ISSN 1100-5556

CURIERULROMÂNESC

(RUMÄNSKA KURIREN)

Anul 25, nr. 292-294 PUBLICAIE TRIMESTRIAL~ Ianuarie - Martie 2005

Ansvarig utgivare SILVIA CONSTANTINESCU Editor responsabil

Adress: Altvägen 99, 142 42 SKOGÅS, SWEDEN URL:curierulromanesc.org Tel & Fax: + 46.8.7715736

VALERIA MARIANASTOICA

Ambasadoarea României în Israel:

“TREBUIE S~ TIM ORICÂT DE DUREROSAR FI ADEV~RUL PENTRU CA NICIODAT~,

NIC~IERI ÎN LUME S~ NU SE MAI ÎNTÂMPLECRIME ORIBILE ÎMPOTRIVA UMANITÃII,

DOAR PENTRU C~ UNII SUNT DIFERIIDE ALII.”

Doamna Valeria Mariana Stoica.Foto: © Valeria Mariana Stoica.

Silvia Constantinesu: Stimat` doamn` ValeriaMariana Stoica, conform tradi]iei CURIERULUIROMÂNESC v` dau cuvântul s` v` prezenta]isingur` cititorilor mei: Cine sunte]i doamn` ValeriaMariana Stoica?

Valeria Mariana Stoica: În locul unei autoprezent`riv` anexez curricumul vitae [i v` rog s` ave]iamabilitatea s` spicui]i dvs., în func]ie de segmentulcititorilor interviului, ceea ce crede]i c` ar putea fide un real interes pentru ace[tia.

S.C. V` mul]umesc pentru curriculum vitae [i voiîncerca s`-l prezint cititorilor, atât cât spa]iul îmipermite, dar v` rog s`-mi spuneti totu[i câte cevadespre dvs. ca s` nu înc`lc`m tradi]iaCURIERULUI ROMÂNESC.

V-M.S.: Dup` cum [ti]i sunt inginer, meseria meaurmând tradi]ia familiei din partea tat`lui meu. Poatea[ fi înc`lcat cutuma familiei, dac` dosarul meu, laterminarea studiilor liceale, ar fi fost unul acceptabilpentru a urma cursurile facult`]ii de psihologie-sociologie (provenien]a social` trebuia s` fieobligatoriu una de bun` calitate pentru vremurileacelea, respectiv trebuia s` provin dintr-o families`rac` de ]`rani sau muncitori). 8

SILVIASTANCU-DAVIDOIU

Ambasadoarea României în Irlanda:

”NU CRED ÎN NECESITATEA UNOR CALIT~ISPECIALE PENTRU A FI, CA FEMEIE, UN BUNDIPLOMAT, CI DOAR ÎN PRINCIPIUL ANSE

EGALE, LA CAPACIT~I EGALE!”

Doamna Silvia Stancu-Davidoiu.Foto: © Silvia Stancu-Davidoiu.

Silvia Constantinescu: Stimat` doamn` Silvia Stancu-Davidoiu, conform tradi]iei CURIERULUI ROMÂ-NESC, v` dau cuvântul s` v` prezenta]i singur`cititorilor mei: Cine sunte]i doamn` Silvia Stancu-Davidoiu?

Silvia Stancu-Davidoiu: Sunt absolvent` a Academi-ei de Studii Economice, Facultatea de Comer], pro-mo]ia 1989, cu specializare în domeniul turismului,îns` nu am profesat în acest domeniu, deoarece mis-a deschis posibilitatea s` îmi continui studiile pe unprofil care nu mi-a fost accesibil anterior anilor ’90.În toamna anului ’90 am sus]inut un examen [i amfost admis` la coala Na]ional` de Studii Politice,sec]ia Rela]ii Interna]ionale, cursuri post-universi-tare cu durat` de 2 ani, perioada despre care, pri-vind în urm`, pot spune c` a constituit momentul der`scruce în cariera mea profesional`. În anul al 2-lea de studiu, am beneficiat de o burs` cu durat` deun an, cu finan]are european`, la UniversitateaLimerick din Irlanda, unde am absolvit un curs deMasterat în Integrare Europeana (Master of Arts înEuropean Integration).La întoarcerea în ]ar`, în vara anului 1992, am sus]i-nut examenul de intrare în Ministerul Afacerilor Ex-terne [i, dup` admitere, mi-am început cariera diplo-matic`, ca ata[at, în cadrul Direc]iei America deNord. În anii care au urmat, am parcurs etapelefire[ti ale unei cariere profesio-nale, sus]inând exa-menele de promovare în grad diplomatic [i activândîn Centrala MAE [i în afara ]`rii, în cadrul Ambasa-dei Românei în Germania (1997-2001). În intervalul2001-2004, am ocupat în cadrul MAE func]ia dedirector al Directiei Europa de Vest, apoi pe cea dedirector general al Direc]iei Generale Europa, cali-tate în care activitatea mea principal` s-a concentratpe coordonarea rela]iilor bilaterale 10

VICTORIA POPESCUAmbasadoarea României în Suedia:

”ERA MAI DEGRAB~ O CHESTIUNE C~ ~STAERA TRENDUL, ASTA ERA TENDINA:STUDENII FOARTE BUNI, EMINENI,

ERAU ÎNCURAJAI S~ DEVIN~MEMBRI DE PARTID!”

Doamna Victoria Popescu.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Silvia Constantinescu: Doresc s` încep prin a face oprecizare, aceea c` pentru mine, ca ziarist, nu exis-t` ”întreb`ri proaste” [i ”întreb`ri bune”, ci toateînteb`rile puse au ca scop s` r`spund` intereseuluicititorilor [i nu s`-l jigneasc` pe interlocutor. Consi-der c` depinde de abilitatea interlocutorului car`spunsul s` fie mai bun sau mai prost. A]i citit dejacâteva numere din CURIERUL ROMÂNESC,aceasta presupune c` ne cunoa[te]i tradi]ia. Cinesunte]i doamn` Victoria Popescu?

Victoria Popescu: De cinci luni sunt ambasadorulRomâniei la Stockholm, ceea ce pentru mine este oresponsabilitate [i o onoare deosebit`. A[ puteaspune ca sunt diplomat de carier`, având în vederec` am îmbr`]i[at aceast` profesie de 15 ani, din1990-91. O carier` diplomatic` început` nu chiar laprima tinere]e [i atunci cu atât mai mult` intensitate,construit`, cl`dit`, muncit` [i cu foarte mult`pasiune desf`[urat`. Am lucrat foarte mult îndomeniul diploma]iei multilaterale, am lucrat încadru ONU, am lucrat cu problematica OSCE-ului,Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare înEuropa. În mare m`sur` profilul meu de diplomatare o leg`tur` direct` cu drepturile omului, cuproblematica democra]iei, cu problematica egalit`]iide [anse între femei [i b`rba]i [i, pe de alt` parte, cuproblematica strategic` [i de securitate, în primulrând. În acela[i timp am avut foarte marea [ans` dea avea un post la New York, în perioada 1994-1998,care m-a format, în mod deosebit ca diplomat, cuceva mai mult` experien]`, mi-a oferit oportunit`]ifoarte semnificative, atât s` m` familiarizez cuproblema global`, foarte ampl`, 12

2 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005

________________________________________________________________________________________

LARS OHLYPre[edintele Partidului de Stânga (Vänsterpartiet):

"A EXISTAT DE FAPT O ’ÎMBR~IARE’ DIN PARTEA VESTULUI A DICTATURII DIN ROMÅNIA,SPRE DEOSEBIRE DE ALTE ~RI DIN EST, PENTRU C~ ROMÅNIA, CA I IUGOSLAVIA,

A LUAT DISTAN~ FA~ DE UNIUNEA SOVIETIC~.REGELE NOSTRU I-A ACORDAT LUI CEAUESCU ORDINUL SERAFIMILOR!"

”Problema conduc`torului a devenit din ce în ce maiimportant` pentru partidele suedeze”, spune Lars

Ohly, pre[edintele Partidului de Stânga.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Silvia Constantinescu: Am preg`tit câteva întreb`ripe care doresc s` ]i le pun în calitatea ta depre[edinte al Partidului de Stânga, dar doresc s`începem prin a te prezenta tu însu]i cititorilorpublica]iei noastre, adic` a[ dori s` vorbe[ti despretine, despre familia ta, despre cum ai începutactivitatea în acest partid [i pân` la fuc]ia pe care oai ast`zi, ce c`r]i cite[ti, ce interese ai, etc.

Lars Ohly: Am s` fiu scurt, ca s` nu fie prea lung`prezentarea...

S.C.: Din contr`, te rog s` poveste[i cât mai multdespre via]a ta!

L.O.: Sunt n`scut în 1957; tat`l meu este preot înBiserica Suedez`, acum pensionat, iar mama mea [i-a f`cut preg`tire de diaconeas`, a[a dar eu amcrescut într-o familie cre[tin` [i foarte religioas`.Tat`l meu s-a mutat, prin natura meseriei, destul demult, în jurul Stockholmului, [i familia l-a urmat,deci [i eu. Destul de tân`r m-am hot`rât s` nu-micontinui studiile dup` liceu - eu am urmat o linieumanist` la liceu, dar m-am sim]it obosit de [coal` [imi-am dorit, m`car pentru o perioad`, s` lucrez.Astfel am solicitat de lucru la SJ (Statens Järnvägar,C`ile Ferate ale Statului) , unde am fost angajat în1976, [i aici sunt înc` angajat, am luat doar ”liber”de la servici, dar am lucrat norm` întreag` pân`1994, deci am lucrat 18 ani la SJ. În aceast` perioad`am devenit membru mai întâi în ”TineretulComunist” (Kommunistisk ungdom), cum se chemape atunci, [i am activat [i în cadrul sindicatelor SJ-ului, la Sindicatul Salaria]ilor ÎntreprinderilorStatului (Statsanställdas förbund); în 1987 am fostales în conducerea partidului; în 1994 am fost propusca secretar de partid pentru Partidul de Stânga(Vänsterpartiet), cum se chema atunci, [i atunci mi-am luat ”liber” de la SJ. În 1998 am fost alesmembru în Parlament (Riksdag), iar în 2004, înfebruarie, am fost ales pre[edintele partidului.Aceasta este ”careira” mea politic`. În ceea ce

prive[te via]a mea privat`, eu sunt divor]at [i am 2copii, de 13 [i 15 ani, care locuiesc la mine fiecare adoua s`pt`mân` [i fiecare a 2 s`pt`mân` la mamalor, ceea ce, în func]ia mea de pre[edinte de partid,îmi impune obliga]ii deosebite, fiecare a douas`pt`mân` s` fiu liber, dar eu consider c` totul sedesf`[oar` bine. Ei sunt pentru mine cei maiimporta]i! Nimeni nu prime[te mai mult` aten]iedecât ei. Orice conflict ar fi, ei r`mân pe primulplan. În afar` de activit`]ile cotidiene, încerc`m s`avem [i multe alte activit`]i împreun`, s` c`l`torim,s` schiem, citim mult împreun`, cu mai mult succescu cel mai mare, decât cu cel mai mic, mergemadesea la film [i chiar la teatru, [i ei au considerat c`a fost interesant, c`ci la teatru au tr`irii directe, c`ciconflictul se desf`[oar` în fa]a ochilor no[tri, nu estea[a de pasiv ca la film. Eu încerc s` citesc mult, darcel mai mult este litereatur` politic` [i literatur` caretrebuie s-o citesc ca s` fiu à-jour, articole politice,etc., dar am întotdeauna [i un roman la care citesc.Acum citesc ”Lasermannen” (Omul cu laserul) [i voiîncepe s` citesc ”Grigorius” a lui Bengt Olsson, pecare am primit-o ca dar de Cr`ciun de la tat`l meu.Partea amuzant` este c` el a primit aceea[i carte dela mine. i în timpul care îmi mai r`mâne, încerc s`-mi p`strez forma, a face antranament, c`ci stau preamult pe scaun [i corpul are nevoie de mi[care. Am onou` dragoste, dar nu locuim împreun`, ci fiecare lacasa lui, pân` una alta. i asta este foarte palpitant [iamuzant!

S.C.: O accept` copiii t`i?

L.O.: Da, se în]eleg foarte bine [i dealtfel este ocondi]ie ca s` fim împreun`.

S.C.: Tu te-ai n`scut [i te-ai dezvoltat într-o perioad`când Suedia era ]ara cu cel mai ridicat standard devia]` din lume, suedezii o duceau bine, tu însu]iprovii dintr-o familie înst`rit`, de preo]i, deci nudintr-o familie s`rac`, n-ai îndurat mizerie; ce te-adeterminat s` devii comunist?

L.O.: Eu aveam 11 ani când Uniunea Sovietic` ainvadat Cehoslovacia [i m-am dus chiar [i amdemonstrat împotriva invaziei, care m-a impresionatfoarte mult, ca copil de 11 ani [i care nu [tie aproapenimic desprea lumea de dincolo de Suedia. Acesteveniment mi-a trezit înteresul pe plan interna]ional,care apoi s-a l`rgit cu Vietnamul, Africa de Sud, dar[i probleme de solidaritate, s`r`cia din lume, înBanglade[, este un exemplu la începutul anilor ’70,care a stârnit mare interes. De fapt, la început m-amangajat în Partiful Poporului-Liberalii (Folkpartiet),în 1970, [i am intrat chiar la sec]ia de tieret aPartidului Poporului, pe care-l consideram radical [iinterna]ionalist, dar am fost decep]ionat pentru c` nuerau în realitate chiar a[a de radicali [i în pus existaufoarte multe lupte interne, care f`ceau s` se piard`mult din activitatea politc`; eu am fost membru doar2 ani. Dar ceea ce m-a influen]at cel mai mult a fostR`zboiul din Vietnam. În Suedia am avut înperioada aceea o grev` a muncitorilor din industriaforestier`, în 1975, eram îns` prea mic ca s` fiuinfluen]at de marea greva a minerilor în 1969; cândam început s` lucrez la SJ, 1976 era o perioad`radical` [i faptul c` eu activam în sindicat,participam la tratativele cu patronii, m-a apropiat demi[carea de stânga. Eu vedam partidul social-democrat ca un partid care avea dou` idei: s`cucereasc` puterea [i s-o p`streze! Eu doream ceva

mai mult, sau altceva. i în 1978, la 21 de ani, amintrat la Tineretul Comunist, dup` ce m-am gânditîndelungat, ca s` fiu sigur c` nu este vorba de omod`, c` intru în acest partid numai pentru c`prietenii mei erau în acest partid, ci c` aceasta eraorganiza]ia potrivit` pentru mine, unde puteam s`contribui cu ceva.

S.C.: i n-ai regretat aceast` alegere?

L.O.: Nu, dar am fost foarte decep]ionat de evolu]iadin ]`rile pe care noi le numeam ”socialiste”, maiales Uniunea Sovietic`, deoarece noi am fost prealoiali, prea pu]in critici. Aceast` decep]ie exist` încontinuare [i a fost ca un ”rucsac”, acea mo[tenire aloialit`]ii pe care am purtat-o Uniunii Sovietce [i]`rilor din Europa de Est. Dar activitatea meapolitic` a fost în special la locul de munc`,activitatea sindical` a fost cea de baz`.

S.C.: E[ti de aproape un an ales ca pre[edinte alPartidului de Stânga. A schimbat venirea ta în vreunfel ideologia partidului?

L.O.: Nu, nu s-a schimbat cu nimic, dar asta nuînseamn` c` este stagnare, pentru c` un partidtrebuie întotdeauna s`-[i dezvolte [i s`-[iperfec]ioneze ideile. i eu doresc s` conduc Partidulde Stânga la o continu` dezvoltare, la care eu ampaticipat deja în calitatea de secretar de partid. Vreaus`-l conduc c`tre un partid larg, modern, socialist [ifeminist. Nu doresc s` merg înapoi sau s` am oschimbare, ci voi continua pe drumul acesta.

S.C.: Ce este mai important pentru un partid:ideologia partidului, sau pre[edintele lui?

L.O.: Problema conduc`torului a devenit din ce în cemai important` pentru partidele suedeze [i poatechiar în alte ]`ri, pentru c` mass-media focuseaz`totul pe persoan`, pe conduc`tor, ceea ce face ca s`fie din ce în ce mai important ca la conducereapartidului s` fie persoane care [tiu s` comunice, cas` voarbeasc` astfel ca oamenii s` în]eleag` mesajul,[i mai ales s` aibe încredere în acesta. Dar nici unconduc`tor nu are succes dac` nu are un programpolitic bun. Politica partidului este foarte importan-t`! Gudrum Schyman a fost o conduc`toare aPartidului de Stânga plin` de succes [i alegerile din1998 au adus partidului 12% din aleg`tori, darmotivul n-a fost numai pentru c` ea este uncomunicator briliant, ci [i pentru c` ea a dus opolitic` pe care foarte mul]i oameni au dorit s` serealizeze.

S.C.: Partidul de Stânga colaboreaz` la guvernare cusocial-democra]ii (Socialdemokraterna) [i cuPartidul Mediului - Verzii (Miljöpartiet de Gröna).Exist` domenii în care consideri c` este posibil` ocolaborare cu partidele burgheze - cu modera]ii, cucre[tin-democra]ii, cu liberalii?

L.O.: Exist` anumite probleme la care colabor`m,cum ar fi problemele de azil politic [i imigrare, lacare colabor`m 5 partide: noi, social-democra]ii,cre[tin-democra]ii, Partidul de Centru [i PartidulPoporului. Pentru c` noi consider`m c` exist` omajoritate social-democrat` [i moderat` care are opolitic` mai pu]in generoas`, o viziune mai pu]inumanist` asupra problemei imigrarii. Pot s` m`gândesc [i la alte probleme concrete la care am puteacolabora cu modera]ii sau cu alt partid burghez, c`cieu nu v`d asta ca o problem`. Îmi este greu s` v`d

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 3

_________________________________________________________________________________________posibil` o colaborare total`, c`ci exist` deosebiriideologice puternice între noi. Consider îns` c`trebuie s` ascul]i la ce se spune [i nu cine spune. Eunu exclud posibilitatea ca idei bune s` vin` [i dinaceast` parte.

S.C.: Ai prieteni apropia]i din partidele burgheze?

L.O.: Da, am prieteni, nu dintre modera]i, ci de laliberali [i de la cre[tin-democra]i, cu care m`întâlnesc.

S.C.: Suedia are un procent foarte ridicat de [omeri.Care-i p`rerea ta despre asta?

L.O.: Noi ne-am ”adaptat” la normalitateaeuropean`, în anii ’80 era de neconceput s` accept`mun [omaj atât de ridicat. i este îngrozitor! omajulîn sine creaz` diferen]e între clase, între b`rba]i [ifemei, între oameni. Creaz` tragedii personale.omajul face s` fie tot mai greu s` creem bun`stare,deoarece [omerii primesc ajutor de la societate, darnu pl`tesc impozit, ceea ce înseamn` c` nu avemcondi]ii pentru o [coal` bun`, nu avem condi]iipentru o bun` îngrijire a s`n`t`]ii sau a b`trânilor.Exist` toate motivele s` urâm acest [omaj.

S.C.: Cei mai mul]i [omeri sunt imigran]i, iar, dintreace[tia, un num`r considerabil sunt cu studiisuperioare f`cute în Suedia. Cel mai adeseaimigran]ii cu studii superioare f`cute în Suediaprimesc ca motivare, atunci când un post solicitat ise acord` unui suedez cu mai pu]ine merite, c` n-ausuficiente cuno[tin]e de limb` suedez`. Se nascîntreb`rile: cum a fost posibil ca ace[tia s`-[i terminestudiile, s` ia o diploma la un institut de înv`]`mântsuedez dac` nu aveau cuno[tin]e suficiente delimb`? Sau este înv`]`mântul superior suedez atât deprost, încât [i cineva care nu în]elege ce se spune lacursuri poate s`-[i ia o licen]`?

L.O.: Mai întâi cred c` exist` o discriminare etnic`.Se spune c` ”Suedia este ]ara cu [oferii de taxi cucele mai multe studii superioare din lume!” Cred c`este adev`rat` aceasta. Eu c`l`toresc foarte mult cutaxiul [i întâlnesc o serie de taximetri[ti care austudii tehnice, studii universitare f`cute în alte ]`ri [icare n-au reu[it s` [i le echivaleze aici, atunci cândcer de lucru. Cunoa[terea limbii este important`atunci când solici]i un loc de munc` [i mai cred c`exist` o intoleran]` la societatea suedez` fa]` de ceicare au accent str`in, sau care nu vorbesc ca n`scu]iisuedezi. Ziarul Dagens Nyheter (Nout`]ile Zilei) af`cut o anchet` [i au pus suedezi [i str`ini s` soliciteacela[i loc de munc`: cei care aveau nume suedezeau fost chema]i la interviu, în timp cei cu nume destr`ini au fost da]i la o parte. Este discirminarecurat`!

S.C.: Care-i solu]ia? S`-[i schimbe numele?

L.O.: Nu, noi trebuie s` schimb`m societatea! Nuimigran]ii trebuie s`-[i schimbe numele [i s`-[iascund` originea, ci societatea ar trebui s` seru[ineze pentru aceasta.

S.C.: Dar eu m` refeream la situa]ii [i mai grave,adic` imigran]i cu studii liceale [i universitare înSuedia, c`rora li se repro[eaz` c` nu [tiu limba. Nucumva este o problem` cu înv`]`mântul suedez, careadmite [i diplomeaz` studen]i care nu în]eleg [i nuvorbesc limba suedez`?

L.O.: Este adev`rat c` înv`]`mântul nostru nu estea[a de bun! Dar cel mai adesea patronul puneacestora condi]ii mai grele decât au dreptul s-o fac`.Eu [tiu c` sunt cazuri când imigran]ii s-ar puteadescurca perfect cu cuno[tin]ele pe care le au înfrancez` sau cuno[tin]ele generale, dar totu[i nu potconcura în acelea[i condi]ii cu suedezii înn`scu]i.Noi trebuie s` ne uit`m [i la nivelul înv`]`mântuluiîn Suedia, dar eu cred c` noi trebuie s` ne schimb`matitudinea pe pia]a munci.

S.C.: Suedia ar câ[tiga foarte mult dac` oamenii careau venit cu studii superioare aici, pl`tite de alte ]`ridealtfel, ar face cursuri scurte de complectare a

acelor p`r]i care sunt specifice suedeze, decât s`-[i]in` proprii cet`]eni, chiar dac` sunt imigran]i, ca[omeri [i în schimb s` importe for]` de munc` dinalte ]`ri europene.

”Este, desigur, la latitudinea poporului român s`stabileasc`, în cadrul alegerilor democrate, ce partides` fie acceptate sau nu. Dar în Suedia eu nu consider

c` trebuie interzis vreun partid.”Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

O.L.: Da, noi ar trebui s` folosim aceste resurse careexist` [i care au studii din alte ]`ri [i s` le d`m o[ans` real` s`-[i continuie cariera aici în Suedia,lucru pe care nu-l facem ast`zi. Fosta mea so]ielucreaz` la coala Superioar` de tiin]e Sociale(Socialhögskolan) [i se ocup` ca cei care vin din alte]`ri s`-[i poat` completa studiile aici, pentru a primio diplom` suedez`. i ea îmi spune c` cerin]ele suntfoarte ciudate, c`ci se cere ca nivelul de cuno[tin]e alunui imigrant s` fie mai ridicat decât al unui suedez.

S.C.: Când eu am studiat [i la Universitatea din Gö-teborg, [i la coala Superior` de Bibliotecari, 10 %din locuri erau rezervate pentru str`ini, de faptimigran]i, ceea ce iar`[i nu este OK, c`ci ar trebui s`fie admi[i cei care au cuno[tin]ele necesare, chiardac` o dat` sunt mai mul]i n`scu]i suedezi [i alt`dat` mai mul]i imigran]i.

O.L.: Mi se pare c` sistemul prin ”cotare” este gre[it,dar ceea ce se cheam` ”discriminare pozitiv` (positivsärbehandling)” consider c` este o metod` bun` dinpunctul de vedere ”diversitate etnic`” la locul demunc` [i patronul s` aleag`, între un n`scut suedez[i un imigrant, un imigrant, dac` ace[tia au acela[inivel de cuno[tin]e.

S.C.: Din punctul meu de vedere, un imigrant careare acelea[i studii în Suedia ca un n`scut suedez, darîn plus cunoa[te [i o alt` limb` [i tradi]iile ]`rii de

”Suedia este ]ara cu [oferii de taxi cu cele mai multestudii superioare din lume!”

Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

unde a emigrat, are mai multe merite decât n`scutulsuedezul, nu? Un alt aspect care face ca imigran]ii s`nu poat` s` p`trund` la fel de u[or pe pia]a munciieste [i acela c` atât la For]ele de Munc`, cât [i pealte c`i, solicitan]ii de munc` sunt îndemna]i s`caute de lucru prin contacte, printre rude [i prieteni.Sunt dou` aspecte aici: imigran]ii nu au contactelepe care le au n`scu]ii suedezi, ceea ce face ca”contactele” lor s` fie reduse, iar al doilea aspect, celmai îngrozitor, este c` statul îndeamn` solicitan]ii demunc` s` utilizeze ”traficul de influen]`” pentru a fiangajat. În alte ]`ri ale UE ”traficul de influen]`”este pedepsit de lege. Acesta este unul din moitvelepentru care imigran]ii primesc mai greu, sau de loc,de lucru. i dac` se poate accepta c` laîntreprinderile private patronul face cum vrea, c`-sbanii lui, la cele de stat, unde este vorba de baniituturor contribuabililor, nu mai este acela[i lucru. Ceai de spus despre asta?

L.O.: Asta este ceea ce [i noi numim ”nepotism” [ise pedepse[te de fapt de lege [i în Suedia. Legeasuedez` nu permite ca s` împiedici oamenii s`concureze în acelea[i condi]ii pentru c` nu apar]inunui anumit grup etnic, sau religios, sau de partid.Exst` excep]ii, cei care lucreaz` la biseric`, c`citrebuie s` apar]ii religiei respective, sau la partide,c`ci [i aici trebuie s` apar]ii partidului respectiv. Darnu asta este problema, problema este c` aceast`cerin]` este la multe locuri de munc`. Nu sunt sigurdac` aceasta este pedepsit de lege, sau dac` exist`posibilitatea s`-l pedepse[ti pe patron dac`procedeaz` astfel.

S.C.: Cu câ]iva ani în urm` am studiat la Facultateade Sociologie, sec]ia ”Imigrare [i probleme deminorit`]i în lume”, [i printre multe teorii s-adiscutat [i faptul c` Suedia este o ]ar` cu o suprafa]`mare, dar cu o popula]ie redus`, care nu constituie o”pia]`”, [i deci f`r` putere de concuren]` [iposibilit`]ii de dezvoltare, de aceea solu]ia ar ficre[terea popula]iei la circa 20-24 de milioane delocuitori, fa]` de circa 9 milioane ast`zi, dar c`aceast` cre[tere nu este posibil` pe alt` cale decâtprin imigrare. Ce p`rere ai, accep]i ca în Suedia s`vin` înc` 11-12 milioane de imigan]i?

O.L.: Nu cred c` popula]ia este prea sc`zut` înSuedia ca s` avem o pia]` a muncii dezvoltat`; m`gândesc la alte economii, care sunt destul deputernice pe pia]a mondial`, de exemplu laCalifornia, care este considerat` pe locul al 7-leasau al 8-lea din lume... Nu aceasta este problema.Problema îns` este c` popula]ia ]`rii este din ce în cemai b`trân`, c` vârsta de pensie este de 65 de ani,ceea ce înseamn` c` din ce în ce mai mul]i oamenisunt în afara produc]iei, c` mai pu]ini lucreaz` [icontribuie la crearea bun`st`rii generale. Aceastaînseamn` c` numai cu cei care se nasc în Suedia nuputem realiza bun`starea [i de aceea este nevoie deimigrare.

S.C.: Pensionarea se face ast`zi la vârsta de 65 deani, dar sunt propuneri ca aceasta s` creasc` la 67.Consideri c` ar trebui s` creasc` vârsta de pensie?

L.O.: Nu, dar exist` unii care doresc s` lucreze maimult [i ace[tia nu trebuie opri]i. Dar cei care lucraz`în industrii sunt deja obosi]i la 55-60 de ani.Muncitorii din industrie ies la pensie deja la 59 deani, c`ci nu rezist` mai mult. Dar dac` individualcineva are putere [i vrea s` munceasc` mai mult,atunci nu trebuie s` fie oprit.

S.C.: Cei mai mul]i str`ini identific` [i ast`zieconomia Suediei cu ”modelul suedez”.Func]ioneaz` ast`zi ”modelul suedez”?

L.O.: Nu a[a de bine cum eu a[ dori s` func]ioneze,dar baza exist`; ceea ce însemn` c` noi to]i trebuies` pl`tim pentru bun`stare [i c` bun`starea trebuie s`fie pentru to]i. Aceasta este ideea [i aceast` idee debaz` trebuie s`-o p`str`m. Dar, în practic`, în”bun`starea suedez`” exist` mari ”g`uri”, c`ci oparte din popula]ie nu se bucur` de aceast` 4

4 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2004

_________________________________________________________________________________________(Continuarea din pag. 4: Lars Ohly)

”bun`stare” la care are dreptul, în timp ce o alt`parte a popula]iei ia numai crema. Eu consider c`trebuie s` cl`dim în continuare modelul care ne-aadus succes.

S.C.: În România se consider` lips` de respect dac`te adresezi unei persoane cu o func]ie mai mare saucuiva mai în vârst` cu ”tu”. ie ]i se pare normal caoamenii, indiferent de vârst`, func]ie, titluri s` setutuiasc`?

L.O.: i eu consider c` trebuie s` ne ar`t`m respect,dar nu v`d nici o lips` de respect în a te adrsa cu”tu”, ci o exprimare a rela]iei de egalitate pe care noioamenii trebuie s-o avem între noi. tiu c` o seam`de ]`ri, nu [tiu dac` [i în România, dar în Turcia, deexemplu, dac` o persoan` este membru în Parla-ment, atunci trebuie s` te [i pleci în fa]a ei. Eu nudoresc politicieni ale[i care s` devin` o clas` în sine,ci ei s` continue s` fie ”unul din mul]ime”, s`mearg` cu metroul... i aceast` adresare cu ”tu” estecea mai potrivit`. Dac` merg la cump`r`turi [i otân`r` vânz`toare îmi spune ”Ni” (voi), atunci m`sup`r. Respect îns` tradi]ia altor ]`ri, unde adresareacu ”tu” nu este acceptat`.

S.C.: Spune-mi, e[ti membru în Rotary, Zonta, învreo loje francmasonic`?

L.O. : În nici una din acestea.

S.C.: Tu ai declarat c` e[ti în continuare comunist.Pentru milioane de oameni din România [i din totfostul ”lag`r comunist”, comunismul a însemnat:totalitarism politic, confiscarea averii, lag`re demunc` for]at`, închisori, etc. Care este p`rerea tadespre aceste ac]iuni întreprinse de comuni[ti timpde 50 de ani în ]`rile comuniste?

L.O.: Nu exist` nici o scuz` pentru oprimarea cares-a exersat în numele comunismului sausocialismului, deoarece s-a folosit [i no]iunea desocialism. Eu am un respect deosebit pentru oameniicare au sim]it pe pielea lor aceast` oprimare. Eu staual`turi, în Riksdag, al`turi de Anna-Maria Narti, careare experien]a unei asupriri brutale...

S.C.: Nu cred c` Anna-Maria Narti este exemplul celmai bun de victim` a comunismului, a lag`relor demunc` for]at` [i a închisorilor comuniste...

L.O.: Da, dar chair dac` ea îns`[i n-are aceast`experien]`, are tot[i cuno[tin]` despre oprimarea carea fost. i eu nu cred c` exist` vreun om care ap`r`aceste abuzuri, îndiferent în numele c`rei ideologiisau religii au fost f`cute. Când eu m` numesc”comunist”, este bine s` se [tie c` eu consider c` nuexist` nici o ap`rare sau scuz` pentru ”gulag”,”lag`re de munc`” sau arestarea oamenilor dincauza ideilor politice, interzicere a altor p`reriipolitice, etc. Nimic din astea! Ci noi consider`m c`democra]ia formal` este necesar` pentru fiecaresocietate civilizat`, ceea ce înseamn` ca s` existeopozi]ie, s` fie pluritate politic`, s` ai dreptul s`demonstrezi, s` faci grev`, ca s`-]i exprimi liberp`rerile oral sau în scris. i toate aceastea nu suntîndeajuns ca o societate s` func]ioneze bine, dar suntcondi]ii absolut necesare pentru ca societatea s` fiedemocratic`. În ceea ce prive[te proprietatea privat`,exist` în Suedia o mul]ime de exemple unde de fapt,prin hot`râri majoritare, s-au cl`dit activit`]i, ca deexemplu monopolul de stat, care a însemnat c`sectorul privat nu are voie s` concureze; mai exist`în continuare multe astfel de întreprinderi. Euconsider c` este normal, c` este vorba de reguliledemoca]iei: ”majoritatea hot`r`[te!”. Dar confiscarepresupune c` avem un proprietar privat pe careStatul îl deposedeaz` f`r` s`-i pl`teasc` desp`gubiri.A[a ceva nu doresc s` se fac`. Statul poate s`cumpere anumite activit`]i, se întâmpl` ca Statul s`cumpere sau s` vând`, [i atunci trebuie s`compensezi pe proprietari [i aceasta s` se fac` încondi]iile pie]ii.

S.C.: À propos de Stat! Consideri c` este acceptabil

ca un director la o întreprindere de stat s` aibe salariide peste 100.000 de coroane pe lun`, argu-mentândc` acesta este nivelul de salarii în activitateaeconomic` privat`?

L.O.: Nu! Eu consider c` nivelul salariilor laîntreprinderile de Stat este prea ridicat; dealtfel,consider c` [i nivelul salariilor în sectorul privat esteprea ridicat...

S.C.: Dar aici este vorba de banii ac]ionarilor, pecând în sectorul de stat [i comunal este vorba debanii tuturor contribuabililor...

L.O.: Dar este anormal ca unii oamenii s` considerec` ei valoreaz` nu numai 100.000 pe lun`, ci unmilion pe lun`, lucru care se întâmpl`. Dar înactivitatea de stat trebuie s` fim foarte aten]i ca s`coborâm aceste absurd de ridicate salarii. i politic,avem un prim-ministru care câtig` poate 105.000 decoroane pe lun`, ceea ce eu consider c` este mult,dar definitiv nu este de acceptat s` avem [efi deîntreprinderi de stat care s` câ[tige mai mult decâtprimul ministru. Este de-a dreptul nebunesc!

S.C.: Tribunalul de la Nürenberg a condamnat parti-dul na]ional-socialist german [i l-a scos în afara legiipentru c` acesta a fost un partid totalitarist. N-ar tre-bui ca [i partidul comunist s` fie tratat în acela[i fel?

l.O.: Partidele totalitare s` fie, desigur, tratate înacela[i fel; partide care doresc s` aibe monopolulasupra pie]ii, care vor s` interzic` opozi]ia, saup`rerei diferite, s` fie tratate în acela[i fel, indiferentcum se numesc. Dar nu po]i interzice oamenilor carelucreaz` democratic pentru a schimba societatea s`se exprime. Atunci e[ti tu însu]i totalitarist!

S.C.: Nazi[tii au fost condamna]i pentru crimelef`cute, n-ar trebui ca [i comuni[tii s` fie judeca]ipentru crimele împotriva umanit`]ii?

L.O.: Este, desigur, la latitudinea poporului român s`stabileasc`, în cadrul alegerilor democrate, ce partides` fie acceptate sau nu. Dar în Suedia eu nu considerc` trebuie interzis vreun partid; eu consider c`partidul na]ional-socialist suedez are voie s` existeîn Suedia, dar eu am s`-i combat cât pot de mult,pentru c` ei reprezit` o politic` ne-umanist`. Evidentc` exist` grani]e cât de departe merge ”exprimarealiber`”. N-ai voie s` încalci drepturile altuia, pentruc` au alt` ras` sau religie... N-ai voie s` folose[tiviolen]a ca s` schimbi societatea. Dar, în cadrulramelor democratice, atunci este acceptabil s` ai [i,ceea ce eu numesc, ”moduri de gândire profundgre[ite”.

S.C.: A condamnat Partidul de Stânga din Suediaororile comunismului în România, Bulgaria,Uniunea Sovietic`, etc.?

O.L.: Da, [i foarte clar! Exist` o mul]ime decondamn`ri din partea partidului nostru împotrivaoprim`rii, care a dus la suferin]a atâtor oameni. icând noi vorbim de democra]ie, pentru a fi crezu]i,ar`t`m c` noi nu toler`m ca, în numele ideologieinoastre, oamenii s` fie oprima]i.

S.C.: Ce [tii despre România?

L.O.: Nu prea mult. N-am fost niciodat` în România,dar am fost o dat` gata s` c`l`toresc la Bucure[ti, darc`l`toria a fost anulat`. tiu, desigur, despredictatura din timpul lui Ceau[escu [i c` România afost în]eleas`, în timpul lui Ceau[escu, ca un prietenal Vestului, deoarece era independent` de UniuneaSovietic`. Statele Unite erau foarte încântate c`România, în 1984, a participat la Olimpiada de laLos Angeles, ca singura ]ar` din Est...A existat de fapt o ”îmbr`]i[are” din partea Vestuluia dictaturii din România, spre deosebire de alte ]`ridin Est, pentru c` România, ca [i Iugoslavia, a luatdistan]` fa]` de Uniunea Sovietic`. Iar Regele nostrui-a acordat, lui Ceau[escu, Ordinul Serafimilor!

S.C.: Dar i l-a retras apoi...

L.O.: Dar a fost o dictatur` groaznic` [i nu cred c`

au fost mul]i îndurera]i când Ceau[escu a pl`titpre]ul pentru nebunia lui.

S.C.: Pentru milioanele de oameni care au suferit depe urma acestei doctrine, no]iunea de comunism vafi întotdeauna legat` de teroare politic`, deconfiscarea averilor, de lag`re de munc`... N-ar fimai potrivit ca s` folose[ti alt` no]iune care s`exprime punctul t`u de vedere asupra ordinii sociale[i politice, decât aceast` no]iune, care pentrumilioane de oameni înseamn` oroare?

L.O.: Eu ascult cu mult` aten]ie p`rerile oamenilor,dar no]iunile se formeaz` dintr-o în]elegerea, dintr-ocon[tiin]` colectiv`; [i în Suedia o foarte clar`majoritate leag` comunismul de oprimare, dar înacela[i timp eu consider c` exist` idei în idealulcomunist, de la Marx, din ”Manifestul Comunist”din 1848 [i dup`, pe care eu le consider încontinuare valabile. Ideea ca noi s` încerc`m s`g`sim forme ca s` organiz`m societatea astfel ca s`organiz`m o egalitate adev`rat`. i alte no]iuni aufost ”p`tate”, ca socialismul, de exemplu, care sebazeaz` pe acelea[i principii, c`ci se [tie c` multepartide comuniste care au condus în Est n-au spusniciodat` c` ele au introdus comunismul, cisocialismul [i, de exemplu în Germania de Est, senumea Partidul Socalist. Dac` începem s` spunem s`nu folosim no]iuni care au fost ”p`tate”, atunci încurând nu mai putem folosi nici o no]iune, atunci numai po]i, cu mândrie, s` fii nici cre[tin, nicimusulman, nici evreu. i eu consider c` trebuie s` fiiun intelectual cinstit [i s` ascul]i ce se spune într-odezbatere [i s` porne[ti de la asta.

S.C.: În cazul comunismului, când suferin]a uman` afost atât de profund`, nu se mai poate rezona astfel [icomunismul, cel pu]in pentru genera]iile care ausuferit, va r`mâne o no]iune odioas`, oribil`.

L.O.: În]eleg aceasta [i poate, dac` a[ fi fost crescutîn România, a[ spune acela[i lucru. Dar dac` lu`mca exemplu Italia, acolo este urât s` te chemisocialist, nu comunist, pentru c` partidul socialist afost extrem de corupt.

S.C.: Majoritatea membrilor Partidului de Stânga afost împotriva intr`rii Suediei în UniuneaEuropean`. S-a schimbat punctul vostru de vedere?Mai vre]i ca Suedia s` ias` din UE?

