ion lazu: identitatea pierduta / regasita - nicolae ciobanu-roman lazu... · 2020. 1. 8. · 2013...
TRANSCRIPT
NICOLAE CIOBANU-ROMAN
ION IAZTJ -IDEI{TITATEA
\,r,vv
PIERDUTA/ REGASITA
Receptarea criticfl a operei lui Ion Lazu
NICO LAE CI O BANU-ROI!{,{.N
CUPRINS,. p.3S4
Despre autor au referit, printre al{ii:Magda llrsache, Elisabeta Isanos, Gh. Grigurcu, Ion
Mur g e anu, Radu Voine s cu, Mir cea Ciob anu, SJ efan Dimitriu,Marian Victor Buciu, Ana Blandiana, Titus Vdjeu, NicolaeOprea, Constantin Stan, $t. I. Ghilimescu, Petru Ursache, Geo
Vasile, Marian Drdghici, C. Stdnescu, N. Manolescu, BogdanAIex. Std.neseu, LuciaNegoiSd., Bedros Horasangian, C. Coroiu,Florin Mihdilescu, Vasile Spiridon, Dan C. Mihdilescu, GabrielCogoueanu, Mara Magda Maftei, Florentin Popescu, LucianGruia, Genoueua Logan.
{oN LLZU * TfiENTITATEA prERt}UrA I ngr;AsrrA
CUPRINS
NICOLAE CIOBANU-ROMAN: DIN CIOBURCIU LAUNIVERSALITATE
DESPRE ION LAZU
DESPRE VOLUMELE DE POEZII
20 Gheorghe Grigurcu: Ertaz gi materie (Romdnia literard,p.to, zoo5)
23 lonMurgeanu: IonLazu: Poemulde dimineasd (CurierulRomdnesc, anul IX nr. g (125) iunie ryg7)
23 Cornel Regman: ReferatelaMuzeul Poetului $iIa CuuinteI6n9d. zid
23 Dan Siluiu Boerescu: Intr-o dimineafd de toamnd(Luceaftrul, t996, p. t6)
24 RaduVoinescu: gansapoemuluiinprozd (LuceaJbrulnr.B (+54, t martie zooo,pag. tt)
24 Felix Sima: Muzeul Poetului, de Ion Lazu (reu. Orizont,aprilie, tgSt)
25 Cezar Baltag, (Aldebaran, 26 oct. 1996)
27 Pan M. Vizirescu (Aldebaran, z6 oct. t996)
zB 20 aug. otz. Mioara Bahna: Un melancolic: Ion Lazu
14
20
530 531
33
NICO I"{Ii CIO BANU-RO]\,L.IN
DESPRE BLANA DE VIEZURB, ED. CARTEARoMANEASCA, r97B
SS Mircea Ciobanu: referat sintezd. Ion Lazu - Drumul decreastd (nuuele)
34 Ioan Grogan: Ion Lazu - Blana de uiezure (Romd.nia
Iiterard., z4 III tg9o)
S6 Aurel Gagiu: Blana de uiezure, de Ion Lazu (Oltul, sept.
1979)
DESPRE ROMANUL nAUA$ACUL, ED. CARTEARoMANEASCA, rgBz
SB loan Holban: Doud. uise (Romdnia literard, t984)
{ON LAZTJ * rI}E,NTTTATEA PTI]RI}WA / NNr;iSrrA
IonMurgeanu: "WNETICII" DE ION LAZU - O SAGABASARABEANA
Bog dan Alexandru Stdnescu : Despre realismul tngeldtor(Luceaftrul, nr.to/ t9 martie zoo3)
Titus Vdjeu: Exerci{ii de neuitare, Radio RomdniaActualitd[i, in emisiunea Memorie de rezerud / zB o32OO4
Marcel Duld: De la realitate lafic[iune (Reuista literardradio)
M ara Mag da M afi ei: Memorii ne-uitate (Viaga
romdneascd, nr. 3-4, zoo3)
20 aug. zoo4. RaduVoinescu (RRA. Emisiunea Floare de
Iatinitate)
Radu Voinescu: Identitatea pierdutd (Viafa romdneascd,AnuI XCIX, nou.-dec. 2oo4, nr. 11-12, pog. zt7-24)
R adu V o ine scu, int eru iu in Timpul
Nicolae Oprea: Romanulfamilial (Ziua Literard, sept.zoo3)
Dumitru Botar: Ion Lazu,Veneticii (OglindaRomana[iului, tt aug. zoo5)
Diana Iepure: Inuazia Veneticilor, (Jurnalul de Chigindu,anul W, nr. gg5/ tt februarie zoog)
3t martie zoto. Constantin Stan: Veneticii, o carteadmirabild (Cafeneaua liter ard, 3o o g zo to)
B o5 oto. $tefan Dimitriu: Veneticii de Ion Lazu -ROMANUL IINEI DRAME ISTORICE (Luceaftrul de
dimineafd, z6 mai zoto)
