N. IORGA

ISTORIA

UNEI LEGENDE

IULIU MANIU

TIPARUL «DATINA ROMANEASCA)VALENII-DE-MUNTE

193420 lei.

(b)

41,

N. IORGA

ISTORIA

UNEI LEGENDE

IULIU MANIU

TIPARUL <<DATINA ROMANEASCA:,VALENII7DE-MUNTE

1934

:"

1NTR0 DUCERE

Aceste citeva pagini, in care nu voiu ingAdui pasiuniisau interesului momentan s iea cuvintul in dauna ade-vArului istoric, sprijinit pe incontestabile documentecontemporane, mi-au fost impuse, cu toate greutatilece apasd asupra timpului mieu, de o datorie de con$tiintA.

Tr5im in vremuri exceptionale. Tara s'a indoit caintindere $i populatie dung o jertf5 fart pAreche in tottrecutul nostru. De jur imprejurul nostru totul s'a schim-bat, fart sä se fi ajuns macar la o sigurant5 pe carein adevar sä ne putem sprijini sau de care sa trebu-iasca a tinea sam5 ca de un factor permanent. Ne gasimintre o Ungarie care ne urmAre$te cu o nespus5 ur5,intre un Stat socialist rusesc in care vechiul instinctimperialist nu poate muri, intre o Bulgarie care credea are ceva de reclamat de la noi $i e deprins5 a in-vidia ce bine se gaseste la noi. Aliatii nostri pentrupAstrarea hotarelor sint de alta rasa, ei vorbesc limbipe care nu le intelegem o, ce päcat e c ai no$tride singe sint unde sint ! $i cultivä o civilisatie decare ne putem apropia numai cu greu. Vointa de pacea Sud-Estului european e o asigurare, dar guvernele seschimbA $i acolo, si cu dinsele .directiile, $i dictaturileau o a doua zi. Probleme de politicA general5 seapropie de scadenta, $i nimeni nu poate $ti ce va fiatunci.

, 7 , .

!

r '

-

4 N. lorga

Iniiuntru, niciuna din marile chestiuni : asezarea gos-podgriei farAne$ti dui-A expropriere, educatia votului ob-$tesc, prefacerea in spirit a invätgmintului, organisareain mijlocul autarchiilor a productiei noastre nationale,potrivirea finantelor publice ruinate,. reducerea functio-narismului nu sint resolvate.

In astfel de imprejur5ri e de nevoie ca tara sä fiecondusri de oameni adevArati.

Inteleg prin aceasta oarneni de un patriotism jertfitor,de un nationalism f5r5 transactii, de un simt hotäritoral unitalii romanesti f5r5 regionalisme, de un sentimentreligios care sa' nu primeze datoriile fata" de intreagacomunitate rom5neasa. Inteleg oameni de o larg5culturg, inainte de toate una de o perfect5 orientarein sensul nostru, in legAtura" cu ce sintem, cu ce amfost, cu ce am suferit $i cu ce am f5cut. Inteleg oamenide un mare curaj, f5r5 prieteni cari s'a se cearg satis-fAcuti, oameni la cari o attiune signet i r5pedevie dup5 o hotgrire neintirziat5. Cu talente sau f5r5,asa trebuie a fie acesti, oameni.

Dar ignoranta si a trecutului celui mai apropiat seune$te cu interese 15turalnice pentru a impune atentieipublice $i respectului persoane care, alta dat5, in alteimprejur5ri, intr'un loc ingust sau pe scen5 stfainA, auputut juca un rol $i care cred ca de aceia au dreptulsa' reclame conducerea unei teri pe mAsura c5reia n'aufost croiti de natura' si nu s'au putut desvolta in im-prejur5ri neprielnice.

In fruntea lor se g5se$te d. luliu Maniu.A arrita exact ce este, a inlätura ilusiile despre ce se

crede c ar fi fost i . este si azi, mi se pare o datorie.Liber e oricine s" incerce a dovedi cli n'am dreptate,

dar 11 asigur ca" va fi greu.

s5

-

I.

Deputatul de la Budapesta

La 1904 Enciclopedia Roming" de la Sibiiu n'aredespre d. lu liu Maniu niciun rind, pe cind ea presintàpe larg biografia altor doi cu acest nume de familie:Vasile Maniu, membru al Academiei Romine, si AurelManiu, din Lugoj, avocat, fost notar public si odinioar5deputat.

Notorietatea aceluia pe care atitia ii cred de la in-ceput un zmeu zburind cu aripi de foc pentru a se.napusti asupra dusmanului maghiar al poporului roma"-nese, pe care el 1-ar fi personificat, e deci la aceastàdata, acum treizeci de ani, cind de atitia dintre noi seputea spune atita, nuld. Nulä chiar in acel Ardealpe care pretindea represintä. 0 autare in Enci-clopediile straine II descopere numai in ultima editie aEnciclopediei Britanice" de dupa' eazboiu, in care seinfatiseaza numai ca membru al Parlamentului dinBudapesta.

Inainte de a cerceta cum se presinta rolul sàu acoloin discursurile din 1906, pe care le-a tipArit la Blaj inacel an, supt titlul Discursuri parlamentare, 29 Maiu-31 Julie 1906, sA incercgm a schita intaiu o biografiepentru a stabili apoi cu metoda istoria strictà ce ainsemnat acea reluare a activismului, a particip5rii la

ca.-1

.

6 N. lorga

viata parlamentard a Ungariei ca atare, Stat intemeiatsilnic pe ruina autonomiei ardelene, ceia ce a creat onotfa serie de reputatii pe Naga vechii eroi ai resis-tentei pasive, $i contra acestora.

Fiu al unuia din oamenii mai mode$ti ai generatieide la 1848. Studii de liceu la o scoala ungureascd, decaracter calvin ingust. Niciun contact, nu cu viata $i

scrisul din Regat, dar macar cu centrele in adevar ro-m5ne$ti din Ardeal : Sibiiul, Bra$ovul.

Pregatirea la reformatii din Zalau i-a pus peceteape viat5. lath in ce termini omul de treizeci-patruzecide ani vorbeste de dinsul : Eu am fost crescut ingimnasiul reformat din Zalau. Si credeti-md ca cu multmai frumos trdieste in amintirea mea acel gimnasiu insimplicitatea lui, cind se sustinea Inca, cu venerabiliilui profesori, din propria putere materiala, decit actualulgimnasiu, cu splendidul sdu palat $i cu profesorii plAtitide Stat. Pentru CA mi-e teani c acel splendid palatnu odihne$te pe aceleasi sigure base pe care odihniavechiul i modestul, dar tot odatä venerabilul edificiu"

Studii de drept la cea mai inapoiat5 Facultate dintacit Europa, institutie medievalä, sprijinitA pe Appro-batae Constitutiones ale lui Verboczy : scoala de des-nationalisare din Budapesta. La intors, avocat al uneibanci din Blaj. Discursurile cuprind aceasta mArturisirein ce prive$te caracterul national al operatiilor ei : Eusint advocatul uneia dintre cele mai mari band dincomitatul Albei Inferioare i ca atare provoc intreagaobste maghiara din acest comitat sa spuna adeVaratesint ori ba vorbele mele. Cu sutele a$ putea aduceexemple cA noi am mintuit multime de Maghiari, cite

1 P. 36.

1. .

.

,

F.

Istoria unei legende : Iuliu Maniu 7

odat5 chiar d'inaintea institutelor unguresti. Nu vreausg fac impufari acestor institute, c5 $i acestea sintinstitute solide, dar constat numai c5, in vreme ce noilucr5m cu 8-7 $i 6 0/0, pant atunci institutele depastrare maghiare trec $i peste 10 °/ si la incasare sintcu mult mai severe".

E deci avocat $i fiu de avocat, avocat de bancA sifiul unui avocat de bancA 2.

in acest timp regatenii" prin Liga Culturalà, priticatedrele mai inalte, prin literatura frAmintau ideia unuiStat romanesc unic, pentru a carui intemeiare se cereade sigur altceva decit concurarea bAncilor ungurestidin Ardeal prin dobinzi mai mici ca s salveze de ruingdebitorii unguri infipti prin colonisare mai noud saumai veche in carnea noastr5 national5.

Asupra activismului caruia de la inceput i s'a con-sacrat cu entusiasm tindrul avocat blAjean scriam inSArn5natoru1" de la 4 Maiu 1903 ce urrneaza :

Partidul national alesese ca linie de conduita pasi-vitatea. ...La intemeiarea dualismului in Monarhia Hab-sburgilor, la 1866-7, se unise, lard voia Rominilor siSasilor, Ardealul, lost principat autonom din secolul alXVI-lea incoace si luat de Casa de Austria de la Turci,cari erau suzeranii terii, ahia la sfirsitul veacului alXVII-lea, cu Ungaria, care cdzuse prin mostenire aceleiasi Case cu mai mult de un veac in urrna. Pentruca nemultamirea acestor cloud neamuri neungurestiale Ardealului, acelea care aveau nurnarul, bogatia, pu-terea de tot felul, sä nu se poata da la iveala pe calea,desehisa prin Constitutie, a alegerilor, legea cea veche

mai restrinsa, decit cea din Ungaria si destulde neclaril pentru a putea fi talmacitä dui-A interesul

P. 48.2 P. 47.

-electoralfi,

P

'

8 N. lorga

puternicilor, fu lasata in vigoare ; Guvernul, represin-tantul natiunii dominante, putea sa-si alcatuiasca apoicircumscriptiile, cercurile electorale, cum voia, potri-vindu-le asa incit nemultarnitii sa nu poata birui, si,in sfirsit, pana mai daunazi, cumparatorul de voturiera stapinul alegerilor in Ungaria si cine nu voia sa-iprimeasca banul si avea indrazneala sa nu asculte deporuncile venite de sus gasia in cale pusca jandarmu-lui, care stia ca viata unui opincar de Valah nu costaasa de mult. In astfel de tmprejureiri, Romtnii aveaudatoria de cuviintei de a leisa sei treacei vremile, apelefurioase peste piatra, peste vechea marmurd neclintiteia neamului lor. A nu colabora la comedie li se im-punea".

