introducere - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro

EA 212/2014 Fermă de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistem mixt

Hârtie reciclată

1

Introducere

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial al amplasăriiunei ferme de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistem mixt, situată în oraşul Mărăşeşti, jud.Vrancea şi comuna Cosmeşti, jud. Galaţi.

Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şiţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile LegiiMediului 256/2006 republicatǎ cu completǎrile aferente, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şicompletarea Legii Apelor nr. 107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu.

La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrulproiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind EvaluareaImpactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:

Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; Manualul EIA1; Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a

impactului asupra mediului; Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive

92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene "Păsări", 92/43 "Habitate" (din

perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000).Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducerea consecinţelor

negative ale activitǎţilor antropice asupra reţelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene92/43 „Habitate”, respectiv 79/409 „Pǎsǎri”.

Evaluarea adecvată nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cucaracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă. Evaluarea adecvatǎ estedefinitǎ în Legea Mediului completatǎ prin OUG 195/2005 (art.2 pct. 301) ca fiind: procesul menit săidentifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţiaîn vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale oricărui plan oriproiect, care nu are o legatură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturaleprotejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori încombinaţie cu alte planuri sau proiecte”

De asemenea, în documentele intitulate:- Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive

92/43/EEC2;- Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats Directive

92/43/EEC3;, se insistă asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potenţial

(previzionat) al proiectului asupra elementelor criteriu (specii/habitate) ce au stat la baza desemnǎrii situluiîn cauzǎ.

1 apmct.anpm.ro/docfiles/view/75702 European Communities, 2000, Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communitities;3 Impact Assessment Unit: School of Planning, Oxford Brookes Univ., Luxemburg: Office for Official Publications ofthe European Communitities



Hârtie reciclată

2

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi oserie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie deprotecţie a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principiice stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului:

iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei

optime;Astfel în mod distinct faţă deevaluarea impactului asupra mediului, ce s-a conturat ca un instrument de

bază în identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice,reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile, evaluareaadecvată rămâne centrată pe elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului în cauză. Aceastăevaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, învederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.

Acest tip de documentaţii (evaluare adecvată) rămân de dată recentă, în timp ce pentru Evaluările deimpact asupra mediului s-a încercat încă din anii 19794, ajungând ca în anul 1991 UNECE (United NationsEconomic Commission for Europe) sǎ conchidǎ asupra faptului cǎ este vorba de o evaluare a impactuluiunei activitǎţi planificate asupra mediului. De-a lungul timpului s-a concretizat faptul cǎ EIA reprezintǎ unproces de analiză a impactului potenţial al unui proiect asupra factorilor de mediu. Ghidul EIM5 defineşte EIMca o procedură prin care se evaluează impactul asupra mediului şi prin care potenţialele efecte negativeasupra mediului sunt diminuate sau eliminate, dacă este posibil. EIM reprezintă un proces organizat deculegere a informaţiilor utilizate pentru a identifica şi înţelege efectele proiectelor propuse asupra mediuluiînconjurator (aer, apă, sol, faună, vegetaţie etc.) cât şi asupra mediului social şi economic al populaţieipotenţial afectate.

Evaluarea impactului asupra mediului este definitǎ în Legea Mediului completatǎ prin OUG 195/2005(art.2 pct. 31) ca fiind un „proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz siin conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale sisecundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului”, existând în acest sens obligativitatea caîn conformitate cu OM 135/2010, (Anexa privind Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupramediului pentru proiecte publice şi private; art. 16 alin.4) Raportul privind impactul asupra mediului sǎrespecte conţinutul-cadru prevăzut în ghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului.

Documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului conţine6 şi dezvoltă concluziile7 studiului deEvaluarea Adecvată8 impusǎ de procedura legală în vigoare9, atunci când procedura EIA este parcursă.

4 Munn: prin nevoia de a identifica şi previziona un impact asupra mediului, sǎnǎtǎţii umane şi buna desfǎşurare apropunerilor legislative, politicilor, programelor, proiectelor şi procedurilor operaţionale şi de a interpreta şicomunica informaţiki asupra acestui impact [Glasson, J., Therivel, R., Chadwick (2005): Introduction toEnvironmental Impact Assessment, 3rd. Eds. Routledge Eds: Taylor & Francis Group, London & New York.5 Participarea Publicului la Procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului - Asistenţǎ tehnicǎ pt. asigurareaconformǎrii cu prevederile Directivelor de Evaluare a Impactului asupra Mediuluihttp://www.anpm.ro/Files/EIA_ghid_200710303743768.pdf6 Conform Legii 49/2011 de aprobare a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 28 alin 47 Conform prevederilor OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupramediului pentru proiecte publice şi private, art. 16, alin 48 Conform OUG 195/2005 – Legea mediului, cu completările ulterioare, republicată: art. 301. evaluare adecvata reprezintăprocesul menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de obiectivele de conservare si in conformitate culegislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale oricarui plan oriproiect, care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate deinteres comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual ori in combinatie cu alteplanuri sau proiecte9 Conform OUG 195/2005 – Legea mediului, cu completările şi republicările ulterioare, art. 52, alin 1, respectiv Legea 49/2011,art. 28 alin 2.



Hârtie reciclată

3

Evaluarea adecvatǎ, este documentul în mǎsurǎ a stabili eventualul impact negativ asupraelementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. In acest sens, se insistă asupra faptului că existăo concentrare asupra elementelor criteriu (habitate/specii) ce au stat la baza desemnǎrii siturilor Natura2000 ţintă10.

Conform prevederilor legale în vigoare, noţiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată înrelaţie cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul căceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interescomunitar, poate să nu aibă acelaşi efect pentru un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar.Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trǎsǎturile planului sau proiectuluilocalizate în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din planul/proiectul localizat înafara acesteia.

De aceea, fiecare evaluare este un caz individual trebuind tratată în funcţie de obiectivele deconservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului sau proiectului.

Prezenta documentaţie este completatǎ de documentaţia de Raportul la Studiul de evaluare aimpactului asupra mediului.

Astfel, în cadrul prezentei documentaţii au fost preluate şi prezentate unele dintre aspectele cuprinseîn cadrul Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului realizat pentru acest obiectiv, înscopul unei însuşiri exacte şi pentru a se facilita o înţelegere pe deplin a elementelor proiectului propus, datǎfiind analiza simultanǎ în cadrul unor servicii distincte din cadrul APM Vrancea. Astfel, la o parcurgereparalelǎ a celor douǎ documente, pot apǎrea secţiuni similare din punct de vedere al conţinutului şi formei,ce nu vor fi tratate în consecinţǎ ca redundanţe.

10 OUG 195/2005 cu completările ulterioare, republicată, art. 52 alin 5: „[...]ţinându-se cont de obiectivele deconservare a acesteia [...]”; Legea 49/2011, art. 28 alin 2. „[...]avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia”;prevederile generale desprinse din OM 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelorpotenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar



Hârtie reciclată

4

Cap. 1. Informaţii privind Proiectul propus

1.1. Informaţii privind proiectul

1.1.1. Informaţii despre titularul proiectului

SC Marfishing SRLPersoană juridică română, înfiinţată în baza Legii 31/1990, are forma juridică de Societate cu

Răspundere Limitată. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea Română şi cu prevederilestatutului societăţii.

Sediul social: loc. Mărăşeşti, Str. Republicii, nr. 79, bl M2, jud. VranceaInregistrare la registrul comertului sub nr. J39/10/2010Cod Unic de Inregistrare: RO 26383228Persoană de contact: Camelia DOBRIŞANTel: 0764 4602617

1.1.2. Informaţii despre autorul atestat al documentaţiilor tehnice

Autorul documentaţiei prezente este:SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL

Sediul firmei: Str. Baladei, nr. 35, Cluj-Napoca, RomaniaInregistrare în Registrul Comerţului Cluj: J12/1014/2001Cod fiscal: RO 14054736Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUŢ în calitate de AdministratorPersoană de contact: Dr. Sergiu MIHUŢTel.: 0264-410071Fax: 0264-410071Mobil: 0744-826 619www.studiidemediu.ro, [email protected]

Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şi management,având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale.

In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltăpregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şimanagementul unor proiecte specifice.

Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fostatestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii deevaluare a impactului asupra mediului, resectiv Bilanţuri de mediu.



Hârtie reciclată

5

Incepând cu anul 2010, USI a fost înscrisǎ în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentruProtecţia Mediului, la poziţia 188, fiindu-i conferitǎ expertiza pentru elaborarea: Raporturilor de mediu,Raporturilor privind impactul asupra mediului, Bilanţurilor de mediu, Raporturilor de amplasament şi aEvaluǎrilor adecvate.

USI este certificatǎ prin Sistemul de Management al Calitǎţii prin ISO:9001 şi ISO:14001.Experienţa din domeniul documentării activităţilor antropice în relaţie cu factorii de mediu se

materializează prin peste 500 de documente de evaluare a resurselor naturale, rapoarte de evaluare aimpactului asupra mediului, bilanţuri de mediu nivel I şi II, planuri de monitorizare, modelări ale factorilor demediu, etc. realizate pentru mai bine de 300 de firme cu capital privat sau de stat.

Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din:- Dr. biol./jur. Sergiu MIHUŢ (coordonator);- specialist ingineria mediului ing. Raluca DRĂGAN;- expert biol. dr. Liliana JARDA;- biol./agron. Liana MIHUŢ;- geol. Adrian MUREŞAN;- geol. Daniela MUREŞAN;- ing. Luminiţa POPA;- specialist ştiinţa mediului Carmen ROŞCACoordonatorul responsabil de realizarea prezentei documentaţii este:

- Dr. Sergiu MIHUŢ - licenţiat în ştiinţe biologice (UBB Cluj-Napoca) şi drept (Univ. ”1 Dec. 1918, Alba-Iulia)Experienţa specialiştilor implicaţi în realizarea documentaţiei:

Nume/prenume ExperienţaDr. Sergiu MIHUŢ Coordonator responsabil al temei

Experienţă în domeniu: 17 aniValidat ca expert ihtiolog prin participarea la implementareaunor proiecte de studii ştiinţifice de fundamentare a unor măsuride conservare a siturilor Natura 2000

ing. Raluca DRĂGAN Specialist ingineria mediului;Experienţă în domeniu: 3 ani

Dr. Liliana JARDA BiologExperienţă în domeniu: 8 ani

Liana MIHUŢ BiologExperienţă în domeniu: 11 ani

Adrian MUREŞAN GeologExperienţă în domeniu: 9 ani

Daniela MUREŞAN GeologExperienţă în domeniu: 9 ani

ing. Luminiţa POPA InginerExperienţă în domeniu: 27 ani

Carmen ROŞCA Specialist ştiinţa mediului;Experienţă în domeniu: 3 ani

1.1.3. Denumirea proiectuluiFermă de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în sistem mixt



Hârtie reciclată

6

1.1.4. Descrierea proiectuluiObiectul proiectului se centrează pe crearea unei ferme de creştere a ciprinidelor şi acipenseridelor în

sistem mixt prin amenajarea a şapte bazine exterioare cu suprafeţe diferite, destinate creşterii şi iernăriipeştelui, precum şi construirea unei hale de producţie noi, în vederea inmulţirii şi creşterii acipenseridelor.

Strategia de realizare a unor heleştee11 piscicole reprezintă şi răspunsul cel mai nimerit în urmaexploatării resurselor minerale de tipul nisipurilor şi pietrişelor din terase, conducând la o creşteresemnificativă a productivităţii biologice şi ecologice a perimetrelor, la o impulsionare a potenţialului socio-economic regional prin promovarea unor practici alternative (acvacultură, turism, etc.), la îmbunătăţirefuncţională a factorilor de mediu şi o revitalizare a peisajului.

Localizarea amplasamentului[imagine prelucrata după GoogleEarth]

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se află în Câmpia Siretului Inferior, la contactul cupartea sudică a Culoarului Siretului. Terenul este situat în zona terasei joase a râului Siret, fiind cuprinsăîntre Fabrica de prefabricate Somaco Doaga, drumul DN 24 Tişiţa Tecuci, albia râului Siret în partea esticăşi terenuri aparţinând primăriei Mărăşeşti în sud.

11 legislaţia din domeniu face în prezent o distincţie între termenii dedicaţi obiectivelor de amenajare piscicolă,încadrându-se în tendinţele din ecologie unde s-a încercat încetăţenirea unor termeni. Astfel, luând înconsiderare atât atribute definite prin Dicţionarul explicativ al limbii române (www.dexonline.ro) cât şielemente de ecologie, pentru amenajările piscicole artificiale s-a utilizat termenul de „heleşteu”. Heleşteulreprezintă un bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură, înconjurat total sau parţial de diguri,prevăzuut cu canale de alimentare, evacuare şi perimetrale, dotat cu construcţii hidrotehnice şi instalaţii dealimentare, reţinere şi evacuare a apei.



Hârtie reciclată

7

1.1.5. Procese tehnologice de producţieÎn etapa de construire, lucrările propuse constau într-un set de măsuri de amenajări ale celor 7

excavaţii deja existente, cu suprafeţe diferite, care urmează a fi introduse în circuitul piscicol şi organizate cabazine destinate creşterii şi iernării peştelui. De asemenea, bazinele vor asigura necesarul de apă pentruhala de creştere şi înmulţire a puilor. În funcţie de caracteristicile fiecărui bazin în parte s-a stabilit speciamaterialului piscicol ce urmează a fi crescut, vârsta şi densitatea lui.

Procesele de producţie se realizeză în cele 7 bazine de creştere din pământ amenajate peamplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei cu o suprafaţă totală de aproximativ 24,5 ha,structurate astfel:

- bazin EC-1, cu o suprafaţă de 8026 mp;- bazin EC-2, cu o suprafaţă de 5222 mp;- bazin EC-3, cu o suprafaţă de 7103 mp;- bazin EC-4, cu o suprafaţă de 5730 mp;- bazin EC-5, cu o suprafaţă de 10337 mp;- bazin EC-6, cu o suprafaţă de 29838 mp;- bazin EC-7, cu suprafaţa de 178354 mp;- canale de legătură, cu suprafaţa de 12606 mp;Pentru crearea în heleşteele de creştere şi îngrăşare a peştelui a condiţiilor optime pentru dezvoltarea

peştilor, se impune aplicarea lucrărilor de ameliorare. În practica piscicolă, pregătirea bazinelor de creşteretrebuie începută prin golirea lor, operaţiune urmată de desfundarea canalelor drenoare, curăţarea şinivelarea fundului acestora. Atunci când adâncimea bazinelor s-a redus semnificativ, se impunedecolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtarea stratului de mâl.

Pentru realizarea acestora, însă şi pentru protejarea malurilor este necesară dragarea (în funcţie devolumul de aluviuni care trebuiesc îndepărtate) care se va executa cu utilajul amfibiu la care se monteazădraga absorbantă şi/sau graiferul cu braţ telescopic. Pentru volume mari şi adâncimi peste 2 m se foloseşteo dragă păşitoare sau excavatoare, dragline sai graifere, şenilate şi fixate pe pontoane plutitoare.

