Aiul VII. Arad, Duminecă Decemvrie 1903 M p . 229

BMCŢIA t»), D«tt Flroctl-aícu r.r. íKj,

IBOMENTÜb {Ht! Aastro-Ungar/a : ft m u . . . 20 cor.

. . 10 , H<»» • • . 5 ,

t»ta». . . 2 „

I ie Dumineca pe ai 4 «огоапѳ.

FufeiSomanla şi străină-tó pe m áO franci.

ite i i ie ínapolari,

ADMINISTRAŢIA And, Deik Ferenci-nloe» nr. S

INSERŢIUNILE: de un şir garmond : prima dată 14 banï; a doua oară 12 banï; a treia oară 8 b

de flecare publicaţiune.

Atât abonamentele, oât $1 iuserţiunile snnt a so plăti

înainte în Arad.

• Telefon pentru ore; şt comitat SOS

Soriaori nefranoate nu ae prlmeae

VILÁGOS. Se dau, care va să zică, pe brazdă iaril. După frământări pe cât de

îndelungate, pe atât de zadarnice, au »jaus, în sfirşit, şi el la convingerea,

f c& (fol pepeni într'o mână nu s e . pot : ţinea, câ 'n luptă şi cu Coroana, şi cu

cellalt! concetăţeni aï lor nu pot să în­fiinţeze statul naţional maghiar şi că numai printr'un nou Világos pot să чхщ àe m nou Mohács.

Avêntându-se mal presus de pu-; terile lor, ei trebuiau neapărat să dee

I Pe?. Sunt câte-va înveţăturl marî, pe

care noi Românii putem să le tragem t din această păţanie a Maghiarilor.

Una şi cea maî de căpetenie este, ca 'n zilele noastre lipsa de bună cre­dinţă numai la ruşine poate să ducă.

După cele Ieşite la iveală în tim-; pul crisei din Ungaria, nu mal rëmâne

nici o îndoială, că corniţele Albert Appo­nyi a fost om de rea credinţă şi că

f d-nil Wekerle, Baronul Bánffy şi Colo-I man Széli n'au fost nici el de bună I credinţă,

Primind sarcina de a conduce afa­cerile publice ale regatului ungar, ace­şti fruntaşi al Maghiarilor nu şi-au dat silinja de a consolida statul ungar aşa

I cam el а fost creat prin pactul dualist, l ci au profitat de strîmtorările monar-I chiel. ca sá stoarcă mereu concesiuni

si sâ ajungă în cele din urmă la crea­rea unul stat naţional maghiar, — ceea-ce e peste putinţă.

Le trebuia dar o oposiţiune pu­ternică şi stăruitoare, care îl sprigine-şte atât faţă cu Coroana, cât şi faţă

' cu celelalte popoare din Monarchie, dar face peste putinţă funcţionarea regu­lată a aparatului constituţional îndată ce nu li-se fac Maghiarilor concesiuni ce trec peste limitele trase de pactul

Şi-a creat oposiţiunea aceasta, şi, când guvernul avea nevoie de un pre­

text spre a nu se ţine de angajamen­tele luate, Corniţele Albert Apponyi, marele regulator al supapei parlamen­tare, le dedea vént aderenţilor lui Kos­suth, — şi posiţiunea guvernului tre­buia să fie uşurată prin câte o conce­siune făcută Maghiarilor.

Această politică de rea credinţă trebuia neapărat să se 'nfunde 'n cele din urmă.

Li-s'au făcut, ce-1 drept, Maghia­rilor concesiuni, dar cel ce le ceruseră şi-au perdut încetul cu încetul tot cre­ditul, şi nu odată am avut ocasiunea de a ne încredinţa, că cercurile politice din Budapesta, fiind cu desevîrşire dis­creditate, nu sunt de loc dumirite asu­pra situaţiunil.

Când s'au pornit în peninsula bal­canică luptele sângeroase, sîmtëmêntul general era, că numai o monarchie hab-sburgică destul de puternica poate să asigureze resolvarea paclnică a conflic­telor şi astfel toate disensiunile interna­ţionale au încetat. Maghiarii însă, rëu inspiraţi, îşi închipuiau, că monarchia se află în cea mal mare strîmteare şi că acum e timpul sä stoarcă cele din urmă concesiuni. Au refusât dar şi con-tingetul de recruţi, şi budgetul — câtă vreme nu li-se vor fi făcut cele mal largi concesiuni în ceea-ce priveşte ma-ghiarisarea armatei.

Abia azi, după-ce vëd că n'a ur­mai co.tastrofa la care se aşteptau, îşi dau seamă, că mal bine erau inspiraţi aceia dintre Români, cari au stăruit ca fraţii lor să dee contigentul de recruţi şi să plătească dările şi mal nainte de a fl fost votate de Dietă.

Ear crisa a fost resolvată fără ca monarchul să fi consultat pe preşedin­tele parlamentului.

Refusând în forma ştiută concesiu­nile cerute de Maghiari, bëtrânul mo-narch a dat o îndrumare clară întregei vieţi constituţionale din regatul ungar.

Monarch constituţional, nu poate să iee nici o disposiţiune fără ca un

ministru să fi luat rëspunderea consti-'uionalâ pentru ea. In armată şi-a re-seivat însă puterea nelimitată şi aicî susţine toate drepturile nu numai ale Coroanei, ci tot-odată şi ale tuturor po­

poarelor ce constituesc monarchia. In Jteatíá; unde Imperatul porunceşte, toţi sunt egali, toţi pot să-şi validiteze de o potrivă destoiniciile, tuturora li-se de­schide potrivit cu vredniciile lor drumul.

Aşa, ca în armată, ar fi în toate sferele vieţii comune, dacă puterea mo­narchul ul ar fi nelimitată pretutindeni ca'n armată. In statui constituţional însă urmează să susţie fie-care dreptu­rile sale el însu-şî aşa cum monarchul le susţine pe ale Coroanei.

Mai ales aceasta e înveţătura, pe care Românii au s'o tragă şi să şi-o în­tipărească bine.

S'a zis adese-orî şi şi se maî zice şi astăzi, că Românii din regatul ungar au fost sacrificaţi.

Sacrificat nu poate să fie decât cel ce să lasă să fie călcat. N'au Românii din regatul ungar decât să asculte gla­sul monarchulul lor, să stea strînşî cu toţii la un loc şi să-şi susţie drepturile cu toată hotărîrea, pentru-ca să aibă şi 'n celelalte sfere ale vieţii comune posiţiunea ce le este asigurată în ar­mata împerătească.

Căci azi Maghiarii trebue să fie şi el mal mult decât ori şi când cuprinşi de simţământul, că în luptă cu Românii nici măcar consolidarea actualului stat ungar nu e cu putinţă şi că e un interes naţional maghiar ca Românii să n'aibâ cuvinte de a sprijinif pe cel ce vor să slăbească posiţiunea regatului ungar.

Din Camera României. In şedinţa delà 24 c. a Cameriî Ro­mâniei, ministrul de finanţe dl E . Costinescu a rëspuns tuturor învinui­rilor conservatorilor si a atacat în-

>

deosebi pe dl Take lonescu, au{êndu-l că a introdus anarchia în viaţa par­tidului conservator.

A vorbit apoî dl D. Sturdza, \primministru, care într'un strălucit dis-; curs a rëspuns acutelor ridicate împo-! triva guvernului sëu, precum a arătat şi îmbunătăţirile de tot felul ce s au făcut de când d-sa este prim-ministru. A insistat îndeosebi asupra reformelor şi augmentărilor ce s'au făcut pentru întărirea armatei.

Camera a primit cu ovaţiuni vor­birea primului-ministru şi a votat, cu go voturi contra 5 , proiectul de rës­puns la Mesagiul Regal.

Cine-î de vină? Delà un fruntaş al vieţii noastre

publice, aparţinetor bisericii ortodoxe, primim următorul articol:

Fie pace, — trebue să zică fie­care român, fără îndoială. De aceea nici nu este nimic de obiecţionat pri­vitor la articolul ce atl scris sub acest titlu în în numërul delà 24 c.

Aşa e: ori ce naţionalist român trebue să privească şi să judece che­stiile confesionale din punct de vedere naţional. Şi îndeosebi trebue să le tra­teze astfel presa noastră care ne stă în serviciul special al unei biserici, ci ţine să servească ideia mai largă a ro­mânismului.

