introducere in analiza tranzactionala.doc

8/12/2019 Introducere in Analiza Tranzactionala.doc

1/55


2/55

inceput ca o grupare distincta de teorii si "erne a inceput sa pulice carti continand concepte AT.

In !)31 a pulicat The Games People Play' fiind surprins cand aceasta a devenit un est seller

international.

Eric "erne a murit in urma unui atac de cord la data de !6 Iulie !)4*' la varsta de 3* de ani.

2. Istoricul Organizatiilor AT

In !)6,' "erne a inceput un nou set de seminarii. Acestea erau orientate in intregime pe

AT si' de data aceasta' desc0ise pulicului. In !)3* grupul a fost recunoscut in (alifornia ca si o

corporatie educationala non-profit su numele de 2T0e an Francisco ocial Ps7c0iatr7

eminars2. Prima revista profesionala'Buletinul AT' a inceput sa fie pulicata in !)3 avandu-! pe

"erne ca si editor. Pana in !)31 8rganizatia avea peste 6* de memrii din toata lumea si' ca

urmare' a fost redenumita devenind 2T0e International TA Association2 #ITAA%. in perioada de

varf ITAA a avut !!.*** de memrii iar in momentul de fata numarul de memrii este in 9ur de

6**.

in Europa' 2European Association for TA2#EATA% a fost infiintata in !)41 si in

momentul de fata are aproape 3*** de memrii din peste * de Asociatii ationale' incluzand

Europa de Est. ITA in &area "ritanie a fost infiintata de asemenea in !)41 si actual include

3** de memrii.

3. Ce este AT ?

AT este o teorie explicativa a personalitatii si un sistem psihoterapeutic dedicat

dezvoltarii si schimbarii personale, (definitia I.T.A.A.. AT este o aordare ce se azeaza pe un

nivel intern (psi0ologic%' unul extern #comportamental% si unul relational #interpersonal%.

&odelul teoretic are aplicatii ca si forma de psi0oterapie' ca si suport pentru consiliere' in

domeniul educational si in consultanta si instruire' in cadrul unei organizatii.

(a teorie a personalitatii, AT ne ofera o imagine asupra modului in care oamenii sunt

structurati din punct de vedere psi0ologic. Pentru a realiza acest lucru' ea ne ofera un model cu trei

elemente' cunoscut su numele de modelul starilor eului. Acelasi model ne a9uta sa intelegem cum

functioneaza oamenii - cum isi exprima personalitatea in plan comportamental.


3/55

AT ofera de asemenea o teorie a comunicarii. Aceasta poate fi extinsa pentru a oferi o

metoda de analiza a sistemelor si or!anizatiilor.

AT ofera o teorie a dezvoltarii copilului. (onceptul descenariu de viata explica modul in

care tiparele noastre actuale de viata isi au originea in copilarie; in cadrul unui scenariu de viata'

AT dezvolta explicatii referitoare la modul cum putem continua sa re-luam strategiile copilariei inviata noastra de adulti' c0iar si atunci cand acestea produc niste rezultate care sunt auto-

distructive sau dureroase. Astfel AT ne ofera si o teorie a psihopatologiei.

In domeniul aplicatiilor practice' AT ne ofera cu adevarat un sistem de psihoterapie. Ea

se foloseste in tratamentul tuturor tipurilor de tulurari psi0ice' incepand cu prolemele de zi cu

zi si pana la psi0oze grave. 8fera o metoda ce poate fi folosita pentru terapie individuala' de

grup' a cuplului sau a familiei.

In afara domeniului terapeutic' AT se foloseste si in medii educationale. Ea ii a9uta pe

educatori si educati sa mentina o comunicare clara si sa evite aparitia unor confruntari

neproductive. Este deoseit de recomandaila in consiliere.

AT este un instrument de lucru valoros de formare in management si comunicare si in

analiza organizationala.

Intre multe alte aplicatii ale AT' mentionam utilizarea ei de catre institutiile de asistenta

sociala, politie, serviciile de probatiune si institutii religioase.

AT poate fi folosita in orice domeniu in care e nevoie de intelegerea individului' a relatiilor

si a comunicarii.


4/55


5/55


6/55

$tarea "arinte a eului

(omportamente' ganduri si sentimente copiate de la parinti sau figurile parentale.

$tarea Adult a eului

(omportamente' ganduri si sentimente direct raspunzatoare de 2aici2 si 2acum2.

$tarea Copil a eului

(omportamente' ganduri si sentimente preluate din copilarie.

Eric "erne a definit o stare a eului ca un tipar constant de sentimente si experiente

traite le!at direct de un tipar corespunzator de comportament.

2


7/55

Procesul de analizare a personalitatii din punctul de vedere al starilor eului se numeste

analiza structurala.

B'. iferentele intre modelul sau si cel al lui )reud

Prima si cea mai importanta: starile de Parinte' Adult si de (opil sunt fiecare definite in

functie de indicatori comportamentali observabili.