Aceiasi parere o aveam si in 1913, despre mareagreseala a intrarii in Parlamentul din Budapesta, undedecit urletele, turbate si stupide in acelasi timp, aleragatorilor nationalismului maghiar era mai periculoscontactul de fiecare cilpa cu o mandra clasa conduca-toare, familiaritatea cu oameni de o cultura superioarasi de o nobila origine, al caror tu fratern fata de puiide Valah incinta une ori ambitii provinciale cu ingrijireascunse

Peste mai putin de zece ani, politica de activism afost primita iarasi in locul pasivismului, complect de-sarmat, intr'un moment cind adversarii nu erau binepregatiti. S'a ajuns in alegeri la un numar destul defrumos de represintanti in Camera din Pesta, dintrecari unii au tinut si discursuri rasunatoare.

0 noua generatie, complectata de oameni ceva maifineri, cari nu-si facuserä armele pana atunci, un TeodorMihali, un Alexandru Vaida, un luliu Maniu, un Vlad,veniau la rindul lor cu puteri proaspete, dar, din ne-

Sdmandlorul, II, pp. 274-5.

:

' \

Istoria unei legende: Iu liu Maniu 9

norocire, cu o educatie care nu era inainte de toateromäneasca, ceia ce-i facea sa se confunde une ori in in-sasi lumea politica oligarhia maghiara", gentry,pe care alteori o combateau cu ultima violenta. Tri-buna" se opri tocmai atunci (April 1903), laSind loculde capetenie in presa de dincolo Tribunei Poporului",intemeiata la Aradcu caracter de scisiunein 1897de loan Russu Sirianul, cu concursul unor factori locali(dr. N. Oncu) i dupa indemnul cercurilor liberate dinBucuresti, a caror atitudine in chestia nationala nu eratotdeauna perfect dreapta. Foaia, ascultind de acelasiindemn, avuse chiar, in relatie cu anumite ambitii, onota de neiertata slabiciune fata de adversarul national(in 1901 de pilda). Indreptariul lipsia tot mai mult,chiar fata de activitatea generatiei precedente, lasathtot mai mult in isolare, precum i aceasta insemna oscadere in orientare si sims politic fata de generatialui aguna si a profesorilor cu ideal romanesc.

Oamenii Bisericii, inlaturati sistematic, se refugiaratot mai mult in oportunismul guvernamental. Disidentele favorabile Statului capatara la un Vasile Mangra,odata un calduros agitator, la un eghescu, la unBurdia, simpli vinatori de profituri materiale, un ca-racter de odioasa tradare.

De un timp, ideile d-lui Aura C. Popovici despreStatele Unite ale Austriei Mari", dusmana Ungurilor

neaparat, prietena Rominilor, sperantele in Moste-nitorul de tron, Francisc Ferdinand (asasinat la Saraievoin lunie 1914) crescura Inca nelamurirea in condu-cerea Rominilor de dincolo.

Nu e mult de cind o generatie si mai north, adincinriurita de noul spirit din Romania, dupa 1900, ge-neratie in fruntea careia stä un poet de mare talent,Octavian Goga, a incercat sa dea Tribunei Poporului",devenita Tribuna" dupa incetarea celei din Sibiiu, oindreptare radicalä, in opositie cu a Luptei", apoi aRominului", organul din Pesta a partidului, de actiuneacaruia erau nemultamiti. i aici se amestecara insa in-flue* de partid din Romania, care suprimara. ()datacu ostilitatile dintre cele cloud grupari si insäsi viata

2

§i,

10 N. lorga

presei de dincolo. AdAugindu-se la aceasta cà nici ceidin urtnà veniti n'au pAstrat indestul un contact cupoporul, care ar fi creat o formidabilä fortà luptatoareromäneascä, s'a ajuns la o viatä politicä aparentei, alecArii slAbiciuni s'au vficlit intr'un chip asa de clAun'Atorin momentul teribil in care tot tineretul natiei eraminat la moarte pentru causa insAsi a apAsAtorilor, inrázboiul cu Rusia, ale carol urmAri le deplingem astfizifart a avea macar sperantele intemeiate in stare sAne mingiie 1".

Pasivismul avuse un sef, o disciplin, un front. Zdra-vAnul bgtrAn cu infAtisare de osta$ loan Ratiu era defapt conducdtorul unei lupte. Despre el scria losifSterca Sulutiu : Intreaga viatà a lui Ratiu, din tineretepang la adincile bAtrinete, a fost o luptà pentru drep-turile poporului romin, cu sabia, cu graiul $i cu con-deiul". Dar sigura cAlguià a fost l5sata sa" agoniseze laTurda, pe cind un tineret fart trecut revolutionar, firSservicii aduse culturii se arunca stAngatiu la asalturiparlamentare WA' siguranta unei tinte, fArA simtirealucrurilor practice de atunci, fOrt o colaboratie cu im-Ortirea rangurilor, deci putind fi siguri de 'nainte càvor fi simpla juarie, vesnic insultatä, a unor parlamen-.tari mult mai dibaci decit dinsii si avind la spate toatemijloacele Statului, toatA atmosfera de incurajare a uneimari capitale. SätnAnau cu niste bäiefi deprinsi cu trintaacasä dupä vechile datini rurale si traditionale, avindin -rata niste atleti de meserie, niste pugilisti incercatisi vestiti cari, in aprobgrile unor spectatori entusiasmati,stiu uncle sg dea lovitura hotgritoare, distrugind dintr'ungest elegant toath asudata truclà a cAlduro$ilor debutanti.

Intre ei era totusi cAldura sincerA, generoasà, roman-

I N. lorga, Istoria Rominilor dia Ardeal si Ungaria, Bu-cure$ti 1915, pp. 281-2.

S.

.

Isturia unei iegende : luliu Maniu 11

tismul de frase largi ale frumosului voevod" AlexandruVaida, indäratnicia izbucnitoare a pisicii salbatece careera Aurel Vlad, indirjirea de urs impuscat a lui CiceoPop, si astfel, pe lingä insusiri care puteau sä impuiecelui mai pornit $i mai plin de urd dintre adversari, cepalid aparea, cu ball falca-i amenintätoare, ca un ber-bec de asalt, si cruzii ochi de metal albastru, tanarulcu fatl de domnisoarA ingrijita in toate nimicurile uneitoalete de o corectitudine care nu se potrivia cu tri-buna tuturor vijeliilor, acest rece produs al educatieicalvine, care se chema luliu Maniu!

In aceasta luptd atitudinea unui deputat 'bruin intratin Parlamentul unei teri intemeiate constitutional peruina acelui Ardeal de origine romaneasca, de lungiviatä istorica si de noua fundatie habsburgica, putea fisau o simpla demonstratie, opunind la tot ce se hotärästepentru aceastä patrie", pe care nu ar recunoaste-o,tagAduirea calma, dar absoluta, a insusi dreptului de astapini al Ungariei, care era de fapt numai, ca partedeosebitA a Monarhiei dualiste, o noua creatiune prindecret, de la Viena, in 1867, ori combaterea energica,luind toate riscurile personale, pill la martiriu, a ori-carii incercari de legiferare in dauna poporului romanesc.

0 astfel de actiune se putea exercita in urmAtoareledomenii : acel care privia comunitatea romaneascä, orealitate de netAgaduit, cu toate consecintile ei, apoiacel care se tinea de situatia speciala a Rominilor dinArdeal i Ungaria, in sfirsit acel care atingea drepturilepe care cugetarea politica a timpurilor noastre trebuiesa le recunoasca oricArui grup omenesc, indiferent decaracterul lui.

Sä vedem, acum, in epoca de la 1906, pentru cares'a crezut necesara tipArirea unei brosuri de expu-

$i

la,

12 N. lorga

nere $i propaganda, care a fost atitudinea tanaruluiavocat al unei banci cu atita grija pentru ca nu cumvaMaghiarii sa fie prea mult exploatati prin camata deinsasi companonii lor.

in ce priveste sensul general romanesc, el crede inmisiunea mare a neamului romanesc", dar numai inprefata pentru cei de acasa a discursurilor sale, nu siin fata unui adversar pentru care prude* sa si calcululpersonal de care e totdeauna condus cauta cele maicrutatoare formule. Cind i se striga de Iuliu Markos :Romania Mare pang la Tisa li-ar trebui astora", secontinua calm, pe alaturi, un linced discurs, in care nuse simte nicio vibratie sufleteasca

Cind strigatul e mergeti in Romania", vorbitorul trecepur si simplu inainte 2 Cind, discutindu-se colonisariledesnationalisatoare, un idiot, cu numele de Zoltan Len-gyel, urla : in Romania n'au colonisat niciun Ma-ghiar", oratorul nu arata ca e absurd a se vorbi de asaceva, ci, iaräsi, trece iute : in Romania peste tot nue obiceiu : acolo niciun Romin nu coloniseaza" 3.

Nimic nu e mai caracteristic insa decit ce se intim-pia inteo 5edinta din Iulie 1906. Un deputat ungur.arata ea se cheltuieste pentru cultura mai mult in Ro-mania, biet Stat balcanic". Ai nostri inteleg ea' Roma-nia e Stat zdrentos". D. _Mania releva ca Romania nue balcanica e insufletit de sentimentul blajean, care launii dainuieste si acum, ca Balcanul e shisma, Patriar-hul din onstantinopol, Grecii. Altul arunca vorba caRomania e mutilata, evidenta alusie la Ardeal. D. M-..n'u

I P. 9.2 P. 32.3 P. 42.

'

:

.