În etapa de amenajare, va fi construită şi o hală de producţie nouă în vederea înmulţirii şi creşteriiacipenseridelor cu suprafaţa construită de 2250 m2, fiind organizată şi dotată cu echipamente conformfluxului tehnologic. Această staţie are detinaţia reproducerii artificiale a sturionilor, incubării icrelor şi creşteriipuietului până la vârsta de un an. Hala va fi ridicată pe un teren liber de construcţii, iar materialul rezultat dinexcavaţii se va utiliza la nivelarea terenului şi ridicarea malurilor bazinelor de creştere.

Staţia de reproducere, incubaţie şi dezvoltare a puietului de sturioni are un volum util de apă deaproximativ 1180 m3, fiind compusă din trei sisteme de diferite capacităţi, destinate dezvoltării şi creşteriipuilor de sturion în diferite etape de dezvoltare.

Staţia de reproducere, incubaţie şi creştere sturioni



Hârtie reciclată

8

Construcţia propusă este situată pe un teren cu o pantă mică, având o declivitate între 0 si 25%variabil. Amplasamentul nu pune probleme tehnice deosebite.

Activităţile pe perioada de funcţionare sunt sintetizate în cadrul a trei scheme flux ce caracterizeazăfuncţionarea staţiei de reproducere, cea a iazurilor piscicole şi cea a obiectivului în ansamblul său:

Schema flux pentru funcţionarea staţiei de reproducere, incubaţie şi creştere sturioni este de tipul:- Pregătirea bazinelor pentru populare;- Popularea cu puiet;- Creşterea puietului pe clase de vârstă şi dimensiuni;- Hrănire;- Reproducere;- Recoltare;- Depopulare (după caz).În ceea ce privesc lacurile, în etapa de amenajare acestora le vor fi aplicate lucrări de ameliorare

pentru crearea condiţiilor optime în vederea creşterii şi îngrăşării peştilor. Pregătirea bazinelor de creştereimpune desfundarea canalelor drenoare, curăţarea şi nivelarea fundului acestora, iar atunci când adâncimeabazinelor s-a redus semnificativ, se impune decolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtareastratului de mâl.

Schema flux pentru funcţionarea iazurilor piscicole este de tipul:- Pregătirea iazurilor pentru populare;- Popularea cu puiet;- Creşterea puietului pe clase de vârstă şi dimensiuni;- Hrănire;- Reproducere;- Recoltare;- Depopulare (după caz).Schema flux pentru funcţionarea obiectivului în ansamblul său este de tipul:- Lucrări de pregătire;- Lucrări de întreţinere;- Practici cu caracter turistic (pescuit sportiv);- Lucrări de recoltare şi valorificare a populaţiilor piscicole.

Producţia anuală estimată s-a bazat pe speciile de peşte care urmează a fi obţinute din producţie şimai ales de scopul acestora, pentru consum sau care urmează a fi comercializat spre terţi. Astfel, producţiade peşte destinată consumului va fi compusă din crap şi ciprinide (sânger, novac, cosaş), iar cea destinatăcomercializării către unităţi de creştere va fi compusă din puiet de cegă şi păstrugă.

În vederea acestui aspect absolut important, dimensionarea tehnologică a fermei piscicole s-a realizatplecând de la obţinerea unei producţii anuale de 60 tone de peşte de consum şi 270000 exemplare de puietde cegă şi păstrugă.

1.1.6. Informaţii despre materii primeSuprafaţa terenului pe care urmează a fi amplasat proiectul este de 621888 m2. Amenajarea bazinelor

se va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei. În prezent, pe parcela care arecategoria de folosinţă curţi-construcţii (7500 m2) există o serie de construcţii provizorii, aflate într-o stareavansată de degradare, cu suprafaţa construită totală de 196 m2, realizate din lemn şi chirpici cu fundaţie depiatră spartă. Amplasarea acestor clădiri în teren nu impune nicio restricţie pentru investiţia propusă prinprezentul proiect.



Hârtie reciclată

9

Construcţia realizată în vederea reproducerii artificiale a sturionilor, incubării icrelor şi creşterii puietuluipână la vârsta de 1 an cu o suprafaţă construită de 2250 m2. Această hală va avea structura metalică,închideri perimetrale din panouri sandwich din poliuretan şi tâmplărie din PVC, fiind organizată şi dotată cuechipament conform fluxului tehnologic.

Materiile prime ce urmează a fi utilizate in vederea realizării construcţiei constau in beton, lemn,carburanţi fosili (motorină pentru majoritatea utilajelor, respectiv benzină, pentru unele echipamente decapacitate redusă – generatoare electrice portabile) pe perioada de construcţie.

Carburanţii vor fi achiziţionaţi de la staţiile de carburanţi, urmând a fi transportaţi pe amplasament cuautocisterne şi distribuite local. Ca urmare a arderii in motoarele cu combustie internă, se va degaja ocantitate de gaze de eşapare emise in aer ce variază in funcţie de tipul de utilaje folosite şi timpul defuncţionare al acestora, gradul de uzură al motorului şi sarcina de lucru in care se află.

1.1.7. Informaţii despre substanţe sau preparatele chimice utilizateAtât în etapa punerii în operă a proiectului, cât şi pe perioada funcţionării acestuia nu vor fi utilizate

substanţe sau preparate chimice periculoase.Combustibilul utilizat pentru utilaje este motorina, care nu va fi depozitată în cadrul punctelor de lucru

(şantierelor locale). Alimentarea se va face de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne saucisterne de capacitate mică (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platformă).

Utilajele şi sculele ce funcţionează cu curent electric vor fi alimentate de la un grup generator, iar celecare funcţionează cu aer comprimat de la un motocompresor. Ambele echipamente (generator şimotocompresor), alimentate cu motorină, se încadrează în limitele de noxe emise, respectiv de zgomot.

În faza de construcţie nu se vor folosi substanţe toxice şi periculoase. Utilajele, echipamentele şisculele vor fi verificate zilnic pentru prevenirea oricăror incidente ce ar putea duce la rănirea manipulanţilorsau producerea unor accidente ecologice.

Uleiurile (de motor, hidraulice, etc.) pentru funcţionarea vehiculelor de transport şi a utilajelor nu se vadepozita în incinta şantierelor de lucru, manoperele de întreţinere sau reparaţii urmând a se realiza în incintaunor unităţi specializate din localităţile din imediata proximitate.

Dat fiind faptul că pentru funcţionarea utilajelor este nevoie de o cantitate redusă de uleiuri şicarburanţi, nefiind necesare realizarea de depozite, stocuri sau rezerve suplimentare, nu se impunerealizarea rapoartelor de securitate pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo70Lucrările se desfăşoară pe un teren amplasat pe teritoriul a două judeţe (Vrancea şi Galaţi) şi a trei

zone (Mărăşeşti – zona extravilan, Mărăşeşti – zona Doaga şi Cosmeşti), existând deschise puncte de lucruîn fiecare din cele două judeţe şi în cele trei zone.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al oraşului Mărăşeşti, jud. Vrancea şi al comuneiCosmeşti, jud. Galaţi.



Hârtie reciclată

10

Localizarea oraşului Mărăşeşti în cadrul judeţului Vrancea şi a comunei Cosmeşti în cadrul judeţului Galaţi [sursa:www.wikipedia.org]

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se află în Câmpia Siretului Inferior, la contactul cupartea sudică a Culoarului Siretului. Terenul este situat în zona terasei joase a râului Siret, fiind cuprinsăîntre Fabrica de prefabricate Somaco Doaga, drumul DN 24 Tişiţa Tecuci, albia râului Siret în partea esticăşi terenuri aparţinând primăriei Mărăşeşti în sud.

Plan de încadrare în localitate [imagine prelucrată în GoogleEarth]



Hârtie reciclată

11

În parcela localizată în oraşul Mărăşeşti (jud. Vrancea), proiectul este identificat prin următoarelecoordonate în sistem Stereo 70:

Sistem de proiecţie STEREO 70Pct. X Y1 677945,738 485913,8082 677952,853 485918,7623 677968,409 485938,8214 677999,771 485954,1035 678024,416 485966,7006 678046,240 485987,5347 678051,949 485990,4278 678060,338 485991,7089 678083,348 486004,10910 678096,514 486012,490

În parcela localizată în comuna Cosmeşti (jud. Galaţi) proiectul este identificat prin următoarelecoordonate în sistem Stereo 70:

Sistem de proiecţie STEREO 70Pct. X Y1 678370,766 486124,9472 678373,171 486125,8803 678381,775 486133,1974 678309,134 486144,3885 678410,721 486156,6846 678429,130 486161,2247 678458,878 486165,9308 678501,670 486176,0939 678530,170 486181,04410 678560,692 486188,627

Proiectul este amplasat în cadrul a două situri Natura2000: Aria Specială de Conservare constituităconform Directive Habitate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi Aria de Protecţie Specială Avifaunisticăbazată pe Directiva Păsări ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

Limitele amplasamentului în raport cu siturile Natura2000cu linie albastră – limita ROSPA0071; cu haşură roşie – ROSCI0162



Hârtie reciclată

12

1.3. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectului propus şi care vor avea loc pedurata diferitelor etape de implementare

Factorii de mediu urmează a fi impactaţi pe perioada de organizare şi punere în operă a obiectivelor,estimată la 12 luni. Durata de exploatare a obiectivelor este estimată a fi nelimitată în timp.

Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite de măsuri de diminuare aimpactului.

Lucrările de reconstrucţie ecologică şi de integrare în peisaj, ce urmează a se implementa vor avea caobiectiv nu numai refacerea factorilor de mediu afectaţi de către proiect, ci şi atenuarea unor efecte aleimpactului anterior.

Atacarea lucrărilor în etape, conform propunerii de proiect, va genera un impact relativ limitat la zonelede lucru concentrate în jurul celor locaţiilor principale. Astfel, efectele generatoare de impact rămân relativlimitate. Zgomotul, vibraţiile şi emisiile de gaze de eşapament vor fi scăzute, producerea lor fiind discontinuă,pe perioade de timp reduse.

Sursele de poluanţi pentru ape provin din activităţile curente (igienă), creştere a peştilor, respectiv dela scurgerile accidentale de carburanţi. Apele pluviale de pe amplasament sunt conduse prin rigoleperimetrale. Vor fi realizate poldere deznisipatoare pentru evitarea poluǎrii (cu suspensii).

Modificările fizice asupra factorului de mediu aer se datorează funcţionǎrii motoarelor cu combustieinternǎ ce utilizeazǎ carburanţi fosili. In etapa de construcţie, pentru sistemele de ecranare acustică suntsoluţii incluse în proiectul constructiv („din fabrică”) a utilzajelor in cauză şi constau din utilizarea panourilordublate cu materiale fonoabsorbante (tablă dublată de poliester sau paslă) a structurilor de caroserie,invelirea tamburilor benzilor transportoare in cauciuc, dotarea cu tobe de eşapament prevăzute cusilenţiatoare suplimentare, etc.

Pe perioada de punere in operă se va face apel la utilaje sau echipamente de putere mică sau medie,drept pentru care sunt preconizate a apărea local surse de zgomot sau vibraţii care însă estimăm cǎ nu vordepǎşi limita frontului de lucru. Perioadele de lucru vor coincide doar cu perioadele active diurne, pentru ase evita apariţia oricǎror zgomote in mǎsurǎ a induce un deranj local. Utilajele şi echipamentele sunt dotatedin fabricaţie cu sisteme de atenuare a zgomotului (tobe de eşapare), utilizand sisteme de rulare pecauciucuri, fapt ce conduce la atenuarea vibraţiilor.

Principala sursa de poluare a solului si a subsolului ar putea reprezenta o avarie (fisura) la unul dinrezervoare de combustibili ale utilajelor, ceea ce ar duce la scurgerea accidentala de combustibil.

Alimentarea utilajelor se va realiza de la o cisternă autotractată. Astfel alimentarea se va realizadeasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri vor fipreluate in recipienţi speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate şi tratate cu produşi dedescompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth).

Astfel, in zona fronturilor de lucru va exista o prelată, respectiv o cantitate suficientă (min. 5 kg) dePetrolsynth şi un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a solurilorafectate.

Măsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şiutilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului in scopul asigurǎrii uneiintervenţii eficiente in caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).

Pe perioada de funcţionare, echipamentele ce asigură funcţionarea obiectivului sunt racordate lareţelele tehnico-edilitare, energia fiind asigurată parţial de la reţeaua naţională prin racord, însă suntprevăzute şi panouri electro-voltaice în măsură a asigura o sursă alternativă de energie şi funcţionarea larandamente înalte cu consumuri scăzute energetice din surse convenţionale. Apa este asigurată din puţforat pentru incintele piscicole închise (hală producţie puiet), iar apa de primenire, pentru bazinele piscicoleeste asigurată din surse subterane, provenind din scurgeri naturale, endogee şi freatice. Pe perioada defuncţionare se vor utiliza utilaje cu motoare cu combustie internă, de putere mică, pentru lucrări deîntreţinere, operare, manevrare etc (buldoexcavator, stivuitor, motopompe, electrogenerator etc.). Aceste



Hârtie reciclată

13

utilaje şi echipamente sunt dodate cu sisteme catalitice de ardere ce conduc la emisii scăzute de particulepoluante.

1.4. Resurse naturale necesare implementării proiectuluiÎn cazul proiectului de faţă nu este necesară exploatarea/utilizarea unor resurse naturale, altele decât

carburanţii fosili folosiţi în faza de construcţie (amenajare).Dimpotrivă, înfiinţarea unei crescătorii piscicole în regim intensiv reprezintă răspunsul cel mai nimerit

în urma exploatării resurselor minerale de tipul nisipurilor şi pietrişelor din terase, păstrând astfel şi orelevanţă bio-eco-cenotică aparte, prin menţinerea şi dezvoltarea unor sisteme de zone umede. Accentulpus pe specii de sturioni, nu numai că reprezintă un atu economic, dar este şi un obiectiv cu valoare marepentru mediu, scăzând semnificativ presiunea asupra resurselor naturale sălbatice.

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interescomunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Impactul asociat unor exploatǎri majore a unor resurse naturale, au condus la apariţia unui impactsemnificativ pe perimetre extinse.

Proiectul în sine presupune amenajarea şi valorificarea celor 7 cuvete rămase în urma exploatăriiistorice a resurselor minerale din terasa râului Siret în vederea creării unei ferme de creştere a ciprinidelor şiacipenseridelor în sistem mixt. Bazinele deja existente, au suprafeţe diferite şi vor avea destinaţia creşterii şiiernării peştelui. Se are în vedere şi construirea unei hale de producţie noi, în vederea creşterii şi înmulţiriiacipenseridelor.

Astfel, nu există o exploatare propriu-zisă a unor resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejatede interes comunitar în vederea punerii în operă şi funcţionării proiectului. Dimpotrivă, strategia de realizarea unor heleştee piscicole reprezintă soluţia optimă adoptată în urma exploatării resurselor minerale de tipulnisipurilor şi pietrişelor din terase, conducând la o creştere semnificativă a productivităţii biologice şiecologice a perimetrelor, la o impulsionare a potenţialului socio-economic regional prin promovarea unorpractici alternative (acvacultură, turism, etc.), la îmbunătăţire funcţională a factorilor de mediu şi o revitalizarea peisajului.