Remus Valeriu Giorgioni: Veneticii, romanul instrdindriineamului, aI dramelor confraterne, (Banat, zoto)
Magda ILrsache (reutsta Argeg, aprilie zot r)
6S
70
79
38
41
44
44
Matei Gauril: Rdmd.qagul - o parabold (Luceaftrul, tg83)
IIie Purcaru (Flacdra, tg94)
MarianVictor Buciu: Rdmd.gagul de Ion Lazu (Ramuri,august, t9B3)
45 Gabriel luga: RdmdSagul (Flacdra, tg83)
DESPRB ROMANUL VENETICII, t999; 2oo2; 2oog;2013; 2018
47 Ana Blandiana
49 Nicolae Tzone
So MaraMagdaMafrei
SS AlexandruEcouoiu
SS Aurel Gagiu: Veneticii - un romen de referin{d, Lupta,anul III, nr. zzg/ 7 nou.
S6 Ion Murgeanu: Scrkoarc din Basarabia. ,Veneticii" IuiIon Lazu (Meridianul romdnesc, to ian. zoo4)
8Z
8Z
9o
97
gB
47
532
113
533
114
130
142
133
135
NICO IJ.E CI OTANU-RON{,4,N
gtefan lon Ghilimescu: Romanulrefugiului din Basarabia(Argeg, aprilie zoto)
gtefan lon Ghilimescu: The nouel of the refugefromBasarabia
5 02 2017. SLnziana Batigte: Romanul ,,Veneticii", de IonLazu
Florentin Popescu: Literatura linuturilor pierdute
Petre Cichiordan: Paralele cupunct comun, (Infoplus,anul W, nr. t4z/ 7 oct. zoog, pag.5)
Lucian Gruia: Ion Lazu - To.Veneticiifdrd sfdrtit,(revkta Sud, zoto)
Dumitru Augustin Doman: Veneticii de Ion Lazu (Argeg
nr.4/zort)
Aprilie zott. Nicolae Ciobanu: Veneticii de lon Lazu - de
Ia Cioburciu Ia uniuersalitate
Elkabeta Isanos: Istoria trditd Ia sdnge, I. (Despre
romanul ,,Veneticii" de Ion Lazu, BueureEti, Editura,,Ideea europeand", zoo9.)
Ttudor Cicu: Refugiul din ,,Veneticii" Iui Ion Lazu:necunoscuta din spatelefrontului, pe ureme d.e rdzboi
Petru Ursache: Tonul major. Veneticii, de lon Lazu.
Mariana Petrescu: Veneticii, un monument al romanuluiromdnesc actual
Ana Trestteni: Un roman cinematografic
AnaCalinaGaraE
roM LAZU - fi}qNTITATH,4, prsRnrnA 7 nSt;ASrrA
2o4 z4 o6 oo4. Ion Murgeanu: Lidia Lazu din Balansoarulumbrei (Ziua Literard, z4 iunie zoo4)
2o7 AIex. $tffinescu: Cdr(i noi (Romdnia literard., zoo5)
zo9 Horia Gdrbea: Ruptura (Ziua literard, 6.rt.zoo4)
2o8 gdec, 2oo4. IonMurgeanu: IonLazu: Autopsiepeneruuliubirii (Luceafdrul, t dec. zoo4)
2r2 martie zotz. Nicolae Ciobanu: Rupturalaziand
227 Dan Stanca: Un roman nostalgic (Romdnia Liberd, zgoct.2oo4)
227 10 07 o1S. Sdnziana Batigte: Romanul RIIPTURA, de lonLAZU
251 ViorelDianu:Oleeturd.seducdtoare
2SS AurelGagiu:Ruptura.-elogiulcandorii
q6 GeoVasile: Flagrant de sinceritate (Romdnialiterard,zoo6)
DESPRE ROMANUL SALBATICUL, EDITURA VINEA,2005
259 25 aug. zoo5. Ion Murgeanu - Ion Lazu: Geologul uersusScriitorul (Meridianul romdnesc, CA, iunie, zoog)
244 Aurel Gagiu: Adorabilul Sdlbatic (OItuI, z6 ianuariezoo6)
245 Geo Vasile: Geologul, antierou gi scrib (Romdnia literard,Nr33/24-3o aug.zoo5)
248 Ion Murgeanu: Sdlbaticul (Cltrierul deVdlcea, zooT)
248 Mara Magda Mafiei: Sdlbaticul, un roman cu geologi gi
scriitori (Viala romdneascd, B-g/ zoo5)
2SS to iunie zoo7. Ion Murgeanu: In)or sonor - un spectacolde Lidia Lazu (Meridianul romdnesc, Anaheim,Cali.fornia, USA)
137
144
161
239
189
195
197
200
2ot DESPRE ROMANUL RUPTURA, 2oo4,2oL2
Ion Murgeanu: O carte exceplionald
Radu Voinescu: Un roman de citit !