Şi obiectivitatea însă şi caracterul naţional al bisericii noastre drept mă­ritoare de resărit cere să puneţi şi în­trebarea: Oare cine este de vină, că au ajuns lucrurile acolo, încât un înalt dignitar al bisericii resăritene române să refuze a slugi împreună cu fratele sëu aparţinător bisericii apusene?

Dacă noi ortodocşii, apoi atunci vinovat să remână P. Cuviosul vi­car mitropolitan Dr. Puşcariu când a combătut şi a făcut să cadă pro­punerea vicepresidentulul Asociaţiuneî.

Dacă însă relaţiunile s'au încor­dat din causa fraţilor închinători sfân-tulul Scaun delà R o m a , lucrurile se schimbă şi la tot caşul se — esplică.

Г Romanul căsătoriei. De Leo Tolstoi. 18.

Sgomotui monoton al p l o a e i î n c e t ă şi nu se mat auziau de cât p i c ă t u r i l e d e apă carî cădeau de pe frunze .

Broaştele îşi începură d i n n o u c o n ­certul, priveghitoarele se re însu f l e ţ i ră ş i începură a se chema din cea la l tă par te a tufişului încă plin de apă. T o t u l r e î n v i a s e in faţa noastră

- Ce frumos e ! z ise S e r g i e a ş e z e n ­du-se pe balustradă şi p u n e n d u - ' ş i m â n a pe perul meu u m e d .

Această desmerdare s implă î m i f ă c u Teproş, î m i v e n e a să p l â n g .

- Ce poate dori o m u l m a i m u l t ? esclamă el.

Ir. momentul acesta sunt atât d e mulţumit în cât nu-mi l ipseş te n i m i c ; sunt complect fericit !

„Nu aşa îmi vorbeai de altă dată despre fericirea ta ? m ë g â n d e a m : or i care ar fi fost feric irea, tot m a i d o r e a i ceva!

Şi acum eşti l in iş t i t şi f er i c i t , pe când asupra inimei m e l e apasă o c ă i n ţ ă nemărturisita şi lacr imi cari nu ' n d r ă s n e s c sá curgă 1"

- Şi eu găsesc că e f r u m o s , î i z i s e i , dar în realitate când totul e aşa de fru­mos în jurul meu, eu s u n t tristă. In m i n e totul e incomplect, inega l , d o r e s c m e r e u ceva, cu toate că în jurul m e u e f r u m o s şi linişte. E posibil ca pe c â n d te b u c u r i d e

natura, să nu resimţi un regret, par'că n'ai mai dori, aceea-ce nu mat există ?

îşi retrase mâna şi se gândi un mo­ment.

— Da, odinioară, sentimentele ace­stea le aveam mai ales primăvara, replică el, par'că ar fi căutat în amintirile sale. Eu asemenea petreceam nopţi întregi în speranţe şi dorinţe, acestea erau nopţile delicioase. Dar atunci aveam o vieaţă în­treagă înaintea mea, acum e 'n urma mea, acum ştiu să më mulţumesc cu aceea-ce am şi sunt fericit, zise cu un ton atât de convingător şi natural, încât nu më puteam indoi de sinceritatea lui cu toată durerea ce îmi causa vorbele lui.

— Şi tu nu mai doreşti nimic ? îl întrebai.

— Nu doresc nimic imposibil, îmi rëspunse, gâcindu-mi gândul. Dar vezi că-'ţi uzi capul, replică el, desmerdându-më ca pe un copil şi më netezi din nou pe për, invidiezi frunzele şi iarba fiind-că le udă ploaia, şi ai dori să fi iarbă, frunză şi ploaie.

Şi eu surt fericit să le contemplez numai, ca pe tot ce e tinër, frumos şi fericit.

— Şi nu regreţi de loc trecutul, con­tinuai, simţind că inima mi-se strânge din ce în ce.

El tăcu din nou pentru a reflecta. Vedeam că ţine să-'ml respundă cu toată sinceritatea.

— Nu, zise el în fine cu melancolie.

— Nu-I adevërat ! nu-ï adevërat! esclamal întorcându-më spre el şi aţintin-du-mi privirea în ochii lui. Nu regreţi trecutul ?

— Cum, nu doreşti să revie ? esclamai. Se 'ntoarse, şi privirea îi rătăcea spre

grădină. — Nu, nu-1 doresc de loc, precum

nu doresc să am aripi, reluă el. E imposibil I — Şi tu nu-i găseşti niei un cusur ace­

stui trecut ? Nu-i reproşezi nimic ? Nu më învinueştl de nimic ?

— Nici odată. Tu ai fost cea mai bună.

— Ascultă, îl zisei atingendu-i bra­ţul pentru a-'l face să më privească în faţă.

Ascultă de ce nu mi-ai spus nici odată, cum doreşti să trăiesc ? De ce mi-ai dat libertatea de care n'am ştiut profita? De ce ai încetat a fi conducëtorul meu ? Dacă ai fi voit, dacă m'al fi condus de mână, nu s'ar fi întâmplat nimic, nimic, repetai cu o voce din care reeşia tot mai mult nëcasul şi reproşul ear' nu amorul.

— Ce mi-s'ar fi întêmplat ? întrebă el cu un aer surprins întorcêridu-se spre mine. Dar' nu s'a întêmplat nimic I Totul j e bine, foarte bine, adaogă el cu un zimbet. ]

— Nu më înţelege ? sau ceea-ce e mai rëu, nu vrea să më înţeleagă, më gândii ] şi lacrimile îmi inundau ochii.

— Dacă nu s'ar fi întêmplat nimie, eu, care nu te-am lipsit de nici o manieră, aşi fi fost oare pedepsită prin indiferenţa I

şi chiar prin dispreţul tëu ? întrebai de-o-dată. — Dacă nu s'ar fi întêmplat nimic între noi, mi-ai fi retras, fără să ştiu de ce, tot ce-'mi era mai scump în vieaţă?

— Ce ai, amica mea ? îmi zise, par'că n'ar fi înţeles ce-i spuneam.

— Nu lasă-me să-ţi spun totul . . . Tu mi-ai retras confienţa ta, amorul tëu, până şi stima ta ; nu cred că më mai iu­beşti după cele întâmplate... Nu, (el făcea o mişcare pentru-ca să më 'ntrerupă) trebue să-ţi spun de astă dată tot ce'mi zace pe inimă de multă vreme. . . E gre-şala mea dacă n'am cunoscut viaţa şi dacă m'ai lăsat s'o lămuresc singură ?. . . E greşeala mea dacă acuma, când am gă­sit singură ceea-ce doreşti, când înainte cu un an, am făcut tot posibilul să te re­câştig, aveai aerul că nu 'nţelegî ce do­resc, tu m'al respins, şi stil să ia! o ase­menea manieră, încât nu găsesc să-ţi re­proşez nimic şi eu sunt aceea, care më simt culpabilă şi nefericită ! Da, al făcut tot posibilul pentru a më arunca din nou în aceasta viaţă care ar fi putut causa ne­fericirea mea şi a ta.

— Dar de unde le iai toate acestea ? esclamă el cu spaimă şi suspin-, care nu era prefăcătorie.

— Nu tu, reluai, al zis şi ieri că nu vreai să stai la ţeară ci vrei să petreci iarna la Sant-Petersburg ? Şi-mi repeţi zilnic . . Nu şti că oraşul mă disgustă ? ! In loc să-mi dai un sfat, tu eviţi ori-ce ex­plicaţie, orî-ce vorbă sinceră, orî-ce expre-

14/27 Decemvrie 1903 №. m

Ski .e li

De aceea, pentru a se purcede cu toată obiectivitatea, întreb:

Adevërat este, că proselitismul se consideră drept o înaltă datorinţă în sînul bisericii fraţilor noştri închinători Papei şi că acest spirit îl represintă îndeosebi tinëra generaţie din care s'au recrutat în timpul din urma episcop!?

Adevërat este că actualul vicar ro­mân gr.-catolic din Oradea-Mare, na-inte cu treî ani, în act consistorial scri­sese negru pe alb (chiar Consistoruluî ortodox din Arad) că ar considera drept un pëcat susţinerea unei şcoli române acatolice, ci a preferat să se peardâ o şcoală română, şi pe copiii Români gr.-catolicî i-a îndrumat la şcola de stat, dar' n'a ajutat pe fraţii sei ortodocşi la susţinerea şcolii?

Adevërat este că acelaşi vicar la instalarea episcopului Dr. D. Radu n'a invitat pe vicarul român ortodox, dem­nitarilor bisericei catolici maghiari ll-a făcut însă loc de onoare?