8/55

&odelul functional este prezentat in figura de mai 9os:

"A%I&TE'E &O%(ATI) *"&+ $I "A%I&TE'E ,%I-'I *",+

In mare parte din timpul cand eram copil' parintii mei imi spuneau ce sa fac'

controlandu-ma sau criticandu-ma. 2 u iesi in strada> ufla-ti nasul> Asta e o

prostie' ceva inteligent' ine' rau' frumos' incorect2 Atunci cand ma comport intr-un mod care

copiaza pe parintii mei in acest rol spunem ca sunt in starea de Parinte +ormativ sauParinte

$ritic.

Alteori' parintii mei se ocupau de mine' ma alintau. &ama ma lua in rate. Tata imi

citea povesti la culcare. (and am cazut din leagan si m-am lovit la genunc0i' unul din parinti

m-a consolat si mi-a adus anda9e. (and reiau comportamentele parintilor mei cand aveau

gri9a de mine' spunem ca sunt in

starea deParinte Griuliu.

(ele doua stari functionale pot fipozitive si ne!ative sau o- si non%o-.

Parintele +ormativ pozitivse refera la acele indicatii Parentale date altora care sunt cu

adevarat destinate sa-i prote9eze sau sa le mentina starea de ine. /n psi0olog ii poate spune

ferm clientului sau: 8presete-te s ,!,043i a ei. Acest comportament iti va face rau > Acelasi

ton ferm' autoritar il folosea poate si tatal tau in copilarie cand iti spunea: u fugi pe strada in

fata masinilor >

Parintele +ormativ ne!ativpresupune comportamente care implica o desconsiderare a

celeilalte persoane' a pune la punct pe cineva.


9/55

9uleste la picior si incepe sa-i curga sange; il doare si alearga plangand catre &ama sa. &ama

poate gandi: @mm' da. Avem de a face cu o rana superficiala pe care copilul si-a facut-o

cazand din leagan. (opilul nu este in pericol. Este un mod specific de a gandi din Adult si

totusi atat ne inutil in aceasta situatie. (are stare a eului &amei credeti ca este adecvata in

aceasta situatie Baspunsul: Parintele ?ri9uliu pozitiv: &ama primeste in ratele ei copilul' il

mangaie' il linisteste' il dezifecteaza si ii pune un leucoplast.

Pentru spectatorii care sunt familiarizati cu serialul tar Tre-' persona9ele care ilustreaza

cel mai ine starea de Adult sunt poc-' din seria vec0e' si ata din tar Tre-. The +ext

Geneartion #!),4%.

CO"I'' A/A"TAT *CA+ $I CO"I'' 'IBE% *C'+

Imaginati-va ca sunt in starea de (opil a eului meu. &a comport' gandesc si simt exact

ca in copilarie.

(and eram copil' in ma9oritatea timpului ma adaptam cerintelor parintilor si figurilor

parentale' invatasem ca' pentru a-mi merge ine' era preferail sa fiu politicos cu vecinii'

c0iar daca nu-mi placeau prea mult. (and treuia sa-mi sterg nasul' foloseam atista' nu

maneca' desi poate maneca mi-ar fi fost mai la indemana. Am descoperit foarte timpuriu in

viata ca Tatei ii placea sa fiu linistit. Asa ca' atunci cand el era prin prea9ma' eram tacut in

ma9oritatea timpului. &amei ii placea sa rad si parea sa nu-i placa cand plangeam sau ma

infuriam.


10/55

-ar putea ca in viata de om matur inca sa ma mai revolt cateodata in acest mod. (and ne exprimam emotiile intr-un mod

sigur' safe' atunci ne anga9am intr-un comportament de $opil 1iber pozitiv.

Exista si situatii cand comportamentul de (opil $ier este evident negativ.


11/55

P P? A ($ (A

Exemplul de egograma: partea inc0isa la culoare din coloana reprezinta nivelul in care

starile eului functioneaza ne!ativ2 partea desc0isa la culoare din coloana reprezinta nivelul

pozitiv al starii eului. Aceasta egograma ii apartine autorului Can teDart #**4; p. +*-+!%.

C.


12/55

Primul cerc mare' de sus in 9os: "2. In cadrul sau sunt mai multi P+' A+ si (+. Acestia

reprezinta parintii introiectati si figuri parentale fiecare cu proprile sale stari ale eului de

Parinte' Adult' (opil. Identitatea si numarul difera de la individ la individ.

Al doilea cerc mare : A2' nu se suimparte.

Al treilea cerc mare : C2cotine + cercuri mici' innegrite.


13/55

/n copil mic' insa' nu dispune de putere de 9udecata pentru a examina aceste reguli si a

verifica daca are sens sa le urmeze. El stie doar ca treuie sa le respete' desi de multe ori nu

doreste sa o faca. Asa ca-si gaseste modalitati de a se auto-infricosa sau auto-convinge pentru

a le respecta.

E0e1ple de 1esae specifice lui ":


14/55

Eric "erne a prezentat patru moduri de recunoastere a starilor eului' pe care le-a numit

astfel:

!.


15/55

iesi dintr-o anumita stare a eului Eric "ern a denumit aceste doua proleme contaminare si

excludere.

