PARTICULARITATI DE CONSTRUCTIE A UNUI PERSONAJ (CARACTERIZAREA LUI ION) SI DEMONSTRATIA CA ESTE ROMAN OBIECTIV, REALIST, MODERN.NOTA: In acest comentariu am incercat sa reunesc doua mari tipuri de variante:

- cele care vizeaza caracterizarea personajului si care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularitile de construcie a unui personaj dintr-un roman modern obiectiv,realist sau dintr-un text narativ studiat. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales

(de exemplu: aciune, conflict, relaii temporale i spaiale, construcia subiectului, perspectiv

narativ, modaliti de caracterizare, limbaj etc.);

- prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/

conflictele romanului studiat;

- relevarea principalei trsturi a personajului ales, ilustrat prin dou episoade/ secvene narative/

situaii semnificative sau prin citate comentate;

- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul n care se reflect o idee sau tema romanului studiat n construcia personajului pentru care ai optat.- cele care vizeaza demonstrarea tipului de roman sau viziunea despre lume a autorului si care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularitile romanului modern obiectiv, interbelic, prin referire la o oper literar studiat.

n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere:

- precizarea a dou caracteristici ale speciei literare existente n opera literar studiat;

- prezentarea, prin referire la opera studiat, a patru elemente de construcie a subiectului i/ sau ale

compoziiei (de exemplu: aciune, secven narativ, conflict, relaii temporale i spaiale, construcia

personajelor, incipit, final, perspectiv narativ, tehnici narative etc.);

- evidenierea relaiilor dintre dou personaje, reprezentative pentru opera studiat;

- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul n care se reflect o idee sau tema n

opera pentru care ai optat.

Ion, aprut n 1920, este un roman modern, obiectiv, realist, apartinand perioadei interbelice, perioada in care romanul romnesc intra in faza moderna prin trei mari romancieri: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu i Camil Petrescu.

Monografie (fresca) a satului transilvanean de la inceputul secolului al XX-lea, romanul are ca tema centrala dragostea apriga a taranului roman pentru pamant,iar destinul tragic al personajului principal ,care da si numele operei, ilustreaza ideea ca setea de pamant care devine pasiune inrobitoare, anihiland orice alte valori, duce inevitabil la dezintegrarea moral a individului, in condiiile depirii limitelor normalului.

De altfel, romanul este construit in jurul unor conflicte multiple: conflictul central il constituie lupta pentru pamant in satul traditional, unde respectul e conditionat de posesia pamantului , de asemenea, exista un conflict exterior(social) intre Ion si Vasile Baciu si interior, intre glasul pamantului si cel al iubirii(constiinta lui Ion). In acelasi timp exista conflictul national (invatatorul Herdelea reprezinta lupta pentru emancipare nationala a intelectualitatii satului ardelenesc care se afla in acea perioada sub stapanire austro-ungara). Mai putem identifica conflicte secundare intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si George pentru Ana , apoi pentru Florica ,etc.

Constructia personajului principal se realizeaza, de altfel, prin asocierea celor doua dimensiuni: cea sociala (exterioara) si psihologica (interioara).

In Ion , actiunea urmareste doua planuri narative: unul in care pozitia centrala este ocupata de Ion, si un al doilea, in care evolueaza familia invatatorului Herdelea. Singurele personaje care trec frecvent dintr-un plan in cealalat, asigurand continuitatea povestirii, sunt Ion si Titu Herdelea, fiul invatatorului, care-i si sugereaza lui Ion idea de a o seduce pe Ana, pentru a-l determina astfel pe Vasile Baciu sa-I dea fata de sotie.

Ca structura compozitionala, romanul este alcatuit din doua parti: Glasul pamantului si Glasul iubirii.

Titlurile capitolelor sunt semnificative, atat prin raportare la Ion , protagonistul actiunii, cat si prin raportare la evenimentele relatate.

Romanul ncepe cu descrierea drumului ctre satul Pripas.

Aciunea romanului ncepe ntr-o zi de duminic, n care toi locuitorii satului Pripas se afl adunai la hora tradiional, n curtea Todosiei, vduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntaii satului, nvtorul Herdelea cu familia lui, preotul Belciug care cinstesc cu prezena lor srbtoarea. Hora este o pagin etnografic memorabil prin jocul tradiional, vigoarea flcilor i candoarea fetelor, fiind o descriere realista si minutioasa a obiceiurilor si traditiilor populare, conform bunei traditii a realismului in arta narativa romaneasca. Lui Ion i place Florica, dar Ana are pmnt, aa c el i face curte acesteia, spre disperarea lui Vasile Baciu, tatl Anei, care se ceart cu Ion i-l face de rsul satului, spunndu-i srntoc. Alexandru Glanetau, tatl lui Ion, a risipit zestrea Zenobiei, care avusese avere cnd se mritase cu el. Vasile Baciu, om vrednic al satului, se nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic sporise averea i se gndea s-i asigure fetei o zestre atunci cnd se va mrita.

Ion, flcu harnic i mndru, dar srac o necinstete pe Ana i l oblig astfel pe Vasile Baciu s i-o dea de nevast mpreun cu o parte din pmnturi. Obinnd avere, Ion dobndete situaie social, demnitate uman i satisfacerea propriului orgoliu.

n cellalt plan, familia nvtorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea i zidise casa pe lotul ce aparinea bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Relaiile nvtorului cu preotul se degradeaz cu timpul, de aceea Herdelea se teme c ar putea pierde toat agoniseala i i-ar rmne familia pe drumuri. Preotul Belciug, rmas vduv nc din primul an, are o personalitate puternic, este cel mai respectat i temut om din sat, avnd o autoritate total asupra ntregii colectiviti.

n sat, domin mentalitatea c oamenii sunt respectai dac au oarecare agoniseal, fapt ce face ca relaiile sociale s fie tensionate ntre srntoci i bocotani, ntre interesul material i puterea patimilor, ceea ce face s se dea n permanen o lupt aprig pentru existen.