Adevërat este că dignitar biseri­cesc a scris chiar în numër festiv al organului delà Blaj ca despre nişte >ră­tăciţii (cari vor ajunge în ïad) despre Românii ortodocşi?

»

Adevërat . Şi câte n'aş mal puté înşira. Më

opresc însă, pentru-că scopul n u m i este să provoc o polemică, ci să arat numaî isvorul de unde se derivă situa­ţia încordată.

Numaî punênd adică punctul pe I se póté ajunge la lumină şi adevër. Ear' nu punênd sub obroc adevërul şi lumina, mal ales nu atunci, când vorba e d'o asa tendinţă bună : să res-tabilim pacea !

Deie-se, din partea fraţilor gr.-ca­tolicî, bisericii române rësàritene cin­stea şi rolul ee i-se cuvine arate-i-se iubirea şi consideraţia pe care a bine­meritat-o şi toleranţi cum suntem, şi în tot caşul la adăpost de spiritul mi­litant, ci doritori numaî de a ne pă­stra ce avem, — şi desigur nu se va gási între noi unul singur care să simtă plăcere a jigni sentimentul religios orï naţional al fraţilor gr.-catolicî. Nu pu­tem să ne învoim însă ca să se facă apel la sentimentele noastre naţionale numaî atuncî, când e vorba ca în nu­mele acestor sentimente să se clădească treptele ori temelie pentru dignităţi bi­sericeşti pe seama fraţilor cari întâiu se gândesc la catolicism şi numai după aceea îşi aduc aminte că-'s Români !

Şi la tot caşul, nainte de a se ca cuvântul din urmă într'o afacere atât de momentuoasă, trebue a se restabili responsabilităţile.

Clara pacta, boni amici!

Românii din Macedonia. Hilmi-paşa a numit până acume

11 şefi de poliţie, dintre cari 6 sunt Românî. Altî cinci vor fi numit! în :u-rend în vilaetul Salonic. In toate lo:a-lităţile româneşti vor fi designaţi Ro­mânii ca şefi de poliţie. *

Guvernorul general de acord cu comisiunea, a hotărît a numi ma! mulţi Românî în posturile de jandarmerie, ce se organisează actualmente. Doue* zecï de flăcăi de prin comunele Moírj? vişte, Gopeş şi Nijopole şi 6 o de Ro­mâni farsirotî din Pleesa s'au înrolat spre acest scop. Astfel din 536 de jan­darmi creştinî, 200 vor fi Românî. Nu­mërul total al jandarmilor este de 2,800. Dintre Românii grecomanî încă s'au înrolat 40. Mai departe în comunele româneşti se vor pune păzitori de câmp românî.

In Monastir toată lumea nu vor­beşte acum, decât de părintele Teodor Constantin, preot român, care până acuma servia la biserica grecească, ear delà 15 Noemvrie a fost câştigat pen­tru causa română. Grecomanî! nu mal pot de furie. In biserica grecească s'a pronunţat o predică fulminantă contra acelora, car! părăsesc > biserica cea mare*. Metropolitul a ameninţat pe părintele T e o d o r cu anatema, dacă nu se va pocăi până la 23 N o e m ­vrie. Terminul însă a trecut, fără ca părintele Teodor să se fi «pocăit*. In Monastir se va deschide în curênd un cimitir românesc. Toate formalităţile sunt făcute şi se aşteaptă acum ira-deaua Sultanului, care se aatoriseze deschiderea acestui cimitir.

Din Camera României, (Sftrşitul vorbirii d-lul ministru V. Lascar,

ţ inută In şedinţa delà 3/16 Dec. a Cameriî.)

Să vorbim însă ceva de campaniile întreprinse de oposiţia conservatoare. Con­servator, înseamnă, înainte de toate, un om de ordine, care se fereşte să exploa­teze patimile josnice, mai cu seamă când ţara trece prin împrejurări grele. Şi afară, de aceasta, ort ce partid trebue să fie de bună-credinţă. Dar d-voastră, d-lor conser vatorl, n'aţ! adus campanii de demagog!, (Aplause) ?

Dl Lascar dă citire unu! manifest, împărţit prin mal multe părţi ale ţereî, în care se combătea legea pentru desfiinţarea acciselor. Se spunea acolo între altele, Că guvernul a pus un potop de biruri no!, că a pus „bir de patru le! pe căruţa cu b o ! u şi altele. Aceasta e buna-credinţa d-voastră ?

Dl Vlădescu : Cine v'a făcut manifestul ? Dl V. Brătianu : Comitetul electoral

conservator din Argeş. D. M. Moisescu : Şi cel din Muscel. D. V. Lascar, Revenind iarăşi la presa

conservatoare, citează articole unde se gă­sesc instigaţi! la adresa meseriaşilor, func­ţionarilor de la căile ferate, a proprietarilor şi, în sfîrşit, a studenţilor.

Spre cea mai mare pagubă a ţâre!, con­servatori! au vîrît pe student! In politică, luăndu-I de la datoria lor, care e aceea de a învăţa carte, de a se pregăti pentru viată. Oratorul citeşte scrisoarea pe care i-a scris-o, în urma turburărilor din calea Victoriei, preşedintele societate! studenţilor, şi în care acesta declară că : „manifestaţiu-nile au fost făcute de oameni străini de stu­denţi". Dar agitaţiile făcute cu comercianţii, măcelarii, până şi cu oficeril. în chestiunea participare! lor la luptele electorale ? Trec peste toate acestea.

D. Ionescu a susţinut că s'au făcut scandaluri şi turburărl la alegerile judeţene, atât în Bucureşti cât şi în toată ţara.

Fiind-că Bucureşti! ne interesează mal mult, să vedem ce s'a întâmplat în Capi­tală, In special la balotagiul de la col. I. judeţean.

înainte de alegeri d. G. Gr. Cantacu-zino a avut o întrevedere cu mine In do­rinţa ca alegerile să fie cât se poate de li­niştite şi libere, d-sa mi-a spus mal multe condiţiun!, pe car! le-am primit, punând şi eu o smgură condiţiune : să nu aducă bătăuş!. Oratorul povesteşte pe larg cum s'au petrecut alegerile la singurele două secţii unde au fost turburări, la Cuibu cu Barză, şi la Clemenţa.

La ambele secţiuni conservatorii nu s'au ţinut de cuvent, căci s'au arestat bă­tăuş! conservator!, toţî nealegătorî. La Cle­menţa au fost găsiţi ascunşi prin podurile şi pivniţele caselor, dopa ce II se dăduse de mâncat şi ma! cu seamă de băut. (Ila­ritate). Dar d. I. Lahovari, despre care d. Take Ionescu zicea că a fost bruscat la Clemenţa n'avea drept de vot căc! votase Ia Vilcea la primul scrutin şi pe urmă la balotagiu venise sa voteze la Bucureşti. (A-plause.)

In scurt, alegerile s'au făcut în cea ma! deplină libertate, şi dacă s'au întîmplat turburări, vina e numai a conservatorilor cari n'au vrut să renunţe la tradiţionalii lor bătăuşi. (Aplause).

Dar d. Ionescu crede că la aceste ale­geri ţara s'a pronunţat în favoarea d-Ior. Conservatorii, printr'o curioasă ilusie, au luat drept realitate dorinţa lor arzătoare. In 17 judeţe am reuşit! striga eî triumfă­tori. Să cercetăm puţin şi rezultatele aces-ror alegeri.

Luând numai colegiul I, liberali! au avut ales! 110 candidaţi, conservatori! 11 şi

59 locuri au rëmas în balotagiu. mitem chiar că ar fl reuşit la toate, tagiiie, ceea-ce nn s'a întêmplat, totuşi veau cuvent să se creadă triumfători numërul total de voturi, liberalii au i 32.000, iar conservatorii 18000.

In toată ţara, resultatele genera fost: 143 liberal! 13 conservatori, li mist şi 84 balotagil Numërul total il turilor obţinute de liberal! a fostdeüäj pe când conservatorii 49.000 ; liberali] avut 95,8n/° şi conservatorii 3,4\ diu mërul votanţilor

Rezultatele alegerilor comunal 1902 de asemenea nu sufer comparaţia,) cum nicî alegerile parţiale de Camerl Senat, în cari liberalii din 32 locuri aii 25, conservatorii 4 şi junimiştii 2.

