ ş ţ ă ţ

Vre i s spune i c nu este a a? Citatul de mai sus rezum una dintre cele maiţ ă ţ ă ş ă mari provoc ri ale fiin ei umane. De câte ori mi-am f cut timp s m gândesc la oă ţ ă ă ă parte dintre neîmplinirile mele, fie la cele mari, fie la cele mici, de regul amă v zut exact ceea ce a fi putut face altfel pentru a-mi îmbun t i rezultatele.ă ş ăăţ

Întrebarea final a procesului pentru cel mai bun an are menirea de a v aduceă ă aminte de lucrurile pe care ti i s le face i, iar acest capitol v d sugestii i ideiş ţ ă ţ ă ă ş care s v ajute s face i ceea ce ti i.ă ă ă ţ ş ţ

O solu ie simpl pentru realizarea celor zece obiective prioritare esteţ ă vizibilitatea. ine i planul pentru cel mai bun an la vedere. G si i un loc unde s -lŢ ţ ă ţ ă pune i i unde s -l pute i vedea zilnic. Îl pute i pune pe peretele de lâng birou,ţ ş ă ţ ţ ă într-un dulap pe care-l folosi i frecvent sau undeva în agenda voastr . Voiţ ă decide i dac obiectivele voastre vor putea fi v zute i de al ii sau nu – oricare arţ ă ă ş ţ fi hot rârea luat , încerca i s g si i o solu ie pentru a fi siguri c voi le vede iă ă ţ ă ă ţ ţ ă ţ regulat.

Din nou, con tiin a este totul. Cea mai bun recomandare pe care v-o pot faceş ţ ă este s v rezerva i câteva secunde pe zi pentru a v citi planul. El trebuie s vă ă ţ ă ă ă capteze aten ia, s v împing la ac iune i s v focalizeze eforturile în timpulţ ă ă ă ţ ş ă ă anului.

Acum, c v-a i f cut planul anului, urm torul model este un instrumentă ţ ă ă nepre uit în organizarea voastr în vederea reu itei. El v reaminte te elementeleţ ă ş ă ş de baz ale exerci iului pentru cel mai bun an. Cele trei unghiuri ale triunghiuluiă ţ ilustreaz aspectele-cheie care trebuie urm rite pentru a pune lucrurile în practic .ă ă ă Eu îl numesc E-S-P, solu ia de siguran . Nu este întotdeauna u oar , dar este oţ ţă ş ă solu ie care pur i simplu v reaminte te elementele de baz .ţ ş ă ş ă

— 125 —


E Când suntem con tien i de factorii ş ţ exteriori sau de ceea ce trebuie s ă facem pentru a ne apropia de obiectivele noastre, suntem pe drumul cel bun. Asuma i-v toat responsabilitateaţ ă ă pentru fiecare obiectiv: identifica i ce ac iuni trebuie sţ ţ ă întreprinde i i trece i la fapte.ţ ş ţ

S Un instructor, un coleg sau un prieten – orice form de ă sprijin – ne ajut s identific m ce avem de f cut (E) i ne sprijin să ă ă ă ş ă ă trecem la noua paradigm stimulativ (P).ă ă

P Paradigma noastr sau modul în care privim lucrurile ne poateă conduce la e ec sau la succes, îndep rtarea obstacolelorş ă interioare contribuie enorm la reu ita noastr . Asigura i-v cş ă ţ ă ă acorda i concentr rii asupra noii paradigme aceea i aten ie ca iţ ă ş ţ ş obiectivelor voastre. Lua i-v r gazul necesar pentru a v asiguraţ ă ă ă de acest lucru.

SOLU IA DE SIGURAN E-S-P EXTERIORŢ ŢĂ

Imagina i-v c modelul E-S-P este ca un taburet cu trei picioare. Asigura i-vţ ă ă ţ ă c fiecare picior este la locul lui i este bun, i astfel ve i avea o platform simplă ş ş ţ ă ă i stabil pe care s v construi i planul. Face i ceea ce ave i de f cut (E), trece iş ă ă ă ţ ţ ţ ă ţ

la o paradigm care s v stimuleze (P) i g si i pe cineva care s v sprijine (S)ă ă ă ş ă ţ ă ă s le realiza i pe primele dou .ă ţ ă

Echilibrul dintre E i P este fragil. Am cunoscut multe persoane care s-arş p rea c întreprind ac iunea potrivit , fac ceea ce tiu s fac i, totu i, succesul leă ă ţ ă ş ă ăş ş ocole te. Problema este de obicei una interioar , determinat de o paradigmş ă ă ă restrictiv care le contest în permanen succesul în timp ce se str duiesc s î iă ă ţă ă ă ş

— 126 —


ating obiectivul.ă

A i cunoscut vreodat o femeie frumoas care arat i se poart ca o persoanţ ă ă ăş ă ă care ar avea mul i pretenden i i totu i este singur ? De cele mai multe ori,ţ ţ ş ş ă aceasta nu este o chestiune de op iune, ci una ce ine de ni te mesaje interioareţ ţ ş restrictive.

—————————————————————Trebuie s existe un echilibru între obiectivul dorit i modul în care neă ş

percepem ansele de reu it .ş ş ă—————————————————————

Aceasta nu înseamn c , dac avem o paradigm stimulativ grozav , trebuieă ă ă ă ă ă s st m cu mâinile în sân i s a tept m s se întâmple miracole. Uneori se maiă ă ş ă ş ă ă întâmpl i asta, dar ac iunile întreprinse în sensul rezultatelor asupra c rora neă ş ţ ă concentr m paradigma pozitiv ne garanteaz succesul. În anii ”70 existau multeă ă ă cursuri i c r i care promiteau „prosperitate prin con tiin ”. Am v zut mul iş ă ţ ş ţă ă ţ oameni cheltuind ca i când ar fi avut banii pe care în realitate nu-i aveau, sperândş c doar aceast filosofie le va aduce bog ia mult visat . Mul i n-au f cut decât să ă ăţ ă ţ ă ă se înglodeze i mai mult în datorii.ş

Dar când combina i ac iunea exterioar cu concentrarea interioar , lucrurile seţ ţ ă ă schimb radical. Pentru a v asigura cel mai bun an, trebuie nu numai să ă ă schimba i ceea ce face i, ci i modul de a gândi i sim i. Schimbareaţ ţ ş ş ţ comportamentului exterior (E) sau a mediului intern mental i emo ional (P)ş ţ schimb ceva, dar nu suficient. Evolu ia benefic i de durat are loc atunci cândă ţ ă ş ă amândou se desf oar în acela i timp. Exerci iul ă ăş ă ş ţ Cel mai bun an v asigură ă reu ita în acest sens.ş

Când încerc m s punem toate aceste lucruri în practic în contextul vie iiă ă ă ţ noastre agitate, uneori este greu s ne amintim aceste adev ruri simple. R spunsulă ă ă îl g sim în cea de-a treia component a schemei noastre – sprijinul. Pu ini oameniă ă ţ st pânesc arta autoinstruirii, dar mul i dintre noi ne descurc m mai bine dacă ţ ă ă exist un prieten sau un membru al familiei cu care ne întâlnim periodic pentru aă ne verifica progresele i a vedea cum ne descurc m. Ei sunt oglinda noastr .ş ă ă

Chiar dac vrem s mergem înainte i s facem ceva nou, ne putem sim i atâtă ă ş ă ţ de nesiguri încât evit m s facem ceea ce tim. Conteaz enorm promisiuneaă ă ş ă f cut cuiva c ve i lua m suri pentru îndeplinirea obiectivelor voastre sau c ve iă ă ă ţ ă ă ţ medita asupra paradigmei voastre. Cu ani în urm , când mi-am propus pentruă prima dat s fac jogging, îmi promiteam în fiecare zi c m voi trezi devreme iă ă ă ă ş voi ie i s alerg – dar rareori ie ea am pe u pentru a alerga. Ceea ce m-aş ă ş şă

— 127 —


determinat s-o fac pân la urm a fost în elegerea de a m întâlni cu o prieten laă ă ţ ă ă col ul str zii, la ora 6.30, de trei ori pe s pt mân .ţ ă ă ă ă

Dac v întreba i unde o s g si i o persoan care s v sprijine anul acesta,ă ă ţ ă ă ţ ă ă ă gândi i-v la cineva care a f cut exerci iul pentru cel mai bun an. V pute i ajutaţ ă ă ţ ă ţ reciproc. Alteori, partenerii stau de vorb o dat pe lun , se gândesc la realiz rileă ă ă ă lor în func ie de obiectivele din luna precedent i stabilesc obiective pentru lunaţ ă ş urm toare. A i putea s lucra i cu un coleg de serviciu – un ef, un subordonat, ună ţ ă ţ ş coleg, cu orice persoan c reia i-ar pl cea s intre într-o rela ie în care parteneriiă ă ă ă ţ se implic pentru atingerea obiectivelor propuse.ă

—————————————————————C uta i o persoan cu preocup ri similare i sprijini i-v reciproc.ă ţ ă ă ş ţ ă

Secretul st în dorin a voastr de a fi sprijini i s face i ceea ce ti i.ă ţ ă ţ ă ţ ş ţ—————————————————————

Folosi i solu ia E-S-P pentru a v repune în mi care ori de câte ori sim i i c v-ţ ţ ă ş ţ ţ ăa i împotmolit. Ea v mobilizeaz con tiin a i v îndeamn la ac iune. Gândi i-vţ ă ă ş ţ ş ă ă ţ ţ ă la o problem anume sau la un obiectiv i r spunde i la aceste întreb ri pentru aă ş ă ţ ă trece din nou la ac iune:ţ

E Care este urm torul pas?ăS Cine îmi poate da ajutorul de care am nevoie?P Modul în care privesc eu problema duce la succes?