L.O.: Referendulmul a hot`rât ca Suedia s` fac`parte din UE, a fost o hot`râre luat` democratic [iatunci a fost important ca s` fim reprezenta]i, dar noisuntem împotriva UE [i dac` ast`zi s-ar vota dinnou, am fi împotriv`, dar nu avem acest obiectivacum, ci acum dorim s` împiedic`m UE s` sedezvolte ca un ”superstat”, mai pu]in democaratic.Am împiedicat îns` trecerea Suediei la EURO!

PARTIDUL DE STÂNGA(VÄNSTERPARTIET)

* Partidul de Stâga î[i are originea în Partidul social-democrat de stânga (Sveriges socialdemokratiskavänsterparti - SSV), care a luat fiin]` în 1917; în1921 se desparte în dou` partide, cel mai marenumindu-se Partidul Comunist al Suediei (Sver(i)geskommunistiska parti). Partidul [i-a schimbar numeleînc` de dou` ori, în 1967 în ”Partidul de StângaComuni[tii”(Vänsterpartiet Kommunisterna) [i în1990 în Partidul de Stânga (Vänsterpartiet).* Partidul de Stânga are ast`zi 29 de deputa]i înParlamentul Suediei.* La alegerile parlamentare din 2002, num`rulvoturilor pe partide a fost astfel:Socialdemokraterna/social-democra]ii 2.113.560Moderaterna/modera]ii 809.041Folkpartiet-liberalerna/partidul poporlui 710.312Kristdemokraterna/cre[tin-democra]ii 485.235Vänsterpartiet/partidul de stânga 444.854Centerpartiet/partidul de centru 328.428Miljöpartiet de gröna/partid.mediu 246.392Övriga/alte partide 165.390Ogiltiga/anulate 82.218

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 5__________________________________________________________________________________________________________

GUNNAR SKARELL I VIVAN NILSSONde la Administra]ia Electoral` - Valmyndigheten:

”MESAJUL NOSTRU C~TRE AUTORIT~ILE DIN STR~IN~TATE, ADIC~ AMBASADE I CONSULATE,ESTE CA S~ NU REFUZE NIM~NUI DREPTUL LA VOT, CI ABIA ATUNCI CÂND AJUNG AICI BULETINELE DE VOT

S~ CONTROL~M NOI DAC~ VOTURILE SUNT VALABILE SAU NU.”

”ORICINE POATE S~ ASISTE LA ÎNTREAGA PROCEDUR~ ÎN TIMPUL VOT~RII I CHIAR I LA NUM~RAREAVOTURILOR, PENTRU C~ VOTAREA INE DE PRINCIPIUL ACCESULUI LA ACTELE PUBLICE!”

Gunnar Skarell, [eful cancelariei de laAdministra]ia Electoral` din Suedia.

Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Silvia Constantinescu: Motivul pentru care am vruts` fac acest interviu cu voi este c` România a avutalegeri anul trecut, la care noi am fost observatori.Am considerat c` modul în care decurg alegerile laAmbasada României a fost complicat [i mi se parec` las` loc unor abuzuri, unor nereguli, etc. Felulsimplu de a vota suedez, de a primi acas` o cartel`de aleg`tor [i a merge apoi la po[t` sau la biroul devotare de district unde locuim ca s` vot`m, amconsiderat c` ar putea fi un bun exemplu pentruRomânia în viitor. De aceea, noi am stat de vorb`deja cu Johan Hirschfeldt, pre[edintele ConsiliuluiElectoral, [i aceast` discu]ie am prezentat-o înnum`rul trecut al CURIERULUI ROMÂNESC.Dorim acum s` prezent`m partea concret` a munciide alegeri în Suedia. Înainte de aceasta, v` rog s` v`prezenta]i, ca cititiorii no[tri s` [tie cine sunte]i [i cecompeten]` ave]i. S` începem cu [eful cancelarieide la Administra]ia Electoral`, Gunnar Skarell. Terog s` vorbe[ti pu]in despre tine, despre preg`tireata, unde ai mai lucrat, ce interese deosebite ai, etc.

Gunnar Skarell: M` numesc Gunnar Skarell [i sunt[eful cancelariei de la Administra]ia Electoral`(Valmyndigheten). Eu m-am ocupat de problemeelectorale din 2001, dar am un trecut în CancelariaGuvernului [i în Departamentul de Finan]e de laînceputul anilor ’70, unde am lucrat în diferiteposturi. Nu [tiu ce a[ mai putea povesti despre minemai mult de atât. Chiar dac` am lucrat laDepartamentul de Finan]e, de bani nu sunt chiar a[ade interesat, ci am doar cât s` m` descurc. Acestaeste lucrul cel mai important. Dar, ceea ce fac întimpul meu liber, este s` merg afar`, în p`dure [i pecâmpii. Un mare hobby este s` merg s` culeg fructede p`dure [i ciuperci în perioadele respective. Peurm`, vara pescuiesc [i fac pu]in drumuri deorientare în p`dure, c`ci fac parte dintr-un club deorientare în teren; colec]ionez pu]in timbre, dar esteceva ce merge în perioade, a[a c` tocmai acumactivitatea aceasta se odihne[te; dar va veni,desigur, o perioad` când iar voi colec]iona timbre cugr`mada, ca s` m` ocup de ele dup` ie[irea lapensie. Cu aceasta m-am ocupat de când am fostmic, [i acestea au fost interesele mele constante, dar

am avut perioade când am fost mai mult interesat [iperioade când am fost mai pu]in interesat de ele, înfunc]ie de timpul pe care l-am avut.

S.C.: Acest interes filatelic l-am avut [i noi înRomânia, când înc` nu aveam copii [i timbrele aufost mai târziu salvarea noastr` când am emigrat dinRomânia, c`ci, dup` ce am vândut toate lucrurile dincas`, tot nu ne ajungeau banii s` pl`tim biletele deavion spre Suedia. i, de[i vândute în prip`, f`r` unstudiu de pia]`, am ob]inut pe ele de trei ori mai multdecât pe ce strânsesem din munca de 10 ani. Deci,timbrele sunt o investi]ie bun` [i interna]ional`.

G.S.: Oh, da, da! i aici exista un mare interes [itimbre foarte scumpe, problema este îns` aceea c`,pentru cele cu adev`rat pre]ioase, nu prea airesurse, pentru ce ai, sunt mai ales m`rfuri deduzin`, care nu sunt chiar a[a de pre]ioase. Dar estepl`cut oricum s` studiezi cultura diferitelor ]`ri [ialtele domenii care sunt exprimate pe timbrelepo[tale. Eu colec]ionez mai ales timbre suedeze.

S.C.: Ca femeie colec]ionar` de timbre în Romania,am putut s` cump`r timbre rare la pre]uri destul dejoase. Eu de fapt îl urmam pe so]ul meu la club, cas` fim împreun`, nu aveam interese deosebite decolec]ionar, dar m` duceam s` tratez pre]ul pentruvreun timbru pe care so]ul meu [i-l dorea, îns` pecare nu-l ob]inea la un pre] pe care-l putea pl`ti [i,pentru c` eu eram singura femeie, b`rba]ii se jenau[i l`sau din pre]. Ar trebui s`-]i iei so]ia cu tine [i ais` vezi c` va avea mare succes.

G.S.: Ai dreptate! i la clubul filatelic din care faceu parte, într-adev`r, aproapte to]i sunt b`rba]i,b`rba]i b`trâni. Tinerii [i femeile nu exist`. Acum numai este la fel de r`spândit s` colec]ionezi timbrepo[tale, a[a cum era mai înainte!

S.C.: S-au dus timpurile bune! Acum s` revenim lalucruri serioase. Ce este Administra]ia Electoral` [ide ce este nevoie de o Administra]ie Electoral`? ÎnSuedia avem alegeri o dat` la patru ani. De ce estenevoie de o astfel de Administra]ie între alegeri?

G.S.: Pentru c` este necesar ca s` existe cineva cares` grupeze la un loc aceste activit`]i [i s` leorganizeze. În Suedia exist` o autoritate central` [iapoi exist` consiliile jude]ene la nivel regional [iadministra]ii electorale comunale la nivelulcomunelor, pentru ca s` se ajung` la un rezultatcare s` inspire legitimitate în fa]a cet`]enilor [i cares` fac` [i s` men]in` ordine [i în acest domeniu.Sarcina noastr` este s` avem grije ca totul s` seexecute pe baza legisla]iei existente [i ca s` existematerial la care s` se poat` apela, s` avem grije cas` existe lume care s` primeasc` material instructivadecvat [i care s` înve]e legisla]ia care regleaz`alegerile. Este important ca alegerile s` se fac` într-un mod corect, ca lumea s` aibe încredere înacestea, ca s` nu înceap` mai apoi s` pun` subsemnul întreb`rii dac` s-au f`cut sau nu gre[eli înalegeri. i pentru aceasta, trebuie s` avem grije calumea s` înve]e rutinele care trebuiesc urmate [i,mai ales, ca s` le [i urmeze.

S.C.: Administra]ia Fiscal` se ocupa înainte [i dealegeri. De ce a fost nevoie s` se fac` aceast`schimbare?

G.S.: Pentru c` s-a considerat c` problemeleelectorale nu se încadrau exact în activitatea

Administra]iei Fiscale. Au mai fost mutate [i altep`r]i care nu se potriveau [i s-a încercat ca totul s`fie mai potrivit cu specificul institu]iei aceleia.Astfel, de exemplu, impozitarea pe mo[tenire [i acadourilor a fost preluat` de la tribunalele de prim`instan]`, [i a[a mai departe. A[adar, s-a c`utat oepurare a activit`]ii acestei administra]ii. În cadrulCancelariei Guvernului s-a considerat c` este potri-vit s` se creeze o administra]ie de sine st`t`toarepentru aceast` activitate electoral`. Activitatea caatare a existat în exact acela[i fel de fapt [i maiînainte, a[a c` aceasta nu este o noutate în nici unfel.

S.C.: Intrarea Suediei în UE a determinat apari]iaunei institu]ii de sine st`t`toare?

G.S.: Nu. Aceast` institu]ie este completindependent` de intrarea Suediei în UE. Eu cred c`a fost vorba doar despre faptul c` s-a vrut s` seepureze activitatea Administra]iei Fiscale astfel caaceasta s` se ocupe doar de impozite [i nu [i cuprobleme electorale, care le erau str`ine. Faptul c`apar]inuser` Administra]iei Financiare a avut de-aface cu sistemul de înregistrare a popula]iei, adic`cu sistemul st`rii civile, deoarece listele electoralese extrag din registrul de popula]ie al st`rii civile,aflate la Administra]ia Financiar`, ceea ce f`cusepe atunci s` fie potrivit ca problemele electorale s`se rezolve acolo. Dar, mai apoi, încetul cu încetul, s-a v`zut c` era un lucru care nu-[i avea locul încadrul Administra]iei Financiare.

S.C.: Cum se face preg`tirea electoral` [i care suntproblemele tehnice care exist` în preg`tireaalegerilor?

G.S.: Sarcina noastr` cea mare este ca s` existematerial electoral - tot ce este nevoie: buletine devot tip`rite, s` avem plicuri din hârtie, etc. Toateacestea reprezint` volume mari [i de aceea începemdin timp tranzac]iile de comenzi. Pentru alegerile dinanul 2006 începem deja de pe acum, adic` imediatdup` Anul Nou am început s` trimitem cereriîntreprinderilor care au posibilit`]i s` emit` oferte detip`rituri. Noi suntem administratori [i aceasta estesarcina noastr` principal`, rolul nostru cheie, [ianume de a procura tot materialul care este necesarpentru alegeri. Deasemeni, administra]ia r`spunde [ica num`r`toarea total` a voturilor s` se fac` în modcorect. Rezultatele se public` prin noi, deja înnoaptea dup` alegeri [i se public` prin mass-media.

S.C.: Sunte]i o institu]ie politic`?

G.S.: Nu, nu, suntem total apolitici! Nici Consiliul nuare vre-o componen]` politic`, ci în Consiliu facparte oameni ceva mai pricepu]i la legi, cineva careare experien]` cu TI (tehnologia informa]iei, n.tr.),câ]iva reprezentan]i ai unor organiza]ii – se afl` unreprezentant al unei organiza]ii de tineret, uncercet`tor în probleme de [tiin]e politice, a[a c` nuare loc nici un fel de politic`. Din contr`, una dintresarcinile Consiliului Electoral este [i s` fie apolitic.Dac` am fi politici, atunci am putea fi pu[i subsemnul întreb`rii de c`tre aleg`tori.

S.C.: Cine are drept de vot în Suedia?

G.S.: La întrebarea aceasta va r`spunde VivanNilsson.

S.C.: Atunci, te rog s` te prezin]i cititorilor. 6

6 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

(Continuare din pag. 5: De la Administra]ia...)

Vivan Nilsson, [efa informa]iilor de laAdministra]ia Electoral` din Suedia.

Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Vivan Nilsson: M` numesc Vivan Nilsson [i amlucrat în administra]ia de stat din 1971, când am luatdiploma în [tiin]e politice, adic` ceva cuno[tin]edespre stat, ceva [tiin]e politice, ceva economie deîntreprindere, ceva sociologie [i pe urm` am studiat[i alte lucruri, dar am lucrat [i la Consilii Jude]ene, latribunale, dar ca administrator în mare m`sur`. Aicifac pu]in din toate, printre altele r`spund deprobleme de informare. În timpul liber m` ocup deîmpodobirea casei, pun cartofi în gr`din`, m` uit lafilme, citesc c`r]i [i stau mult timp în natur`. Citescmai mult literatur` suedez`, destul de variat`, darconsider c` literatura istoric`, mai ales despre evulmediu, este interesant` [i pescuiesc împreun` cuso]ul meu, care este mare pescar.

S.C.: Deci, cine are drept de vot în Suedia?

V.N.: În Suedia au voie s` voteze to]i cei care auîmplinit vârsta de 18 ani [i care sunt cet`]enisuedezi. Dac` e[ti cet`]ean într-unul dintre stateleUniunii Europene, ai voie s` votezi imediat ce e[tiînregistrat la serviciul de stare civil` de aici. Înschimb, dac` vii din alt` ]ar` din afara UE, trebuies` fi fost înregistrat la serviciul st`rii civile timp detrei ani, adic` în principiu s` fi avut aprobare de[edere [i s` fi locuit aici timp de trei ani.

S.C.: Ce documente se cer pentru a putea vota înSuedia?

V.N.: Dac` m` duc la localul meu de votare, nu amnevoie, de fapt, decât s` m` duc acolo [i s` spun c`eu sunt eu. Acolo exist` buletine de vot, acolo este olist` electoral` în care sunt bifate persoanele carevoteaz`. Dar, pentru ca to]i s` [tie unde s` se duc` [is` [tie ceva mai mult despre alegerile respective, noitrimitem la fiecare persoan` care este înscris` înlistele electorale câte o cartel` electoral`, sau cartede alegeri, cum este în S.U.A., în care scrie unde s`mergi s` votezi, în ce zi au loc alegerile, etc.Aceast` cartel` electoral` este înso]it` de o mic`bro[ur` cu informa]ii despre alte feluri de a vota [icum s` procedezi în aceste cazuri, ca de exemplu:dac` vrei s` votezi la po[t`, dac` vrei s` votezi lavreo autoritate (suedez`, n.tr.) aflat` în str`in`tate,sau dac` vrei s` votezi prin scrisoare.

S.C.: Un aspect foarte important la alegerile care auavut loc în cadrul Ambasadei Române în Suedia afost acela c` documentul de identificare pentrucet`]enii români sau cu dubl` cet`]enie trebuia s` fiepa[aportul românesc, nimic altceva. Cum este aici?

V.N.: În Suedia, dac` votez la localul de votare decare apar]in, atunci se presupune c`, într-un fel saualtul, e[ti cunoscut acolo; dar, dac` votez la po[t`

sau la autoritate (suedez`, n.tr.) aflat` în str`in`tate,atunci trebuie s` am o legitima]ie în form` depa[aport, sau carnet de conducere auto, sau olegitima]ie obi[nuit`.

S.C.: Adic` orice fel de legitima]ie cu care s` te po]iidentifica?

V.N.: Da.

S.C.: Una dintre problemele care s-au ridicat laalegerile de la Ambasada României din Stockholm afost aceea c` celor cu cet`]enie dubl` nu li s-aurecunoscut la legitimare decât pa[apoarteleromâne[ti [i nimic altceva. Cum voteaz` cet`]eniistr`ini afla]i în str`in`tate [i care au drept de vot laalegerile comunale din Suedia?

V.N.: Trebuie s` po]i vota, dac` e[ti cet`]ean str`incu drept de vot la alegerile comunale din Suedia, [ila autoritate suedez` aflat` în str`in`tate. Acolo eitrebuie s` accepte altceva decât pa[aport suedez.De fapt, mesajul nostru c`tre autorit`]ile din str`in`-tate, adic` ambasade [i consulate suedeze, este cas` nu-i refuze nim`nui dreptul s` voteze, ci abiaatunci când buletinele de vot ajung aici s` control`mnoi dac` voturile acestea sunt valabile. Desigur îns`c` [i ei pot s` controleze dac` persoana respectiv`are numele pe care sus]ine c` îl are.

S.C.: Care sunt condi]iile care se cer ca observatoriis` poat` asista la alegeri în diferite locuri?

V.N.: Noi nu avem de fapt nici un fel de observatorispecial numi]i [i accepta]i în mod formal, ci întregulproces este public. Oricine poate asista la întreagaprocedur` în timpul vot`rii [i chiar la num`rareavoturile, pentru c` votarea ]ine de ”principiulaccesului la actele publice”, care exist` în Suedia.La asemenea ”activit`]i de lucru publice”, dup` cumsunt ele numite, po]i s` vii neanun]at.

S.C.: Un alt aspect despre care doresc s` te întrebeste urm`torul: din România au fost trimise un num`rexact de buletine de vot [i nimeni, nici observatorii,nici ziari[tii, nici chiar votan]ii nu au avut drep s` iaunul acas` s`-l studieze, s`-l p`streze ca amintire,etc., c`ci ni s-a spus c` dac` au fost trimise 300 debuletine de vot [i 150 ar fi fost folosite la votareapropriuzis`, de exemplu, restul de 150 trebuiau s`fie trimise înapoi cu proces verbal, ca s` se eviteabuzuri... Cum este în Suedia?

V.N.: În Suedia nu este a[a. Noi r`spândim 650 demilioane de buletine de vot. Partidele comand` la noitip`rirea buletinelor de vot [i ei primesc un num`rcare este de trei ori mai mare decât num`rul celorîndrept`]i]i s` voteze. Dac` în Suedia exist` 7milioane care au drept de vot, atunci fiecare partidprime[te 21 de milioane de buletine de vot, aceastapentru alegerile la Parlament. Ele (partidele, n.tr.) letrimit, le r`spândesc la locuin]e, punându-le în cutiilepo[tale; apoi ele se afl` [i în localurile de vot, dar [iîn a[a-numitele ”cabane de alegeri” r`spândite înora[, a[a c` este foarte u[or s` ob]ii câte buletine devot dore[ti. Dar se pare c` noi suntem singurii careprocedeaz` astfel. Eu [tiu c` în multe alte ]`ri estevalabil faptul c` au grije ca s` nu se consume maimulte buletine de vot decât au fost tip`rite în acestscop [i aceasta desigur pentru ca în felul acesta s`se împiedice furturi în alegeri. Dar aici noi cont`mc` avem alte mecanisme care ne fac s` credemtotu[i c` este valabil principiul: un aleg`tor – un vot!Se controleaz` când aleg`torul depune votul, înschimb. Dar este cât se poate de u[or s` procuribuletine de vot.

S.C.: Când a început Suedia s` foloseasc` buletinede vot? Ce informa]ii trebuie s` stea pe buletinul devot?

V.N.: Buletinul de vot trebuie s` fi existat de pe lasfâr[itul secolului XIX. La început aleg`torii seadunau în localurile de votare [i votau prin ridicarede mân`, ca s` zic a[a. Pe buletinul de vot trebuie s`stea informa]ii despre ce alegeri este vorba,

deoarece avem trei alegeri simultan, [i, ca s` sefac` distinc]ia clar`, ele au trei culori diferite.Buletinul pentru alegerile la Parlament (Riksdag)este galben, la alegerile pentru Consiliile Regionale(Landsting) este albastru, iar la comune este alb; peel va sta deasemenea numele partidului, [i acest`informa]ie este foarte important`; dac` nu estetrecut nici un nume de partid, atunci buletinul de votnu este valabil; pe urm`, este posibil s` fie trecu]icandida]i, [i în cel mai extrem caz au loc 79 denume pe un buletin de vot, 79 de candida]i, dar, înmod normal, sunt, poate, vreo 50-60.

S.C.: Ce informa]ii sunt trecute pe ”cartela dealeg`tor”?

V.N.: Pe ”cartela de aleg`tor” stau informa]ii pentrualeg`tor: unde s` voteze, la ce alegeri are drept devot - deoarece unele persoane au drept de vot doarla alegerile pentru Parlament; dac` sunt suedez [i m-am mutat în str`in`tate, atunci am drept de vot doarla alegerile pentru Parlament, nu am drept s` votezla alegerile comunale; dac` sunt cet`]ean suedez cure[edin]a în Suedia, adunci am drept, de regul`, latrei alegeri diferite, în afar` de Gotland, unde nusunt decât dou` tipuri de alegeri.

S.C.: De ce este diferit pe Gotland?

V.N.: Deoarece pe Gotland nu exist` ceea ce secheam` Consiliu Regional, ci comuna are [i sarcinileunui Consiliu Regional. Apoi, cine este imigrant, aredrept la dou` feluri de alegeri: la comun` [i laConsiliul Regional, dar nu [i s` voteze pentruParlament. De re]inut c` fiecare partid politic arebuletinul s`u de vot propriu pe care sunt trecu]icandida]ii. În dreptul fiec`rui candidat de pebuletinul de vot se afl` câte un p`tr`]el [i aleg`torulpoate marca în el cu semnul ”X” persoana pe care oprefer`. Dac` un candidat prime[te destul de multe”X-uri personale”, dup` cum se numesc, atunci esteridicat mai sus pe list`.

S.C.: Când au fost introduse aceste ”alegeri depersoan`”?

V.N.: Ele au fost introduse de prob` în 1994 înpatru-cinci comune [i, în orice caz, 35 de procenteau votat atunci pe persoane pe care au vrut s` lapromoveze. În 1999, la alegerile pentru Parlament,s-au folosit pentru prima dat` pe deplin în alegeri.

S.C.: Dac` o persoan` nu este trecut` pe nici unbuletin de vot ca s` fie ales, dar cineva, o person`sau mai multe, trec numele acesteia pe un buletin devot, pentru c`-l consider` un candidat mai bun decâtceilal]i deja existen]i pe list`, se ia în considerarebuletinul de vot ca fiind valid?

V.N.: În cele mai multe cazuri nu se poate scrie oalt` persoan` decât cele care sunt tip`rite acolo.Aceasta se poate face la unele partide mai mici,care nu [i-au înregistrat candida]ii în prealabil. Dar,de regul`, nu se poate. Marile partide î[i anun]`dinainte candida]ii care s` fie trecu]i pe buletinelelor de vot.

S.C.: A[adar, singurul lucru care se poate modificape un buletin de vot este doar schimbarea loculuiunui candidat pe list`...

V.N.: Da, po]i s` pui un ”X” la cineva care speri caîn felul acesta s` urce pe list`. Dar exist` [i buletinede vot ”în alb”, adic` necompletate, f`r` nume departid.Po]i s` scrii un nume de partid pe un astfel de buletinde vot necompletat. Dac` scrii un nume de partid ori[i care, de exemplu ”Prietenii lui Mickey Mouse”sau altceva asem`n`tor, atunci po]i scrie [i candida]ipentru partidul acela. Dar ace[tia nu primesc deregul` niciodat` locuri de deputa]i. Dup` terminareaalegerile, Consiliile Jude]ene sunt cele care soco-tesc, în mod practic, voturile. Dar la alegerile parla-mentare noi suntem cei ce ajungem la concluziacâte voturi au primit candida]ii [i de aceea sunt ale[i,dup` care numim un num`r de suplean]i, ca aceste

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 7__________________________________________________________________________________________________________

persoane s` fie în primul rând înlocuitori dac`vreunul din deputa]ii Parlamentului demisioneaz`,sau moare, sau înceteaz` în alt fel s` mai fie deputatîn Parlament. Cât` vreme exist` nume printresuplean]i, se poate alege dintre ei în cazul în carevreun deputat demisioneaz` din Parlament. Dac`num`rul acestor suplean]i numi]i de noi ia sfâr[it,atunci ne uit`m la cum a ar`tat buletinul de vot [i îilu`m pe cei ce urmeaz` la rând.

S.C.: Care este limita pentru ca un partid politic s`intre în Parlament?

V.N.: Trebuie s` fi primit cel pu]in patru procentedin voturile din ]ar` pentru a putea participa ladistribuirea mandatelor din Parlament. Aceastaînseamn` aproximativ 220 000 de voturi, dac` nu-miamintesc gre[it.

S.C.: Aceasta înseamn` c` un partid care are 3,95procente nu intr` în Parlament.

V.N.: Nu.

S.C.: Ce se întâmpl` cu voturile lor?

V.N.: Acestea doar r`mân f`r` valoare, s-ar puteaspune, se face abstrac]ie de partidul cu 3,95 % ladistribuirea mandatelor în Parlament. Trebuie s` fie4 %, a[a c` ei nu particip` la distribuirea mandatelorcomform procedurii valabile acum. Se poate spunec` voturile lor sunt f`r` valoare, aruncate în vânt.

S.C.: Dar aceasta înseamn` c` cet`]enii aceia nu-[iau reprezentan]i proprii tocmai pentru c` au cevamai pu]ini aleg`tori decât cere legea.

V.N.: Acum este a[a c`ci printre cei care nu intr` seafl` unul sau dou` partide care au 1 procent –Sverigedemokratena (Democra]ii din Suedia) [iPartidul Pensionarilor au 1 %. To]i ceilal]i au câte unvot, sau dou`, sau 100, a[a c` nu sunt totu[i mul]ialeg`tori care voteaz` pe partidele care nu r`mân înParlament.

S.C.: Ce anume considera]i c` ar trebui schimbat înlegisla]ia actual` [i ce este bun [i ar trebui s`r`mân` a[a cum este?

Gunnar Skarell: Noi facem analize ale experien]elorla fiecare alegere care a avut loc [i lucrul acesta îlraport`m la Ministerul Justi]iei [i ne spunem [i p`reridespre ce ar trebui schimbat, alteori raport`m doarc` în timpul alegerilor s-au n`scut cutare [i cutaresitua]ii [i Ministerul (subîn]eles: Justi]iei, n.tr.)hot`r`[te dac` s` se modifice ceva în legisla]ie saudac` problema s` fie înaintat` unei comisii decercetare. Chiar de curând a avut loc o cercetare alegii alegerilor, care s-a încheiat în luna noiembrie(2004, n.tr.) care a rev`zut legisla]ia alegerilor [i [i-a însu[it ceea ce s-a semnalat cu prilejul alegeriloranterioare [i s-a încercat s` se îndrepte ceea ce nu afost destul de reglat [i a creat neîn]elegeri sau a[aceva. Raportul acesta este acum trimis la diverseorgane de avizare, dup` care Guvernul va lua ohot`râre anul viitor.Dar noi raport`m la Minister dac` ni se pare c`ceva nu func]ioneaz` chiar a[a cum trebuie, sut`-la-sut`. Administra]ia Electoral` are unele competen]e,dar ele sunt foarte clar definite în ceea ce prive[tece avem drept s` facem [i ce s` nu, pentru c` înSuedia autorit`]ile nu au drept s` completezelegisla]ia [i dac` este vorba despre ceva cât-de-câtimportant, atunci cel care hot`r`[te schimbarea esteParlamentul.

S.C.: În ce const` competen]a Administra]ieiElectorale, ce ave]i voie s` schimba]i?

G.S.: Cum s` arate formularele, de exemplu. Ideeade baz` este îns` ca întreaga procedur` s` fiereglat` de c`tre lege. Ea nu trebuie s` se poat`schimba printr-un mod simplu, dup` bunul plac, cavreo autoritate s` hot`rasc`: ”A[a trebuie s` fie!”Lucrul acesta este valabil pentru întreaga legisla]ie,nu numai în domeniul alegerilor.

S.C.: Suedia este una dintre ]`rile care au o mare

participare la alegeri. Totu[i, aproape întotdeauna,aproximativ 20 % din cet`]enii cu drept de vot nu vinla alegeri. Deoarece to]i cet`]enii au [i drepturi, dar[i îndatoriri, considera]i c` una dintre îndatoriri artrebui s` fie ca ei s` vin` în mod obligatoriu laalegeri?

G.S.: Ca Administra]ie Electoral`, noi nu avem nici op`rere în aceast` problem`, ci aceasta estelibertatea ce a fost dat` cet`]enilor – ca s` hot`rasc`ei în[i[i dac` vor s` voteze sau nu.Dar acest lucrul se discut` foarte mult, c`ci tendin]aactual` este ca participarea la alegeri s` scad`aproape la fiecare perioad` de alegeri. Exist` ooarecare nelini[te printre politicieni în leg`tur` cuaceasta [i se discut` dac` s-ar putea face cevapentru a se îmbun`t`]i participarea la vot.Administra]ia Electoral` îns` nu are rolul de amajora participarea la vot. S-a avut foarte maregrije ca s` nu ne dea nou` rolul acesta.Noi trebuie s` inform`m despre alegeri, despre cumse voteaz`. Indirect, prin cuno[tin]e amplificate,poate c` unii se angreneaz` [i s` mearg` la vot, darsarcina noastr` nu este de a majora participarea lavot.

Vivan Nilsson: Eu nu consider c` ar fi bine culegiferare obligatorie, ca s` fii obligat s` votezi, s`fii condamnat la amenzi dac` nu participi – lucrulacesta mi se pare ceva ciudat. În schimb, cred c`politica trebuie s` fie atractiv`, ca eu s` aleg s`particip.

S.C.: i în încheiere doresc s`-mi spune]i: ce [ti]idespre România?

Vivan Nilsson: Nu deosebit de mult.

Gunnar Skarell: Nu deosebit de mult.

S.C.: OK. Când v` vom trimite publica]ia cu acestinterviu, am s` v` trimit ceva material informativdespre România, ca s` afla]i ce ]ar` frumoas` esteRomânia.

Gunnar Skarell: Ah, da, lucrul acesta îl [tiu [i eu!

S.C.: Exist` un lucru care îi [ocheaz` pe to]i românii,este vorba de modul de adresare cu ”tu” suedez. Cep`rere ave]i, este normal ca un tân`r s`-i spun` ”tu”unuia mai b`trân, cu o func]ie mai mare, etc.?

Gunnar Skerell: Nu am reflectat niciodat` asupraacestui lucru, deoarece este de la sine în]eles calumea s`-mi spun` ”tu”. Am fost educat cu aceastade copil.

Vivan Nilsson: De-a lungul întregii mele vie]iprofesionale am avut doar o singur` persoan` cucare am fost ”dumneavoastr`”, iar lucrul acesta s-aîntâmplat atunci când eram la început. Era un juristcu post mai înalt, care era aproape cu patruzeci deani mai în vârst` decât mine.

S.C.: i atunci nu ai îndr`znit…

V.N.: Nu de asta, dar el era foarte ceremonios înacest sens, asta s-a întâmplat prin anii ’70.

S.C.: Dar a fost dup` ”reforma din ’66”…

V.N.: Da, dar ceea ce inten]iona el s` spun` era camai întâi femeia s` fie cea care s` renun]e la titlu încontactul cu el, iar eu consideram c` eram a[a demic`, încât nu îndr`zneam s` fac acest lucru. Înplus, a fost vorba despre o angajare de numai ojum`tate de an, dup` care el a terminat [i a ie[it lapensie, a[a c` eu am supravie]uit [i de atunci nu ammai fost ”dumneavoastr`” cu nimeni.

S.C.: Eu, dup` atâta timp în Suedia, consider c` estecel mai natural, dar românii nu accept` acest modde adresare [i cei mai mul]i mi-au replicat: ”Nu!A[a nu po]i s` spui! Trebuie s` ar`]i respect pentruvârst`, instruire [i a[a mai departe.”De[i eu consider c` nu prin folosirea pronumelui depolite]e se arat` respectul, considera]ia, a[ fi îns`deranjat` atunci când cineva mi-ar spune: ”Iaascult`, tuuuuuu!”…

Gunnar Skarell: Depinde pu]in [i de cum spui.

S.C.: Sigur c` da! În Suedia nu se întreab` c`ruipartid îi apar]ii, [i n-am s` v` întreb aceasta, dar a[vrea s` v` întreb dac` sunte]i membri în Rotary,Francmasonerie sau Zonta.

Gunnar Skarell: Nu.

S.C.: De ce nu?

Gunnar Skarell: Nu m-a atras niciodat`.

S.C.: Ave]i cuno[tin]e despre aceste organiza]ii?

G.S.: Da. Deja din copil`ria mea existau în c`minulmeu atât Lyon, cât [i Rotary. Desigur c` am auzitmulte lucruri despre ace[tia, dar sâmburele lor nu-lcunosc, doar cei care sunt membri acolo îl [tiu.

Vivan Nilsson: Nu, nu sunt membr`. Mi s-a propuss` intru la Rotary, în Botnia de Nord, dar m-ammutat de acolo [i a[a c` nu am putut accepta oferta.Pe urm`, am ]inut prelegeri la Zonta, dar nu am fostmembr` acolo.

S.C.: i în încheiere ce a]i dori s` ad`uga]i? Ceconsidera]i c` ar fi potrivit s` fi transmis, ”exportat”mai departe altor ]`ri, din ”modelul suedez” dealegeri?

Gunnar Skarell: Nu [tiu dac` merge s` se exporte,dar for]ele din legisla]ia [i procedura de alegerisuedeze constau în aceea c` enorm de mul]i oamenisunt amesteca]i în aceasta, ceea ce creaz` o trans-paren]` a întregii proceduri, care este important`pentru a da legitimitate alegerilor, c` ele sunt reali-zate cu adev`rat just. Pe urm`, deschiderea noastr`,adic` aceea c` oricine poate veni acolo la vot [i stu-dia [i controla alegerile, este ceva pozitiv. Pe urm`,faptul c` noi avem buletinele de vot în p`strare [i leputem num`ra oricât de mult se vrea dac` cineva seîndoie[te de corectitudine, este foarte pozitiv.Dup` fiecare alegere exist` câteva reclama]ii, încare cineva din public se plânge de ceva [i atunci neducem înapoi la buletinele de vot [i le num`r`m înc`o dat` [i verific`m, ca s` vedem dac` exist` vre-odovad` pentru afirma]ia f`cut`. Procedura noastr`electoral` este cl`dit` pe felul în care esteorganizat` societatea noastr` - cu comune [i ConsiliiJude]ene, sistemul nostru electoral este destul dediferit fa]` de al multor altor ]`ri, a[a c` nu [tiu dac`poate fi exportat necondi]ionat la o alt` ]ar`.

S.C.: Exist` un lucru care m-a pus întotdeauna pegânduri [i m-a f`cut s`-i întreb [i pe al]ii: To]icet`]enii au drept de vot, dar, dac` e[ti în afara legii,dac` e[ti în închisoare, înseamn` c` ai f`cut cevaîmpotriva societ`]ii. Po]i s` ai drept de vot chiar dac`e[ti la închisoare?

G.S.: Sigur c` da! Noi avem chiar [i birouri de vot laînchisori, se aranjeaz` în mod special pentru cei cesunt închi[i acolo ca s` voteze. A[a c` nu exist` niciun fel de limit`ri. Chiar [i lume care este debil`mintal are drepr de vot.

S.C.: Dar acest fapt este o problem`, consider eu. Avota înseamn` s`-]i exprimi p`rerea despre ceva cese întâmpl` în societate, despre cum vrei ca aceastas` se dezvolte. Are un debil mintal, un senil,capacitate s` decid` singur, sau va fi influen]at decineva?

G.S.: Legisla]ia nu-i interzice nim`nui s` participe laalegeri din astfel de motive. Dar este o problem`care se dicut` din când în când, rudele se întreab`,uneori: care este situa]ia? Dar nu sunt nici un fel delimite [i s-a ales ca to]i s` aibe drept de vot.

S.C.: Acum câ]iva ani s-a f`cut o contesta]ie la ocas` de b`trâni, care au fost influen]a]i...

G.S.: Lucrul despre care vorbe[ti a fost obiectul uneicercet`ri judiciare [i cei care au aranjat alegerileacolo au fost condamna]i pentru influen]areanepermis` a rezultatului alegerilor.

S.C.: Ce s-a întâmplat cu voturile acelea? 32

8 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

(Continuare din pag. 1: Valeria Mariana Stoica.)

M-am c`s`torit, student` fiind, [i întreaga mea via]`,pân` la dispari]ia so]ului meu în anul 1994, a fostdedicat` [colii [i familiei. Trecerea în nefiin]` aso]ului meu a fost compensat` de na[terea, la dou`luni dup` moartea sa, a nepoatei mele pe care, înmemoria bunicului s`u, o cheam` Ioana – Aurelia.Atât so]ului meu cât [i mie ne-au pl`cut, în moddeosebit, opera [i concertele, iar lectura a fosthobby-ul nostru comun. În egal` m`sur` am fostpasiona]i [i ne-a fascinat muntele. Ca studen]i, cucortul în spate, am cutreierat întregul lan] carpa]ic [ine-am oprit la frumuse]ea Apusenilor, pe care nu i-am uitat niciodat`. Dup` moartea so]ului meu,sus]inut` fiind de fiica [i ginerele meu, am devenit, [isper s` r`mân în continuare, o militant` pentruafirmarea femeii pentru consolidarea familiei [i maiales pentru p`strarea tradi]iei din familia noastr`,aceea de a nu uita niciodat` s` fim buni români. Caparlamentar m-am preocupat în special decategoriile sociale defavorizate [i sper în continuares` pot contribui la activarea societ`]ii civile, care artrebui s` joace un rol determinant în dezvoltareasociet`]ii, în opinia mea.

S.C.: Familia are un rol deosebit în via]a unui om, fieel [ef de stat, ambasador sau om obi[nuit. Povesti]i-mi despre familia dumneavoastr`.

V-M.S.: Copiii mei (îl consider pe ginerele meu cape un fiu pe care nu am avut [ansa s` îl am eu), înîntreaga mea activitate, m-au sus]inut, m-auîncurajat [i mi-au dat puterea de a merge maideparte. De când sunt în Israel, copiii mei m`viziteaz` în fiecare vacan]` a nepo]elei mele [i nepetrecem s`rb`torile împreun`.

S.C.: Ce hobby-uri ave]i? Ce literatur` citi]i? V`place muzica? Ce anume muzic`?

V-M.S.: Una din pasiunile mele, comun` cu afamiliei (atât a ficei mele Aura, ginerelui meu Horia[i nepotelei mele Ioana) sunt câinii. Avem 2 câini:Linda - un terrier [i Rolly - un baoxer, care tr`iescal`turi de familia mea la Cluj. Tipul preferat delectur` este cea filozofic`, începând de la filozofiaantic`, din care recitesc cu foarte mare pl`cereSocrate [i Aristotel, pân` la filozofia modern`,apreciind în evolu]ie gândirea uman`. Dup` 1990,accesul la carte bun` ne-a oferit o adev`rat`desf`tare, iar lectura a fost orientat` spre noilecurente occidentale. Ca ambasador în Israel îns`,am avut prilejul s`-mi structurez lectura pecunoa[terea îndeaproape a istoriei evreilor de laînceputurile sale, cu accent pe istoria evreilor dinRomânia. Au ap`rut multe documente pe bazac`rora î]i po]i formula propriile p`reri cu privire lasoarta evreilor din Europa [i în special la soartaevreilor din România. M` consider o privilegiat` asoartei datorit` posibilit`]ii de a studia [i aprofundaîn ace[ti ani cuno[tin]ele, începând cu studiul Tanah-ului [i a Cabalei, al`turi de oameni considera]iexperti în domeniu de la Hebrew University dinIerusalim [i rabini recunoscu]i în interpretareac`r]ilor sfinte iudaice. Întotdeauna am fost fascinat`de istoria antic`. În aceast` ]ar` am avut prilejul [inesperata [ans` s` ating cu mâna [i s` calc cupiciorul în locurile unde, în urma cu milenii, auînceput exploat`rile de cupru [i minerale, s` parcurgtraseele caanani]ilor [i filistinilor, s` str`bat Iudeea[i Samaria, s` ating pietrele sfinte pentru noi cre[tiniide la Ierusalim. Când simt nevoia de relaxare, ascultîntotdeauna muzic`. Cu mult` pl`cere ascult muzicalui Vivaldi. Îmi plac, de asemenea, concertele luiBrahms, Rahmaninov, Beethoven [i bineîn]elesnemuritoarele opere ale lui Verdi.