201
203
534 535
256
270
NICOLAE CIOBANU-ROIVLIN
22 oct. o71. Elisabeta lsanos.' Vieliparalele (Sdlbaticul)
Ntcolae Vrd EmaE : Ion Laan, intre geologie gi literaturd(Migcarea literard., p.q6-ry7, Bistrifa, zooT)
Ion Murgeanu: Expertul la Mare (Meridianul romdnesc,t9 mai zooT)
DESPRE SCENE DIN VIATA LITERARA, ED. IDBEAEUROPEANA,2oo7
276 Ion Murgeanu: O mare surprizd
227 RaduVoinescu:Jurnalulunuiscriitorignorat
MagdaUrsache
Mircea Radu lacoban: Sd. uezi gi sd nu crezi! Exceplii
70 oS 2o1o. Magda Ursache: Cazu' Lazu: ,Eu ureau sd.fiu
unom cumsecade"
{oN LAZU - TDENTTTATEA PIERI}UTA / RLGASTTA
3s4 DESPRE NATURA SCULPTEAZA, BD.
SPORT-TURISM, rg84
SS4 Florentin Popescu, Portret in penild: Iln sentimental cusimful rdspunderii - Ion Lazu, (Dor de dor, sept. zooS)
338 DESPRE ODISEEAPLACILORMEMORIALE, ED.
BMB, 2012; ED. EIKON, zo16
fiB Inuttalii Ilincdi Dumitrescu despre Odiseea:
$8 TitusVdjeu
s4o LUCIANEGOITA
345 Nicolae Tzone
276
29T DESPRE HIMERA LITERATURII, ED. CURTEAVECHE, zooT
zBo
z8t
284
309
312
347
348
349
349
352
355
359
36o
s69
371
372
tB lulie zoog. RaduVoinescu
FlorinHdldldu
16 02 o1o. Florin HdIdIdu: Ion Lazuin reuista Memoria
Lucian Gruia: Lidia Lazu - Cuudntul care std sd mdnascd / The word poised to birth me, Editura Vinea, zoo9
t4 februarie zo4. Nicolae Manolescu: Cercul scriitorilordkpdrugi (Rom6.nia literard, z5 ianuarie zot3)
Radu Voinescu: Memoria oraSului, Luceaftrul, februarie,2013
16 02 o1S. CrktinaManole. Ion Lazu Secuenle dinuia{aIiteraturii romdne (Obseruator Cultural, nr. 662, din ztoz zo4)
Magda Ursache: Surprizele posteritdlii sau Lista de
marmord (O istorie literard.in piatrd) (ActualitateaIiterard, nr. 3o, martie, zog)
Monica Muregan: Odisee sau thriller?
DumitruAugustin Doman
Lucia Negoigd
291
292
Gh. Istrate
7p 07 o1o. Marian Drdghici: Elogiul uiolen(ei cumsecade.