1.6. Emisii şi deşeuri generate ca urmare a implementării proiectului şi modalitatea de eliminarea acestora

Generarea de deşeuriPe perioada lucrărilor vor rezulta următoarele deşeuri: uleiuri arse de la utilajele folosite şi maşinile de

transport, resturi menajere şi produse fecaloide de la muncitori.Uneltele de mână (motounelte, generatoare, etc.) vor fi aduse pe amplasamentele de lucru de către

personalul specializat atunci când este nevoie, fiind alimentate cu amestecul de carburant (benzină Euro 3 +ulei 2T) în perimetre special amenajate, de la rezervoare amplasate pe autoutilitare, sau direct din recipienţimetalici portabili. În zona organizării de şantier nu vor exista rezervoare de combustibil.

Dat fiind faptul că activităţile se desfăşoară în etape, amplasamentele şantierelor modificându-seodată cu înaintarea lucrărilor, nu este necesară amenajarea de grupuri sociale, altele decât cele portabile,ecologice, deoarece personalul va fi transportat în zonele de lucru cu mijloace de transport.

Dat fiind specificul lucrărilor, nu sunt aşteptate probleme deosebite legate de poluarea apelorsubterane sau de suprafaţă cu produşi chimici. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fiizolate, perimetrele respective fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului.

Cantitatea de mâl deshidratat provenit din dragarea fundului lacurilor este estimată la aproximativ60.000 m3, acesta este considerat a fi un deşeu inert şi va fi ulterior utilizat pe amplasament ca material deumplutură. De asemenea vor rezulta deşeuri din demolarea construcţiilor şi clădirilor existente deja peamplasament şi deşeuri inerte rămase după construcţia lacurilor şi a halei, care nu mai au altă întrebuinţare.



Hârtie reciclată

14

Deşeurile menajere extrem de reduse cantitativ, vor fi colectate în saci tip pubelă şi transportate înafara perimetrului, urmând a intra în sistemul de management al deşeurilor din zona de implementare aproiectului. Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrărilor este extrem deredusă şi se va gestiona prin intermediul toaletelor portabile ecologice. Astfel, în cadrul organizărilor deşantier, se preconizează montarea unei toalete cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolva aceastăpotenţială sursă de risc, minimizând în special eventuala posibilitate de apariţie a unor focare cu potenţialpatogen.

În etapa de funcţionare vor fi generate deşeuri menajere de la muncitori şi turiştii care ajung peamplasament, însă acestea vor fi extrem de reduse cantitativ şi vor fi colectate în saci de tip pubelă şipreluate de firme specializate, în baza unui contract prestabilit. De asemenea, cantitatea de produsefecaloide provenite de la turişti, foarte redusă, se va gestiona prin intermediul toaletelor ecologice cu fundvidanjabil. Produsele fecaloide provenite din grupurile sito-sanitare de la angajaţi vor fi dirijate spre sistemulde canalizarea la care va avea racord investiţia şi apoi spre staţia de epurare.

Managementul deşeurilorPentru reducerea poluării, gospodărirea acestor deşeuri se va face astfel:Uleiul uzat se va depozita în butoaie şi se va transporta la punctele de colectare. Nu se vor efectua

măsuri de întreţinere (schimburi de ulei, gresaje, etc.) în zonele de lucru sau organizare de şantier ci doarintervenţii în caz de avarii. Lucrările de revizie sau întreţinere se vor efectua în cadrul unor unităţispecializate.

Toaleta cu fosa vidanjabilă şi tratată chimic amplasată pe şantierul de lucru, în zona organizării deşantier va fi golit de conţinut periodic, iar deşeurile rezultate se vor transporta în locuri special amenajate saula staţiile de epurare din localitate, apelând la servicii de specialitate.

Deşeurile specifice menajere, se vor colecta în pubele cu saci de plastic. Acestea vor fi golite periodic,iar gunoiul rezultat va fi transportat în afara perimetrului şi depozitat în puncte special amenajate. Deşeurilemenajere şi cele de construcţie se vor colecta în europubele în spaţii special amenajate, în conformitate cuun contract cu o firmă specializată pentru ridicarea acestora.

Nu se produc deşeuri periculoase în timpul execuţiei investiţiei şi nici în timpul funcţionării acesteia.Deşeurile provenite din demolările clădirilor existente, precum şi cele rămase în urma construcţiei

lacurilor şi a halei de producţie puiet, vor fi transportate în afara perimetrului şi depozitate în spaţii specialamenajate sau la rampa de deşeuri din apropiere.

Mâlul rezultat în urma decolmatării vetrei bazinelor, considerat deşeu inert, va fi depus peamplasament în vederea deshidratării acestuia. Astfel, mâlul deshidratat va fi utilizat pentru acţiuni derambleere, nivelarea suprafeţelor de la nivel local etc. Solul vegetal va fi depozitat temporar în proximitateafronturilor de lucru, urmând ca acesta să fie folosit imediat după terminarea lucrărilor ca material derecopertare.

Cantitatea acestora nu poate fi estimată aceasta depinzând de o serie întreagă de factori variabili.

Managementul deşeurilor

Denumiredeşeu

Cantitateaprevăzută afi generată

Starea fizică(Solid-S,Lichid-L,Semisolid-SS)

Coduldeşeului

Codulprivindprincipalaproprietatepericuloasă

Codulclasificăriistatice

Managementul deşeurilor, cantitateaprevăzută a fi generată (t/an)

valorificată eliminată rămasăîn stoc

Deşeurimenajere 1 kg/zi S 20 01 08 - - - 1 kg/zi -

Ape uzate(menajereşifecaloide)

0,8 kg/om/zi L - - - 0,8kg/om/zi -

Deşeuri 60 000 m3 SS 17 05 06 - - 60 000 m3 - -



Hârtie reciclată

15

inerte de ladragare(mâl)Deşeuriprovenitedindemolări

30 m3 S 17 09 04 - - - 30 m3 -

Deşeuriinerte dinconstrucţii

20 m3 S 17 09 04 - - - 20 m3 -

Eliminarea şi reciclarea deşeurilorExecuţia săpăturilor, a terasamentelor şi amenajarea platformelor pentru echipament, generează

deşeuri din material vegetativ care se folosesc pentru stabilizarea unor zone învecinate ale malurilorlacurilor. Depozitul de material vegetal şi decopertă va constitui un depozit temporar pentru uscarea şiîncărcarea în autobasculante a pământului excavat.

În perioada de construcţie, se va evita orice agresiune asupra mediului prin poluarea apei, aerului,solului cu deşeuri, produse petroliere, depăşiri ale nivelului de zgomot admis.

Deseurile menajere si cele de constructie se vor colecta în europubele în spatii special amenajate, iarbeneficiarul va încheia contract cu o firmã specializata pentru ridicarea acestora. Deşeurile menajere,împreună cu deşeurile inerte provenite din demolări şi construcţii vor fi predate la procesatorii autorizaţi dedeşeuri din zonă. Mâlul provenit din activităţile de decolmatare şi dragare a lacurilor va fi valorificat (dupădeshidratare) ca material de rambleere, nivelare a suprafeţelor de la nivel local etc.

După finalizarea lucrărilor suprafaţa terenului se va aduce cel puţin la starea iniţială, însă proiectulpresupune ameliorarea lacurilor şi amenajarea suprafeţei.

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectuluiLucrările se desfăşoară pe un teren amplasat pe teritoriul a două judeţe (Vrancea şi Galaţi) şi a trei

zone (Mărăşeşti – zona extravilan, Mărăşeşti – zona Doaga şi Cosmeşti), existând deschise puncte de lucruîn fiecare din cele două judeţe şi în cele trei zone.

Construcţia bazinelor se va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei iarhala de reproducere pe teren liber de construcţii, iar materialul rezultat din excavaţii se va utiliza la nivelareaterenului şi ridicarea malurilor bazinelor de creştere.

Suprafaţa terenului pe care urmează a fi amplasat proiectul este de 621888 m2. Amenajarea bazinelorse va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii de exploatare a pietrei.

În prezent, pe parcela care are categoria de folosinţă curţi-construcţii (7500 m2) există o serie deconstrucţii provizorii, aflate într-o stare avansată de degradare, cu suprafaţa construită totală de 196 m2,realizate din lemn şi chirpici cu fundaţie de piatră spartă. Amplasarea acestor clădiri în teren nu impune niciorestricţie pentru investiţia propusă prin prezentul proiect. Construcţia realizată în vederea reproduceriiartificiale a sturionilor, incubării icrelor şi creşterii puietului până la vârsta de 1 an va avea o suprafaţăconstruită de 2250 m2. Gradul existent de ocupare a terenului (POT) este de 2,61%, în timp ce gradulpropus de ocupare a terenului va fi de 32,61%. Coeficientul existent de utilizare a terenului (CUT) este de0,326.

Pentru punerea în operă şi funcţionarea ulterioară a obiectivului, se vor asuma modificările categorieide folosinţă a terenului, conform prevederilor legale în vigoare, urmând ca suprafeţele ţintă să dobândescăstatutul de perimetru de comercializare a peltelui şi de interes turistic.



Hârtie reciclată

16

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului, respectiv modalitatea în careaccesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei protejate

Pentru implementarea proiectului nu este necesară asumarea unor servicii suplimentare, astfel că nupoate fi identificat un impact potenţial asociat acestor măsuri ce ar putea afecta integritatea ariei protejate.

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei deimplementare a proiectului

Durata de implementare a proiectului va presupune atacarea în etape, în puncte distincte de lucru,astfel, planul de execuţie ce cuprinde faza de construţie a halei şi cea de aplicare a lucrărilor de ameliorare alacurilor parcurge o perioadă estimată la 12 luni. Durata de construcţie este limitată în fapt la cele 12 luni,inclusiv prin impunerile de ordin obiectiv ce derivă din propunerea de proiect accesat prin instrumentefinanciare europene.

Durata etapei de funcţionare va fi nelimitată în timp, pe parcursul funcţionării urmând a fi executatedoar măsuri de întreţinere, modernizare, reconsiderarea unor etape funcţionale şi tehnologice etc.

Valoarea ecologică a amenajărilor de tipul iazurilor piscicole este mult mai însemnată decât în cazul încare se re-aduce la starea iniţială terenul. Dată fiind desemnarea terenurilor ca perimetre de protecţie anaturii, vom insista asupra importanţei zonelor umede ce urmează a fi create şi care, în opinia noastră, înrelaţie cu cazul de faţă vor duce la o creştere a indicilor de biodiversitate. Prin urmare efectele vor fi beneficepentru perimetrele de protecţie, fiind aşteptată o creştere a stabilităţii întregii bio-ecocenoze din siturilleintegrate în reţeaua Natura 2000.

Recrearea de zone umede cu un indice ridicat de biodiversitate, va reprezenta o componentăvaloroasă a perimetrului, ce va câştiga mult din punct de vedere economic, dar şi din punctul de vedere albiodiversităţii. Importanţa zonelor umede este dată de valoarea ecosistemică a acestora conferind stabilitatehabitatelor adiacente în măsură să ofere numeroase beneficii (directe/servicii) oamenilor. Componentele defaună şi floră sunt şi ele avantajate prin diversificarea nişelor, a structurii habitatelor

1.10.Activităţi ce vor fi generate ca rezultat al implementării proiectuluiPe perioada construcţiei pe lângă angrenarea echipamentele şi personalul calificat necesare,

aparţinând beneficiarului, se va face apel parţial la forţa de muncă locală.De asemenea este de subliniat impactul social pozitiv al acestui proiect, cu acţiune directă (crearea de

locuri de muncă, dezvoltarea economiei locale si a turismului), respectiv indirectă (îmbunătăţirea şimodernizarea ofertei locale) manifestată în special în direcţia creării premiselor ce stau la baza dezvoltăriipracticilor turistice - obiectiv esenţial identificat ca având o relevanţă deosebită în zonă.

În prezent, societatea are un singur angajat (specialist acvacultură). Forţa de muncă ocupată prinrealizarea investiţie este estimată la 12 angajaţi (un inginer piscicol, 1 economist, 9 muncitori piscicoli şi unşofer).

1.11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectuluiÎn implementarea proiectului analizat va fi urmărit următorul flux tehnologic:- Pregătire sumară a terenului (platforme operaţionale);- Transportul utilajelor, echipamentelor şi materialelor pe amplasament;- Realizarea organizării de şantier (organizarea de şantier va fi amplasată pe platformele betonate

existente, în zona nord-vestică a amplasamentului pe locul fostelor curţi şi spaţii administrative aleclădirilor preexistente);

- Organizarea căilor de acces şi a fronturilor de lucru;- Lucrări de decolmatare;- Lucrări de pregătire şi asanare a incintelor piscicole;- Lucrări de consolidare a malurilor (după caz);- Lucrări de dezafectare a unor structuri;



Hârtie reciclată

17

- Lucrări de reabilitare a reţelelor tejnico-edilitare;- Lucrări de construcţii-montaj la nivelul clădirilor (asamplare hală din module prefabricate);- Lucrări de reparaţii şi renovări;- Lucrări de asigurare a perimetrului (împrejmuiri, delimitări, bariere de acces etc.);- Lucrări de refacere a perimetrelor afectate (restaurare ecologică);- Retragerea utilajelor;- Evacuarea materialelor ce nu mai sunt utilizate, a deşeurilor inerte, a mâlului drenat, etc.;- Lucrări de finisaj;- Probe tehnologice.Pe perioada funcţionării:- Alimentare cu apă a incintelor piccicole (se face prin cursurile subterane; alimentare endogee);- Populare cu peşte;- Administrare de nutreţ;- Menţinerea condiţiilor optime fito-veterinar-sanitare;- Activităţi de recoltare piscicolă;- Activităţi de pescuit sportiv;- Întreţinere spaţii verzi, căi de acces, clădiri;- Administrare şi pază.

La închidere se va realiza un bilanţ de mediu ce va stabili condiţiile impuse beneficiarului legate deanularea eventualelor sarcini ecologice şi refacerea mediului.



Hârtie reciclată

18

Cap. 2. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată deimplementarea proiectului

In conformitate cu OM 1964/2007, în zonă a fost propusă desemnarea unor Situri de ImportanţăComunitară astfel Aria Specială de Conservare constituită conform Directive Habitate ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior şi Aria de Protecţie Specială Avifaunistică bazată pe Directiva Păsări ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior.

2.1. Date privind ariile naturale de interes comunitarLa baza documentării asupra ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior a stat Formularul Standard Natura 2000, ce reprezintǎ cea mai actualǎ sursǎ de informaţii.

2.1.1. SuprafaţaSitul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior are o suprafaţă de 25081 ha şi se extinde pe teritoriul a 4

judeţe. În cea mai mare parte, situl se regăseşte pe teritoriul administrativ al judeţului Galaţi (49%), urmat dejudeţul Vrancea (42%) şi într-o mică măsură pe teritoriile judeţelor Bacău (2%) şi a judeţului Brăila (7%).Energia de relief este redusă, altitudinea maximă regăsită în sit este de 302 m, iar cea minimă este de 0 m.

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior are o suprafaţă de 36492ha şi se extinde pe teritoiul administrativ a 3 judeţe. În cea mai mare parte, situl se regăseşte pe teritoriuladministrativ al judeţului Galaţi (66%), urmat de judeţul Vrancea (29%) şi într-o mică măsură pe teritoritoriuljudeţului Brăila (7%). Energia de relief este redusă, altitudinea maximă regăsită în sit este de 302 m, iar ceaminimă este de 0 m.