S.C.: M` bucur s` constat c` avem multe ”hobby-uri” comune. C`ci [i noi în familie suntem mariamatori de oper`, de muzic` clasic`, de literatur`,de la cea din antichitate pâna la cea contemporan`.Stimat` doamn` Valeria Mariana Stoica, o condi]ieca s` po]i avea func]ii de conducere în trecut a fostaceea de a fi membru în partidul comunist.

Dumneavoastr` a]i f`cut parte din partidulcomunist? În ce mod v-a ajutat aceasta în carier`?

V-M.S.: Da, [i nu m-a ajutat în carier`, dar, dup`cum cunoa[te]i, în România de dinainte de ´89, f`r`a fi membru de partid nu puteai ocupa nici o func]iede conducere [i nici nu aveai dreptul s` te înscrii ladoctorat. Dup` moartea lui Gheoghe Gheorghiu–Deja existat o foarte scurt` perioad` de deschidere,astfel c` studen]ii, f`r` a se mai ]ine cont de dosare,au fost f`cu]i membri de partid.

S.C.: De ce a]i ales diploma]ia ca domeniu deactivitate?

V-M.S.: Dup` o activitate pe care am desf`[urat-oîn cadrul unor organiza]ii neguvernamentale îndomeniul educa]iei [i a [anselor egale [i apoi cadeputat în Parlamentul României, diploma]ia [ireprezentarea ]`rii mele am considerat a fi undomeniu de activitate care î]i asigur` împlinireaprofesional`, dar [i cea moral` de a realiza o puntede leg`tur` între culturi [i ]`ri diferite, de a cunoa[teoameni noi, de a le cunoa[te via]a [i în acela[i timpde a le stârni interesul pentru ]ara ta, de a o facecunoscut` publicului israelian.

S.C.: Diploma]ia este un domeniu în care predomin`b`rba]ii. Cum sunt v`zute femeile într-o asemeneaactivitate? Ce calit`]i speciale se cer unei femei?Concureaz` o femeie în acelea[i condi]ii cu unb`rbat pentru posturi în diploma]ie, sau se cere caacestea s` fie mai dotate pentru a intra în acest”club b`rb`tesc”?

V-M.S.: Întrebarea dvs. presupune un comentariumai larg, fiind un cumul de mai multe întreb`ri, carese cer explicate. Mai întâi: de ce predomin` b`rba]iiîn diploma]ie? De regul` în societ`]ile conservatoare[i tradi]ionaliste, femeia este aceea care î[i urmeaz`b`rbatul [i doar rareori se întâmpl` ca situa]ia s` fieinvers`. Prin urmare, nu consider b`rba]ii vinova]ipentru aceast` stare de lucruri, pentru creareaacestui “club diplomatic masculin exclusivist”, cifemeile care [i-au acceptat aceast` condi]ie ca peun fapt dat [i nu au f`cut eforturi pentru a oschimba. Dealtfel, femeile prin structura lor au realecalit`]i de diplomat, de care fac uz zilnic peparcursul întregii vie]i. În familie, femeia este aceeacare creaz` [i men]ine un climat permanentfavorabil comunic`rii [i a unor rela]ii s`n`toaseintrafamiliale, la fel cum un diplomat trebuie s`st`pâneasc` foarte bine arta comunic`rii [i ainstituirii, men]inerii [i dezvolt`rii unor rela]ii socialecorecte în comunitatea în care î[i desf`[oar`activitatea.Nu cred c` în societatea nostr`, teoretic, unei femeii se cer alte calit`]i decât unui b`rbat pentru a ocupaun post în diploma]ie. Tinerii [i tinerele care au aless` urmeze o carier` diploma]ic`, cunosc în egal`m`sur` 2 – 3 limbi str`ine, au specializ`ri pedomeniul lor de activitate, iar în ceea ce prive[teînscrierea [i participarea la examene [i concursurinu exist` discriminari. Exist` [i momente decump`n` pentru o femeie, atunci când trebuie s`aleag` între o carier` diploma]ic` [i familie, situa]ierareori întâlnit` în cazul unui b`rbat. Pentru b`rbatnu este o decizie dificil de luat. O tân`r` femeiediplomat se gânde[te s`-[i întemeieze o familie, s`aibe copii, s`-[i îndeplineasc` rolul “clasic”, scrispentru femei, astfel c` pentru ea va fi mai greu s` sedecid` asupra uneia dintre op]iuni. Odat` ce a decisîns`, ea va dori s` demonstreze c` este cel pu]in lafel de bun` ca [i colegii s`i [i prin asta s` seinstaureze o rela]ie de parteneriat între ei. Femeiadiplomat este con[tient` de faptul c` trebuie s` fiefoarte bine preg`tit` pentru a face fa]` competi]ieidure [i de multe ori neloiale pentru a promova înierarhia diplomatic`.De[i apreciate pentru performan]ele lor, femeile auînc` un acces limitat la func]iile de decizie. Deregul` pentru astfel de pozi]ii sunt prefera]i b`rba]ii.“Clubul diploma]ic masculin” accept` cu destul`greutate femeile ca noi membri în club. Cu toate

rezultatele pozitive înregistrate în ultimii 15 ani înRomânia, pentru consolidarea statutului femeii însocietatea româneasc`, pentru schimbarea deatitudine, de mentalitate în ceea ce prive[terealizarea unui “parteneriat” corect [i respectreciproc, mai este înc` foarte mult de lucru.

S.C.: Ce se [tie în aceast` ]ar` despre România? ÎnIsrael sunt foarte mul]i evrei originari din România.Care este atitudinea acestora fa]` de ]ara unde untimp au tr`it?

V-M.S.: România este una dintre cele mai cunoscute]`ri în Israel. Acest fapt se datoreaz` evreilororiginari din România, care au emigrat în Israel,începând din sec al XIX-lea. Dou` a[ez`ri, ast`zilocalit`]i înfloritoare - Zihron Yacov [i Rosh Pina -au fost înfiin]ate de evrei originari din România.România este apreciat` datorit` rela]iilor eidiplomatice neîntrerupte cu Statul Israel de laînfiin]area sa. Majoritatea originarilor din Româniase reîntorc la r`d`cini, frecvent î[i viziteaz`prietenii [i men]in leg`turi de suflet cu cei care le-aufost colegi de [coal`, de facultate sau cu care aulucrat împreun` înainte de venirea lor în Israel.Faptul c` în Israel apar 2 ziare, 3 reviste, precum [imai multe periodice editate de organiza]ii aleoriginarilor din România în diferite ora[e din Israel,în limba român`, cred c` vorbesc de la sine despreatitudinea pe care o au cei care au tr`it o vreme în]ara noastr`. Cred c` aceasta demonstreaz` tr`iniciasentimentelor [i a puternicilor leg`turi care exist`între românii [i evreii originari din România.

S.C.: Eu am realizat o serie de interviuri, publicate înCURIERUL ROMÂNESC în anul 2000, sub titlul”Somnul ra]iunii na[te mon[tri”, cu d-ul SlomoLeibovici-Lais, pre[edintele Asocia]iei CulturaleMondiale a Evreilor Originari din România, cu d-ulUli Friedberg-Valureanu, ziarist, editorul publica]ieielectronice ”Bun` diminea]a Israel!”, cu scriitoareaMariana Juster, cu d-ul Ion C`l`feteanu, profesor deistorie cotemporan` la universitatea "Valahia", cuIon Alexandrescu, dr. în istorie, conferen]iar laUnversitatea Cre[tin` "Dimitrie Cantemir" dinBucure[ti, cu d-ul Liviu Rotman, dr. în istorie,conferen]iar la Universitatea din Tel Aviv, profesor-asociat al Universit`]ii Bucure[ti, [i cu Majestatea SaRegele Mihai, despre modul în care a fost tratat`minoritatea evreiasc` în România între cele dou`r`zboaie [i dup`, pentru ca cei din genera]ia mea,care am înva]at o istorie falsifict`, s` afl`m cum afost cu adev`rat. Cum este v`zut` în Israel aceast`situa]ie?

V-M.S.: Într-adev`r “Somnul ra]iunii na[te mon[tri”,a[a cum bine a]i precizat avem destule exemple încare, din p`cate, for]ei ra]iunii i s-a impus “for]apumnului”. De aceea, faptul c` ast`zi România î[ireevalueaz` adevarata istorie este o certitudine c`întotdeauna adev`rul [i ra]iunea învinge. Esteadev`rat c` pentru a ajunge aici au fost necesarepeste 5 decenii [i din p`cate s-au pierdut, pierind înistoria neagr` a celui de al doilea r`zboi mondial,mult prea mul]i oameni numai datorit` faptului c`erau evrei. Aripa neagr` a monstrului nazist a atinsdin nefericire [i ]ara mea, cu toate consecin]ele ceau decurs de aici, dar am pl`tit un tribut greu, fiindizola]i timp de 50 de ani.Timpul [terge multe amintiri din memoria noastr`,dar nu avem dreptul s` uit`m niciodat`. Noi [igenera]iile urm`toare ”trebuie s` [tim oricât dedureros ar fi adev`rul pentru ca niciodat` nic`ieri înlume s` nu se mai întâmple crime oribile împotrivaumanit`]ii, doar pentru c` unii sunt diferi]i de al]ii.”

S.C.: Cum sunt rela]iile actuale între Israel [iRomânia pe plan politic, economic [i cultural? Sepoate vorbi de o diferen]` între aceste rela]ii înaintede ´89 [i dup`?

V-M.S.: Rela]iile dintre România [i Israel, a[a cumam men]ionat, au fost neîntrerupte pe plan politic [ieconomic de la înfiin]area Statului Israel. În rela]iileculturale [i distribuirea c`r]ilor a existat îns` o

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 9__________________________________________________________________________________________________________

anumit` cenzur`. Dup` ´89 pot spune c` rela]iiledintre România [i Israel au avut o evolu]ie pozitiv`,în prezent a[ putea s` le caracteriz ca fiindexcep]ionale atât pe plan politico-economic cât [icultural. Dealtfel, în anul 2004 la Tel Aviv a luatfiin]` Institutul Cultural Român, a c`rei activitate afost orientat` prioritar atât pentru a promova culturaromâneasc` în Israel, cât [i pentru men]inereainteresului genera]iilor a doua [i a treia, care provindin familiile originarilor din România, fa]` de ]aranoastr`. Interesul fa]` de înv`]area limbii româneeste de asemenea un fapt îmbucur`tor [i trebuie s`m`rturisesc c` o mare bucurie a mea este faptul c`mul]i israelieni, care nu au nici o leg`tur` cuRomânia, studiaz` sau doresc s` studieze lainstitu]iile de înv`]`mânt superior din ]ara mea.

S.C.: În Israel sunt foarte mul]i români care lucreaz`”sezonieri”. Care este situa]ia lor?

V-M.S.: În Israel, pentru c` mul]i evrei originari dinRomânia lucreaz` în sistemul de construc]ii [iindustrie, România a fost una din ]`rile preferatepentru recrutarea for]ei de munc`. Pân` în anul2002, lucrau în Israel peste 150.000 de cet`]eniromâni, majoritatea lor în construc]ii. Odat` cudeclararea “cerului închis pentru for]a de munc`str`in`”, num`rul acestora a sc`zut. În prezent, seestimeaz` c` se afl` în Israel cca. 25.000 decet`]eni români, care lucreaz` în industrii [iîngrijirea b`trânilor. Muncitorii români au fost [i suntfoarte aprecia]i în Israel. Legea israelian` îns` nupermite ca un muncitor str`in s` r`mân` mai mult de60 de luni pe teritoriul israelian. De aceea o partedintre ei au c`p`tat un statut ilegal (prin dep`[ireatermenului de [edere), iar poli]ia de imigrare de ladata înfiin]`rii ei a avut ca principal obiectivexpulzarea cet`]enilor str`ini f`r` drept de [ederelegal` sau de munc` în Israel. Avem îns` în Israelspeciali[ti din România care lucreaz` în industriaavia]iei, în industria textil`, în industria chimic`, înproiectare, etc. Situa]ia cet`]enilor români din Israelm-a preocupat [i m` preocup` în mod constant.Consider c` este de datoria mea s`-mi ap`rcet`]enii, indiferent de situa]ia în care se afl` [i, din

p`cate, aceste situa]ii nu sunt pl`cute nici pentru noi,nici pentru muncitori. Pentru a ne sim]i mai aproapede cas`, petrecem împreun` cu cei de pe [antieres`rb`torile Cr`ciunului [i ale Sfintelor Pa[ti. Deasemenea g`sim un sprijin spiritual, dar [i un loc deîntâlnire, sâmb`ta, când oamenii sunt liberi în Israel,la Reprezentan]a Patriarhiei Ortodoxe Române laLocurile Sfinte de la Ierusalim.

S.C.: În afara muncitorilor ”sezonieri” de origineromân`, exist` o minoritate de români în Israel?

V-M.S.: Minoritatea româna în Israel este foarteredus`. Aceasta provine în general din c`s`toriimixte între evrei sau arabi-israelieni [i românce.Men]in o leg`tur` permanent` cu aceast` mic`, daractiv` comunitate. Avem înt`lniri la care particip`“fetele din România” împreun` cu copiii lor, care,spre marea mea satisfac]ie, vorbesc române[te. Seascult` muzic` româneasc`, în special muzic`popular`, iar copiii recit` [i povestesc câte unul dinminunatele basme române[ti. În familiile mixteexist` un respect pentru cultura celuilalt [i suntdeosebit de apreciate obiceiurile [i ritualurile des`rb`tori.

S.C.: De aici de departe nu putem s` în]elegemsitua]ia din Israel, via]a cotidian`, plin` de primejdii,etc. Se poate tr`i acolo în siguran]`?

V-M.S.: Situa]ia din Israel se poate în]elege numaitr`ind o perioad` de timp în aceast` ]ar`. În felulacesta po]i s`-l cuno[ti pe israelian, dar [i pe druz [ibeduin, ca [i pe arabul-israelian cu grijile, bucuriile[i speran]ele de mai bine pe care le are. Din p`cate,Israelul, dincolo de înf`]i[area de ]ar` înfloritoare,plin` de verdea]`, tr`ie[te tragedii zilnice. Suntfoarte rare familiile israeliene din care s` nu fidisp`rut un apropiat, o rud`, fie în razboi, fie într-unatac terorist. Pentru un european este greu deimaginat c` în fiecare mijloc de transport în comunexist` solda]i înarma]i, c` la intrarea în magazinee[ti controlat sistematic, c` la sosirea sau plecareade pe aeroport controalele de securitate sunt foarteriguroase. Toate acestea devin fire[ti atunci cândîn]elegi cât de important este pentru guvernul

israelian asigurarea securit`]ii cet`]enilor s`i. Ceeace este incontestabil de adimirat în acest` ]ar`, estecapacitatea oamenilor de a relua via]a de acolo deunde a fost stopat` de o bomb` uciga[`, într-o pia]`,într-o [coal` sau în autobuz, într-un restaurant, într-ocofet`rie... Cred c` po]i aprecia dac` tr`ie[ti sau nuîn siguran]` în func]ie de modul în care prive[ti [ipercepi siguran]a. R`zboiul de aici nu este unulclasic, nu [tii când, unde [i de ce apare du[manul,care omoar` f`r` discernmant copii, femei, b`trâni,solda]i. Dar psihologia popula]iei este extraordinar`.Majoritatea consider` c` tr`iesc, se c`s`toresc, senasc [i mor în ]ara lor cu sau f`r` siguran]`, a[a cumcredin]a lor o cere în ]ara f`g`duit` lor deDumnezeu.

S.C.: De când sunte]i ambasador în Israel, ce ac]iunimai importante a]i organizat aici pentru sus]inereaintereselor române[ti [i ce ac]iuni culturale pentrupropagarea culturii române aici?

V-M.S.: Anual organiz`m în Israel sapt`mânaculturii române [i a[ men]iona în acest contextprezen]a între 27 martie – 1 aprilie a.c. a TeatruluiRadu Stanca din Sibiu, a Teatrului Bulandra dinBucure[ti [i a Ansamblului Iza din Maramure[. Caprezen]e române[ti deosebite în Israel men]ionezturneele Teatrului Na]ional din Bucure[ti cu piesele“Take, Ianke [i Cadâr” [i “Egoistul”, g`zduite deTeatrul Cameri [i Treatrul Na]ional Habima.Expozi]ia de tapiserii a Celei Neam]u [i expozi]iilede fotografii [i carte s-au bucurat de un real succesîn rândul publicului israelian. Rela]iile economice aucunoscut o dezvoltare deosebit` dup` semnarea cuStatul Israel a Acordului de Comer] Liber, iarconsult`rile bilaterale ale grupurilor de lucru îndomeniul comercial [i economic au sporit interesulinvestitorilor israelieni pentru România. Investi]iileisraeliene directe [i indirecte se ridic` la peste unmiliard de dolari. Ar fi necesare înc` multe paginipentru a enumera ac]iunile organizate pentrupromovarea intereselor noastre în Israel. Leg`turilepe multiple planuri care exist` între societ`]ileisraeliene [i cele române[ti asigur` pe de-o parteangajarea for]ei de munc` superior 10

Pre[edintele Israelului, Moshe Katsav, a primit delega]ia român` condus` de prim-ministrul României, C`lin Popescu-T`riceanu,care a vizitat Israelul cu ocazia inaugur`rii noului Muzeu al Istoriei Holocaustului, Yad Vashem, din Ierusalim.

În fotografie: pre[edintele Israelului, Moshe Katsav, prim-ministrul României, C`lin Popescu-T`riceanu,ambasadoarea României în Israel, dr. Valeria Mariana Stoica, ministrul Culturii, Monica-Octavia Musc`, [i al]ii.

Foto: © Valeria Mariana Stoica.

10 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

(Continuare din pag. 9: Valeria Mariana Stoica.)

calificate în companiile israeliene [i, pe de alt`parte, transferul de know-how se realizeaz` f`r`probleme.

S.C.: Vorbi]i limba ebraic`? Are vreo importan]`cunoa[terea limbii pentru rela]iile cu oamenii, dar [icele oficiale?

V-M.S.: Nu sunt vorbitoare de limba ebraic`. Amurmat un an [coala de înv`]are elementar` a limbii,care se numeste ULPAN, ceea ce îmi permite s`în]eleg 75–80% din cea ce se vorbe[te. Dar, datorit`accentelor extrem de diferite [i a posibilelor gre[elipe care le-a[ putea face, evit s` vorbesc în publiclimba ebraic`. Îns` mi-a folosit enorm în rela]ia cupopula]ia de aici cunoa[terea limbii ruse [imaghiare.

S.C.: Între România [i Suedia exist` mari diferen]ede atitudine în rela]iile sociale. Am s` v` dau câtevaexemple: aici, în Suedia, ne tutuim; [i Regelui, [iprofesorului, [i celui mai b`trân, [i celui mai tânar ise spune ”tu”. Este posibil` aceasta în Israel? A]i fide acord s` fi]i tutuit` de oricine? Nici un titlu nu sedeclar`, nici nobiliar, nici profesional. Cum este înIsrael? Nici un b`rbat, sau aproape nici un b`rbat,nu-i d` locul unei femei în autobuz/tramvai, nu-is`rut` mâna [i nici nu-i deschide u[a unei femei.Cum este în Israel?

V-M.S.: În Israel nu se utilizeaz` formule depolite]e. Indiferent de titluri sau statutul social, lumease adreseaz` utilizand apelativul la persoana a douasingular. În Israel exist` o mic` parte a societ`]iicare p`streaz` vechile cutume de polite]e,majoritatea acestora provenind din Europainterbelic`. În cazul tineretului, mai cu seam`datorit` egalit`]ii care se realizeaz` în armat` întrefete [i b`ieti, faptele se petrec ca [i în Suedia.

S.C.: În Suedia se a[teapt` ca înaintea alegerilorcare vor avea loc anul viitor s` apar` un partid alfemeilor. Exista în Israel un astfel de partid? Cumvede]i aceasta în România?

V-M.S.: Poate c` în Suedia este necesar` apari]iaunui partid al femeilor. În Israel nu exist` unasemenea partid. Consider c` societatea dinRomânia nu este pregatit` [i nu are nevoie de unpartid al femeilor acum. Sus]inerea politic` pentru ovia]` mai bun` [i eliminarea discimin`rilormanifestate fa]` de femei trebuie s` provin` de lapartidele politice cu un rol activ pe scena politic`româneasc`. Eu consider c` este necesar ca femeiles` aibe curajul s` se înscrie în partidele politice [iacolo, ca [i membre de partid, s`-[i demonstrezecapacitatea [i eficien]a ac]ionând solidar în ini]ierea,sus]inerea, aplicarea [i monitorizarea cadrului legis-lativ menit s` elimine orice fel de discrimin`ri alefemeilor [i ale oric`rui cet`]ean în general. Femeile[i b`rba]ii într-o societate democratic` au acelea[itrebuin]e care [i le pot exprima numai în cadrulpartidelor politice, respectiv în Parlament.Important este ca femeile s` nu cad` în capcanasepar`rii, pentru c` femeile [i b`rba]ii nu au interesemajore diferite. Trebuie doar s` accept`mparteneriatul între genuri [i s` ac]ionam înconsecin]`. În acest moment, apari]ia unui partid alfemeilor în România ar crea un clivaj al genurilor [iar îngreuna în]elegerea evolu]iei noastre ca un totunitar. Existen]a lui nu se justific` [i nici nu ar aveasus]inere, în opinia mea.

S.C.: . Ce [ti]i despre Suedia?

V-M.S.: Chiar dac` distan]a dintre Bucure[ti –Stockholm este de mii de km [i ne despart nu numaia[ezarea geografic` [i clima, ci [i dezvoltareadiferit` pe care societ`]ile noastre au avut-o, ast`ziinforma]ia poate fi g`sit` [i este la îndemâna oricuicare ar fi interesat s` cunoasc` nu numai Suedia, ci[i alte ]`ri ale Uniunii Europene. Acest lucru estedatorat nu numai curiozit`]ii specific umane, ci [iinteresului stârnit de cunoa[terea în detaliu a ]`rilor

cu care vom deveni partenere, sper`m, începând cu01.01.2007.

S.C.: Poporul român [i-a spus din nou cuvântul [i îndecembrie 2004 l-a ales pe Traian B`sescu capre[edinte al României. Crede]i într-o schimbarerapid` a corup]iei în România, a[a cum a promisnoul pre[edinte?

V-M.S.: Cred sincer în capacitatea domnului TraianB`sescu, Pre[edintele României, de a ac]ionaîmpotriva corup]iei. Cred îns` c` pe nedreptRomânia este cotat` ca una din cele mai corupte]`ri. Aici, în Israel, dac` mi se spune c` Româniaeste o ]ar` corupt`, cer imediat s` mi se spun`concret în ce const` acest lucru. F`r` îndoial`,corup]ia este un flagel care trebuie eradicat dinvia]a [i mentalit`]ile noastre. Mi-a[ permite s`specific c` Pre[edintele Traian B`sescu nu a cerut oschimbare rapid` a corup]iei, ci m`suri ferme pentrupedepsirea coruptului [i corup`torului.

S.C.: . Considera]i c` este important pentru Românias` devin` membr` a UE?

V-M.S.: Cred c` pentru România este foarteimportant s` devin` membr` a Uniunii Europene,dar în acela[i timp consider c` [i pentru UniuneaEuropean` România este important`. Sunt convins`c` ]ara mea va respecta toate angajamentele pecare [i le-a asumat [i va deveni o membr` activ` aUE.

S.C.: Va schimba intrarea României în UE rela]iileeconomice cu Israelul?

V-M.S.: Din punct de vedere al rela]iilor economicedintre România [i Israel, dup` integrarea Românieiîn UE, la 1 ianuarie 2007 acordul bilateral de comer]liber cu Statul Israel va fi anulat [i vor intra învigoare acelea[i reglement`ri existente deja întreIsrael [i UE. Implica]iile schimb`rii acestui cadrujuridic vor fi resim]ite la nivelul ambelor p`r]iimplicate. Spre exemplu, pentru România asta arînsemna ob]inerea unor cote de export în Israel laprodusele agricole la care Israelul a acordatconcesii tarifare UE (ex: la vin – 20.000 hl), dar [iposibila reducere a volumului schimburilorcomerciale bilaterale ca urmare a reorient`rii unorexporturi [i importuri c`tre ]`rile membre ale UE(facilit`]i, competi]ie de pre]). În cazul Israelului arînsemna aplicarea tarifului vamal al UE la exportulde produse agricole la care Israelul nu a ob]inutconcesii din partea UE, care prevede taxe vamale,de regul`, mai mari decât cele prev`zute în tarifulvamal al României; anularea concesiilor tarifare launele produsele agricole prev`zute în acordulbilateral de comer] liber [i neprev`zute în acordulde comer] liber Israel – UE (ex: la cafea); respecta-rea strict` a standardelor tehnice [i de calitateaplicabile în ]`rile UE la exportul în România; posi-bila reducere a schimburilor comerciale bilateraleca urmare a reorient`rii unor exporturi [i importuriale României c`tre ]`rile UE (facilit`]i, competi]iede pre]), etc.

S.C.: Ce m`suri considera]i c` trebuiesc luate urgentde guvern pentru o schimbare a imaginei negativepe care România o are în lume?

V-M.S.: Imaginea României [i posibilitatea îmbun`-t`]irii acesteia nu se rezolv` numai prin m`surile pecare guvernul le adopt`. Fiecare dintre noi, indife-rent unde suntem în lume, indiferent dac` suntemcet`]eni români sau proveni]i din România, avemdatoria moral` fa]` de ]ara noastr` s` explic`mfiecare situa]ie care ne este semnalat` fie prin mass-media, fie prin alte surse. Trebuie, de asemenea, s`înv`]`m s` ne recunoa[tem gre[elile, dar în egal`m`sur` s` subliniem [i realizarile.În ultimii 15 ani România a fost prezentat` îngeneral doar cu “relele sale”, începând cu adop]iile,copiii str`zii, condi]iile precare de via]` aleb`trânilor, etc. Dar, în ace[ti ani ai tranzi]iei,perioada grea pe care au traversat-o românii, înRomânia au avut loc [i o serie de schimb`ri pozitive.

Cred c` în fiecare ]ar` exist` probleme de rezolvat[i fiecare, în func]ie de stadiul evolu]iei economico-sociale, poate asigura corectarea acesteia într-uninterval de timp adecvat. În România este înc` marenevoie de informarea corect` [i educareacet`]eanului. În acest sens mass-mediei îi revine unrol important. Mijloacele de comunicare mediale denenum`rate ori au avut un rol determinant însemnalarea neajunsurilor [i disfunc]ionalit`]ilorap`rute în societatea româneasc`. Sunt multeexemple când, la semnal`rile presei, guvernul a luatm`suri pentru rezolvarea situa]iilor ap`rute.

S.C.: Dup` 1990, diver[ii ambasadori care s-auperindat la Stockholm nu au reprezentat poporulromân, care este cel pe care de fapt ar fi trebuit s`-lreprezinte, ci diverse grupe de interese, consider eu.Al cui reprezentant este un ambasador: alpre[edintelui, al guvernului, sau al parlamentului?

V-M.S.: Ambasadorul unei ]`ri este reprezentantulpre[edintelui României [i are datoria s` reprezintedeopotriv` interesele politice ale guvernului [i s`promoveze în acela[i timp leg`turile întreParlamentul ]`rii de re[edin]` [i ParlamentulRomâniei.

S.C.: Face]i parte din Zonta, Rotary sau alt`organiza]ie de acela[i tip?

V-M.S.: Nu fac parte din nici una dintreorganiza]iile pe care le-a]i men]ionat, dar probabilc` m` voi gândi ca pe viitor s` devin membru alClubului Rotary.

S.C.: Ce mai ave]i de ad`ugat?

V-M.S.: V` m`rturisesc c` mi-ar fi f`cut pl`cere caaceast` discutie s` fi avut loc într-un dialog în cares` avem posibilitatea în primul rând s` ne vedem, s`ne completam [i s` ne schimb`m impresii din via]anoastr` [i a familiei noastre, a greut`]ilor pe care unromân le întâmpin` pentru integrarea sa într-o nou`societate cu criterii valorice total diferite de cele alesociet`]ii din care provine. Îmi permit s` încheicoresponden]a cu dvs. utilizând salutul tradi]ionalisraelian “Shalom!”, adic` Pace. Nimic nu este maiimportant, mai de pre], pentru noi to]i, decât PACEA.

S.C.: V` împ`rt`[esc p`rerea c` o discu]ie fa]`-nfa]` ar fi fost [i mai interesant`, dar coresponden]anoastr` a adus, oricum, multe informa]ii interesantedespre România [i Israel [i despre munca dvs. caambasador. V` doresc s`n`tate [i numai succese înmunca dvs. în Israel.

VALERIA MARIANA STOICACurriculum vitae - spicuiri:

Nascut` la 29 august 1945, Alma[u, jude]ul Salaj. Copii: Aurelia Mariana, nascut` la 3 decembrie1967. Studii: Institutul politehnic, Cluj Napoca. Experienta profesional`: 1969 – 1971, inginer responsabil de organizareaeduca]iei profesionale [i tehnologice pentru industriau[oar`, fabrica “Clujana”; 1973 - 1989, profesor asociat, Facultatea deConstruc]ii de Ma[ini, Institutul politehnic, ClujNapoca; 1996 – 2000, membru în Parlament, pre[edinteleComisiei pentru Integrare European`;* 2000, Ambasador – Ambasada României Tel Aviv.

(Continuare din pag. 1.: Silvia Stancu-Davidoiu.)

ale României cu statele europene, membre aleUniunii Europene [i cele din afara spa]iului UE. Învara anului 2004, am fost numit` în calitate deambasador al României în Irlanda [i mi-am începutactivitatea propriu-zis` în cadrul misiunii diplomati-ce române din Dublin în septembrie 2004.

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 11__________________________________________________________________________________________________________

S.C.: Povesti]i-mi despre familia dvs., despre hobby-urile pe care le ave]i. Ce literatur` citi]i? V` placemuzica?

S.S-D.: În ceea ce prive[te familia, pot s` v` spun c`sunt c`s`torit`, îns` nu am copii. So]ul meu este [i eldiplomat, coleg cu mine în Ministerul AfacerilorExterne. Este destul de greu s` vorbe[ti de hobby-uriîn condi]iile în care timpul liber pe care îl am ladispozi]ie este foarte redus. În general îmi place s`g`tesc [i petrec din pu]inul timp liber pe care îl amdestul de mult în buc`tarie, încercând re]ete noi. Voiavea o [ans` în plus s` îmi pun în "valoare" calit`]ile[i hobby-ul peste câteva s`pt`mâni, cu ocazia uneiexpozi]ii culinare dedicate preparatelor din estul [icentrul Europei, pe care unul din marile hoteluri dinDublin le va organiza. Am de gând s` fac cu acestprilej o demonstra]ie de buc`t`ire româneasc`,împreun` cu buc`tarii speciali[ti ai hotelului. Un althobby ar fi lectura, citesc ori de câte ori am prilejul[i în general m` atrage foarte mult istoria.

S.C.: Cei mai mul]i care au avut înainte func]ii deconducere, care au putut studia pentru doctorate, auputut pleca în str`in`tate, etc., au trebuit s` fiemembri în partidul comunist. Dvs. a]i f`cut parte dinpartidul comunist? În ce mod v-a ajutat aceasta încarier`?

S.S-D.: Dup` cum se poate constata, din scurtaprezentare de mai sus, înainte de anul 1989 nu amavut vreo activitate profesional`, în consecin]`apartenen]a la partidul comunist nu a avut nici orelevan]` în privin]a carierei mele.

S.C.: De ce a]i ales diploma]ia ca domeniu deactivitate? Diploma]ia este un domeniu în carepredomin` b`rba]ii. Cum sunt v`zute femeile într-oasemenea activitate? Ce calit`]i speciale se cer uneifemei? Concureaz` o femeie în acelea[i condi]ii cuun b`rbat pentru posturi în diploma]ie, sau se cere caacestea s` fie mai dotate pentru a intra în acest”club b`rb`tesc”?

S.S-D.: Diploma]ia a constituit pentru mine o op]iunefireasc`, atunci, la începutul anilor ‘90, dup` cestudiile în domeniul rela]iilor interna]ionale [iintegr`rii europene îmi oferiser` posibilitatea s`acumulez o serie de cuno[tin]e teoretice despecialitate [i, în acela[i timp, îmi deschiseser` o

nou` perspectiv` asupra evolu]iilor din planinterna]ional. În ceea ce prive[te “domina]ia”b`rba]ilor în acest domeniu particular de activitate,în opinia mea aceasta este o percep]ie pu]in gre[it`,dar explicabil`, cel pu]in în cazul României, prinfaptul c`, înainte de 1989, în serviciul diplomaticromânesc activau extrem de pu]ine femei. Cucertitudine, în acest moment nu mai putem vorbi de“exclusivit`]i” de acest gen în cadrul MinisteruluiRomân de Externe, ci de o situa]ie de deplin`normalitate sub aspectul propor]ionalit`]ii între sexeîn structura de personal diplomatic. Personal, nucred în necesitatea unor calit`]i speciale pentru aputea fi, ca femeie, un bun diplomat, ci doar înprincipiul “[anse egale, la capacit`]i egale”.

S.C.: Ce se [tie în aceast` ]ar` despre România? Cepute]i s`-mi spune]i despre rela]iile actuale întreIrlanda [i România pe plan politic, economic [icultural? Se poate vorbi de o diferen]` între acesterela]ii înainte de ´89 [i dup`? Exista româniemigran]i în Irlanda?

S.S-D.: În ceea ce prive[te rela]iile dintre România[i Irlanda, putem aprecia c` din momentul 1994,când a fost deschis` o misiune diplomatic`româneasc` la Dublin la nivel de îns`rcinat cuafaceri, raporturile dintre ]`rile noastre au cunoscuto evolu]ie constant pozitiv` [i o cre[tere [idezvoltare continu`. La finele anilor ‘90, îndeosebiîn perioada 1998-2000, un mare num`r de cet`]eniromâni au ajuns în Irlanda [i s-au stabilit aici, astfelîncât, în acest moment, avem una din cele mai maricomunit`]i str`ine din Irlanda. Fiind o comunitaterelativ recent` [i destul de eterogen`, asocia]iileromâne[ti sunt înc` la începuturile organiz`rii [iactivit`]ii lor [i, în general, limitate la aria din jurulcapitalei Dublin, unde se afl` [i cea mai numeroas`[i compact` grupare de cet`]eni români. În Dublinsunt mai multe biserici române[ti, reflectând toateconfesiunile [i denomina]iile religioase, de labiserica ortodox` român`, la cea catolic` român` [ila grup`ri religioase protestante [i neo-protestante.Una dintre asocia]iile române[ti de aici, respectiv„Comunitatea Româneasc` din Irlanda”, editeaz` opublica]ie bilunar` în limba român` cu titlul“Informa]ia IRL”, care ofer` cititorilor informa]iidespre România ([tiri politice, din sfera social` sau

sportive), dar [i despre ac]iuni [i activit`]iorganizate de c`tre [i pentru comunitatearomânilor din Irlanda.

S.C.: Experien]a dat` de anul de studidi înIrlanda v` ajut` în activitatea pe care o avetiacum?

S.S-D.: Experien]a oferit` de perioada de stu-dii în Irlanda, în actuala mea calitate de amba-sador, pot s` confirm faptul c` îmi este de ma-re folos. Am avut ocazia, ca student`, s` tr`-iesc printre irlandezii obi[nui]i, s` îi cunosc nunumai ca oameni, ci [i ca na]iune. Toate aces-tea mi-au oferit [ansa de a porni la drum cu unsolid bagaj de cuno[tin]e despre ]ara în careprincipala mea misiune este promovarea inte-reselor României. Trebuie s` recunosc faptulc` îmi este mai u[or în aceste condi]ii s` m`apropii de oameni, s` m` adresez lor [i s`identific punctele de leg`tur` între cele dou`]`ri.

S.C.: Sunte]i de pu]in timp ambasodor în Irlan-da, dar totu[i doresc s` v` întreb ce ac]iunimai importante a]i organizat aici pentru sus]i-nerea intereselor române[ti [i ce ac]iuni cultu-rale pentru propagarea culturii române aici.

S.S-D.: În perioada relativ scurt` de timpscurs` de la momentul acredit`rii mele caambasador în Irlanda, am avut printrepriorit`]i cunoa[terea [i stabilirea unor leg`turidirecte [i a unui dialog periodic cureprezentan]ii comunit`]ii române[ti dinIrlanda, atât pentru a-i încuraja în p`strarearela]iilor lor cu România, cât [i pentru a m`

informa în leg`tur` cu problemele comunit`]iiromâne[ti, în vederea oferirii, în m`sura posibilului,a sprijinului [i asisten]ei misiunii noastre. Dincolo dedinamica rela]iilor politico-diplomatice [i economiceîntre România [i Irlanda, marcate de numeroaseac]iuni de substan]`, a[ dori s` m` opresc pu]in lamanifest`rile culturale [i cele de propagare avalorilor române[ti. Astfel, recent, am avut bucuriade a participa la lansarea unui volum de poezie,tradus în limba englez`, al poetei Ileana Malancioiu,eveniment care a avut un impact deosebit în mass-media irlandez`, întrucât a fost organizat sub egidaprogramului cultural al ora[ului Cork - CapitalaEuropean` a Culturii 2005. De asemenea, pe termenscurt, avem programat`, pentru mijlocul lunii apriliea.c., vernisajul unei Expozitii de fotografie, intitulat`“România v`zut` din avion”, eveniment culturalcare va fi dedicat momentului semn`rii Tratatului deAderare a României la UE.

S.C.: Între România [i Suedia exist` mari diferen]ede atitudine în rela]iile sociale. Am s` v` dau câtevaexemple: aici, în Suedia, ne tutuim; [i Regelui, [iprofesorului, [i celui mai b`trân, [i celui mai tân`r ise spune ”tu”. Este posibil` aceasta în Irlanda? A]i fide acord s` fi]i tutuit` de oricine? Aici, în Suedia,nici un titlul nu se declin`, nici nobiliar, niciprofesional. Cum este în Irlanda? Aici, în Suedia,nici un b`rbat, sau aproape nici un b`rbat, nu-i d`locul unei femei în autobuz/tramvai, nu s`rut` mânaunei femei [i nici nu-i deschide u[a, asta în numeleegalit`]ii între b`rba]i [i femei. Cum este în Irlanda?

S.S-D.: În ceea ce priveste diferen]ele de atitudine [icomportament social men]ionate de dumneavoastr`,pot s` v` m`rturisesc c` ele sunt specifice [isociet`]ii irlandeze, o societate extrem de deschis` [iprietenoas`, în care rela]iile inter-umane suntîncurajate, iar diversitatea cultural` este apreciat`.i în Irlanda, adresarea la persona a III-a singular,tutuirea, este un fapt cotidian, avantajat [i deexprimarea în limba englez`, în care formula depolite]e [i cea de intimitate coincid, dar, mai multdecat atât, chiar [i la nivel oficial este obi[nuit`adresarea pe numele de botez.

S.C.: În Suedia se a[teapt` ca înaintea alegerilor 12

Doamna Silvia Stancu-Davidoiu în vizita efectuat` de curând la Lordul primar al ora[ului Cork, Martin,pentru a strânge leg`turile ambasadei cu autorit`]ile locale [i pentru a prezenta România

[i oportunit`]ile de afaceri oferite de economia româneasc`.Foto: © Silvia Stancu-Davidoiu.

12 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

(Continuare din pag. 11: Silvia Stancu-Davidoiu.)

care vor avea loc anul viitor s` apar` un partid alfemeilor. Exist` în Irlanda un astfel de partid? Cumvede]i aceasta în România?