Cartea de memorii.
tg oB oto. Elisabetalscnos: Diuanul poe[ilor sau despre
,,htmera literaturii"
Corina Cristea: O poetd a puritd{ii sentimentelor - LidiaLazu (nuoialuminii, Ed. Ideea europeand, zoro)
Horia Gdrbea: Jungla Iiterard de Ia Bucuregti (despre
Himera literaturii, Luceaftrul, zo febr. zoo9)
Victoria Milescu: Un roman aI literaturii (Caligraf,z/zort)
C. Stdnescu: O reabilitare: Mioriga
T\dor Cicu: Alergdnd dupd o himerd, Ed. Rafet, zot4
312
316
320
536 537
J/J
s74
375
375
376
J/ /
378
378
379
3Bo
381
382
383
385
390
406
412
417
394
401
NICOL.\U CI O BANU-RO IVL{N
Andana Cdlines;eu
Petru Solonaru
George Anca
Ion Catrina
Victoria Mileseu
Viorel Dianu
Leo Butnaru
Valentina Bdrbieru (din Londra)
Dan Tipuri{d (din New York)
FelixSima
Florin Costinescu
YigruZeItiI
ElenaArmenescu
S oS o13. Magda URSACHE: Despre scriitori,cupension"Einunumai, IMagda URSACHE: Despre scriitori ,cu pension" gi nunumai, IItg III org. Magda Ursache: Deuotat, Ion Lazu
Bedros Horasangian: Istoria literaturii romdne prin pldcimemoriale
Liliana NICOLAE: Ghid de orientare urband - cumdescop erim Bucuregtiul?
zz iulie ory. Constantin Coroiu: O lume de migcdtoaresuflete moarte (Euenimentul regional, secliunea CulturaIiterard)
DoruMoloc: O carte exceplionald: Ion Lazu, Odiseeapldcilor memoriale (Forum, z/27, zot3, 7 dec. otg)
i
roN LAZU * TryVNTTTATEA prERtlWA 7 nX*ASrrA
419 Radu Cange: Viafa scriitorului in spatele unei pldci de
marmurd. (Conta, zotg)
425 Florin Mihdilescu: Urmele uie[ii (Steaua, zot5.)
43o z7 d.ec. otg. IonMurgeanu: Dedica(iuni
451 TudorCicu: Lapdndacuuintelor
454 C. Stdnescu, Pouesteapldciimemorabile. (Cultura, zonou. zooS)
48 C. Stdnescu, Intrusul (Cultura, august zoto)
44o 16 oct. or4. Ileana Costea. Sd ne [inem minte scriitorii,trecutul. Ion Lazu gi Odiseea pldcilor memoriale
446 Florentin Popescu: DI lon Lazu gi aripilefrdnte ale unuinobil proiect
448 Ileana Costea, Ion Lazu gi scriitoriiromdni sub comunism
457 DESPRE CALENDARUL SCRIITORILOR ROMANI,ED. TIPOMOLDOVA' zorz
457 4 dec. ot4. Florenttn Popescu: Solidaritatea de breasld. camodusuiuendi
461 lleana Costea: Calendarul Scriitorilor Romdni
462 DanTipuri{d: Un elogiu gi o atenlionare
464 DBSPRE VREME iWCglSA, BD. IDEEA EUROPEANA"
2012
464 z6 dec. ot4. Tidor Cicu: Vreme inchisd (Jurnalul lui IonLazu)
478 Viorel$teJ&nescu
4BO DESPRE PRIETENI PRIN CARTI, ED.TIPOMOLDOVA, zorz.
48o Tudor Cicu: Foaia de temperaturd.
539s3B
506
506
521
.i'..'|,.,.1lt t,'i"Ntr{S ,ir'.-::r.a,;i:::.f1"'".