!ontaminarea& Parintele poate contamina Adultul #a.%; (opilul poate contamina

Adultul #.% ; Parintele si (opilul pot contamina Adultul #contaminare dula; c.%.

a. . c.

a. Parintele contamineaza Adultul: pre9udecatile si stereotipurile. (onfund lozinicile

parentale cu realitatea Adultului. Este vora despre credinte invatate pe care le consideram

fapte reale.

Exemple: Tiganii sunt 0oti; $umea este un loc periculos; Femeile nu sunt une

la matematica etc.

. (opilul contamineaza Adultul: gandirea matura este umrita de credintele din

copilarie. Acestea sunt fantezii evocate prin sentimente' luate drept realitati. "erne a folositcuvantul delusion #mistificare% pentru a descrie genul de credinte care apar de oicei in

contaminarile din (opil.

Exemple: Toti ceilalti rad de mine si cred ca nu sunt un de nimic; (eva nu este in

regula cu mine; u ma pot lasa de aut.

c.


16/55

8amenii care exclud $opilul vor indeparta toate amintirile pastrate din propria

copilarie. Aceste persoane nu pot raspunde la intrearea unui terapeut referitoare la amintirile

din copilarie. (eilalti privesc aceste persoane care reci' fara inima' numai cu creier:

Persoanele care exclud Adultul isi loc0eaza capacitatea de matur' de a testa realitatea.

Ele aud in mintea lor doar dialogul dintre Parinte si (opil.


17/55

nici nu foloseste regulile Parentale. Persoana este perceputa de ceilalti ca imatura sau

isterica.

Excluderea nu este totala niciodata. 8amenii nu pot functiona fara sa aia ceva din

starea de (opil. Ei nu pot functiona in afara institutiilor psi0iatrice fara ceva Adult si nu se

descurca ine in societate fara a avea ceva din starea de Parinte.

(. Tranzactii, stro&e-uri si structurarea timpului


18/55

Mihai 'eorge

#$emplu% Tranzactie complementaraAdult- Adult: &I0ai il intreaa pe ?eorge : G (at

este ceasul H' iar ?eorge ii raspunde: E unu si 9umatate.

O tranzactie complementara este aceea in care vectorii tranzactionali sunt paraleli,

iar starea eului adresata este si cea care raspunde.

Alte posiilitati de tranzactii complementare sunt Parinte J Parinte' (opil J (opil'

Parinte-(opil' (opil-Parinte:

otul- (opil $ierC': =ai ce ma doare spatele. Am stat ore intregi sa lucrez la

calculator. &i-ar placea sa-mi faci un masa9' vrei

otia- Parinte ?ri9uliu",: igu ca da' scumpule.

"ri1a regula a co1unicarii: Atata timp cat tranzactiile raman complementare,

comunicarea poate continua la infinit.

Tranzactii incrucisate% vectorii tranzactionali din diagrama se incruciseaza' starea

eului adresata nu este aceeasi cu cea care raspunde.

' &i0ai: (at este ceasul

B' ?eorge #tipand%: 8f' niciodata nu esti in stare sa iti iei ceasul la tine>

8servam ca la intrearea lui &i0ai care solicita adultul lui ?eorge' acesta primeste de

la ?eorge un raspuns din P.


19/55

(and tu treci peste linia tranzactiei noastre tipand la mine ma simt de parca tu ai fi taiat

cursul comunicarii noastre.

A doua regula a co1unicarii: cand o comunicare este incrucisata' rezulta o

intrerupere a comunicarii si una sau amandoua persoanele vor treui sa-si modifice starile

eului pentru ca restailirea comunicarii sa fie posiila.

"erne a calculat ca' teoretic' exista 4 de variante posiile de tranzactii incrucisate.


20/55


21/55

tro5e veral' pozitiv' conditionat: Ai facut o treaa una>

tro5e veral' negativ' conditionat: u faci nimic un niciodata>

tro5e nonveral' pozitiv' conditionat: un zamet prietenos cand ai terminat de prezentat

un referat.

tro5e nonveral' negativ' conditionat: o palma primita dupa ce ai spus ceva unei

persoane.

Functionam pe aza principiului 2orice fel de stro-e e mai bun decat nici un fel de

stro-e6. 2

Este ca si cum fiecare din noi am detine un filtru de stro5e-uri intre noi si stro5e-urile

care intra. Filtram stro5e-urile selectiv. Acceptam acele stro5e-uri care se potrivesc cu

cominatia de stro5e-uri preferata si eliminam pe cele care nu se potrivesc. $a randul sau'

cominatia de stro5e-uri serveste la mentinerea imaginii noastre despre noi insine.


22/55

#conomia stro&e-urilor

(laude teiner sugereaza ca' ca si copii' toti suntem indoctrinati de parintii nostri cu

6 reguli restrictive privitoare la stro5e-uri:

. &u oferi stro6e7uri cand le ai de oferit.

2. &u cere stro6e7uri cand ai nevoie de ele.

3. &u accepta stro6e7uri cand ai nevoie de ele.