2.1.2. Tipuri de ecosistemeIn perimetrul sitului se regăsesc predominant formaţiuni antropizate (agroecosisteme, aşezări rurale,

căi de acces, etc.), sisteme de zone umede (în special ripariene - asociate văii râului Siret), perimetrenemorale, aparţinând etajului de vegetaţie de câmpie joasă şi luncă dominat de plantaţii de plop, dar şisalcâm, arborete secundare şi foarte reduse petice de arborete de cvercine, perimetre de pajişti, dintreacestea dominante fiind păşunile sau terenurile agricole înţelenite.

O ilustrare succintă a tipurilor de ecosisteme este realizată în figura de mai jos.

Habitate de zone umede Agroecosisteme



Hârtie reciclată

19

Pâlcuri insulare de arborete (cvercete) Plantaţii (perdele forestiere) de salcâmTipuri majore de ecosisteme din zona studiatǎ

Pe parcela care are categoria de folosinţă curţi-construcţii (7500 m2) există o serie de construcţiiprovizorii, aflate într-o stare avansată de degradare, aici urmând a fi construită staţia de reproducere,incubaţie şi dezvoltare a puietului de sturioni. Construcţia bazinelor se va realiza pe amplasamentulactualelor excavaţii de exploatare a pietrei. Spaţiile dintre lacuri sunt acoperite cu pădure de salcâm, plop şisalcie.

In conformitate cu studii botanice [ŞT. CSUROS, 1972], vegetaţia primară, de-a lungul cursului de apă,era dominată de specii lemnoase higrofile, grupate în asociaţii specifice, cum ar fi: Salicetum purpurae,sau Salicetum triandrae, care în funcţie de dimensiunile luncii, ocupau porţiuni mai mult sau mai puţinextinse. Speciile ce se regăseau în aceste păduri de luncă erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P.nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. imcana.

Vegetaţia ierboasă (alianţele Nanocyperion şi Polygono-chenopodion) se dezvolta în zona prundişului,nisipului sau nisipului mâlos, ajunsă la zi numai în perioadele când apele atingeau cotele minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile apăreau, asociaţii dominate de stuf (Scirpo-Phragmitetum), întreţesute sauînvecinate cu tufărişuri higrofile.

Pe locul pădurilor de luncă s-au dezvoltat secundar asociaţii ierboase, în care, în mod caracteristicapar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) şi de graminee (Molinia coerulea,Deschampsia cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, F.rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens, Agropyrum repens, Arrhenaterum elatius etc.).

Datorită activităţilor antropice în relaţie cu exploatarea resurselor naturale încă din cele mai vechitimpuri, înainte chiar de cuceririle romane, este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat ooarecare integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre naturale funcţionale.

Discontinuităţile covorului vegetal descriu direcţii ecogeografice de evoluţie luate în parte din planulcontinental, regional sau local, asemeni unor “felii” din continuul reprezentat de sfera producătorilor primarivegetali. Aceste “felii” au primit denumirea de ecocline (aşa cum au fost ele definite de STUGREN). .Ecoclinele vegetale, se reflectă fidel asupra fitofagilor, prin acţiune directă, făcând să fie resimţită undarespectivă de discontinuitate în final asupra întregului ansamblu arhitectural biocenotic.

In zona studiată covorul vegetal prezintă rezultatul interacţiunii factorilor naturali cu cei antropici,apărând manifeste efectele impactelor multiple şi deosebit de accentuate ale factorului antropic.

Factorii naturali ce influenţează dezvoltarea covorului vegetal cuprind influenţele abiotice şi celebiotice.

Dintre influenţele abiotice un rol preponderent este imprimat de substratul geologic. În această zonăînsă stratele geologice au cunoscut intense perturbaţii prin dislocarea şi scoaterea la suprafaţă a materialuluigeologic, sortarea acestuia şi formarea aşa numitului steril de carieră ce a fost mai apoi datorită acţiuniifactorilor naturali şi antropici, împrăştiat acoperind suprafeţe de dimensiuni ce variază de la câteva sute de



Hârtie reciclată

20

metri pătraţi şi până la zeci de hectare. Astfel nu se mai poate pune accentul pe speciile bioindicatoare fărăa se lua în considerare şi efectul perturbant al dispersiei sterilului de carieră.

De menţionat de asemenea efectul de distorsiune al habitatelor naturale ca urmare a pătrunderii unorspecii invazive cum ar fi Polygonatum japonicum sau Impatiens sp. Astfel flora specifică habitatelorripariene, extrem de valoroasă din punct de vedere bio-ecocenotic, fiind descrise de altef asociaţii cedefinesc habitate de interes conservativ, au fost înlocuite de masive alcătuite din aceste specii, ce apar pesecţiuni întinse, dezvoltate de-a lungul căilor de acces, însă mai cu seamă de-a lungul văi apelor. Douaasociatii vegetale ruderale prezente pe amplasament (Cynodonto-Atriplicetum tataricae si Hordeo murini-Cynodontetum) apartin ordinului Sisymbrietalia Tx. In Lohm. et al. 1962 si clasei Stelarietea mediae Tx. et al.ex von Rochow 1951. Asociatia Sclerochloo-Polygonetum avicularis apartine ordinului Plantaginetaliamajoris Tx. et Preising 1950 si clasei Plantaginetea majoris Tx. Et Preising 1950, iar asociatia Convolvulo-Agropyretum repentis ordinului Agropyretalia repentis Oberd. et al. 1967, clasei Artemisietea vulgaris Lohm.et al. in Tx. 1950.

Acestea sunt asociatii vegetale ruderale lipsite de valoare conservativa, instalate pe terenuri batatoritesau pe marginea cailor de acces, in componenta carora speciile stepice sunt in proportie mai micacomparativ cu cele ruderale si segetale (buruienile de culturi agricole).

Aceste asociatii apartin comunitatilor ruderale (habitatul R8701 conform manualului Habitatele dinRomania-Donita et al, 2005), prezente mai ales in apropierea drumului de acces si imediata vecinatate acarierei. Comunitatile ruderale au inlocuit in general pajistile naturale in apropierea agroecosistemelor si pesuprafetele puternic afectate de utilajele de exploatare, de pe care covorul vegetal primar a fost indepartat.

2.1.3. Tipuri de habitateConform Formularului standard de desemnare a sitului Natura2000 ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior, este menţionată prezenţa unui număr de 8 tipuri de habitate în sistemul de referinţǎ CORINE,prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

Crt. Denumire Cod % suprafatadin total (ha)

1 Plaje de nisip 331 4 1003,242 Rauri, lacuri 511, 512 25 6270,253 Mlastini, turbarii 411, 412 5 1254,054 Pajisti naturale, stepe 321 5 1254,055 Culturi, teren arabil 211-213 8 1254,056 Pasuni 231 8 1254,057 Paduri de foioase 311 34 8527,548 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) 324 11 2758,91

Conform Formularului standard de desemnare a sitului Natura2000 ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior, este menţionată prezenţa unui numǎr de 8 tipuri de habitate în sistemul de referinţǎ CORINE,prezentate sintetic în tabelul de mai jos:





Hârtie reciclată

21

In urma studiilor din teren asumate cu prilejul documentǎrii prezentului studiu, s-a putut contura oconcluzie generalǎ asupra impactului produs de activităţile antropice curente din cadrul perimetrului cuprinsîn siturile Natura 2000.

Gradul de accesibilitate deosebită a zonei, prezenţa unor numeroase aşezări şi căi de acces, a unorobiective de interes socio-economic, dar şi a creşterii interesului turistic, au făcut ca în ansamblul sǎuîntreaga zonă să resimtă un impact semnificativ. Cu toate acestea, în unele puncte, cu accesibilitate limitată,cadrul natural beneficiază de o stare relativ bună de conservare.

Impactul asociat unor exploatări majore a unor resurse naturale, au condus la apariţia unui impactsemnificativ pe perimetre extinse. In ansamblul său situl apare astfel impactat moderat spre accentuat, cunuclee ce şi-au păstrat intactă o oarecare integralitate, în alternanţǎ cu zone impactate major.

Discuţie asupra habitatelor incluse în ROSCI0162 şi ROSPA0071La nivelul siturilor nu au fost descrise tipuri de habitate Natura 2000, conform Manualelor de

interpretare uzuale, limitându-se doar la o menţionare succintă a tipurilor de biomuri conform codificăriiCORINE.

2.1.4. Speciile criteriuConform Formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI0162 Lunca Siretului

Inferior, este menţionată prezenţa unui număr 7 habitate de interes conservativ şi 18 specii criteriu,prezentate sintetic în tabelele de mai jos şi însoţite de atributele alocate conform formularului standard dedesemnare a sitului:

Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf.rel.

Conserv. Global

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cuvegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

20 B C C B

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri(Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şiBidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0,2 C C B C91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae)0,3 B C B B

Cod Denumire specie Populaţie rezidentă Sit Pop. Conserv. Izolare Global1655 Lutra lutra P C B C B1335 Spermophilus citellus P C B C B1220 Emys orbicularis P C B C B1166 Triturus cristatus P C B C B1188 Bombina bombina P C B C B1130 Aspius aspius P C B C B1149 Cobitis taenia P C B C B2511 Gobio kessleri P B B C B1124 Gobio albipinnatus P C B C B1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B1145 Misgurnus fossilis P C B C B2522 Pelecus cultratus P C B C B1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B1146 Sabanejewia aurata P C B C B1160 Zingel streber P C B C B



Hârtie reciclată

22

1159 Zingel zingel P C B C B1083 Lucanus cervus P C B C C1014 Vertigo angustior P?

Conform Formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior, este menţionată prezenţa unui numǎr de 22 specii criteriu, prezentate sintetic în tabelul de mai jos şiînsoţite de atributele alocate conform Formularului standard de desemnare a sitului:

Cod Nume Pop. Sit Pop. Cons. Iz. Glob.A229 Alcedo atthis Cuibărit: 15-25p DA029 Ardea purpurea Cuibărit: 5-12p C C C CA024 Ardeola ralloides Cuibărit: 5-10p C C C CA060 Aythza nyroca Cuibărit: 20-25p

Pasaj: 100-150iC B C C

A196 Chlidonias hybridus Cuibărit: 80-100pPasaj: 380-450i

C B C C

A167 Chlidonias niger Cuibărit: 5-10p B B C CA031 Ciconia ciconia Pasaj: 300-500i D B C CA081 Circus aeruginosus Cuibărit: 6-12p C B C CA038 Cygnus cygnus Iernat: 4-10i C B C CA027 Egretta alba Cuibărit: 15-30p

Pasaj: 50-160iC B C C

A026 Egretta garzetta Cuibărit:20-45pPasaj: 80-180i

C B C C

A189 Gelochelidon nilotica Pasaj: 5-10i C B C CA135 Glareola pratincola Pasaj: 10-14i C B C CA022 Ixobrychus minutus Cuibărit: 10-15p C B C CA338 Lanius collurio Cuibărit: 15-25p DA339 Lanius minor Cuibărit: 20-35p DA177 Larus minutus Pasaj: 20-35i DA023 Nycticorax nycticorax Cuibărit: 20-30p C B C CA019 Pelecanus onocrotalus Pasaj: 60-75i C B B CA034 Platalea leucorodia Cuibărit:5-20p C B C CA132 Recurvirostra avosetta Cuibărit:5-12p

Pasaj:25-30iC B C C

A193 Sterna hirundo Cuibărit: 3-5pPasaj: 30-50i

D

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor deinteres comunitar menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Conform Formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior, este menţionată prezenţa unui număr 7 habitate de interes conservativ şi 18 specii criteriu,prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

Nr. Crt. Specie/habitat Caracterizare1. 3260 Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cuvegetaţie din Ranunculion fluitantis şiCallitricho-Batrachion

Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţiesubmersă sau natantă din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici.Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de Butomusumbellatus de pe maluri. Este important să se ţină cont de acestaspect în procesul de selecţie a siturilor de importanţă comunitară.Cursurile de apă sunt habitate dinamice, sub multe influențe care potacționa solitar sau în combinație pentru a determina distribuția,compoziția și abundența comunităților de plante asociate. Aceste râuri



Hârtie reciclată

23

sunt strâns legate de habitate de luncă și funcț ionează ca și coridoareimportante pentru fauna sălbatică. Comunitățile de plante acvatice sunto componentă importantă a diversității fizice și biologice, structurahabitatului și ecologia canalelor fluviale, oferind habitat și hrană pentruo serie de specii, în special nevertebrate și pești. Plantele acvatice, deasemenea, influențează și modifică dinamica fluxului de nutrienți șisedimente.

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii Habitatul cuprinde pajişti aluviale cu regim natural de inundareaparţinând alianţei Cnidion dubii, în condiţii climatice continentale pânăla subcontinentale. Habitatul include luncile râurilor de câmpie, caresunt inundate în mod regulat, dar care devin uscate în timpul verii dincauza climatului continental uscat. Habitatele din Româniacorespunzătoare acestui habitat sunt: R3712 – Comunități dacice cuDeschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera, R3715 –Pajiștidanubian-panonice de Agrostis stolonifera , R3716 –Pajiști danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis și Alopecurus pratensis.

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cuQuercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinus angustifolia, dinlungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră arâurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului apei,sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apeifreatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solulpoate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare aregimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilorFraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cuvegetaţie de Chenopodion rubri şiBidention

Acest habitat este reprezentat de malurile nămoloase ale râurilor dinzona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetaţie pionierăanuală, nitrofilă, din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase seprezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu întimpul anului). Dacă condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie sedezvoltă puţin sau poate fi total absentă.

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populusalba

Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al MăriiNegre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcieînrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificatemediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salixspp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile deplop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălţimea lor;aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale, care suntatunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

6. 91I0* Vegetaţie de silvostepăeurosiberiană cu Quercus spp.

Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Climaeste continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratulconstă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q.pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent al acestorpăduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite dinAceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957. .



Hârtie reciclată

24

7. 91E0* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicionalbae)

Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilorde apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şiboreale (44.3: Alno-Padion); păduri de luncă de Alnus incana alerâurilor montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord (44.2:Alnion incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte deSalix alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13:Salicion albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate îndepozite aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului (saupârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate înperioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos includeîntotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria,Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp.,Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precumRanunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalissolida. Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şianin ale izvoarelor şi râurilor aferente (44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă(44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri de frasin şi anin alerâurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum);galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti variae-Alnetumincanae Moor 1958); galerii submontane de anin alb (44.22 - Equisetohyemalis-Alnetum incanae Moor 1958); păduri-galerii de salcie albă(44.13 Salicion albae).

8. 1355 Lutra lutra Prezența vidrei este strâns legată de existența resur selor de hrană.Locurile bogate în pește, atrag vidra până sus la munte, la peste 1500de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilorprielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.Vidra este un animal cu activitate nocturnă și aurorală. Când îi lipseștehrana se deplasează mult, depărtându-se de râu, putând trecela munte, dintr-un bazin hidrografic în altul.Vânează între 3 și 5 ore pezi. Masculii trăiesc solitari, iar femelele se ocupă de creștereapuilor. Puii pot fi ușor dresați de om.

9. 1335 Spermophilus citellus În urma ultimelor studii, se constată că specia preferă pajiştile cuexpoziţie sud-estică, pe această parte fiind găsite cele mai multegalerii. Trăiește în pajişti stepice cu vegetaţie scurtă, izlazuri, va luri saudiguri de pământ, la marginea terenurilor agricole, margini de drum deţară. În timpul iernii hibernează în cuiburi construite în galerii.