Capcane

În drumul vostru vor exista i dezam giri, dar multe dintre ele pot fi evitateş ă con tientizând câteva capcane i efectul lor negativ asupra entuziasmului vostru.ş ş Când ve i afla care sunt, le ve i putea identifica din timp, v ve i feri i nu ve i fiţ ţ ă ţ ş ţ prin i în ele.ş

Cele mai descurajatoare influen e sunt mesajele negative i inhibante pe careţ ş ni le transmitem noi în ine. Acest gen de conversa ie mental interioar este oş ţ ă ă caracteristic a fiin ei umane. Când îi aud pe oameni vorbind despre temerile iă ţ ş îndoielile lor – despre acele lucruri pe care i le spun lor în i i – m gândesc c ,ş ş ş ă ă probabil, suntem cu to ii comuta i pe acela i post. Parc m aud pe mine vorbind.ţ ţ ş ă ă

Totul face parte din condi iile sociale i emo ionale existente în mediul nostru.ţ ş ţTrucul este s fi i cu b gare de seam când v surprinde i c asculta i acestă ţ ă ă ă ţ ă ţ

post ca i când a i asculta adev rul biblic. De fapt nu este, a a c schimba i postulş ţ ă ş ă ţ – trece i la noua voastr paradigm stimulativ , postul care spune adev rul. Esteţ ă ă ă ă

— 128 —


greu de imaginat c ve i reduce la t cere vocea interioar . Dar pute i s vă ţ ă ă ţ ă ă controla i aten ia pe care o acorda i acestei voci i, mai presus de orice, încotro vţ ţ ţ ş ă concentra i gândirea. Iat o lec ie pe care am auzit-o de nenum rate ori: „Nuţ ă ţ ă suntem responsabili pentru gândurile care ne vin în minte, ci pentru ceea ce facem cu ele.”

O alt capcan periculoas este negativismul celorlal i. Am cunoscut oameniă ă ă ţ atât de optimi ti i de entuzia ti încât credeam c nimic nu-i putea opri, i totu i oş ş ş ă ş ş singur remarc r ut cioas sau descurajant din partea cuiva le risipeaă ă ă ă ă ă încrederea. De i nu-i putem împiedica s vorbeasc pe acei oameni care doresc sş ă ă ă ne fac s ne sim im neînsemna i i pro ti, totu i îi putem ignora sau, i mai bine,ă ă ţ ţ ş ş ş ş îi putem evita. C uta i persoane care v sprijin i care doresc cu adev rat să ţ ă ă ş ă ă reu i i. Asculta i casete cu texte încurajatoare, care s v reaminteasc cineş ţ ţ ă ă ă sunte i i ce pute i face. Citi i c r i care s v sprijine s face i ceea ce dori i cuţ ş ţ ţ ă ţ ă ă ă ţ ţ adev rat. Face i orice v st în putere pentru a v construi fort rea a interioar –ă ţ ă ă ă ă ţ ă centrul vostru, eul vostru.

În sfâr it, feri i-v de gândirea care are în vedere numai finalitatea. Aceastaş ţ ă sun cam a a: ă ş Nu-mi pas prin ce am s trec anul acesta, voi face orice sacrificiuă ă pentru a ob ine ceea ce vreau!ţ Aceast atitudine nu v duce spre cel mai bun an.ă ă A dori cu orice pre reu ita, în timp ce scrâ ni i din din i, nu face parte dinţ ş ş ţ ţ regulile jocului.

Alege i muntele nu pentru piscul s u, ci pentru urcu .ţ ă şBucura i-v de experien a pe care o tr i i!ţ ă ţ ă ţLucrurile câ tigate sunt cele s vâr ite.ş ă şPl cerea const în a le des vâr i.ă ă ă şWlLLIAM SHAKESPEARE

Regula organiz rii timpului de aură

Oare de câte ori vi s-a spus c ceea ce trebuie s face i este s v organiza iă ă ţ ă ă ţ mai bine timpul? Bun, ve i spune, dar este practic imposibil. Nu po i struniţ ţ timpul. Indiferent ce faci sau cât de bine te organizezi, acele ceasornicului se învârt imperturbabil. Dar ceea ce pute iţ face este s înv a i s v organiza i.ă ăţ ţ ă ă ţ

Unul dintre marile secrete ale unei autoorganiz ri reu ite este descris printr-ună ş sistem simplu i eficient pe care eu îl numesc ş regula organiz rii timpului de aură . El ne ajut s ne organiz m prin identificarea activit ilor din cadrul fiec rui rolă ă ă ăţ ă al nostru, activit i care vor produce o schimbare major în via a noastr i aăţ ă ţ ă ş celorlal i. Urm torul model de organizare a timpului de aur ne arat cumţ ă ă

— 129 —


func ioneaz .ţ ă

Timpul de aur este timpul pe care îl petrecem cu activit ile importante, careăţ nu sunt urgente – activit ile din col ul din dreapta sus al matricei. Se nume te a aăţ ţ ş ş deoarece timpul necesar desf ur rii acestui tip de activitate v r spl te te înzecităş ă ă ă ă ş timpul pe care îl investi i în alte tipuri de activit i.ţ ăţ

De asemenea, deoarece tendin a fireasc este ca lucrurile s devin urgente,ţ ă ă ă concentrându-v asupra activit ilor din col ul din dreapta sus, via a voastr vaă ăţ ţ ţ ă deveni mai pu in stresant i agitat . Astfel, mai pu ine lucruri ajung în stadiul deţ ăş ă ţ criz . De exemplu, la 30 de ani poate crede i c este foarte important s face iă ţ ă ă ţ exerci ii pentru a v men ine în form , dar v spune i c , de fapt, nu este chiar oţ ă ţ ă ă ţ ă urgen – mai poate a tepta.ţă ş

ORGANIZAREA TIMPULUI DE AURURGENT POATE A TEPTAŞ

IMPO

RT

AN

T

TIMPUL DE AUR

NE

IMPO

RT

AN

T

Da, este atât de u or s a tep i! Ve i începe odat i odat , dar acum sunte iş ă ş ţ ţ ă ş ă ţ prea ocupat. De obicei, ne spunem: „De îndat ce-am s …” (completa i spa iulă ă ţ ţ liber cu diverse motive pentru care a i amânat ceea ce este important pentru voi).ţ Oricare ar fi acestea, ele apar înainte de a dedica timp exerci iilor fizice. Peţ m sur ce anii trec, iar analizele medicale ne dau rezultate îngrijor toare, nevoiaă ă ă poate deveni urgen . Dar far con tientizarea ţă ă ş timpului de aur, via a trece cuţ promisiuni de arte ca „De îndat ce-am s ..ş ă ă

Activit ile care sunt „importante, dar nu sunt urgente” sunt activit ile sauăţ ăţ proiectele care v preocup cel mai mult. De exemplu, cele zece obiectiveă ă

— 130 —


prioritare pentru anul viitor. De i v dori i s le realiza i i ti i c ve i fi maiş ă ţ ă ţ ş ş ţ ă ţ ferici i i mai împlini i când le ve i face, hot rârea luat poate fi erodat deţ ş ţ ţ ă ă ă activit ile din celelalte trei segmente ale modelului. Sunt prea multe lucruri careăţ trebuie f cute (importante i urgente) înainte s v pute i dedica timpul planuluiă ş ă ă ţ pentru cel mai bun an.