4. &u respinge stro6e7uri cand nu le doresti.

. &u7ti oferi tie insuti stro6e7uri.

Acest grupa9 de 6 reguli sta la aza a ceea ce teiner numeste economia stro5e-urilor.

Instruind copiii sa respecte aceste reguli' spune teiner' parintii se asigura ca 2 o situatie in care

s-ar putea ca stro5e-urile sa fie disponiile in cantitate nelimitata se transforma intr-o situatie in

care rezerva de stro5e-uri e mica si pretul pe care parintii il pot otine pentru ele este mare2.

teiner considera ca parintii actioneaza in acest mod pentru a-si tine su control

copiii. Invatandu-! pe copil ca rezerva de stro5e-uri e mica' parintele castiga pozitia de

monopolizator al stro5e-urilor. tiind ca stro5e-urile sunt esentiale' copilul va invata curand sa

le otina' comportandu-se in felul dorit de &ama si Tata.

(a adulti' spune teiner' ne conformam inca in mod inconstient celor 6 reguli. in

consecinta' ne petrecem viata intr-o stare de privare partiala de stro5e-uri. (onsumam multa

energie in cautarea stro5e-urilor despre care inca mai credem ca sunt in cantitate redusa.

teiner sugereaza ca suntem usor de manipulat si exploatat de catre cei care reusesc sa-si

asume rolul de monopolizatori de stro5e-uri. Acestia pot fi guverne' corporatii' agenti

pulicitari' artisti. (0iar si terapeutii pot fi considerati furnizori de stro5e-uri.

Pentru a ne redoandi spontaneitatea' constientizarea si intimitatea' teiner insista ca e

nevoie sa respingem 2instruirea2 noastra de aza restrictiva' impusa noua de catre parinti' cu

privire la sc0imul de stro5e-uri. in sc0im' ne vom da seama ca exista cantitati nelimitate de

stro5e-uri. Putem oferi un stro5e ori de cate ori dorim. 8ricate oferim' nu se termina niciodata.

(and dorim un stro5e' suntem lieri sa-! cerem si il putem accepta cand ni se ofera.


23/55

/n profesionist AT'


24/55

;. Inti1itate


25/55

"erne considera ca ritualurile sunt manevre de apropiere invatate pentru a intra in

contact intr-un mod prudent- evitand anumite riscuri #in special' acela de a fi invadat de catre

cineva a carui stare l-ar face sa raspunda: u' nu fac ine deloc> atunci cand tu nu ai fi deloc

dispus sa-l asculti cu radare%.

/nele grupuri sociale au ritualuri lungi si ocmplexe. Bitualul este adesea expresia unei

dorinte de comunicare' pe care putine societati o accepta atunci cand este exprimata intr-un

mod spontan #aceasta exprimare ar fi atunci cam in genul: "una ziua. &i-ar face placere sa

voresc cu tine.%. Aceasta este partea sa pozitiva.

Bitualurile nu au caracater negativ #B.de $assus' **3' p. 44%.

+.*iscutii pentru trecerea timpului (pastimes"

Exemplu de pastime:

- /rata vreme este afara' nu-i asa

-


26/55

6.ocurile psihologice

Eric "erne a dedicat o carte intreaga #Games People Play8 9ocuri pentru adulti% acestor

9ocuri' un cuvant destul de nepotrivit daca ne gandim la conotatia negativa pe care o are in

acest context: in cadrul 9ocurilor psi0ologice cel putin o persoana nu castiga.

/n 9oc psi0ologic este o suita de tranzactii in care protagonistii interpreteaza in mod

inconstient #el se 9oaca fara prezenta Adultului% unul dintre cele trei roluri descrise de .

Karpman: Persecutor' alvator si =ictima.

Persecutor alvator

=ictima

Triung0iul


27/55


28/55

/nele 9ocuri pot dura 6 minute' altele o viata intreaga. Intrarea in 9ocul psi0ologic se face

inconstient si 9ucatorii otin la sfarsit un eneficiu negativ' o emotie neplacuta' o confirmare a

unei decizii irationale timpurii despre sine' altii si lume #

Boert se lasa prins in9oc si isi dezvaluie trata!emasau punctul sla care determina

pe cineva sa accepte &omeala altcuiva. Pentru Boert acesta este un mesa9 Parental care in

mintea lui suna astfel: Treuie sa-i a9uti pe oamenii aflati in situatii 9alnice> $a nivel

psi0ologic' Boert isi spune: 85' voi incerca sa te a9ut' dar noi amandoi stim ca pana la urma tu

nu te vei lasa a9utat. $a nivel social' el incepe sa ofere solutii.

tadiul5aspunspresupune o serie de tranzactii care pot dura minute' ore sau ani intregi.

Boert ofera mai multe sfaturi lui


29/55

!. este in afara constientei Adultului.

. nu devine explicit pana cand participantii nu sc0ima modul in care se comporta.