10. 1220 Emys orbicularis Trăieşte în diverse habitate umede dulcicole: lacuri, bălţi, diverse apestătătoare şi lin curgătoare, de la nivelul mării până la cel al dealurilorînalte, precum şi în Delta şi Lunca Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoe (unde tolerează şi ape uşor salmastre). În fauna ţării este destulde comună, înoată şi se scufundă foarte bine. Un habitat propiceţestoaselor îl reprezintă zonele izolate (cu impact antropic redus),microhabitate semiacvatice (preferă un nivel de apă sub 1 m) custufăriş, mlăştinoase, dar în acelaşi timp deschise, pentru otermoreglare reuşită.

11. 1166 Triturus cristatus Este un animal predominant terestru, un amfibian din ordinulsalamandrelor care traieşte în Europa şi Asia Centrală, mai ales înlocurile uscate şi doar câteva luni în apa lacurilor, iazurilor sau abălţilor, în perioada de reproducere. Este cea mai mare specie detriton din România, predominant acvatică, preferând ape stagnantemari cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnit în bazine artificiale,iar altitudinal îl găsim între 100-1000 m. Pe uscat poate fi găsit învecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede,atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.

12. 1188 Bombina bombina Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvaradevreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie.



Hârtie reciclată

25

Iernează pe uscat în ascunzişuri. Deşi este foarte uşor de crescut încaptivitate, nu se reproduce niciodată fără stimulare hormonală.Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroasehabitate prielnice. Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă,permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi înregiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi DeltaDunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai frecvent ocupăbălţile temporare inundate. Preferă bazinele puţin adânci sau marginilelacurilor mai mari; în afara perioadei de reproducere trăieşte pe uscat.

13. 1130 Aspius aspius Specie dulcicolă şi nectonică, peşte răpitor, preferând râurile mari deşes cu curs lent, bălţile şi apele salmastre. Juvenilii consumă plancton,adulţii peşti (mai ales obleţi). Se reproduce în martie-mai.

14. 1149 Cobitis taenia Specii dulcicole sau salmastricole, bentice, caracteristice apelor lincurgătoare sau stătătoare, din zona colinară până în Delta Dunării. Sehrănesc cu viermi, larve de insecte, alge. Se reproduc în aprilie-iunie.

15. 2511 Gobio kessleri Specie reofilă bentofagă, din zona colinară şi de şes; preferă zone nufoarte adânci, cu fund nisipos şi un curs relativ rapid; în şenalul Dunăriişi braţelor ei apare şi la adâncime. Se reproduc în mai-iunie.

16. 1124 Gobio albipinnatus Specie reofilă bentofagă, din zona de şes. Preferă zone cu apă lincurgătoare, relativ adâncă, cu fund de nisip fin sau argilă. Se reproducîn mai-iunie.

17. 1157 Gymnocephalus schraetzer Specie dulcicolă, reofilă, bentofagă, preferând râuri şi fluvii mari cucurs lent. Preferă zone cu fund de pietriş, sau nisip. Consumănevertrebate, icre sau puiet de peşte. Se reproduce în aprilie-mai.

18. 1145 Misgurnus fossilis Peşte de fund al apelor foarte liniştite şi cu substrat mâlos. Este foarterezistent la deficitul de oxigen, fiind capabil să respire aer atmosfericînghiţindu-l. Datorită acestui fapt, scos din apă scoate sunete ca un felde ţipăt, de aici numele popular care i s-a dat - ţipar.

19. 2522 Pelecus cultratus Specie dulcicolă şi ocazional salmastricolă, nectonică, preferândrâurile mari de şes cu curs lent, bălţile şi apele salmastre. Consumăplancton, peşti mici, nevertebrate. Se reproduce în aprilie-iunie.

20. 1134 Rhodeus sericeus amarus Specie dulcicolă specifică bălţilor şi porţiunilor de râu cu curs lent.Consumă alge, resturi de palne, detritus. Se reproduce în aprilie-august, în mai multe reprize, la intervale de 10-12 zile. Dependentpentru reproducere de scoicile unionide din genurile Unio şi Anodonta;femela depune icrele în cavitatea branhială a scoicilor, unde sedezvoltă alevinii până la alia de 7-8 mm.

21. 1146 Sabanejewia aurata Specie bentică reofilă, răspândită de la munte, prin zona colinară,până la şes. Consumă diatomee, mici nevertebrate. Se reproduce înmai-iulie.

22. 1160 Zingel streber Specie bentică, reofilă, preferând râuri colinare şi de şes, cu curs rapidşi apă adâncă. Preferă zone cu fund de pietriş, nisip sau argilă.Consumă nevertrebate, rar icre sau puiet de peşte. Se reproduce înmartie-mai.

23. 1159 Zingel zingel Specie bentică, reofilă, preferând râuri colinare şi de şes, cu cursmoderat rapid şi apă adâncă. Preferă zone cu fund de pietriş, nisip sauargilă. Consumă nevertrebate, icre sau puiet de peşte. Se reproduce înmartie-aprilie.

24. 1083 Lucanus cervus Specia trăieşte în păduri bătrâne de foioase, în special în pădurile destejar, dar poate fi întâlnită şi în zonele de stepă sau silvostepă. Deasemenea, poate fi întâlnită în parcuri şi grădini, mai ales din zoneurbane unde există abundenţă de lemn mort. Lucanus cervus este ospecie crepusculară, iar masculii adulţi pot fi observaţi din luna maipână în luna august în căutarea femelelor, mai ales în serile calde devară, când zboară spre lumină. Adulţii trăiesc doar câteva săptămâni,singurul lor scop fiind împerecherea.Această specie a fost introdusă în anexele actelor normative privindprotecţia mediului datorită scăderii efectivelor populaţiei, precum şi



Hârtie reciclată

26

datorită pierderii habitatului preferat. În cadrul proceselor de curăţare apădurilor prin înlăturarea materialului lemnos mort sau îmbătrânit, estenecesar ca aceste măsuri să fie conduse ţinându-se cont de faptul căastfel se înlătură habitatul multor insecte xylofage. Este necesară deasemenea protejarea şi conservarea biotopurilor caracteristice –păduri seculare de stejar, precum şi protejarea arborilor bătrâni dinpădurile de foioase.

25. 1014 Vertigo angustior Specia preferă zonele cu exces de umiditate, de unde lipsesc speciilelemnoase, arbustive sau o vegetaţie excesiv de luxuriantă, la nivelulcărora se menţin însă zone de băltire şi de umbrire moderată de cătrespecii ierboase de talie medie. Un mozaic de microhabitate la nivelulcărora se regăsesc bălţi de mici dimensiuni reprezintă habitatulpreferat al acestei specii. Deşi este asociată zonelor umede, specia nutolerează nivele de inundare prelungite sau cu ape foarte mari.Specia se regăseşte într-o varietate mare de tipuri de habitate, cum arfi: pajişti cu exces de umiditate, estuare, în mlaştini costiere, zonemicrodepresionare unde se acumulează apa şi apar zone de(micro)băltire, doline, preferând în mod particular substratelecalcaroase şi evitând mlaştinile acidofile cu Sphagnum sp.; multe dinastfel de habitate întrunesc condiţiile de definire ca habitate cebeneficiază de un statut de conservare.Zone de (micro)habitate din jurul bălţilor, a zonelor de revărsare arâurilor, etc., apărând adeseori în zona benzii de ecoton din jurulcursurilor de ape sau a pajiştilor inundate periodic, cu vegetaţie nufoarte luxuriantă.

Conform Formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior, este menţionată prezenţa unui număr de 22 de specii criteriu de ornitofaună, prezentate sintetic întabelul de mai jos:

Nr. Crt. Specie/habitat Caracterizare1. Alcedo atthis Este o specie larg răspândită însă fără a avea poulaţii puternice,

numeroase, rămânând strict legat de cursuri de ape, zone umede,etc.Răspândirea altitudinală este limitată până la o altitudine de cca. 900m, lipsind de regulă din etajele înalte, unde luciurile de ape sunt olungă perioadă acoperite de gheaţă.Teritoriul ocupat de acestă specie este în general cuprinsă între 1 şi3 perechi la fiecare 10 km liniari de habitat.Este astfel admisă prezenţa speciei în zona de implementare aproiectului, însă ţinând cont de limitările altitudinale şi de habitat,numărul de perechi clocitoare fiind de maxim 2.Impactul potenţial al lucrărilor poate afecta temporar habitatefavorabile (ripariene), însă reversibil, nefiind în măsură a conduce laeliminarea speciei din zonă.

2. Ardea purpurea In Europa, cele mai numeroase populaţii se regǎsesc în zonelesudice şi estice. Având o rǎspândire atât de largǎ, stârcul roşupoate fi întâlnit într-o varietate mare de regiuni climatice, cum ar ficele temperate, mediteraneene, silvostepice şi stepice, etc. Preferǎînsǎ zonele mlǎştinoase cu vegetaţie densǎ, luxuriantǎ, preferândhabitatele de zone umede din preajma apelor dulci, stufǎrişuri cemǎrginesc luciuri de ape, orezǎrii, diguri şi canale din zonaagroecosistemelor, pescǎrii, etc.

3. Ardeola ralloides Este o specie asociatǎ zonelor umede dulcicole naturale sauartificiale (orezǎrii). Cele mai însemnate populaţii europene seregǎsesc în estul continentului, unde se observǎ o scǎdere apopulaţiilor. Se pare cǎ fluctuaţiile populaţionale sunt legate înspecial de condiţiile din cartierele de iernare sub-sahariene.



Hârtie reciclată

27

Este documentatǎ o dublare a populaţiei cuibǎritoare din Româniape o perioadǎ de aproape o decadǎ, între anii 1994-2002.

4. Aythza nyroca Este o specie ce preferǎ apele stagnante dulcicole, tolerând foartebine luciurile de ape cu vegetaţie natantǎ luxuriantǎ, spre deosebirede alte specii ale genului Aythya ce preferǎ luciurile de ape libere.Habitatele de cuibǎrire includ stufǎrişurile foarte dese unde seregǎsesc ochiuri de apǎ libere, braţe moarte ale unor râuri, maluricu vegetaţie luxuriantǎ. Cea mai mare populaţie europeanǎ esteprezentǎ în România (30-50%), concentratǎ în special în zonaDeltei Dunǎrii. Declinul acestei specii este pus pe seamadesecǎrilor, a distrugerii habitatelor de zone umede.

5. Chlidonias hybridus Preferǎ regiunile cu climat mediteranean şi stepic, apǎrând înregiunea continentalǎ în zonele cu climat temperat.Habitatele prim are sunt reprezentate de ape dulcicole, stagnantesau slab curgǎtoare, cu vegetaţie luxuriantǎ, bogatǎ. In afarahabitatelor naturale, cuibǎreşte în orezǎrii sau amenajǎri piscicolecu vegetaţie hidrofilǎ emersǎ.

6. Chlidonias niger Pentru a se hrăni prinde pradă de la suprafaţa apei sau insecte înzbor şi foarte rar se scufundă. De obicei se hrăneşte la o distanţă depână la 2-5 km de colonie. Zboară cu o viteză medie de 34 km/h.Evită pentru cuibărit zonele umede cu o suprafaţă mai mică de 4 ha.Longevitatea cunoscută este de până la 21 de ani. Cuibăreşte încolonii mici, aşezate pe vegetaţie acvatică, în zone cu apă avândadâncime mică (1-2 m). Cuibul este alcătuit din resturi vegetale şi laconstruirea lui participă ambii parteneri. Iernează în Africa.

7. Ciconia ciconia Specie ce cuibăreşte în zonele adiacente, în special în mediul rural.Cartierele de hrănire sunt localizate în preajma luncilor, a pajiştilor şizonelor deschise. Este rar observată în zona de implementare aproiectului, prezenţa acesteia fiind datorată unor indivizi eratici.In zona de implementare a proiectului este probabilă doar prezenţaunor exemplare erante, accidentale, impactul fiind manifest doar prinefecte indirecte (stress).

8. Circus aeruginosus Este o specie asociată zonelor umede, stufărişurilor, prezenţaprobabilă a speciei în zonă fiind doar în perioada de pasaj.

9. Cygnus cygnus Este o pasăre migratoare, care vine in Romania din nord în sezonulrece, iar primăvara se înapoiază spre locurile de reproducere dinnordul Eurasiei; la noi este răspândită în lagune și pe lacurile litorale(complexul lagunar Razim etc.) și în Delta Dunării.

10. Egretta alba Preferă stufărişurile sau malurile cu vegetaţie luxuriantă, pădurileripariene, estuarele sau zonele costiere. Pentru cuibărit are nevoiede stufărişuri ne-deranjate, rareori cuibărind în arbuşti scunzi, tufesau sălcii.Participă la formarea unor colonii mixte, împreună cu lopătari(Platalea leucorodia), ţigănuş (Plegadis falcinellus) şi alte specii destârci. In Delta Dunării formează colonii laxe, cuiburile fiind dispusela distanţe cuprinse între 10 şi 50m.Işi caută activ hrana pe pajişti, în lungul digurilor, în orezării, sauunele culturi agricole de plante joase.

11. Egretta garzetta Cuibăreşte în colonii care ocupă arbori (în special Alnus sp. şi Salixsp.), mai rar în alte specii de dimensiuni reduse sau arbuşti, din zonapădurilor ripariene sau din interiorul stufărişurilor. Coloniile formatesunt de regulă mixte, cuibărind alături de alte specii de stârci. Incadrul coloniilor mixte, cuiburile de egretă sunt situate la un nivel maimic decât cel al stârcilor de noapte (Nycticorax nycticorax).Cartierele de hrănire sunt localizate în biomuri variate de zoneumede dulcicole, salmastre sau sărate.Este o specie cu distribuţie largă în Europa, ocupând etajele de



Hârtie reciclată

28

altitudine mică. Populaţiile cuibăritoare, dar şi arealul acestei speciiau cunoscut în ultima perioadă o creştere semnificativă în regiunilemediteraneene, în timp ce din estul Europei s-a înregistrat unregres. In iernile foarte geroase, se observă o rată de mortalitateînsemnată, astfel că dinamica populaţională poate fi pusă în seamaparticularităţilor climatice.

12. Gelochelidon nilotica Pescăriţa râzătoare este o specie caracteristică zonelor lagunare cuapă salmastră şi ţărmurilor nisipoase, dar apare şi pe lacurile cu apădulce şi mlăştinoase.

13. Glareola pratincola Ciovlica poate fi intalnita in zonele litorale ale Marii Negre si MariiMediterane, cu o densitate mai mare in Peninsula Iberica, Italia sizona Balcanica. In Romania poate fi intalnita si pe cursul inferior alDunarii. Ciovlica prefera zonele aride si arse de soare dar mereu dinapropierea apelor deoarece habitatele ideale ale acestei pasari suntterenurile secate, lipsite de vegetatie.

14. Ixobrychus minutus Este o specie retrasă, foarte discretă, a cărei prezenţă în habitateste destul de greu de certificat datorită comportamentului său,preferând să stea ascunsă în zonele de stufărişuri sau cu vegetaţiebogată din zonele umede. In plus, nu îşi demarcă teritoriul prinsemnale sonore evidente aşa cum este cazul buhaiului de baltă(Botaurus stellaris). Astfel monitorizarea acestui stârc rămâne osarcină dificilă, date asupra acestei specii rămânând încărcate deincertitudine. Ocupă zone de stufărişuri din preajma bălţilor,canalelor, apelor lin curgătoare, a iazurilor şi eleşteelor, putândocupa petece de habitat reduse ca extindere, neavând exigenţeecologice pentru întinderi continue de habitate de zone umede.Astfel răspândirea acestei specii este relativ largă la nivel european,suprapunându-se pe habitatele favorabile de zone umede, chiar şide dimensiuni reduse (de ordinul sutelor de metri pătraţi).