—————————————————————Dar cum spunea Goethe: „Lucrurile care conteaz cel mai mult nuă

trebuie s a tepte dup lucrurile care conteaz cel mai pu in.”ă ş ă ă ţ—————————————————————

Cu cât ave i mai multe responsabilit i în via , cu atât este mai important sţ ăţ ţă ă v petrece i timpul men ionat în col ul din dreapta sus. De exemplu, oamenii deă ţ ţ ţ afaceri care nu in cont de el sunt mereu în criz de timp i nu sunt niciodatţ ă ş ă capabili s fac o schimbare benefic i de durat pentru dezvoltarea afacerii.ă ă ăş ă

Ei î i dau seama c este vital s cunoasc oamenii care sunt implica i înş ă ă ă ţ afacere, s stea în preajma lor i s -i asculte, dar agenda le este prea înc rcat cuă ş ă ă ă tot felul de întâlniri. Ei tiu c , pentru a pune lucrurile pe roate, trebuie s - i facş ă ă ş ă timp pentru planurile de viitor, dar mai întâi trebuie s preg teasc discursulă ă ă pentru conferin a de s pt mâna viitoare. tiu c ar trebui s construiasc rela iiţ ă ă Ş ă ă ă ţ mai bune cu colegii din consiliul de administra ie, dar momentan au de rezolvat oţ treab urgent . Iar via a merge astfel mai departe.ă ă ţ

Procesul de trecere la acest nou tip de autoorganizare este simplu. Ocupa i-vţ ă mai întâi de activit ile ăţ timpului de aur! Totul se va schimba. Procedând a a,ş devenim loiali nou în ine i valorilor noastre. Aceasta confer integritateă ş ş ă modului nostru de via . Îmbun t indu-mi aceast atitudine de-a lungul anilor,ţă ă ăţ ă am devenit mai în eleapt i mai echilibrat . Am ajuns s în eleg c singurul lucruţ ăş ă ă ţ ă asupra c ruia am putere este persoana mea; iar aceast putere se exercit atunciă ă ă când îmi organizez timpul de aur.

Pune i pe primul plan cele zece obiective prioritare. Acorda i prioritateţ ţ persoanei voastre i valorilor personale. Restul va veni de la sine. V promit. Deş ă îndat ce fac un pas care m apropie de unul din cele zece obiective prioritare aleă ă mele sau m ajut s m descurc mai bine în unul dintre rolurile mele, dobândescă ă ă ă mai mult respect fa de mine i mai mult energie, încât pot aborda i rezolvaţă ş ă ş activit ile urgente într-un timp mult mai scurt.ăţ

Experien a mi-a demonstrat c avantajele ţ ă timpului de aur sunt: Sentimentul de respect i loialitate fa de sine.● ş ţă Reducerea stresului i a anxiet ii.● ş ăţ

— 131 —


Rezultate mai bune în toate rolurile din via a mea.● ţ Mai pu in panic din cauza crizei de timp.● ţ ă ă Sentimentul de putere.● Împlinirea personal .● ă Sfâr itul sacrificiului – fac mult mai mult din ceea ce m intereseaz .● ş ă ă

Sistemul

Nu este greu s v stabili i un sistem care s v permit concentrarea asupraă ă ţ ă ă ă celor zece obiective ale voastre i finalizarea lor. Ave i nevoie doar de disciplinş ţ ă i de concentrare asupra lucrurilor care v intereseaz cel mai mult. Sistemul seş ă ă

bazeaz pe sim ul practic i îl pute i în elege cu u urin – dac vre i s realiza iă ţ ş ţ ţ ş ţă ă ţ ă ţ un obiectiv anual, face i regulat câ iva pa i în timpul anului i ve i ajunge acolo.ţ ţ ş ş ţ

Fixa i-v obiective lunare, care reprezint reprize de 30 de zile din ceea ceţ ă ă trebuie f cut pentru a realiza cele zece obiective prioritare. Apoi stabili i obiectiveă ţ s pt mânale, care reprezint planuri de apte zile în vederea realiz rii obiectiveloră ă ă ş ă lunare.

La sfâr itul fiec rei luni, rezerva i-v 30 minute i analiza i-v planul pentruş ă ţ ă ş ţ ă cel mai bun an. Uita i-v la fiecare dintre cele zece obiective prioritare iţ ă ş identifica i pasul pe care trebuie s -l face i în luna urm toare pentru a v apropiaţ ă ţ ă ă de acel obiectiv. Apoi aminti i-v instruc iunile pentru obiectivele concrete,ţ ă ţ fixa i-v un obiectiv care v va apropia mai mult de cel mai bun an al vostru.ţ ă ă Dup ce l-a i realizat, ve i observa progrese vizibile în via a voastr .ă ţ ţ ţ ă

ZECE OBIECTIVE PRIORITAREOBIECTIVE PENTRU LUNA

IUNIE

1. S pun în practic metoda deă ă organizare a timpului de aur.

1. S pun în practic metoda deă ă organizare a timpului de aur.

2. S m preg tesc pentru excursia înă ă ă India de anul viitor.

2. S întocmesc bugetul pentruă c l toria în India i s încep s facăă ş ă ă planul de economii.

3. S am mai mult grij de mama.ă ă ă 3. S o sun pe mama în fiecareă s pt mân .ă ă ă

— 132 —


4. S realizez planul anual deă vânz ri.ă

4. S aduc un profit de 4.000 deă dolari în noua afacere.

5. S fac exerci ii i s fiu în form ,ă ţ ş ă ă reducând consumul de gr simi laă 20% sau chiar mai pu in.ţ

5. S merg la o sal de gimnastic deă ă ă trei ori pe s pt mân .ă ă ă

6. S fac o list cu zece c r i pe careă ă ă ţ mi le-am dorit, i apoi s le citesc.ş ă

6. S citesc ă Profe ia cereascţ ă.

7. S m întâlnesc cu prietenii celă ă pu in dou seri pe s pt mân .ţ ă ă ă ă

7. S iau masa cu Sam i cu Anita.ă ş

8. S încep un jurnal i s m in deă ş ă ă ţ el.

8. S cump r un jurnal i s scriu înă ă ş ă el de cel pu in dou ori peţ ă s pt mân .ă ă ă

9. S redecorez sufrageria.ă 9. S g sesc emineul pe care mi-lă ă ş doresc i s -l cump r.ş ă ă

10. S încep o prietenie trainic cu oă ă femeie.

10. S o sun pe Diane i s o invit laă ş ă mas i la film.ăş11. S nu beau b uturi alcoolice treiă ă seri pe s pt mân .ă ă ă12. S -i sun pe fratele meu i pe soraă ş mea.

Am descoperit c lista mea lunar d cele mai bune rezultate dac nu am maiă ă ă ă mult de zece pân la 15 obiective. Acest num r îmi permite s mai fac un pas spreă ă ă fiecare dintre cele zece obiective prioritare i s mai pot include alte obiectiveş ă care sunt în prezent importante pentru mine în rolurile pe care le joc în via .ţă Apoi, la sfâr itul lunii, fac un bilan al activit ii mele i v d câte obiective amş ţ ăţ ş ă realizat. Rareori le-am f cut pe toate, dar nu asta conteaz . Ceea ce conteaz esteă ă ă c tiu cum m descurc i ce trebuie s fac mai departe.ăş ă ş ă

În centrul sistemului se afl edin a s pt mânal de planificare a ă ş ţ ă ă ă timpului de aur. O s pt mân este o perioad de timp – cadru – ce ne permite s neă ă ă ă ă organiz m pentru a face ce este mai important pentru noi i pentru a fiă ş consecven i cu noi în ine. Odat ce a i pus la punct acest sistem, aceast edinţ ş ă ţ ă ş ţă nu v ia decât 15 minute pe s pt mân .ă ă ă ă

O dat pe s pt mân – majoritatea oamenilor î i aleg dup -amiaza de vineri,ă ă ă ă ş ă seara de duminic sau diminea a de luni – uita i-v la obiectivele voastre lunare iă ţ ţ ă ş identifica i pa ii pe care trebuie s -i face i în s pt mâna urm toare pentru a vţ ş ă ţ ă ă ă ă apropia de aceste obiective. Poate c în unele s pt mâni nu este nimic de f cut.ă ă ă ă Asta-i bine, dar cel pu in v-a i oprit s v gândi i la asta.ţ ţ ă ă ţ

Un aspect la fel de important este s folosi i timpul acesta pentru a v gândi laă ţ ă rolurile voastre. Lua i fiecare rol în parte i întreba i-v : „Care este cel maiţ ş ţ ă

— 133 —


important lucru pe care vreau s -l realizez în leg tur cu acest rol s pt mânaă ă ă ă ă aceasta? Ce pot face pentru a produce schimbarea dorit în acest rol? Acestă exerci iu, practicat regulat, ne pune în contact cu valorile i priorit ile noastreţ ş ăţ personale. Apoi, pentru fiecare dintre roluri, identifica i un obiectiv s pt mânalţ ă ă clar, bazat pe r spunsurile date la aceast întrebare.ă ă

Lista cu obiectivele s pt mânale ale timpului de aur este o combina ie deă ă ţ obiective-cheie pentru fiecare rol i pa ii necesari pentru realizarea obiectivelorş ş lunare.

—————————————————————edin a s pt mânal de planificare a timpului de aur nu esteŞ ţ ă ă ă

determinat de orarul vostru sau de sarcini urgente. Pentru acestea, pute iă ţ s v mai face i liste zilnice cu lucruri „de facut”. Dar, mai presus de toate,ă ă ţ organiza i-v pentru a realiza obiectivele s pt mânale ale timpului de aur.ţ ă ă ă

—————————————————————

PROGRAMUL PENTRU EDIN A S PT MÂNAL DE PLANIFICARE AŞ Ţ Ă Ă Ă TIMPULUI DE AUR

1. Revizui i obiectivele ţ timpului de aur pe s pt mâna trecut i vede i ce a iă ă ă ş ţ ţ realizat.

2. Uita i-v la obiectivele lunare i, dac este cazul, fixa i-v obiectiveţ ă ş ă ţ ă s pt mânale ale ă ă timpului de aur care s v asigure realizarea fiec rui obiectivă ă ă lunar.