Destinele personajelor sunt determinate de aceast mentalitate, de faptul c familiile nu se ntemeiaz pe sentimente, ci pe interese economice: n societatea rneasc, femeia reprezint dou brae de lucru, o zestre i o productoare de copii. Odat criza erotic trecut, ea nceteaz de a mai nsemna ceva pentru feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebit cu mult de a oricrei femei, nu , scria criticul literar George Clinescu). Btut de tat i de so, Ana, rmas fr sprijin moral, dezorientat i respins de toi, se spnzur. Florica, prsit de Ion, se cstorete cu George i se bucur de norocul pe care l are, dei l iubea tot pe Ion.

Cstorit cu Ana i aezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui ptimae, nu se poate mulumi cu averea pe care o dobndise i rvnete la Florica. Sfritul lui Ion este nprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui, aadar Rebreanu propune pentru sfritul ptimaului Ion o crim pasional.

Finalul romanului, simetric cu incipitul, surprinde satul adunat la srbtoarea sfinirii noii biserici si descrie drumul care iese din satul Pripas, viaa urmndu-i cursul firesc.

Ion, protagonistul romanului este reprezentativ pentru o anumita categorie sociala: este lacom, isi urmareste cu tenacitate scopul si obtine pamantul lui Vasile Baciul, chiar daca felul in care procedeaza este imoral. Multi critici literari l-au caracterizat ca fiind o brut, dominata de instincte, in timp ce alti l-au considerat un om inteligent, dar fara valori morale si care nu precupeteste niciun efort pentru a-si aduce la indeplinire patimile.

Dominat de patima pentru avere si pamant si de dorinta posesiva de a o avea si pe Florica, personajul uita pana si de instinctul de conservare, ceea ce il conduce la prabusire.

Ion este caracterizat direct si indirect. Cele mai multe trasaturi se desprind insa din caracterizarea indirecta, realizata prin intermediul naratiunii si al dialogului, care evidentieaza atitudinile, gesturile, modul de gandire si limbajul personajului.El reactioneaza conform cu propria sa conditie sociala:sarac, doreste pamantul pentru a dobandi stima colectivitatii, iar dupa aceea doreste si implinirea dragostei cu Florica.

De altfel, Ana si Florica,cele doua femei din viata lui Ion sunt conturate complementar si antitetic si reprezinta cele doua obsesii ale personajului principal: averea si iubirea.

Setea de avere (blestemul pamantului) nu il afecteaza numai pe Ion , ci pe toti cei pe care Ion i-a sacrificat sau i-a folosit, doar pentru a-si atinge scopul.

Scena de la hora, din primul capitol, in care cuplurile se fac si se desfac (Ana-George, Ion- Florica, iar maiapoi Ion-Ana, George Florica) anunta evolutia ulterioara.

Ion danseaza cu Florica, pe care o place, dar o lasa pentru Ana , care e bogata. Dupa terminarea horei, Ion ia lautarii si pleaca la carciuma din sat, in dorinta de a o seduce pe Ana, desi lautarii sunt platiti de George. Astfel, se contureaza indirect imoralitatea si ipocrizia personajului, caracterul sau agresiv si autoritar.

Totusi, trasaturile negative de carcater sunt contrabalansate de alte trasaturi, cu mar fi harnicia si asiduitatea cu care munceste pamantul. Pentru ca munca nu-i aduce ceea ce isi dorea, personajul traieste constant un sentiment de frustrare.

Ca in orice opera literara, conflictele au un rol esential in realizarea portretului protagonistului: conflictele exterioare sustin actiunea romanului, iar cele interioare determina evolutia personajului. Semnificativa in acest sens este scena in care Ion , privind nesatios intinderea de pamant pe care se pregateste sa o munceasca, da glas obsesiei sale printr-o exclamatie retorica, in care se condenseaza toate aspiratiile sale secrete Cat pamant, Doamne!.

Trairea profunda a acestei obsesii este sugerata si de scena in care se apleaca si sarurta, intr-un gest aproape mistic pamantul, coplesit de propriile sentimente, si continua pana si la nivel erotic, atunci cand afla ca Florica se marita, Ion se comporta de parca cineva i-ar fi furat o mare parte din pamant.

Caracterizarea directa este facuta din perspectiva naratorului obiectiv si omniscient, sau din perspectiva celorlalte personaje. Dar, ca in orice roman obiectiv, punctul de vedere al personajelor se subordoneaza perspectivei naratorului.

Pentru a sublinia trairile patimase ale protagonistului, autorul face mereu referiri la foc (caracterizare directa): zambind aprins, incepe sa-i clocoteasca sangele, scantei din ochi.

Ion este un personaj tragic. El nu se poate sustrage destinului sau , nu are nici macar capacitatea de a se detasa ironic de propria existenta (cum o face Ilie Moromete).

Prin personajul sau Ion, Rebreanu sanctioneaza o societate in care averea este criteriul principal de ierarhizare a valorilor, dincolo de orice valori morale, fara a tine cont de dragoste, familie sau credinta, si isi pedepseste in scop moralizator protagonistul, asa cum o face si Slavici cu personajul Ghita, in Moara cu noroc