"

Istoria unei legende: lutiu Maniu 13

se apgra. CA nu el a spus. Si, fäcindu-se a nu intelegece-a vrut sä spuie curagiosul sau coleg, lgmureste eada, Romania e mutilata pentru c tim cliff istorie caBasarabia s'a tinut de Romänia, care a fost hist rupt5de la Romania, prin urmare Romänia e mutilata" $iadauge: Intreruperea ce am fAcut eu $i prietenii mieicu aceia ocasiunea (sic) nu a avut alt inteles $i nu aputut avea alta intentiune, deci orice deductie contrailtrebuie sa o declar de neavenità". 0, dacA ar fi tacut !

In discursul cel mare despre viitorul ramAnese legatde Ungaria, d. Maniu aduce si legAturile cu culturaromAneasea. Dar stiti cum ? Precum dv. v'ati desvoltatasa de frumos cu ajutorul culturii englese, nemtesti,france" din teri cu altd rasa i alt ideal , dacAn'ati timbrat drept tradare de patrie cunoasterea acesteiculturi si desvoltarea pe basa lor, nu luati in nume derdu de la mine dacd in calitatea mea de Romin sustincomunitatea cu limba i cultura romdneascd" 2

Ca un corolar: putinA tolerant5 si va asigur ped-voastra c niciun Romin,. Slovac sau Sirb nu-i vaveni in minte ca (sic) sa' priveasca nici in dreapta niciIn stinga" 3.

In ce priveste insusi poporul romAnese din Ungaria,primul discurs, asa de palid, al deputatului cerculuiyintul-de-Jos vorbeste de Ouvern", de tara", de na-tionalitAti", care au dreptul de a nu se läsa maghiari-sate, dar el se presintà numai ca represintantul unuipartid nationalist" fail a rosti macar cuvintul de Ro.-min, flea a arata supt alt raport decit al neobservariilegilor fundamentale" trecutul, meritul, jertfele, sufletul,

' P. 68.2 Pp. 78-9.

P. 79.

1

3

14 N. lorga

valoarea acestui popor in numele caruia putea s apar5ca un razbunator o, tragicA figura a lui InochentieMicu, Vladica blAjean mergind spre exil, poate spremoarte ! si, oricum, de care, ca fiu al lui, putea sa fiemindru. Tinarul stingaciu, fricos si de o viclenie naivacaut s intimpine consimtirea intregii case", apelindla nemultämitii din mijlocul Maghiarilor chiar Vorbestede poporul" care sufere supt povara därilor ilegale :greutatile cu care lupta bietul popor", multi dinpopor nu sint datori numai cu restante de dare pe ceidin urmA ani, ci de pe mai multi ani trecuti", greuta-tätile acelea mari cu care bietul nostru popor", asamai departe. Poporul" $i vitele poporului", bucatelepoporului"... Numai la Mesagiu e vorba, dupa violentulatac al lui Banffy, de natiunea mea romina", dar side toate popoarele nemaghiare din aceasta patrie" 2,

Patria" in sensul general magliiar e invocata $i

adorat5 la fiecare prilej. Fie convins stimatul deputatdomnul deputat baron Banffy" ce enumerare cere-monioasa de calitati la cel mai feroce dusman, dinmladitä romaneasca, a neamului nostru ! ca tortmembrii Camerei nu pot avea deck una si aceiasitintä : promovarea fericirii terii, augmentarea puteriiStatului i asigurarea progresului fiecdrui popor" 1.

Adversarii intimping cuvintul Romin" rostit iute pentrua trece imediat la Slovac si Sirb", cu strigatul insul-tdtor de Oldh", iar tingrul cu singele rece trece linistitinainte 8.

P. 14.P. 18.

1 P. 21.3 P. 32.

,

1

2

Istoria unel legerde : Iuliu Maniu 15

Cäci vorbitorul represinta patriotismul, adeva'ratul pa-triotism" '. El incheie pact cu sociali$tii maghiari intru citpunctele lor de program nu sint in contradictie cuesenta Statului si a Bisericii s". Nu-1 supArai $i o do-reste si pentru viitor insu$irea rasci ungure$ti de aputea sca'pa cu pielea intreagg din mari incuraturi"Ungurilor Ii spune amical : nu puteti avea opositie maloialà de cum sintem noi" 4..Sintem cu toata curateniasufletului nostru fii credinciosi ai acestei teri G' Un epis-cop Clain ii e doar un distins episcop al nostru" ".

Punctul de vedere al debutantului e, de fapt, cel generaluman, pur juridic. Legile fundamentale", legalitatea ma-surilor luate fail Parlament. El pretuieste inainte de toateordinea de drept", bine inteles -Fara ginduri care sä .seridice mai sus ; ordinea de drept", formala, cu toata'casuistica iesuitä ce se poate invirti dibaciu in jurul ei$i strecura supt dinsa. Moral" si imoral" chiar sintin legatura cu acelea$i aparente teoretice, nu cu dure-rosul fond viu al lucrurilor. Urmareste eluptarea drep-turilor omene$ti" 7.

Lumea pe care o cunoaste e, cu exceptiunea Ma-ramurasului, regiunea de dincolo de Tisa.. si Secuimea" 8.Nicio ideie de ansamblul romänesc in chiar patria lui.

Aceiasi cercetare juridicg in jurul unor idei generalede democratic internationalA si de rhea' urmeazd si in

P. 22.P. 26.

6 Ibid.' P. 29.

P. 32.6 P. 80.

P. 26. Apararea drepturilor omenesti"; p. 27.8 P. 45.

_

.

3.

-

.

2

7

e

5

16 N. "lorga`

1907. Cind in cursul acestui an versurile, judecate ofen-satoare pentru natia dominant5, pe care le-a strecuratd. Vaida Voevod, au produs explosia de ur5 a colelgilor s5i maghiari, cari s'au näpustit asupra indraznetului,aducind excluderea lui, d. Maniu a luat cuvintul, nu innumele unui partid care s5-1 fi dat aceasta insArcinareca unui conducator, ci in numele tovarAsului de prin-cipii", si, in locul atacului inflignat ce s'ar fi putut asteptacontra unei purtäri barbare, s'a mult5mit sa argu-menteze in jurul unui articol oarecare din regulamentuCamerei, ca si cum n'ar fi fost vorba de duelul pe viata

pe moarte, durind de veacuri, intre doug popoare.$i aceiasi palid5 tind5leal5 cu care-si dusmAnise ascul-tatori gata s5-1 ierte tocmai de aceasta se incheie cuaceastA ruglminte : VA_ rog sa declarati cA se va avean vedere paragraful 188 al regulamentului CamereiComisiunea de irnunitate se indeamna ca la un terminfix s5 raporteze dup5 acest cas" '. Asa 1-a apgrat pefratele Alexandru"...

Peste citeva salatAmini Asociatia ardeleanA isi tineacongresul la Bistrita. De fapt era Parlamentul sufletuluiromAnesc de peste. munti. Asista Pop de Basesti.,Stefan C. Pop, Mihali si d. Vaida ; indiferent la oricemanifestatie a unei puteri pe care n'a cunoscut-o, in-teles-o i iubit-o niciodatà, d. Maniu lipsia 2.

Punctul sAti de vedere era si atunci asa de ingustincit, luind, in Camera, apArarea, in chestia congruei, aBisericii brajene, nu spune un cuvint despre cealalaromaneascá, dar nu uità Biserica evanghelicA-reformara..autonomä si cu institutii asa de frumoase" 3.

' Unirea, I, p. 212.2 Ibid., p. 329.a P. 36.

$1

$i

'

Istoria unei luliu Mania 17

E drept cA-$i simte datoria, pentru a pastra conti-nuitatea aparentA cu trecutul, de a spune c5 nu Used"de la punctele programului din 1905 cu autonomiaArdealului si recunoasterea nationalà", dar explicA ne-insistarea in proiectul de raspuns la Mesagiu prinaceia cA... Parlamentul din 1900 n'are aceastä misiune

In $edinta de la 28 Iulie 1906, d. Maniu are insfir$it prilejul de a vorbi clar despre patriotismul" sAu.Invectivele acestea cer sense pentru expresiunea(sic) se indreapta in contra noastrA totdeauna cugindul reservat cA noi nu suntem fii asa de credinciosi$i de buni ai acestei patrii dupd cum s'ar putea pre-tinde de la noi din punct de vedere etic $i omenesc.Dati-mi voie sa declar cA impresia aceasta a d-voastranu are nicio basa realà. Niciodat5 nu yeti putea aratavre-un exemplu din istorie in care sa dovediti ca noine-am fi aliat o singurd data cu du$manii terii".

Cu dreptate i se aminteste de anul 1848. Imperturbabil,oratorul pune alaturi miscarea de durere a noastrA cuturbaciunea revolutionara a Ungurilor : Nu e acumvremea ca (sic) sä analisam miscarea din 1848, caredin partea noastra n'a fost altceva decit efluxul acelorprincipii care v'au impins si pe d-voastrA in luptadin 1848".

$i, pentru a forta aprobarea ascultatorilor cari auintimpinat ipocrita asigurare cu zgomot, miscare", el

da asigurarea formalä : Basa patriotismului nostru etrecutul nostril e legat de aceastd tard Intocinai caviitorul nostril... Sustinerea Ungariei si in general a

Monarhiei austro-ungare este o necesitateinternationald, atit pentru Romini, cit si pentru Ma-ghiari. Constiinta acestei necesitdti i sinceritdtea sen-

' P. 33

3

I,

,

I.

/.

casi

politicã

,1. ,

/-

I.

.

legzncle:

si

18 N. lorga

timentelor este punctul de minecare al activitatii noastrepolitice". La o noua intrerupere : tim cä aici sintemin Ungaria i cä tam aceasta din punct de vedere aldreptului public o recunoastem ca Ungarie... Monarhiaaceasta, si Ungaria in cadrul, acesta, are o meniremare"1.

Si, la anal: Trecutul nostril e legat de fara aceastaintocmai ca i sentimentele noastre, aspirafiunile noastrede viitor vrem sci le realisdm aici, in Ungaria, cercindbase sigure in ara aceasta pentru desvoltarea noastraculturahl economicel" 2.