3. Gândi i-v la fiecare rol, punându-v urm toarele întreb ri:ţ ă ă ă ă Care este cel mai important lucru pe care vreau s -l realizez în acest● ă

rol s pt mâna aceasta?ă ă Ce pot face pentru a schimba lucrurile în cadrul acestui rol?●

4. Fixa i-v un obiectiv s pt mânal al ţ ă ă ă timpului de aur pentru fiecare rol în func ie de r spunsurile date.ţ ă

Odat discutam cu un client despre acest sistem, i el a avut urm toareaă ş ă reac ie: „Nu este corect s am doar un singur obiectiv pentru rolul meu de directorţ ă executiv când am mult mai multe de f cut în acest rol decât am în alte roluri aleă mele. De ce s -mi irosesc un obiectiv pentru rolul meu de tat când am 18 lucruriă ă de f cut ca director executiv? N-a putea avea mai mult de un obiectiv pentruă ş acest rol i s le las pe celelalte, dac momentan tot nu este prea mult de f cut înş ă ă ă cazul lor?”

Poate reu i i s în elege i acest gen de problem . Ea se bazeaz pe o gândire ceş ţ ă ţ ţ ă ă

— 134 —


vizeaz sarcina i se ghideaz dup câte lucruri sunt de f cut în acel caz. Seă ş ă ă ă bazeaz mai mult pe timp decât pe roluri i valori personale. Sistemul ă ş timpului de aur n-are de-a face cu timpul. El este proiectat cu scopul de a v asigura c o dată ă ă pe s pt mân v opri i s v gândi i la via a voastr i la rolurile pe care le juca iă ă ă ă ţ ă ă ţ ţ ă ş ţ în ea. V oblig s intra i pentru o clip în fiecare rol i s hot râ i ce ac iuneă ă ă ţ ă ş ă ă ţ ţ important ave i de f cut în fiecare dintre ele.ă ţ ă

Este posibil ca unele obiective s pt mânale din cadrul unui rol s v ia doară ă ă ă câteva minute, de exemplu: „S-o sun pe mama.” Altele, cum ar fi „S fac primaă schi a capitolului trei”, ar putea lua ore. Dar sistemul ţă timpului de aur nu se refer la timp, ci la echilibrul din via a voastr – s v tr i i via a astfel încâtă ţ ă ă ă ă ţ ţ valorile voastre personale s nu fie sacrificate în urm rirea activit ilor urgente,ă ă ăţ presante pe termen scurt. Am ajuns la concluzia c , în felul acesta, îmi trece toată ă via a f r ca eu s ajung vreodat la ceea ce îmi doresc s fac cu adev rat. Înţ ă ă ă ă ă ă cazul meu, scrierea acestei c r i este un triumf al ă ţ timpului de aur. Iar în cazul vostru, triumful timpului de aur const în r spunsurile pe care le-a i dat la celeă ă ţ zece întreb ri pentru cel mai bun an.ă

—————————————————————Odat ce v-a i fixat obiectivele, pune i-le într-un loc unde nu le ve i uitaă ţ ţ ţ

i ve i putea s v organiza i pentru a le realiza.ş ţ ă ă ţ—————————————————————

tiu din experien c principalul pericol apare atunci când ne eschiv m de laŞ ţă ă ă activit ile ăţ timpului de aur. De multe ori, prefer m s d m un telefon sau să ă ă ă preg tim o cafea decât s facem ce este necesar pentru a realiza obiectivulă ă timpului de aur. Singura solu ie pe care am reu it s-o descop r este rezumat înţ ş ă ă cuvântul disciplină. Avem nevoie de disciplin – pentru a persevera în urm rireaă ă obiectivului nostru, dincolo de nevoia unei ce ti de cafea, a unui telefon, a uneiş pauze binemeritate. Evita i tenta iile care v distrag de la cea mai importantţ ţ ă ă activitate pe care dori i s-o face i. Vede i-v de drum pân ce v-a i atins scopul.ţ ţ ţ ă ă ţ Lucrul acesta nu mi s-a p rut niciodat prea u or, dar de fiecare dat este eficient.ă ă ş ă Dup ce v-a i format o imagine clar a ceea ce ave i de f cut într-o s pt mân , cuă ţ ă ţ ă ă ă ă pu in disciplin pute i ajunge departe.ţ ă ă ţ

Logic, nu-i a a? Repet, poate cel mai important lucru de care trebuie s ine iş ă ţ ţ cont când face i ceea ce ti i s face i este s stabili i un sistem de sprijin care sţ ş ţ ă ţ ă ţ ă v asigure c reu i i. Când v întâlni i cu un instructor, un prieten, un coleg sauă ă ş ţ ă ţ un membru al familiei o dat pe lun pentru a recapitula obiectivele, ve iă ă ţ descoperi c ave i mai mult succes în realizarea lor i ve i dobândi acea energie iă ţ ş ţ ş încredere care v ajut s v îndrepta i spre cel mai bun an.ă ă ă ă ţ

— 135 —


PARTEA A III-APARTEA A III-A

EXERCI IUL PENTRU CEL MAIŢEXERCI IUL PENTRU CEL MAIŢ BUN ANBUN AN

Preg ti i-v s începe iă ţ ă ă ţ

ÎNAINTE S ÎNCEPE I exerci iul pentru cel mai bun an, iat câteva sugestiiĂ Ţ ţ ă care v vor ajuta s demara i acest proces i s v asigura i c ave i cât mai multeă ă ţ ş ă ă ţ ă ţ anse de succes.ş

1. Hot râ i-v dac vre i s parcurge i exerci iul de unul singur.ă ţ ă ă ţ ă ţ ţ Poate vre i s face i aceast munc important de unul singur i cu siguran este bine iţ ă ţ ă ă ă ş ţă ş a a.ş

Totu i, multe persoane g sesc c este mai avantajos s fac exerci iul pentruş ă ă ă ă ţ cel mai bun an împreun cu cel pu in înc o persoan . Ei tiu când vor face acestă ţ ă ă ş lucru – au fixat deja o dat –, i în felul acesta cred c este mai greu s dea înapoiă ş ă ă sau s amâne. În plus, poate fi i distractiv.ă ş

De asemenea, dac lucra i cu un prieten, ve i avea un partener cu care s vă ţ ţ ă ă întâlni i la intervale regulate, tot timpul anului, pentru a verifica progresele f cuteţ ă i pentru a v sprijini reciproc.ş ă

2. Crea i-v starea de spirit potrivit .ţ ă ă În ceea ce m prive te, consider acestă ş exerci iu o ocazie de a rezerva un timp special propriei mele persoane. Am înotatţ în fluviul vie ii un an întreg i acum a sosit timpul s m îndrept spre mal, s mţ ş ă ă ă ă odihnesc i s v d cum m descurc.ş ă ă ă

Spune i-v cât de mult ar însemna acest lucru pentru voi. O atitudine mentalţ ă ă pozitiv v ajut s înl tura i barierele ascunse care stau în calea noilor proiecte iă ă ă ă ă ţ ş ac iuni.ţ

Pentru a m motiva s profit din plin de aceste ore, fac tot posibilul s fieă ă ă stimulative i pl cute.ş ă

3. Preg ti i-v spa iul de lucru.ă ţ ă ţ Crea i-v un spa iu special. Elibera i o masţ ă ţ ţ ă

— 136 —


sau un birou, asigura i-v c este bine luminat. Face i tot ce v st în putinţ ă ă ţ ă ă ţă pentru a v înconjura de lucruri cât se poate de confortabile i pozitive. Trece iă ş ţ telefonul pe robot sau ridica i receptorul din furc . În momentul în care ve iţ ă ţ începe s lucra i, nu trebuie s fi i întrerupt.ă ţ ă ţ

Acum câ iva ani, un prieten mi-a sugerat c muzica baroc dezvolt iţ ă ă ă ş stimuleaz gândirea pozitiv . Este adev rat. De câte ori am nevoie s fiuă ă ă ă impulsionat i s încep un proiect, ascult Bach sau Vivaldi. Efectul este magic.ă ş ă Cum încep s ascult aceast muzic , simt c mintea mi se limpeze te i c m potă ă ă ă ş ş ă ă concentra mai bine. Simt c tiu ce am de f cut i m implic mai mult înă ş ă ş ă realizarea acelui proiect. Entuziasmul i motiva ia mea sporesc i ating acea stareş ţ ş în care nu doresc s m mai opresc i nu vreau s fiu întrerupt . Uit deă ă ş ă ă problemele i de necazurile curente i m concentrez asupra momentului prezent.ş ş ă

Am folosit acest gen de muzic clasic la seminariile pentru cel mai bun an,ă ă într-o înc pere în care gusturile muzicale erau diferite, i efectul a fost pozitiv.ă ş Cantatele de Bach, simfoniile lui Vivaldi, oratoriile lui Händel sau concertele lui Mozart, toate sunt eficiente; dac nu ave i o band sau un CD cu aceast muzic ,ă ţ ă ă ă împrumuta i sau m car încerca i s asculta i un post de radio cu muzic clasic iţ ă ţ ă ţ ă ăş observa i efectul pe care îl are asupra capacit ii voastre de a v concentra i de aţ ăţ ă ş gândi.