+. are drept rezultat faptul ca toti se simt derutati' neintelesi si doresc sa il

invinovateasca pe celalalt. #C. teDart' =. Coines' **4' p. !4+%

Cocurile pot avea treigrade de intensitate:

Cocuri de gradul I: nu sunt prea perturatoare; micile necazuri ale vietii cotidiene;

repetarea lor poate deveni plictisitoare; sunt 9ucate social.

Cocuri de gradul al II-lea: 9ucatorii prefera sa nu le faca pulice in cercul sau social.


30/55

nici o desconsiderare din moment ce intimitatea este prin definitie un schimb de dorinte si

sentimente autentice.

Teoria scenariului a fost creata data de Eric "erne si colaoratorii sai' mai ales (laude

teiner' pe la mi9locul anilor !)3*.

InPrinciples of Group Treatment, "erne a definit scenariul de viata ca pe un plan de

viata inconstient/. &ai tarziu' in :hat o ;ou ay After ;ou ay , a oferit o definitie mai completa: /un plan de viata creat in copilarie, intarit de

parinti, 0ustiicat de evenimente ulterioare si culminand cu o alternativa aleasa./

$cenariul e un plan de viata

Ideea ca tiparele vietii adulte a oamenilor sunt afectate de experientele din copilarie

este o idee centrala nu numai in AT' ci si in multe alte aordari psi0ologice. Teoria AT aduce ca


31/55

noutate sugestia ca' copilul intocmeste unplan anume pentru viata sa' si nu pur si simplu o

viziune generala asupra vietii. Aceasta teorie sugereaza ca acest plan de viata este creat su

forma uneipiese de teatru' cu parti distincte de inceput' mi9loc si sfarsit.

$cenariul este directionat spre un rezultat

8 alta afirmatie distinctiva a teoriei scenariului este ca planul de viata 2culmineaza cu o

alternativa aleasa2. (and copilul mic isi scrie povestea vietii' el scrie si scena finala ca parte

integranta din ea. Toate celelalte elemente ale intrigii' incepand cu prima scena' sunt apoi

planificate' pentru a conduce spre scena finala.

In lima9ul stiintific al teoriei scenariului' scena finala e numita rezultat al scenariului.

Teoria sugereaza ca atunci cand' ca adulti' iesim din scenariul nostru' alegem' fara sa ne dam

seama' comportamente care ne vor duce mai aproape de rezultatul scenariului nostru.

$cenariul este decizional

"erne defineste scenariul ca 2plan de viatafacut in copilarie2. Adica copilul decide asupra

planului de viata. Acest plan nu e determinat numai de forte exterioare' ca parintii sau

mediul. In lima9 specializat AT' exprimam acest lucru spunand ca scenariul este decizional.

(0iar in cazul in care diferiti copii sunt crescuti in acelasi mediu' ei se pot decide

asupra unor planuri de viata foarte diferite. "eme relateaza o poveste despre doi frati carora

mama le-a spus amandurora: 28 sa sfarsiti intr-o casa de neuni2. /nul din ei a a9uns pacient

cronic intr-un spital de oli mentale' celalalt a devenit psi0iatru.

In teoria scenariului' termenul 6decizie6 e folosit in sens diferit de cel oisnuit din

dictionar.eciziile de scenariu ale copilului nu sunt luate prin !andirea deliberata pe care de

obicei o asociem cu luarea decizilor la maturitate. $ele mai timpurii decizii provin din

sentimente si se iau inainte ca copilul sa inceapa sa vorbeasca. ?le depind de asemenea de un

tip de testare a realitatii diferit de cel folosit de adulti.

$cenariul e intarit de parinti


32/55

scenariu sunt atat non-verale cat si verale. Ele formeaza cadrul in conformitate cu care se iau

deciziile scenariale principale ale copilului.

$cenariul este in afara constientei

In viata adulta' momentele cand ne apropiem cel mai mult de amintirea primilor nostri

ani de viata sunt in vise si fantezii. scenariul

(and "erne a scris ca scenariul este 29ustificat de evenimente ulterioare2 ar fi fost mai

ine sa puna termenul ustificat intre g0ilimele #C. teDart' =. Coines' **4' p. 4)%. (eea ce

facem noi adesea este sa interpretam realitatea din propriul nostru cadru de referinta' astfel incat

ea sa ne faca impresia de 9ustificare a deciziilor noastre din scenariu. Facem acest lucru pentru

ca in starea de (opil a eului nostru putem percepe orice amenintare la adresa conceptiei noastre

despre lume azate pe scenarii ca pe o amenintare la adresa satisfacerii nevoilor noastre sau

c0iar a supravietuirii.

Originile scenariului


33/55

!. $cenariul castigator: in viziunea lui "erne' un castigator #engl.' Dinner% este

persoana care isi realizeaza oiectivele propuse in mod confortail' placut' usor. Pot 0otari sa

devin milionar in euro' iar daca am a9uns sa am acele milioane si sa fiu fericit si indestulat

inseamna ca sunt un castigator. au poate am 0otarat sa imi dedic toata viata unei relgii si sa

devin ascet.