+8+ 2 og ot5. Vasile Spiridon: Norii uin ile la rdsdrit: (Conuorbiriliterare, S/ zotil
4gS MaraMagdaMafiei: Jurnalulunuiomechilibrat.IonLazu: Vremeinchisd, jurnal tgZg-tg8g. (lurnal dinvremuri amarnice)
So2 23!-11-2075. Ileana Costea: Doudpremii, doi gentlemeni:
' PictoralVladimir Zamfirescu gi scriiiorul lon Lazu
i
DESPREJURNALE T, z, I
ED. SEMNE, zor.6.t
506 z5 ian zot7. gtefan Dimitriu: Recupe;rarea "wrbirii dingdnd"
511 Gabriel Cogoueanu: Jurnalit t gi o d.e Ion Lazu, Ed. Semne
2016: Cartea. de memorialisticd.. La pas de geolog, printreseriitorL
St4 z3 iunie zotT CorneliuWad: Scriitorimea secolului )Q{I
517 GenaueaaLogan: Hroniculomuluibun: IonLazu-Jurnale t, z, septetubrie zot7, Luceaftrul de dimineatd)
ION LAZU: NU PUTEM PLBCATOTI DIN ROMANIA"ELITERATURA, zor8 i
540
NICOLAU CIOBANU-ROMAN
DESPRE VOLUMELE DE POEZII
Gheorghe Grigurcu: Extaz Simaterie (Romdnia
literard, p.ro, zoo5)
Ion Lazu ni se infhligeazd.caun fervent al materiei. Nu epuraspiritual[, sublimarea, abstracfiunea il atrag, ci concretul ce se
concentreaz5 sugestiv, reveldndu-qi identitatea:,,Drumul se
mut[ din piatr[-n piatrfl / pdn[ ajunge in cugetul tdu numaidnxrr I / p[durea se mut[ din copac in copac / pAnd se-adun[ injurul tdu numai p5.dure". Are loc o suprapunere a subiectului cuobiectul, a interiorit[1ii cu exterioritatea. Dar nu la modul con-ceptual, printr-o ,,filosofie" a raportului in chestiune, ci organic,printr-o sudur[ a fiinlei cu materialitatea care-qi semnalizeazdmisterul f[r[ a iegi din cercul prezentei lor. Apare astfel o poezie
care ofer[ imagini ,,obiectivate", pllsmuite parc[ f[r[ voiaautorului, precum un vis care nu se indurd a cristaliza un simbol,plstrAndu-se intr-o enigmatic[ imanenli. inregistr[m un fel de
descriplii sau anecdote in care detaliul nu se distinge de esenlial,
tilcul nu se dezlipeqte de aparen![: ,,vedea din spate un copilaqincercAnd s[ se suie pe ceva, pe un scaun sau pe pat, ridica mereupicioruI stAng, se sprijinea in genunchi, aluneca qi se frdmAnta inloc, respir0nd sonor - era chiar el, in prima copildrie, saualtcineva, poate doar imaginea copillriei atdt de indeplrtate,
20 21
roM LAZU * TrENTTTATEA PrnRfltnA 7 AA*AS|rA
dimpreun[ cu c0ntecul auzit de la mama... ii veneau lacrimi inochi de la repetarea monoton5. a melodiei, prelung[ in gdnd gi
parcd pierdutl pentru totdeauna - dincolo de gardul grldinii;copilul se cd![ra pe scaun, cu dificult[]i, foarte preocupat, cu
spatele, incAt nu qtiai cine este..." Obiectul e suveran, sfredelitnu atf,t de o instan
NI CO L{E CI O BANU-ROIVI,{N
incord[ri aprige, veqnic lreazd la fiecare investigalie a lui, infiecare rilgaz - aceastl quvi|[ de vAnt cosmic iqi vddea prezenla
- astfel se redescoperi pe sine, singur, ocupAnd un loc nein-semnat chiar qi in propria aten!ie..." O distilare a acestei materii
dense, strivitoare, are totuqi loc, insl nu printr-o transpunere inabstract, ci prin clarificarea unor imagini ce devin detagabile.
Autorul e surclasat de caligrafie, in duhul haiku-ului: ,,TArziu, pe
dealuri. $i ultimul soare e golul din ramuri, iar ultima umbr[sunt frunzele inseqi." Sau: ,,Plop singuratic - o fAntin[ verde,
rdsturnat[ in sus." Opresat de concret, poetul iqi afirm[ pAn[ la
urml prezenla distinct[, luAndu-l ca martor impotriva uit[rii:,,in tine-mi pun n[dejdea, frunzl de plop tremur6.nd, nemiqcdnd;
insumi aqtept, de parch mi-ar fi venit un gAnd, dar, din neatentie
l-am sclpat intr-o dungd; stau qi te suslin cu privirea, incredinlat
c[ intr-un moment de tine ales qi intr-un mod doar de tine qtiut,
vei readuce eu-n lic[r qi-mi vei reda intact acel gind pierdut."
Astfel i se aduce lumii fenomenale unul din cele mai miqc[toare
omagii, Acela de a o socoti un depozitar fidel al memoriei noastre
tr[d[toare. intreaga ambian
NICO L4E CI O BANU. ROI\,{AN
unde s[ po{i vedea l[untric." EzitAnd programatic (,,sunt incl pe
tdrflmul sf[rAmicios / al cuvAntului ast[2i", sau dimpotrivd, afir-mdnd o posibild resureclie poetich (,,duhul unui cuvlnt /rlsturnAnd lespedea cu vuiet mare f se va ridica la ceruri"), IonLazu construieqte cu migal[ un edificiu trainic, avAnd ca stdlpi de
sus{inere valorile tradilionale ale unui modernism aqezat, cu micievad[ri in pitorescul local. Interesant este c[ ridicareaconstrucliei are la baz[ leclia umilin{ei fundamentale (,,mai intAi
/ trebuie s[ fii qi sd te .stii / un om pierdut"), fiind apoi urmat[ de
reiterarea credintei in puritatea primordial[.