4. Strânge i materialele.ţ În urm toarea sec iune a exerci iului sunt ni te spa iiă ţ ţ ş ţ libere în care pute i scrie r spunsurile la întreb rile pentru cel mai bun an, darţ ă ă pute i folosi i un carne el. De asemenea, a i putea lua acest proces ca pe unţ ş ţ ţ pretext pentru a începe un jurnal, folosind un carnet sau o agend cump rat înă ă ă acest sens. G si i stiloul sau creionul preferat i agenda sau calendarul care s vă ţ ş ă ă reaminteasc evenimentele din ultimul an.ă

Recent, am parcurs acest exerci iu pe calculator. Pentru cei care ave iţ ţ echipamentul necesar i ti i s lucra i pe calculator, aceast metod esteş ş ţ ă ţ ă ă stimulativ în felul ei i v ofer avantajul c pute i tip ri r spunsurile iă ş ă ă ă ţ ă ă ş versiunea final a planului de o pagin pentru cel mai bun an.ă ă

5. ine i cont de aceste sugestii i sfaturi.Ţ ţ ş De i pute i s face i exerci iul ş ţ ă ţ ţ Cel mai bun an uitându-v doar la spa iile libere i la întreb ri, ar fi mai bine s scrie iă ţ ş ă ă ţ r spunsurile. În felul acesta, lucrurile merg de la sine i pute i face o treab maiă ş ţ ă bun . Deveni i mai con tien i, gândurile i percep iile se limpezesc i se facă ţ ş ţ ş ţ ş conexiuni importante pe m sur ce v schimba i modul de a gândi.ă ă ă ţ

În timp ce scriu r spunsurile, uneori m surprind gândind: „A, da, nu m-amă ă gândit la asta înainte.” Dac scrie i, pute i s v revizui i însemn rile, r sfoindă ţ ţ ă ă ţ ă ă

— 137 —


paginile i ad ugând noi idei pe parcursul unui proces continuu de stimulare iş ă ş descoperire. Partea cea mai grea este s v a eza i i s lua i stiloul în mân , dară ă ş ţ ş ă ţ ă v promit c dup 10–20 de minute v ve i sim i captiva i cu totul. Crede i-m !ă ă ă ă ţ ţ ţ ţ ă

L sa i o pagin întreag pentru fiecare întrebare sau face i din aceast carte ună ţ ă ă ţ ă jurnal, scriind r spunsurile în spa iile libere. Dac folosi i o agend , scrie iă ţ ă ţ ă ţ întrebarea în partea de sus a paginii. În orice caz, începe i prin a v puneţ ă întrebarea i apoi asculta i r spunsul min ii i al inimii. Scrie i tot ce v vine înş ţ ă ţ ş ţ ă minte. Evita i capcana de a stiliza i a cânt ri. L sa i r spunsurile s curg liber.ţ ş ă ă ţ ă ă ă Pute i s le mai schimba i sau s le completa i mai târziu, dar, pentru început,ţ ă ţ ă ţ scrie i-le pur i simplu.ţ ş

Cu fiecare întrebare, ve i ajunge într-un punct în care nu ve i mai avea ce sţ ţ ă scrie i – nu mai este nimic de ad ugat pe moment. Este timpul s trece i maiţ ă ă ţ departe. V pute i gândi s completa i r spunsurile mai târziu, deci mai l sa i locă ţ ă ţ ă ă ţ liber.

Fie c sunte i singur sau cu altcineva, ă ţ Cel mai bun an este un exerci iuţ individual i personal i poate ve i vrea s r mân a a. Totu i, la sfâr it, ve i aveaş ş ţ ă ă ă ş ş ş ţ patru r spunsuri care vor constitui planul vostru pentru cel mai bun an,ă cuprinzând i obiectivele anului; poate pe acestea ve i dori s le discuta i cu to iş ţ ă ţ ţ ceilal i pentru a ob ine sprijinul i încurajarea lor.ţ ţ ş

—————————————————————Folosi i r spunsurile la întreb ri pentru a v cerceta sufletul i a fi cât seţ ă ă ă ş

poate de sincer cu voi. i, mai presus de orice, spune i-v adev rul. NimeniŞ ţ ă ă nu va vedea ce a i scris, îns este important s face i lucrul acesta.ţ ă ă ţ

—————————————————————

Scopul

Primul punct de pe agenda de lucru este clarificarea scopului i a obiectivelorş acestui exerci iu. i în cadrul exerci iului lucrurile s-au desf urat în acela i fel anţ Ş ţ ăş ş de an.

—————————————————————SCOPUL EXERCI IULUIŢ

S fac din anul urm tor cel mai bun an al meu de pân acum.● ă ă ă

OBIECTIVELE EXERCI IULUIŢ

— 138 —


S recunosc i s apreciez activitatea mea de anul trecut. S definesc● ă ş ă ă lec ii folositoare.ţ

S creez o atitudine interioar pozitiv pentru a ob ine rezultate.● ă ă ă ţ S identific cele zece obiective prioritare pentru anul care va urma.● ă S întocmesc planul de o pagin pentru cel mai bun an.● ă ă

—————————————————————

— 139 —


Exerci iulţCel mai bun an

AMINTINDU-V SUGESTIILE de la începutul acestui capitol, gândi i-v laĂ ţ ă anul care a trecut i scrie i r spunsurile la întreb rile unu i doi.ş ţ ă ă ş

1. Ce am realizat?

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

2. Care au fost cele mai mari dezam giri ale mele?ă

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

— 140 —


3. Ce am înv tat?ă

Reflectând asupra anului trecut, gândi i-v la ce a i înv at. Acestea pot fiţ ă ţ ăţ lec ii de via de care a i devenit con tien i i pe care le-a i pus în practic sauţ ţă ţ ş ţ ş ţ ă lec ii pe care le-a i putea înv a în urma celor întâmplate. Pune i-v doarţ ţ ăţ ţ ă întrebarea i scrie i r spunsurile a a cum v vin în minte. Nu l sa i niciun gând sş ţ ă ş ă ă ţ ă v scape – trece i-l pe hârtie.ă ţ

Pentru a v aminti toate lec iile înv ate sau poten iale, uita i-v din nou peă ţ ăţ ţ ţ ă lista de realiz ri i neîmpliniri. Când scrie i r spunsurile, exprima i-le sub formaă ş ţ ă ţ unor sfaturi clare, directe – ca ni te instruc iuni. Trebuie s ti i clar ce ave i deş ţ ă ş ţ ţ f cut dac urma i aceste lec ii. Continua i pân când considera i c a i scos tot ceă ă ţ ţ ţ ă ţ ă ţ se poate scoate din experien a anului trecut.ţ

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Care sunt cele trei lec ii din anul care a trecut ce ar schimba radical situa iaţ ţ dac le-a i urma anul viitor? Alege i cele mai importante trei lec ii i scrie i-leă ţ ţ ţ ş ţ dedesubt sub forma unor instruc iuni personale pentru anul care va urma. Începe iţ ţ cu un verb i formula i-le cât mai concis, în a a fel încât s fie mai u or de re inut.ş ţ ş ă ş ţ Pentru sugestii i pentru a v inspira, reveni i la exemplele date la sfâr itulş ă ţ ş problemei a treia.