Când speculaţi tot ce e josnic ji chin, şi reuşiţi să câştigaţi abea 5 loi pe cari, fie zis în treacăt, vi le-am | noi, e absurd să aveţi pretenţiunea guverna ţara în numele alegătorilor! plause).

Partidul conservator ar face nul dacă s'ar gândi să-şî schimbe proceda de luptă. Cele de acum ru sunt n deun de partid politic care se pretial drept de a lua la un moment dat Statului. Dacă veţi urma pe ealea cată, slujindu-vâ de agitaţi! nepermijţ pierde dreptul la numele ce purtaţi, i zanii d-voastră se vor numi clienţi,in tidul fracţiune demagogică ! (Aplause).

înainte de a termina, d. Lascar, să spună câte-va cuvinte şi despre p exterioara a guvernului liberal. Ea á mâna unor oameni luminaţi şi plinii triotism. Un exemplu de isbândà ceasta politică, e că elementul romh Macedonia a fost recunoscut de Po în comisiunea de reforme a fost na un delegat român. (Aplause prelungite

ARAD, 26 Decemvrie n. 1

— Dieta. Feriile de Crăciun ok sunt Joarte scurte. Numai cât ţin seri Luni Dieta va ţinea deja şedinţă. IA nea ţiliî este continuarea discuţiei s; asupra proiectului de recruţi. Suntîns' cuvînt toţi oratorii obstrucţiei.

— Reconstituirea Polo Partidul democrat polonez din zilele trecute şî-a publicat progr care vrea nicî maï mult nici puţin, decât reconstruirea statului Ion independent !

In partea generală a program partidului i-se face indatorirea:

1. Apërarea în afară a drept şi intereselor partidului polona

2. întărirea conştientă a naţionale şi organisare în cele s desvoltarea calităţilor şi virtuţilor litice ale poporului, cari vor í

sie de gingăşie . Şi apoi când am căzut destul de afund, më copleşeşti cu repro­şuri şi te bucuri de căderea mea. . .

— Destul, destul . . . zise el cu se­veritate şi rece.

„N'aî dreptate să vorbeşti aşa. Toate acestea dovedesc că eştî rëu pornită contra mea, că nu . . .

— Că nu te iubesc ? spune-o, spune-o, da spune o. . .

Lacremile-mi curgeau din ochi. Că­zui pe bancă, şi 'mi ascunse! faţa în ba­tistă.

Iată cum më 'nţelege, gândii, forţen-du-më să-mi reţin suspinul care më 'neca. Şi o voce internă îmi zicea : S'a dus amo­rul nostru vechi 1 totul s'a sfîrşit...

Sergie nu se apropie de mine pentru a më consola. Ceea-ce-1 spusesem, îl ofen­sase. Vocea-'I era rece şi seacă.

— Nu ştiu ce a! să-mî reproşezi ! zise el, aceasta e fiind-că crez!, că eşti maï puţin iubită ca'n trecut .

— Iubită !. . . ofta! suspinând, şi la­crimi amare îmi udau batista.

— Greşeala zace în t imp şi 'n noi înşine, reluă el, la fie-care etate a vieţi! corespunde o altă manieră de a iubi.

După o pausă adăugă : — Şi vreai să-ţ! spui adevërul, fiind

că reclam! sinceritatea ? întocmai ca 'n prima epocă când te-am vëzut pentru în­tâia oră, petreceam nopţi de insomnie ne­visând decât de tine, creîndu-m! un amor care să meargă crescênd şi care më ab­sorbea cu totul, tocmai aşa în St Peter­

sburg şi 'n străinătate petreceam nopţî albe luptând contra propriei mele inimî pentru a stinge, a rupe acest amor care më turmenta. Nu l-am stins, ci am extir­pat ghimpele, te iubesc şi acum dar cu'n alt amor.

— Tu numeşti acesta amor ? Pentru mine e o tortură ! esclamal. De ce mi al permis să trăesc în lume dacă al găsit-o atât de periculoasă încât ai încetat de a më iubi fiindcă-m! făcea plăcere ?

— Nu e pentru acest reson, amica mea, rëspunse el.

Dar eu insistat : — De ce n'ai usât de toată puterea

ta asupra mea? De ce nu m'al împedecat ? De ce nu m'ai omorît ? Mi-ar fi plăcut mai bine să fiu moartă decât să fiu privată de tot ce më fericea 1 n'aşi fi avut acest sen­timent de ruşine care më copleşeşte, aş! fi fost fericită...

îmi acoperii din nou faţa şi isbucnii în plâns.

In acelaşi moment Catia şi Sonia alergară pe terasă rîzênd, vesele şi ude de ploaie; dar îndată ce ne observară, tăcură şi se retraseră.

Se făcu tăcere lungă între no! ; şi më simţii uşurată. Privi pe bărbatul meu : şedea cu capul aplecat pe braţ, voia să respundă privire! mele dar nu putu decât să respire greu şi-ş! aplecă din nou capul.

Më apropia! cu dulceaţă de el şi ÎÏ atrasei braţul. Ochii lui gânditor! se aţin­tiră asupra mea.

— Da zise el, parcă şi-ar continua

reflexiunile, mal toţi, sërmanï oameni şi ma! presus de toate voï, sërmane femeî, aveţî trebuinţă să gustat! din această viaţă uşuratică înainte de a reveni la veritabila viaţă, nu voit! să vë cuminţiţi din viaţa altora. T u nu trecuseşi încă prin acea­stă fasă de uşi j rime încântătoare în care te găseam atât de seducătoare, şi ţi-am dat voe s'o traversezi, simţeam că n'aveam dreptul să te 'mpedec, deşi pentru mine trecuse timpul vieţi! de lume.

— De ce m'a! condus în această lume frivolă, de ce m'ai lăsat să trec prin această fasă uşuratica, dacă m'a! iubit ?

— Fiind-că, ehiar dacă ai fi voit, nu te-ai fi putut feri, a trebuit să o cunoşti prin tine însaţî şi a! şi cunoscut-o.

— AI resonat foarte bine, replicai, şi aï iubit puţin !

Din nou se făcu tăcere Se ridică şi 'ncepu să umble în lung

şi 'n lat pe terasă. — Da, e adevërat, e greşala mea,

adaogă el, oprindu-se în faţa mea. N'ar fi trebuit să 'ml permit de a te iubi sau ar fi trebuit să te iubesc mult mai simplu, eată greşala mea !

— Să uităm t o t u l . . . îi zisei timid. — Nu, ce a trecut, nu va mai reveni

nici o d a t ă . . . Şi vocea luî luă o flecsiune mult

mal dulce. — Dar' totul a revenit! esclamal, pu-

nându-m! mâna pe umărul luî. El reluă : — Nu, n'am spus adevërul că nu re­

gret trecutul. O ! da, regret şi piâng amor dispărut, care nu mal e şi cari poate r e v e n i ! . . . Din a cu! greşala?

Eu nu vreau să ş t i u . . . Exi acuma amor, dar' nu ma! e amorul t recut . . . locul ï-a rëmas, dar' el I sumat în suferinţă, nu mal are forţă, sevă . . n'a rëmas deeât amintirea rt scătoare . . . eată totul . . .

— O ! nu vorbi aşa! esclamal' rupându-1 : Totul va reveni ca odatll

Totul poate sa reînvie. nu-I Şi punându-i această întrebare/il

cu căldură în ochi. Dar' lumina ochilor lu! rëmase

pede, şi privirea-! liniştită nu mal intensitatea profundă de altă-dată.

Înţelesei atuncî că dorinţa-mlenj şartă şi că ceea-ce ceream, nu maltjf putinţă.

Sergie Mihailovicî îmi rëspunse tr 'un surîs calm şi gingaş, care mi-se că seamănă cu surîsul unui bătrân.

— Ce tineră eşti tu şi cât de sunt eu ! zise el. Nu-ţi mai pot da ce reclami I de ce faci exces ? conti surizând mereu.

Remăseî în picioare, aproape fără a zice ceva, dar' în suflet îmi î puţină linişte.

— Să nu încercăm a repeta reluă el.

Ne-am minţi pe noi înşine!,, contră, să ne felicităm că nu nul noaştem emoţiile şi neliniştea din Nu mal avem nimic de căutat, am

Nr. 229 „TRIBUNA POPORULUI"

Telefon Nr. 419. Telefon Nr. 419.

CAFEA, CIAI Şl ROM eftin ! F*reţurile ! fl. 1. 1.

cr. 20 40

cbii. cafea de casă . . . . „ de Portorico. . .