Radu Voinescu: $ansa poemului in prozl(Luceaf[rul nr. B (+Sq), r martie 2ooo, pag. 11)
Avem de-a face cu un scriitor care qi-a glefuit indelunguneltele, cu o impresionant[ cultur[ poeticd, cu intuilii sigure qi
gust neindoielnic. Aceast[ ultim[ carte, care poart[ subtitlulElegii, se dovedeqte rodul unor experiente sintetizate in formulapoemului inprozd,, efectul unui mod special de a intra in dialog
cu natura qi cu lucrurile qi de a privi celelalte fdpturi ale p[mdn-tului, de a cobori in sine, dar qi efectul explicit al confrunt[riipoetului cu actul scrisului, ca act de purificare, dar qi ca exerciliu
de cunoaqtere, in c[utarea acelui ,,ce" viu qi neostoit dininteriorul picdturii de cerneal[.
Felix Sima: Muzeul Poetului, de lon Lazu (rev.
Orizont, aprilie, rg8r)
Cartea de versuri publicat[ de Ion Lazu la editura Eminescu
in aceast[ primdvar[ este ca un rAu limpede care se revarsd gi
tulburl apele unui riu mai mare,la confluenf[.
24 25
roN LAZU - rnnNTrTATriA ?TERDUTA 7 nnCASrrA
Este o poezie existentiald5 care ne inund[ prin soare qi
umbr[, este o smulgere naturald de frunzd, dar cu implicaliicomplexe; gestul simplu, firesc, omenesc devine meditalieprofund[: ,,MAna cAt o ridic / Smulg o frunz[ verde / Copacul o
pierde / Eu n-o cdqtig.// Cu un gest netot / PdmAntul m-a tras de
mind / El s-a ales cu tdrffn[ / Eu am pierdut tot."intrebflrile tulburltoare ale poetului continu[: ,,Dou5. trun-
chiuri de prun / rdsucite ca un odgon / gi rotocolul unei / singure
coroana./ Ce gAnd nebun / le-a impletit / sau ce rit strdbun?//Cine a fhptuit schingiuirea / aeestea nu spun." O spunem noi:Viata! Viata aflat[ in mdna dreapt[ a Naturii sau in mAna strAng[
- stAngace a omului. ... ,,Poarta", ,,Lacrima", ,,Cus5.tura", ,,intain[", ,,Foarte sus, in tdcere", sunt lucruri sau stdri care odatd
inviluite in cerneala sufletului, devin obiecte de art[ in MuzeulPoetului, dezviluind incetul cu incetul truda p[mffntean[ gi
subp[mdnteanl a crealiei.
Cezar Baltag, (Aldebaran , z6 oct. tgg6)
Exist[ poeti qi uneori poe]i importan]i care cad sub limitade perceptie a criticii literare curente - o critic[ literar[ putindezafectat[ la ora actual[, cu etaloanele in neorAnduial[, ugor
timorat[ din mai multe cauze. Una ar fi, s[ zicem, o avalanq[ a
veleitarilor, alta ar fi existent unor condotieri, ca sX nu le spunaltfel, care au un mod mai agresiv de a-qi proclama qi auto-impune ,,genialitatea" - un fel de genii prin intimidare; alta ar fio categorie, restrAns[ de altfel - a foqtilor lingugitori de curte,care insh se bucurl de imunitate parlamentarh qi parcd qi
estetic[. Ceea ce e paradoxal. in fine, ar mai fi evolu{ia fireascX,
dar oricum evolulie, a paradigmei literare, care trece printr-unproces de entropizare, de ugoarl inflalie simbolicl, verbal[, un
NI ilOIAtr CI O BANU- RO I\,Ll.N
fel de pletora semanticd - nu discutdm acum problema aceasta
in detaliu. Aici evorba de oamenivii, de oamenitineri, qi,,despre
vii, numai de bine", cum spune poetul Ion Lazu. Dar qi acesta
este un factor care poate intimida la un moment dat criticaliterar[.