Ce sa mai vorbim de totala sa indiferenta fata demarea tragedie romäneasca a rascoalelor din Vechiu,Regat ?

Ca sa se inteieaga faptul c.tInruI deputat era asade strain de tot ce interesa Romania ca Stat, Rominiialtfel decit ca niste cetäteni cu drept egal, dar nere-cunoscut, ai Monarhiei dualiste, trebuie stabilit un lucrulcare, si pentru viitor, si pentru ziva de astazi, explicatotul.

Cind se forma d. Maniu la venerabilii" din Zalau,lumea unita de la Blaj traia de o viata cu totul inde-partata de tot ce framinta poporul romanesc in inte-lectualitatea lui. Unirea", foaia canonicilor blajeni, careincepe sä apara atunci, e oglinda acestei stall de spi-rit, care pentru multi trebuia sA fie numai trecatoaresi care a ramas pentru d. Maniu permanenta. Se aprin-dea tamiie lui Franz-Joseph coborit la 1891 in mijloculsupusilor sai valahi, si se califica Ardealul de patrianoastra mai restrinsa" 3. Se dadea lupta grozav de in-

1 Pp. 75-7.P. 78.

3 P. 297.

,1

':

a

.

,

sf

,

,

. '

:

-

,A I,

..

Istoria unei legende Iuliu Maniu 19

tirziata contra Convorbirilor literare", a lui Slavici $imai ales a lui Eminescu. La alte popoare", scria pro-fesorul Alesiu Viciu $i un alt cleric publica un volumintreg contra poetului raufacator o nulitate caEminescu ar fi murit ignorat $i uitat", in loc de cul-tul rusinos al lui Eminescu" 1

Dar, de la 1903 Inca, toate acestea ramasesera intrecutul unei generatii pedante i obscurantiste pe carenimeni din tineret n'o mai urma. Influenta vietii dinVechiul Regat, unde spiritul ardelean, prin Cosbuc, loan.Gorun, losif, Chendi, ajunsese a domina, se intindeacuceritoare,avind $i eu o parte in aceastä treziremindi ie i incredere, de care d. Maniu era si a ramasasa de strain. Si Expositia jubilara din 1906 adusesevisite ardelene in masa $i demonstratii iredentiste : fe

mei scriau la intoarcere intru slava Bucurestilor. In

scolile din Blaj, as zice chiar : mai ales acolo, artico-lele prime din Samanatorul" erau sorbite cu pasiune ;prin ele se forma un mare spirit luptator. Unirea" de-venise un organ de luminare culturala prin literatura,ca raspindire a celui mai nobil idealism. Pe cind laBudapesta chiar aparea Luceafarul" d-lor Tazlaoanu siGoga, spunind indraznet ce simte $i vrea un neam in-

treg, in cetatea Vladicai Inochentie un loan Agirbi-ceanu presinta mi$cat viata poporului sau, i era indatare-cunoscut, laudat, incurajat la Bucure$ti. Se lua notadespre cartea mea, cutezatoare fata de politica de atunci

a Romaniei, Despre Ardealul romdnesc $i Viata cultu-rald romdneascd de astdzi.

Si un cleric din Blaj, crescut nu la Zalau, ci la Roma,vorbia despre chestiunile curente in alt ton decit acelaal reticentelor si dibaciilor din cladirea gotica de pe

' P. 296.

e

.

,

L'e

.

_

20 N. lorga

malurile budapestane ale Dunarii. El se rostia cu talent,onestitate $i curaj, astfel : Cereti-ni singele, cereti-niaverea si le dam, dar, cind ni cereti sufletul, atunciavem $i noi cuvint. Poporul romin isi are religia sa,limba sa si cultura $i literatura sa, are poeti celebri cu-noscuti in Europa intreaga $i tradusi in limba ma-ghiara" '. $i el incheia, nobilul, mindrul parinte Augus-tin Bunea, asa de iubit mie, din gura caruia n'arn auzitniciodata numele d-lui avocat Maniu ca sef al natiuniilui in Ardeal, in aceste cuvinte : Proiectul limbii esteun adevarat atentat contra existentei poporului rominsi a Bisericilor sale" 2.

Indata, expunerile principiale inceteaza. In 1908 e numaitinguirea pentru incidentul ingeros de la Panade ", apoipentru sfarimarea pietrei Libertatii din Blaj 4. Ceia ce-Ipreocupa pe d. Maniu e chestia sufragiului universal, pentrucare tine o adunare in cereal sau si trimete telegrama"gloriosului tron" 5. E adevarat ca in adunarea comita-,tului Albei Inferioare, vorbind romane$te, provoaca tu-mult 6. Ce deosebire, din nou, cu accentele lui Bunea :Poporul romanesc se pretuieste pe sine, este rnindrude fiinta sa romaneasca, de si se afla intr'o situatietragica, caci, pe .cind fiii sai sint dusi sä moara incodrii si intre stincile Bosniei $i Hertegovinei, intresunetele cintecelor nationale si mai ales . ale lui Des-teapta-te, Romine"--; pe atunci acasä in acest cornitat

1 P. 120.2 P. 121.3 V. Unirea, 1908, p. 45 si urm.4 P. 413 si urm. Vorbitorul se tine in margenile stricte ale

interpretadi; nimic despre 1848: e numai o piatra sfintita.5 P. 283." P. 349 si urm,

f

1

,

\

lstolia unei legende luliu Maniu 21

pirià $i femeile romine sint tirite inaintea tribunaluluipentru cintecele lor nationale" ' !

Din partea cealalt5, ce imn insa" pentru Monarhie, la16 Februar 190?! Ea pune stavil5 invasiunilor barbare,care amenintau cu nimicire civilisatia apuseang", eapoartg grijg de interesele culturale si economice alepopoarelor de supt oblgduirea ei". Numai de la 1867ea grese$te admitind hegemonia maghiar5", dar $icea germand in Austria. Tonul mai cald face sA i se ieacuvintul 2.

In acest moment, pentru un redactor al Adevgrului"care-I vgzuse la Arad, d. Maniu nu era decit un final-elegant, de o elegantil femeninr, precaut, prudent $ideosebit de modest E adevArat !ring cg, pre$edintefiind Pop de 135se$ti, in tineretul fart alt $ef, mai alesin cel unit, era o mi$care c5tre aceastA silueta ele-garret a

' P. 350.Unir&i, 1909, pp. 64-6. Aceiasi lipsa la serbarile din Blaj

ale Asociatiei", p. 343 si urm. La moartea lui Bunea, dis-,cursul sau lipseste.

8 P. 426.4 Ibid., 1910, p. 122. Cf. si p. 140. Si mai ales (scrisoarea par.

Agirbiceanu), pp. 201-2.

.

-

3.

1

.

2

. It

Omul care nu se vede.

La noile alegeri biruinta contra candidatului oficiatMayer Odön ar fi fost usoara, dar presiunile salbatece audat biruinta acestui strain necunoscut. Tribuna de la Bu-dapesta va fi de acum inchisa acelui care de la inal-timea ei nu daduse mai mult decit se putea asteptade la un finar avocat inteligent. Cella Iti luptatori na-tionalisti biruisera.

Dar cuvintarea d-lui Maniu la adunarea Albei Inferioaree acum ca in vremurile cele mai linistite Ceia ce inte-reseaza sint insa reflectiile pe care le provoaca acestecaderi in ce priveste viitoarea linie de conduità a Ro-minilor.

Unirea" scria dupd infringere ca tactica trebuieschimbata: rdzboiul nostru in contra tuturor partidelormaghiare nu poate aduce nici un folos" 2. Se doriad. Maniu era la spate a ne atasa la vre anal dinpartidele beligerante din dietd", i anume in toate ma-nifestatiile politice, mind la coimmd". Am scapat prile-jul... de a ne apropia de guvern sau de opositie Sisusping regretul cà aliatul n'a fost guvernul '..." Acurria,

' Unirea, 1910, p. 355.2 P. 217.

PP. 217-8.4 P. 218.

;

3/4'

_

II.

.., i 1I t ,

,

,

3.

.

8

4

Istoih unei legende : luhu Maniu 23'

sä se meargd cu opositia '! Avind aceste in vedere,trebuie sA ne smulgem din isolatia aceasta splendidg,in care sintem azi, si sã alutdm a ne apropia de vreunul din cele cloud marl partide beligerante: de 48-istisau Si, indath dupa' aceia, vorbind de actiu-nea contelui Tisza: cind va admite d. Tisza aceasta%basa acceptabild pentru o intelegere oarecare, atunci iivom putea spune si mai multe... Vom arata atunci canoi vom avea de zis in contra intregului sistem de gu-vernare de astAzi. PAnA cind vom ajunde insA la acesteamAnunte, vom- privi cu bucurie orke pas ce s'ar face'pentru a ne apropia until de altul. Piedecile ce se punpAnA acum din partea politicianilor maghiari in caleaacestei apropieri ni se par foarte mari, dacd frith" va fiaceia# bundvointd sus pentru Impatare care la noi este,atunci sd sperdm cele mai bane, dar numai pe lingacondifii cinstite3. Era timpul cind, ,cum spune o cores-pondenta din Bucuresti a Unirii", eu declaram ca fatade Maghiari nu poate fi altà politica decit s5 fim.totdeauna fata de ei cu pusca la picior"4.

' Pp. 218-9.2 P. 211.8 Ibid.4 P. 260. V. si declaratia in delegatii a episcopului Vasile

Hossu: Sustin cu toata linistea voiu primi cu durerecontra-afirmatia documenfala ca, de o mie de ani de cind lo-cuiesc pe termii acestor patru riuri Romini si Maghiari alaturiunii de altii, n'a fost o singurd mi$care, niciun moment cindpoporul rominesc ca atare sd fi dat dovada de sentimente ire-dentiste"; p. 385: Rascoala lui Horea a fost agrar-sociala si totagrard" cea de la 1848. E si epota memoriului de impacareal lui loan Mihu ; ibid., 1911, pp. 43-5 (Statul care este si allor"). Se semnaleaza declaratii de iubire unguresti, p. 175. Cindam aratat ce maghiaron fusese episcopul Szabo de ia Gherlami s'a spus $i in ce termini ! de ce ma amestec in ce numa priveste, p. 391. Dar indata dupa.aceia un tinar recunoste-

1

_

47-4ti".