„ , de Cub*, baabe mă­runte, f. fina

, cafea de Cuba, boabe mij­locii, fltlÄ

„ cafea de Cuba, boabe mari, cea іевг flnft 2. 10

, cafpa-mărgSritar de Cey­lon, cea met fin îi . . . . 2.

„ cafea mSrgSritar de Por-torico 2.

, cafea Mocea, veritabil ara-bienS, cea mai fină . . . 2.

, cafea Moca, ver. arabiană fină 2.

, cafea de aur din Java, boabe mar!, ff. fină . . . • 2.

. cafea de anr din Java . 2.

1. 80

2. —

10

10

10

fl. cr. 1 chil cafea de Cuba, f. fină, me­

stecată 2, — 1 „ cafea-margaritar, prăjită . 2. 10

Mare depozit de cele maî aromatice romuri.

fl. cr. Д litru rom de familie f. bun . 1. 50

litru „ „ Demarară f. bun 1. — . , Cnba. f. fin. . 1. 20

, , „ Jamaica, f. bnn 1. 60 „ „ „ Jamaica, f. aro­matic 2. 60

1 litru rom englez Ananap, f. fin 3. 25 Cele mal fine cïaïurï se pot pacheta

lângă romuri. fl. cr.

V, chil claî imp. Mandarin, mest. 4. — „ „ , „ „ f. fln 5. —

_ , de cssă f. fin. . . 3. 50 ! . . fln. . . 2. -

Recomand mal ales cafelele mele pră­jite proaspët în fle-care zi.

Toate se capetă pe lângă serviciu prompt la ^ C O B N E L T Á M Á S D A N , ® «

prăvălie de spiţerii, delicatese, cafea, rom şi cïaï, 3и-« A R A D , J ó z s e f f ő h e r e z e g u t 12.

ba plăţi în bani gata 2<>/0 rabat. — La comande din provinţă nu se socoteşte — pachetarea. — —

î p g d e O p ă e i u n .

I i í l é a y i C . & C o m p .

ARAD, piaţa Andrássy Ш. 20, La „Globul verde"

Pe bani puţini se pot cumpăra multe lucrur i . Asnntiment шагѳ care coresp. tuturor condiţiilor de

vjy modă, lucruri de mână, lipscanie, lingerie de Norinberg

şi jucării pentru jopiï. W — Mare magasin de păpuşi. —

Preturi foarte moderate. »

Tricouri călduroase, stofe 66 3 - 4 moderne şi barcheturî.

1 de t o t e f i î n e .

T î r g d e C r ă c i u n .

Representauţa institutului de împrumuturi hipote-eare din Sibim — pentru comitatele, Arad, Cianad, Timiş şi Torontal am primit-o cu îs sarcina rea, cà pentru mijlocirea de Împrumuturi clienţilor cari mi-se adreseeză cu încredere, nici eu nici institutul sa nu socotim nici un tel de taxă. Recomand îm­

prumuturi cu replătire In anuităţi pe

p â m ê n f i i r i

i

M I

^ D e s f a c e r e t o t a l ă d e m a r f ă .

H A J E K A N T A L Prăvălie de sticlărie şi porţelan.

A R A D , Strada F O R R A Y 1. (Üveg-Udvar).

j In oraşe situate la loc bun şi cari aduc venit sigur, pe lângă următoarele condiţiunl :

4% i n t e r e s e rep lă t ib i l în 50 anî « ш » » f2 V s * 5e/o » » 50

Capitalul cu inteese cu tot se replăteşte în rate egale semestrale

f l împrumutul 85 varsă îe ban! g*ta. Institutul face şi conversiuni de împru-Щ muturi cu interese mai mari.

Spesele de m şi deslabnlare !a dorinţă le anticipez, Oferte de tmprnmntut! primeşte şi serveşte cu ori ee fel de Information' cu nlă?ere.

Сяпсрі£>ГІ8 Ini

B E É G E K J Ó Z S E F «» 3 - 5 2 I Arad, Piaţa Andrássy Nr. 8 în faţă cu biserica minoriţilor

I s i

77 4 —

Pentru sistare de prăvălie cu concesie oficioasă

ÜB m ă r f u r i unde se vinde

Marfa sub preţurile de fabrică. Gel m a i bun isvor de aprovisionare pe Crăciun.

Telefon Nr. 247.

S E I D E L O T T O , fabricant de căciuli,

I E A D , Andrássy-tér Nr. 9 (vis à-vis cu biserică).

Execut orî-ce fel de chipiu mi litar, postav finanţial pentru pompieri, pentru preoţi şi civili, calitate buna, preţ moderat. 935 64 - e o

W O L F J A N O S , — cîobotar de ghete de bărbaţi şi dame. — Arad, coltul pieţil Libertăţii şi str. Simonyi.

Am onoare a atrage atenţia on. public din loc şi provinţă, că tn atelierul meu de ciobotăripxegMmc ghetele cele mal frumoase şi elegante şi solide, precum şi ghete ortope­dice, pe lângă deplină garanţie. 994 47—51

Y E T I E C O N O M I АШ.І dacă vë veţi cnmpëra haine

delà prăvălia de haine bărbăteşti FRANK LEO ARAD, Andássy-tér Nr. 9 (viz-à-viz cu biserica minoriţilo),

u n d e s u b p r e ţ u r i foar te m o d e r a t e se pot c u m p ă r a u r m ă t o a r e l e : Manta d e e a r n ă b ă r b ă t e a s c a d e l à sí<4 c o r . î n s u s . I M a n t a l e de e a r n ă p e n t r u băeţs d e l à 1£ cor . în sus . Sacoo b a b à t e s o d e l à 34: c o r o a n e i n s a s . J H a u e de e a r n ă p e n t r u băeţi de là IO cor . în s u s .

Haine de copii între anii 3—12 delà 5 coroane în sus/ Specialitate în haine de piele, veritabile

mantale secueşt î de v ê n a t o a r e şi pentru economi, paltoane de oraş şi pentru călătorii. 20 .-10

Comandele din provincie se execută promt ! — Clasă specială după mesura !

6 „TRIBUNA POPORULUI" Nr. m

SENSATIONAL

D E G H E T E

ocasiune extraordinară, în septamâna de Crăciun.

M a r e l e m a g a s i n a l u l P O E T E E V I L M O S ARAD, LIBERTĂŢII

In săptămâna Crăciunului s e oferă o deosebi tă ocas ie On. Public pentru cumperare de g h e t e ieft ine. Vreau adecă sa ml des fac magesinul prea încărcat şi pentru cuvântul acest» , în săptămâna Crăciunului vînd рѳ lângă ieftiaăt&te care n'a ex i s ta t până aci. Diu grămada de Mărfuri ammintesc numai următoare le :

20 duzi no ghete femeieşti din piele fina de zabrela cu sîiior 3 fi. 35. cu nasturi 3 fl. 50.

Ghete box pentru bărbat/ 4 fl. 85.

Ghete femeeşti piele de viţe 2 fl. 35.

GHETE PENTRU FEMEI CU ŞINOR ŞEVRO 4 fl. 25.

GHETE DE COMOŢIE SCOŢII I fi. —

М Г Tot acolo cel mal mare magazin de Crăciun din ţeară în hala de 50 metri lungime.

Favorul por tre t e lor gratui te .

CISME HALINA DE POSTAV 4 fl. 75.

B B I M E R B É L A , A R A D I (Piaţa libertăţii Nr. 20, colţul străzeî-Forray).

: CUMPĂRARE OCASIONALÄU Pentru edificare şi strămutare de local

Telefon pentru comitat şi oraş 471.

P r ă v ă l i e nouă! Următorul D-neï Vëd. I. Sütő

PREŢURI COLOSAL REDUSE! Cu deosebire ieftin de tot se vor vinde felurite obiecte

de lux , Bronz, pie le , l emn şi plüsch.

G u k k e p e p e n t r u t e a t r u I Tabachere de piele pentru banï, ţigări şi tabac; felurite

geamantane pentru călătorii.

N T Şaluri pentru voi agi urî! ~ B 8 Mănuşi fine bărbăteşti şi femeeşt i . Evantalle de Dai extra­

ordinar de elegante. Asortiment bogat în tot felul de articole de modă pentru

b ă r b a ţ i .

Pă'ăril, j ohene , c laque, miţe de băeţî şi călătorii Cămeşi ,

mangete , cravate, batiste, ciorapi, ghe te , cam&şne, bastoane şi

paraplee etc. etc.