34/55

Aceasta clasificare a scenariilor in casti!atoare, non%casti!atoare si perdante e doar

aproximativa. $eea ce pare un rezultat non%casti!ator pentru tine, poate fi un rezultat

casti!ator pentru mine. $eea ce e inacceptabil in cercul meu social, ar putea fi /0 in al tau (C.

teDart' =. Coines' **4' p. ,6%.

"erne scria: 2cenariul este ceea ce persoana a planificat sa faca in copilaria timpurie' iar

cursul vietii este ceea ce se intampla de fapt.2

(ursul vietii tale este un rezultat al interactiunii a 1 factori: ereditate, evenimente

exterioare, scenariu si decizii autonome.


35/55

inseamna mai mult decat a avea pur si simplu o opinie despre comportamentulpersonal si cel al

altor oameni.

8 data ce copilul a adoptat una din aceste pozitii' proail isi va construi intreg

scenariul in asa fel incat sa se potriveasca cu aceasta. "erne scria: 8rice 9oc' scenariu si destin

se azeaza pe una din aceste 1 pozitii de aza2.

(opilul care alege 2Eu sunt O# tu esti O2 isi va construi proail un scenariu

castigator.


36/55

Fiecare dintre noi a9unge la maturitate dupa ce si-a scris un scenariu azat pe una din

cele 1 pozitii de viata.


37/55


38/55

diagnosticat drept nevrotic sau depresiv.


39/55

i mama si tatal tau au fiecare starile de Parinte' Adult si (opil ale eului. Ei iti

transmiteau mesa9e scenariale din toate aceste trei stari ale eului. Tu ai primit aceste mesa9e si

le-ai stocat in propriile tale trei stari ale eului. Bealizand acest lucru' (laude teiner a creat

ceea ce acum constituie unul din modelele centrale in AT - matricea scenariului&

&ama Eu Tata

&esa9ele provenind din starile de Parinte ale mamei si tatalui se numesc

contrainunctii. $e pui deoparte ca parte a continutului propriului tau Parinte.

&odelarea sau mesa9ele de tip 2iata cum2 ale Adultului parintelui catre Adultul

copilului compun ceea ce se numestepro!ramul.

&esa9ele trimise din starea de (opil a mamei si tatalui pot fi de doua tipuri: inunctii

si permisiuni. i le reprezentam pe acestea ca fiind depozitate in continutul propriei stari de

(opil a eului.

Contrainunctiile : aceste mesa9e Parinte-la-Parinte au fost denumite initial

contrainunctii pentru ca s-a crezut despre ele ca 2functioneaza in directie opusa in9unctiilor2.

Acum stim case poate ca uneori aceste mesa9e sa contrazica in9unctiile' dar ele pot sa le si

intareasca sau sa fie irelevante.

$ontrascenariul este setul de decizii luate de copil in conformitate cu contrain9unctiile.

(ontrain9unctiile constau din comenzi despre ce sa faca sau sa nu faca' plus definiri ale

oamenilor si lumii. Toti primim cu miile astfel de mesa9e de la parinti si figuri parentale.

?xemple& Fii cuminte>; Fii printisorul meu>; a fii cel mai un>; u fii rau> Etc.

In ma9oritatea timpului ne folosim contrascenariul in mod pozitiv' pentru a ne purta de

gri9a si pentru a ne adapta confortail societatii.


40/55

Totusi' multi dintre noi avem niste mesa9e de contrascenariu pe care am 0otarat sa le

folosim ca parte din decorul unui scenariu negativ. a presupunem ca sunt purtatorul unei

comenzi Parentale $ucreaza din greu>2. 8 pot folosi pentru a avea succes la scoala sau

facultate. In cariera poate continui sa lucrez din greu si sunt promovat.


41/55

In0unctiile: sunt mesa9ele trimise din starea de (opil a parintelui catre starea de (opil a

copilului real.


42/55

Persoanele cu aceasta in9unctie sunt mereu responsaili si incordati' nu se pot distra'

rade' relaxa' nu fac suprize si nazdravanii. In unele familii' aceste comportamente sunt

considerate inutile sau c0iar pacatoase. Anumite persoane prezinta credinta magica' ca daca se

simt prea ine' urmeaza sa li se intample ceva rau #


43/55


44/55

Fanita Englis0' un alt reprezentant de seama al AT' nascuta in Bomania' a descris un

tip deoseit de virulent de mesa9 din scenariu pe care-! numeste episcenariu. In acesta'

parintele transmite o in9unctie careia ii adauga prin mesa9ul non-veral: 2per ca asta sa ti se

intample tie' sa nu mi se intample mie.2


45/55

8 persoana poate intra si iesi din antiscenariu in diferite momente din viata ca raspuns la

orice mesa9 din scenariul. Adolescenta e o perioada oisnuita a antiscenariului. /n exemplu ar fi

fata care a trecut prin copilarie conformandu-se contrascenariului 2Fii cuminte si fa ce spun

parintii2. $a !1 ani deodata se sc0ima' devine oraznica si galagioasa' intarziind in oras'

petrecandu-si timpul in ceea ce parintii numesc 2proasta companie2.