S.S-D.: Nu cred c` în Irlanda se va pune, pe termenmediu, problema unui partid al femeilor. Nu trebuieuitat faptul c` Irlanda este o ]ar` profund catolic`, încare mi[carea de emancipare a femeilor a începutmult mai tãrziu decat în restul Europei, dar în care,ca în orice alt sistem democratic, femeile [i-au câ[ti-gat un rol în societate [i politic`. În partidele politiceirlandeze exist` foarte multe femei politician, apre-ciate pentru activitatea lor [i care ocup` [i multe dinfunc]iile ministeriale din actualul guvern. Pe de alt`parte, personal, nu cred în acest gen de "segrega]ie"pe criterii de sex, mai degrab` consider c` afirma-rea femeilor trebuie s` se fac` în sistem de compe-ti]ie direct` cu to]i ceilalti membri ai societ`]ii. Acestlucru îl v`d valabil [i pentru România, unde femeile[i-au câ[tigat locuri meritorii în societate, în general,pe criterii de competen]` [i profesionalism, în direc-t` concuren]` cu colegii lor b`rba]i.

S.C.: Ce [ti]i despre Suedia?

S.S-D.: tiu destul de multe [i totodat` destul depu]ine lucruri despre Suedia, depinde din postura încare privim lucrurile. tiu mai multe lucruri decât uncet`]ean obi[nuit, pentru c` prin natura meseriei amc`l`torit [i am avut de-a face direct cu suedezi, darcu certitudine [tiu mult mai pu]in decât colegii meicare lucreaz` la Stockholm. Din contactele directepe care le-am avut cu Suedia am putut s` constat c`este un popor forte muncitor, cinstit [i corect, c` nuobi[nuie[te s` foloseasc` dubl` masur` în raport cual]ii, dar [i c` privesc cu deschidere [i apreciere alteculturi [i alte popoare.

S.C.: Considera]i c` este important pentru Românias` devin` membr` a Uniunii Europene?

S.S-D.: Aderarea României la Uniunea European`este un proces firesc de asumare a apartenen]einoastre la un spa]iu de valori [i principii europenecomune, de libertate [i prosperitate, la care cet`]eniiromâni sunt pe deplin indrept`]iti s` participe. Desi-gur, procesul de reforma a societ`]ii [i economieiromâne[ti, de implementare a normelor [i practicilorcomunitare, este inevitabil dificil [i presupune unefort concertat al clasei politice [i întregii societ`]iromâne[ti. Sunt pe deplin încrez`toare în accelera-rea reformelor în domeniile sensibile, în ob]inereade rezultate concrete în sfera justi]iei [i afacerilorinterne, în combaterea corup]iei, în îmbun`t`]ireamediului de afaceri [i dezvoltarea durabil` a Româ-niei, astfel încât s` putem intra cu fruntea sus la 1ianuarie 2007, conform calendarului stabilit, în Uni-unea European` - spa]iu comun la care Româniapoate aduce o real` valoare ad`ugat`.

S.C.: Va schimba intrarea României în UE rela]iileeconomice cu Irlanda?

S.S-D.: Din aceast` perspectiv`, putem aprecia c`rela]iile bilaterale româno-irlandeze vor fi maiputernic valorizate în context european, existânddeja o excelent` cooperare pe multiple paliere,precum [i o consistent` asisten]` irlandez` îndomeniul preg`tirii României pentru a face fa]`exigen]elor integr`rii europene.

S.C.: Poporul roman l-a ales pe Traian B`sesecu capre[edinte al României. Crede]i într-o schimbarerapid` a corup]iei în România, a[a cum a promisnoul pre[edinte Traian B`sescu?

S.S-D.: Sunt convins` ca pre[edintele României [iactualul guvern de la Bucure[ti vor întreprinde celemai energice m`suri în vederea eradic`rii corup]ieiîn România, dar nu trebuie s` uit`m nici faptul c`fiecare dintre noi, ca cet`]eni români, avem datorias` lupt`m pentru combaterea acestui fenomen, careeste la urma urmei o expresie a sl`biciunii umane [ia deficien]elor de educa]ie.

S.C.: Care sunt m`surile cele mai urgente caretrebuiesc luate de guvern pentru o schimbare aimaginni negative pe care România o are în lume?

S.S-D.: Consider c` este de datoria noastr`, a tuturorromânilor, din ]ar` sau din afara grani]elor,reprezentan]i ai statului român sau simpli cet`]eni, s`contribuim, prin activitatea noastr` de zi cu zi, dar [iprin demersuri conjugate, pentru îmbun`t`]ireaimaginii României. Nu m` gândessc la o campaniepropagandistic`, ci la inducerea, în con[tiin]a opinieipublice europene [i interna]ionale, a unei imaginiacurate a României, f`r` a nega sau minimalizasitua]iile negative sau delicate care se întâlnesc înc`,evitând îns` generaliz`rile arbitrarii [i recursul lastereotipuri dep`[ite. Ca ambasador în Irlanda,reprezentând nu doar autorit`]ile române, ci [iinteresele tuturor românilor, voi încerca, al`turi decolegii mei [i de întreaga comunitate român` dinaceast` ]ar`, s` contribui la promovarea a tot ceeace este valoros [i la îndreptarea eventualelorneajunsuri.

S.C.:. Al cui reprezentant este un ambasador: alpre[edintelui, al guvernului, sau al parlamentului?

S.S-D.: În calitate de ambasador al României, suntreprezentanta [efului statului român, deci aPre[edintelui României, [i datoria mea principal`este de a ap`ra interesele ]`rii noastre în raporturilecu statul de re[edin]` [i de a pune în aplicare politicaextern` a României.

S.C.: Face]i parte din Zonta, Rotary sau alt`organiza]ie de acela[i tip?

S.S-D.: Nu sunt membr` a nici unui club sauorganiza]ii de genul celor men]ionate de dvs.

S.C.: Ce mai ave]i de ad`ugat?

S.S-D.: Doresc, pe aceast` cale, s` adresezcititorilor dumneavoastr` din Suedia (]ar`reprezentativ` pentru dezvoltarea democratic`,social` [i economic` a arhitectonicii europene,gazd` primitoare a unei puternice diasporeromâne[ti), cele mai bune gânduri [i S`rb`tori dePa[te fericite, al`turi de cei dragi!

S.C.: V` mul]umesc pentru ur`ri [i la rândul meu v`doresc s`n`tate [i realiz`ri ca ambasador alRomâniei în Irlanda.

(Continuare din pag. 1: Victoria Popescu.)

de la problematica dezvolt`rii durabile, a protec]ieidrepturilor omunui, [i pân` la problematica desecuritate [i pace în lume. i în acela[i interval detimp...

S.C.: Vorbi]i, v` rog, mai mult despre familia dvs...

V.P.: Am o familie foarte frumoas`, am dou` fetegemene care sunt deja adulte, care au cariereprofesionale foarte bune, [i fa]` de care am orela]ie, realmente, de prieteni, având în vederefaptul c` eram foarte t`n`r`, când am devenitmam`, la 23 de ani. Cel pu]in în primii ani au fosteducate [i crescute de mama mea; la un moment dat,eu m-am maturizat al`turi de ele, în acest intervalde timp, dar am dobândit aceast` experien]` de via]`pe la o vârst` destul de tân`r`. Am un so] deosebitdin toate punctele de vedere: uman, intelectual,rela]ia dintre noi este special`, chiar [i faptul c` eum` aflu la Stockholm singur`, în timp ce so]ul meu ar`mas acas` - este politician, î[i desf`[oar` încontinuare activitatea la Bucure[i [i este cel care m-a sus]inut, în momentul în care mi s-a oferit aceast`[ans` de a fi ambasador, m-a sus]inut foarte serios,în pofida altor opinii, ale altor membri ai familiei, s`vin, s`-mi fac meseria; so]ul meu se al`tur` [i el, dincând în când, pentru câteva zile, la Stockholm [irealmente m` sus]ine.

S.C.: Dac`-i politician, atunci pute]i s`-mi spune]i dince partid face parte?

V.P.: În momentul de fa]` face parte din opozi]ie,

este social-democrat [i este parlamentar.

S.C. Care a fost via]a dvs. înainte de ´90, cum s-atransformat dup` aceast` dat`? A]i fost membr` departid? Ce avantaje sau dezavantaje v-a adusaderen]a la partidul comunist?

V.P.: Înainte de a deveni diplomat, pot s` spun c`am avut profil de filolog - sunt absolvent` defilologie, de limbi str`ine; [i în mare m`sur`,activitatea mea, înainte de ´90, a fost legat` delimbile str`ine, fie în calitate de traduc`tor, sau deinterpret, ceea ce este o meserie foarte grea [i amavut ocazia s-o înv`] la sec]ia de universitatespecializat` pe interpretariat [i în acela[i timp am [ipredat limbii str`ine. În ceea ce prive[te apartenen]asau nu la un partid, într-adev`r, la fel ca atâteamilioane, a[ putea s` spun, de români am fostmembr` de partid [i a[a cum am devenit mam`foarte devreme, am devenit [i membru de partidfoarte devreme, în sensul c` eram student`.M`rturisesc c` nu am prea [tiut foarte bine ceînseamn` [i despre ce este vorba. În condi]iile încare o societate are un singur partid, în condi]iile încare toat` demagogia unei societ`]ii te îndrum` sprea[a ceva, nu aveai cum s`-]i pui problemealternative foarte serioase [i la o vârst` destul defraged`. Deci era sloganul ”cel mai bun!”, [i eu amfost o student` foarte bun`, am fost la sec]ia mea, deenglez`-francez`, printre primii absolven]i -sloganul era, cum am spus, c` cei care sunt maibuni, fie studen]i, fie intelectuali, fie muncitori, arcam trebui s` devin` [i membri de partid. Îns` nu amavut nici un fel de activitate deosebit`, afar` defaptul c` din când în când m` duceam la [edin]elede partid. N-am avut nici o predispozi]ie pentruaceast` activitate de partid în acea perioad` [im`rturisesc c` am avut [i foarte multe dezam`giri,având în vedere faptul c` nu coincideau, mai ales înanii ´80, aspira]iile mele [i gândurile mele nucoincideau absolut de loc cu cele care eraupromovate de partidul comunist în acea perioad`.Dup` 1990 nu m-am mai înrolat în nici un fel departid. Dealtfel, din septembrie ´90, de când lucrezla Ministerul de Externe, nici nu mi-am pusproblema, dar m`rturisesc, nici nu m-a atras ideeade a m` înscrie în vreun partid politic. Preocupareamea a fost aceea de a deveni un bun diplomat. i nueste simplu s` devii un bun diplomat, când începiaceast` carier` la 30 [i ceva de ani, spre 40, a[acum am f`cut-o eu.

S.C.: Mai toat` lumea, pe care am întrebat-o de ce adevenit membru de partid, mi-a spus c` ”n-au avutîncotro”, sau c` era vorba de ”pâinea zilnic`.”Sunte]i de acord cu aceast` motivare?

V.P.: Pe undeva acuma m` transpune]i în realitateade acum 15 ani. Din punctul meu de vedere, v-amspus, eram student`, deci eu nu aveam nimic depierdut, notele mele de 9 sau 10 oricum mi le luam,cu sau f`r` apartenen]`! Era mai degrab` ochestiune c` ”`sta este trendul”, asta este tendin]a:studen]ii foarte buni, eminen]i, erau încuraja]i s`devin` membri de partid! Deci nu a fost absolutcazul meu, c` de intrarea în partid ar fi depinsdestinul meu, sau soarta mea, tocmai pentru faptulc` nu am avut ni[te func]ii deosebite nici în perioadacât am fost la universitate. Poate dac` a[ fi avutambi]ii politice, atuncea, într-adev`r... deci o carier`politic`, atuncea da, atuncea ar fi depins ... Altfel,nu! Deci din punctul meu de vedere a fost maidegrab`... m-am luat cu valul [i cu tendin]a de aavea [i acest statut.

S.C.: Ce literatur` citi]i?

V.P.: În momentul de fa]` citesc o carte care senume[te ”Love”, a faimoasei scriitoare americanecare se nume[te Tony Morison. Care de altfel a luat[i câteva premii recente... i încerc s` citesc încontinuare din istoria Suediei - am un teanc mare debro[uri despre Suedia [i în acela[i timp încercam s`m` familiarizez mai mult cu cinematografia suedez`contemporan`, pentru c` cea a lui Bergman sunt ce-

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 13__________________________________________________________________________________________________________

va mai familiar` cu ea, dar nu [tiu prea multe desprecinematografia contemporan`, [i de[i am începutlec]ii de limba suedez`, înc` nu st`pânesc limba sue-dez` în a[a fel încât s` pot în]elege textul unei con-versa]ii din filmele suedeze.

S.C.: În general, ce literatur` prefera]i: beletristic`,istoric`, sau a]i trecut prin anumite perioade când a]iavut predilec]ie pentru poezie, apoi istorie, literatur`[tiin]ific`, etc.?

V.P.: Am citit foarte mult` beletristic` [i am citit [iistorie. Pîn` în 1990 pot s` v` spun c` eram o cititoa-re înr`it`. Din p`cate, dup` ’90, am început s` m`aplec spre genul scurt, probabil [i sub impactul lipseide timp, faptul c` am devenit din ce în ce mai preo-cupat` de a-mi construi aceast` carier` diplomatic`.De aceea memorialistica a început s` m` atrag` dince în ce mai mult, dup` ’90, deasemenea istoria, darf`r` s` citesc la fel de sistematic, cum citeam înain-te; poate citeam foarte sistematic [i înainte - [i prinfor]a meseriei, [i pentru c` vroiam s` fiu la curent…Dup` ’90 am început s` citesc ziarele [i s` încerc s`fiu la curent cu o gam` extrem de divers` [i s` fiu lacurent cu diverse evenimente, probleme, domenii,care nu erau atât de preocupante pentru mineînainte de ’90.

S.C.: Ca filolog [i bibliotecar v-a[ sf`tui s` da]i o maimare importan]` istoriei [i chiar memoriilor, pentruc` informa]iile din pres`, în cea mai mare parte, suntextrem de incorecte [i, mai ales, reflect` un punctde veere partinic.

V.P.: Sunt foarte de acord cu dvs., dar eu sunt uncititor selectiv [i am capacitatea de selec]ie foarteserioas`. Citeam foarte mult` poezie...

S.C.: Când era]i tân`r`, probabil?

V.P.: Lucrarea mea de diplom` a fost o lucraredestul de preten]ioas`: ”Retorica poeziei în proz` alui Arthur Rimbaud.” Deci eram realmentepasionat` de simiotic`, de semantic` [i de toateaceste curente, pe vremea aceea, extrem de lamod`.

S.C.: Este o diferen]` imens` între stilul protestant,laconic [i precis, [i cel latin, unde se folose[te unlimbaj teribil de bombastic, de alambicat, de”preten]ios”... Ce alt` art` v` place?

V.P.: Îmi place foarte mult pictura. Îmi [i stimuleaz`sim]ul estetic, [i în acela[i timp îmi stimuleaz`capacitatea de a sintetiza [i de a vedea artele prinleg`turile dintre ele. Îmi place foarte mult teatrul,dar, din p`cate, din cauza barierei lingvistice, aiciînc` n-am putut s` m` bucur de teatru - acas` mer-geam ceva mai des, în ultimii ani ceva mai pu]in, dartotu[i destul de des. Îmi place muzica clasic`, jazz-ul...

S.C.: Cum v` place opera?

V.P.: Îmi place, dar nu pot s` spun c` este una dinpreferin]ele muzicale.

S.C.: România este reprezentat` în Suedia de câtevapersonalit`]i ale baletului, operei [i artei dirijorale laOpera Regal` din Stockholm: este vorba de Drago[Mihalcea, care este prim balerin, Doina Dimitriu,sopran` invitat` pentru ”Tosca”, [i Christian Badea,dirijor invitat. Înainte de a veni la acest post, ceconsidera]i c` v-a calificat pentru acest post [i cecuno[tin]e despre Suedia avea]i?

V.P.: Nu este un r`spuns foarte u[or de dat laîntrebarea dvs., mai ales c` a[ putea spune c` a fostun complex de factori care au contribuit la venireamea aici. Din câte am men]ionat, eu am fost specia-lizat` mai ales pe diploma]ie multilateral`, pe activi-tate în cadrul organiza]iilor interna]ionale, îns` aces-tea î]i dau un orizont extrem de amplu. În acela[itimp, am 15 ani de activitate diplomatic`, am parcursîn to]i ace[ti ani toate examenele diplomatice pecare le-am dat serios, con[tiincios, în a[a fel încâtacum 2 ani am reu[it s` ob]in gradul diplomatic de

ministru plenipoten]iar, fiind una din primele femeiromânce care a luat acest grad.

S.C.: As dori s` clarific`m ni[te termeni: ceînseamn` ”diploma]ie multilateral`”?

V. P.: Ave]i dreptate! În vocabularul meu suntcuvinte atât de curente! În principal exist` dou`domenii ale activit`]ii diplomatice: ”rela]ii bilatera-le” [i ”diploma]ia bilateral`”, care preponderentconst` în rela]ii bilaterale cu câte o ]ar`, genulRomânia - Suedia; iar ”diploma]ia multilateral`”,care în ultima vreme s-a dezvoltat foarte mult, impli-c` activit`]iile diplomatice desf`[urate în cadrulunor organiza]ii interna]ionale, fie ele de anvergur`global`, cum este ONU, cum este Organiza]ia Inter-na]ional` a Francofoniei, numeroasele organiza]iidin sistemul ONU, sau în cadrul unor organiza]ii deanvergur` regional`, gen Consiliul Europei, NATO,sau alte organiza]ii subregionale. Avantajul diploma-]iei multilaterale este c` nu se limita exclusiv laproblematica organiza]iilor, ci întotdeauna se îmbin`rela]iile directe cu ]`rile membre. Practic se poatespune c` se dobânde[te [i aceast` experien]` a con-tactelor cu reprezentan]i ai diploma]iilor din diverse]`ri.A[ reveni la Suedia. Din fericire pentru mine, decirealmente m` pot considera norocoas`, pentru c`Suedia este o ]ar` care promoveaz` rela]iile cuorganiza]iile interna]ionale [i o ]ar` care crede înaceste valori [i în aceste principii [i mai ales celepromovate în contextul ONU-lui. Deci, pentru minea fost o întâlnire fericit` între tipul de activitate depromovare a cooper`rii bilaterale a rela]iilor pediverse planuri cu Suedia [i modalit`]ile de a ne dez-volta rela]iile [i în leg`tur` cu temele globale: dez-voltare durabil`, promovarea securit`]ii, promova-rea justi]iei sociale, drepturile omului, [.a.m.d.

S.C.: Este posibil ca faptul c` în Suedia se cere cafemeile s` fie reprezentate juma/juma [i în Parla-ment a influen]at Ministerul de Externe al Românieiîn numirea dvs. aici?

V.P.: Eu sunt prima femeie ambasadoare în Suedia,deci practic, din 1916, când am avut prima lega]ieaici, nu a fost nici o femeie. i din anii ’60, cândreprezentan]ele au fost ridicate la nivel de ambasa-dor, deasemenea n-a fost nici o femeie. A[a c` nuacesta a fost criteriul principal. A[ putea spune îns`c`, realmente, a fost o coinciden]` fericit`, pentruc` m-am ocupat de aceast` problematic`; înmomentul de fa]` eu sunt în continuare expert într-un comitet pentru egalitatea [anselor [i eliminareadiscrimin`rii fa]` de femei, un comitet din contextulONU, care gestioneaz` conven]ia respectiv`. A[putea spune c` pentru a deveni ambasador e nevoiede experien]` [i cred c` în ace[ti 15 ani amacumultat o experien]`, am avut [i pozi]ii deconducere în cadrul ministerului, am fost directoradjunct la Consiliul Europei, am fost director [idirector general pe problematica ONU, deci amdobândit [i într-un fel experien]a de gestionare aunui colectiv...

S.C.: Pentru Suedia ce anume v-a calificat?

V.P.: Pentru Suedia m-a calificat, v-am spus, [i bunacunoa[tere a problemelor globale de care Suediaeste foarte interesat`. A fost [i o [ans` faptul c` s-adisponibilizat locul respectiv - ar fi putut s` fieViena, o ambasad` multilateral`, dar preferin]a meaa fost pentru Suedia, m`rturisesc [i pentru faptul c`Suedia este o ]ar` prietenoas` sub aspectul rela]iilordintre femei [i b`rba]i. i pentru mine a contat foartemult aceast` op]iune.

S.C.: i datorit` leg`turilor dintre partidul social-democrat român [i cel suedez...

V.P.: Asta n-a avut nici un fel de importan]`, încondi]iile în care eu neapar]inând unui partid politic,nu avea nici o importan]` [i, drept urmare, în Româ-nia este un alt partid de guvern`mânt*, o coali]ie depolitic` de guvern`mânt.

Dar un diplomat de carier` î[i reprezint` guvernul [ipre[edintele...S.C.: De fapt, al cui reprezentant este un ambasa-dor?

V.P.: Pre[dintele este cel care semneaz` scrisoareade acreditare, deci practic pre[edintele este celcare-[i trimite ambasadorul...

S.C.: Este ambasadorul reprezentantul `rii, alParlamentului...?

V.P.: Bine-n]eles c` este reprezentantul `rii, darara, la un moment dat, are ni[te autorit`]i, când sevorbe[te în termeni oficiali; deci, normal, un amba-sador trebuie s` reprezinte [i aceste autorit`]i,pre[edinte, guvern, în sensul c` mandatul, în marem`sur`, este coordonat de aceste autorit`]i.În acela[i timmp, un ambasador nu intr` în rela]iiexclusiv cu autorit`]ile ]`rii în care este acreditat [i,din punctul meu de vedere, este foarte important s`stabilesc rela]ii apropiate [i rela]ii durabile cu repre-zentan]i ai societ`]ii civile, ai mediilor academice [i,nu în ultimul rând, a[ putea spune chiar printre prio-rit`]i, rela]ii cu românii care tr`iesc în aceast` ]ar`.

S.C.: Sunte]i de 5 luni în aceast` ]ar`. To]i cei caremerg în misiune într-o ]ar` sunt informa]i înainte dea intra în post despre tot ce este important de [tiut din]ara respectiv`. A]i fost [i dumneavoastr` informa-t`?

V.P.: Se face o preg`tire care este mai degrab` opreg`tire personal`, în care contactezi diploma]iicare s-au ocupat pân` în momentul respectiv dedosarul suedez. În acela[i timp am contactatambasada Suediei de la Bucure[ti, am avut discu]iiîndelungi cu ambasadorul Kilander pe diverse teme,m-am consultat cu predecesorul meu, înc` de pevremea când mai era ambasador; am încercat s` m`documentez nu numai pe aspecte istorice [i literac`r]ii, ci am încer-cat s` v`d, din diverse surse,câteva elemente de via]`, de realitate concret` aSuediei [i raportarea la România.

S.C.: Ambasadorul Suediei în România este unsocial-democrat [i evident c` o s` propage mai multpentru partidul din care face parte. Ati primit infor-ma]ii [i despre alte partide din Suedia?

V.P.: Înainte de aveni aici am avut o informa]ie, nuextrem de ampl`, o informa]ie scris`, mai ales pecanale diplomatice române[ti, colegii mei de aicea,à propos de scena politic` suedez`, de anvergurarespectiv`, de pozi]ion`ri în sondaje, de anumitepersonalit`]i. Nu, n-am discutat pe probleme politicecu ambasa-dorul suedez. Aici, în schimb, am avutdeja ocazia s` cunosc foarte mul]i - forte mul]i, pu]inexagerat, mul]i parlamentari, apar]inând diferitelorgrupuri politice. Mi se pare extrem de important s`stabilesc bune contacte cu parlamentari suedezi [icu euro-parlamentari suedezi, pentru ca s` pot s`promovez interesele României [i îndeosebi cele le-gate de integrarea european`, [i nu numai. i, dac`-mi permite]i, nu [tiu dac` inten]iona]i s`-mi pune]iaceast` întrebare în continuare, dar având în vederec` am nimerit pe un subiect care este foarteimportant pentru mine, pentru c` fiecare ambasadorî[i creaz` ni[te priorit`]i - [i dimensiunea parlamen-tar` face parte din priorit`]ile mele. Este o dimensiu-ne care a fost mai pu]i explorat` înainte. Rela]iileparlamentare n-au fost extrem de strânse, au fostfoarte strânse cele la nivel guvernamental, [i de labun început mi-am propus s`-mi stabilesc un evantailarg de contcte, dar am avut, în acela[i timp, dou`obiective precise [i le am în continuare: s` contribuila constituirea unui grup de prietenie parla-mentarromâno-suedez [i la constituirea unei re]eleinformale de rela]ii între femeile parlamentare sue-deze [i române. i n-am apucat s` v` r`spund la oalt` întrebare pe care mi-a]i pus-o, 14

* La data la care Victoria Popescu a fost numit`ambasador, era înc` la putere guvernul social-democrat condus de Adrian N`stase. S.C.

14 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

(Continuare din pag. 13: Victoria Popescu.)

à propos de acest procent foarte mare de femeiparlamentare, sunt 40%, n-au ajuns chiar la paritate,[i mi se pare c` este un model bun, nu chiar decopiat, dar un model care ne poate stimula [i pe noi,care ne poate ajuta. Un schimb de experien]` ar fifoarte util.

S.C.: Considera]i c` locurile de munc`, func]iile într-o societate, ar trebui împ`r]ite jumate femei, jumateb`rba]i, sau ar trebui s` se atribuie dup` capacitate,dup` aptitudini, celor care sunt cei mai buni,indiferent dac` sunt b`rba]i sau femei? Ajut`împ`r]irea strict juma/juma a locurilor de munc`, afunc]iilor, dup` sex la stimularea dezvolt`riisociet`]ii?

V.P.: A]i atins, voit sau nevoit, o dilem`, o dilem`care este pregnant`. De exemplu, în România [i încelelalte societ`]i, foste socialiste, problema cotelor[i a stabilirii în mod automat a unui procentaj foarteclar, 30%, sau 20%, sau 40% obligatoriu femei, înc`nu se poate pune. Deci exist` o respingere autiliz`rii acestui sistem, care înseamn` a[a numita”discriminare pozitiv`”, care ar fi putut s` stimulezefemeile în num`r mai mare s` ajung` s` ocupe maimulte pozi]ii de conducere, dar exist` aceast`reticen]` din cauza situa]iei mo[tenite în comunism,când, [tim foarte bine, dosarele [i anumite criteriimecaniciste promovau femeile, nu neap`rat pe baz`de merite.În societ`]ile europene occidentale în schimb, foartemult se [i vehiculeaz` ideea, dar se [i utilizeaz`acest principiu al cotelor, al acestei discrimin`riafirmative, sau pozitive, care întotdeauna, încearc`s` fie dublat [i de merite. S` se încurajeze opropor]ie rezonabil` între femei [i b`rba]i, darpromovarea femeilor, pentru a se ajunge la num`rulrespectiv, s` se fac` pe criterii valorice. Deci nuînseamn` c` statutul de femeie î]i confer` automatdreptul [i posibilitatea de a fi promovat. Deci, a[putea spune c`, poate, într-o anumit` etap`, cândsunt discrepan]ele prea mari între participarea lavia]a politic`, participaraea la pozi]ii de conducere,unde sunt prea pu]ine femei, din varii motive, [i credc` nu este cazul s` intr`m în detalii, este importants` existe [i ni[te pârghii care s` le sprijine - altfel,societatea, care este destul de pregnant masculin`,nu le-ar încuraja.

S.C.: Aceast` atitudine a unor b`rba]i fa]` de femei,nu este încurajat` chiar de femei? Femeile suntmamele care-[i educ` [i b`ie]ii [i care le cultiv` aceast` atitudine fa]` de alte femei...

V.P.: V-am spus c` nu [tiam c` era neap`rat cazuls` intr`m în astfel de detalii...

S.C.: R`spunde]i-mi scurt...

V.P.: Este vorba de mentalit`]i [i foarte adeseaaceste mentalit`]i sunt cultivate la nivelul familiei, lanivelul primei copil`rii [i bine-n]eles c` mamele aurolul principal în acest sens, ceea ce înseamn` c` [imamele trebuiesc educate.

S.C.: În Suedia exist` [i originari români, unii dintreei acum ceta]eni suedezi, al]ii cu dubl` cet`]enie,al]ii numai cu drept de [edere [i de lucru. V-a]iîntâlnit cu ace[tia? Ce rela]ii condidera]i c` trebuies` existe între reprezentantul Statului Român [iace[ti români, unii considerându-se înc` în exil, al]iiîn diaspora?

V.P.: De când am venit, în ultimile 5 luni, mi-ampropus s` cunosc oameni, s` cunosc cât mai mul]iiromâni, indiferent dac` au ob]inut [i cet`]eniasuedez`, sau c` au numai cet`]enia român`, sau c`sunt din categoria tinerilor veni]i la studii, unii dintreei de a încerca [i norocul într-o carier` profesional`aici, sau cu inten]ia de a se întorace. Am cunoscutdeja destul de mul]i reprezentan]i, a[ spune, aicomunit`]ilor române, pentru c` nu putem vorbidespre o comunitate extrem de unitar`, din câte [ti]ifoarte bine, am cunoscut...

S.C.: M` scuza]i c` v` întrerup, dar în leg`tur` cuaceast` discu]ie despre ”comunitatea român`” do-resc s` v` spun, ceea ce am spus de mai multe oripân` acum, c` românii din Suedia sunt o ”Româniemic`”, cu p`reri politice diferite, de diferite niveleculturale, chiar [i religii. De ce se vrea ca româniidin Suedia, Fran]a, SUA, etc. s` fie o ”comunitateextrem de unitar`”?

V.P.: Nu, nu, este o chestiune de, pur [i simplu, determinologie, de a se încerca s` se defineasc` gru-purile de români care tr`iesc în str`in`tate. Pentruc` num`rul românilor [i configura]ia lor nu suntidentice în diversele ]`ri în care au ales s` tr`iasc` [iatuncea este o chestiune strict` de terminologie, pecare o folosesc [i alte ]`ri. Deci nu are nici un fel deconota]ie, de nici un fel.

S.C.: Aceast` varietate, aceast` ”Românie mic`”, oave]i [i aici în Suedia, unde sunt 3-4 parohii, undeoamenii se întâlnesc dup` simpatii politice; uneledintre parohii au preo]i trimi[i de Patriarhia de laBucure[ti, aceia[i dinainte de ’89, altele, formateaici, cu preo]i, ei în[i[i exila]i, subordonatePatriarhiei de la Constantinopol, etc. Ace[ti oameni,dup` munca zilnic`, î[i iau din timpul care le r`mânes` se întâlneasc` cu al]i români, tocmai ca s`p`streze tradi]iile ]`rii de unde vin...

V.P.: A[a este... Sper c` am clarificat chestiunea cucomunitatea, deci este vorba, pur [i simplu, de ochestiune terminologic`. Deci am cunoscut mul]ioameni, atât de la Stockholm, cât [i - anul trecut amavut ocazia s` merg, în noiembrie, la Göteborg [i laMalmö, unde, deasemenea, am venit în contact cu oparte mic`, a[ spune eu, a românilor care locuiesc înaceste ora[e, mai ales c` am în]eles c` la Malmöeste un num`r mare de români. M` intereseaz`foarte mult s` am aceast` rela]ie cu românii, extremde mult. Dincolo de, s` spunem, activitateatradi]ional`, care se desf`[oar` în rela]ia cu româniide aici, [i anume serviciile consulare, o activitatefoare important` dealtfel, [i încerc`m s` fie de bun`calitate [i în acela[i timp s` g`sim ni[te modalit`]i dea facilita oferirea acestor servicii, prin po[t` sau dealt` manier`, adaptându-ne pu]in [i la spiritul maipractic suedez. Sau mergând, împreun` cu consulul,care în cazul dat este o femeie, sau trimi]ând-o peea [i în aceste zone unde sunt mai mul]i românii [i aunevoie de serviciile consulare. O alt` modalitate,bine-n]eles, organizarea de diverse momente, mo-mente culturale, momente s`rb`tore[ti, organizatede ambasad` cu participarea românilor...

S.C.: Suedia este o ]ar` lung`, pete 1500 de km de lanord la sud, cum realiza]i contactul cu românii dinrestul ]`rii?

V.P.: Din p`cate, nu putem s` intr`m în contact cuto]i românii! În primul rând, nici m`car nu-i [tim; nu[tim numele, nu [tim contactele, nu [tim adresele.Totul a fost pe baz`, s` spunem, de voluntariat. imodul în care ace[ti romåni s-au apropiat [i ei deambasad`... Noi am încercat s` populariz`mac]iunile noastre din om în om, ele au fost difuzate,[i atunci, încet, încet, din ce în ce mai mul]i oamenis-au apropiat de ambasad`.

S.C.: Despre cei care au fost obi[nui]i s` vin` laambasad` n-ar trebui s` discut`m, ci despre cei caren-au venit la ambasad`, cei care s-au refugiat dinRomânia [i care considerau ambasada ca fiindreprezentanta guvernului comunist de la Bucure[ti,intra]i cu ace[tia în contact?

V.P.: Noi nu avem o list` a românilor, nici nu ne-ampropus a[a ceva. Nu avem un catalog, un registru cunume în a[a fel încât s` putem s` transmiteminforma]ia noastr` [i s`-i invit`m pe to]i, dar amremarcat un lucru foarte interesant, tocmai c` ceicare au venit, chiar [i în ultimile luni, bine-n]eles c`erau un grup, sau mai multe grupuri, care veneau înmod curent, s` spunem, la diverse activit`]i, dar separe c` au început s` vin` [i persoane care nuparticipau în mod frecvent - au venti o dat`, au mai

venit o dat`, au mai adus pe al]ii...

S.C.: În aceste 5 luni de când sunte]i ambasador laStockholm, de câte ori a]i organizat activit`]i la careromânii au venti o dat`, [i înc` o dat`, [i înc` o dat`?

V.P.: Activit`]ile n-au fost legate exclusiv de sediulambasadei, de[i am f`cut [i la ambasad`, au fostcâteva ac]iuni, majoritatea în proximitatea serb`rilorde Cr`ciun, o întâlnire cu studen]ii [i doctoran]ii, oîntâlnire cu copii...

S.C.: Ace[tia sunt românii care au venit la studii.Ace[tia nu fac parte nici din exil, nici din ceea ce secheam` acum diaspora...

V.P.: Activit`]ile culturale pe care le-am organizat,atât în contextul foartei frumoasei [i foarte binecunoscutei expozi]ii de ”Tezaure antice - 7000 deani de cultur` în spa]iul românesc”, au venit [i acoloinvita]i de ambasad`, al]ii de muzeu, sau în momen-tul în care au auzit c` este vorba de o expozi]ieromâneasc`, au venit din proprie ini]iativ`; dup`aceea au fost multe alte evenimente, de mai mic`anvergur`, organizate...

S.C.: Care sunt acestea? Profita]i de ocazie [ipovesti]i despre ele!

V.P.: Am avut concert de muzic` clasic`, care a fostorganizat la Muzeul de Muzic`...

S.C.: Cine a [tiut despre acest concert?

V.P.: Repet, inclusiv pe baza datelor pe care le-amavut de la unii dintre ei am avut numele [i adresele,iar pe al]ii i-am rugat s` vin` cu prieteni, cu rude, cual]i români pe care-i cunosc. i repet, mult maisimplu ar fi fost s` avem o informa]ie exhaustiv`despre românii din Suedia. Acest lucru nu esteposibil [i [ti]i foarte bine de ce nu este posibil: aexistat [i o anumit` suspiciune, în anii trecu]i, caambasada s` [tie c` persoanele respective sunt peteritoriul Suediei. Din motivele pe care le [ti]i foartebine...

S.C.: Da]i anun]uri în vreo publica]ie ca [i cei caren-au fost în contact cu ambasada pân` acum s` afledespre ac]iunile dvs., c`ci numai metode ”din gur`-ngur`” nu ajut`; trebuie g`sit` o metod` eficace s`fie anun]a]i [i cei care nu sunt în contact cu ...

V.P.: Nu, sunt de acord cu dvs. Bun, am folosit [i ometod` modern` care este pagina de website aambasadei; întotdeauna toate momentele culturalepe care le organiz`m sunt prezente pe pagina dewebsite [i când am fost la Göteborg [i Malmö, într-adev`r, am utilizat [i posibilitatea unor reclame înziare. M`rturisesc c` este o modalitate pe care outiliz`m mult mai pu]in, din considerente financiare.

S.C.: Eu consider c` îndemnul de a se c`uta infor-ma]iile prin Internet nu este corect...

V.P.: Tr`im în societatea informa]ional`!

S.C.: ... pentru c` num`rul celor care au posibilitateas-o fac` este limitat, fie c` unii, în special cei mai învârst`, nu [tiu s`-l foloseasc`, fie c` al]ii n-au accesacas` la Internet, iar la servici nu ai voie s`-l utili-zezi pentru probleme personale. Cei care îndeamn`la aceasta sunt de obicei cei care au sarcina s` fac`baza de informa]ie pentru întreprinderea respectiv`,nu pe banii lor... Mai ales c` românii care locuiescaici, exila]i sau diasporeni, sunt chiar mai în vârst`decât mine. Din experien]` de bibliotecar` doresc s`v` spun c` [i foarte mul]i tineri nu [tiu s` fac` o cer-cetare pe Internet. Internetul nu e accesibil tuturor!

V.P.: Dar nu este unica modalitate. Mai utiliz`m [iposibilitatea de a anun]a pu]inele asocia]ii române[ticare exist` în leg`tur` cu organizarea acestor eve-nimente sau la Centrele spirituale care exist` aici, îna[a fel ca enoria[ii s` poat` fi informa]i în leg`tur`cu diversele evenimente culturale.

S.C.: Înc` dinainte de ’89 a existat un ”comitet”format din români afla]i în Suedia, care s` ”sprijine”activitatea ambasadei.

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 15__________________________________________________________________________________________________________

Dup` ’90 au r`mas cam aceia[i oameni în acest”comitet”...

V.P.: N-avem nici un fel de comitet, în schimb sun-tem foarte deschi[i la sugestii care s` vin` dinsprepartea românilor. Este foarte important, poate c`metodele pe care le utiliz`am noi, s` spunem, poatenu sunt cele mai eficiente, dar acestea ne sunt acumla dispozi]ie. Dac` exist` alte sugestii, suntem foartedeschi[i s` le d`m curs.

S.C.: Exist` români care au studii din ]ar`, care [i-auref`cut studiile aici, care cunosc tradi]iile române[ti,dar [i pe cele suedeze, au contacte aici, etc. [i arputea s` ajute în rela]iile dintre cele dou` ]`ri. Cumeste folosit` aceast` banc` de cuno[tin]e? A]ideschis un consulat în Göteborg...

V.P.: ...Onorific...

S.C.: Este consulul un român?

V.P.: Un suedez. Eu l-am g`sit deja aici numit.Practic el a fost numit anul trecut, mergând peconsiderente c` avea leg`turi, inclusiv prin mediulde afaceri suedez, interes pentru România [i c` erafoarte favorabil [i interesat de România [i cucontacte importante la nivielul autorit`]ilor suedeze.Deci, din câte [tiu, acesta a fost principalul criteriu,dar m`rturisesc c` n-am nici un merit... Pot s` v` [ispun c` este un om de mare calitate, l-am cunoscut[i am colaborat cu el [i ne-a sprijinit în organizareaunor ac]iuni... Dar revenind la o alt` chestiune pecare a]i pus-o, pentru c` întreb`rile dvs. suntmultiple [i nu am r`gazul s` r`spund m`car uneip`r]i... Dar a]i atins o problem` care realmente m`preocup`, aceea a românilor care [i-au creat opozi]ie bun` în societatea suedez`, care lucreaz`aicea deja, care au intrat în sistemul suedez, înacela[i timp p`strându-[i rela]iile cu România. iîncerc s` cunosc cât mai mul]i din aceast` categorie,în acest sens sunt înc` în faza de contacte: s`cunosc grupuri de cercet`tori sau grupuri deuniversitari de la universitatea din Uppsala [i încurând o s` m` duc acolo, [i voi avea acest contactcu grupuri de cercet`tori de acolo, s` cunosccercet`tori [i academici de la universitatea dinStockholm [i foarte curând voi avea o prezentae [idespre România [i acolo, [i la Uppsala, dealtfel [i uncontact cu acest grup de oameni...

S.C.: E vorba de studen]ii români?