^_

_

$i

.

.

..

'

,

-

24 N. lorga

Pang la 1910 deci .e usor a se stabili meritele d-luiIuliu Mania : citeva discursuri, nici macar retipärite toatepentru alegatori, discursuri care, putind avea calitatilede retorica mag1iiar5, nu intrec intru nimic nivelul ori-carui politician de provincie din orice parte a Ungariei,iar, daca e vorba de realisarile pentru care oratorul arfi facut toate concesiile, ele sint cu desävir$ire nule.

Nu exista macar o' organisatie politica. Unirea", ospune dupa infringere : Organisatia noastra politicadeocamdata nu existä

RAmine ceVa, un magnetism special, care se exercita,din tinuta $i din retinuta, asupra teranimii careia-i tre-buia un fink si mindru domn de .Romin" ca sa-i zic5Maria Ta", si asupra tineretului, al carui romantismcauta cu orice pret un erou, multamindu-se la nevoie$i cu ce gäsia supt mina. Nicio ideie insa, nicio ful-gerare impresionanta de credinta, niciuna din acele di-bacii estetice cu care se potolesc i fiarele. Un Apollonde duzina, de loc un Orfeu!

Dar cu magnetismul, cu misterul dibaciu cultivat prinascundere $i tacere se pot face idolii vulgului : omulpolitic adevarat se poate face numai prin dumnezeiesculdar de creatiune in domeniul ideilor $i se poate men-tinea numai prin dovada zilnica a unei indaratnice mUncide care nici macar in ordinarul domeniu electoral, decare avea nevoie, d. Maniu nu s'a dovedit niciodatacapabil.

foloasele de la Valenii-de-Munteimparatia luminii $i a duhuluiromanesc", pp. 445-6. $i bibliografia mea pp. 457-9. Cf. si pp.541-2.

P. 241. E vorba si de sp/endida dovada de zapaceala, noastre. $i, p. 242, na. sosit timpul ca in politica sa trecemde la zgomotul cel mare la munca tacita si bine chibzuita".

:

,

I

,

.7,

,

'

-

Istoria unei I !gende : luliu Maniu 25

Dar acelasi om putea sä vorbeascA la 1921 in CameraRom5niei unite despre faptul caintreaga suflare ro-m5neascá din Transilvania i Ungaria era p5trunsä deinarele adev5r c5 soarele r5sare pentru intreaga Ro-minime la Bucuresti", c5 de acest adev5r, mai ales de la1881 incoace, r5suna intreg Ardealul", niergind pint la uncrezt politic 1 Idealul lui BAruntiu ar fi trait si in su-fletul aceluia pe care I-am auzit cum vorbia. Si cel gatade orice transactii cu Viena putea s'a denunte acum,,toate ascunzisurile si toate gindurile ascunse ale po-liticei Habsburgilor, ...in care punct de gravitate rind perind devenise tot mai mult Ungaria" 2. Ba chiar ar fi v5zutcu groazä cum Franciic-Ferdinand e gata s iea gurileDunärii 3. Si conclusia e : am fost in totdeauna de pa-rerea cli intre poporul romin si intre poporul maghiarnu poate sä existe transactiune : ori noi, ori ei". Ceaplause pielungite si unanime" '! $i sä-si fi amintitcineva declaratiile entusiaste din 1906 c5 idealul Ro-minului din Ardeal e prosperitatea Monarhiei, cu a saUngarie cu tot...

Gindindu-se ins5 la putinta unei paralele, acelasi omprudent se gr5bia atunci s adauge c iredentismul nu pu-tea fi preferat in fata organisatiunii formidabile de Stata intregii inonarhii habsburgice", si, dat5 fiind politica.Romäniei cu Centralii, el merge asa de departe incitasig1ir5 ca niciun singur b5rbat politic din VechiulRegat" nu era contra aliantei cu Centralii 5. A nu ma-nifesta iredentism si a manifesta alipirea sincer5 si de-finitivA la aceastä Monarhie dualist5 nu e un singurlucru, ci

1 1 Ardealul in timpul rdzboiului, Cluj 1921, p. 4.2 P. 6.

Pp. 6-7.4 pp. 7_8.5 P. 9.

s

3

cloud.

26 N. lorga

0 casuistica subtila e intrebuintata tot cu acestca sa nate de ce a negociat cu contele Tisza. Ca sase realiseze prin razboiu idealul integral al Rominilor,trebuia ca intaiu sä se aduc5 la indeplinire cu Ungurii ,

lucrurile dorite de Rominii din Ungaria. Aceasta teorieabsurda s'a infätisat deci, la 1921, cu magulire catreacel care s'a ocupat totdeauna de noi, care ne-a infra-carat prin cuvintele $i scrierile sale, prin aparitiunea sadeasa intre noi si mai ales prin pildele sale marinate". Stiti cine ? N'a fost o singura manifestatiune avietii noastre din Ardeal, ca (sic) d. lorga nu nurriai s'o fipetrecut cu toata atentiunea, dar -Vara' ca dinsul sa filuat la ea parte sufleteasca $i intelectualiceste cu toatainima. Totdeauna in toate chestiunile, in toate impre-jurarile, in toate necazurile, in toate bucuriile noastre,d. lorga era de fata cu inima sa calda $i cu mintea saluminoasa. Si de sine inteles ca dragostea noastra fatade d-sa era si este mare si recunostinta noastra va fitotdeauna peste dinsul vie $i nestearsa" 1 $i d. C. Savu

silia sa mpg paralela lorga-Stere $i sä declare carolul d-lui lorga a fost de o durata mai lungä $i cucontinut mai intensiv si mai general" 2. Dar pe acesllorga Ii vdzuse pänd la Unire o singurd data, nu-iscrisese un rind si nu-i calcase in casd.

La 1909 Inca, Augustin Bunea cazuse ca de fulgerul:Disparea acela care scrisese : chiar cerul de-ar cadeaasupra noastra, nci vom sfirsi cu izbinda razboiul marece-1 purtam pentru fiinta noastra nationalà" 3. Ramineametoda lincedd $i d. Maniu.

Tineretul raminea Inca credincios programului de la

' Bro$ura din 1921, p. 17.2 P. 21.8 Unirea, 1910, p. 43.

A

.1 .

,

prilei

"

,

$i iumi,

\

ii

t

,

I

(

Istoria unei legende: fully Man lu 27

Säm5ngtorul". Am putut-o vedea cu prilejul serb5rilorAsociatiei" la Blaj in acel an 1911 acest timp, laTalenii-de-Munte, spuneam cu prilejul visitei viito-rului Carol al II-lea, menit a primi in sufletul lui as-piratiile. unui neam intreg" : Ceasuri mari vor veni incare toti trebuie s5 fie alAturi, gata a pläti soartei cujertfa vietii acesteia trec5toare".

V. Uuirea, 1911, no. 79. Cf. si 1912, 75.

;

in

,

1,N.,

0.1.4

n-I

:

.

I

In marea incercare a râzboiului.

La citeva luni dung aceasta rkboiul italo-turc chemape toti oamenii adevArati inaintea adevkatelor problemepentru care fiecine trebuia sä-si incoarde toga atentia

infrunte toate riscurile.D. luliu Maniu e dintre cei cari au inteles mai putin.

Si totusi era vremea creeärii unei episcopii maghiarepentru Romini. Ungurii oprirà intalu adunarea chematäin Maiu la Alba-lulia, apoi o ing'aduiCa. Retragerea luiKhuen-Hederváry, venirea la cirma' a lui Lukács, n'auurmki pentru grupul de Romini rAmasi in paralisia c--derii din 1910.

Peste putin, RomAnia trebui sa" intervie in rkboiulbalcanic si ea iesi de acolo cu -un prestigiu crescut.Acela care se presintà azi ca veghetorul intereselorneamului de acolo de sus din cetätuia Ardealului, recla-mind dreptul de a conduce continuu, dictatorial, pesteCoroana, ere atunci un pasnic eetätean regional al

regatului Ungariei.Citeva luni Inca, i uciderea la Seraievo a Mosteni-

torului austro-ungar aduce alta. fast a marilor licliidrinatioriale.

In fata declaratiei de rkboiu a Monarhiei, TeodorMihali vorbi in numele comitetului partidului national

t,

sás,i

Istoria unei legende: fullu Maniu

romin, care nu se putuse aduna, recomandind indepli-nirea datoriei, rabdare oprirea de la bAuturi IarUnirea publica, la 4 August 1914, un apel cairn solidari-tatea cu celelalte nationalitati. Inteo tabard' sintem aicitoate popoarele acestei In limp de pace pot sa,fie intre noi disensiuni; in timp de primejdie insa, inrazboiu numai un gind ne poate calauzi pe toti de opotrivd : sd apArAm cu singele si avutul nostru taraaceasta, mama noastrd a tuturor, sa ne sprijinim si apd-ram imprumutat (sic) ca fratii in fata oruyirui da?mance ar veni in tara noastrd". Se anunta neaparata in-fringere a Rusiei si se constatá cu bucurie ca Romanianu merge cu vecinul sau de la Rasárit. Rom5nia, incas c5 se va amesteca in razboiu,' va lupta alaturi,cu trupele noastre austro-ungare 2" In Franta invinsase vedea pedeapsa lui Dumnezeu contra necredincio,-silor 3. Italia, intrind in razboiu, a facut-o din motivecurat egoistice si imorale". La 17 Novembre foaiamultamia lui Tisza pentru ofertele lui 5 ; intrarea par. Lu-caciu in comitetul Ligei era aspru criticata 6.