15. Lanius collurio Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asupra populaţieilocale ca urmare a implemenării proiectului fiind puţin probabil.

16. Lanius minor Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asupra populaţieilocale ca urmare a implemenării proiectului fiind puţin probabil.

17. Larus minutus Pescăruşul mic este o specie caracteristică zonelor umedereprezentate de lacuri bogate în stuf, mlaştini sau coaste lagunarecu apă salmastră sau marine. Este cel mai mic dintre pescăruşi.

18. Nycticorax nycticorax Este o pasăre a zonelor umede, cu bălți și stufărișuri presărate cuarbori, la noi mai cu seamă prezentă în Delta Dunării și de-a lungulfluviului; există colonii de cuibărire și în alte arii cu habitate prielnice;trăiește în zone cu vegetație abundentă, de pe la malul cursurilor deape sau a lacurilor, bălților și zonelor lagunare. Ziua este petrecutăîn odihnă, când stârcii de noapte stau retrași în grupuri laxe în arboridenși sau în tufe; dacă se simt deranjați, se ridică în zbor aproapevertical, exploziv, în timp ce emit croncăniturile caracteristice.

19. Pelecanus onocrotalus Zonele preferate de pelicani sunt cele cu apa putin adanca si cu apedomoale, bogate in peste, unde isi pot prinde usor prada cu ciocurilelor imense. La noi in tara ii gasim de la sfarsitul lunii martie si pana inoctombrie in Delta Dunarii, unde revin an de an pentru a-si facecuiburile si pentru a creste puii. Coloniile de pelican comun sestabiles in jurul plaurilor, mici insule de stuf plutitoare, pe care isi faccuibul.



Hârtie reciclată

29

20. Platalea leucorodia Această specie extrem de specializată se regăseşte în zoneleumede, cu ape puţin adânci din zonele temperate, stepice şitropicale uscate.Habitatele favorabile se regăsesc în zona deltelor, a luncilorinundabile, a zonelor umede întinse, unde această specie cuibăreşteîn stufărişuri, insule, arbori, la adăpost de deranj sau prădătoriitereştri.In perioada de iarnă această specie se agregă în preajma estuarelorşi a zonelor costiere marine. Pentru hrănire are nevoie de ape puţinadânci, ce abundă în surse trofice lipsite de vegetaţie.

21. Recurvirostra avosetta Este o pasare specifica zonelor litorale, a lagunelor cu apa sarata, adeltelor si a mlastinilor, baltilor si lacurilor cu apa mica din apropiereatarmurilor. Ciocintors este o pasare rara care necesita masuri deconservare. In Romania poate fi intalnita in Delta Dunarii, pe tarmulmarii si in apropierea lacurilor litorale.

22. Sterna hirundo Este o specie asociată zonelor costiere, însă pătrunde adânc înspreregiunile continentale în lungul cursurilor mari de ape, rămânândînsă la etaje altitudinale scăzute.Astfel în zonele de interior, continentale, preferă habitate de zoneumede, balastiere inundate, acceptând uşor habitatele şi structurileartificiale.Eutrofizarea zonelor umede, a lacurilor în special a condus la ocreştere a populaţiilor acestei specii la nivelul regiunii continentaleeuropene.

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor de interes comunitar afectate (suprafaţa,locaţia, speciile caracteristice)

In cadrul studiului de evaluare adecvatǎ trebuie analizat impactul asociat planului/proiectului deimplementat asupra fiecǎrui element criteriu ce a stat la baza desemnǎrii sitului (OM 19/2010 - secţiunea2.2./a/10 din Anexa - Ghid Metodologic). Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interescomunitar au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelorde interes comunitar. Astfel stabilirea obiectivelor de conservare ale siturilor trebuie centratǎ pe acesteelemente criteriu.

Conform Formularului standard de desemnare a siturilor Natura 2000, pentru ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului se regǎsesc listate în cadrulsecţiunilor 3.1, respectiv 3.2. Pentru situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, speciile de păsări ce au statla baza desemnării acestuia se găsesc listate la secţiunea 3.2.a.

Dintre elementele criteriu, cel puţin o parte sunt improbabil (prezenţǎ discutabilǎ) a se regǎsi în zonastudiatǎ, datǎ fiind lipsa unor elemente de definire, a unor date certe asupra răspândirii acestora, etc.

Pornind de la principiul de analizǎ a mǎrimii impactului propus de Rojanski, pe baza metodologieiilustrative de suprapunere proporţionalǎ a unor figuri geometrice, pentru ansamblul speciilor criteriu Natura2000 din zona am realizat un sistem adaptat prin care mǎrimea impactului este reprezentatǎ conform uneiscǎri pe 6 nivele (de la 0 la 5).

Pentru speciile/habitatele de interes conservativ asupra cărora s-a stabilit existenţa unui impactpotenţial al proiectului s-a realizat o analiză detaliată, însoţită de măsuri de diminuare a impactului.

Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoare globalăa indicelui de impactare.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;



Hârtie reciclată

30

- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu precădereprin efecte indirecte;

- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este reversibil

chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri de

reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului respectiv.

Nr. Crt. Specie/habitat Nota derelevanţă Justificare

1 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până lacele montane, cu vegetaţie din Ranunculionfluitantis şi Callitricho-Batrachion

0 Habitatul nu este prezent in zona de interes.

2 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 Habitatul este prezent in zona de interes insa nu va fiafectat de amenajari.

3 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris)


4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie deChenopodion rubri şi Bidention

1 Habitatul nu va fi afectat de proiect deoarece lucrarilevor fi efectuate in afara cursului raului.

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 2 Habitatul nu va fi afectat in demersurile realizariiproiectului. Speciile caracteristice habitatului vor fiprotejate prin masuri specifice.

6 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cuQuercus spp.


7 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)


8 1655 Lutra lutra 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de interes.

9 1335 Spermophilus citellus 0 Specia este sensibila la prezenta zonelor antropizate.10 1220 Emys orbicularis 1 Specia poate fi prezenta datorita apelor stagnante

existente, dar este sensibila la prezenta zonelorantropizate.

11 1166 Triturus cristatus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de interes.

12 1188 Bombina bombina 2 Specia se adapteaza relativ usor la zone antropizate.Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă,permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi câmpie,urcând şi în regiunea dealurilor.

13 1130 Aspius aspius 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

14 1149 Cobitis taenia 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

15 2511 Gobio kessleri 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

16 1124 Gobio albipinnatus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

17 1157 Gymnocephalus schraetzer 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

18 1145 Misgurnus fossilis 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

19 2522 Pelecus cultratus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.



Hârtie reciclată

31

20 1134 Rhodeus sericeus amarus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

21 1146 Sabanejewia aurata 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

22 1160 Zingel streber 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

23 1159 Zingel zingel 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

24 1083 Lucanus cervus 0 Specia trăieşte în păduri bătrâne de foioase, înspecial în pădurile de stejar.

25 1014 Vertigo angustior 0 Specia nu tolerează nivele de inundare prelungite saucu ape foarte mari.

In scopul evaluarii impactului potenţial al proiectului propus asupra elementelor criteriu ce au stat labaza desemnǎrii ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, a fost întocmit un tabel de relevanţǎ.

Pentru fiecare specie s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoare globală aindicelui de impactare.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu precădere

prin efecte indirecte;- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este reversibil

chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri de

reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului respectiv.

Dat fiind impactul potenţial limitat al acestui proiect asupra ornitofaunei, notele de relevanţă suntdiscutate succint şi sistematizate în cadrul tabelului de mai jos:


1. Alcedo atthis 3 Este o specie larg răspândită însă fără a avea poulaţiiputernice, numeroase, rămânând strict legat de cursuri deape, zone umede, etc.Răspândirea altitudinală este limitată până la o altitudine decca. 900 m, lipsind de regulă din etajele înalte, unde luciurilede ape sunt o lungă perioadă acoperite de gheaţă.Teritoriul ocupat de acestă specie este în general cuprinsăîntre 1 şi 3 perechi la fiecare 10 km liniari de habitat.Este astfel admisă prezenţa speciei în zona de implementarea proiectului, însă ţinând cont de limitările altitudinale şi dehabitat, numărul de perechi clocitoare fiind de maxim 2.Impactul potenţial al lucrărilor poate afecta temporar habitatefavorabile (ripariene), însă reversibil, nefiind în măsură aconduce la eliminarea speciei din zonă.

2. Ardea purpurea 0 In Europa, cele mai numeroase populaţii se regǎsesc înzonele sudice şi estice. Având o rǎspândire atât de largǎ,stârcul roşu poate fi întâlnit într-o varietate mare de regiuniclimatice, cum ar fi cele temperate, mediteraneene,silvostepice şi stepice, etc. Preferǎ însǎ zonele mlǎştinoasecu vegetaţie densǎ, luxuriantǎ, preferând habitatele de zoneumede din preajma apelor dulci, stufǎrişuri ce mǎrginescluciuri de ape, orezǎrii, diguri şi canale din zonaagroecosistemelor, pescǎrii, etc.



Hârtie reciclată

32

3. Ardeola ralloides 1 Este o specie asociatǎ zonelor umede dulcicole naturale sauartificiale (orezǎrii). Cele mai însemnate populaţii europene seregǎsesc în estul continentului, unde se observǎ o scǎdere apopulaţiilor. Se pare cǎ fluctuaţiile populaţionale sunt legate înspecial de condiţiile din cartierele de iernare sub-sahariene.Este documentatǎ o dublare a populaţiei cuibǎritoare dinRomânia pe o perioadǎ de aproape o decadǎ, între anii 1994-2002.

4. Aythza nyroca 1 Este o specie ce preferǎ apele stagnante dulcicole, tolerândfoarte bine luciurile de ape cu vegetaţie natantǎ luxuriantǎ,spre deosebire de alte specii ale genului Aythya ce preferǎluciurile de ape libere. Habitatele de cuibǎrire includstufǎrişurile foarte dese unde se regǎsesc ochiuri de apǎlibere, braţe moarte ale unor râuri, maluri cu vegetaţieluxuriantǎ. Cea mai mare populaţie europeanǎ este prezentǎîn România (30-50%), concentratǎ în special în zona DelteiDunǎrii. Declinul acestei specii este pus pe seamadesecǎrilor, a distrugerii habitatelor de zone umede.

5. Chlidonias hybridus 1 Preferǎ regiunile cu climat mediteranean şi stepic, apǎrând înregiunea continentalǎ în zonele cu climat temperat.Habitatele prim are sunt reprezentate de ape dulcicole,stagnante sau slab curgǎtoare, cu vegetaţie luxuriantǎ,bogatǎ. In afara habitatelor naturale, cuibǎreşte în orezǎriisau amenajǎri piscicole cu vegetaţie hidrofilǎ emersǎ.

6. Chlidonias niger 1 Pentru a se hrăni prinde pradă de la suprafaţa apei sauinsecte în zbor şi foarte rar se scufundă. De obicei sehrăneşte la o distanţă de până la 2-5 km de colonie. Zboarăcu o viteză medie de 34 km/h. Evită pentru cuibărit zoneleumede cu o suprafaţă mai mică de 4 ha. Longevitateacunoscută este de până la 21 de ani. Cuibăreşte în coloniimici, aşezate pe vegetaţie acvatică, în zone cu apă avândadâncime mică (1-2 m). Cuibul este alcătuit din resturivegetale şi la construirea lui participă ambii parteneri.Iernează în Africa.

7. Ciconia ciconia 1 Specie ce cuibăreşte în zonele adiacente, în special în mediulrural. Cartierele de hrănire sunt localizate în preajma luncilor,a pajiştilor şi zonelor deschise. Este rar observată în zona deimplementare a proiectului, prezenţa acesteia fiind datoratăunor indivizi eratici.In zona de implementare a proiectului este probabilă doarprezenţa unor exemplare erante, accidentale, impactul fiindmanifest doar prin efecte indirecte (stress).

8. Circus aeruginosus 1 Este o specie asociată zonelor umede, stufărişurilor, prezenţaprobabilă a speciei în zonă fiind doar în perioada de pasaj.

9. Cygnus cygnus 1 Este o pasăre migratoare, care vine in Romania din nord însezonul rece, iar primăvara se înapoiază spre locurile dereproducere din nordul Eurasiei; la noi este răspândită înlagune și pe lacurile litorale (complexul lagunar Razim etc.) șiîn Delta Dunării.

10. Egretta alba 1 Preferă stufărişurile sau malurile cu vegetaţie luxuriantă,pădurile ripariene, estuarele sau zonele costiere. Pentrucuibărit are nevoie de stufărişuri ne-deranjate, rareoricuibărind în arbuşti scunzi, tufe sau sălcii.Participă la formarea unor colonii mixte, împreună cu lopătari(Platalea leucorodia), ţigănuş (Plegadis falcinellus) şi altespecii de stârci. In Delta Dunării formează colonii laxe,cuiburile fiind dispuse la distanţe cuprinse între 10 şi 50m.Işi caută activ hrana pe pajişti, în lungul digurilor, în orezării,



Hârtie reciclată

33

sau unele culturi agricole de plante joase.

11. Egretta garzetta 1 Cuibăreşte în colonii care ocupă arbori (în special Alnus sp. şiSalix sp.), mai rar în alte specii de dimensiuni reduse sauarbuşti, din zona pădurilor ripariene sau din interiorulstufărişurilor. Coloniile formate sunt de regulă mixte, cuibărindalături de alte specii de stârci. In cadrul coloniilor mixte,cuiburile de egretă sunt situate la un nivel mai mic decât cel alstârcilor de noapte (Nycticorax nycticorax).Cartierele de hrănire sunt localizate în biomuri variate de zoneumede dulcicole, salmastre sau sărate.Este o specie cu distribuţie largă în Europa, ocupând etajelede altitudine mică. Populaţiile cuibăritoare, dar şi arealulacestei specii au cunoscut în ultima perioadă o creşteresemnificativă în regiunile mediteraneene, în timp ce din estulEuropei s-a înregistrat un regres. In iernile foarte geroase, seobservă o rată de mortalitate însemnată, astfel că dinamicapopulaţională poate fi pusă în seama particularităţilorclimatice.

12. Gelochelidon nilotica 0 Pescăriţa râzătoare este o specie caracteristică zonelorlagunare cu apă salmastră şi ţărmurilor nisipoase, dar apare şipe lacurile cu apă dulce şi mlăştinoase.

13. Glareola pratincola 2 Ciovlica poate fi intalnita in zonele litorale ale Marii Negre siMarii Mediterane, cu o densitate mai mare in PeninsulaIberica, Italia si zona Balcanica. In Romania poate fi intalnitasi pe cursul inferior al Dunarii. Ciovlica prefera zonele aride siarse de soare dar mereu din apropierea apelor deoarecehabitatele ideale ale acestei pasari sunt terenurile secate,lipsite de vegetatie.