V.P.: Nu, nu, nu. Deci cei care tr`iesc aicea, carelocuiesc aicea [i care lucreaz` aicea. i deja amunele semnale c` sunt interesa]i s` intre în leg`tr` cuuniversitari sau cercet`tori din România; se ocup`unii dintre ei, gestioneaz` unele proiecte, [i în modparadoxal nu cu România, ci cu alte ]`ri, [i ar fifoarte interesa]i s` poat` s`-[i extind` acesteproiecte [i spre România. Deci, deja... sunt într-ofaz` incipient`, e drept, dar v` da]i seama, 5 luni, nuînseamn` foarte mult!

S.C.: De fapt întrebarea mea dorea s` fie maiconcret`, adic` doream s` [tiu dac` dvs. considera]ic` românii care colaboreaz` cu statul român trebuies` lucreze voluntar pentru statul român sau s` fieretribui]i pentru munca depus`? V` întreb aceastapentru c` au existat [i exist` unii în România careconsider` c` to]i românii din afara grani]elor artrebui s` lucreze gratuit pentru cei din ]ar`. Cumvede]i aceast` problem`?

V.P.: Bun! Acuma sunt dou` lucruri diferite: dac`m` întreba]i care este punctul meu de vedere, s-arputea, nu neap`rat, s` nu coincid` cu ceea ce putemface acuma; este, din p`cate, [i o chestiune de ordinfinanciar; în momentul de fa]` ambasada nu areni[te pârghii financiare de care s` beneficiempentru a putea face ni[te pl`]i la nivelul serviciilorprestate; se pot pl`ti sume mai mult simbolice [i maimult pentru anumite traduceri, sau... Deci, dinp`cate, nu putem s` asigur`m o plat` corespunz`-toare pentru colaboratori. Este o formul` pe care ovom propune, deci nu depinde exclusiv de ambasada

din Suedia. Pe de alt` parte, m-am consultat cu al]iambasadori care sunt acredita]i la Stockholm, [i amv`zut: Fran]a, Italia, Germania lucreaz` foarte multcu colaboratori locali. Dar s-a tatonat, se tatonea-z`... În momentul de fa]` ni s-au solicitat informa]iidespre condi]iile în care se pot angaja locali [i caresunt obliga]iile [i implica]iile. Din câte [ti]i, protec]iasocial` în Suedia fiind atât de substan]ial`, astapresupune [i ni[te obliga]ii din partea angajatoruluidestul de mari, deci dac` ar fi exclusiv plata unorservicii, ar fi altceva, dar din p`cate...

S.C.: Este numai un motiv financiar, sau exist` încontinuare acea ”team`”, acea ”neîncredere” înromânii din exil de care vorbea d-ul Mele[can prinanii ’90, referitor la folosirea românilor de aici înanumite func]ii?

V.P.: Vreu s` v` spun c` am avea foarte marenevoie... Bun, acuma, nu putem s` folosim româniide aici în pozi]ii diplomatice...

S.C.: De ce?

V.P.: Pentru c` exist```... diplomatul e format într-un anumit mod, pe anumite cursuri, pe anumitecriterii..., dar se pot folosi... i nici o ambasad`acreditat` în Suedia, iau a[a ca un exemplu, str`iniacredita]i în Suedia, nu-i angajeaz` ca diploma]i...Diploma]ii nu pot fi decât ai ]`rii trimi]`toare,angaja]i ca atare, dar repet, ar fi putut s` fie angaja]ipe o pozi]ie de func]ionari, pe o pozi]ie de..., pe altepozi]ii...

S.C.: V` rog s` face]i diferen]a între ceea ce secheam` func]ionar... În Suedia ...

V.P.: Da, a[a este... În Suedia, diplomatul nu este custatut diplomatic, ci este un func]ionar public; înSuedia, oricine lucreaz` într-un minister estefunc]ionar public. În România, diploma]ii au statutaparte fa]` de func]ionarii publici...

S.C.: De ce s` aibe diploma]ii ”statut aparte”? Laurma urmei, începând cu pre[edintele ]`rii, to]i ceicare sunt pl`ti]i din impozite sunt salaria]i publici...

V.P.: Avem un nou statut, s` [ti]i! Da, sunt salaria]ipublici, dar au... sunt o categorie aparte de salaria]ipublici! Dar poate nu asta ne-ar clarifica. Decirepet, eu a[ fi sim]it nevoia s` lucrez, [i întotdeaunacând exist` o remunerare, o salarizare dat` celor cucare lucrezi… altfel se lucreaz` decât dac` selucreaz` strict pe baz` benevol`. Deci e nevoie, a[fi avut nevoie de oameni care s` cunoasc` foartebine limba suedez`, dar [i limba român`, [i care s`cunoasc` bine realit`]ile de aici.

Not`:Vestea c` în Suedia va fi numit` o femeie ca ambasador m-asurprins pl`cut [i în acela[i timp mi-a stârnit curiozitatea s`aflu câte femei sunt de fapt trimise ca reprezentante aleStatului Român în lume. Eu nu sunt o feminist`, în sensulc` vreau ca femeile s` fie reprezentate juma/juma în toatefunc]iile reprezentative în stat, din contr`, sus]in cu t`rieideea c` cel care este cel mai competent, adic` acela care areaptitudini în`scute, preg`tire intelectual` [i experien]a demunc` care se cere pentru o anumit` func]ie în societate,acela trebuie s` ob]in` acea func]ie, indiferent dac` este ofemeie sau un b`rbat. A[a cum pentru un muzician estedeterminant s` aibe ureche muzical`, pentru un pictor s`[tie s` deseneze [i s` aibe sim] al culorii, tot a[a u ndiplomat, consider eu, trebuie s` fie inteligent, cu multtact, s` [tie s`-[i ascund` cu grije aversiunile politice [ireligioase, s` aibe un fler deosebit, s` fie ”rafinat”, s` [ties` asculte, s` se exprime corect în cel pu]in dou` limbiinterna]ionale [i, nu mai pu]in, s` aibe cuno[tin]e vaste întoate domeniile. Evident c` aceasta este imaginea ideal` aunui diplomat, dar m`car câteva din aceste calit`]i trebuies` le aibe un ”diplomat”, nu? Iar numirea dup` apartenen]`politic` [i, [i mai r`u, în baza rela]iilor de rudenie cudiverse persoane influente, n-ar trebui s` existe pentruaceast` func]ie nic`ieri în lume [i nici în România.Am dorit s` verific dac` femile sunt reprezentate îndiploma]ia român` într-un procent rezonabil, acum cândpeste tot, mai ales aici în Suedia, se dore[te ca func]iile înstat s` fie ocupate în m`sur` egal` de femei [i b`rba]i.Pentru a scurta timpul de c`utare, m-am adresat direct MAE-ului, printr-un e-mail, cu rug`mintea de a-mi pune la

dispozi]ie o list` a femeilor române ambasador. Am primitsurprinz`tor de repede o list` asupra ]`rilor în careRomânia este reprezentat` de femei. Dar verificând personalsit-ul MAE am constatat c` numai în 7 ]`ri: Brazilia,Republica Slovacia, Australia, Irlanda, Israel [i Suedia,România este reprezentat` de femei cu titlul de ambasador:în alte trei ]`ri: în Venezuela, Qatar, Zimbabwe, sunt”îns`rcina]i cu afaceri” femei; în 2 ]`ri sunt directoare aleInstitutului Cultural: în Germania [i SUA; [i un consulgeneral, la Strasbourg. Cam pu]ine, dac` ne gândim c`România are circa 96 de ambasade în lume, 12 misiunipermanente, 9 institute culturale [i 27 de consulategenerale.Despre munca de ambasador, despre competen]` [i multealte lucruri mi-am propus s` port o discu]ie cu câtevadintre aceste reprezentante ale României în lume. M-amadresat, evident, întâi noii ambasadoare tocmai venit` laStockholm, Victoria Popescu. Am sunat la ambasad` [i,cum nu am putut vorbi cu Victoria Popescu la telefondirect, am rugat secretara s`-i comunice dorin]a mea de a oîntâlni pentru un interviu. Am sunat înc` de 3 ori, timp deo lun`, dar de fiecare dat` am primit acela[i r`spuns de lasecretar`: ”Doamna ambasador n-a l`sat nici un r`spuns!”Rezervasem spa]iu pentru prezentarea noului ambasador alRomâniei în Suedia în num`rul 3 al CURIERULUIROMÂNESC. Pentru mine a fost de neîn]eles c` nouaambasadoare, Victoria Popescu, nici m`car nu mi-acomunicat prin secretar` c` nu are timp, c`-i ocupat` acumla începutul activit`]ii, c`-mi va comunica când este liber`pentru aceast` întâlnire sau, pur [i simplu, c` nu dore[tes`-mi acorde interviul. O astfel de atitudine m-a surprinsextrem de nepl`cut, cu atât mai mult cu cât în Suedia eaeste de neacceptat de la un salariat public! De fapt, nici înRomânia, cei care se respect` pe ei în[i[i [i arat`considera]ie [i altora, nu calc` aceste reguli [i pot spunec`, foarte rar, nu mi-au r`spuns la scrisori sau la telefon.Am primit dup` o lun` un e-mail de la secretaraambasadoarei Popescu, Gabriela V`duva, în care-micomunica urm`toarele: ”Stimat` doamn`, în vederea unuiinterviu, doamna ambasador Victoria Popescu v` propuneo întâlnire la ambasada României în data de 20 sau 2 1octombrie (2004, n.a.), ora 11.00. V` rog s` reveni]i cuconfirmarea datei la care pute]i veni. Cu stim`, GabrielaV`duva.” Am întâlnit-o pe Victoria Popescu pe data de 2 0februarie 2005 [i am realizat, înregistrat pe band`, u ninterviu din care am redat cu exactitate r`spunsurile sale înacest num`r, dar întreb`rile pe care eu le-am pus sunt pu]inschimbate, c`ci microfonul, îndreptat c`tre ambasadoareaPopescu, a înregistrat slab vocea mea, astfel c` anumiteîntreb`ri a trebuit s` le deduc. O gre[al` tehnic` pentrucare-mi cer scuze!În ceea ce prive[te celelalte dou` ambasadoare pe care amdorit s` le prezint ini]ial, ambasadoarea României înBrazilia, Monica-Mariana Grigorescu, de[i i-am trimis 3 e-mailuri, n-a r`spuns la nici unul din ele nici pân` acum;cea de-a 3-a ambasadoare pe care doream s-o prezint era ceadin Polonia, dar care, de[i era trecut` pe lista de la MAE,de fapt î[i terminase misiunea. Am trimis apoi e-mailuri cuo parte din întreb`ri ambasadoarelor României în Israel [iIrlanda. Cum n-am primit r`spuns de la nici una din acestedou` ambasadoare la e-mailurile mele, am recurs la telefon.Am sunt ambasadoarea României în Israel, Valeria MarianaStoica, cu care am avut o discu]ie pl`cut`, dup` care amschimbat mai multe e-mailuri, pân` am ajuns la formainterviului prezentat` aici. Acela[i lucru s-a petrecut [i cuambasadoarea României în Irlanda, Silvia Stancu-Davidoiu; dup` discu]ia telefonic`, pl`cut` [i aceasta,dealtfel, mi-a promis c`-mi va trimite r`spuns urgent laîntreb`ri, ceea ce a [i f`cut.CURIERUL ROMÂNESC acord` neobi[nuit de multspa]iu celor pe care-i prezint` în paginile publica]iei [i deaceast` ofert` ar trebui, consider eu, s` profite ceiprezenta]i, mai ales când ace[tia sunt ”salaria]i publici”.Aceast` prezentare, sub form` de interviu, este un bunprilej, pentru cel prezentat, s`-[i fac` cunoscut`, cât maimultor cet`]eni români, activitatea, cum î[i îndeplinescsarcinile pe care le-au primit [i pentru care sunt pl`ti]i decontribuabili. Mai consider c` a r`spunde întreb`rilor pecare le pune un ziarist unui ”salariat public” nu este u nprivilegiu pe care ”salariatul public” îl acord` unui ziarist,ci o obligativitate de a informa contribuabilii, [i pe aceast`cale, de cum î[i presteaz` munca. De aceea nu în]eleg de ceunii ”salaria]i publici” trateaz` cu insolen]` cererileziari[tilor de a le r`spunde la întreb`ri. C`ci, chiar dac`unii încearc` s` defineasc`, în fel [i chip, no]iunea de”salariat public” [i s` cread` c` au ”statut aparte”, în fapt,to]i, de la Pre[edintele Republicii la prim-ministru, secretaride stat, directori, ambasadori, etc., etc., to]i cei pl`ti]i decontribuabili, sunt salaria]i publici!Un adev`r de care uit` adesea ace[ti ”pl`ti]i de contribu-abili - salaria]ii publici”, dar [i mai adesea, din p`cate,contribuabilii – pl`titorii de impozite. S.C.

16 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

E V E N IM E N T E C U L T U R A L ED IN S T O C K H O L M

de arh. Octavian Ciupitu

”Corpul – art` [i [tiin]`”

În perioada 3 martie – 22 mai 2005 are loc laMuzeul Na]ional (Nationalmuseum) din Stockholmmarea expozi]ie de prim`var` a acestui an, careeste dedicat` corpului uman ca obiect de studiu, atâtal artei, cât [i al [tiin]ei, din Rena[tere [i pân` azi.Sunt prezente aici motive ale unor studii exterioare[i interioare anatomice [i de model ale corpului,c`r]i de medicin` ilustrate, modele din cear`,sculpturi, picturi [i instala]ii expozi]ionale.

Leonardo da Vinci: Studii de oasele piciorului [ianatomia gâtului (verso), 1510-1511.

Pan` [i tu[ sepia cu laviu monocrom peste linii cucret` neagr`. 197 x 290 mm.

Foto: The Royal Collection / © 2004Her Majesty Queen Elisabeth II.

Sunt prezentate, unele lâng` altele, lucr`ri [iobiecte, atât mai vechi, cât [i contemporane nou`,într-o expunere care este declarat` de organizatoria fi prima de acest fel din Suedia [i care esterezultatul c`labor`rii Muzeului Na]ional dinStockholm cu Biblioteca Hagströmer din cadrulInstitutului Medico-Chirurgical Karolin.

Adriaen Backer: Lec]ie de anatomiecu Dr. Frederick Ruysch, 1670.

Ulei pe pânz`, 2 678 x 1 897 mm.Foto: René Gerritsen / © Amsterdams Historisch

Museum, Amsterdam.

Tema expozi]iei este, a[a cum declar` organizatoriiei în comunicarea lor de pres`, prezentarea moduluiîn care au încercat oamenii s` în]eleag` [i s` creezeimagini ale exteriorului [i interiorului corpului umanîn ultimii cinci sute de ani, în care cercetarea[tiin]ific` [i vizualizarea corpului uman s-audesf`[urat atât în domeniul artistic, cât [i în cel[tiin]ific, practicile artei [i [tiin]ei încuci[ându-se demulte ori în una [i aceea[i reprezentare, aceasta maiales la începutul perioadei studiate.Aceast` încruci[are între reprezent`rile artistice [icele [tiin]ifice este de fapt aparent` [i ea semanifest` ca atare doar pentru noi, cei din ziua deazi, când arta [i [tiin]a sunt dou` forme decunoa[tere separate una de cealalt`. Pentru oameniisecolului XVI îns`, de exemplu, ”art`” era totprodusul activit`]ii umane, c`ci termenul de ”art`”nu însemna altceva decât ”f`cut de om”. Acest senss-a p`strat în zilele noastre doar în termenul”artificial”. Ca form` de cunoa[tere, ”arta” dinvechime urm`rea s` afle ”cum” este realitatea [i s`reprezinte ”în ce scop” este ea a[a cum este. Cutimpul, aceste dou` laturi ale activit`]ii decunoa[tere s-au separat [i îndep`rtat tot mai multuna de cealalt`, prima, absolutizânt ”cauzalitatea” [i”concep]ia despre lucruri”, denumindu-se cu timpul”[tiin]`”, institu]ionalizat` mai ales dup` mijloculsecolului XIX, iar cealalt`, absolutizând ”sensulmoral” [i ”tr`irea sufleteasc`”, r`mânând a fidenumit` cu termenul de ”art`”, golit îns` tot maimult de elementele cauzale [i subminat, aparentpremeditat, de for]e interesate a permite doar”[tiin]a” ca singura form` de cunoa[tere.

Andreas Vesalius: De humani corporis fabricalibri septem, Basel 1543. Din exemplarul aflat la

Institutul Karolin, Biblioteca Hagströmer.Foto: Erik Cornelius / © Nationalmuseum.

În expozi]ie sunt prezente (în original!) dou` foi cuînsemn`ri sub form` de schi]e [i texte realizate deLeonardo da Vinci (1452-1519). Aceste foi dehârtie sunt pline de schi]e [i texte pe ambele fe]e.

Nils Jakob Blommér: Studiu de model, Paris 1848.Ulei pe pânz` lipit` pe panou, 780 x 990 mm.

Aflat la Kungliga Akademien för de Fria Konsterna,Stockholm.

Foto: Erik Cornelius / © Nationalmuseum.

S` ne uit`m mai de aproape la una dintre paginile depe aceste foi cu însemn`rile lui da Vinci, anume ceacare este reprodus` în acest articol. Vedem aici [asetexte (explicative?), scrise ”în oglind`”, [i nou`schi]e: scheletul unui deget de picior, schelet de pi-ciorul stâng v`zut de deasupra, partea superioar` acorpului unui b`rbat în trei sferturi din spate privindspre dreapta în pagin`, schelet de om complet, sche-let de piciorul drept v`zut de sus, partea superioar`la ecor[eu de b`rbat în profil privind spre stânga înpagin`, partea superioar` la ecor[eu de b`rbat întrei sferturi din fa]` [i f`r` cap îndreptat c`tre stân-ga în pagin`, partea superioar` la ecor[eu de b`rbatîn trei sferturi privind spre stânga în pagin` cu detaliide anatomia gâtului, precum [i o schi]` sumar` aceva imposibil de descifrat. Dintre schi]e, [ase suntvalorate prin ha[uri suprapuse [i laviu monocrom.Ha[urile la cinci dintre schi]e pornesc din stânga susspre dreapta jos, ca semn c` Leonardo da Vinci erastângaci. Dar de ce sunt ha[urile la parteasuperioar` a corpului unui b`rbat în trei sferturi dinspate privind spre dreapta în pagin` desenate de ladreapta sus spre stânga jos, ca [i cum ar fi f`cute decineva care deseneaz` cu mâna dreapt`? Esteschi]a aceasta f`cut` de altcineva decât Leonardoda Vinci? Schi]ele din aceast` pagin` prezint` atâtelemente de schelet de picior, cât [i elemente deanatomia mu[chilor [i tendoanelor la gât, un amesteccare exclude ideea c` ele au fost f`cute pe loc întimpul unei [i aceea[i disec]ii. Ce sunt ele, atunci?În perioada iunie 1506 – septembrie 1513, Leonardoda Vici s-a aflat la Milano, sub protec]ia regeluiLudovic al XII-lea (1462-1515, regele Fran]ei 1498-1515), care revendicase [i cucerise ducatul deMilano (1499-1513), [i a guvernatorului Charlesd’Amboise. Conform unor not`ri r`mase de la el,Leonardo î[i propusese ca în iarna anului 1510 s`termine o monografie de anatomie, la care începuses` adune material înc` din 1489 [i pentru care aveaun program de lucru foarte ambi]ios. Materialuldocumentar p`strat nu are îns` o structur` demanuscris de monografie.

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 17__________________________________________________________________________________________________________

Materialul anatomic în manuscris produs deLeonardo const` din mai multe caiete, însemnate cu”A”, ”B” [i ”C” [i aflate acum în colec]ia regal`britanic` de la castelul Windsor. Conform lui MarcoRosci în monografia sa intitulat` ”Leonardo” (©1976 Arnoldo Mondadori Editore, Milano, p. 169),citat: ”de[i nu exist` dovezi documentare sigure,este foarte credibil ca Leonardo s` fi avut ajutor dinpartea lui Marcantonio della Torre, medic [iprofesor de anatomie de la universitatea din Pavia.”Deoarece se [tie c` Leonardo obi[nuia s`conspecteze [i s` copieze de mân` texte [i desenedin tratate de tot felul, fie în manuscris, fie tip`rite,aflate în tot felul de biblioteci, atât nobiliare, cât [iuniversitare, precum [i ]inând seama de felul în carese g`sesc desenele [i textele în caietele de laWindsor, ca [i de interesul mai ales de expresivitate,adic` artistic, decât cel de detaliu informativ, adic`[tiin]ific, aceasta ar însemna c` Leonardo a preluatrezultatele cercet`rilor altora, f`r` a indica sursa,pe care le-a documentat în desene expresive cuvaloare estetic` proprie. În ceea ce prive[te tratatulde anatomie proiectat de Leonardo, dar nicodat`des`vâr[it, consider c` materialele din caietele de laWindsor sunt conspecte la care contribu]ia luiLeonardo a fost aceea a unui foarte talentatdesenator artistic.

Adriaen van den Spieghel (1578–1625): Din”Opera quae extant omnia”, Amsterdam 1645.

Institutul Karolin, Biblioteca Hagströmer.Foto: Erik Cornelius / © Nationalmuseum.

Dealtfel, plan[ele anatomice din secolele XVI,XVII [i XVIII erau în general rezultatul colabor`riistrânse între câte un medic [i câte un pictordesenator. De aceea, scheletele [i modelele deecor[euri, în mod ciudat pline de via]`, se afl` înposturi cu gesturi împrumutate de la sculpturi anticesau alte reprezent`ri artistice de factur` clasic`.Mai mult, ele au [i fundaluri care relateaz` adeseala pictura peisagistic` clasic`.Deoarece obiectul principal al artei acelor timpuriera omul plin de via]`, cuno[tin]ele medicale aleanatomi[tilor privind construc]ia corpului uman erauapreciate [i st`teau la baza înv`]`mântului artisticdin academiile de art`. Ideea era aceea c`, pentru aputea reda corect suprafa]a corpului uman, artistultrebuie s` [tie ce se ascunde sub pielea acestuia. Deaceea, de la Rena[tere [i pân` cam pe la debandadadin 1968 de la École des Beaux-Arts din Paris,mi[care nihilist` distructiv` care a dus la teamageneral` de a se mai practica studii academice înspecial în înv`]`mântul de stat de art`, studen]iiacademiilor de art` desenau dup` cranii, dup`fragmente de schelet, precum [i dup` modele deecor[euri.

Johan Tobias Sergel (1740–1814): Studiu(ecor[eu în pozi]ie de odihn`).

Pan` [i tu[ sepia pe hârtie, 26,8 x 20,5 cm.Fotograf: Erik Cornelius / © Nationalmuseum.

În expozi]ie se întâlnesc multe exemple de astfel destudii academice, aflate adesea în faza de crochiuri,extrase în special din produc]ia artistic` suedez`.Materialul expozi]ional este distribuit tematic în treimari s`li de expunere [i cinci cabinete adiacente,situate toate la etajul al doilea al muzeului. Dinmultitudinea temelor ilustrate re]in: corpul [i corpulanatomic; corpul – cel desenat [i cel caredeseneaz`; modelul viu în Suedia secolului XIX;câteva atlase anatomice celebre; între absen]` [icarnavalism; corpul uman ca ideal [i devia]ie; subpiele; corpuri din cear` - modele [i preparate delaborator în art` [i în [tiin]`; laboratorul [i atelierul;corpul [i timpul; [i, în cele din urm`, omul umed.Dintre acestea, o mare dezvoltare are tema desprecum s-a autodefinit omul într-o oscilare perpetu`între ceea ce este ideal [i ceea ce este anormal.Concep]iile despre ce este ideal, frumos normal,anormal sau urât sunt prezentate a fi rezultatuldiferitelor concep]ii [i reprezent`ri construite încadrul societ`]ii [i care variaz` în timp [i în spa]iu,aceasta atât în art`, cât [i în [tiin]`. Astfel, dac`arti[tii plastici au intensificat în Rena[tere, de pild`,interesul pentru reprezentarea ideal` a corpuluiuman, în secolul XIX publicul se înghesuia în”cabinetele de cear`” pentru a vedea, printre altele,reprezent`ri cât se poate de realiste a unor elementediforme ale corpului, dintre care câteva exemplesunt prezente în aceast` expozi]ie. Tema”Laboratorul [i atelierul”, prin acesta din urm`în]elegându-se atelierul de artist plastic, expuneobiecte care au fost de importan]` central` înactivitatea practic` atât a arti[tilor plastici, cât [i aoamenilor de [tiin]`, în ceea ce prive[te studiereacorpului uman: ”camera obscura”, ”camera lucida”[i modelul de ecor[eu, acesta din urm` importantpentru reprezentarea sistemului mu[chilor corpuluiuman. În afar` de exemplific`ri ale studiilorsistemului muscular, în expozi]ie întâlnim [i altestudii de specialitate ale corpului uman, cum ar fi celintitulat ”mân`-ochi-creier”, precum [i acela numit”lichide corporale”.Miezul [i punctul de plecare al expozi]iei îlconstituie o colec]ie de plan[e anatomice, format`din lucr`ri precum ”Fasciculo di Medicina”, tip`ritla Vene]ia în 1493, [i ”De humani corporis fabrica”,elaborat` de Andreas Vesalius (1514-64) dinBruxelles cu ilustra]ii de Jan Stephan van Calcartip`rit` la Basel în 1543, [i pân` la lucr`ri anatomicedin zilele noastre. La acestea s-au ad`ugat un marenum`r de sculpturi, picturi, desene [i gravuri dincolec]iile Muzeului Na]ional, care au ca tem` corpulomenesc. Acestea au fost completate cuîmprumuturi de lucr`ri de la Academia Regal` deArt` din Stockholm, precum [i de la un mare num`rde muzee, galerii [i persoane private din Suedia [idin alte ]`ri europene. Pentru ilustrarea colabor`riiistorice între art` [i [tiin]`, cele dou` categorii deimagini, cele artistice [i cele [tiin]ifice, suntprezentate în paralel, una lâng` alta [i cu teme luatedin acelea[i domenii. Aceea[i metod` asimultaneit`]ii a fost aplicat` [i pentru ilustrarealeg`turii peste timp între concep]ii [i reprezent`ri.

Prima sal` a expozi]iei este dedicat` felului în careeste privit [i reprezentat corpul uman în art` [i în[tiin]`. Privind exponatele, o observa]ie aparte esteaceea c` atât arti[tii plastici, cât [i oamenii de [tiin]`,au plasat corpul uman gol în centrul aten]iei; dar,dac` arti[tii plasau corpul viu în`l]at [i drept pe unpodium, pentru a-i identifica constitu]ia cu creta sauc`rbunele de desen în mân`, medici [i anatomi[tii l-au a[teptat mai întâi s` moar`, pentru a-l întinde apoipe o mas` [i a-l cerceta cu bisturiul în mân`. Sala adoua de expunere cuprinde tema corpului ideal [i acelui anormal. Tot aici sunt ilustrate [i concep]iileasupra a ce este masculin [i ce este feminin înreprezent`rile corpului uman. Sala a treia deexpunere cuprinde tema ”Laboratorul [i atelierul”,dou` locuri de munc` diferite între ele, îns` în caremunca este practic` [i se efectueaz` manual, darprimul este dedicat unei munci [tiin]ifice, în timp cecel de-al doilea este consacrat celei artistice. Fiindamândou` destinate unei munci legate de crea]ie,anume locuri unde ideile cap`t` pentru prima dat`form` fizic` concret`, ele au fost înconjurate de oaur` mistic` de factur` romantic`, între]inut` [i deinteresul europenilor pentru inova]ii [i inven]ii.

Paolo Mascagni (medic [i profesor de anatomie,1755-1815) [i Antonio Serrantoni (pictor):

Din ”Anatomie universae icones”, Pisa, 1823-1830.Institutul Karolin, Biblioteca Hagströmer.Foto: Erik Cornelius / © Nationalmuseum.

În cele cinci cabinete adiacente primei s`li deexpunere sunt dezvoltate restul temelor enumerateceva mai înainte. M` opresc aici la ultimul dintrecabinete, acela unde se prezint` raportul între mân`,ochi [i creier ca organe de percepere, redare [itratare a corpului uman, cu creierul ca locul detransformare a senza]iilor [i percep]iilor în idei.Corpul uman este punctul de plecare [i ]intaexperien]elor noastre. Înc` din antichitate exist`ideea c` toate lucrurile din natur` se compun dinelemente ce se afl` în rela]ii matematice [i propor]iinumerice între ele, idee aflat` [i la baza normelorcreate pentru definirea corpului ideal. Propor]iileomului au fost înc` din antichitate obiectul unorcalcule matematice, arti[tii str`duindu-se s` ajung`la propor]iile unui corp omenesc ideal m`suratmatematic, creat dup` asem`narea lui Dumnezeu [ica m`sur` a tuturor lucrurilor. Aceste preocup`ri audus îns` cu timpul [i la exager`rile antropometricedin Suedia în deceniul al doilea al secolului XX încadrul Institutului pentru Rasa Pur` de la Uppsala,rezultatele studiilor lor fiind puse în principal înslujba justific`rii teoriilor rasiste referitoare la ”rasasuperioar`” care au stat apoi la baza ideologic` ami[c`rii na]ional-socialiste din Germania celui de-altreilea Reich. Dar despre aceste devieri nu am g`sitnici o referin]` în cadrul expozi]iei, care, dealfel, nua dus lips` de adâncire în alte detalii. 18

18 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

(Continuare din pag. 17: Evenimente culturale...)

”MAN IN MOTION”

La Muzeul Dansului (Dansmuseet) din Stockholmare loc în perioada 11 martie – 1 mai 2005 sub titlul”Man in Motion” (Omul în mi[care) o expozi]ie defotografii experimentale, reprezentând studii alecorpului uman în mi[care, realizate de EadweardMuybridge (1830-1904).Întâlnit sub nume diferite ca Muybridge, Muygridge,Muggeridge [i Maybridge, iar ca prenume Edward,Eadweard [i chiar Eduardo Santiago, el s-a n`scutca Edward James Muggeridge în Anglia, iar prin1850 se afla în America, pentru a câ[tiga bani. În1856 se afla în San Francisco, unde lucra ca agentpentru o editur` [i o tipografie. Pe la mijlocul anilor1860 se remarc` ca fotograf, iar în 1867 realizeaz`o serie de vederi fotografice din valea Yosemitecare îl fac cunoscut publicului larg. Prime[te apoimulte comenzi, o mare parte din acestea venind dinpartea statului, iar el începe s` se intituleze ”EdwardMuybridge, fotograf peisagist”.În anul 1872, Muybridge l-a întâlnit pe magnatulLeland Steanford, mare cresc`tor de cai [iguvernatorul statului California, care era interesat s`se studieze cu ajutorul fotografiei felul în care semi[c` un cal în fug`, deoarece ochiul uman nureu[e[te s` înregistreze acest lucru într-un modexact. Pentru efectuarea acestui studiu i sepropusesee lui Stanford angajarea lui Muybridge,care executase deja fotografieri pentru companiaCentral Pacific Railroad ce apar]inea lui Stanford.

Eadweard Muybridge: B`rbat în fug`,suit` de imagini fotografice, 1884-85.

© Dansmuseet, Stockholm.

Muybridge [i-a început experien]ele fotografiindcalul Occident la domeniul lui Stanford dinSacramento în 1873, iar rezultatele acestorexperien]e sunt publicate în 1877. Mul]umit cuaceste rezultate, Stanford îi comand` lui Muybridgeîn 1876 o nou` serie de experien]e, acum maicomplicate, având ca scop documentarea mi[c`rilorunui cal în fug` în toate stadiile acesteia. Muybridges-a ocupat cu aceasta la noua ferm` hipic` a luiStanford de la Palo Alto timp de trei ani. În vederearealiz`rii acestor studii de mi[care, fotograful acuplat în serie declan[area a 24 de camerefotografice cu timp scurt de expunere, montate toatepe un rând. El a fixat câte un fir de fiecare camer`fotografic` [i pe m`sur` ce calul, alergând în trapsau în galop, atingea aceste fire, camerelefotografice se declan[au una dup` alta, ob]inându-seastfel pentru prima dat` o imagine adev`rat` a unuianimal aflat în mi[care. Rezultatul acestorexperien]e a fost r`spândit în publica]ii [tiin]ifice dinîntreaga lume, iar cartea lui Muybridge ”AnimalLocomotion” (Mi[scarea animal`) din 1887 adevenit apoi un material de studiu obligatoriu pentrufiecare student de arte plastice. Când LelandStanford a publicat în 1882 cartea cu ilustrarefotografic` ”The Horse in Motion” (Calul înmi[care) f`r` a men]iona numele lui Muybridge caautor al fotografiilor, în virtutea faptului c` Stanforddeja îl pl`tise pe Muybridge pentru ele, între ace[tiase produce o ruptur`. Dup` aceea, Muybridge î[i vacontinua experien]ele cu fotografieri de mi[care înora[ul Philadelphia, unde a solicitat ajutor decercetare de la University of Pennsylvania. Unîntreg [ir de persoane înst`rite se ofer` atunci s`sponsorizeze o nou` serie de experien]e.

Eadweard Muybridge: B`rbat în fug`,cadru dintr-o suit` de imagini fotografice, 1884-85.

© Dansmuseet, Stockholm.

De data aceasta, experien]ele vor include [i studii deoameni în mi[care. Pictorul Thomas Eakins, carefolosise rezultatele studiilor de mi[care ale lui Muy-bridge în cadrul cursurilor sale de art` ]inute laPennsylvania Academy of Fine Arts, s-a oferitsingur s` pozeze fugind gol în fa]a camerelor foto-grafice. Activitatea de experien]e [i studii de mi[ca-re a lui Muybridge în Philadelphia s-a desf`[urat înperioada 1884-85. Tot acum el a colaborat [i cumedicul Francis X. Dercum la efectuarea de studiide mi[care ale unor persoane cu defecte corporale[i care erau pacien]i la spitalul de s`raci BlockleyHospital for the Poor. Scopul studiilor lui Muybridgeera s` arate mi[c`rile din via]a cotidian` cu oclaritate [i autenticitate cu care nimeni nu reu[ise s`le documenteze mai înainte. Secven]ele de imaginide mi[care ale lui Muybridge au valoare cinemato-grafic` înainte de inventarea cinematografiei (carea avut loc în 1895). Pentru a le putea prezenta înmi[care unui public larg, el a inventat un aparat pecare l-a numit zoopraxiscop (în 1879).

Eadweard Muybridge: B`rbat în mi[carecontorsional`, cadru dintr-o suit` de imagini

fotografice, 1884-85.© Dansmuseet, Stockholm.

Cu acest aparat el a putut s` proiecteze secven]elesale de imagini cu vitez` suficient de mare ca s`creeze iluzia de mi[care. În 1888 Muybridge iacontact cu Thomas Edison (1847-1931) cu care separe c` ar fi discutat o sincronizare între inven]ia sa[i fonograful lui Edison din 1877 pentru proiectareape ecran de imagini sonore. Dar aceste contacte nuau dus la vreun rezultat, iar kinetoscopul lui Edisonva fi definitivat abia în 1894, dup` întâlnireaacestuia cu inventatorul francez Étienne Marey(1830-1904) la Expozi]ia Mondial` de la Paris din1889.Muybridge a publicat rezultatele experien]elor salemai întâi în Statele Unite într-un monumental albumde serii de imagini fotografice intitulat ”AnimalLocomotion” (Mi[care animal`) în 1887, constânddin 781 de serii de fotografii de mi[care la diferiteanimale. Apoi, dup` ce s-a repatriat în Anglia în1894, a publicat ”Animals in Motion” (Animale înmi[care) în 1898 [i ”The Human Figure in Motion”(Silueta uman` în mi[care) în 1901, ambeledevenind imediat lucr`ri clasice [i indispensabilepentru cei ce studiaz` amatomie artistic`.Studiile de mi[care ale lui Muybridge au continuat s`influen]eze [i s` inspire arta imaginii secolului XX,f`când parte din grupul de descoperiri [i inven]iitehnice legate de redarea finn]elor în mi[care careau dus [i la na[terea unor curente în arta plastic`precum cubismul sau futurismul [i care au c`p`tatexprimare, printre altele, în picturile lui MarcelDuchamp (1887-1968), Giacomo Balla (1871-1958)sau Gino Severini (1883-1966).

Eadweard Muybridge: Eadweard Muybridge îimul]ume[te modelului nud, fotografie, 1884-85.

© Dansmuseet, Stockholm.

Probabil c` cel mai concludent exemplu în acestsens este pictura lui Duchamp intitulat` ”Nudfeminin coborând pe scar`” din 1913, caresugereaz` imaginile unor expuneri fotograficemultiple suprapuse. Seriile din fotografiile luiMuybridge cu persoane aflate în mi[care [i avânddiferite deform`ri corporale l-au influen]at pe lamijlocul anilor 1950 pe pictorul Francis Bacon(1909-92) [i au constituit sursa de inspira]ie a unoradintre cele mai cunoscute picturi ale acestuia.În ciuda preten]iilor de exactitate [i puritate[tiin]ific` aproape clinic`, seriile de fotografii cuoameni [i animale în mi[care realizate deMuybridge denot` pe alocuri [i o oarecare poezievizual` care mai fascineaz` [i azi, ca, de exemplu,în cazul femeii urcând pe scar` fiind goal` (c`ci,cine putea s` o vad`?), dar care [i-a p`strat pe capp`l`ria elegant` (c`ci, poate o vede totu[i cineva?).Aceast` expozi]ie de fotografii ale lui Muybridgeconstituie un eveniment cultural de mare importan]`informativ` privind unul dintre elementele de baz`ce au dus la studierea, în]elegerea [i reproducereafiin]elor în mi[care. De remarcat c` materialeleexpuse î[i p`streaz` prospe]imea, în ciuda scurgeriiunui secol de la dispari]ia autorului lor.

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 19__________________________________________________________________________________________________________

”Prin]ese!”

De la sosirea cu familia în Suedia la sfâr[itul anului1977, atunci când p`r`siser`m Republica Socialist`România, [i pân` de de mult, am tr`it cu impresiafaptului c` în monarhia socialist` Suedia este impus`pe toate c`ile politicii de stat, exprimate cu ajutorulconstrângerii întregii popula]ii la a-[i avea copiii lagr`dini]e, aflate toate în monopolul autorit`]ilor,educarea copiilor într-un spirit ce aminte[te de feti]aisteric` Pippi Cioraplung (în suedez`: PippiLångstrump), fiorosul personaj din c`r]ile pentrucopii creat în 1945 de scriitoarea Astrid Lindgren(1907-2002). De aceea, când am constatat c`nepoatele noastre se joac` ”de-a prin]i [i prin]ese”,s-a n`cut întrebarea: din ce li s-a tras? Am aflatr`spunsul destul de repede: prin toate marilemagazine [i la chio[curile de ziare se vând de câtvatimp [i în Suedia bro[urile din seria ”Prin]esa”,editate de firma Wald Disney. Globalizarea, mân`în mân` cu propagarea în mas`, au dus rapid lafascinarea copiilor din Suedia, care se pare c` acumnu se mai joac` ”de-a fete-pirat în Pacific” ca PippiCioraplung, sau ”de-a vânz`tor la coopera]ia deconsum”, ci ”de-a prin]i [i prin]ese”.

Alexander Roslin (1718-93): ”Prin]esa HedvigElisabet Charlotta de Oldenburg” (1759-1818),

c`s`torit` în 1774 cu viitorul rege Carol al XIII-lea(1748-1818, rege al Suediei 1809-18 [i al Norvegiei

1814-18), ca mireas` la vârsta de 15 ani.Ulei pe pânz`.

Foto: Göran Schmidt / © Livrustkammaren.

Am constatat c` acesta este acum un fenomen demas`, mai ales când am v`zut c` acest lucru a fostremarcat [i de speciali[tii pe probleme de adev`ra]iprin]i [i prin]ese din Suedia de la Palatul Regal, careprezint` în perioada 18 februarie – 18 septembrie2005 în cadrul Armur`riei Regale (Livrustkamma-ren) din Stockholm o expozi]ie intitulat` ”Prin]ese!”

Prin]esa Hedvig Sofia de Suedia (1681-1708),la vârsta de 3 ani. Ulei pe pânz`.

Foto: Hans Thorwid / © Nationalmuseum.

Serviciu de toalet` din argint aurit din anii 1770care a apar]inut prin]esei Hedvig Elisabet Charlotta.

Foto: Göran Schmidt / © Livrustkammaren.