INDICA II PENTRU ANUL CARE VA URMAŢ

1. ——————————————————————————

— 141 —


2. ——————————————————————————3. ——————————————————————————

4. În ce fel m autolimitez i cum s nu mai fac acest lucru?ă ş ă

Pentru a avea cel mai bun an de pân în acest moment, asigura i-v c modulă ţ ă ă în care gândi i despre voi în iv i despre obiectivele voastre v d for a sţ ş ă ş ă ă ţ ă reu i i. O transformare are loc atunci când v plasa i în centrul existen ei voastre,ş ţ ă ţ ţ creând o lume a voastr în loc s l sa i împrejur rile s v influen eze succesul.ă ă ă ţ ă ă ă ţ V pute i folosi inteligen a i puterea de a crea o nou realitate pentru voi.ă ţ ţ ş ă

Cel mai puternic instrument pentru transformarea personal este schimbareaă de paradigm . Paradigma este un mod de a percepe i de a gândi despre propriaă ş persoan , despre alte persoane sau o perspectiv asupra vie ii – orice. Uneleă ă ţ dintre paradigmele noastre ne stimuleaz , de exemplu: „Întotdeauna am fost bună la matematic .” Dar sunt i paradigme restrictive, cum ar fi: „Nu sunt genul deă ş persoan care s fac bani mul i.”ă ă ă ţ

Urm toarele trei întreb ri au menirea de a v ajuta s descoperi i cum vă ă ă ă ţ ă autolimita i f când anumite aprecieri despre propria persoan care duc maiţ ă ă degrab la e ec decât la succes. Începe i prin a r spunde la întreb rile de mai jos:ă ş ţ ă ă

Cum m autolimitez?ă

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

În ce domenii din via a mea nu am realizat ceea ce mi-am dorit?ţ

——————————————————————————

— 142 —


——————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Cum încerc eu s justific aceste nereu ite?ă ş

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

R spunsurile voastre la aceast ultim întrebare reprezint paradigmeleă ă ă ă restrictive. Cu aceste percep ii i puncte de vedere, ce rezultate a i ob inut? Undeţ ş ţ ţ v-au dus ele? Hr nim aceste no iuni con tient i apoi ob inem rezultate care suntă ţ ş ş ţ pe m sura limit rii lor inerente. Via a este o profe ie care se autoîmpline te.ă ă ţ ţ ş

Privi i lista voastr cu paradigme restrictive i bifa i paradigma care are ceaţ ă ş ţ mai puternic influen negativ asupra voastr în acest moment al vie ii. În careă ţă ă ă ţ dintre ele crede i cu adev rat? Alege i-o pe aceasta pentru a o transforma într-oţ ă ţ paradigm stimulativ nou pentru cel mai bun an de pân în acest moment.ă ă ă ă

Scrie i o nou paradigm care s anuleze aceast percep ie restrictiv .ţ ă ă ă ă ţ ă Asigura i-v c întrune te criteriile unei paradigme stimulative:ţ ă ă ş

— 143 —


• Este pozitiv .ă• Este personal .ă• Folose te timpul prezent.ş• Este exprimat cu hot râre.ă ă• Deschide o nou perspectiv atractiv .ă ă ă

Iat câteva exemple:ă• M mobilizez s ob in ceea ce vreau.ă ă ţ• Am talentul de care am nevoie s reu esc.ă ş• În acest moment îmi creez un viitor minunat.• Pot s -mi dep esc limit rile.ă ăş ă• Niciodat n-am fost mai s n tos i mai plin de via .ă ă ă ş ţă• Dac îmi pun mintea la contribu ie, pot realiza orice.ă ţ

NOUA PARADIGMĂ

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

5. Care sunt valorile mele personale?

Gândi i-v ce conteaz cel mai mult pentru voi în via . Care sunt impulsurileţ ă ă ţă ascunse care stau la baza obiectivelor concrete, perceptibile? Ce valori vre i sţ ă exprima i în via ?ţ ţă

Valorile personale ne dau cea mai puternic motiva ie pentru a schimbaă ţ lucrurile i pentru a realiza obiectivele pe care dorim cel mai mult s le atingem.ş ă Valorile personale se exprim într-unul sau dou cuvinte simple, care reprezintă ă ă principiile ce stau în centrul vie ii i personalit ii voastre. Iat câteva exemple deţ ş ăţ ă valori: integritate, sinceritate, compasiune pentru ceilal i, respectareaţ promisiunilor, grija fa de propria persoan , dragostea .a.în.d. Pentru alteţă ă ş sugestii, consulta i paginile 138–139.ţ

Pentru a v reaminti aceste lucruri de baz când începe i s planifica i anulă ă ţ ă ţ urm tor, face i o list cu valorile personale.ă ţ ă

— 144 —


————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

6. Ce roluri joc?

Analiza vie ii din perspectiva rolurilor pe care le juca i v ofer o modalitateţ ţ ă ă pre ioas de evaluare a diverselor domenii ale vie ii voastre, în timp ce v plasa iţ ă ţ ă ţ propria persoan i valorile personale în centru. Rolurile constituie cadrul deă ş stabilire a obiectivelor i al planific rii pentru cel mai bun an; examinarea lor esteş ă cel mai bun mijloc de a v asigura c v crea i un echilibru în via .ă ă ă ţ ţă

Face i o list complet cu rolurile pe care le juca i în prezent, de exemplu:ţ ă ă ţ mam , so ie, fiic , prieten , manager i gospodin . Pentru alte posibilit i, vede iă ţ ă ă ş ă ăţ ţ paginile 148-149.

Pute i ad uga orice rol nou pe care v-ar pl cea s -l juca i în urm torul an alţ ă ă ă ţ ă vie ii voastre, cum ar fi: marinar, scriitor, poet, actor, cursant. Mai visa i i la alteţ ţ ş roluri pentru anul viitor?

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

— 145 —


Comasa i rolurile astfel încât s nu ave i mai mult de opt. Dac ave i maiţ ă ţ ă ţ pu ine, este în regul . Dac este nevoie, integra i mai multe roluri într-un singurţ ă ă ţ titlu. Scopul acestei comas ri este s v asigura i c pute i acorda suficientă ă ă ţ ă ţ ă atentie fiec rui rol.ă

1. ——————————————————————————2. ——————————————————————————3. ——————————————————————————4. ——————————————————————————5. ——————————————————————————6. ——————————————————————————7. ——————————————————————————8. ——————————————————————————

7. Ce rol constituie preocuparea mea major pentru anul urm tor?ă ă

Gândi i-v la valorile voastre personale i la modul în care a i vrea ca ele sţ ă ş ţ ă influen eze i s direc ioneze felul în care juca i fiecare rol. Uita i-v la bilan ulţ ş ă ţ ţ ţ ă ţ global de mai jos i folosi i-l pentru a v evalua performan a ş ţ ă ţ curentă în cadrul fiec rui rol.ă

BILAN UL GLOBAL AL VIE II: VERIFICAREA PERFORMAN EI I AŢ Ţ Ţ Ş ECHILIBRULUI

— 146 —


Cum s folosi i bilan ul global al vie ii?ă ţ ţ ţ

1. La cap tul fiec rei spi e scrie i numele unui rol din via a voastr .ă ă ţ ţ ţ ă2. Observa i c fiecare linie este împ r it în zece segmente. Folosi i-le pentruţ ă ă ţ ă ţ

a v evalua performan a cu un punctaj de la 1 la 10, 10 – stelu a de la cap tulă ţ ţ ă liniei – fiind nota cea mai mare. De exemplu, dac sunte i pe deplin mul umit deă ţ ţ performan a voastr , acorda i-v 10; dac sunte i mul umit doar 50%, acorda i-vţ ă ţ ă ă ţ ţ ţ ă 5. Dac pur i simplu nu face i nimic sau performan a este catastrofal , probabilă ş ţ ţ ă v ve i acorda nota 1.ă ţ

3. Marca i cu un punct evaluarea voastr pe fiecare linie.ţ ă4. Uni i punctele pentru a aprecia nivelul global al performan ei voastre iţ ţ ş

pentru a ob ine o imagine a st rii de echilibru.ţ ă

Pentru a alege preocuparea major pentru anul care va urma, privi i rezultateleă ţ bilan ului global al vie ii, apoi pune i-v urm toarele întreb ri:ţ ţ ţ ă ă ă

Dac a putea s înl tur o anumit problem o dat pentru totdeauna, care ar● ă ş ă ă ă ă ă fi aceea?

În ce rol doresc s fac o schimbare?● ă Dac a putea s -mi acord un punctaj maxim în dreptul unuia dintre rolurile● ă ş ă

— 147 —


mele la sfâr itul anului, aceasta însemnând c m-am sim it st pân pe acel rol, careş ă ţ ă ar fi acela?

Care este cea mai mare piedic în calea succesului i a fericirii mele în acest● ă ş moment?

PREOCUPAREA MAJORĂ

————————————————————————————————————————————————————

8. Care sunt obiectivele mele pentru fiecare rol?

Înainte s v gândi i la un anume obiectiv pentru anul urm tor, decide i careă ă ţ ă ţ domenii din via a voastr se asociaz fiec rui rol. De exemplu, rolul de gospodinţ ă ă ă ă ar putea include g titul, amenaj rile, plata facturilor .a.în.d.ă ă ş

Ave i în continuare opt formulare, câte unul pentru fiecare rol. Scrie i numeleţ ţ rolului pe fiecare formular. Completa i cu domeniile vie ii voastre în spa iulţ ţ ţ destinat fiec ruia.ă

Stabili i obiective pentru fiecare rol, inând cont c obiectivele concreteţ ţ ă trebuie:

s fie clare● ă s fie m surabile● ă ă s înceap cu un verb.● ă ă

Dup ce a i scris obiectivele, verifica i fiecare obiectiv pentru a v asigura că ţ ţ ă ă este în concordan cu valorile personale i c sunte i dispu i s face i oriceţă ş ă ţ ş ă ţ pentru a-l împlini pe fiecare. Dac nu, t ia i acel obiectiv de pe list .ă ă ţ ă

— 148 —


— 149 —


— 150 —


— 151 —


— 152 —


9. Care este topul celor zece obiective prioritare pentru anul urm tor?ă

Înainte de a selecta cele mai importante zece obiective ale voastre, revizui iţ r spunsurile la primele apte întreb ri pentru a v reaminti ce conteaz pentru voiă ş ă ă ă i de ce.ş

Recapitula i toate obiectivele pe care vi le-a i fixat pentru fiecare rol i alege iţ ţ ş ţ zece care v intereseaz cel mai mult i care vor produce o schimbare radical înă ă ş ă via a voastr când le ve i realiza. Dup ce le-a i ales, verifica i din nou lista pentruţ ă ţ ă ţ ţ a v asigura c sunte i mul umi i de raportul dintre roluri i valori. A i uitat ceva?ă ă ţ ţ ţ ş ţ Acorda i prea mult aten ie unui lucru în detrimentul altuia?ţ ă ţ

Face i o list cu cele zece obiective, începând cu preocuparea major iţ ă ă ş continuând cu restul, în ordinea descresc toare a priorit ilor.ă ăţ

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE

1. ——————————————————————————2. ——————————————————————————3. ——————————————————————————4. ——————————————————————————5. ——————————————————————————6. ——————————————————————————7. ——————————————————————————8. ——————————————————————————9. ——————————————————————————10. ——————————————————————————

— 153 —


Rescrie i elementele de baz ale planului pentru cel mai bun an în spa iile deţ ă ţ mai jos.