Galoşi foarte fini, veritabili de America. 76 4 _ 5 Comande în provinţă să e x e c u t ă prompt.

Pretur i I e f t ine ! Serv i re promptă ! Pretur i I e f t ine !

Ф $ Ф » I m F F m

£ m m I I

prăvăPe şi magasin de sticlă, porţelan, lampe şi

l ' â m e < 1 « t a b l o u r i . 6 7 4 - A R A D ,

Piaţa Libertatéi (Szabadság tér 20). Casa contelui Nâdasdy, colţul strazeî

Forray. Pe lângă preţuri mnderate se

află de v î D z a r e ѵаче de porţelan, pentru cafea, ceaiu; vase de la-voi*, obiecte de gală din majolika, lampe de masă şi pendante, tot felul de obiecte de sticlă, obiecte de cristal, colorate şcl. C a d o u i ' î t i o c r a o i u n ş i

a n u l - n o u ] Petrol de cristal,

litru 20 cr. (40 fii.). P r ă v ă l i e n o u ă !

Telefon pentru comitat şi oraş 471.

Telefon (pentru oraş şi comitat) Nr 387

BRAUN N. A. deposit da culori.

Arad, piaţa Boros-Béni Nr. 10. Mare deposit de firnis, culori de

ulei fabricat propriu, culori pentru văp-sir ea podelelor, uleiuri pentru maşini, şi a. toate de prima calitate. — Comande din provinţă se 1034 73— efeptuiesc prompt şi solid —

— Pachetarea gratuit. —

Industrie loca Serviciu escelent!

ALBRECHT ÁGOST (mal 'nainte Geeh Katalin

din luna Maiw 1902 A R A D ,

S t r a d a S a l a c ; (Casa Lőcs).

Recomandă în atenţiunea on. public matele sëu

magazin de mănuşi pentru baţi, dame şi copii

fabricat propriu, brâue, legăti stomac, suspensor i i , şarşafu pie le , i r igatore şi pânze de precum toate câte se ţin de asta, pe lângă preţuri eftine. — t i m e n t uriaş . ioe

Cel mal eftin isvor de cum din Arad.

J u v a e r i e a l e bucăţi de aur şi argint (:

b i l e t e d e a m a i cumperă pe bani gata cu p

cele mal scumpe, sau le schi

alte obiecte. tot

Deutsch Izidi clasornicar şi juvaergi

A r a d , s t r a d a T e m i

— Telefon n-rul 438. -

14/27 Decemvrie 1903 3

mate a-ï asigura un maî bun viitor Râtul politic indeptrident.

In partea doua a programului se onstată că starea prt-sentă a popo-lul polon nu e acomodată nici pen-

un sprijin cu arme, nici pentru re-o acţiune diplomatică, iar inde­

pendenţa ţârii numai pe aceste d o u e cai, se poate ajunge. înainte de toa te poporul trebue împins pe calea munci i naţionale, apărat de kduen ţe le cultu­rale ce vin din statek străine şi a-I crea bunăstarea materială. Ajutor m a r e v ë d democraţii potoni tn b i se rba catolică,

care se şinisuesc a o a t rage în sfera lor de acţiune.

— fnmormêntarea m i t r o p o l i t u l u i F i r -niilian. Se depeşează din Belgrad, că ose­mintele metropolitului din Ueskueb Joui au fost transportate cu mari ceremoniale şi în­tre regretele populaţiuneî din catedrală la gară. Aci cadavrul a fost aşezat pe trenul car" duce la Ueskueb, unde pe cum se te­legrafează va fi aşteptat de preoţime în ornate.

— Ziare oprite. Earăşî doauë ziare, jertfa libertăţilor Ungariei. „Croazia e Un-gheria nella lotta fradiritto dispotisimo" şi „Triste o morte", gazete italiane, sunt prin ordinaţiuni ministeriale oprite de pe terito­rii! Coroanei sf. Stefan.

— Alegere. Duminecă în 7|20 Decem­vrie a. c. s'a ţinut alegerea de paroch în comuna Valeapai, prottul Bogşei. Recurent a fost preotul Emiliu Stoian din Poeni, George Dogariu din Lăpuşnic şi Joachim Jleda din Dezesti. Ales a fost Emiliu Stoian, care a întrunit 85 de voturi. Felicităm atât comuna cât şi pe alesul preot.

— Atentatorul factorului postai din Budapesta. Sunt aproape 6 luni trecute, de când un factor postai din Budapesta, ziua la ameaz într'un edificiu mare din Buda­pesta, unde Intrase cu scrisori cu bani, pe treptele edificiului, fusese lovit de un necu­noscut cu securea în cap, şi pungăşit de banii ce-i avea la dînsul. Din fericire factorul fusese numai grav rănit, dar nu murise şi azi s, află tot în funcţiune la postă. Atenta­torul factorului însă a dispărut fără urmă. N'au trecut bine 10—20 minute delà săvîr-sirea crimei miserabile şi poliţişti şi o droaie de detectivi au fost porniţi în toate părţile lutru căutarea ucigaşului, dar înzădar. Par'că Iar ti înghiţit pâmêntul. După 6 luni acum, după-cum vesteşte o depeşă din Fiume, mus­trat poate de conştiinţă, singur el s'a presin-tal la poliţia de acolo şi a mărturisit că Unsul a fost atentatorul mult căutat al fac­torului. A fost deţinut şi zilele acestea va fi transportat la Budapesta unde-şi va aştepta ziua resplâţii pentru fapta criminală.

— Societatea studenţilor români din Berlin a aranjat la 28 Noemvrie st. v. o serbare patriotică din incidentul aniversării luării Plevneî. La aceasta serbare ţinută Într'o sală a hotelului Bismarck în Charlo-tenburg, decorat cu portretele membrilor di­nastiei şi ale altor bărbaţi meritaţi, era de lată întreaga colonie română în frunte cu

! ministrul Beldiman. Preşedintele societăţii dl I Bratu a făcut o dare de seamă asupra mer-I sulul societăţii relevând, că aceasta dispune ' de un capital de 2000 lei. Dl ministru Bel­

diman luând cuvêntul a vorbit despre în­semnătatea zilei, ear dl locotenent Petrovici a ţinut o conferenţă despre rësboiul inde­pendenţei. S'au cântat diferite cântece şi doine din toate părţile locuite de Români. La orele 12 dl Nemeş a fotografiat colonia română grupată în jurul dlui ministru Bel­diman. La propunerea dlui Beldiman i-s'a trimis dluî Mândrescu, fostul preşedinte al societăţii o carte poştală colectivă la Iaşi.

— Regicizii din Serbia. Colonelul Mas­chin a propus ofiţerilor regicizi să demi­sioneze cu toţii, în scop de a se lămuri si­tuaţiunea. Şi Maschine aseară a fost la o în­trunire a regicizilor.

Mulţi dintre ei primesc să demisioneze. Regele Petru ar fi ameninţat că, dacă

regicizii nu demisionează, dînsul va abdica în favoarea fiului sëu.

— O arestare de senzaţie. In Berlin face mare senzaţie arestarea profesorului Mayer şi a soţiei lui, pentru mari înşelătorii. Mayer, pe lângă că era profesor de economia po­litică, era şi colaborator comercial la „Vossische Zeitung".

— Pregăt i r i de noul escese contra evreilor din Chişinău. „Lokalanzeiger" din Berlin este informat din Chişinău că guver­natorul Urusotï a învitat la o convorbire pe preşedintele comunitate! israelite, doctorul Mutschnik, pe care Fa primit foarte bine şi căruia i-a spus că trebue, în mod absolut, să se facă pace între evrei şi creştin!.

După aceasta, UruşofF a învitat pe Mutschnik să meargă cu notabilii evrei şi cu soţiile lor la recepţiunea oficială de Crăciun.

Insă evreii au refuzat. Din această cauză, Urusoff şi-a schim­

bat atitudinea, plângêndu-se că procesul con­tra masacratorilor evreilor iritează foarte mult pe creştin! şi că e temere de rësbunàrï.

Se svoneşte că deja de Crăciun s'ar pregăti nou! escese contra evreilor. Aceştia se înarmează.

— Hărţile cele maî vechi ale Arne-riceî. La cea din urmă şedinţă a societate"! geografice din Berlin, profesorul Hellmann a arătat o producţiune fotografică a celei ma! vechi hărţi a Americel datând delà 1507 şi o charta marină datând delà 1516, construită de faimosul cartograf Martin Waldsec Müller şi care a fost descoperita, este cât-va timp, de profesorul Fischer în biblioteca prinţu­lui de Waldbourg.