Vreau sd spun un lucru clar qi simplu, de altfel: Ion Lazu este
un poet important, un poet profund, de o remarcabill finete,
acuitate qi capacitate de sugestie. $i voi cluta s[ nu m[ limitez la
afirmalii, ci sd exemplific cu poeziile domniei sale.
ln plus, mi-am descoperit qi niqte simetrii destinate, ca s[zicaga,cu poetul Ion Lazu. Pe lAng[ faptul c[ suntem riguros dinaceeaqi generalie - ne despart cAteva luni intre datele de naqtere
-, originea noastrh este basarabeand, qi a lui qi a mea, el prove-
nind pe linie maternd din familia unui ilustru gi important istoric
literar, $tefan Ciobanu, de orientare lansonianX, eare a insemnat
mult pentru cultura romineasc[. Apoi am copil[rie, gi eu qi el, injurul Slatinei, pe malul stdng al Oltului. $i nu se opresc aici aeeste
simetrii de destin. Aq mai adduga (m[ includ gi eu in aceastd
categorie, cu voia dumneavoastrd), qi o delicate{e, o bldnde{e, o
frumoasl mill fald de lucruri, precum gi o bund-cuviinfl care
vine de mai departe, ca qi o frumusele a dragostei fa![ de lume,
fa!5 de lucruri.Exist[ in cazul lui Ion Lazuo poetic[, o mistic[ a t[cerii. Aq
wea s[ dau ca exemplu un scurt poem care se cheam[ S.L.D.,
ceea ce, in traducerea sa, care este geolog de profesie, inseamnd:
sub limita de deteclie: ,$orbili in qoapt[,/ ceva se petrece / sub
pragul vostru auditiv!// Aqa cum silabele gurii tale / sunt sorbite
de timpanele ei ltot astfel f acolo, in adffnc / picur[ ceva -phmdntului ii scapd lacrimi / pe care le-nghit redecinile f f acolo,
in inalt se spulber[ ceva-f vizduhului ii scap[ lacrimi/ pe care
z6 27
toN LAZU - I{-}frNTITATEA PtsRt}AffA l RNGASTTA
le inghit ingerii / I E un pldns f[r[ istov / fertil / doar cd se
petrece / sub limita de deteclie."Mi-l revendic pe poetul Ion Laluin cAteva dintre frumoasele
ipostaze pe care Ei mie mi le recunosc, qi-mi iau ing[duinta s[mai citez un alt poem, care mi se pare tulbur[tor - $f in arini:Sunt inc[ pe thrimul sfhrAmicios / al cuvdntului astXzi - / Toate
lucrurile indiferente / suslin mirturia - ll $i iatd culorile mele:
/ un cdine negru alearg6 mereu / pe malul rAului, in sus qi in jos
/ cu ochii la satul de dincolo / pe malul qi el ruinos. // Pot sd num[ uit / dar el tot aleargl / incoace gi-ncolo / cu labele ude gi
reci /l $i, in arini, / o pasflre stranie, de un galben / miraculos.
I I A,rnzXrit*o atlt de scurt / cum imi inchipui doar moartea."in fine, un ultim poem ag mai citi, care mi-a pl[cut foarte
mult tocmai pentru c[ vorbegte de r[d[cinile poetului. M[ referla poemul Nistrul, prima mea amintire, aproape un scurtmetraj,un mic film cu o amintire din prima copil[rie: ,,IJn om intratpin[ la glezne in apfl / qi cu prostovolul pe umdrul stAng / il vlddin spate, o siluet[ neagr5., / pe fondul plumburiu al fluviului /spre sfArqitul zilei..." foarte frumoas[ poezie. Iat[ ce ne ofer[ unpoet aflatinc[ sub limita de percep]ie a criticii literare. $i e p[cat.
Vld in Ion Lazu un frate geam6.n, ca si zic aga, asemdnltor qi
neasemlnltor qi de aeeea drag. $i il felicit pentru aceast[frumoas[ carte de versuri.