Razboiul intre Romania si Monarhia proceselor depresa si temnitelor incepe. D. Maniu declara in i921ca a incercat ca sa vina in Vechiul Regat, insA a fostimpiedecat". SA vinA pentru a discuta. Neputind, achemat pe Stere la Brasov. I-ar fi spus acestuia Ca Austro-Ungaria va pierde razboiul $i 1-a rugat sá ceara regelui

I Unirea, XXIV, nl. 78.2 NI. 81.8 N-I 93.4 Ibid., XXV, n-I 51.5 Ibid., XXIV, n-I 119.6 Ibid., XXV, n-I 1. Dar, alaturi, de la cine credea altfel,

articole de simpatie pentru regina Maria, n-I 122.

si 1

teri...

'

24.

30 N lorga

Carol a pretinde Ungurilor satisfacerea in intregime aaspiratiunilor neamului romdnesc din Ardeal si din Un-garia", iar, indat5, dibacea reservA, fiinda stia c5 re-gele va fi refusat si fiindc5-si reserva sä cear5 tot maimult : stiam c5 statorirea acestor pretentiuni este laaprecierea noastrd" $i d. Goga intrerupea: dac5 dv.ati transmis d-lui Stere dorinta poporului romin ca Ro-m5nia s intre in r5zboiu impotriva Austro-Ungariei,atunci ati fi fost in tonul sentimentelor publice dinTransilvania" $i Vasile Lucaci avea acelasi punct devedere3. E adev5rat c d. Voicu Nitescu a adausnici supt spinzufatoare d. Maniu n'ar fi putut ceremergerea al5turi cu Centralii"', dar nici contra lor.

De fapt, in Septembre 1914 d. Maniu, cu Mihali sid. Vaida, e la Budapesta, chemat de Tisza. Acum indiscursul de la 1921, eroul legendei apare dirz. Expli-catia o dä insusi : Rusii erau deja in Maramures"5.Dar la Sinaia Mihali si d. Francisc Hosu Longin cernumai ei, asigur5 Take lonescu trecerea Carpatilor"in acest moment unic.

Fireste insä c unei noi cereri de declaratie pentruUngaria, in 1915 i s'a r5spuns de toti, prin d. Mihali,c5 nu se poate6.

Cine activeazA in acest timp e altul : Aurel Popovici,doritorul de a salva Monarhia. Se face adunarea de laViena in casa unui arhiduce, dup5 dorinta imp5ratuluiWilhelm. $i, cind d. Maniu se declarà in Parlamentul

' Pp. 23-5.P. 26.

s Pp. 28-9.P. 28.

4 1921, p. 30.Pp. 31-2.

1

1.

2ci

.

7- 2 .

4

" ,

Istoria unei legende : luliu Mniu 31

romin mindru de un nou refus, Lucaci intervine $i vreasä faca" o rectificare

De aici, imediat justificarea din 1921 a d-lui Maniusare la desarmarea regimentelor austriece" si la pro-clamarea Unirii, fard insä atribui atunci la desar-mare rolul ce i 1-a atribuit pe urmd.

Si toate aceste lArnuriri se fAceau pentru ce ? Pentrua cere la capa't votul pentru Stere.

Se putea face si altfel. Tot in acest limp Stefan C.Pop protesta contra ziarului Pesti Hirlap, care amenintaRomania cu pedepsirea, in cas de tradare" a ei, aRominilor ardeleni considerati ca ostateci"2,

D. Maniu e Insà invisibil. Niciun rind despre ce crede,despre ce face. Presedintele ski erg macar 10.000 decoroane orfelinatului blajean Dar un premiu se poateacorda aceluia care va descoperi adapostul $i ocupatiileaceluia care se va presinta la oara succesului ca adevara-tul conducAtor al unei opere de desrobire.

Niciodath el n'a explicat de ce in afara de o ma-sura de preservare personala el a cerut, dupa intrareanoastra in räzboiu sa faca scoala de ofiteri, la Austro-Unguri, pentru a fi trimes pe frontul italian. Acolo, trei din-tre Romini au fost aceia cari, dupa destainuirea maresalu-lui Cadorna, au tradat Italienilor planul atacului austro-ungar ; la acestia trei n'ar fi putut s5 se adauge prudentad-lui Maniu. Cindva imi spunea ca a simtit o mare bucuriepentru ca, trimes sa vadä ce se petrece la Monte Tomba,a putut sä aduc5 o $tire catastrofalä sefilor : gestulnu e de sigur cel mai elegant, si altul nu 1-ar fi fault.

A urmat apoi scena pe care intr'un tarziu a inceput

' Pp. 33-4.2 Ibid., n-I 6.3 Ibid., XXVI, n-1 24.

-1

a-0

7

.

,1

,.

.

,

32 N. lurga

a o povesti, dar in particular, $i pe care tinerii sai a-mici o povestesc cu emfasd : la ceasul desfacerii Mo-narhiei, cind nu mai era nicio comanda, ofiterul dehonvezi rAsare la Viena, cere comanda asupra trupelorromAnesti putea sã cearA $i ambele cOroane ale luiFranz-Joseph, c'Aci totul era in stradA dA ordine $ise instaleazA Monarh al Rominilcr intr'un Stat distrus,intinzind ca de la egal la egal mina lui Ferdinand I-iu,supt a cArui suveranitate nominalA intelegea sA puieArdealul. Ardealul sAu, apArat de o granita cu ingrijirepgzità, in care dAdea ordine indiscutabile ca presedinteal Consiliului dirigent", simpla unealtà servilA si spe-riata in minile citorva oameni. D. Vaida-i admirA cir-conferinta craniank iar intr'un colt bdtrinul Pop de13Ase$ti agoniseazg. 0 situatie care poate face pe unom piarda pentru totdeauna cumpatul.

_

-

sa-si

111..-

'

Spre dictatura prin regnicolar" in Romania intregita

Romania intregita se facuse. D. Maniu n'o salutäprin niciuna din acele manifestári in care se cuprindesi se invedereazi o mare munca de preggtire pe basaunei nezguduite convingeri, unei credinti gata de toatesacrificile. Ochii sal cercetitori calla de la inceputcare e punctul de unde s'ar putea intinde firele pentrua prinde in plasa lor cit mai multe puteri. Adeci nucit mai multe merite §i calitati, ci cit mai multe valorielectorate, pentru ca, la mink smulgindu-li-se tot cepot da, gestul de zugrumare intre daub porti, ca alcapugiilor Bizantului turcesc, sa se produca, intová-*rasa de glacialul zimbet al invingatorului satisfficut.

Si urmarim pe scurt, fiinda e vorba de actiunipetrecute supt ochii nostri aceasta actiunt de rill-facatoare rabdare, -din care lipseste orice urrni dineroismul pe care minti nevinovate i spirite interesatecred a-I ghsi.

La inceputul anului 1919 Gheorghe Pop de Bäse%imoare. Cu interimatul lui Teodor Mihali, locul de prese--dinte al partidului national a Jamas fiber. NU mi s'a.spus niciodatä in ce conditii 1-a c6p6tat d. Maniu.

Cind se face primul Ministeriu I. I. Biltianu cu

5'

. 1

.;

Iv...

,

34 N. lorga

participare de Ardeleni, presedintele Consilului Dirigentfamine, firete, de-o parte; Suveranitatea sa ardeleana-1retine. El nu apare la Bucuresti decit sporadic. Esingurul din efii ardeleni pe care nu 1-am vazut !Anain Maiu 1919 cind mi-1 aduse raposatul Bontescud. Mihai Popovici 1.

Intentiile omului tacut nu le stiau nici cei maiaproape ai sai, dar erau de banuit puterea, kat&puterea, ci, dacci se poate, fdrii niciun risc.

In acest sens vorbeste regelui Ferdinand in lunieloan Gradisteanu, ca vechiu specialist" in lucrurileardelene 2 Cum Aliatii ne tratau de sus, cautind sani impuie conditii neacceptabile, dad eIe ar fi fostpresintate in adevar serios, seful ardelean se arata,.la jumatatea lui lulie, gata sa faca un Ministeriu deresistenta contra lor3. Apoi, 'Ana la retragerea luiBratianu pentru acelasi motiv, nimic.

In Septembre se instaleaza Ministeriul Vaitoianu.Omul tacut a§teapth, dar se zvoneste ca.' el va venila Bucuresti sa ceara izgonirea guvernului de ge-nerali"4. De la Sibiiu el trimete una din acele pro-clamatii, al caror secret il are : Politica regelui, care elipsit de recunostinta, e neconstitutionala", fiindcd nus'a tinut sama de factorii politici ai terii". Cari vorfi hind acestia, nu poate gici nimeni.

Aceasta in momentul alegerilor pentru primul Parla-ment al Romaniei unite.

Cind se deschide Adunarea, ideia unui bloc deopositie contra liberalilor se impune. D. Maniu ieaparte la discutie in casa d-lui M. Popovici, dar nu.

' Memoriile male, II, p. 200.2 Ibid., p. 213.3 Ibid., p. 227.4 P. 258.

'

si

stria unei legende: luliu Maniu 35

consimte pAnd la capat decit sà admitä dorinta" a-cestei legaturi, care nu-I satisface, pentru cá aceia ce-itrebuia nu, era §i participarea altora, cari sa nu fi intratin partidul regnicolar" pe care-I voiâ. Cu multd greu-tate, in seara de 25 Novembre, ii smulg adesiunea laconstituirea acestui factor de guvernare. Incolo, ideivage §i imposibile, ca aceia de a se trece peste State

de a discuta cu Aliatii de la popor la poporCum mi se vorbia, chiar i de d. Maniu 2, de un Minis-

teriu presidat de mine ca si iscaleasca tratatul i apoi... safie rdsturnat, eu am recomandat unul al d-lui Maniu Insuiseful celui mai puternic partid din coalitie. Acesta re-fusa insd, Imprejurdrile fiind tulburi, o situatie careimplica rdspundere. Cum regele doria un Ministeriucu pre§edinte ardelean, d. Vaida e numit deci ef alguvernului blocului", cu nationali§tii miei pe lingarepresintantii provincilor liberate.

and, pentru a 'Astra Constituanta, mi-am pus can-didatura la presidentia Camerei, d. Maniu imi trimesepe secretarul sau §i pe d. Sever Dan ca sà-mi impuieretragerea in folosul d-lui Goldi§, care-i trebuia pentruviitoarele sale minatii 3. Din ce in ce mai mult, elcauta sh-§i foci partidul regnicolar 4.