PLANUL PENTRU CEL MAI BUN AN

INSTRUC IUNIŢ

1. ——————————————————————————2. ——————————————————————————3. ——————————————————————————

NOUA PARADIGMA

——————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

PREOCUPARE MAJORĂ

————————————————————————————————————————————————————

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE

1. ——————————————————————————2. ——————————————————————————3. ——————————————————————————4. ——————————————————————————5. ——————————————————————————6. ——————————————————————————7. ——————————————————————————8. ——————————————————————————9. ——————————————————————————10. ——————————————————————————

10. Cum pot s m asigur c le realizez?ă ă ă

— 154 —


Numai voi ti i ce trebuie s face i pentru a v realiza obiectivele. Scrie iş ţ ă ţ ă ţ primele r spunsuri la aceast întrebare. Aceasta este cea mai bun surs de sfaturiă ă ă ă pentru a face din acest an cel mai bun an de pân la el.ă

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Secretul const în crearea unui sistem care s v asigure c face i ceea ce ti iă ă ă ă ţ ş ţ s face i. Echilibrul i succesul vin atunci când face i mai întâi lucrurileă ţ ş ţ importante.

Citi i detalii despre întrebarea a zecea, i înv a i s folosi i sistemul timpuluiţ ş ăţ ţ ă ţ de aur pentru a câ tiga jocul:ş

1. Stabili i obiective lunare pentru a v îndrepta spre cele zece obiectiveţ ă prioritare.

2. Stabili i obiective s pt mânale pentru a v îndrepta spre obiectivele lunare.ţ ă ă ă3. Concentra i-v mai mult pe roluri i valori personale decât pe sarcini.ţ ă ş

În sfâr it, mobiliza i-v s câ tiga i jocul înconjurându-v de prieteni i colegiş ţ ă ă ş ţ ă ş optimi ti i de materiale ajut toare – de orice v men ine în leg tur cu eul vostruş ş ă ă ţ ă ă i cu ceea ce conteaz pentru voi.ş ă

— 155 —


Planuri pentru cel mai bun an

POATE V VA FI DE AJUTOR dac citi i câteva planuri scrise de al iiĂ ă ţ ţ pentru a vedea cum au abordat ei acest proces cât se poate de personal. Ace tiaş sunt b rba i i femei din diferite categorii sociale i au vârste cuprinse între 20 iă ţ ş ş ş 49 de ani.

John, 30 de ani, consultant financiar, c s torit recent:ă ă

INSTRUC IUNIŢ• Dac vreau cu tot dinadinsul ceva, voi ob ine!ă ţ• La urma urmei, totul depinde de mine!• Urmez un program zilnic pentru succes.

NOUA PARADIGMĂFac tot ce pot!

PREOCUPARE MAJORĂMaestru de ceremonii

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE1. Sunt întotdeauna optimist.2. Îmi promovez mai mult interesele.3. M simt întotdeauna special în ochii altora.ă4. Încep i termin toate discu iile într-o not pozitiv .ş ţ ă ă5. Fac dragoste de dou ori pe s pt mân /preludiu o dat .ă ă ă ă ă6. Conduc topul liderilor în fiecare lun .ă7. Devin vicepre edinte regional pân la 1 mai 1998.ş ă8. Plec în vacan cu to i membrii familiei.ţă ţ9. Fac 20 de minute de exerci ii aerobice i ridic greut i zilnic.ţ ş ăţ10. Verific planul zilnic înainte de culcare.

Susie, 25 de ani, asistent , c s torit recent,ă ă ă ăso ia lui John:ţ

INSTRUC IUNIŢ• Fac un buget bilunar.• Planific vacan ele familiei.ţ• Fac evalu ri s pt mânale ale afacerii noastre.ă ă ă

NOUA PARADIGMĂ

— 156 —


Sunt mai important decât lista mea.ă

PREOCUPARE MAJORĂInstructorul lui Susie

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE1. Îl îmbr i ez i-l s rut pe John de câte ori vin sau vine de la serviciu.ăţş ş ă2. Încep un proces de evaluare a afacerii noastre în fiecare duminică

diminea a.ţ3. Fac dou sau mai multe vizite la p rin ii mei împreun cu John.ă ă ţ ă4. O sun pe Cindy cel pu in o dat pe lun .ţ ă ă5. Fac aerobic cel pu in 30 de minute de trei ori pe s pt mân .ţ ă ă ă6. Folosesc Total Gym o dat pe s pt mân , cel pu in 30 de minute.ă ă ă ă ţ7. M relaxez i nu fac nimic cel pu in 15 minute pe zi.ă ş ţ8. Îi vizitez pe Darren i pe Leah în Iowa împreun cu John i st m acolo treiş ă ş ă

nop i.ţ9. Îl sun pe Darren o dat pe lun .ă ă10. M retrag din avia ie pân pe 1 iulie 1998.ă ţ ă

Cooper, burlac, directorul unui ziar de anun uri publicitareţ

INSTRUC IUNIŢ• Îmi in promisiunile.ţ• Duc lucrurile pân la cap t.ă ă• M recompensez mai întâi pe mine.ă

NOUA PARADIGMĂÎmi place s c l toresc!ă ă ă

PREOCUPARE MAJORĂExcursionist

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE1. S urc patru mun i de 4.300 de metri.ă ţ2. S -i încurajez pe mama i pe tata s schieze, s mearg în drume ii etc.ă ş ă ă ă ţ3. S sl besc pân la 105 kilograme i s m men in.ă ă ă ş ă ă ţ4. S merg în zece excursii cu cortul.ă5. S m las de fumat.ă ă6. S cump r o nou biciclet pentru munte i s o folosesc de cel pu in trei oriă ă ă ă ş ă ţ

pe s pt mân .ă ă ă7. S o încurajez pe prietena mea s duc o via s n toas i s - i folosească ă ă ţă ă ă ăş ă ş ă

din plin calit ile.ăţ

— 157 —


8. S scriu cel pu in trei scrisori pe lun i s r spund la orice scrisoareă ţ ă ş ă ă primesc.

9. S încep un plan personal de investi ii pentru a face economii s cump ră ţ ă ă p mânt.ă

10. S planific i s fac o excursie cu pluta de trei pân la cinci zile.ă ş ă ă

Hannah, mam , 53 de ani, bunic , acupunctoră ă

INSTRUC IUNIŢ• S fiu mai îng duitoare.ă ă• S am încredere.ă• S îmi deschid în continuare sufletul.ă

NOUA PARADIGMĂFaptul c sunt deosebit este un lucru evident.ă ă

PREOCUPARE MAJORĂAcupunctor.

TOPUL CELOR ZECE OBIECTIVE PRIORITARE1. S m specializez ca medic naturist i s lucrez într-o clinic .ă ă ş ă ă2. S îmi creez condi ii financiare pentru a putea s m mut.ă ţ ă ă3. S fac o edin de medita ie spiritual .ă ş ţă ţ ă4. S petrec mai mult timp cu mama.ă5. S caut un partener tandru care mi se potrive te i care m sus ine.ă ş ş ă ţ6. S fiu puternic i s n toas i s îmi men in greutatea între 64 i 66 deă ă ş ă ă ă ş ă ţ ş

kilograme.7. S m concentrez mai mult asupra practicilor spirituale.ă ă8. S fac din acest an unul magnific.ă9. S îmi îmbog esc cuno tin ele despre plantele medicinale i medicinaă ăţ ş ţ ş

tibetan .ă10. S m las definitiv de fumat.ă ă

— 158 —


Creatorii Celui mai bun an

SEMINARUL Cel mai bun an nu ar fi existat dac nu ar fi fost miile deă oameni care au participat la acest exerci iu de-a lungul anilor, iar ei nu i-ar fiţ ş împ rt it gândurile, ideile i experien ele. Ei sunt sursa acestei c r i i a bog ieiă ăş ş ţ ă ţ ş ăţ de informa ii pe care v-o punem la dispozi ie. Iat câteva din pove tile lor. Le-amţ ţ ă ş dat alte nume pentru a le proteja intimitatea.