Pan M. Vizirescu (Aldebaran , z6 oct. tgg6)
Dl Ion Lazu este un prieten al meu qi totodat[, sldtinean ca
qi mine. Dumnezeu a l'rut ca el s[-qi lase locurile sale natalebasarabene qi sd vind in oraEul meu. Este un autor care a scris
mult, in special romane. Cartea de fa{[ este a doua sa carte de
versuri, care cuprinde circa po de poeme scrise la distanle mari
NICOIA]i CIOBANU*RO}&TN
una de alta. Fiecare dintre ele reprezintl o inspiralie transcris[
minulios, care depune mlrturie despre locuri pe unde a trecut qi
oameni pe care i-a cunoscut. Iat[, bun[oard, poezia $i asta a
fost: ,,la-o inainte, i-am spus / insolitorului meu pe dealurile /prin p[durile qi viroagele Olteniei,f la-o pulin inainte, am ceva
de notat ll Gmi venise un gind qi m-am temut/ s[ nu-l pierd
cum se intAmpl[) / Scosei in grabd carnetul Ei pixul / Mi sprijinii
cu spatele de primul copac - / qi asta a fost./ B[ietanul se ducea
pe cdrare / O fi urcat deja coasta, o fi cobordt dincolo in sat, / Ofi fdcut armata, s-o fi insurat , lYafiimbdtrflnit demult. / R^[m[-
sesem cu ochii la pas[rea albastrd / ce s-a in[l1at din poian[ /ZburAnd printre crengi, supl5, / $i tXcutd ca sufletul. I I Asla
voiam s[-mi insemn / Cdnd i-am spus b[ietanului: / Mergi pu]in
inainte./ $i asta a fost."Domnul Ion Lazu este un suflet curat 9i asta se vede in toati
opera lui. Are un volum sufletesc gi o largi cunoaEtere qi
pltrundere. Este un poet adevdrat, in pleoapele ciruia se adun[
frumuseli pe care le combin[ cu m[iestrie. Este puternic st[pdnit
de duhul poeziei, cea mai chinuitl dintre arte, pentru cd ea
mobilizeazl inima omeneasc5. in ce are mai ascuns, mai tainic.
Aceste aspect apropie poezia de filozofie qi Ion Lazu Etie s[meargl spre aceste idei qi spre adevlrurile ascunse' ca sI lescoatl la lumin[. Eu il felicit pentru poezia pe care o scrie qi-i
urez noi succese pe mai departe.
20 aug. orz. Mioara Bahna: Un melancolic: IonLazu
Volumul de tot poeme al lui Ion Lazu, aplrut la Editura
Biodova din Bucureqti, in zorl, qi pus, prin motto, sub semnul
zB 29
toNLAZ| - {ilHIVTTTATEA pffiRr}rnA7 RXCASTTA
forfei izbivitoare a cuvintului, cuprinde, aqa cum mdrturiseqteautorul in nofa de la inceput, elegii care au fost scrise tntre aniitg64 gi tg9g Ei,infunc[ie de cenzura comunistd (sau, mai apoi,de cenzura economicd), au apdrut in u olumele : Muzeul Poetului(tg9t), Poemul de dimineald (tgg6), Cuuinte ldngd zid (tggg);cdteua poeme aufost publicate in reuistele literare ale uremii,incepAnd din rg8r qi pAni in zoo7. '
Construite, in general, prin filigranare senzorial[ - trilulp[sdrilor, cdntul continud. Cine-ar pricepe / De-ipe ffirSite oriabia-ncepe; boarea galbend. de sdnziene,' lacrima atdt de clardde pe obraz; cearcdnul u6.ndt; stelele ce-n neguri ard etc. -,poemele care alcltuiesc acest volu.m-antologie sunt invlluite de
o continu[ melancolie.
in poemele din primele volume, teluricul qi astralul se
armonizeaz[, alc[tuind un spatiu ocrotitor pentru vis qi pentruindrflgostitii care-qi desflqoar[ sufletele, unul spre celilalt,asemenea perechii primordiale: Pe malul apei, scund / intr-oracld. de prund / Sd ne iubim - orbi / De lumina dinplopi / gidefrunza ce scapd / Saulicdre-n apd.
Natura, aproape omniprezentd, in poemele lui Ion Lazu, nueste ins[ zugrdvit[, in manier[ traditionald: poetul reline, defiecare datd, un num[r minim de elemente - cd,rora le conferdstatut de chintesen![ a locului asupra clruia iqi focalizeaz[simturile - qi care, la nivelulintreguluivolum, devin laitmotive.De pildd, pasdrea, de obicei in zbor, solitar[ sau in stoluri, numitdgeneric sau prin referire la diferite specii (grauri, prigorii,mierle, eiori, porumbei), apare frewent, intr-o cromaticd bogati(o stranie pasdre neagrd.; pasdrea albastrd.; o pasdre, de-ungalben / miraculos), inc[rcat[ de sugestii, suslinute adesea qi
prin determinanti adjectivali (straniu, miraculos etc.). Alteori,