Ar putea parea ca s-a elierat de contrascenariul ei. In realitate' ea il urmeaza exact ca si

pana atunci. Atata doar ca si-a rasucit mesa9ul invers' asa cum ai intoarce un diapozitiv color ca

sa-! vezi si din partea cealalta.

Antiscenariul poate fi considerat ceea ce copilul reel decide sa faca atunci cand s-a saturat

de scenariu si contrascenariu. In acest punct' nu-i mai pasa de ce se intampla daca nu mai

urmeaza acele decizii timpurii.

&ai tarziu' dupa ce se marita' aceasta fetita ar putea iesi din nou din antiscenariu' pentru areveni din nou la scenariu si contrascenariu. =a deveni din nou linistita si conventionala' de data

aceasta interpretand pe 2sotioara2 pentru sotul ei. #Idem' p. !*)%

E. *esconsiderare, redeinire, simbioza

E!. (opilul mic alege un anumit scenariu de viata' pentru ca acesta reprezinta cea mai

una strategie pe care copilul o poate elaora pentru a supravietui si a face fata la ceea ce

deseori pare o lume ostila. In starea de (opil a eu-lui nostru' s-ar putea inca sa credem ca orice

amenintare la adresa reprezentarii noastre de copil despre lume constituie o amenintare la

adresa satisfacerii nevoilor sau c0iar a supravietiiirii noastre. Astfel' uneori distorsionam

perceptia noastra asupra realitatii' pentru ca ea sa se potriveasca cu scenariul nostru. (and

procedam astfel' spunem ca facem o redeinire.

E. /nul din modurile in care putem face ca lumea sa para ca se potriveste scenariului

nostru este sa ignoram' selectiv' informatii aflate la dispozitia noastra' referitoare la o

anumita situatie. Facem acest lucru fara sa fim constienti. Astfel' ignoram acele aspecte alesituatiei care contrazice scenariul nostru. Acest lucru se numeste desconsiderare.

#$agerarea insoteste orice desconsiderare #a face din tantar armasar%.

Cele 4 co1porta1ente pasive: pe aza carora ne putem da seama ca o persoana

desconsidera.

. A nu face nimic

2. upraadaptarea


46/55

3. Agitatia

4. Incapacitarea si violenta

!. A nu face ni1ic: Esti intr-un restaurant si desi te-ai asezat la masa de vreo +* de

minute nu vine nici un c0elner sa iti ia comanda' desi c0elnerii roiesc prin 9urul tau. In loc

sa strigi unul sau sa te duci personal sa il aduci la masa' ramai pe scaun' devi din ce in ce

mai furios si omani. u faci nimic concret pentru a rezolva prolema' aluneci in scenariu

#Eu o5' Tu non-o5%.

. $upraadaptarea: cineva aflat in supraadaptare va fi perceput de catre ceilalti ca

saritor' adaptail' serviail. Astfel' cei supraadaptati primesc deseori stro5euri de la cei cu

care au relatii. Este cel mai greu de reperat dintre cele 1 comportamente pasive deoareceeste dezirail social.


47/55

Incapacitarea poate fi considerata violenta indreptata spre interior.

In amele cazuri' persoana eliereaza o mare cantitate de energie catre interior'

respectiv' catre exterior intr-o incercare disperata de a forta mediul incon9urator sa rezolve

proleme in locul ei.

Incapacitarea si violenta urmeaza unei perioade de agitatie. (and persoana se agita'

acumuleaza energia pe care apoi o descarca distructiv fie prin incapacitare' fie in

comportamente violente.


48/55

din scenariu #aici: Eu nu pot gandi%. Baspunsul corect din partea ta daca esti in

audienta este sa refuzi sa te alaturi acestui ras si sa spui ca nu este nimic

amuzant%.

E+. /n alt demers de mentinere a scenariului nostru este acela pe care il desfasuram

ca adulti cand itnram in relatii care reiau relatiile pe care le-am avut in copilarie cu parintii

nostri. i acest lucru se intampla in asenta constientei. In aceasta situatie' unul dintre

partenerii din relatie 9oaca rolul de Parinte si Adult' in timp ce celalalt 9oaca rolul de (opil.

(ei doi functioneaza ca si cum ar avea doartrei' nu sase' stari ale eu-lui. 8 relatie de acest gen se

numeste simbioza.

Prolema cu simioza este ca o data ce ea s-a stailit' participantii se simt

confortail. e creeaza un sentiment ca fiecare a fost distriuit in rolul care se asteapta de

la el.


49/55

F!. (opiii mici oserva' de oicei' ca in familia lor anumite emotii sunt incura9ate' in

timp ce altele sunt descura9ate sau c0iar interzise. Pentru a-si otine stro5e-urile' copiii pot

0otari sa simta numai emotiile permise' incura9ate. (opiii iau aceasta decizie fara a fi

constienti de ea. (and ne interpretam scenariul in viata de adult' noi continuam sa ne

acoperim sentimentele autentice cu acele emotii care ne erau permise in copilarie. Aceste

surogate de emotii sunt cunoscute su numele de sentimente rac&et.

entimentele autentice sunt acele emotii pe care le simtim cand nu ne cenzuram. In AT

folosim de oicei 1 astfel de sentimente:

)5IA

T5IT?T?A

)5I$A

B$5IA

$a acestea se adauga senzatiile fizice pe care le poate simti un copil: relaxat' flamand'

satul' oosit' intors pe dos' dezgustat' adormit etc.