Paul, 40 de ani, director general, cu mul i ani de experien în mari organiza iiţ ţă ţ multina ionale, este în al patrulea s u an de planificare a vie ii în acest mod. Maiţ ă ţ mult decât orice, el apreciaz nevoia permanent de a câ tiga mai mult ă ă ş timp de aur i spune: „M descurc mult mai bine, de i este greu.” El crede c o mare parteş ă ş ă din succesul s u de pân acum se datoreaz noii sale puteri de a le spuneă ă ă oamenilor c este ocupat atunci când de fapt nu are nicio întrevedere – acela fiindă singurul moment care îi mai r mâne s fac cele mai importante activit i.ă ă ă ăţ

Iat ce spune Paul:ăCred c acest proces cuprinde patru etape. Mai întâi, este noutatea ideii;ă

apoi, se instaleaz sentimentul de vinov ie, împreun cu str dania de a faceă ăţ ă ă ceea ce este cu adev rat important, în cele din urm , începe într-adev ră ă ă schimbarea i sim i c rena ti. A tept cu ner bdare faza final , când totul vaş ţ ă ş ş ă ă deveni un automatism – ca sp latul pe din i!ă ţ

Hannah, 53 de ani, mam , bunic i acupunctor, practic acest exerci iu deă ă ş ă ţ cinci ani. Este în favoarea abord rii unui singur plan principal, astfel încât să ă devin tema predominant a anului. „În cursul anului au loc evenimente care seă ă leag de aceast preocupare – se întâmpl multe, cum ar fi renun area la aceleă ă ă ţ lucruri de care nu am nevoie”, observ ea.ă

În cursul exerci iului a înv at s fie mai îng duitoare i s nu se mai simtţ ăţ ă ă ş ă ă prea vinovat când ceva nu a ie it cum a sperat. Numai pentru c nu a ie it totulă ş ă ş a a cum a pl nuit nu înseamn c ceva nu este în regul cu ea.ş ă ă ă ă

Iat ce ne spune:ăA fost dureros s -mi dau seama c nu tr iesc a a cum vreau. Trebuie să ă ă ş ă

recunosc c am amânat mereu lucruri care îmi sunt dragi. Acum a sosit vremeaă s le fac.ă

Joseph, unul dintre primii participan i la seminar, care la început a urmat acestţ curs pentru ca apoi s -l conduc el însu i, are 53 de ani i este director executiv ală ă ş ş unei prospere firme interna ionale de consultan . Ca participant la acest exerci iuţ ţă ţ

— 159 —


înc din 1981, consider c are mult mai mult încredere în el i este convins că ă ă ă ş ă poate face ceea ce trebuie.

Cel mai important secret a fost s cer ajutor când aveam nevoie de el. tiu că Ş ă ceea ce m ine pe loc sunt, în mare parte, lucrurile pe care le pot rezolva. Dară ţ cel mai greu este s nu te întorci la vechiul comportament restrictiv – este greuă s men ii acel nivel de concentrare pe o perioad îndelungat de timp.ă ţ ă ă

O alt client care particip de mult timp la acest seminar este ă ă ă Ann, 44 de ani, actri i scriitoare de succes. În general, crede c cel mai mare câ tig este c aţăş ă ş ă înv at s progreseze în lucrurile cu adev rat importante. De exemplu, de iăţ ă ă ş medita ia a fost o no iune atractiv pentru ea mul i ani, acum a devenitţ ţ ă ţ preocuparea major în via a ei.ă ţ

Devin din ce în ce mai sincer cu mine îns mi în stabilirea obiectivelor.ă ă Acum, când nu merge treaba, tiu cum s-o abordez. Dar este un proces nobil prinş care devin mai cinstit cu performan ele mele în general. Dup tot acest timp, amă ţ ă reu it s în eleg c mult mai important este calitatea vie ii mele comparativ cuş ă ţ ă ă ţ succesul i realiz rile dintr-un singur domeniu.ş ă

Peter, 43 de ani, asociat al unui grup de marketing pentru servicii financiare, consider c participarea la acest proces mai bine de doisprezece ani i-a adus ună ă puternic avantaj în competi ie. El spune c este foarte important s la i la o parteţ ă ă ş rutina telefoanelor i a listelor cu „ce trebuie f cut” pentru a face lucrurileş ă importante – altfel, ele trec pur i simplu pe lâng noi.ş ă

Cel mai greu pentru el a fost s fac acest exerci iu de unul singur. De câte oriă ă ţ a încercat, nu s-a descurcat prea bine.

Este altceva când ai sprijinul unui partener – chiar dac oamenii cu care mă ă asociez nu sunt atât de preocupa i de obiectivele lor. Nu asta conteaz .ţ ă

i el vorbe te despre trecerea de la o via orientat spre mult munc la unaŞ ş ţă ă ă ă în care accentul cade pe calitate.

În sfâr it, iat relatarea lui ş ă Michael, 53 de ani, care se descrie ca un actor de succes, care înva din propria experien . Aceast experien l-a ajutat s rezolveţă ţă ă ţă ă o problem major legat de „chestiunile vie ii”. Ani la rând a evitat s abordezeă ă ă ţ ă problemele din via a sa, sim ind ceva între subapreciere i dezinteres. Acum, c aţ ţ ş ă înv at cum s se ocupe de acest aspect al vie ii sale, are mai mult timp pentru eulăţ ă ţ s u – partea care conteaz cel mai mult pentru el.ă ă

Acum îmi vorbe te o alt voce interioar . Când se întâmpl lucruri bune îmiş ă ă ă

— 160 —


spune: „Foarte bine, meri i asta” – nu ca vechile voci interioare, care mţ ă avertizau c oricum n-o s dureze. Partea cea mai grea este c devin excesiv deă ă ă încrez tor, încât sunt n ucit, dup care cad în butoiul cu melancolie. Esteă ă ă necesar s - i men ii aten ia treaz , iar eu n-am reu it înc s fac lucrul acesta.ă ţ ţ ţ ă ş ă ă

A putea s v spun povestea multor prieteni, clien i i familii care au începutş ă ă ţ ş s - i descopere poten ialul de care dispun. Din prima zi, cea mai puternică ş ţ ă motiva ie a mea a fost s -i fac pe oameni s - i vad propriile calit i la fel de clarţ ă ă ş ă ăţ cum le v d i ceilal i – i s se respecte împlinindu- i visele. De câte ori seă ş ţ ş ă ş întâmpl acest lucru, lumea devine mai bun .ă ă

Mul i oameni au talentul, priceperea, cuno tin ele i ambi ia necesare, darţ ş ţ ş ţ deseori ele sunt acoperite de un nor de îndoial , dezam giri din trecut sau pur iă ă ş simplu de faptul c sunt prea ocupa i. Rareori ne facem timp s ne gândim seriosă ţ ă la ce facem i de ce.ş

Materialul din aceast carte v ajut s v planifica i via a prin con tientizareaă ă ă ă ă ţ ţ ş obiectivelor, a intelor i a scopurilor care sunt în concordan cu ceea ce v dori iţ ş ţă ă ţ pe toate planurile vie ii. Sper c ve i fi mai ferici i, mai s n to i i ve i avea maiţ ă ţ ţ ă ă ş ş ţ mult succes în tot ceea ce face i.ţ

— 161 —


CUPRINS

Mul umiriţBun venit!

PARTEA ITREI ORE PENTRU A V SCHIMBA VIA AĂ Ţ

Introducere. Principiile care stau la baza celui mai bun an

PARTEA A II-AZECE ÎNTREB RI PENTRU CEL MAI BUN ANĂ

Prima întrebare: Ce am realizat?Întrebarea a doua: Care au fost cele mai mari dezam giri ale mele?ă Întrebarea a treia: Ce am înv at?ăţ Întrebarea a patra: În ce fel m autolimitez i cum s nu mai fac acest lucru?ă ş ăÎntrebarea a cincea: Care sunt valorile mele personale? Întrebarea a asea: Ce roluri joc în via ?ş ţăÎntrebarea a aptea: Care dintre roluri va constitui preocuparea mea major înş ă

anul urm tor?ăÎntrebarea a opta: Care sunt obiectivele mele în cadrul fiec rui rol?ă Întrebarea a noua: Care este topul celor zece obiective prioritare pentru anul

urm tor?ă Întrebarea a zecea: Cum pot s m asigur c voi realiza cele zece obiectiveă ă ă

prioritare?

PARTEA A III-AEXERCI IUL PENTRU CEL MAI BUN ANŢ

Preg ti i-v s începe iă ţ ă ă ţExerci iul ţ Cel mai bun anPlanuri pentru cel mai bun anCreatorii Celui mai bun an

— 162 —

jinny s. ditzler - cel mai bun an

Documents