14. Ixobrychus minutus 1 Este o specie retrasă, foarte discretă, a cărei prezenţă înhabitat este destul de greu de certificat datorităcomportamentului său, preferând să stea ascunsă în zonelede stufărişuri sau cu vegetaţie bogată din zonele umede. Inplus, nu îşi demarcă teritoriul prin semnale sonore evidenteaşa cum este cazul buhaiului de baltă (Botaurus stellaris).Astfel monitorizarea acestui stârc rămâne o sarcină dificilă,date asupra acestei specii rămânând încărcate deincertitudine. Ocupă zone de stufărişuri din preajma bălţilor,canalelor, apelor lin curgătoare, a iazurilor şi eleşteelor,putând ocupa petece de habitat reduse ca extindere, neavândexigenţe ecologice pentru întinderi continue de habitate dezone umede. Astfel răspândirea acestei specii este relativlargă la nivel european, suprapunându-se pe habitatelefavorabile de zone umede, chiar şi de dimensiuni reduse (deordinul sutelor de metri pătraţi).

15. Lanius collurio 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asuprapopulaţiei locale ca urmare a implemenării proiectului fiindpuţin probabil.

16. Lanius minor 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asuprapopulaţiei locale ca urmare a implemenării proiectului fiindpuţin probabil.

17. Larus minutus 1 Pescăruşul mic este o specie caracteristică zonelor umedereprezentate de lacuri bogate în stuf, mlaştini sau coastelagunare cu apă salmastră sau marine. Este cel mai mic dintrepescăruşi.

18. Nycticorax nycticorax 1 Este o pasăre a zonelor umede, cu bălți și stufărișuri



Hârtie reciclată

34

presărate cu arbori, la noi mai cu seamă prezentă în DeltaDunării și de-a lungul fluviului; există colonii de cuibărire și înalte arii cu habitate prielnice; trăiește în zone cu vegetațieabundentă, de pe la malul cursurilor de ape sau a lacurilor,bălților și zonelor lagunare. Ziua este petrecută în odihnă,când stârcii de noapte stau retrași în grupuri laxe în arboridenși sau în tufe; dacă se simt deranjați, se ridică în zboraproape vertical, exploziv, în timp ce emit croncăniturilecaracteristice.

19. Pelecanus onocrotalus 1 Zonele preferate de pelicani sunt cele cu apa putin adanca sicu ape domoale, bogate in peste, unde isi pot prinde usorprada cu ciocurile lor imense. La noi in tara ii gasim de lasfarsitul lunii martie si pana in octombrie in Delta Dunarii,unde revin an de an pentru a-si face cuiburile si pentru acreste puii. Coloniile de pelican comun se stabiles in jurulplaurilor, mici insule de stuf plutitoare, pe care isi fac cuibul.

20. Platalea leucorodia 1 Această specie extrem de specializată se regăseşte în zoneleumede, cu ape puţin adânci din zonele temperate, stepice şitropicale uscate.Habitatele favorabile se regăsesc în zona deltelor, a luncilorinundabile, a zonelor umede întinse, unde această speciecuibăreşte în stufărişuri, insule, arbori, la adăpost de deranjsau prădătorii tereştri.In perioada de iarnă această specie se agregă în preajmaestuarelor şi a zonelor costiere marine. Pentru hrănire arenevoie de ape puţin adânci, ce abundă în surse trofice lipsitede vegetaţie.

21. Recurvirostra avosetta 1 Este o pasare specifica zonelor litorale, a lagunelor cu apasarata, a deltelor si a mlastinilor, baltilor si lacurilor cu apamica din apropierea tarmurilor. Ciocintors este o pasare raracare necesita masuri de conservare. In Romania poate fiintalnita in Delta Dunarii, pe tarmul marii si in apropierealacurilor litorale.

22. Sterna hirundo 1 Este o specie asociată zonelor costiere, însă pătrunde adâncînspre regiunile continentale în lungul cursurilor mari de ape,rămânând însă la etaje altitudinale scăzute.Astfel în zonele de interior, continentale, preferă habitate dezone umede, balastiere inundate, acceptând uşor habitatele şistructurile artificiale.Eutrofizarea zonelor umede, a lacurilor în special a condus lao creştere a populaţiilor acestei specii la nivelul regiuniicontinentale europene.

Din analiza de mai sus se observă relevanţa scăzută a impactului generat de proiect pentru speciilede păsări ce fac obiectul conservării în zona avuta in vedere.

Impactul nul evaluat în unele cazuri, se datorează lipsei habitatelor potenţiale pentru unele speciicriteriu de pe amplasament, situarea la distanţe mari (peste 1400 m) de astfel de habitate (cartiere dehrănire/cuibărire). Cu toate acestea este admidsă prezenţa potenţială a unor astfel de elemente în zonelelimitrofe, existând astfel un impact indirect asupra acestora, lipsit însă de semnificaţie datorită niveluluiscăzut de intrevenţie, distanţelor mari faţă de eventuale habitate de interes conservativ, a stării habitateloradiacente (păşuni, terenuri înţelenite, etc.).

2.4. Statutul de conservare a speciilor de interes comunitarSituaţia statutului de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar este prezentat sintetic în

tabelele de mai jos:



Hârtie reciclată

35

Habitat/Specie Statut de conservare3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cuvegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

Directiva 92/43 „Habitate”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 2

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii Directiva 92/43 „Habitate”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 2

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris)


3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şiBidention


92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Directiva 92/43 „Habitate”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 2

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Directiva 92/43 „Habitate”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 2

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)


Cod Denumire specie Statut de conservare1655 Lutra lutra Legea 49/2011 (3, 4A)

Cartea Roşie – VUL69/1994 CITES – I, II

R6 Berna - #Directiva 92/43/EEC Habitate

Legea 407/20061335 Spermophilus citellus Legea 49/2011 (3, 4A)

Cartea Roşie – VUR6 Berna - #

Directiva 92/43/EEC Habitate1220 Emys orbicularis Legea 49/2011 (3, 4A)

Cartea Roşie – VUR6 Berna - X

Directiva 92/43/EEC Habitate1166 Triturus cristatus Legea 49/2011 (3, 4A)

Cartea Roşie – VUR6 Berna - #

Directiva 92/43/EEC Habitate1188 Bombina bombina Legea 49/2011 (3, 4A)

Cartea Roşie – NTR6 Berna - #

Directiva 92/43/EEC Habitate1130 Aspius aspius Legea 49/2011 (3)

R6 Berna - #1,2

Directiva 92/43/EEC Habitate1149 Cobitis taenia Legea 49/2011 (3)

R6 Berna - #1,2

Directiva 92/43/EEC Habitate2511 Gobio kessleri Legea 49/2011 (3)

Cartea Roşie – VUCandidati R6

Directiva 92/43/EEC Habitate1124 Gobio albipinnatus Legea 49/2011 (3)

R6 Berna - X2

Directiva 92/43/EEC Habitate1157 Gymnocephalus schraetzer Legea 49/2011 (3)

Cartea Roşie – VU



Hârtie reciclată

36

R6 Berna - X2

Directiva 92/43/EEC Habitate1145 Misgurnus fossilis Legea 49/2011 (3)

R6 Berna - X2

Directiva 92/43/EEC Habitate2522 Pelecus cultratus Legea 49/2011 (3)

Directiva 92/43/EEC Habitate1134 Rhodeus sericeus amarus Legea 49/2011 (3)

R6 Berna - #2

Directiva 92/43/EEC Habitate1146 Sabanejewia aurata Legea 49/2011 (3)

Cartea Roşie – VUR6 Berna - X2

Directiva 92/43/EEC Habitate1160 Zingel streber Cartea Roşie - EN1159 Zingel zingel Legea 49/2011 (4A, 5A)

Cartea Roşie – VUDirectiva 92/43/EEC Habitate

1083 Lucanus cervus Legea 49/2011 (3, 4A)R6 Berna - X2

Directiva 92/43/EEC Habitate1014 Vertigo angustior Legea 49/2011 (3, 4A)

R6 Berna - X2

Directiva 92/43/EEC Habitate

Cod Nume Statut de conservareA229 Alcedo atthis Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A029 Ardea purpurea Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A024 Ardeola ralloides Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A060 Aythza nyroca Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A196 Chlidonias hybridus Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A167 Chlidonias niger Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A031 Ciconia ciconia Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A081 Circus aeruginosus Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A038 Cygnus cygnus Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A027 Egretta alba Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998



Hârtie reciclată

37

A026 Egretta garzetta Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A189 Gelochelidon nilotica Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A135 Glareola pratincola Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A022 Ixobrychus minutus Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A338 Lanius collurio Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A339 Lanius minor Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A177 Larus minutus Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A023 Nycticorax nycticorax Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A019 Pelecanus onocrotalus Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A034 Platalea leucorodia Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

A132 Recurvirostra avosetta Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 3

L13/1993, L13/1998A193 Sterna hirundo Directiva 79/409 „Păsări”, Anexa I

OUG 57/2007, Anexa 3L13/1993, L13/1998

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectateDin zona studiata, ce urmeazǎ a fi afectatǎ de implementare proiectului nu au fost identificate nici un

fel de elemente (habitate/specii) criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor ROSCI0162 si ROSPA0071.Impactul admis în perioada de construcţie a fost evaluat la un nivel scǎzut, limitat, datorându-se lipsei

elementelor (specii) criteriu de pe amplasamentul ţintǎ unde urmeazǎ a fi implementat proiectul şi ahabitatelor cu relevanţǎ deosebitǎ pentru acestea. Cu toate acestea este admisǎ prezenţa potenţialǎ a unorastfel de elemente în zonele limitrofe, existând astfel un impact indirect, limitat (datoritǎ distanţei mari depeste 300-1000m în primul rând) asupra acestora.

In ceea ce privesc speciile criteriu, deşi acestea sunt menţionate doar ca prezenţe (probabile) -indicele “P” ce se alocǎ în cazul în care nu existǎ date numerice asupra populaţiilor, sunt alocate în modhazardat atribute privind situaţia populaţionalǎ, nivelul de conservare, izolarea, etc. Practic, toate speciilecriteriu ce au stat la baza desemnării ROSCI0162, sunt specii cu prezenţă probabilă, situaţie ce contravineaprecierilor referitoare la Situaţia populaţiei, Conservarea, Gradul de izolare, Starea globală, ce apar a fi celpuţin hazardate.

In lipsa oricǎror date certe asupra atributelor asociate speciilor criteriu de la nivelul sitului, orice fel deevaluare cu privire la dinamicǎ rǎmâne hazardatǎ. La nivelul sitului, dar de asemenea de la nivel naţional,



Hârtie reciclată

38

lipseşte un sistem (bazǎ de date, cuantificare numericǎ, etc.) a dimensiunii elementelor criteriu Natura 2000care sǎ poatǎ sǎ serveascǎ ca termen de comparaţie şi unitate de mǎsurǎ (de raportare) pentru stabilireadinamicii locale/regionale a unor populaţii.

Ţinând cont de densitǎţile extrem de mici ale poulaţiilor ţintǎ raportate la suprafaţa sitului, la lipsahabitatelor relevante pentru aceste specii din zona amprentei proiectului, dar şi în lipsa unui impact potenţialindirect, suntem în mǎsurǎ a aprecia cǎ proiectul propus, în faza de construcţie, nu este în mǎsurǎ ainfluenţa dinamica populaţiilor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor la nivel local sau regional (sit).

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creeazǎ şi menţin integritatea ariei naturaleprotejate de interes comunitar

La nivelul sitului nu a fost descris pânǎ în prezent setul de relaţii structurale şi funcţionale ce participǎla menţinerea integritǎţii sitului.

La ora actualǎ structura sitului apare puternic afectatǎ de activitǎţile antropice curente, parte dintreacestea fiind descrise şi în lista vulnerabilitǎţii din cadrul Formularului standard de desemnare (secţiunea4.3.).

In structura sitului, conform clasificǎrii CORINE, apar urmǎtoarele clase de habitate, prezentatesintetic în tabelul de mai jos:

Pentru situl Natura2000 ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior



Pentru situl Natura2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior



O trecere în revista a acestei structuri, reflectǎ caracterul predominant deschis al siturilor. PentruROSCI, habitatele nemorale (de pǎduri) apar într-un procent relativ scǎzut de 45% (incluzând aici şihabitatele de tranziţie - 11%), insa mai ales pentru ROSPA, habitatele nemorale (de pǎduri) apar într-unprocent si mai scǎzut de doar 30% (incluzând aici şi habitatele de tranziţie - 8%),

Aşa cum s-a arǎtat şi în cadrul secţiunii 2.2. densităţile medii ale speciilor criteriu raportate lasuprafaţa siturilor rămân foarte mici (mult sub 1%) fapt ce indică faptul că aceste situri au fost desemnatepentru a proteja perimetre izolate (insule) de habitate naturale şi seminaturale cu semnificaţie particularăpentru speciile ţintă.

Astfel, ţinând cont de secvenţele comportamentale ale speciilor criteriu şi de cerintele ecologice aleacestora, habitatele de interes conservativ se limiteazǎ în cea mai mare parte la categoriile cuprinse întipurile CORINE:



Hârtie reciclată

39

- Râuri, lacuri- Mlaştini, turbǎrii- Pǎduri de foioase- Habitate de pǎduri (pǎduri în tranziţie)Dintre factorii naturali ce participǎ la structurarea funcţionalǎ a sitului, în opinia noastrǎ cel mai

important rǎmâne factorul de mediu „apǎ”. Acest factor de mediu reprezintǎ şi elementul de legǎturǎ şimaximǎ relevanţǎ pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, majoritatea dintre ele fiindstrict legate de zonele umede.

Astfel, se poate considera apa ca reprezentând elementul structural de inter-relaţionare de la nivelulansamblurilor biomurilor din cadrul sitului.

Urmǎrind dinamica factorului de mediu apǎ şi mai cu seamǎ efectele induse şi asociate regimurilorfuncţionale de la nivelul fiecǎrui biom, se poate evalua nivelul de impact absorbit la nivelul fiecǎrei categoriide habitate.

Habitatele de maximǎ relevanţǎ pentru aceste situri rǎmân cele de zone umede, a cǎror proporţie secifreazǎ la doar 30% in cazul ROSCI0162 si 21% in cazul ROSPA0071. Se poate astfel conchide cǎdemersul de conservare al siturilor s-a centrat pe protecţia speciilor asociate habitatelor de zone umede şi înconsecinţǎ demersul a urmǎrit cuprinderea în cadrul unei anvelope generoase a unor astfel de habitate.

Funcţiile zonelor umede includ protecţia şi îmbunătăţirea calităţi apei, funcţia de adăpost ca şi habitatpentru fauna sălbatică, funcţia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede esteconsideratǎ a fi foarte importantă pentru societate şi pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabilelegate de promovarea unor activitǎţi durabile, amintind aici dezvoltarea turismului. Pe de altă parte gamalargă de beneficii generate de funcţiile pe care zonele umede le au, determină valoarea fiecărei zone umedeîn parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au aceleaşifuncţii, iar aceste funcţii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaţa sau pe tot timpul anului.

Funcţia de stocare a apei este similarǎ celei unui burete însǎ de aceastǎ datǎ, natural capabil săînmagazineze o cantitate mare de apă în cazul unor inundaţii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent(rol de tampon hidric), limitând astfel apariţia unor efecte cu potenţial catastrofal (curgeri de pe versanţi,torenţi, inundaţii etc.), această eliberare lentă a apei diminueaza procesul erozional şi practic opreşte oriceinundaţie provenită din precipitaţii abundente. Totuşi, o zonă umeda de mici dimensiuni nu poate stoca omare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reţea de astfel de zone umede chiar şi dedimensiuni modeste, face ca acestea sǎ poatǎ înmagazina la nevoie cantităţi enorme de apă, iar la nivellocal, se poate gestiona cu facilitate un set de mǎsuri orientate în direcţia diminuǎrii (şi chiar anulǎrii)impactului asupra factorului de mediu apǎ. Acest aspect al funcţiilor zonelor umede oferă şi o dimensiuneeconomică a importanţei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele şi pierderile de vieţiomeneşti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balanţe ecologice funcţionale, etc.