În cele cinci s`li de expunere se îmbin` prezent`riale prin]eselor de poveste cu cele din realitateaistoric` a Suediei. Prima sal` este dedicat`prezent`rii celor peste 40 de prin]ese din Suedia dinsecolul XVI [i pân` azi în cadrul unui arboregenealogic dinastic (puternic altoit!), precum [i acopil`riei unor prin]ese din diferite epoci.

Rochii [i fotoliu din copil`ria prin]esei Eugénie deSuedia (1830-89) de prin anii 1840.

Foto: Göran Schmidt / © Livrustkammaren.

Sala a doua prezint` teme legate de frumuse]eaprin]eselor [i câteva dintre mijloacele de realizare aacesteia: îmbr`c`minte, accesorii [i machiaj. În salaa treia întâlnim tema c`s`toriei prin]eselor. Dac` înpoveste prin]esa se c`s`tore[te cu prin]ul de careeste îndr`gostit`, în realitate c`s`toriile prin]eselorcu prin]ii respectivi se f`ceau din ra]iuni de stat cares` ajute într-un fel Suedia.

Prin]esa Eugénie de Suedia: ”Prin]esa Lovisa (deSuedia, 1851-1926) este îmb`iat` de mama sa

prin]esa Lovisa (de `rile de Jos, 1828-71, regin`suedez` 1860-71), m`tu[a sa prin]esa Eugénie (de

Suedia) [i bunica dinspre tat` regina Josefina (1807-76) la Palatul Regal din Stockholm”. Desen colorat.

Foto: Alexis Daflos / © Kungl. Husgerådskammaren.

Sala a patra ilustreaz` ce se întâmpl` cu via]aprin]eselor dup` c`s`torie, nu în poveste, ci cuadev`rat. Vedem c` nu toate prin]esele suedeze autr`it fericite câte zile au avut. Unele au tr`it cum auvrut ele, nici una nu a fost ve[nic tân`r` [i, de fapt,nu toate s-au c`s`torit.

Prin]esa Ingrid de Suedia (1910-2000, c`s`torit`cu viitorul rege Fredrik al IX-lea al Danemarcei

în 1935, regin` danez` 1947-72) la vârsta de 4 ani.Fotografie din anul 1914.Foto: © Livrustkammaren.

În ultima sal` se arat` c` prin]esele pot fi de maimulte feluri [i c` cele cu sânge albastru pot fi atâttrufa[e, cât [i în]elepte. Aici sunt exemple actuale de”prin]es` de sânge” - titlu rezervat membrilorrespectivi ai familiei regale suedeze, ”prin]es` peghea]`” - denumire referitoare la campioane depatinaj artistic, ”prin]es` de circ” - titlu acordatanual în urma unui concurs de circ sub conducereaprin]esei Christina (1943-), ”prin]es` de petrecere” -denumire de feti]` s`rb`torit`, sau ”prin]es` deîntreprindere” – denumire de femeie de carier`aleas` pentru a mo[teni un imperiu de afaceri.Interesant acest joc de cuvinte, dar când toat` lumease duce acas`, doar prin]esele adev`rate locuiesc lacastel.

Fotografia afi[ului expozi]iei: tineri [i copii de aziîmbr`ca]i ca prin]i [i prin]ese de pe timpuri.

Foto: Joakim Strömholm / © Livrustkammaren.

20 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005___________________________________________________________________________________________________________

EVENIMENTE MUZICALE LA STOCKHOLMde Octavian Ciupitu

”DON CARLOS”LA OPERA REGAL~

Începând cu data de 11 decembrie 1999, la OperaRegal` din Stockholm se afl` în repertoriu o oper`intitulat` ”Don Carlos”, cu muzica scris` deGiuseppe Verdi (1813-1901) pe libret de JosephMéry (1798-1866) [i Camille du Locle (1832-1903)tradus în italian` de Achille de Lauzières [i AngeloZanardini, dup` un poem dramatic de FriedrichSchiller (1759-1805). Spun ”o oper`” [i nu ”opera”,deoarece Verdi însu[i a elaborat patru versiuni în[apte prelucr`ri, când în francez` sub numele de”Don Carlos”, când în italian` sub numele de ”DonCarlo”, dup` care acest material muzical r`mas dela el a fost pus în scen` de-a lungul timpului mai multsau mai pu]in dup` bunul plac al realizatorilor deocazie. Revenind la contribu]ia lui Verdi, primaversiune a avut patru prelucr`ri pentru Opera Maredin Paris în perioada 1866-67. Prima prelucrare afost în cinci acte, cu libretul în francez`, compus` în1866. A doua prelucrare a fost tot în cinci acte, darscurtat`, cu balet, prezentat` la repeti]ia general`din 24 februarie 1867, cu t`ieturi în actul IV.

Filip al II-lea, don Carlos, Elisabeta de Valois [iprin]esa de Eboli (cu ochiul drept acoperit).

Portrete de epoc`.

A treia prelucrare, [i mai redus`, a fost dat` lapremiera mondial` din 11 martie 1867, în care s-ascos scena cu prin]esa Eboli [i poporul înfometat dinactul I [i darea de seam` a situa]iei din Flandraf`cut` de marchizul de Posa în fa]a lui don Carlos înactul II. A patra prelucrare a fost realizat` la 13martie 1867, în care scena de la închisoare din actulIV se termin` cu moartea marchizului de Posa.Aceast` prelucrare, tradus` în limba italian`, a fostfolosit` la premiera italieneasc` a operei la Bolonia.Versiunea a doua, [i totodat` prelucrarea a cincea,a avut loc la Neapole în 1872 [i a constat dintr-onou` traducere în limba italian` a prelucr`rii a patraceva mai scurtat` [i cu muzic` nou` pentru o parte aduetului între regele Filip al II-lea [i marchizul dePosa din actul II – singura din aceast` oper`compus` de Verdi pe un text italian. Versiunea atreia [i totodat` prelucrarea a [asea a avut loc laMilano în 1884 pentru punerea în scen` de la Teatroalla Scala. Aceasta este o prelucrare total` care aredus opera la patru acte (sco]ându-se tot actul I,balul mascat [i baletul din fostul act III) cu muzic`par]ial nou`, compus` pe text francez rev`zut [itradus dup` aceea în italian`, pentru duetele donCarlos - de Posa, Filip - de Posa [i don Carlos -

Elisabeta, care se deosebesc esen]ial de versiunileanterioare, ca [i pentru scena revoltei [i a ultimuluifinal. În sfâr[it, a patra versiune [i totodat`prelucrarea a [aptea, a fost f`cut` în 1886 pentrupremiera de la Modena, în Italia. Aceasta cuprindecinci acte în limba italian`, cu actul I ca în versiuneade la Paris, dar scurtat, a[ezat în fa]a actelor II-Vpu]in revizuite din versiunea a treia de la Milano.Deoarece generarea acestei opere este atât deîncurcat` [i ea se vrea a fi un fel de dram`documentar` pe muzic` referitoare la personaje [iîntâmpl`ri istorice din Spania secolului XVI, s`vedem mai întâi care este realitatea istoric` [i s` neuit`m apoi la ca se întâmpl` în versiunea pus` înscen` acum la Opera Regal` din Stockholm.În secolul XVI, imperiul spaniol cuprindea ceea ceazi sunt în Europa ]`rile Spania, Portugalia, Italia lasud de Roma, Belgia, Olanda [i Luxemburg, precum[i enorme posesiuni în America. Regele Filip al II-lea (1527-98, rege 1556-98) era fiul lui Carol al V-lea (1500-58, împ`rat 1519-56), care st`pânea atâtîn teritoriile spaniole cât [i în Sfântul Imperiu Romande Na]iune German`, [i Isabella de Portugalia. În1543, Filip se c`s`tore[te cu Maria de Portugalia. În1545, la 8 iulie se na[te fiul lor don Carlos (1545-68)iar dup` patru zile Maria de Portugalia moare. În1554, Filip se c`s`tore]te cu Mary Tudor din Anglia,care moare în scurt timp dup` aceea. În 1552, Carolal V-lea abdic` [i se c`lug`re[te la mân`stireaJeronimo de Yuste din Spania. Fratele s`u Ferdinand(I) prime[te apoi Sfântul Imperiu Roman de Na]iuneGerman` [i coroana imperial`, iar fiul s`u devineregele Filip al II-lea peste Spania, Neapole-Dou`Sicilii, Milano, `rile de Jos [i posesiunile spanioledin America. R`zboaiele lui Filip cu Fran]a seîncheie cu pacea din 1559, pecetluit` la 24 iunie dinacel an cu c`s`toria prin procur` a lui Filip al II-lea,reprezentat de ducele de Alba, cu Elisabeta deValois, atunci în vârst` de 14 ani neîmplini]i, fiicaregelui Henric al II-lea (1519-59, rege 1547-59) [i aCaterinei de Medici (1519-89). În 1560, la 31ianuarie are loc nunta în Spania între Filip [iElisabeta, iar la 22 februarie don Carlos, care eraschilod din copil`rie, a fost declarat urma[ la tron.Filip [i Elisabeta au avut dou` fiice. În 1566, ducelede Alba este numit comandantul trupelor spanioletrimise s` în`bu[e revoltele din `rile de Jos, con]iiEgmont [i Hoorn sunt executa]i, dup` care lupta deeliberare de sub spanioli este condus` de Wilhelmde Orania. În 1568, la 18 ianuarie, don Carlos estedus la închisoare, atât pentru c` încercase s` fug` în`rile de Jos pentru a lupta contra tat`lui s`u, cât [ipentru starea de nebunie crescând` [i temperamentnecontrolat manifestate în urma unei r`niri la capprovocate de o c`dere pe sc`ri. Don Carlos moareîn închisoare la 24 iulie, lucru ce a dat na[tere la totfelul de zvonuri [i legende, iar Elisabeta moare lana[tere la 3 octombrie în acela[i an. În 1570, Filip alII-lea se c`s`tore[te cu arhiducesa Ana de Austria,fiica împ`ratului Maximilian al II-lea.

Opera ”Don Carlos”, actul II, scena 2: Martina Dikeîn rolul prin]esei Eboli (cu acoperire pe ochiul

stâng!), Susann Végh în rolul lui Tebaldo [i corulOperei Regale.

Foto: ©Alexander Kenney / Kungliga Operan.

Scen` din opera ”Don Carlos”, actul IV, scena 1:Jaakko Ryhänen în rolul lui Filip al II-lea, [ezând

într-un fotoliu din secolul XVII (!).Foto: ©Alexander Kenney / Kungliga Operan.

Cu ea a avut cinci copii, dintre care a supravie]uitdoar Filip (al III-lea). `rile de Jos se declar`independente în 1581, iar Filip al II-lea moare la 13septembrie 1598.Personajele istorice men]ionate mai sus apar [i înopera ”Don Carlos” compus` de Verdi. La ele semai adaug` [i Rodrigo, marchiz de Posa, personajcare nu a existat în realitate, ci a fost inventat deFriedrich Schiller dup` romanul istoric despre donCarlos scris de abatele Saint-Réal în 1672 [i preluatapoi în mod liber de Verdi [i libreti[tii s`i, precum [iprin]esa de Eboli. Aceasta din urm` a existat înrealitate sub numele de Ana de Mendoza y la Cerda(1540-92), c`s`torit` în 1559 cu Ruy Gomez deSilva, prin] de Eboli. Prin]esa de Eboli era frumoas`[i vioaie, dar î[i pierduse ochiul drept într-un duel cuun paj la curtea tat`lui s`u [i de aceea purta mereuun bandaj peste acest ochi.Punerea în scen` actual` de la Opera Regal` dinStockholm, de[i este una în limba italian` (cu tradu-cerea în suedez` scris` pe ma[in` de text rulânddeasupra scenei), se nume[te ”Don Carlos”, ceea cem` f`cuse s` cred mai înainte c` ar fi vorba de oversiune în francez`. În actul I, ”O p`dure lâng`castelul Fontainebleau din afara Parisului”, ne afl`mîn timpul tratativelor de pace ce au loc în castel întreFran]a [i Spania. Don Carlos, fiul regelui spaniolFilip al II-lea, a urmat în secret delega]ia spaniol`venit` aici pentru a vedea cum arat` în realitate ceace fusese propus` a-i fi so]ie, Elisabeta de Valois.Cei doi se întâlnesc din întâmplare în p`dureacastelului [i don Carlos [i Elisabeta se îndr`gostescimediat unul de altul. Atunci vine Tebaldo, pajulElisabetei, înso]it de popor, care îi anun]` c` tat`lElisabetei a hot`rât ca, din motive politice, Elisabetas` devin` so]ia regelui Filip în loc de a lui donCarlos. Lumea adunat` acolo o implor` s` fie deacord cu aceasta, deoarece acest lucru ar salvapacea, drept care Elisabeta trebuie s` accepte, dup`care cei doi proasp`t îndr`gosti]i î[i deplâng soartanemiloas`. În actul II, scena 2, ”Chiostrul mân`stiriispaniole San Yuste”, don Carlos caut` consolare lamormântul bunicului s`u, Carol al V-lea. Are apoi oviziune, în care vede cum bunicul s`u abdic` [i se

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 21__________________________________________________________________________________________________________

face c`lug`r. Intr` apoi Rodrigo, marchiz de Posa [iprietenul din copil`rie al lui don Carlos, reîntors dinFlandra, unde popula]ia sufer` din cauza inchizi]ieispaniole. Rodrigo pl`nuie[te s` elibereze Flandra,dar îi cere ajutor lui don Carlos pentru aceasta, careaccept`. Apoi, don Carlos îi dezv`luie lui Rodrigodragostea ce o are el pentru mama sa vitreg`. Rodri-go se indigneaz` [i încearc` s` îndrepte gândurileprietenului s`u într-o direc]ie politic`: don Carlos s`-l roage pe tat`l s`u ca s`-l trimit` guvernator înFlandra. La mân`stire î[i fac apari]ia apoi Filip [iElisabeta, veni]i s` viziteze mormântul lui Carol alV-lea. Don Carlos se tulbur` la întâlnirea cu Elisa-beta, dup` care don Carlos [i Rodrigo î[i jur` credin-]` reciproc` pân` la moarte. În scena 2 din acela[iact, ”În afara por]ilor mân`stirii San Yuste”, doam-nele de companie ale Elisabetei î[i petrec timpul cutot felul de distrac]ii în a[teptarea reginei. Una dintreele, prin]esa de Eboli, le îndeamn` s` cânte uncântec maur despre n`frama de acoperit fa]a. Lasosirea Elisabetei, Rodrigo îi înmâneaz` o scrisoarede la mama acesteia din Fran]a, împreun` cu un biletdin partea lui don Carlos, în care acesta o roag` peElisabeta s` aibe încredere în Rodrigo [i s` convin`cu el o întâlnire între ea [i don Carlos. Elisabeta lecere apoi doamnelor de onoare s` o lase singur`,dup` care apare don Carlos, care o roag` s`intervin` pe lâng` Filip ca s`-l numeasc` guvernatorîn Flandra. Dar el nu o poate vedea pe Elisabeta cape mama sa, ci ca pe iubita sa, iar r`ceala rezervat`a acesteia îl face s` plece de acolo în disperare. Î[iface apari]ia apoi regele Filip, care este revoltat c`o g`se[te pe Elisabeta f`r` damele sale de onoare, oacuz` pe contesa d’Aremberg de neglijen]` [i oexplulzeaz` din ]ar`. Dup` care, la sosirea luiRodrigo, cere s` r`mân` singur cu acesta. Rodrigo îivorbe[te regelui despre teroarea Inchizi]iei înFlandra [i îl roag` s` o opreasc`. Filip îi acuz` îns`pe eretici [i îl avertizeaz` pe Rodrigo însu[iîmpotriva Inchizi]iei, dar, impresionat de curajulmarchizului, îl roag` s`-i devin` om de încredere. Înactul III, scena 1, ”În gr`dina reginei”, Elisabeta seretrage în rug`ciune de la balul ce are loc la castel,rugând-o totodat` pe prin]esa de Eboli s` poartemasca [i mantia sa, ca cei de la curte s` cread` c`regina este prezent` la petrecere. Apare don Carlos,care primise un bilet de întâlnire la miezul nop]ii îngr`din`. Crezând c` biletul a venit de la regin` [i c`prin]esa de Eboli mascat` este Elisabeta, don Carlosîi declar` dragostea sa. Prin]esa de Eboli, care eraautoarea biletului [i care îl iubea pe don Carlos,în]elege atunci confuzia f`cut` de Don Carlos [i,dezam`git`, jur` s` se r`zbune pe cei doi. Rodrigo,martor la întâmplare, vrea s` o ucid` pe de Eboli,dar don Carlos îl împiedic` s` o fac`. În scena 2, ”Înfa]a catedralei din Valladolid”, se adun` lumepentru un autodaféu, în timp ce condamna]ii la a fiar[i pe rug sunt mâna]i din urm` de c`tre c`lug`riiInchizi]iei. Apare don Carlos împreun` cu odelega]ie din Flandra, care se roag` de iertareaoamenilor lor. Don Carlos cere ca el s` fie numitguvernator în Flandra, Filip îl refuz` scurt, iar donCarlos trage sabia [i jur` s` apere Flandra. Filipordon` s` fie dezarmat, dar singurul careîndr`zne[te s` o fac` este Rodrigo. Don Carlos seconsider` tr`dat [i nu se opune, dup` careautodaféul continu`. În actul IV, scena 1, ”Camerade lucru a regelui Filip al II-lea”, regele este chinuitde îndoieli [i neîncredere [i, înainte de a-[icondamna fiul, îl cheam` pe Marele Inchizitorpentru sfat [i absolu]iune. Dar acesta cere moartealui don Carlos [i predarea lui Rodrigo în mâinileInchizi]iei, care îl vede ca un pericol al bisericii.Elisabeta, care a descoperit c` i s-a furat o caset`de bijuterii, vine s` cear` ajutorul regelui. Darcaseta se afla la Filip, care a g`sit în ea portretul luidon Carlos [i de aceea o acuz` acum pe Elisabetade infidelitate. Intr` Rodrigo [i prin]esa de Eboli,care vin în ajutorul reginei, iar de Eboli recunoa[teîn fa]a acesteia c` ea fusese cea care îi adusesecaseta regelui [i c` era amanta lui Filip. Elisabeta oexileaz` la o mân`stire, dar, r`mas` apoi singur`, de

Eboli se hot`r`[te s` ridice poporul la revolt` ca s`-lelibereze pe don Carlos din închisoare. În scena 2 aacestui act, ”În închisoare”, Rodrigo îl caut` pe donCarlos la arest pentru a-i spun` c` i-a m`rturisitregelui c` cel ce îi conducea pe rebelii flamanzieste el însu[i, don Rodrigo marchiz de Posa, [i i-aprezentat regelui dovezi scrise despre aceasta.Acum, urmând s` fie executat, îl roag` pe donCarlos ca s` se îngrijeasc` el de soarta Flandrei.Dup` care, o împu[c`tur` venit` de undeva (!) îlomoar`. Intr` apoi Filip, venit s`-i acorde fiului s`ulibertatea, dar don Carlos îl respinge, ca fiinduciga[ul prietenului s`u. Revolta stârnit` de prin]esade Eboli vine la închisoare, Filip le d` drumul s`intre, dar Marele Închizitor le impune r`scula]ilor s`cad` în genunchi în fa]a regelui. În actul V,”Chiostrul de la mân`stirea San Yuste”, Elisabeta seroag` la mormântul lui Carol al V-lea. Don Carlosvine s`-[i ia r`mas-bun de la ea înainte de plecarealui c`tre Flandra, unde se duce ca s`-[iîndeplineasc` promisiunea f`cut` lui Rodrigo. Dartocmai atunci vin Filip [i Marele Închizitor [i îl prind,din cavou se aude vocea amenin]`toare a lui Carolal V-lea, iar don Carlos se sinucide în bra]ele luiFilip.Judecând dup` reprezenta]ia din 15 martie 2005 lacare am asistat, foarte pu]in din cele descrise maisus au putut fi recunsocute. În primul rând, pentru c`scenograful a înlocuit reproducerea pe scen` alocurilor istorice concrete men]ionate în libret,precum palate, castele, mân`stiri sau catedrale, bachiar [i copacii din p`duri [i gr`dini, cu tot felul demateriale textile de formate mai mult sau mai pu]indreptunghiulare, fluturând ici [i colo pe scena lipsit`mai de tot de rechizit`. De aceea, consider c` titlulscenei ”O p`dure de la castelul Fontainebleau delâng` Paris” s-ar fi putut schimba în ”Don Carlos [iElisabeta în pânzele albe”, scena ”În fa]a por]ilormân`stirii San Yuste” s-r fi putut chema ”Elisabetaîntre cearceafuri”, iar o scen` ca ”În gr`dinareginei” s-ar fi putut numi ”La regin` între rufe”.Lipsa de rechizit` [i mobilier este bun` într-un fel,c`ci se evit` astfel cât-de-cât gafele. Prezen]afotoliului regal, ca probabil singura mobil`adev`rat` din tot spectacolul, s-a dovedit nefast` înceea ce prive[te autenticitatea momentului: în timpce ac]iunea are loc în secolul XVI, ce vedem aicieste un obiect din prima jum`tate a secolului XVII,adic` ceva intrat în istorie cu cel pu]in 50 de ani maitârziu decât evenimetele expuse. Dac` costumelesugereaz` cumva epoca, sau m`car ceva care s-aîntâmplat cu mult` vreme în urm`, faptul c` prin]esade Eboli poart` pe scen` un bandaj pe ochiul stâng,în timp ce se [tie c` în realitate ea fusese r`nit` laochiul drept, r`mâne pentru mine un mister denep`truns, de[i poate c` explicarea sa [tiin]ific` ar ficât se poate de simpl`. La sfâr[it, m` gândesc s`men]ionez faptul c` cei ce au pus în scen` acestspectacol de oper` au ales ca s` nu-l prezinte pedon Carlos cu defecte fizice, de[i se [tie c`personajul istoric respectiv nu ducea lips` de a[aceva, singurul handicap care s` se fi f`cut remarcatla interpretul lui în spectacolul din seara amintit` maisus fiind, în acest caz, vocea.Dirijorul Pier Giorgio Morandi a f`cut ca orchestras` sune ”ca la Verdi”, dar probabil c` îi este maigreu s` fac` ceva special din vocile ce i se pun ladispozi]ie. Oricum, soprana Lena Nordin în rolulElisabeta a ar`tat un profesionism repede plictisit delipsa de antrenare a anturajului în care se afla.Destul de conving`tor a fost basul Jaakko Ryhänenîn rolul lui Filip al II-lea, dar ba[ilor le este poatemai u[or s` corespund` cerin]elor exigente decâtcelorlalte tipuri de voci. Senza]ia general` ce mi s-acreat a fost îns` aceea c` interpre]ii vocali îngeneral tr`geau într-o direc]ie proprie, sugerându-mi bunul-plac, în timp ce dirijorul îi tr`gea în cu totulalt` parte. De aceea, nu mi s-a p`rut c` recunoscmuzica lui Verdi în acest` reprezentare, lucru lacare ciud`]eniile din decoruri [i rechizit`, ad`ugateintrigii complicate din libret, nu au f`cut decât s`creeze confuzii [i derut`.

SEMNAREA ACORDULUIROMÂNO-SUEDEZ

DE COOPERAREÎN DOMENIILE CULTUR~,

EDUCAIE I TIIN~PENTRU PERIOADA 2005-2007

Secretarul de stat pentru diploma]ie public` înMinisterul Afacerilor Externe, Valentin Naumescu,a efectuat, în perioada 11-15 martie a.c., o vizit` înSuedia în vederea semn`rii Programului româno-suedez de cooperare în domeniile culturii, educa]iei[i [tiin]ei pentru perioada 2005-2007.Cu prilejul semn`rii documentului, ValentinNaumescu a convenit cu directorul general alInstitutului Suedez, Olle Wästberg, asupra unei seriide proiecte concrete care ar putea fi realizate încadrul acestui Program [i a manifestat interesulpentru înfiin]area unui institut cultural la Stockholm,care s` promoveze valorile române[ti în Suedia [i, îngeneral, în spa]iul scandinav. Printre proiecteleavute în vedere se num`r` comemorarea, în anul2006, a 10 ani de la dispari]ia dirijorului SergiuCelibidache, personalitate cultural` binecunoscut` înSuedia, care a dirijat Orchestra Filarmonicii Radiodin Stockholm în perioada 1962-1972.Programul oficial a mai cuprins întâlniri cu ClaesÅnstrand, secretar de stat pentru cultur` înMinisterul Educa]iei, Cercet`rii [i Culturii al Suediei,[i cu ambasadorul Ingrid Iremark, director generalpentru pres`, informa]ie [i afaceri culturale înMinisterul Afacerilor Externe al Suediei.Partea român` a manifestat dorin]a privindreînfiin]area lectoratului de limb` român`, care aexistat în cadrul Universit`]ii din Stockholm în anii’80, [i a promovat ideea unui parteneriat înderularea de proiecte culturale comune, adresateîndeosebi tinerilor [i care s` fie destinate atâtpublicului românesc, cât [i celui suedez. Un momentaparte al vizitei l-a constituit participareasecretarului de stat român la reuniunea de lansare aAsocia]iei Studen]e[ti Româno-Suedeze din cadrulUniversit`]ii din Stockholm. Asocia]ia a fostînfiin]at` la ini]iativa unui grup de studen]i [i estedeschis` particip`rii tuturor celor interesa]i înpromovarea [i consolidarea rela]iilor dintre România[i Suedia. Partea român` a apreciat aceast` ini]iativ`[i [i-a exprimat întreaga disponibilitate de a facilitacontactele între studen]ii români [i suedezi.Pe parcursul vizitei, demnitarul român s-a întâlnit cuoameni de cultur` [i reprezentan]i ai diasporeiromâne[ti.

Comunicat de pres` de laOficiul Purt`torului de Cuvânt alMinisterului Afacerilor Externe

Aleea Modrogan nr.14, Bucure[ti, 71274Tel.: 230.57.85; Fax: 230.75.87

E-mail: drmm@mae.ro, presa@mae.ro

KALAMA SUTRA”S` nu crezi în ceva, doar pentru c` este spus

[i repetat de mult` lume;S` nu crezi în ceva, doar pentru c` se afl` scris

în c`r]ile tale religioase;S` nu crezi în ceva, doar pentru c` este bazat

pe autoritatea înv`]`torilor [i b`trânilor t`i;Dar când, în urma propriei observa]ii [i judec`]i,î]i dai seama c` ceva se potrive[te cu ra]iunea

[i c` duce la binele [i avantajul fiec`ruia [i tuturor,atunci s` accep]i aceasta

[i s` tr`ie[ti în conformitate cu ea.”

Buddha (Iluminatul).

(Traducere din limba englez`: Octavian Ciupitu.)

22 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

ARHITECTUR~ VECHE DIN JAPONIA (XVI)de arh. Octavian Ciupitu

Arhitectura militar`(Continuare din num`rul trecut.)

Armele de foc au fost introduse în Japonia de c`treportughezi în anul 1543, când sunt aduse primelearchebuze, dar ele nu au fost folosite pe scar` larg`pân` în anul 1575, în cadrul b`t`liei de pe câmpiaShitaragahara din apropierea castelului Nagashino,unde au avut un rol decisiv în rezolvarea acestuiconflict de putere. Pân` atunci, conduc`torii militarimai conservatori preferaser` în continuare s` sefoloseasc` de tradi]ionalele lor arce, suli]i [i s`bii.Dup` aceea îns`, folosirea armelor de foc a dus lamari schimb`ri în prioectarea castelelor de ap`rare,folosirea armelor de foc determinându-i pe con-structori s` fie mai aten]i în ceea ce prive[tem`surile de protec]ie la incendiu. În acest scop,zidurile, care erau construite din lemn, au început s`fie placate cu ipsos [i s` fie mai groase, cu un stratde nisip [i prundi[ la mijloc care s` întârzie fl`c`rile[i s` opreasc` proiectilele, ceea ce a rezultat în tipulde construc]ie pe care l-am întâlnit deja la castelulHimeji.Un element de contradic]ii îl constituie zidurile deap`rare, destinate a împiedica intrarea inamicului,dar care împiedic` lovirea lui din interior precum [iaccesul liber al celor din castel. De aceea, în acesteziduri trebuie s` fie practicate ambrazuri, adic`orificii prin care s` se poat` trage împotrivaatacatorilor, precum [i por]i, elemente ce constituiesl`biciuni în func]ia de ap`rare. Dac` în prioadafolosirii arcului cu s`ge]i ca arm` de ap`rare ladistan]` ambrazurile erau executate ca ni[tedeschideri în ziduri înalte [i sub]iri (numite”yazama”), dup` introducerea armelor de focaceste ambrazuri cap`t` forme apropiate de p`trat(”jigan”) sau sunt circulare (”teppozama”), îns` seîntâlnesc ambrazuri chiar [i de form` triunghiular`.

Exemplu de ambrazuri triunghiulare [idreptunghiulare pentru arme de foc v`zute din

exterior, întâlnite în zidurile de ap`rarede la castelul Himeji.

În sec]iune, aceste ambrazuri au form` de clepsidr`,care permite ap`r`torilor o foarte mare libertate [iîn atingerea ]intelor cât de mici. Pentru a putea l`sas` cad` peste capul asediatorilor proiectile, destul de

Exemple de ambrazuri p`trate [i circulareprecum [i de ma[iculiu de col] pentru picare deproiectile, aflate la castelul Bichu-Matsuyama.

rudimentare dealtfel, se construiau un fel dema[iculiuri constând din pasarele ie[ite în afarazidurilor de ap`rare, care erau acoperite cu oprotec]ie înclinat` [i care aveau deschideri în jos înpardoseala pasarelei prin care se l`sau s` cad`pietre [i alte obiecte peste asediatorii care încercaus` se ca]ere pe zidurile de fundament. Tot aici seputeau amenaja [i ambrazuri pentru tragerile cuarcuri cu s`ge]i sau cu arme de foc.Planurile castelelor cuprindeau inele de ap`rare,constând din inelul principal (”honmaru”) situat încentru, urmat de inelul al doilea (”ninomaru”) [iapoi de inelul al treilea (”sannomaru”). De castelapar]inea un turn de ap`rare, situat în ”honmaru”, întimp ce st`pânii castelului locuiau de obicei într-ore[edin]` mai confortabil` amplasat` în ”ninomaru”.Nevoia de construire de castele s-a ivit în secolulXV, când în Japonia sl`bise puterea central` [i ]arase împ`r]ise în zeci de mici state independente aflateîn r`zboi între ele. Pentru satisfacerea nevoii deap`rare, s-a construit un mare num`r de castele,amplasate pe vârfuri de dealuri [i de mun]i.Materialul de construc]ie principal utilizat lacl`direa unui castel era lemnul, a[a cum decurge dincercetarea pu]inelor exemple r`mase în starea lororiginal`, în timp ce reconstruc]iile mai noi suntf`cute din beton [i au interioare moderne.Scopul urm`rit la elaborarea planului unui castel(”nawabari”) era s` se împiedice cât se poate demult înaintarea atacatorilor c`tre turnul central deap`rare, c`tre donjon. Un punct deosebit de slab însistemul de ap`rare îl constituiau por]ile din zidurilede incint`. Din aceast` cauz`, constructorii auconceput o rezolvare care s` transforme aceast`sl`biciune într-un avantaj în favoarea ap`r`torilor:dup` ce au trecut peste un [an] de ap`rare umplut cuap`, odat` intra]i prin prima poart`, atacatoriinimereau închi[i într-o curte-ecluz` (”masugata”)prin care trebuiau s` se îndrepte într-o direc]ie înunghi drept fa]` de prima c`tre cea de-a douapoart`, care era mai robust`, era ridicat` pe dou`nivele [i era prev`zut` cu ambrazuri [i ma[iculiuri.

Exemplu de poart` de intrare în castelcu curte-ecluz` (”masugata”), plan.

Un exemplu de astfel de poart` cu curte-ecluz` seîntâlne[te la castelul Edo construit în anul 1636,devenit ulterior Palatul Imperial din Tokyo.

Intrarea dinspre sud în castelul Edo (azi: parculpublic al Palatului Imperial din Tokyo). În prim-plan

poarta Koraimon, la dreapta poarta Tayasumon.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Poarta Koraimon v`zut` din interiorul cur]ii-ecluz`.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Poarta Tayasumonv`zut` din interiorul cur]ii-ecluz`.

Dup` ce a trecut de poarta Koraimon, odat` aflat îninteriorul acestei cur]i, intrusul d` de puternicapoart` Tayasumon, care se înal]` pe dou` etaje,fiind înconjurat de zidurile de pe care este atacat deap`r`torii castelului.

Poarta Tayasumon v`zut` din interiorul parcului.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Un alt element important pentru func]ia de ap`rare aunui castel îl constituie turnul central de ap`rare detipul donjonului european, numit ”tenshukaku”.Acesta este cel mai la mijloc [i cel mai bine ap`ratsector al castelului. Cele mai multe turnuri centralede ap`rare au avut între dou` [i cinci etaje [i deobicei ele eu mai multe etaje la interior decât câte sev`d din afar`.

Turnul central de la castelul Kumamoto.

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 23__________________________________________________________________________________________________________

De-a lungul zidurilor de ap`rare ale castelelor suntpres`rate turnuri sau turnule]e de ap`rare(”yagura”) care erau folosite ca turnuri de paz` [icamere de depozitare. Exemple de asemeneacorpuri de cl`dire se afl` [i la castelul Hiroshima.

Turn de paz` de la castelul Hiroshima.

Printre m`surile de ap`rare luate la proiectarea decastele se num`r` [i utilizarea de [an]uri de ap`rareumplute cu ap`, precum [i zidurile groase de incint`.Acestea se realizau în mai multe inele în jurulturnului donjon. Între cele mai impresionanteexemple de astfel de [an]uri cu ap` în asociere cuputernice ziduri defensive se numer` cele existentela castelul Osaka [i la fostul castel Edo (azi PalatulImperial din Tokyo).

Zidul exterior [i [an] cu ap` de la intrarea în incintaPalatului Imperial din Tokyo (fostul castel Edo).

Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Dup` ce prin for]a lui Toyotomi Hideyoshi a fostdefinitivat` reunificarea Japoniei, de-a lungulîntregii ]`ri s-au construit multe castele de maridimensiuni care, spre deosebire de casteleleanterioare, au fost ridicate pe câmpie sau pe miciridic`turi aflate pe câmpii, unde serveau de sediipentru conducerea administrativ` [i militar` aregiunii respective, devenind centre pentru a[a-numitele ”ora[e de castel”.Multe dintre castele au fost distruse în peroiadaMeiji, deoarece au fost considerate a fi relicvenedorite din trecutul feudal, dar [i mai multe s-aupierdut în timpul celui de-al doilea r`zboi mondial:Ogaki, Nagoya, Wakayama, Okayama, Fukuyama [iHiroshima, printre altele. Pân` azi au supravie]uitdoar dou`sprezece ”castele originale”, adic`castele cl`dite înainte de 1868, anul când sfâr[e[tefeudalismul japonez [i începe perioada Meiji. Înacel an îns` se aflau în stare de folosin]` peste 40 dedonjoane. Ulterior au fost îns` reconstruite câtevadintre donjoanele distruse, ca cele din Kumamoto [iOsaka. În ce urmeaz` în continuare ne vom ocupadoar de cele dou`sprezece ”castele originale”.Cel mai vechi donjon de castel aflat în func]iune estecel de la castelul Maruoka, în actuala prefectur`Fukui din centrul Japoniei, care a fost construit înanul 1576. El mai este cunoscut [i sub numele deKasumiga Jo (Castelul Negurei), dup` o legend`care spune c` în vreme de lupte de ap`rare vacoborâ o broasc` care s` îl protejeze. Construc]ia luia fost distrus` de un cutremur în anul 1848, dar afost reconstruit prin refolosirea a 80 la sut` dinmaterialele cl`dirii originale [i el se men]ine [i azi.A fost declarat monument de cultur` na]ional`.

Donjonul castelului Maruoka.

Pe locul al doilea, în ceea ce prive[te vechimea, seafl` castelul Matsumoto, din prefectura Nagano,datând din jurul anului 1596 [i care este a[ezat într-ocâmpie înconjurat` de mun]i înal]i [i stânco[i.Donjonul s`u num`r` [ase nivele [i se remarc` prinschema sa coloristic` ce cuprinde alb pentru ziduri,lac negru pentru lambriuri [i ro[u pentru balustrade.Al`turi de marele donjon se afl` un al doilea donjoncu patru nivele situat la nord-est, un turnule] cu treinivele la est [i un pavilion într-un singur nivel pentruadmirat Luna situat mai departe spre est, înconjuratde o balustrad` elegant`.

Donjonul Castelul Matsumoto.

Castelul Matsumoto este unul dintre cele maicomplete [i mai frumoase ”castele originale” dinJaponia, precum [i un bun exemplu de ”hiragiro”,adic` de castel construit pe câmpie. Turnul secundara fost construit în perioada 1592-1614, în timp cepavilionul pentru admirat Luna a fost ad`ugat în anul1635, dup` ce conflictele militare [i-au încetatexisten]a.Castelul Inuyama, din prefectura Aichi, a început s`se construiasc` în anul 1537. Donjonul casteluluiInuyama a început s` fie construit în anul 1601, cândi-au [i fost terminate primele dou` etaje, în timp celetajele al treilea [i al patrulea i-au fost ad`ugate înanul 1620. Turnul de veghe care se afl` pe acoperi[este de un model mai vechi, ceea ce a f`cut multtimp s` se cread` c` acesta ar fi cel mai vechi casteldin Japonia.

Donjonul de la Castelul Inuyama.

Din 1537 [i pân` azi, acest castel nu a fost ditrusniciodat`. Din 1617 [i pân` la sfâr[itul perioadeifeudale, castelul Inuyama a servit ca re[edin]afamiliei de nobili locali Naruse. Dup` 24 de ani deîntrerupere de la începutul perioadei Meiji, el areintrat în proprietatea familiei Naruse [i este acum

singurul castel din Japonia aflat în proprietateprivat`.Castelul Hikone, situat în prefectura Shiga, a fostconstruit în perioada 1602-22 [i a servit ca re[edin]`pentru st`pânii feudali locali ”daimyo” pân` în 1868.El a supravie]uit erei post-feudale f`r` s` suferedistrugeri sau s` fi fost reconstruit, cea mai mareparte a [an]urilor de ap`rare umplute cu ap`, azidurilor, a caselor de paz` [i a por]ilor r`mânândintacte. Cele trei etaje ale donjonului sunt construitefiecare cu stilul s`u.

Castelul Hikone: donjonul [i poarta cu dou` niveledin curtea-ecluz` de la intrare.

Castelul Himeji, prezentat destul de amplu maiînainte în aceste articole, dateaz` de prin 1606. Elr`mâne cel mai mare castel din întreaga Japonie. Nua fost niciodat` distrus [i a supravie]uit în forma saoriginal` pân` azi.

Castelul Himeji.

Castelul Matsue, din provincia Shimane, a fostdefinitivat prin anul 1611. De[i este un ansamblu demari dimensiuni, sistemele constructive adoptate aicisunt foarte simple [i de mod` veche. Donjonul s`uconst` dintr-o zon` principal` cu dou` etaje, pestecare s-a aplicat un turn de paz` cu trei etaje. Pere]iiexteriori din lemn acoperit cu lac negru i-au adusnumele de ”Castelul Corbului”.

Castelul Matsue.

(Continuare în num`rul urm`tor.)

24 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005

_________________________________________________________________________________________

C~L~TORIE ÎN ARA SOARELUI R~SARE (XVI)de Silvia Constantinescu

Spuneam c` ziua când am ajuns la Diet`, sauParlamentul Japoniei, era o zi deosebit de grea pentrupersonalul administrativ, dar [i pentru membrii

Dietei, c`ci peste dou`ore avea s` soseasc`Imp`ratul [i noul prim-ministru pentru ceremo-nia instal`rii. Nu [tiamatunci nimic despre celcare devenise noulprim-ministru al Japoni-ei, dar am aflat când amajuns acas`, la Stock-holm, c` el se numeaJunichiro Koizumi, c`era n`scut în 8 ianuarie1942, în prefecturaKanagawa, c` a urmatstudiile superioare deeconomie la Universi-

tatea Keio [i la University College London. În 1978 s-a c`s`torit, dar în 1982 a divor]at, promi]ând c` nu seva mai c`s`tori niciodat`; are 3 fiii. În 1972 a devenitmembru în Diet` ca reprezentant al Partidului LiberalDemocratic (LDP). Este ales Prim-ministru în 2001 [ireales în 2003. Conceptul de conducere al luiJunichiro Koizumi este de tip confucianist [i esteexprimat în maxima: ”Dac` poporul nu are încredereîn conduc`torul s`u, nu poate s` stea în picioare, nupoate rezista!” Aceast` maxim` este concluzia dintr-oînv`]`tur` a lui Confucius despre guvernare, descris`în ”Analects”.