Discursul sau din. 22 Decembre e lunecos, cu citeo perspectiv5 pentru fiecare. Nicio ideie noug, niciunprogram de viitor, nici un accent barbatesc. La 17Februar 1920 se declara pentru bloc", insa ar vrea si seadauge §i alti 5. Apoi, pe un timp, marele conspiratordispare : a§teapta caderea guvernului presidat de bunul

P. 274.P. 280.

8 P. 287.4 P. 290. Cf. §i pp. 317-8.6 P. 337.

si 1.

'

a

z

.36 N. I rga

sau prieten si nu face un gest macar ca s'o irnpie7dece I. Dar continua a ma indemna pe mine spresituatia de president al Consiliului i mingiie partidulunic" 2.

Cind am cautat sa acopar caderea de la guvern cuproiectul de lege agrara a d-lui Mihalathe, pe care regelenu vroia sa-I iscaleasca si deci ain facut ca proiectulsa se aduca din initiativa parlamentara, acel care nuMeuse nimic in sprijinul regimului desaproba masura 3.Formarea unei Federatii" II jigneste adinc.

In instalarea generalului Averescu el vede numaigreseli de forma constitutionala, dar se tine in atitu-dinea cui ar fi gata sa se inteleaga pentru moment sicu noul guvern, asteptind, fireste, regnicolarul".

Inaintea alegerilor, el refusa orice legatura intima cuprietenii miei ; vemica grijei de a nu impeirti cu nimeni.Vrea numai cartelul electoral, iar, cind se deschidenoul Parlament, cauta sa atraga la clubul salt pe cei-lalti oposanti 4.

In greaua lupta contra regimului, cu aparente dicta-toriale, al generalului Averescu, d. Maniu nu intervinenu risca nimic. Consimte numai a iscali, in August, me-moriul dire rege. Oferta de fusiune a teranistilor inOctombre o refusa, dar Fara a rupe5. E silit insa,faute de mieux, a dori intoarcerea Federatiei 6

In 1921 doar un discurs la Camera : vorbeste de celemai mari momente ale natiei pentru a cere, unu amvazut validarea lui Stere...

' 0 audienta la rege spre sfirsitul lui Februar p. 3442 Pp. 350-1. Cf. p. 365.3 P. 369.4 !bid, III, p. 5.5 Pp. 71, 74, 81-2.4 P. 85. Cf. si pp. 87, 88, 101-2, 117.

si

.

Ist9ria line! legeude: fuliu Maniu

Mara' de aceasta, in Mart, ideia retragerii din Parla-ment pe o chestie de forma si o socoteala de voturi pen-tru reformele ce se pregatesc Seful are asa de putinaputere intre Ardelenii insii, incit acestia dau, in aceiasilung, prin certele dintre dinii, una din cele mai urite zileale acestui trist Parlament, in care un dr. Dobrescucalifica intregul vechiu Regat de inferior". Cind,dupà un alt scandal, venit din alta parte, se discutacrearea unui singur partid de opositie, din partea d-luiManiu s'a intimpinat aceiasi resistenta tacuta 3. indata,,el pleack lasind cl-lui Vaida sarcina de a continuaaceasta opositie 4. Se invoca posibilitatea ca, in cas defusiune, Goldis ar putea sa refaca in Ardeal vechiul partid:national 5. in acest timp. Carol de Habsburg aparea inUngaria, si lumea statea pe pragul unui razboiu...

In April se ajunse la ruperea negocierilor cu cealaltàopositie. Nu se va produce unirea partidelor din Federa-tie; d. Maniu nu o vrea 6: ar fi scaderea sa intr'o tovarasiecu oameni cari-I intrec. Dar in fruntea celor cari raspingideia se fereste sa fie. Are o singura ideie, revolutionaraca de obiceiu : retragerea din Parlament, MunteleAventin" Totul pentru el, care asteapta momentacind ar putea birui cu sistemul salt, prin strecurare.lata ce cuprind la data de 24 lunie 1921 notele mele :Maniu imi spune la Camera ca el e partidul national.ka a fost i supt Pop de BaseFti qi supt Mihail. Cevrea el, aceia se face, nu funded eere, ci funded' seimp une" 8.

P. 132.2 P. 146." P. 135.4 P. 137.5 P. 144.6 P. 147. Cf. rolul lui Stere, p. 149.7 P. 162.8 P. 170.

'

.

37.

38 N. lorga

Deocamdata trateaza cu liberalii 1 dar crede ca d.Mihalache, care bate palma cu Stere, e genial" 2, siameninta sa nu iea parte la incoronare 3 ar vrea si

colaboratie" cu mine 4.

Daca se produce caderea regimului Averescu, e, nudin causa luptei celui mai puternic ef, ci din nediba--cia conducatorilor i de pe urma unei grosolanii a d-luiArgetoianu.

In acest moment decisiv, cind liberalii apar, fireste,din nou la orizont, caracterul" care e d. Maniu sepierde in socoteli de mandat cu acestia, de cari seterne fac partid in Ardeal 5. In zadar apasa

regele asupra necesitatii unei intelegeri 6. D. Maniudiscutä cu Bratienii i, sigur de loialitatea mea, face cu

teranistilor, cari au acuma, de fapt, ca sef, nu pegenialul" de la Topoloveni, ci pe omul de la Soroca 7.In momentul decisiv, eternul negociator se strecoaraiara0 in Ardeal.

Fireste ca jocul, de aceiasi calitate, dar nespus maifin, al lui Ion Bratianu a biruit aceste marunte dibacii :el a capatat pe Bucovineni i Basarabeni, ai caror efimacar tia sa voiasca, §i, trecind peste interimatul luiTake lonescu, caruia d. Maniu nu voia dea vo-turile sale 8, dar a fost silit, la urma sa o faca, de si fere

' Pp. 173-4. Cf. p. 175. Discurs in chestia constitutionala, pp.175 6. Cf. si p. 182.

2 P. 185.8 P. 187.4 P. 192.5 P. 219 si urm.6 P. 222.7 P. 225.8 P. 247.

o

frindca-si

sfi-i

..

si

ochiul

Istoria unei legende: luliu Maniu 39

lobos, ajuns unde voia, seful liberalilor ofera d-luiManiu, pe care-I chiama ca stapin la dinsul, doua Mi-nistere sitotul se ispraveste 1.

Cum alegerile se fac salbatec, invinsul prin lipsa deinteligentii $i mai ales de orizont $i generositate tele-grafiaza regelui ca nu recunoaste Parlamenful 2. Mun-tele Aventin" e iarasi supremul refugiu. Foile partiduluima ataca pentru ca, pasnic", nu admit ideia neplatiriiimpositelor i refusului de recruti 3. Intre impotenta $i.epilepsia revolutionard, aceasta e nota acelui care innoua vigil a terii era chemat, cu oricit de slabe me-rite, dar cu o oarecare valoare represintativd, sã aducdaltceva.

In lulie l-am gasit gata de intelegere cu oricine i-araduce voturi 4. A doua zi, nepotul Boat ma ataca, des-tainuind urile de mult zacute pentru alegerea la Ca-mera contra lui Go1di i aducerea proiectului fail aconsulta seful blocului 5.

Se &este o adunare la Alba-lulia i regele e atacatpersonal 6 D. Maniu provoaca, dar, cind e aratat cudegetul, se retrage in dosul frontului de luptä. Inco-ronarea regelui se face fard presenta Ardelenilor par-tidului national din Ardeal. Stringind din pumni $i scri$-nind din dinti, $eful se tine de o parte, fdra nicio licdrire

inteligentd $i fdrd nici9 mustrare de cuget. Sei fi-putut, mai cd ar fi impiedecat actul solemn, pe care,oricine ar fi fost la Guvern, chiar $i o bandd de criminali,el era dator sd-1 aplaude din boater puterea sufletului sdu.

' P. 261.2 P. 283.

P. 287.4 P. 314.5 Pp. 321-6.8 Pp. 320-1.

de

3

40 N. lorga

Nu fall influenta din partea lui, Biserica unità n'aintrat in catedrala unde se faceau- rugaciunile pentruregele terii intregite i pentru sotia sa.

Indata dupa aceasta, sufletul lacom i ingust simtemarea bucurie a celor d'intaiu achisionati cari vin spreregnicolarul" : in Novembre 1922, prietenii luiTake lonescu. Se pregeiteste o intilnire cu regele,trufia nemesului salagean jubileazei cei i s'a yorbitfeird ca elsa se coboare la o cerere de audienta cdtre acelaa cdrui incoronare fusese asa de dirz si grosolan sa-botatei Pe woad numai se cere audienta, in care sespune Suveranului ca pentru cel nedreptatit in alegerinu exista Guvernul i legiferarea lui 2 Peste cItevasaptamini, In Mart 1923, d. Maniu declara Ca nu ieaparte la discutarea Constitutiei si nu tine samd de exis-tenta ei. El se situa astfel in anarhia complectd. L-amvazut aprobind cu zimbetul san cind prietenii uierauin plink' Camera 3. Dar revolutionarul lark avint revinein Camera pentru discursuri dulcege 4.

Pentru o inviorare a trebuit o alta ambitie, servitainsä de altfel de mijloace de inteligenta, vointatriga, pe care totusi, la urma, d. Maniu le va fringeprin masiva sa resistenta. D. Argetoianu va incheiaceva mai tarziu cu mine o legatura politica nouà i vaalerga dupa d. Maniu, pe care-I despretuia ca sa i-oofere.