50/55


51/55

In contrast cu aceste emotii autentice' sentimentele rac5et nu a9uta niciodata la

finalizarea situatiei. /ri de cate ori vei simti teama, furie sau tristete in afara cadrului lor

temporal potrivit, stii ca emotia este un sentiment rac-et.

F.


52/55

F+. /n0oc psihologiceste o serie repetitiva de tranzactii in care amele parti sfarsesc

prin a incerca sentimente rac5et. 8amenii 9oaca 9ocuri fara a-si da seama ca fac acest lucru. #Q

Am analizat anterior 9ocurile psi0ologiceQ%.

Fanita Englis0 sugera ca oamenii incep sa caute stro5e-uri provenite din 9ocuri cand

stro5e-urile provenite din rac5etare sunt in pericol sa se termine.


53/55

Practicienii AT fac distinctia intre contractul administrativ saude afacerisi contractul

clinic saude tratament. Primul este o intelegere intre terapeut si client referitor la detaliile de

plata si detaliile administrative in legatura cu munca lor impreuna.

In contractul de terapie' clientul specifica clar ce anume sc0imari doreste sa otina si

ce este dispus sa faca pentru a a9uta la producerea acestor sc0imari. Terapeutul specifica daca

este dispus sa lucreze cu clientul pentru realizarea sc0imarilor dorite de acesta si mentioneaza

cu ce anume va contriui el la acest proces #vezi cele 4 cerintepentru inc0eierea corecta a unui

contract in viziunea lui (laude teiner'?motional 1iteracy pe DDD.claudesteiner.com%.


54/55

?. Autono1ia

8iectivul final al sc0imarii este doandirea A/T88&IEI. Berne n-a oferit

niciodata o definitie a ei' dar a descris autonomia ca fiind manifestata prin declansarea sau

refacerea a trei capacitati: (8TIETIABE' P8TAEITATE si ITI&ITATE.

CO&$TIE&TIA%EA:este capacitatea de a vedea' auzi' simti tactil' gusta si miorsi

lucruri su forma de impresii senzoriale pure' in modul in care o face un nou-nascut. Persoana

constienta nu interpreteaza si nu filtreaza experienta sa despre lume astfel incat aceasta sa se

conformeze definitiilor Parentale. e afla in contact cu senzatiile sale corporale si cu stimulii

externi.

$"O&TA&EITATEA:este capacitatea de a alege dintr-o gama larga de optiuni de

simtire' gandire si comportament. Persoana spontana reactioneaza la lume: direct' fara sa omita

portiuni de realitate sau sa o reinterpreteze pentru a se potrivi unor definitii Parentale.Persoana poate raspunde lier din oricare cele trei stari ale eului sau. Indiferent ce stare

a eului foloseste' isi va alege lier raspunsul' astfel incat sa corespunda situatiei prezente' nu

pentru a se conforma unor comenzi Parentale invec0ite.

I&TI(ITATEA: se refera la o impartasire desc0isa a sentimentelor si dorintelor intre

tine si o alta persoana. entimentele exprimate sunt autentice' astfel incat intimitatea exclude

posiilitatea de rac5etare si de 9ocuri. In starea de intimitate este posiil sa intram in starea de

(opil $ier dupa ce ne-am asigurat un cadru de siguranta pentru acest lucru prin inc0eierea de

contracte de tip Adult si prin protectie Parentala.

Independenta de scenariu


55/55

a sugerat expresia A/'T I&TE,%ATpentru a exprima aceasta idee #apud.C. teDart' =.

Coines' **4' p. !)*%.

(are este viziunea AT asupra conceptului de vindecare

"erne era un sustinator si entuziast al ideii de vindecare. =indecarea insemna pentru

el iesirea din scenariu' o vindecare scenariala, comportamentala, afectiva sau co!nitiva. In

viziunea lui' orice terapeut AT are misiunea sa vindece pacientul' nu numai sa-l a9ute sa

progreseze. A te vindeca inseamna sa lepezi pielea de roasca si sa-ti reiei dezvoltarea

intrerupta de print sau printesa' in timp ce a face progrese inseamna sa te simti confortail ca

roasca #vezi E. "erne' (e spui dupaBuna ziua din iliografie%.

Pentru alti autori' vindecarea se refera la grade de finalizare a contractului.Altii se

refera la vindecarea somatica&persoana care iese din scenariu va modifica modul in care isi

foloseste si isi percepe corpul. Ea se poate eliera de tensiunile cronice sau de tulurarilesomatice.

Indiferent cum este definita' vindecarea de scenariu este rareori un eveniment

definitiv. 8indecarea este o chestiune de invatare progresiva a e$ersarii de noi optiuni.

introducere in analiza tranzactionala.doc

Documents