Aceste două hărţi consistă în 12 plac! gravate în lemn şi au fost publicate la Inns­bruck prin îngrijirea Academiei imperială de ştiinţe din Austria.

— Căpitan german condamnat. In Germania în timpul din urmă se pedepsesc aspru oficerii car! tratează brutal cu soldaţii de rînd şi nu trece aproape zi în care să nu se statuieze câte un exemplu în privinţa aceasta. Se depeşează din Strassburg că tri­bunalul militar din Colnar erï a osândit la 4 septămân! arest pe căpitanul Kassione, care era învinuit că un soldat din compa-

щ şi partea noastră de fericire nu e mică. Acum ne rămâne să ne urmăm calea pentru aceşti mici oameni !

îmi arătă doica, care venise cu micul Ivan in braţe şi se oprise la intrarea te­rasei.

— Da, scumpă amică, adaogă soţul meu ca conclusiune, şi aplecându-se spre mine më îmbrăţoşe.

Numai era sărutarea unui amant, ci f aceea a unui amic bëtrân.

Răcoarea îmbălsămată a nopţii se ri­dica din grădină, tot mal umedă şi mal pairanzătoare, sgomotul devenea tot mai

I grav, reîmprospătarea naturel tot mai so-\ leronâ, şi pe cer se iveau din ce în ce mal multe stele.

Privi pe soţul meu, şi-'ml simţi su-il maî uşor, par'că mi-ar fi ecstirpat

nervul moral care më făcea să sufer ; de-•iata înţelesei neted că emoţiile timpului iteut nu vor mai reveni, precum acest

a trecut el însuşi pentru vecie, şi nu al că e imposibilă reîntoarcerea lui,

(d aceasta ar fi penibilă şi genantă. Şi pe urmă, îmi zisei, acest timp a

fe in realitate atât de frumos, cu toate dei mi-se părea nespus de fericit, şi că Bate acestea sunt deja departe de mine 1

- Hotărît e vremea să luăm ceaiul, «Sergie MihailovicI, şi întrarăm îm­preună în. micul salon.

Pe pragul uşei întâlnii din nou doica шmicul Ivan. Luai copilul în braţe, în-

I cu îngrijire picioruţul lui gol şi ră-ianu, îl strânsei spre mine şi-'l îmbrăţi­

şai atingându-1 abea cu buzele. Cum se deşteptă, îşi mişcă mânuţa cu micile-î de­gete deschise, şi-'şî căscă ochii mari, sur­prinşi, par'că ar fi voit să-şl reamintească ceva ; deodată îşi îndreptă privirea asupra mea, o scântee de gândire se reflectă în el şi buzele sale întredeschise încercară un suris. „E al meu, al meu", më gândii, şi într 'un transport de fericire, care vibra în toată fiinţa mea, îl strânsei la sîn cu foc, dar cu oare-care frică să n i-i rup mem­brele delicate.

Începui să sărut cu patimă picioru­şele lui mici şi reci, tot corpul mititel până la căpşorul abea acoperit de për.

Soţul meu se apropie de mine, îi descoperii cu vioiciune faţa copilului pen­tru a-1 acoperi imediat.

— Ivan Sergievici, zise el, atingênd cu degetul pumnul strîns

Dar më grăbii să pun eară vălul pe faţa lui Ivan Sergievici. Nimeni, afară de mine, nu trebuia 'să-1 contempleze mai multă vreme

îmi ridicai capul spre Sergie Mihaï­lovicï, ochii lui rideau şi îi căutau pe ai mei, şi pentru întâia oră, de mulţi ani, am plă­cerea să-î întâlnesc privirea.

Din această zi romanul meu cu soţul meu se sfîrşi; sentimentul vechi nu era de cât o amintire din trecut, şi un sen­timent nou, dragostea copiilor mei şi dra­gostea tatălui lor îmi deschise o nouă viaţă, o vieaţă de tot alta, fericită, deşi de tot diferită de cea veche, şi în care trâesc Şi a z î - (Sftrşit.)

nia sa Ia un exerciţiu mai obositor a căzut lovit de insolaţie şi e murit. Căpitanul s'a apë-ra: zicênd, că suboficeriï nu i-au spus că sol­datul s'ar simţi rëu, dar tribunalul militar n'a primit apërarea pentru-că se motivează sententa la exerciţii obositoare comandantul e dator a supraveghia mereu starea trupelor.

— Sfinţirea bisericeï din Voivodenî protopresbiteratul Buteniulul. Actul în­semnat l'a sevîrşit Prea Onoratul Domn Protopop loan Georgea în ziua de 7/20 De­cemvrie a. c. însoţit de 12 preoţi. La oa­rele 8 dimineaţa imul Protopop a fost în­tâmpinat la marginea hotarului de 24 că-lereţi din acea comună cari încunjurându-i trăsura l'au condus până înaintea frumo­sului Sion unde apoî a fost primit de vred­nicul epitrop şi jude Pavel Luca, carî l'a bineventat prin frumoasă şi călduroasă cu­vinte. După acestea a început sânţirea apei şi însuş actul sânţirei în faţa a cel puţin 5— 600 de credincios! a! noştri. Răspunsurile şi cântările din sânta liturgie au fost ese-cutate de corul plugarilor din comuna Bêrsa sub conducerea vredniculn! corist loan Bi-rău. La priceasnă Dnul protopop loan Geor­gea ca mandatariul Înalt Prea Sânţiel Sale a arătat în dulci cuvinte însemnătatea zilei pentru comuna Voivodenî şi toţi credincioşi! noştri. După sevîrşirea actului măreţ am fost Invitaţi toţi în casa vrednicului epitrop Pavel Luca, unde am fost ospetaţi foarte bine cu mâncări de post şi bëuturï foarte bine. La prânzul comun ce l'a aranjat vrednicul epitrop Pavel Luca din spesele sale proprii au luat parte peste 100 de persoane. Faptă vrednică a sevîrşit acest epitrop a co­munei Voivodenî, atât prin zelul său la e-dificarea S. biserici ce o costat vro 9000 de coroane, cât şi la însuşi actul Sânţirei eî. Bine ar fi când toţi epitropii bisericilor noas­tre ar fi ca acesta din comuna Voivodenî un oaspe.

— Nici o damă care are zestre de un milion nu poate cere giuvaericale mal frumoase, ca acele delà Farkas-SU écher, Tököly-tér, casa băilor Katalin (Opre), lângă biserica română, Arad ; aci să află un mare asortiment de giuvaericale de aur şi argint, cu preţuri foarte moderate. Intrare separată pe piaţa Tököly. Aci se pot comanda supt preţuri tare moderate cadouri de crăciun şi anul-nou, din aur şi argint de China.

Acum e ocasia ! Cine v rea să c u m p e r e obiecte pen t ru cadour i de Crăciun şi Anul-nou. să nu scape o-casia de a c u m p ă r a foarte ieftin la prăvăl ia lui Nádler Lajos, în Arad , Andrássy- tér i 6 .

— Atragem atenţiunea on. public asupra prăvăliei de juvaere şi turnătorie de artă, care e bogat asortată cu felurite juvaere din propriul atelier, totodată asu­pra obiectelor potrivite pentru donurî de Crăciun, Anul-nou şi pentru nunte, carî se pot cumpëra pe preţuri foarte ieitine. Kún József, Arad Piaţa Andrássy Nr. 17, Palatul Reinhardt.

— Schimbare de local. Renumitul dentist Morgenstern Gyula şi a strămutat lo­cuinţa de ordinaţie (tragerea de măsele, plombare, măsele singuratice şire de dinţi, coroană de dinţi de aur măsele cu rădăcini etc.) în Arad, piaţa Andrássy Nr. 15.

Cea mal nestricăcioasă cremă pentru înfrumseţarea tenului e crema de flori de iliac, un borcan costă 1 cor.

Pudră de flori de liliac 1 cutie 1 cor. Săpun de flori de liliac bucata 70 fii. Pasta Iuno 2 cor. Pudra Iuno 2 cor. — Mijloc sigur contra durerilor de

stomac, a sgârciturilor şi a catarurilor de stomac, contra boalelor învechite de stomac şi contra lipsei poftei de mâncare, pe urmă un mijloc sigur purgativ fără dureri : e ceaiul întăritor de stomac al farmacistului Kossuth. O cutie de probă 1 cor. 20 fii., o cutie de probă 2 cor.