Intrarea central`. U[ile din bronz se deschid numaiatunci când M.S. Imp`ratul Japoniei vine laceremonia deschiderii sesiunii, dup` alegeri,

sau pentru vizite oficiale de stat.

Sala Camerei Reprezentan]ilor are o lungime de 23m., o l`]ime de 32 m. [i o în`l]ime de 13 m.

Capacitate sl`lii este de 480 de persoane [ezând.Membrii Dietei stau în bloc,

dup` partide [i grup`ri politice.Foto: © Dieta Japoniei.

În fa]a cl`dirii Dietei Japoniei.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

”Camera împ`ratului” este folosit` de M.S. Imp`ratulJaponiei atunci când acesta viziteaz` Dieta.

Oficiul pre[edintelui Camerei Reprezentan]ilor.Foto: © Dieta Japoniei.

Înv`]`tura lui Confucius despre guvernare sun` astfel:”Împ`ratul Zigong l-a întebat pe Confucius: -Caresunt condi]iile, imperativele unei bune guvern`ri?Confucius i-a r`spuns: -S` existe suficient` mâncare,s` existe suficiet echipament militar [i poporul s` aibeîncredere în conduc`torul s`u. -Dar dac` trebuie s`

renun] la una din aceste trei condi]ii, la care ar trebuis` renun]? a întrebat Imparatul. -Renun]` laechipamentul militar! -Dar dac` trebuie s` renun] laînc` una, la care ar trebui s` renun]? a întrebat din nouImp`ratul. -Renun]` la mâncare! a spus Confucius.Moartea a fost întodeauna cu noi, oamenii, dar dac`poporul nu are încredere în conduc`torul s`u, atuncinu poate sta în picioare, nu poate rezista!”Mare dreptate a avut Confucius! Ultimii 52 de ani dinistoria poporului nostru confirm` aceast` înv`]`tur`!Bro[ura în limba englez` ”The National Diet ofJapan” pe care am primit-o de la doamna MaricoKenmoch mi-a fost de mare folos, c`ci, pe lâng`frumoasele ilustra]ii, în ea am g`sit informa]ii privindDieta Japoniei - despre decora]iile interioare [i desprecum func]ioneaz` aceasta, dar în ceea ce prive[tearhitectura cl`dirii Dietei informa]iile au fost s`race.Am trecut la minunata mea carte ”We Japanese”, încare am g`sit câteva informa]ii care le completa pecele din bro[ura despre Diet`, dar totu[i insuficiente.Dup` îndelungi cercet`ri pe Internet, arhitectulCiupitu a g`sit informa]ii despre arhitectur`. Eu am s`m` limitez doar la câteva date din istoria destul deîntortochiat` a construirii acestei cl`diri.Discu]iile despre construirea Dietei au început deja în1889, imediat dup` ce, prin Constitu]ia Meiji, s-ahot`rât formarea Dietei, dorindu-se, atunci, caarhitectura [i decora]iile cl`dirii Dietei s` reprezinte

”Tronul Crizantemei”este numit tronul Imp`ratului Japoniei. Semnul de

floare de crizantem` stilizat` de pe sp`tarul fotoliuluieste simbolul Imp`ratului. Acest Tron se afl` înCamera Reprezentan]ilor [i este cel pe care [adeÎmp`ratul când particip` la deschiderea Dietei.

Foto: © Dieta Japoniei.

Cele dou` minute de odihn`, pentru fotografiat, însala de conferin]e [i consulta]ii între partide,

au fost foarte pl`cute.În foto: Octavian Ciupitu [i Silvia Constantinescu.

Foto: Marico Kenmoch / © CR.

Junichiro Koizumi,prim-ministrul Japoniei.Foto: © Dieta Japoniei.

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 25__________________________________________________________________________________________________________

o ”viziune a identit`]ii na]ionale japoneze”, ca apois` se doreasc` o combina]ie între ”arhitecturaclasic` european`” [i ”stilul pur japonez”. Au urmatdiscu]ii legate de proiectare, de antreprenad`, etc.,etc. Actuala cl`dire îns` a fost început` în 1920 [iterminat` în 1936. Cl`direa Dietei se întinde pe osuprafa]` de 17,04 acri [i a costat 25.600.000 yeni.Doamna Marico Kenmoch, în scurta prezentare pecare ne-a f`cut-o, ne-a spus c` aceast` sum` aînsemnat foarte mult pentru bugetul Japoniei atunci!Materialul folosit la construc]ia cl`dirii a fost granit[i marmur`, ca [i lemn de chiparos, toate aduse dindiferite p`r]i ale ]`rii, ca, de exemplu, din Hiroshima[i Okayama. Decora]iile sunt motive din folklorul [imitologia japonez`, în special motivul pas`reiPhenix, simbol al eternit`]ii.

Detaliu din decora]ia de pe pere]ii din”Camera Împ`ratului” de la Diet`:Pas`rea Phenix, simbol al eternit`]ii.

Foto: © Dieta Japoniei.

De[i am f`cut turul cl`diri Dietei în mare grab`, amfost surprins` când am trecut, la Stockholm, din nouprin materilale primite, s` constat c` de faptvizitasem aproate toate s`lile importante: holul de laintrare cu por]i de bronz, sala Camerei Reprezen-tatn]ilor, oficiul [picherului Camerei Reprezen-tan]ilor; amabila doamn` Marico Kenmoch ne-adeschis chiar [i u[a la ”Camera Împ`ratului” [i ne-aar`tat ”Tronul Împ`ratului”, ba, mai mult, ne-aoferit [i dou` minute de ”odihn`” în sala deconferin]e [i de consulta]ii între partide, unde ne-am[i fotografiat. Abia la Stockholm am realizat c`numai datorit` amabilit`]ii doamnei MaricoKenmoch, care ne-a permis vizita într-o ziimposibil`, am putut vedea s`li pe care, ca turi[ti îngrup, nu le-am fi putut vizita. Ce inspira]i am fostcând am insistat s` g`sim pe cineva care s` seîndure de noi [i s` ne arate Dieta! Dar, mai ales, cenoroc s-o g`sim pe doamna Marico Kenmoch!Dieta Japoniei s-a deschis pentru prima dat` în 1890,ca urmare hot`rârii Constitu]iei Meiji, numindu-seatunci ”Dieta Imperial`”. Dup` cel de-al 2-lear`zboi mondial, a intrat în vigoare o alt` Constitu]ie,la 3 mai 1946, în care se declar` c` ”puterea rezid`de la popor [i Împ`ratul este simbolul unit`]iina]ionale!” Denumirea de ”Diet` Imperial`” a fostschimbat` în ”Diet` Na]ional`”. Actuala Constitu]ieeste din 1976. Dieta este aceea care de]ine puterea[i este constituit` din dou` Camere:

Stadionul Olimpic, construit în 1964.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Camera Reprezentan]ilor (House of Representa-tives) [i Camera Consilierilor (House of Coun-cillors). Camera Reprezentan]ilor este format` din480 de membri [i, de[i ea are o putere mai maredecât Camera Consilierilor, de exemplu poate opripropunerile de legi ale Camerei Consilierilor, eapoate fi dizolvat` de prim-ministru. Membrii acesteiCamere trebuie s` aibe cel pu]in 25 de ani [i suntale[i pe o perioad` de 4 ani. Camera Consilierilorconst` din 242 membri, care sunt ale[i pe un termende 6 ani. Aceast` camer` îns` nu poate fi dizolvat`de prim-ministru. Membrii acestei Camere trebuie s`aibe cel pu]in 30 de ani.Am fost extrem de bucuro[i c` am realizat s` vedemDieta. Atât arhitectura cât [i decora]iile interoiaremi-au pl`cut, chiar dac` a[ fi dorit mai mult`influen]` de ”stil pur japonez”. Mi-a pl`cut atmosfe-ra, aproape intim`, din interiorul Dietei!Nu departe de Diet` (”nu departe” a însemnat vreo2 km pe care a trebuit s`-i parcurgem pe jos), seafl` Biblioteca Na]ional` a Dietei. Nu se putea s` nuintr`m, m`car pentru câteva minute, [i aici! Înc` dela intrare entuziasmul mi-a pierit, c`ci cl`direabibliotecii apar]ine stilului, pe care noi îl numim”planeta maimu]elor”, adic` beton! Controlul laintrarea în bibliotec` a fost riguros, cu mult mai rigu-ros decât la bibliotecile din Suedia; c`utarealiteraturii [i cercetare erau computerizate [i la fel demoderne ca în Suedia... Nimic care s` m`emo]ioneze, s`-mi creeze un sentiment aparte!În toat` c`l`toria nostr`, g`sirea unui taxi n-a fost oproblem`, din contr`, noi glumeam spuând c` seîntâmpl` ca-n filme: faci cu mâna [i apare taxi-ul!Dar, din aceast` parte a ora[ului, a fost imposibil s`g`sim unul! A trebuit s` mergem o bucat` bun` pejos, pân` am ie[it din cartierul Dietei, mai aproapede zona comercial`. Timpul ne presa, c`ci maiaveam enorm de mult de v`zut [i drumul pe jos ne-aluat din timp, ne-a obosit [i mie mi-a sc`zut zah`rul!O scurt` pauz` de mas`, la un McDonald’s în cen-trul Tokyo-ului, [i din nou spre alte edificii devizitat!Prima vizit` a fost la Stadionul Olimpic al ora[uluidin parcul Yoyogi, construit pentru Olimpiada care aavut loc aici în 1964. Acest stadion este folosit [iast`zi pentru competi]ii interne [i interna]ionale. Laacea dat` a fost socotit o mare realizare arhitectoni-c` [i mul]i îl admir` [i ast`zi, dar pentru mine, caren-am nici cel mai mic interes pentru sport, a însem-nat numai beton, beton, beton! Dac` n-ar fi fost inte-resul lui Octavian, ca arhitect, pentru aceast` cons-truc]ie, a[ fi renun]at cu pl`cere la vizitarea lui, maiales c` eu ardeam s` ajung la ”Bazarul oriental”,unde m` a[teptam s` g`sesc tot felul de lucruri fru-moase [i, mai ales, ieftine! Alt taxi [i direct latemplul Meiji, dedicat Împ`ratului Meiji [i consoarteisale, Împ`r`teasa Shoken. Împ`ratul Meiji, care atr`it între 1852 [i 1912 [i a domnit între 1868 [i 1912,a fost adorat pentru efectuarea ”Restaura]iei din1868”, numit` [i ”revolu]ia f`r` v`rsare de sânge”,pentru c` fo[tii conduc`tori n-au fost executa]i.Aceast` ”Restaura]ie” a fost îns` rezultatul unuir`zboi civil, care a durat peste un an [i jum`tate. În1869 tân`rul Împ`rat Meiji, de 16 ani, se mut` de laKyoto la Edo, care se va numi, de acum, Tokyo.Construit în 1920, din lemn adus din mun]ii Kiso [iTaiwan, templul Meiji a fost bombardat de Alia]i în1945, dar reconstruit în 1958 prin dona]ii particulare.”Templul Meiji” este de fapt un complex de temple[i gr`dini. Trecând printr-un imens Torii (poart`),întri într-o alee str`juit` de chiparo[i; în fundul aleeise afl` Tezaurul Meiji. În 1975 a fost construit înc`un Torii (poart`) dintr-un trunchi enorm, din anul1500, din chiparos japonez, adus din munteleTandai, din Taiwan. Aproape de Torii se afl`gr`dina Naien, care se spune c` ar fi fost anumef`cut` de Împ`rat Împ`r`tesei; exist` aici [i o Cas`de Ceai [i un hele[teu cu nuferi, o gr`din`, denumit`”Minamiike Shobuda” (Gr`dina Iri[ilor), etc. ÎnTezaurul Meiji, unul din pere]i este impodobit cuportretele ale împ`ra]ilor Japoniei. De Anul Nou,templul Meiji este cel mai vizitat l`ca[ de cult din

Templul Meiji este cel mai importantl`ca[ shinto din Tokyo.

Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

întreaga Japonie. Cu toate c` eram deja obosit` [i deobicei oamenii obosi]i nu mai au capacitatea s`remarce toate frumuse]ile din jur [i s` se bucure deele, impresia pl`cut`, de lini[te, de la acest templumi-a persistat [i îmi reamintesc cu mult` pl`cere [i-mi recreaz` starea euforic` pe care mi-a creat-oatunci natura din acel templu imens. Am sim]it aici olini[te sufleteasc` de nedescris! Intrarea într-untemplu, într-o biseric` are un efect deosebit de lini[-tire a sufletului uman!Mult` lume, c`ci era zi de s`rb`toare, se uita cu ma-re curiozitate la noi, ca peste tot dealtfel, neobi[nui]icu turi[ti în aceste locuri, aruncându-ne câte unzâmbet prietenesc. Vreau s` spun c` niciodat` privi-rile cercet`toare [i pline de curiozitate ale oameni-lor întâlni]i nu m-au deranjat, nu m-au stingherit.Momentele de lini[te [i pl`cere au fost îns` foartescurte, c`ci turistului îi st` bine cu mersul!

(Continuare în num`rul urm`tor.)

26 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

DESPRE MEDUZA (2)

de Silvia Constantinescu.

Medalion sculptat în coral, reprezentând un cap defemeie cu [erpi în p`r [i aripi (?) la cap,

din anul 1830.Foto: © Kurt Ribbhagen AB.

John Ribbhagen este o persoan` cunoscut` în Suedi-a, nu numai pentru c` este unul dintre aceia careparticip` la programul televizat "Turul antichit`-]ilor", el fiind specialistul în bijuterii [i argint`rieveche suedez`, dar [i pentru c`, împreun` cu fra]iis`i, este [i proprietarul unei companii de aur`rie,argint`rie [i bijuterii vechi, pe cât de frumoase, peatât de scumpe, cu un magazin în mijlocul ora[uluiStockholm, pe strada Birger Jarl.Pe John Ribbhagen îl întâlnisem de mai multe ori ladiferite târguri de art` [i chiar îl prezentasem înnum`rul 2 al CURIERULUI ROMÂNESC din 2001.În 2002, Nordiska Museet (Muzeul Nordic) dinStockholm a organizat, pentru prima dat` în s`lilemuzeului, ”Antikmässa - Grand Antiques”, un târgde antichit`]i la care fuseser` selecta]i s` expun`numai câ]iva anticari cu obiecte de art` veche dedeosebit` valoare. Printre ace[tia se afla [i compa-nia ”Kurt Ribbhagen AB”, fondat` de tat`l lui JohnRibbhagen în 1942. Printre obiectele expuse la stan-dul lor se afla un superb medalion reprezentândcapul unei femei cu doi [erpi în p`r, sculptat în coralroz [i cu coarne sau aripi din aur, denumit acolo”Meduza”. Eram împreun` cu Octavian [i am înce-put s` discut`m cu John Ribbhagen despre splendi-dele obiecte expuse [i despre acest superb medaliondin coral. i în timpul discu]iei l-am întrebat pe John:”Cum oare s-a ajuns la aceast` reprezentare aMeduzei? Este vorba de aripi, sau ce este de fapt?”Era de fapt o întrebare retoric`, c`ci noi, Octavian[i cu mine, discutasem despre aceast` transformarea simbolurilor de-a lungul timpului de nenum`rateori. John Ribbhagen r`spunse întreb`rii mele astfel:”Nu este nici un dubiu c` este vorba de capulMeduzei”. ”Da, dar vezi tu, Meduza, dup` creatorulei, nu are aripi pe cap!”, i-am spus. John Ribbhagensus]inea totu[i c` Meduza trebuie s` aibe [i [erpi [iaripi în p`r [i c` el nu v`zuse niciodat` oreprezentare a capului Meduzei f`ra aripi. Odiscu]ie pl`cut`, cu argumente de ambele p`r]i, cares-a terminat atunci cu un pariu pe 100 de coroane,celui care aduce documente edificatoare despreMeduz` f`r` aripi pe cap, sau Meduz` cu aripi pecap.Timpul a trecut [i aproape c` noi uitasem de pariu,când am primim o scrisoare de la John Ribbhagen cuo reproducere a unei pagini din lucrarea luiTunander, Britt: Illustrerat Antiklexikon, EdituraNatur och Kultur, 1986, pag. 228. Scrisoarea luiJohn Ribbhagen avea textul foii reproduse din

lexicon [i un desen care reprezenta o pas`re, pe alec`rei aripii era scris: ”100 de coroane”! Deci s`-itrimit 100 de coroane, c`ci el are documentuldoveditor. De fapt, eu [i Octavian sus]inusem c`Meduza a fost creat` de ”p`rintele” ei numai cu[erpi în cap, dar f`r` aripi pe cap [i c` probabil c`reprezentarea ”cap cu [erpi [i aripi” fie c` nu esteMeduza, fie c` a avut loc o combinare de simboluride-a lungul timpului! Odat` reactualizat pariul, eraacum rândul nostru s`-i prezent`m, documentat, luiJohn Ribbhagen lucr`ri care o reprezentau peMeduz` numai cu [erpi în cap.Atât Octavian, ca arhitect, cât [i eu, ca bibliotecar`,avem o mare pasiune: c`r]ile! O pasiune pl`cut`,dar foarte costisitoare, c`ci în ziua de azi pân` [i unroman poli]ist ”pocket” cost` o avere, darmite c`r]i-le de art`! Cu toate acestea, o mare parte din baniimunci]i de noi s-au dus la c`r]i de art`, de istorie,istoria religiilor, etc. Eu spun, mai în glum`, mai înserios, c` noi concur`m cu Biblioteca National` lac`r]i pe cap de locuitor. Aveam în cas` o mul]ime dec`r]i de art`, istoria religiilor [i chiar de literatur`beletristic`, care ne puneau la dispozi]ie exact ceeace trebuia demonstrat pentru un pariu de 100 decoroane. Ne-am a[ezat frumos lâng` rafturile cuc`r]i de mitologie greac`, istoria religiilor, ghiduriale muzeelor din Grecia [i am început febril s`punem semne acolo unde g`seam reprezent`ri aleMeduzei. i cu 15-16 c`r]i cu reprezentareaMeduzei ne-am întâlnit cu John Ribbhagen [i i-amprezentat exemplele noastre. Am primit 100 de co-roane, dar discu]ia a r`mas deschis`. Ne-am întâlnitînc` de câteva ori dup` aceea [i, în glum`, fiecare-lanun]a pe cel`lalt c`: ”Înc` studiez cazul!”De[i noi cuno[team destul de mult despre subiect,mare ne-a fost mirarea s` g`sim mai multeinforma]ii decât [tiam c` puteam g`si despre aceast`tem` prin literatura noastr` de acas`, dar [i maimare ne-a fost uimirea [i decep]ia legat` deinforma]iile pe care lucr`rile de referin]`, de mare

”Detaliu de soclu de pendul` de mas` cu decora]iidin bronz aurit cu cap de Meduz` [i Sfinc[i”,

început de 1800. Exemplificare trimis` de John din:Tunander, Britt: Illustrerat Antiklexikon, Editura

Natur och Kultur, 1986, pag. 228.

Decora]ie din bronz ca exemplu de Meduz` de pependula de mas` de mai sus în Illustrerat

Antiklexikon (Dic]ionar Ilustrat de Antichit`]i).Ce reprezint` aceasta? Este Meduza?

circula]ie, le dau cititorilor despre, în cazul nostru,Meduza.L`sasem subiectul la o parte, sperând c` alt` dat`,când vom avea mai mult timp, s` facem un studiu, nuatât al cazului ”Meduza”, ci mai ales al unei vechiconstat`ri, înt`rit` [i cu aceast` ocazie, aceea c`marile dic]ionare [i enciclopedii se copiaz` unele pealtele, c` dau informa]ii eronate, c`, ce este [i mairevolt`tor, nu mai pimenesc informa]iile vechi. Dartimpul nu ne-a ajuns!În toamna anului trecut s-a deschis la Sockholmminunata expozi]ie ”Comori de aur - România 7 000de ani” (între 2 octombrie 2004 - 27 februarie 2005)la Muzeul M`rii Mediterane din Stockholm.La conferin]a de pres` am primit din parteamuzeului, to]i ziari[tii prezen]i, ca de obicei, câte unexemplar al catalogului expozi]iei. i ce s` vezi! Pecopert`, ”cap de Meduz`”! Textul din catalog [idenumirea obiectului nu l`sau nici o îndoial` c` estevorba de altceva decât de Meduza. Interesul pentrusubiect mi-a fost rede[teptat [i speram s` aflu acumcare sunt sursele acestor afirma]i, cum s-a ajuns laconvingerea c` acel cap de pe copert` este un capde Meduz`, cum s-a ajuns la exprimarea ei cu aripila cap, când s-a produs aceasta, etc., etc., etc. Deaceea am a[teptat cu ner`bdare s`-l întâlnesc peprofesorul Ion Piso, care, mi s-a spus, estespecialistul în aceast` problem`. L-am întâlnit, amrealizat un interviu cu acesta, dar, în locul uneidiscu]ii interesante pe aceast` tem` cu un profesoruniversitar, am avut o discu]ie nepl`cut` cu unb`rbat prost crescut, care nu cuno[tea subiectul [ic`ruia, lipsindu-i prezen]a de spirit s` ias` elegantdintr-o discu]ie despre al c`rui subiect n-avea habar,[i-a v`rsat, nitam-nisam, ura fa]` de românii carelocuiesc în afara grani]elor [i care, crede el, îlconcureaz`, spunând: ”Este tipic pentru persoane’dinafar`’ s` fie mai de[tep]i decât speciali[tii!”(vezi interviul cu profesorul Ion Piso dinCURIERUL ROMÂNESC nr. 3/2004).Atunci am hot`rât împreun` cu Octavian ca, ple-când de la materialului pe care deja îl strânsese, s`încerc`m s` elucid`m aceast` enigm` a ”Meduzeicu aripi pe cap” [i totodat` s` ilustr`m p`rerea noa-str` despre faptul c` dic]ionare, enciclopedii, lucr`ride istoria religiilor, etc. se copiaz` unele pe altele,perpetuând gre[eli grosolane de prea multe ori.Subiectul fiind enorm, am hot`rât s` împ`r]im tema,astfel ca Octavian, pentru c` este arhitect, s` ia înstudiu ”Imaginea Meduzei în arta plastic` [i în artadecorativ`”, iar eu s` prezint ”Imaginea Meduzei înliteratura antic` [i în lucr`ri de religie”.

A[a-numita ”garnitur` de metal cu capul Meduzei”de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Foto: George Dumitru / © Medelhavsmuseet.

(Continuare în num`rul urm`tor.)

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 27__________________________________________________________________________________________________________

IMAGINEA MEDUZEI ÎN ARTA PLASTIC~I ÎN ARTA DECORATIV~ (1)

de Octavian Ciupitu.

În istoria artei plastice, un interes aparte îl constituiemodificarea în timp a reprezent`rilor personajuluimitic greco-roman cunoscut în limba român` subnumele de ”Meduza”. De fapt, substantivul propriudevenit în limba român` actual` ”Meduza”, ortogra-fiat în limba greac` ”Μεδουσα” [i transliterat culitere latine în ”Medousa”, este la origine un sub-stantiv comun care în greaca veche înseamn`”Paznic, Gardian”. În literatur`, personajul numit”Meduza” se pare c` apare pentru prima dat` înlucrarea ”Teogonia” a lui Hesiod din secolele VIII-VII î.Hr., unde ea este prezentat` ca una din celetrei surori ”Gorgone”, nume grecesc care înseamn`”Îngrozitoare, Însp`imânt`toare”. Mai trebuieamintit aici [i faptul c` în epopeea ”Iliada” a luiHomer din secolele IX-VIII î.Hr. nu se vorbe[tedecât despre o singur` Gorgon`, ceea ce limiteaz`cea mai timpurie existen]` a personajului ”GorgonaMeduza” la secolul VIII î.Hr.

Meduza pe ceramica pictat` din antichitate

Voi începe cercetarea reprezent`rii în arta plastic`a Gorgonei Meduza cu apari]iile acesteia pe cera-mica pictat` din antichitate. Deoarece personajeleilustrate pe acele vase nu poart` texte cu numele lor(iar ele nici nu ne pot m`rturisi direct: ”Eu suntMeduza!”), identificarea trebuie f`cut` pe bazaatributelor [i ac]iunilor înf`]i[ate.

1. ”Perseu ucigând-o pe Meduza”. Vas ateniande tip kyathos cu figuri negre, secolul VI î.Hr.Malibu, The J. Paul Getty Museum, 86.AE.146.

© The J. Paul Getty Museum, Malibu.

Cele mai vechi exemple pe care l-am întâlnit datea-z` din secolul VI î.Hr. În figura nr. 1 vedem unb`rbat cu sabia în mâna dreapt` [i pantofi cu aripialergând dup` o f`ptur` cu fa]a hidoas`, cu [erpicare-i ies din cap [i cu aripi pe spate. Prin asocierecu descrierile literare din antichitate, îl identific`mpe acest b`rbat cu Perseu, care a împrumutat panto-fii cu aripi de la Hermes, iar pe f`ptura înaripat` cuGorgona Meduza. Datând acest vas din secolul VIî.Hr., iar mitul Meduzei lui Hesiod fiind cunoscut de-ja de cu circa 200 de ani mai înainte, ca urmareacest personaj nu poate fi Gorgona unic` aceea a luiHomer, ci doar una dintre cele trei Gorgone ale luiHesiod [i anume Meduza (Paznicul, Gardianul), ca-re era muritoare. Celelalte dou` surori Gorgone,Ευρυαλη sau Euryale (Care merge cu pa[i mari) [iΣθεννϖ sau Stheno (Cel Tare, Cel Puternic), suntdescrise de Hesiod în ”Teogonia”, 270-282, ca fiind”imortale [i f`r` de vârst` amândou` la fel”. Din lu-crarea lui Eschil ”Prometeu înl`n]uit” (463-472 î.Hr.), 791-800, mai afl`m c` ele erau ”trei surori cuaripi, du[mane ale omenirii, Gorgone cu p`r din[erpi, pe care nu le po]i privi [i s` r`mâi în via]`”.În exemplul din figura nr. 2 întâlnim în centrulimaginii o f`ptur` cu p`r din [erpi [i aripi pe spate,descriere care ar corespunde oric`reia dintre celetrei Gorgone. Dac` îns` accept`m ideea c` b`rbatulde la dreapta ei are în mâna sa dreapt` o sabie alb`,

2. ”Perseu [i Meduza”. Vas din Vulci, în Etruria, cufiguri negre, atribuite pictorului Amasis, ca 550 î.Hr.

H=257 mm. British Museum, B 471.© British Museum.

atunci îl putem identifica mai întâi pe acesta cuPerseu, iar fiin]a înaripat` devine, prin eliminare, oreprezentare a Gorgonei Meduza. Identificareastatuetei din figura nr. 3 este îngreunat` de lipsa deatribute sau ac]iuni ajut`toare, ceea ce a f`cut camuzeul unde este p`strat` s`-i pun` numele de”Gorgon` înaripat`”, f`r` îns` a se putea precizadespre care dintre cele trei Gorgone ar fi vorba.

3. ”Gorgon` înaripat`”. Ornament din bronzdescoperit în localitatea Gela din Sicilia, 550 î.Hr.

H = 75 mm. Boston Museum of Arts, 98.656.© Boston Museum of Arts.

3. ”Perseu o ucide pe Gorgona Meduza”,imagine desf`[urat` [i detaliu.

Amfor` atenian` cu figuri ro[ii, secolul V î.Hr.München, Antiken Sammlungen, nr. inv. 2312.

© Antikensammlungen, München.

Exemple provenind din secolul V î.Hr., redate aici înfigurile de la nr. 3 [i 4, continu` cu reprezentarea defactur` naivist` din perioada arhaic` de mai înainte[i care persist` pân` c`tre anul 450 î.Hr.

4. ”Gorgoneion (Capul t`iat al Gorgonei Meduza)”.Vas atenian cu figuri ro[ii de tip hydria, 460 î.Hr.

Vedere lateral` [i detaliu.Londra, British Museum E 180.

© British Museum.

(Continuare în num`rul urm`tor.)

28 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005__________________________________________________________________________________________________________

Dr. GAVRIL IOSIF CHIUZBAIANPre[edintele Uniunii Juri[tilor din Romånia:

REDEFINIREA UNEI STRATEGII____________________________________________________________________________________________________________________________________

Schimb`rile petrecute în ultima perioad` au a[ezatEuropa într-un punct nodal al evolu]iei salepostbelice. Este vorba de începutul unei noi istorii ab`trânului nostru continent, care sper`m s`consemneze – f`r` sincope – na[terea unei Europeumaniste a viitorului, unit` în marea ei diversitate.Ar fi fost de dorit ca acest curs al istoriei s` conduc`[i la înfrângerea reflexelor [i cli[eelor trecutului, ceî[i aveau sorgintea atât în rivalita]ile mai vechi saumai recente, cât [i în diversit`]ile, fire[ti, de interesena]ionale. Din p`cate, deocamdat` nu a fost s` fiea[a. O demonstreaz` [i faptul c` pe teritoriulEuropei exist` înc` o zon` în care guverneaz`abuzul [i violen]a, o zon` în care se încalc` gravdrepturile omului. Este vorba de Transnistria, oentitate secesionist` care – f`r` s` fie recunoscut`de vreun stat [i f`r` a fi subiect de dreptinterna]ional – ac]ioneaz` discre]ionar în interiorulRepublicii Moldova, stat unitar, membru al O.N.U. [ial Consiliului Europei.Dinspre aceast` enclav` – men]inut` ilegal peteritoriul Republicii Moldova – se aud frecventamenin]`ri [i chiar z`ng`nit de arme. Recent,guvernul de la Chi[in`u a dezv`luit c` separati[tii dela Tiraspol mobilizeaz` numeroase for]e militare înzona Nistrului pentru a provoca un conflict armat cuRepublica Moldova. S` nu uit`m nici faptul c` înaceea[i zon` se afl` în continuare încarcera]i doidintre patrio]ii români din grupul Ila[cu – AndreiIvan]oc [i Tudor Petrov Popa – condamna]i de oinstan]` nelegitim` [i de]inu]i în mod abuziv de peste12 ani în condi]ii umilitoare pentru demnitateauman`. Trebuie s` observ`m c` ac]iunile judiciareîn cauz` ale autorita]ilor de facto de la Tiraspolconstituie crime de r`pire [i sechestrare. Aceast`calificare juridic` a fost f`cut` de Asocia]iaInterna]ional` a Juri[tilor Democra]i de la Bruxellesprin mai multe rezolu]ii adoptate la propunereaUniunii Juri[tilor din România. Prin cea mai recent`rezolu]ie, adoptat` la 21 iunie 2004 cu prilejulConferin]ei Interna]ionale de la Berlin, A.I.J.D. – custatut consultativ pe lâng` O.N.U. – a cerutautorit`]ilor garante pentru reglementareadiferendului transnistrean (Federa]ia Rus`, Ucraina[i O.S.C.E.) s` intervin` în vederea punerii de îndat`în libertate a celor doi de]inu]i.Lucruri [tiute – desigur. Dac` le repetam aici, ofacem pentru c` trebuie s` în]elegem c` a[a cumeliberarea lui Ilie Ila[cu nu l-a privit numai peIla[cu, nici eliberarea patrio]ilor înc` închi[i nu-iprive[te numai pe ei. Ea ne prive[te pe noi to]i. iprive[te îns`[i demnitatea româneasc`! Amconvingerea c` autorit`]ile de la Bucure[ti pot [itrebuie s` fac` mai mult, mult mai mult, în favoareapatrio]ilor încarcera]i abuziv la Tiraspol numaipentru vina de a fi militat în vederea p`str`riiintegrita]ii Republicii Moldova.Este la vedere faptul c` – „actuala” – criz`transnistrean` planeaz` de peste un deceniu, ca oamenin]are permanent` la adresa p`cii [i stabilit`]iidin aceast` zon` sensibil`. În consecin]` a fost pedeplin îndrept`]it` solicitarea adresat` depre[edintele Traian B`sescu omologului sauVladimir Putin – cu ocazia recentei lor întrevederide la Moscova – ca România s` reintre în comisiapentru rezolvarea diferendului transnistrean, maiales în condi]iile în care aceast` problem` vizeaz` [isiguran]a ]`rii noastre. S` ne reamintim c` Româniaa f`cut parte din formatul ini]ial de negocieri pentrupace din Transnistria între mai 1992 [i februarie1993. În aceea[i perioad` a existat în zon` uncontingent mixt de men]inere a p`cii ruso-ucraineano-român, din care f`ceau parte 25 de

miliari români. În urma unui incident armat, acestcontingent de men]inere a p`cii a fost retras.Ulterior România nu a mai fost invitat` dar nici nu[i-a manifestat dorin]a de a reveni în formatul denegocieri pentru rezolvarea diferendului. Am speratc` prezen]a României în „troika” O.S.C.E., apoichiar la pre[edin]ia acestei organiza]ii, precum [iinvestirea ca pre[edinte al Adun`rii Parlamentare aO.S.C.E. a unui parlamentar român vor deschide[anse reale pentru reglementarea definitiv` adiferendului transnistrean, în conformitate cuprincipiile dreptului interna]ional. Din p`cate nu afost s` fie a[a. Cei chema]i s` decid` au apreciat c`„interven]ia direct` a României în problemaTransnistriei ar diminua ca valoare pre[edin]iaO.S.C.E. de]inut` de ]ara noastr`” [i în acestecondi]ii problema a r`mas [i pe mai departenesolu]ionat`. De[i existau atunci [anse reale pentrua preveni des`vâr[irea procesului de secesiune.Motiv pentru care nimic nu trebuie s` inhibe voin]aliderilor de la Bucure[ti, mai ales în condi]iile în carede partea lor, într-un asemenea demers, se aflau atâtdreptul interna]ional, cât [i adev`rul istoric. R`mînede neîn]eles [i u[urin]a cu care România a acceptats` fie exclus` de la masa tratativelor – deja amintite– cu toate c` era legitimat` s` participe la negociericel pu]in în egal` m`sur` cu celelalte p`r]i. Tot ceeace a urmat, inclusiv [i realit`]ile dramatice ale zileide azi din Republica Moldova, ne arat` c` pruden]aexcesiv` [i limbajul catifelat (folosit chiar [i atuncicînd ai dreptate!) sunt contraproductive [i contrareinteresului na]ional. i s` ne mai reamintim o trist`secven]` de istorie recent`.Cu prilejul dramaticelor evenimente petrecute înBasarabia în martie 1991 scriam despre pruden]a deneîn]eles a politicienilor de la Bucure[ti fa]` detentativa imperialist` a Armatei (înc`) sovietice de aelibera Moldova de moldoveni, despre t`cereaParlamentului României atunci cînd i s-a adresatinvita]ia de a participa la o sesiune comun` cuParlamentul Moldovei, sau despre atitudinea Poli]ieiromâne fa]` de cei care au încercat s` organizezeatunci un miting de solidaritate cu fra]ii de pestePrut. Poate c` atunci a fost ratat` una din pu]inele[anse reale, de dup` r`zboi, pentru împlinirea unuinobil ideal. Via]a a demonstrat c` este nevoie decuraj în luarea unor decizii în momentele decump`n`. Pentru c`, a[a cum spunea NicolaeTitulescu, „uneori t`cerea poate fi sinonim` cumoartea, iar cuvîntul spus la timp sinonim cu via]a”.Este de domeniul eviden]ei c` România nu a avut,dup` 1989, o strategie coerent` [i consecvent` fa]`de fosta sa provincie istoric`. De asemenea, amputut constata cu am`r`ciune c` nici Occidentul nua dorit s` se implice, nici politic, [i nici economic, înacest spa]iu – de[i existau motive temeinice, chiar dedrept interna]ional, cel pu]in în cazul secesionismuluitransnistrean – pentru a nu deranja intereseleMoscovei. În schimb, Federa]ia Rus` a [tiut s` sefoloseasc` de sl`biciunile noastre [i s` înving` laChi[in`u cu petrol, gaze [i pâine, în timp ceautorit`]ile de la Bucure[ti rareori au fost dispuse lasacrificii... De cele mai multe ori puterea de laBucure[ti s-a mul]umit doar cu... Podurile de flori –înghe]ate azi [i ele – [i cu c`r]ile de pove[ti trimisecopiilor de peste Prut, care nici m`car nu ajungeauîntotdeauna la destina]ie. Aceste gesturi – mai multafective – nu puteau ]ine loc de strategie pentru odezvoltare durabil` a rela]iilor privilegiate sauspeciale cu Republica Moldova. Doar câtevaorganiza]ii neguvernamentale au reu[it câte ceva.Ne bucur` faptul c` printre ele s-a num`rat [iUniunea Juri[tilor din România care, printre altele, a

instituit ZILELE JURIDICE comune ale României [iRepublicii Moldova, în cooperare cu organiza]iaprofesional` similar` a c`rei întemeiere am sprijinit-o. De asemenea, premiile anuale acordate deUniune Juri[tilor din România, de Societatea „TituMaiorescu” [i de revista „Palatul de Justi]ie”, nu i-auocolit nici pe reprezentan]ii vie]ii juridice [i cultural-artistice din Basarabia. Printre laurea]ii acestorpremii s-a num`rat [i academicianul Grigore Vieru,c`ruia cu prilejul anivers`rii îi adresam tradi]ionalulLA MULI ANI!Desigur, este foarte, foarte pu]in. Este nevoie demult mai mult – [i din partea autorit`]ilor de laBucure[ti, dar [i a celor de la Chi[in`u! – pentru a-iface pe to]i fra]ii no[tri de dincolo de Prut s`-[iîntoarc` în mod ireversibil privirea [i sufletul spreRomânia. Din p`cate, ast`zi, patriotismul multoradintre ei nu mai este unul românesc, întrucât Patrialor nu mai este România, ci un teritoriu incert, l`satde izbeli[te, o alt` ]ar`, confec]ionat` artificial lamasa tratativelor la care România fie n-a fost l`sat`s` participe, fie, în cazul în care era tolerat`, nuavea curajul s`-[i rosteasc` legitimul crez în modr`spicat. Afla]i singuri sub vremi, mul]i basarabenise pare c` au ales de bun` voie ceea ce alt` dat` lise impunea cu tancurile. Dar, dincolo de strategiilegeopolitice ale Moscovei [i în pofida proiectelor defederalizare [i de integrare într-un spa]iuincompatibil, Basarabia exist`, totu[i, cu tot calvarulei. La scara istoriei, realit`]ile ultimilor ani se potdovedi pîna la urm` doar un vis urât. Alegerile din 6mai a.c. ar putea constitui un important punct decotitur`. S` speram.Un rol important în a oferi fra]ilor no[tri de pestePrut un alt posibil viitor, un destin comun într-oEurop` unit` [i prosper`, îl are de jucat România.Cine altcineva ar putea s` apere mai bine cauzaunor fra]i care „ne-au fost fura]i”.Prezen]a României în N.A.T.O. [i apropiata saintegrare în Uniunea European` consolideaz`statutul ei asumat de avocat al Republicii Moldova.În consecin]`, o diploma]ie activ` [i curajoas` poateconduce atât la reglementarea diferenduluitransistrean, cât [i la un proces accelerat deintegrare a Republicii Moldova în U.E., mai ales, încondi]iile în care exist` deja un Plan de ac]iuneadoptat de forurile europene. Este nevoie [i de oredefinire a strategiei de politic` extern` a României[i de o rea[ezare a priorita]ilor acesteia. Oasemenea strategie consolidat` are îns` nevoie [i deo sus]inere ferm` din partea întregii societ`]iromâne[ti [i de o dezvoltare real` [i durabil` arela]iilor privilegiate dintre cele dou` stateromâne[ti. Pe de alt` parte se impune ca România s`devin` ea îns`[i un model demn de urmat. Dar careeste pozi]ia României în prezent?A r`spuns în mod sugestiv la aceast` întrebare chiarpre[edintele Traian B`sescu, care – spre cinstea lui– a f`cut prima vizit` extern`, nu altundeva, ci laChi[in`u: „România va fi un sus]in`tor f`r` rezerveal drumului spre Uniunea European` al Moldovei,dar acest drum începe de la alegerile ce urmeaz` s`aibe loc” (...) „România a[teapt` ca aceste alegeris` fie libere, corecte [i cu un discurs pro-europeanpublic, pentru c` aceasta va fi muni]ia pe care ovom utiliza în sus]inerea Moldovei ca ]ar` caredore[te s` se integreze în U.E.”Expresiv` a fost [i asigurarea c` „suntem hot`râ]i s`trat`m Moldova cu respectul cuvenit pentru un statindependent [i suveran. Suntem dou` state legate deaceea[i istorie, de care nu ne este ru[ine nici unuia[i cred c` trebuie s` ne lege viitorul comun înUniunea European`”. 29

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 29__________________________________________________________________________________________________________

RADU NEGRESCO-SOUTZO: NOI NU AVEM MEMORIE...