Deocamdata, eful ardelean ma vedea in tuna Maiu1924 pentru propune o intelegere alte oferte"

IV, p. 41.2 P. 49.8 P. 63.4 P. 87.5 P. 118. Cf. pp. 132-3.

skisi

si in

a-mi

'

I.

Istoria unei legende: luliu Maniu 41

le-ar fi avind ca sa facem, pe linga alte prostii,Inca o Constitutie Cunoscind omul, ii scriu care sintconditiile mele. Rdspunsul zdboveste i, cum era dea#eptat, e un refus 2. IL calificam asa: un act deferoce egoism de partid si regionalism. Ne pofte$te pur

simplu la inscrieri" 3.Dupg formarea, cu d. Argetoianu, a noului mieu par-

tid nationalist al poporului", d. Maniu vede putintaunei anexari la regnicolar" a acestei noi prAzi, de sigurmai ispititoare decit tachistii 4. Dar trcigiinelile urmeazdanume pentru ca, eu plecind la Paris, in lanuar 1925,sa se poatei negocia numai cu d. Argetoianu, pe careinstinctul atavic al micului boier oltean II mdmi

catre putere pe orice cãi. Alaturi, se fac legaturicu 'terani0i, continuu desorientati 5. Cum ei se tin dirz,in acel Ianuar 1925 se i incheie cu gruparea mea.

Cind revad pe d. Maniu, el avea o singura preocu-patie: sa aiba in minile sale conducerea. Orice altepropuneri le-a inlaturat, puind pe d. Argetoianu sa-miaduch plingerile sale. A presidat totdeauna .edintile. Dar,chid a lost vorba de lupta contra atotputernicului I.Bratianu, mi-a lost !Asa* cu generositate, mie.

Cum Vizirul" incepea sa se clatine, se a0epta'nouamea plecare, in lanuar 1927, pentru aceleasi indatoriri, laParis, ca sa se dea lovitura. La intors, mi s'a spus cäregele e cistigat: el vrea un guvern al noului partidnational" fusionat, dar cu d. Maniu, nu cu mine.

Am primit, raminind s'a conduc eu partidul. Mi s'a

Pp, 136-7, 137-8.Pp. 139, 143.

3 P. 145.4 P. 193. Dacd nu reuete, arata ca va merge la Bddäcin

.sd lucreze via cita i-a mai rámas de la tate. V. i p. 194.5 P. 206.

si

ci

-

pdtilMaq

''

1

.

42 N. lorga

cerut indatá, de d. Maniu, la ureche, ca Ardealul totlui sei i-1 las.

Dar, pe cind Suveranul voia un guvern i cud. Maniu a facut imposibilul ca sa nu pot aduce

lista ministeriala pentru ambele grupari. A resultat deacolo chemarea generalului Averescn. Cu o comicadesperare, d. Maniu mi-o anunta la telefon a doua zi(April).

In desperarea sa, mi-a oferit atunci, prin d. Arge-toianu, conducerea exclusivä a partidului. Apoi, dupace primise de mai multe oare scrisoarea mea in acestsens, a venit sä ma intrebe ce mi-a spus acesta. M'arugat apoi sa-i permit a mai aduna Consiliul de' oSuta". I-am obiectat ca fusiunea l-a desfiintat. M'aimplorat sa-I las a-I mai stringe oda* de plecare. Apois'a lasat repus in functiuni de aclamatiile alor

Alegerile se apropiau, i trebuiau sh fie grele. D.Maniu s'a inbolnavit §i a intrat intr'un Sanatoriu. Nula Cluj i.nsa, ci la Bucuresti. i, cind congresul, pe caream consimtit presidez, a cerut unireaacuma extraordinar de aroganti, el a voit numai cartelulelectoral. i bolnavul de la Sanatoriu l-a iscalit, dindteranistilor, CU cari nu fusionasern, pe toti ai partiduluisail in afara de Ardeal.

Bucuros Ca m'a anulat astfel, a reluat negociatiile-cu aceiasi teranisti, pretinzind pada la capat ca sintin numele mieu. A sacrificat doctrind i demnitate pen-tru panasul de ef. S'a servit de d. Argetoianu pentrua inventa un Statut i a smulge aprobarea unui co-mitet parlamentar tArS drept de a decide i a evitatadunarea organului legitim, congresul. In citeva zileapoi a maturat, magulind vanitatea de parvenit a d-luiMihalache, pe d. Argetoianu i pe d-rul Lupu. La cead'intaiu sfidare a simtului national de C. Stere, l-a dat

,.

tera-nistii,

'.

sa-I cu

si

sai.

teranistii,

Istoria unei legende : luliu Maniu 43

§i pe dinsul peste bord. Eu, ma retrasesem de la in-ceput dinteo combinatie färà basa statutara. Era deciregnicolarul". Era, $i-1 avea !

Mai erau douä piedeci pentru dictatura mediocriteitiiindcireitnice initiativa Printului Mostenitor si experientajudicioasli a regelui Ferdinand.

Imprejurarile, vesnic prielnice, 1-au servit pe dicta-torul regnicolar". Cind coalitia contra printului s'aprodus, d. Maniu, in Consiliul de Coroana, a cerutdoar, cu jurnatate-gura, ô \raga' aminare, Fara a rostiun cuvint intru apararea celtii nedreptatit. este putinstarea sanatatiii parintelui cu inima asa de greu ranitadeschidea perspectiva unei regente.

I. Bratianu, urmarind acelasi scop ca i d. Maniu,rasturnase, supt un pretext de Ministeriu National, pegeneralul Averescu i trintise rapede gluma care sechiama Ministerul Stirbei. Peste putin, el inmorminta perege, Fara a se gindi ce nesigura e viata fieciruia dinnoi. Regenta insa nu-i va apartinea.

Ea nu apartinuse nici rivalului ardelean. Acesta im-brach' deci pentru prima oara platosa luptei fara preget.Spiritului de la Zalau al d-lui Maniu se datoresteAdunarea din Alba-lulia, intetirea .teranilor ardelenicontra BucureOilor-Sodoma, declararea guvernului ,inafara de lege", instalarea unui ridicul contra-parlament§i ispitirea prin emisari a principelui exilat.

Din nou soarta-1 favorisa. Trasnit, Ion Brätianu-iceiclea la picioare, i Vintila Bratianu n'avea umeri pen-tru o astfel de sarcina.

Stapinul de fapt, regentul Buzdugan, se acata insade ideia regelui mort, Ministeriul National. Prig dirzeniasa : totul pentru partid si in partid pentru sine, d.Maniu-1

Acum avea tot ce dorise.

.

,_

.

zãdãrnici. ,

. -

V.

Zvircolirile neputintei invingitoare

$i cea mai ridicula comedie incepu. In Palatul cupajura imperialä al Cantacuzinilor, seful guvernului dadeaaudiente de presedinte de republica, promitind oriceoricui. Minitrii inovatie lath' de traditiile VechiuluiRegat ii veniau la raport. Orice chestie trebuia sà fieadusa innaintea omului, care catastrofa! nu stianimic si nu putea sa voiasca nimic. Nicio ideie nuscapara, niciun discurs nu lumineaza, nicio lege nu-iapartine sefului suprem, niciun departarnent nu-I retinela munch.

s'au strecurat anii de imobilisare a societiitiiromeinqti pentru satisfacerea unei puerile vanitdti.

In conditii care l-au surprins pe seful guvernului,printul Carol s'a intors, chemat de dorinta acestei so-cietilti de a fi in sfirsit guvernatd. Cel surprins s'aprefacut instantaneu in initial. El chernase pe print, el

pusese armata la dispositie. Dar, fiindca putea fi sio resistenta, tot el facu loc d-lui Mironescu.

Numai acesta stie cit i-a fost de sabotata o blajinaguvernare de citeva luni. Revenind, d. Maniu a intilnitinsd o neinduplecatd vointd regald i, neputind-o in-fringe, s'a aruncat asupra camarilei". De acuma ina-inte a luat o nouà ipostasà: osta, al Constitutiei pecare n'o votase si purificator".

.

Asa

ii

,

Istoria unei legende : luliu Maniu 45

Guvernarea impusa mie a fost atacath si cu armaretragerii pe Aventin seful n'a aparut un singur mo-ment intr'un nou Parlament excomunicat cu aceiaa otravirii Ardealului prin toate mijloacele calomniei.Spera o mostenire pentru care avea condifille sale. Säi se plece Regele despoiat de tot ce-i poate da credinta

prietenia. Ii trebuia dictatorului pcipup constitu-tionald.

Puterea a luat-o deci d. Vaida, Inca legat de vecheaprietenie cu omul care are cea mai larga circonferintacraniana din Ardeal". Intrigi subterane au adus unnou Ministeriu Maniu si pe aceiasi terna a purificariiel a cazut, urmind, dupa un nou interegn Vaida, cumera natural, liberalii constitutionalismului.

Beidticinul me#equgitei retrageri e de acum inainteun fel de Janka-Puszta, cu sau feint comploturi mill-tare. Aparenta e de o perfecta ipocrisie, masinile in-fernale se ascund in dosul fatadei. Mincat de urfi, desetea rasbundrii, omul se cere a fi recunoscut ca unArhanghel.

Cu ce merite, am C-autat sa arat in ' aceasta carte:ele ajung abia modestei situatii a unui politician demeserie si de duzina.

Cred ca v'am convins.

/

-

si

1

fi

TABLA CAP1TOLELOR

1228Eilla___

tntroducere . ..................... 3I. Deputatul de la Budapesta ............ 511. Omul care nn se vede ............. 22Ill. In marea Incercare a razboiului .. 28IV. Spre dictatura prin ,regmcolar" In Romania intregita 33V. Zvircolirile neputintei invingatoare ........ 44

---

I

-

e

i