— Contra guturaiului, tusei, răgu-şeleî, flegmei şi a afecţiunilor laringilor are un efect miraculos pastilele de pept Senega. Se pot găsi în farmacia „Verg-Maria" alul Kossuth, în Arad, Piaţa Boross-Beni 150 (casa Dengl)

F e l u r i m i . Alegerea mortel . 0 execuţie, care a

avut loc de curând la Salt Lake City, în statul Utah atrage atenţia asupra unei ciu-dăţeni! a legislaţiunii acestuî Stat.

Era vorba de un anume Poter Mor-tensen, care împuşcase cu focuri de revol­ver, din răzbunare pe un anume James Hay.

Peter Mortensen fusese băgat în închi­soarea statului. Ii se dăduse alegerea mo-dulnî său de execuţie. El ar fi putut fi spân­zurat sau omorît prin electricitate. A cerut înşă şi obţinut moartea prin împuşcare.

Aceasta s'a făcut în virtutea unei legi care nu există în nici o altă parte a Sta-telor-Unite, si poate a lumel, şi prin care condamnaţii au dreptul, în statul Utah, a'şl alege moartea pe care o preferă.

De la Paris la Londra cu automo­bilul. Din Paris se comunică că în curênd se va încerca o interesantă experienţă a unei căletori! Paris-Londra cu automobilul, de către un fervent amator al locomoţiune! automobile. El voeşte să stabilească recor­dul acestei căletori!, şi în acest scop a în­chiriat vasul englez „Victoria", care '1 va aştepta la Boulogne pentru a lua automo­bilul şi a'l transporta la Folkestone. Pentru a evita perderea de timp, formalităţile va­male vor fi îndeplinite de agenţi englez! chiar pe vas la sosirea „Victorie!" în An­glia, o macara electrică va pune automo­bilul pe uscat şi „chauffer-ul" se va arunca cu toată iuţeala pe drumul spre Londra, pentru a îndeplini a doua parte a călăto­rie! sale.

Red. respons. loan Eussu Şiriann. Editor Aurel Popovieî-Barcîann.

INSERŢIUNI şi RECLAME.

498 szám./1903 vhtó.

Á- verési bi rdVtmény. Alulírott birósági végrehajtó az 188 ' . év iLX.

t.-cz. 102. §-a értelmében ezennel közhírré teszi, hogy a bjenöi kir. járábiroság 1903 évi Sp. 911/3 számú végzése következtében Dr. Burdán Tivadar ügyvéd által képviselt Orga Nikulae j avá ra ifjú Sztán Petru ellen 160 kor. —f. s jár . erejéig 1903 évi nov. hó 16-én foganatosított biztosítási végrehaj­tás utján lefoglalt és 740 kor-ra becsült következő, ingóságok, u. m. : gazdasági felszszerelések, lovak, ser tések és szekerek nyilvános árverésen eladat-IWL 1 " ' - 1 " ' i i . , . . — • • ^ . ^ „ . - » „ - i r . ^ . . . . • *

Moly árverésnek a.: bjenői kir. járásbíróság 1903-ik évi V. 911/4 számú vógzósa folytán 4 kor: 6 fillér tőkekövetelés, ennek 1903 évi október hó 90 napjától járó 5 % kamatai , és eddig összesen 117 kor. 64 fillérben bíróilag már megállapított költségek erejéig Szőllösön adós lakásán 1904 évi j a n u á r hó 2-ik napjának délelőtt 3 órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók eze­nnel oly megjegyzéssel hivatnak meg-, hogy az érintett ingóságok az 1881. évi LX. t.-cz. 107. és 108 §-ai értelmében készpénzfizetés mellett, a leg­többet ígérőnek, szükség esetén becsáron alul is, el fognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat má­sok is le és felülfoglalták és azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen árverés az 1881. évi LX. t.-cz Г20 §. értelmében ezek j avá ra is elrendeltetik.

Kelt Borosjenö 1903 évi december hó 20-án.

Nagy, 24 1—1 kir. bir. végrehajtó.

Cumpërare de cafenea. Am onoare a aduce la cunoştinţa

on. public că splendit şi cu tot c o m -fortul arangiata

Cafenea „Japonia" din colţul străzii Szt.-László şi a calei Archiducele Iosif am

cumperat -o şi principala mea silinţă este, să sa­tisfac încât numai e posibil pe oaspeţii localului meu. In cafenea mea se vor servi beuturî de cafenea de prima ca­litate, rog prin urmare pe on. public să binevoiască a më distinge cu pre­ţiosul sëu sprigin

Cu distinsă stimă

М 0 Ы У А К ZSIGMOND, 80 2—2 cafegiu.

„TRIBUNA POPORULUI* Nr. 22}

furnisor a curţii imperiale şi regale

Ш в ш і i i ham b i A a t g ş t î a© § e p î ş l Щ A R A D , J •

Piaţa Andrâssy, lângă'Crucea albă.

Magazin bogat asortat în articole de manufactura, Recunoscute de cele mai bune. I

Comande d u p ă măsuri se execut neescepţionabil.

Prefur l f ixe. Fondat in 1 8 4 5 . Numérul te le fonu lu i 4 5 . Preţuri fi

KOPETKO K A R O I i l 7 junior. â B A O , S t r a d a T e m p l o m , p a l a t u l M i n o r i ţ i l o r .

Pentru comoditatea publicului cumpërëtor cu începere din I Decemvrie 1903, î n l o c a l i t ă ţ i l e s p a ţ i o a s e i m e l e prava-.i l> am deschis o secţie osebită

d e a c i u n щ în care sunt expuse spre vînzare resturi de ţesături , p a r c h e t şi cre ion , pe c a r e le pun

jumătate p r ê t la disposiţia On. public cumpërë tor . 1

A R A D , I ) S t r a d a Templom, palatul Minoritlor. Kopetkó Károly jun,

M I K E D E C R Ä C I l f K .

Obiecte de lux. - — - Articole de argint China. Jucărele. „Jucărele din Bartfa" confectiunï indigene în mare asortiment.

P r e ţ u r i s o l i d e . S e r v i c i u s o l i d .

Zimmer Cu distinsă s i m ă

Arad, Strada Weitzner János în colţ, la „Papagaiul verde". 72 2-4

Numërul telefonului 219.

C i

MAI POTRIVITE B A R U R I ШШ Ш

i i â R n rm i Fondat în

ШІ F I U L ARAD, Piaţa Andrâssy Nr. 16. sticlărie, porcelan, oglinzi, articole de lux şi rame pentru tablouri.

Articole de sticlărie de cristal ce le maî moderne, argint de alpaca obiecte pentru folosinţa şi de lux, obiecte de lux poreel lan şi teracorta nippere. Adjustare de biurourî, Lămpi e lectr ice şi a l te le . T a s e de Sandvieh. Cele maî acomodate obiecte de donurî după moda franceză ' еміѳіі

holandpză. F iecare poate afla atât cât priveşte preţul cât şi gustnl diferite obiecte . Din incidentul têrguluï de Crăciun preţuri în deosebi ieftine au următoarele:

Articole de sticle, din sticla fină 41 bu". 4 fl. 30 cr. Tacâmuri, din porcelan de Carlsbftd 5 fl. 90 er Serv. de te» şi cafea, p. 6 o-̂ r*. de mfijolica 3 fl 20 3 fl. 40. Sr-rviee pentra lichwnrî dfla 80 eri In eus. h*,mr,e> ateruătoare, dela 3 fl 40 în =пв. 8erviciu de spSJat din 6 bac. dela 4 fl. 50 vt- în sne. SîiclS col., farfurie pemru compot cu 6 färf. mici 90 cr.

Cristal „ „ „ 80 cr. Făîfariî tari. albe, fabricate indigene. . . . — 0 9 cr. jomôtate tan „ ,, „ —.07 er.

Ceaşce veritabile de majolică Matca, ; Netede colorate —.15 er. Presatei în formă modernă —.16 cr.

anrite —.10 cr. POFTIŢI A NE PRIVI VITRINELE.

Ceaşce tafea de şi ceaiu : Presate In forma modernă, colorate . . . . - J 4

„ « »i i> anrite . . . . . - J t CPasee forraac mai msre _,2j {

Stelagiu pentra ; oame, din majolică colorat* ! -Ш 6 farfurii Ia acesta _ jjj!

Tipografia „Tribuna Poporului" Aurel Popovie î Barcian, Arad.

I