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Domnul Goma mi-a f`cut onoarea, ca [i în alte d`]i,s`-mi d`ruiasc` ultima sa apari]ie editorial`, înso]it`de o prieteneasc` dedica]ie. Este vorba de Culoareacurcubeului ’77 – Cod ,,B`rbosul’’ (Ed. Polirom,Ia[i, 2005, 537 pag.), traducerea edi]iei ap`rute subtitlul ’’Le tremblement des hommes’’ (Seuil, Paris,1979), îns` ad`ugit` cu diverse documente (note [irapoarte) din dosarele Securit`]ii, între 1957-1977(nu pomenesc aici de versiunea român` din 1990,ap`rut` la Humanitas, dar retras` imediat de pepia]` de îns`[i editura [i trimis` la topit, la Bu[teni, în1992!). Persoanele care au acces la Internet potconsulta [i site-ul : paulgoma.free.fr Îns` adev`rata dedica]ie, cea tip`rit` la începutulc`r]ii, cea istoric`, cea metafizic`, cea patetic`, seadreseaz` ,,Celor care în anul de gra]ie 1977 s’auînc`p`]ânat s` cread` c` sunt oameni [i au începutcu începutul: s’au liberat de fric`; s’au liberat de eiîn[i[i’’.Eram, pe vremea aceea, prea tân`r spre a-mianaliza în acest fel liberarea de fric` [i lucruriles’au petrecut mult prea repede spre a mai puteacontrola ceva, dar ast`zi, dup` 27 de ani de laevenimente, m` reg`sesc cu nostalgic` aducereaminte în dedica]ie, c`ci listele semnatarilorApelului Goma atest` o participare nemaiîntâlnit`pân` atunci la cruciada na]ional` a liber`rii [ilep`d`rii de fric`. În ciuda tuturor barajelor [ipersecu]iilor Securit`]ii, în jur de 200 persoane, timpde o lun` de zile, au redescoperit curajul [idemnitatea (nu sunt inclu[i în acest num`r [i ceicare, dup` o matur` chibzuin]` [i din motive doar deei [tiute, au decis ulterior s`-[i retrag` semn`turile).Bineîn]eles, fiecare î[i cuno[tea sau b`nuia limitelecurajului [i fiecare [tia, precis, ce avea de pierdut;cât despre ce ar avea de câ[tigat, izbânda era, înacele momente, mai degrab` ipotetic`.Persoanele care au f`cut parte din aceste dou`centurii de suta[i în lupt` cu ei în[`[i, cu propria lorspaim` de criminala Securitate, cu frica de a le fiteam`, de a se dezumfla, de a-[i regreta curajulnes`buit, proveneau aproape din toate mediile.Jum`tate bucure[teni, jum`tate din provincie,muncitori sau intelectuali în propor]ie egal`, pu]inefemei (de regul` împreun` cu so]ii), câ]iva elevi deliceu, pu]ini studen]i, [i mai pu]ini scriitori, nici unofi]er, nici un preot, nici m`car Calciu, co-fondatordeclarat prin nedezmin]ire al Mi[c`rii Goma …Lista s’a curmat brusc odat` cu arestarea scriitorului[i cu evacuarea curajoasei so]ii [i a fiului la o adres`necunoscut`. Amploarea listei devenise îngrijo-r`toare, oamenii nu mai vorbeau decât de Drepturile

Omului [i, treptat-treptat, curajul se propaga [iSecuritatea, dep`[it` de evenimente, nu mai f`ceafa]` situa]iei cu metodele obi[nuite. Dup` arestarealui Goma s’au constituit alte grupuri, de mai mic`amploare, care au trimis [i ele, dup` exemplulcurajosului opozant, proteste la Conferin]a de laBelgrad, grupuri care au fost condamnate la un ande munc` for]at` la Canal sau în Insula Mare aBr`ilei, în timp ce un ziar din exil (Cuvântulromânesc) intitula sugestiv un articol: ”Ogorulsem`nat de Goma d` roade!’’ România secutremurase pentru a doua oar` în acela[i an.Paul Goma a fost calomniat, h`ituit zi [i noapte,umilit, b`tut, apoi arestat, anchetat, torturat, expulzatdin locuin]`, exclus din Uniunea Scriitorilor [i, înfine, în fa]a refuzului de a ceda [i datorit`presiunilor din afar`, Ceau[escu a decis eliberareasa urmat` de expulzare, chiar dac` cu pa[aportturistic, întrucât modul în care a decurs plecareaDomniei sale îi d` dreptul s` se considere expulzat.S’a spus c` unii dintre semnatari n’au dorit decâtpa[aport. Este drept, dar aceasta nu le diminueaz`curajul, întrucât nu to]i cei care solicitau pa[aport înRomânia protestau public împotriva nerespect`riiDrepturilor Omului.Dar cine-[i mai aduce aminte ast`zi în ]ar` deaceste lucruri? i pe cine mai intereseaz` c` acum27 de ani, în plin delir ceau[ist, sub cizma Securit`]ii,cineva s’a revoltat public, cineva a îndr`znitneîndr`znitul, dând curaj [i altor persoane lipsite deini]iativ` pân` atunci? Din p`cate, în afara câtorvatineri istorici [i cercet`tori, pe nimeni. Cei dingenera]ia mea abia-[i mai aduceau aminte, dup`a[a-zisa Revolu]ie din ’89; parc` auziser` odat` de”unul Goma’’, dar nu mai ]ineau exact minte cinefusese sau ce f`cuse. Copiii lor? Ori erau prea miciîn 1977, ori se n`scuser` dup` [i bineîn]eles c`p`rin]ii nu le-au povestit nimic, de fric`. La [coal`nici atât, se în]elege, iar dup` ’89 au fost educa]i deaceia[i profesori de marxism care acum sereprofilaser` [i predau alte materii. Ace[ti copiinoroco[i nu au cunoscut comunismul [i nu este demirare c` nu pot în]elege c` unii oameni au suferit [is’au luptat odat` cu ceva care nu exist`. i-apoicomunismul a avut [i p`r]i bune, le-au explicat dup`’89 fo[tii profesori-activi[ti. Cât despre Securitate,ea a fost desfiin]at`, de[i au fost totu[i [i securi[tipatrio]i. Avem nevoie [i de un Teoctist, întrucâtavem nevoie de Biseric`, de credin]`, spun ast`zifo[tii profesori atei de ieri. Ce-a fost, a fost, s` nu nemai uit`m în trecut, s` privim înainte, spre viitor,c`ci avem o ]ar` frumoas` [i o adev`rat`

democra]ie acum, s` ne fie bine ”tuturor’’ [i s`tr`im în ”prosperitate’’. i la vremuri noi, tot noi!Ca [i înainte, îndoctrinarea a prins. Doar metoda seschimbase. Tân`ra genera]ie, cea curat`, ceaimaculat`, cea care nu apucase s` fie pervertit`înainte de ’89, speran]a noastr`, fusese subtilîndoctrinat` de tovar`[i în spiritul prosperit`]iicapitaliste condi]ionat` de uitarea trecutului, întrucâtnoi nu trebuie s` avem memorie, noi nu avem voie aavea memorie. Din p`cate, noi nu avem for]aevreilor, care, dup` 60 de ani de la sfâr[itulmartiriului lor, î[i aduc aminte totul-totul, nu vor s`uite nimic [i transmit mesajul de neuitare noilorgenera]ii, care nu-l resping.La noi, noile genera]ii au drept model reu[itelegangsterilor politici sau ale afaceri[tilor vero[iactuali, ”super-[mecheri’’. mecheria frauduloas`este etalon de reu[it` social`, iar Morala [i Justi]iasunt cuvinte incomprehensibile pentru ai no[tri tineri.Trecutul nu mai intereseaz` pe nimeni, chiar [iatunci când nu este prea îndep`rtat. Ce-a fost, a fost,nu [tim, nu vrem s` [tim, nu ne intereseaz`! -amauzit de multe ori, chiar [i de la tineri care nu eraucopii de nomenclaturi[ti. Repere morale? Nimeni numai are nevoie de a[a ceva ast`zi în ]ara mea.Unicele repere sunt super-[mecherii care au vile [iMercedesuri. Cât despre crimele comunismului, m-am convins c` este timp pierdut s`-i explici cevaunui tân`r care nu vrea s` te asculte, nu-lintereseaz` subiectul [i nici m`car nu te crede. i-apoi li s’a tot explicat c` a[a era pe vremea aceea,ce s` facem, nu se putea altfel, dar acum s` uit`mtotul [i s` privim doar înainte. Mor]ii din închisorilecomuniste au fost ni[te fraieri, care n’au [tiut s` seorienteze ca s` le fie bine. Super-[mecheria esteast`zi mult mai admirat` decât curajul, decâtdemnitatea, decât cinstea, iar monopolul acestoradin urm` le are doar Iliescu cel s`rac, dar cinstit,care ne-a sc`pat de Ceau[escu, ne-a adusprosperitatea [i amnezia [i ne-a promis intrarea înEuropa.Da, noi nu avem memorie, tovar`[ii ne-au furatpân` [i dreptul la a avea memorie. i nici m`car nule-a fost prea dificil. Noi nu avem ce comemora, caevreii cei cu ]inere de minte, c`ci în ’89 la noi nu s’aîntâmplat ceea ce trebuia s` se întâmple. Noi nuavem Istorie. Noi nu am meritat s` avem un Goma,iar acesta ar fi trebuit mai degrab` s` se nasc` nuromân, ci ceh, sau ungur. Noi nu vrem s` înv`]`m agândi nici m`car acum, când gândirea nu mai esteun delict de opinie. Noi nu mai [tim s` avemmemorie.

______________________________________________

(Continuare din pag. 28: Gavril Iosif Chiuzbaian.)

O precizare semnificativ` s-a referit la laturaeconomic` a rela]iilor dintre cele dou` state: „Vreaus` sti]i c` nu vom permite vreodat` ca Moldova s`fie [antajat` cu energie electric`. Vom ajutaMoldova ori de câte ori cineva î[i va permite s`cread` c` poate s-o pun` în dificultate, atâta timpcât Moldova are un prieten la frontierele ei”.Sper`m c` a[a va fi. Dealtfel, este la vedere faptulc` Republica Moldova a devenit deodat` o pies`foarte important` a politicii externe române[ti.Vom încerca s` abord`m [i alte componente alepoliticii noastre externe. Ne vom ocupa, spre pild`,de necesitatea redefinirii în mod coerent [i petermen lung a strategiei fa]` de românii afla]i înafara ]`rii – începînd cu cei din jurul grani]elorRomâniei. Vom încerca apoi s` examinam cu aten]iesemnifica]iile controversatei axe Bucure[ti – Londra

– Washington, care, în opinia noastr`, nu poate totu[iocoli Bruxelles-ul. De asemenea, un accent apartevom pune pe rolul pe care îl poate juca România cafactor de stabilitate [i securitate în zona M`riiNegre, în Caucaz [i în spa]iul balcanic. Dealtfelchiar Uniunea Juri[tilor din România este interesat`de dezvoltarea unor asemenea strategii. Reamintimc` ea a ini]iat constituirea unei uniuni a juri[tilor dinzona M`rii Negre [i din bazinul Dun`rii, avînd dejaconsult`ri preliminare cu organiza]iile similare dinBulgaria, Azerbaidjan, Austria, Republica Moldova,Germania, Serbia-Muntenegru, Turcia [i Federa]iaRus`. Uniunea Juri[tilor din România a contribuit [ila elaborarea proiectului unui CLUB EURASIA – cusediul la Bucure[ti – avînd o important` componen]`juridic`, care vizeaz` edificarea unui spa]iu al p`cii,stabilit`]ii [i prosperit`]ii.

SILVIACONSTANTINESCU

EXILOAMENI I IDEI

Cartea poate fi procurat` de laEditura CURIERUL ROMÂNESC

Altvägen 99, 142 42 SKOGÅS SUEDIA.Pre]ul c`r]ii = 120 SEK + porto: 24:- SEK Suedia,

29:- SEK Europa, 38:- SEK alte continente. (Pre]urile includ TVA).

30 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005___________________________________________________________________________________________________________

Silvia Constantinescu:STOCKHOLM-BUCURETI CU AUTOMOBILUL

FIAT PUNTO: TUR & RETUR (V)

Marc, Marie-Louise [i eu în replica Modulului deServiciu ”Zvezda", lansat la 11 julie 2000, primulmodul de locuire uman` la ISS. Acest Modul este

înc` în spa]iu [i este centrul func]ional al p`r]iiruse[ti din International Space Station (ISS).

Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Pentru Marc, vizitarea acestui Centru de antrena-mente pentru astronau]ii europeni însemna oîntregire a cuno[tin]elor [i, evident, îl interesa în moddeosebit, cu atât mai mult cu cât, în calitatea lui demanager al opera]iilor [i utilajelor NASA la GCTC,Laboratorul Hidrotehnic din Rusia, Marc întâlnise oparte din ace[ti astronau]i europeni.Am plecat spre EAC pe la orele 8,30 [i am ajuns,f`r` multe peripe]ii la orele 9,20. Vizitarea se f`ceanumai în grup, la ore fixe [i noi fusesem planifica]is` facem vizita la orele 10, împreun` cu un grup destuden]i. Acest Centru European de Astronau]i(EAC) din Köln, al Agen]iei Spa]iale Europene(ESA), este, sau mai bine zis ar fi trebuit s` fie, loculunde cei 13 astronau]i europeni se antreneaz`pentru diverse misiuni europene spa]iale. i de[iacest Centru avea deja 11 ani de la înfiin]are,antrenamentele nu începuser` înc` aici. Lipsa debani f`cea ca programul propus s` fie întârziat,ne-a spus ghidul. La data aceea, [i înc` [i ast`zi,programele de antrenament ale corpului deastronau]i europeni se efectuau fie la NASA, fiela Star City, deoarece la acea dat` numai USA [iRusia aveau echipamentele necesare pentru astfelde antrenamente.De aceea, toate s`lile pe care le-am vizitat aici, laEAC, erau mai degrab` ni[te laboratoare în carenimeni nu lucra, ni[te s`li de expozi]ie cuexponate de la NASA, de exemplu replica SpaceShuttle "Discovery", sau de la Star City, din Rusia,replica Modulului de Servici ”Zvezda". Evident,aceste prezent`ri aveau un scop didactic, erauf`cute pentru a introduce publicul vizitator înmunca astronau]ilor europeni [i a prezentaelemente ale colabor`rii interna]ionale. Am fostpu]in decep]ionat`, c`ci m` a[teptam s` v`dastronau]ii la antrenament, în costumele lorspa]iale, activitate febril`, etc., dar...Nici materiale scrise de informare despre acestCentru nu existau din abunden]`, dar noi am rugatghidul s` ne ajute s` primim toate informa]iilescrise care existau. i am primit înainte de plecaretot ce ghidul a avut de dat!

Ast`zi, Centrul European de Astronau]i [i Agen]iaSpa]ial` Europen` au pe Internet informa]ii dinbel[ug, de la isotria ASE pân` la activit`]ile de viitor.V` sf`tuiesc ca, dac` ave]i posibilitatea, s` intra]i lasitul ESA, unde ve]i primi informa]ii deosebit deinteresante despre activitatea spatial` european`,despre proiecte de viitor, despre lans`rile europene,dar [i despre colaborarea interna]ional` în domeniulspa]iului. Adresa este: www.esa.int/esaCP.De[i imaginea pe care mi-o f`cusem pe drumdespre ceea ce urma s` vizit`m (m` a[teptam s`vedem ceva ca-n filme!), nu a corespuns curealitatea, am avut totu[i o tr`ire deosebit`, am fostfoarte emo]ionat`. La urma urmei, chiar [i faptul c`am stat câteva minute într-o replica a unei navespa]iale la Centrul European de Antrenamentepentru astronau]ii europeni, era un eveniment,pentru mine, un adept înfocat al c`l`toriilor spa]iale[i unul care nu scap` nici un film [tiin]ifico-fantastic! Aceast` vizit` mi-a înt`rit convingerea c`omul a plecat deja în spa]iu. i, chiar dac` excursiape care Marc mi-a promis-o pe Marte poate eu nuapuc s-o fac, sunt convins` c` în urm`torii 10-15 anivor putea zbura spre Marte nu numai miliardarii, ci[i oamenii obi[nui]i. În plus, aceast` vizit` mi-aîmbog`]it cuno[tin]ele despre activitate spa]ial`european`, cuno[tin]e care erau sublime, am puteaspune, dar lipseau cu des`vâr[ire!Marie-Louise ne-a f`cut o mare bucurie reu[ind s`planifice, în a[a scurt timp, vizita nostr` la ESA.În aceea[i zi, dup` amiaz`, planificasem s` neîntâlnim cu dou` surori, prietene dragi: Thea [iEdith. Am luat-o [i pe Rodica-Na[a de la cabinetulei [i am plecat spre Thea, care locuia într-un or`[elde lâng` Köln, unde urma s` vin` [i Edith.Unul dintre prietenii so]ului meu pe care i-amcunoscut în 1965 a fost Horia, colegul lui de liceu,care avea s` se c`s`toreasc`, doi ani mai târziu, cuThea. Trecuser` deja 35 de ani de când ocuno[team pe Thea [i în to]i ace[ti ani nu a existatniciodat` nici cea mai mic` umbr` în prietenianoastr`, c`ci Thea a fost întotdeauna un om cudeosebit tact [i discre]ie, a [tiut s`-[i respectecuvântul [i s` acorde prietenilor o considera]iedeosebit`. Thea [i Edith sunt de origine german`.Mama lor, o femeie deosebit`, încercase denenum`rate ori s` se reîntoarc` în Germania, dar de

Marc al`turi de o replic` a Space Shuttle"Discovery”, lansat` prima dat` la 30 august 1984.

"Discovery” a fost lansat` de 30 de ori, ultimalansare a avut loc la 10 august 2001.

Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

fiecare dat` cererea îi fusese respins`, ceea ce af`cut ca s`-[i piard` speran]a c` va reu[i cândva s`se repatrieze. În martie 1977, imediat dup`cutremur, noi am cerut emigrarea în Suedia [i, de[inu se obi[nuia s` se spun` aceasta în gura mare, nicim`car rudelor sau prietenilor, de team` ca rudele [iprietenii s` nu-]i trimit` o anonim` la direc]ia depa[apoarte, noi i-am povestit Theei despre aceasta.

(Continuare în num`rul urm`tor.)

Întâlnirea cu Thea [i Edith a fost emo]ionant`, nu numai pentru c` ne întâlneam cu prieteni dragi, dar netrezea amintiri atât din momentele pl`cute din Romania, cât [i din momentele pline de tensiune

de dinaintea emigr`rii în Suedia. De la stânga: Marc, Thea, eu, Edith [i Rodica-Na[a.Foto: Octavian Ciupitu / © CR.

Ianuarie - Martie 2005 CURIERUL ROMÂNESC 31__________________________________________________________________________________________________________

CEASUL CA BIJUTERIE I OBIECT DE INVESTIIE (VII)

Ω OMEGA Ω ( 3)

de Silvia ConstantinescuPerioada 1929-1938 este perioada marilor crizeeconomice. Cra[ul din 24 octombrie 1929 de peWall Street [i apoi crizele generale care au urmatating [i industria de ceasornic`rie. Tocmai de aceea,în dorin]a de a forma o societate stabil` pentru apreîntâmpina crizele economice, se încercase dejaîn 1925 o apropiere între Omega [i Tissot. În 24februarie 1930 acest` încercare devine o realitate:SA Louis Brandt & Frère, Omega Watch Co [ifabrica de orologii Ch. Tissot & Fils fuzioneaz`,dând na[tere astfel Societ`]ii Elve]iene pentruIndustria de Ceasornic`rie Societate pe Ac]iuni(SSIH - Societé Suisse pour l’Industrie HorologèreSA).

Acest Omega Cronograf a fost folosit la JocurileOlimpice de la Los Angeles din 1932. Calibrul 24’’’,de înalt` calitate, cu balans Bréguet, cadran emailat,cu cifre arabe, marcând a 5-a parte dintr-o secund`,

cu totalizator de 30’ la ora 12, cu secundar mic laora 6, ar`t`toare din o]el temperat în form` de par`,buton de cronograf la coroan`, opritor la ora 11 [i

cu un buton pentru reglarea orei la ora 1.Foto: © Omega.

Dar, interesante pentru noi, folositorii de ceasuriOmega, sunt de fapt calitatea, pecizia, prezetareaestetic` a ceasurilor Omega [i mai pu]in problemele

Acest ceas de mân` calibrul 30 SC T2 este primulCronometru marcat cu logo OMEGA.

Este o pies` rar`.Foto: © Omega.

În 1942, Omega deschide o nou` er` în istoriaindustriei ceasornic`riei prin lansarea calibrelor

30,10 mm, respectiv 28,10 mm.Proiectat de Charles Perregaux, sub direc]ia luiHenri Gerber. Acesta este un calibru atuomat

br`]ar` de genul ”mas` oscilant`”, numit` [i ”culimite” (masa oscilant`, cu un drum circular limitatde opritoare elastice înc`rcând într-un singur sens,

la o vitez` relativ joas`). Cu excep]ia unor micidiferin]e, aceste ma[in`rii erau la baz` la fel.

Calibrele care utilizeaz` greut`]ii oscilate pot aveaunele dezavataje, ca de exemplu întoarcereinsuficient`, greutate excesiv` [i, din cauza

vibra]iilor puternice cauzate de fiecare mi[care amâinii, de[urubarea ma[in`riei din carcasa sa.Nici una din aceste probleme nu s-au întâlnit laaceste calibre Omega, deoarce ma[in`ria este

în[urubat` strâns în carcas`.Mul]i entuzia[ti ai acestui calibru poart` [i ast`zimodele dotate cu aceast` ma[in`rie, dup` multedecenii, inclusiv primele modele de Automatic,

Seamaster [i Constellation.Între 1943 [i 1955 au fost produse 1,3 milioane de

unit`]i din aceast` ma[in`rie, inclusiv pesteo jum`tate de milion de cronometre.

Foto: © Omega.

finaciare pe care le-a avut [i ne a[tept`m ca aceast`mare produc`toare de ceasuri, care s-a remarcatprin precizie [i elegan]` pân` acum, s` creeze încontinuare pentru noi, consumatorii, ceasuri [i maisofisticate, [i mai elegante, dar nu [i mai scumpe!Con[tient` de aceast` atitudine a cump`r`torilor,Casa de ceasuri Omega va studia permanet pia]a,evolu]ia gustului [i va realiza produse care s`corespund` acestor exigen]e, chiar [i în perioada demari tulbur`ri sociale, cum a fost perioada celui deal 2-lea r`zboi mondial.Când vorbim despre dezvoltarea tehnic` a industrieiceasornic`riei, ne gândim în primul rând ladezvoltarea calibrelor, care ne indic` nu numaim`rimea [i tipul unei ma[in`rii, ci [i anumite calit`]iipe care le are ma[in`ria respectiv`, calit`]i care-ofac mai c`utat`, mai apreciat`, mai scump`.Urm`rind calibrele realizate de Casa Omega,urm`rim de fapt dezvoltarea ”tehnic`” a ceasurilorOmega, dar [i a cerin]elor deosebite ale timpului.* În 1932 se realizaz` calibrul cronograf 38,5CHRO, care înseamn` mare precizie [i caremotiveaz` încrederea dat` Casei Omega de aparticip` cu 30 de cronografe [i ceasuri de pontaj laJocurile Olimpice de la Los Angeles (30 iulie-14august 1932).* În 1934 Charles Perregaux realizezaz` dou`calibre-br`]ar`, T12,6 de dam` [i T17 de b`rba]i,care beneficiau de o rezerv` de mers de 60 de ore.* În 1936 la Olimpiada de iarn` de la Garmisch-

Partenkirchen (s-au folosit 2 cronometre sincroniza-te Omega, unul la plecare [i altul la sosire, timpulm`surându-se la 10/10 de secund`) [i la jocurile devar` de la Berlin (Omega a pus la dispozi]ie 185 decronometre [i ceasuri de pontaj, care s-au folosit casingurele aparate pe toat` durata întrecerilor), CasaOmega a ar`tat [i cu aceast` ocazie din nou lumiiîntregi înalta precizie a ”ma[in`riilor” sale, consa-crând-o ca cea mai precis` marc` din lume la dataaceea. Comitetul de organizare a Olimpiadei evi-den]iaz` în mod deosebit înalta pecizie a cronome-trelor Omega. Tot în acest` perioad`, al`turi de cro-nometre de mare precizie pentru întreceri sportive,sunt create [i ceasuri de mân` pentru b`rba]i, deexemplu ”Diplomat” în 1936 [i ”Medicus” în 1937;femeile nu sunt uitate, mai ales c` sunt un consuma-tor de care trebuie s` se ]in` seam` [i în 1937 estecreat calibrul R 11,5 1936, calibru de dimensiunimici pentru ceasuri br`]ar` de dam`. Înaintea celuide al 2-lea r`zboi mondial îndustria de ceasuri esteheterogen`, pentru a satisface cât mai mult dorin]acump`r`torilor, aceea de a avea ceasuri precise,care s` dureze, s` fie elegante [i cu tot felul de”automatisme”. Astfel, Omega creaz` o serie decalibre care i-a m`rit [i mai mult reputa]ia.De]in`toarea recordului mondial de precizie la KewTeddington în 1936 cu ”cronometrul de bord”,Omega este aleas` de Comunitatea Elve]an` a Cea-sornicarilor s` o reprezinte cu el ca cel mai precisdintre ceasurile lor la Expozi]ia Universal` de laNew York din 1939. În ciuda celui de al 2-lear`zboi mondial, Omega creaz` calibre care îiînt`resc [i mai mult reputa]ia.* În 1940, prin lansarea a 4 calibre-br`]ar` 30 mm,calibre pentru ceasuri mici, sunt b`tute toaterecordurile de precizie de la Kew Teddington,dovedind înc` o dat`, pe plan interna]ional,superioritatea Casei Omega.* În 1941 Casa Omega refuz` categoric s` produc`orice produs militar pentru ambele p`r]ilebeligerante. În acela[i an Omega ”Officer” devineceasul oficial al armatei suedeze.* În 1943 Omega deschide o nou` er` în istoriaceasornic`riei prin lansarea calibrului 30,10 mm,respectiv 28,10 mm. Omega Automatic marcheaz`un moment de cotitur` în istoria ceasului elve]ian cuceasul de precizie utraplat, cu întoarcere înîntregime automat`, cu rezerva de mers de 36 deore, extrem de robust [i absolut interschimbabil. Înplus este [i antimagnetic [i protejat contra [ocurilor.

”Omega Automatic - Ceasul viitorului”era prezentat ca una dintre

realiz`rile epocale ale Casei Omega.Foto: © Omega.

(Continuare în num`rul urm`tor.)

32 CURIERUL ROMÂNESC Ianuarie - Martie 2005___________________________________________________________________________________________________________

C~RI SOSITE LA REDACIEde Octavian Ciupitu

LOMO LEIBOVICI - LAI:COMITETUL DEMOCRATIC EVREIESC (C.D.E.)

FORMAIE POLITIC~ EVREIASC~SAU JEWSECIA ROMÅNEASC~

ISBN 973-85952-1-5

Cartea cu acest titlu a ap`rut în 2004 la EdituraComitetului pentru activitatea cultural` iudaic` înrândurile evreilor originari din România, în seriaA.C.M.E.O.R. Având ca redactor pe Dr. lomoLeibovici – Lai[, ea este în principal o culegere dedocumente [i m`rturii referitoare la ComitetulDemocrat Evreiesc, care a existat în România înperioada 1945-1953. Înc` din ”Prolog”, redactorulDr. lomo Leibovici – Lai[ ne spune c` num`rulrestrâns al membrilor din Partidul Comunist Romândin 1944 a f`cut necesar ca acest partid s` cautecâ]i mai mul]i care s`-l sprijine [i c` aceasta ”i-af`cut pe conduc`torii comuni[ti s`-[i îndrepteprivirile spre elita evreiasc`”. Mai departe se spunec` una dintre m`surile luate de acest partid în acestsens a fost înfiin]area unei a[a-numite ”organiza]iievreie[ti reprezentative”, [i anume a ComitetuluiDemocrat Evreiesc, C.D.E., ”un factor evreiescdirijat, prin intermediul c`ruia s` poat` manevravia]a public` evreiasc`”. Mai mult, ni se spune apoic` ”structura organizatoric` a C.D.E. a fost aidomacu cea a organelor Partidului Comunist (Român,n.r.)”, dar [i c` ”cu timpul s-a dovedit c` o parte dinfunc]ionari au v`zut în C.D.E. doar un loc de lucrupentru a-[i putea câ[tiga existen]a pân` laemigrare”. Dr. lomo Leibovici – Lai[ spune maideparte c` ”C.D.E. [i-a luat ca sarcin` ”s`cucereasc` conducerile comunit`]ilor evreie[ti” [i”transformarea ob[tii evreie[ti dintr-o comunitate denegustori [i func]ionari într-o societatemuncitoreasc` s`n`toas`”. Afl`m c` ”membriiC.D.E. continuau s` vorbeasc` în numele regimului(comunist din România, n.r.) [i s` se comporte deparc` ar fi comisarii lui auroriza]i”. Ni se spunechiar c` ”tulburarea activit`]ii sioniste depretutindeni a devenit la ordinul zilei [i activi[tiC.D.E. deranjau unde se putea”, pentru ca laconferin]a C.D.E. din decembrie 1947 s` se declare”r`zboi deschis sionismului – indiferent de naturalui”. Culmea se pare c` este atins` la 3 mai 1948,când ni se spune c` C.D.E. a înaintat Ministerului deInterne român un memoriu în care propune ca”Organiza]ia Sionist` [i toate departamentele ei s`fie dizolvate”, iar tot avutul mobil [i imobil careapar]inea organiza]iilor sioniste s` fie trecut înparimoniul C.D.E. Concluzia exprimat` la pagina 21a c`r]ii este: ”Z`mislirea Comitetului DemocraticEvreiesc a fost din ordin, scopul era clar, s`slujeasc` guvernarea (din România de atunci, n.r.) [is` subjuge tendin]elor sale pe evreii din România”.La pagina 23 afl`m [i urm`toarele: ”Aparatulfunc]ional (al C.D.E., n.r.) – cadrele – erausalarizate pe acelea[i principii [i la gradele desalarizare similare cu cele ale Partidului Comunist(Român, n.r.), bugetul fiind asigurat de c`tre Partid.”Conform informa]iilor din aceast` carte, constituireaC.D.E în România a urmat tiparul organiza]ieiJewsec]ia din Uniunea Sovietic` a anilor ’20 [i ’30,ai c`rei oameni, se spune în aceast` carte, ”au jucatun rol central în opresiunea oric`rei expresiina]ional-evreie[ti”. Cartea aceasta aduce dezv`luiricare mai de care mai teribile din existen]a acestuiC.D.E. Dr. lomo Leibovici-Lai[ declar` în capitolul”Concluzii” c` cercetarea care st` la baza acesteic`r]i se bazeaz` pe documente din arhive sioniste,arhive comuniste, arhiva C.D.E., arhiva Securit`]ii,publica]ii ap`rute în perioada existen]ei C.D.E.,diverse c`r]i dedicate acestui subiect sau care-lciteaz` incidental, precum [i pe ”m`rturii orale alecelor ce-au tr`it evenimentele la fa]a locului”. Darceea ce este simptomatic este c` ”încercarea de aob]ine m`rturii de la frunta[i [i activi[ti ai C.D.E. s-alovit de un refuz hot`rât.”

APEL:

CAUT MORMÂNTUL FRATELUIMEU DIN GÖTEBORG – SUEDIA!

Am primti de la d-ul Ioan Stavri din România urm`-toarea scrisoare:”Apelez la bun`voin]a dvs. pentru a m` ajuta s`îndeplinesc o datorie de con[tiin]` moral` [i în spiritumanitar. Am avut un frate, pe nume Florea Stavri,n`scut în anul 1933 în Bucure[ti, România, deprofesie matri]er în scule, care în anul 1969, dinmotive economice, s-a stabilit în Suedia, în ora[ulGöteborg, unde în anul 1969 a locuit la adresaItalienska Colonien, Box 110, Göteborg.Din nefericire, la vârsta de 34 de ani, la data de 17septembrie 1969, [i-a pierdut via]a în urma unuigrav accident de ma[in` provocat de cet`]eanulAlexandru Szilaghi, domiciliat în ora[ul Göteborg,la adresa Brännhögsvägen 9, 433 35 Mölnlycke,care a fost g`sit vinovat pentru conducerea ma[iniisale personale f`r` carnet de conducere [i în starede ebrietate de c`tre Poli]ia ora[ului Göteborg, iarevenimentul a fost comunicat prin adresa trimis`familiei din România la data de 09.10. 1991 (dup` 22de ani). Cum se petrecuse accidetul, unde a fostîmormântat fratele meu, dac` autorul AlexandruSzilaghi a fost judecat, condamnat [i obligat s`pl`teasc` desp`guburi morale sau nu, nu am aflatniciodat`. Precizez c` Florea Stavri nu avea nici orud`, familie sau prieteni în Suedia. Men]ionez c`toate demersurile mele oficiale la autorit`]ileSuedeze-Române pentru rezolvarea acestui caz aur`mas f`r` nici un rezultat. Marea mea rug`minteeste ca cititorii din ]ar` [i Suedia ai acestui apelumanitar, în cazul în care [tiu ceva despre acestcaz sau [tiu ce demersuri ar trebui s` fac pentrurezolvarea lui, s` m` ajute în privin]ele posibile.Men]ionez, din surse neoficiale, c` el ar fi fostînmormântat pe data de 29 septembrie 1969 laCapela Sfânta Cruce din Cimitirul Kviberg, parohiaHärlanda, Göteborg.V` rog s`-mi r`spunde]i prin scrisoare la adresa:Ioan Stavri - pensionar, veteran, Strada Oltina nr. 3,bl. 28, ap. 30, sect. 5, OP 69, Rahova, Bucure[ti.”

Apel`m [i noi, cei de la redac]ie, la cititorii no[tri dinGöteborg s` ne comunice dac` au cuno[tin]` despreacest incident, dac` de]in informa]ii legate deautorul infrac]iunii [i tot ce ar fi interesant ca s`-lputem ajuta pe Ioan Stavri. S.C.

(Continuare din pag.7: Administra]ia Electoral`.)

Vivan Nilsson: Nimic, c`ci au fost atât de pu]ine,încât nu au avut nici o importan]`.

S.C.: Dar actul în sine nu ar trebui s` fie condamnat?

Vivan Nilsson: Ei au fost pedepsi]i!

Gunnar Skarell: Ei au fost pedepsi]i, dar în acela[itimp s-a anchetat în toate cazurile de afirma]ii c` s-ar fi f`cut ceva gre[it. Dar am avut un caz înregiunea Dalarna, unde s-au pierdut cinci buletinede vot [i nu au putut fi luate în socoteal` lanum`r`toarea voturilor. Atunci s-a constatat, încadrul comisiei de cercetarea alegerilor, c` celecinci voturi, dac` ar fi fost exprimate pentru acela[ipartid, atunci partidul acela ar fi primit ultimulmandat. De aceea, în comuna aceea s-au ref`cutalegerile. A[a c` s-a votat din nou, pur [i simplu,de[i au fost doar cinci voturi care au lipsit la vot.Probabilitatea ca toate cele cinci voturi, fiind vorbade un partid foarte mic, s` fi fost exprimate înfavoarea acelui partid, este foarte mic`, dar, dinpunct de vedere teoretic, acest lucru ar fi fostposibil. De aceea s-au ref`cut alegerile.

S.C.: Votarea la po[t` - este important` [ihot`râtoare pentru ca to]i s` aibe posibilitate s`voteze, sau exist` doar pentru a fi mai comod?

G.S.: Este un lucru important, c`ci poate e[ti plecatdin localitate pe tot timpul acelei perioade, iar din

votarea anticipat` la po[t` ne vin o treime din voturi,a[a c` votarea la po[t` este foarte important`. Deaceea avem grije ca ea s` existe. În viitor va ar`tapu]in altfel, deoarece Po[ta dispare acum tot maimult [i exist` în schimb propunerea, trimis` acumspre avizare [i pe care am pomenit-o mai înainte, car`spunderea s` fie transmis` comunelor, [i atuncipoate c` se va vota la bibliotec`, ori la biroul deinformare cet`]eneasc`, la casa comunal` sau înalte locuri unde vor putea avea loc alegeri. Darprocedura va persista, de asta sunt total convins,c`ci este deosebit de important`.

S.C.: Cum se aleg cei care s` lucreze ca personalelectoral? Exist` [i reprezentan]i ai partidelor, saulucr`torii electorali trebuie s` fie total independen]i?

G.S.: Aici consiliile electorale sunt cele carerecruteaz` lucr`tori electorali. Unii oameni se ofer`de bun`-voie, pe urm` este desigur mult` lume carelucreaz` la comune [i la autorit`]i care sunt recruta]ipentru aceasta. Consiliul electoral probabil c` nusolicit` pe cineva care s` fie o persoan` controver-sat`. Ei sunt numi]i la nivel comunal [i acolo oameniise cunosc, în general. Exist` 30.000 de lucr`torielectorali.

(Traducere din suedez`: Octavian Ciupitu.)

PUBLICAIA / TIDSKRIFTEN

CURIERUL ROMÂNESC(RUMÄNSKA KURIREN)

Asocia]ie f`r` profit / Ideell föreningOrganisationsnr. 802403-6363

Editor responsabil / Ansvarig utgivare:SILVIA CONSTANTINESCU

Redac]ia / Redaktionen:Silvia Constantinescu, Octavian Ciupitu,

Mariejeanne Ciupitu, Anne-Marie Ciupitu,Marc Ciupitu, Theo Ciupitu.

Redactare [i punerea \n pagin`:SILVIA CONSTANTINESCU

ADRESA / ADRESS:Altvägen 99, S-142 42 SKOGÅS - SVERIGE

E-mail:silvia_constantinescu@curierulromanesc.org

octavian_ciupitu@curierulromanesc.orgAdresa edi]iei pe Internet:

curierulromanesc.org

Programator:OCTAVIAN CIUPITU

CONDIII DE ABONARE PENTRU 1 AN:Suedia: 200 SEK Restul lumii: 240 SEK

PENTRU INSTITUII TARIF DUBLU.Plata prin mandat po[tal sau cec suedezpe adresa CURIERULUI ROMÅNESC

sau \n contul de Plusgiro: 81 20 66-9.Actul de plat` se va marca PRENUMERATION,

iar dona]iile b`ne[ti GÅVA.

CURIERUL ROMÅNESC circul` \n :Anglia, Australia, Canada, Danemarca, Elve]ia,

Finlanda, Fran]a, Germania, Italia, Israel,Portugalia, Romånia, Spania, Suedia, SUA.

PENTRU CONINUTUL ARTICOLELORR~SPUND AUTORII LOR.

REDACIA NU |MP~RT~ETE|NTOTDEAUNA P~RERILE ACESTORA.

MATERIALELE PUBLICATE POT FIREPRODUSE NUMAI CU APROBAREA

REDACIEI I VOR FI ONORATE CONFORMTARIFELOR ÎN VIGOARE.

Acest num`r a fost sponsorizat de:SILVIA CONSTANTINESCU

OCTAVIAN CIUPITUKULTURRÅDET

MARC PAUL VENIAMIN CIUPITUTHEO ALEX CHRISTIAN CIUPITU

ANNE-MARIE THEODORA CIUPITU