Funcţia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălţile dinzonele umede, apa vine în contact cu părţile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentele care vinodată cu apele se depun pe terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. Nutrienţii din fertilizărileaplicate sau din bălegar, din gunoaiele organice menajere, se dizolva în apă şi în cea mai mare parte suntabsorbite de rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurileumede ale mlaştinilor. Alţi poluanţi rămân aglutinaţi de particulele de sol şi sunt supuşi proceselor biochimicede degradare şichiar detoxificare. În cele mai multe din cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanţi şi„consumă” mult din nutrienţi, procese ce se desfǎşoarǎ şi sunt mijlocite în mediul hidric, astfel cǎ lamomentul în care apa părăseşte zona umedă, aceasta este în cea mai mare parte purificatǎ în mod natural.Unele tipuri de zone umede funcţioneazǎ într-atât de eficient ca şi filtru biologic pentru apă încât suntutilizate ca structuri cu destinaţie primarǎ pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse poluate (înspecial organic).

O altă funcţie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acesteaconstituind ecosistemul cu cea mai mare producţie biologică din lume; Zonele umede extinse ajung sǎ fie



Hârtie reciclată

40

comparabile cu pădurile tropicale şi cu recifurile de corali, atât din acest punct de vedere, cât şi din punctualde vedere al biodiversităţii şi funcţiei suport pe care o oferă altor specii. Vegetaţia abundentă şi apele oferăhabitate pentru peşti dar şi pentru alte specii de faună. Speciile de floră acvatică se dezvoltă cel mai bine înmedii bogate în nutrienţi, acestea consumând nutrienţii, transportând energie pentru celelalte verigi trofice cucare se află în legătură. Iată de ce această funcţie de producător biologic primar are şi ea o dimensiuneeconomică finalizatǎ de exemplu prin capacitatea de a susţine faunǎ piscicolǎ.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde aufost stabilite prin planuri de management

La ora actualǎ pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nuexistă un Plan de management şi un Regulament, care să fi dobândit recunoaştere conform legislaţieispecifice în vigoare.

2.8. Descrierea stǎrii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,inclusiv evoluţii/schimbǎri care se pot produce în viitor

In urma studiilor din teren asumate cu prilejul documentǎrii prezentului studiu, s-a putut contura oconcluzie generalǎ asupra impactului produs de activitǎţile antropice curente din cadrul perimetrului cuprinsîn siturile Natura 2000.

Gradul de accesibilitate deosebită a zonei, prezenţa unor numeroase aşezări şi căi de acces, a unorobiective de interes socio-economic, dar şi a creşterii interesului turistic, au făcut ca în ansamblul sǎuîntreaga zonă să resimtă un impact semnificativ. Cu toate acestea, în unele puncte, cu accesibilitate limitată,cadrul natural beneficiază de o stare relativ bună de conservare.

Impactul asociat unor exploatǎri majore a unor resurse naturale, au condus la apariţia unui impactsemnificativ pe perimetre extinse. In ansamblul său situl apare astfel impactat moderat spre accentuat, cunuclee ce şi-au păstrat intactă o oarecare integralitate, în alternanţǎ cu zone impactate major.

Situaţia stǎrii actuale de conservare a sitului, pornind de la distribuţia biomurilor majore descriseconform Formularului standard Natura 2000 ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, este prezentatǎ sintetic întabelul de mai jos, unde au fost considerate 3 nivele de impactare:

- roşu = nivel de impactare semnificativa;- galben = nivel de impactare moderata;- verde = nivel de impactare redusa;



Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilorde mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de implementarea proiectului), sau aşa numita analiză a sţarii actuale a perimetrului studiat.

In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităţilor antropice, a fost întocmittabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost identificate 49 de categorii de impact prezent înfaza pre-proiect la nivelul sitului. Pentru cele 49 de categorii de impact s-a realizat o explicitare sumară.



Hârtie reciclată

41

Cod CategorieAgricultură, silvicultură

100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare X102 tundere / tăiere X110 Folosirea pesticidelor X120 Fertilizare X130 Irigare X140 Păşunat X141 abandonarea sistemelor pastorale X150 Restructurarea posesiei asupra pământului X151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor X160 Managementul general al silviculturii X161 plantarea pădurilor162 plantarea artificială X163 replantarea pădurilor164 defrişarea pădurilor X165 îndepărtarea subarboretului X166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi X167 exploatarea fără reîmpădurire X170 Creşterea animalelor X171 Hrănirea animalelor X180 Arderea X190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus

Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura210 Pescuitul profesionist X211 pescuitul la loc fix X212 pescuitul cu traulerul213 pescuitul cu plasă X220 Pescuitul de agrement X221 punerea momelii230 Vânătoarea X240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.) X242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul X244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi251 spolierea zonelor floricole290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus

Mineritul şi extracţia materialelor300 Extracţia nisipului şi pietrişului X301 cariere302 îndepărtarea materialelor de pe litoral X310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei

320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus



Hârtie reciclată

42

Cod Categorie

Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană401 aşezări permanente X402 aşezări discontinue403 aşezări dispersate409 alte tipuri de aşezări X410 Zone industriale sau comerciale411 fabrici412 depozite industriale419 alte zone industriale sau comerciale420 Evacuări421 depozitarea reziduurilor menajere X422 depozitarea reziduurilor industriale423 depozitarea materialelor inerte X424 alte evacuări430 Structuri agricole X440 Depozitarea materialelor490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare

Transporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti502 şosele, autostrăzi X503 linii de cale ferată,TGV504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi507 poduri, viaducte508 tuneluri509 alte reţele de comunicaţii510 Transportul energiei511 linii electrice X512 conducte de petrol513 alte forme de transportare a energiei520 Transport naval X530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţii

Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism601 terenuri de golf602 piste de schi603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport610 Centre de interpretare620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate624 alpinismul, căţăratul şi speologia625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste)



Hârtie reciclată

43

Cod Categorie629 alte sporturi în aer liber şi de agrement690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus

Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea701 poluarea apei X702 poluarea aerului X703 poluarea solului X709 alte forme sau forme combinate de poluare710 Poluarea sonoră720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare

Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; generalităţi801 îndiguirea depresiunilor802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor

sau gropilor810 Drenarea811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…) X830 Canalizarea840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale853 managementul nivelurilor de apă860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi X871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului X

Procese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea X910 Aluvionarea X920 Uscarea X930 Inundarea X940 Catastrofele naturale941 inundaţii X942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice X952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii X960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare)962 parazitismul X



Hârtie reciclată

44

Cod Categorie963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare976 pagube datorate vânatului979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice990 Alte procese naturale

In urma analizei sumare a categoriilor de impact prezente in zona, au fost identificate 49 astfel de categorii.

Dintre categoriile de impact ce contribuie la vulnerabilizarea acestui sit, parte dintre acestea au fostidentificate la nivelul perimetrului studiat fiind explicitate sumar. Pe lângă acestea au fost identificate altecategorii de impact cu efect restrâns (local), însă prezente la nivelul perimetrului ţintă.

Unele din categoriile de impact au fost considerate ca nefiind prezente la nivelul perimetrului studiat(sau cu efecte neglijabile), însă pentru unele au fost identificate şi explicitate sub-categorii constituente.

In urma implementării proiectului propus, se estimează că nu vor fi induse noi categorii de impact, datăfiind pre-existenţa căilor de acces ce face în această etapă doar obiectul unui proiect de reabilitare. Datefiind investiţiile asociate acestei investiţii, precum şi setul de măsuri de diminuare a impactului propuse, esteperfect plauzibilă diminuarea intensităţii unor categorii de impact.

Zone din Lunca Siretului Inferior puternic impactate de activitati antropice



Hârtie reciclată

45

Stabilirea stării iniţiale a mediului prin intermediul Matricii Leopold adaptateUrmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor

de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic prezent, sau aşanumita analiză a starii actuale a perimetrului studiat.

Pornind de la principiul propus de Leopold12 pentru evaluarea impactului asupra mediului, larg utilizatîn documentaţiile tehnice de specialitate, am adaptat la categoriile de impact considerate atributele„magnitudine”, respectiv „importanţa”.

Atributul magnitudine este utilizat în acest context pentru a exprima scara de extindere a impactului.Exprimarea scarii de extindere a impactului este facuta procentual, iar pentru o mai buna ilustrare, s-a utilizatun cod de culori:

Magnitudine

Nota Procent suprafa de habitat criteriu afectat /populaţie specie criteriu

Cod deculoare

1 <1%2 2-5%3 6-15%4 16-30%5 31-45%6 45-55%7 56-65%8 66-75%9 76-90%

10 91-100%

12 Leopold, L. B., F. E. Clarke, B. B. Hanshaw, and J. E. Balsley. 1971. A procedure for evaluating environmentalimpact. U.S. Geological Survey Circular 645, Washington, D.C.



Hârtie reciclată

46

Atributul importanţa este utilizat în acest context pentru a exprima semnificaţia impactului.Exprimarea semnificaţiei impactului este facuta procentual, iar pentru o mai buna ilustrare, s-a utilizat un codde culori:

ImportanţaNota Efectul impactului Cod de

culoare1 Impact improbabil2 Impact probabil, în cazul confirmarii prezenţei elementului criteriu3 Impact probabil, potenţial, asupra elementelor criteriu4 Impact indirect, limitat, de intensitate redusa asupra elementelor criteriu5 Impact indirect cu potenţial de risc pentru elementele criteriu6 Impact indirect ce urmeaza a afecta semnificativ elementele criteriu7 Impact direct, însa limitat, reversibil în timp chiar în lipsa masurilor compensatorii

8 Impact direct ce urmeaza a afecta a afecta elementele criteriu, compensabil prinaplicarea unor masuri de diminuare a impactului

9 Impact direct ce urmeaza a periclita elementele criteriu, impunându-se masuricompensatorii

10 Impact direct ce conduce la ablarea/extincţia elementului criteriu



Hârtie reciclată

47

Cod Categorie Magnitudine Importanţa1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Agricultură, silvicultură100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare 15102 tundere / tăiere 8110 Folosirea pesticidelor 25120 Fertilizare 12130 Irigare 1140 Păşunat 6141 abandonarea sistemelor pastorale 4150 Restructurarea posesiei asupra pământului 2151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor 10160 Managementul general al silviculturii 3161 plantarea pădurilor 2162 plantarea artificială 2163 replantarea pădurilor 1164 defrişarea pădurilor 9165 îndepărtarea subarboretului 7166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi 7167 exploatarea fără reîmpădurire 2170 Creşterea animalelor 4171 Hrănirea animalelor 2180 Arderea 45190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai susPescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura210 Pescuitul profesionist211 pescuitul la loc fix



Hârtie reciclată

48


212 pescuitul cu traulerul213 pescuitul cu plasă 3220 Pescuitul de agrement 1221 punerea momelii 1230 Vânătoarea 2240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi 1241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.) 1242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul 3244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi251 spolierea zonelor floricole 1290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare

nemenţionate mai susMineritul şi extracţia materialelor300 Extracţia nisipului şi pietrişului 10301 cariere 5302 îndepărtarea materialelor de pe litoral 5310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai



Hârtie reciclată

49


susUrbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană 1401 aşezări permanente 3402 aşezări discontinue 2403 aşezări dispersate 1409 alte tipuri de aşezări 1410 Zone industriale sau comerciale 1411 fabrici 1412 depozite industriale 1419 alte zone industriale sau comerciale 1420 Evacuări 1421 depozitarea reziduurilor menajere 3422 depozitarea reziduurilor industriale 1423 depozitarea materialelor inerte 1424 alte evacuări 1430 Structuri agricole 8440 Depozitarea materialelor 1490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare 1Transporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii 2501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti 2502 şosele, autostrăzi 2503 linii de cale ferată,TGV 2504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi



Hârtie reciclată

50


507 poduri, viaducte 1508 tuneluri509 alte reţele de comunicaţii510 Transportul energiei 1511 linii electrice 1512 conducte de petrol 14513 alte forme de transportare a energiei 1520 Transport naval530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţiiAgrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism 1601 terenuri de golf602 piste de schi603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport610 Centre de interpretare620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate 2624 alpinismul, căţăratul şi speologia



Hârtie reciclată

51


625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste)629 alte sporturi în aer liber şi de agrement690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate

mai susPoluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea701 poluarea apei702 poluarea aerului703 poluarea solului 25709 alte forme sau forme combinate de poluare 1710 Poluarea sonoră 1720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul 1790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoareSchimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea

pământului; generalităţi801 îndiguirea depresiunilor 6802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor

sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor,

heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor810 Drenarea 3811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul

drenării



Hârtie reciclată

52


820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)830 Canalizarea 1840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic;

generalităţi3

851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă

continentale1

853 managementul nivelurilor de apă 1860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a

coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului 1Procese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea 2910 Aluvionarea 1920 Uscarea 1930 Inundarea940 Catastrofele naturale941 inundaţii942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree



Hârtie reciclată

53


948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii 12960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de

mare)962 parazitismul 1963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice

interspecifice970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare 5976 pagube datorate vânatului 1979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice

interspecifice



Hârtie reciclată

54


990 Alte procese naturale

Total 327



Hârtie reciclată

55

Pentru interpretarea impactului cumulat, este propusa o înmulţire a notelor alocate indicilormagnitudine cu intensitate.

Se obţine astfel o nota a impactului cumulat cuantificabilă şi comparabilă între diferitelealternative sau stări/faze ale proiectului.

Celor 168 de categorii de impact le revine un scor echivalent cu „0” pentru zonele pristine,virgine, de unde orice fel de impact antropic. O astfel de situaţie ramâne însă ipotetica şi improbabiladata fiind extinderea unor categorii de impact antropic ce vin sa afecteze chiar şi indirect suprafeţeextinse (ex. ploi acide, schimbari climatice - manifeste prin efecte superpozabile unor categorii deimpact: uscare, evoluţie ecocenotica). Pe de alta parte, într-un caz ipotetic, de impact maximal, undeîntr-o anumita zona data sa fie manifeste toate categoriile de impact, la o magnitudine şi intensitatemaximala, scorul va fi de 168 X 10 X 10 = 16.800. Astfel, plaja de manifestare devine una extrem deextinsa.

Se poate obţine un scor înalt datorita unei manifestari extinse a magnitudinii şi importanţeidiferitelor categorii de impacta, fara însa atinge valori individual calculate semnificative, astfel încâtmanifestarea acestora sa se reflecte asupra elementelor criteriu doar ipotetic, indirect. In acelaşi timp sepoate obţine un scor scazut, însa manifestarea unei ategorii de impact asupra unui element criteriu safaca fie deosebit de înalta, facând astfel proiectul inacceptabil pentru a fi implementat.

Scorul de obţinut nu este în masura a oglindi cu suficienta fidelitate nivelul impactului cumulat altuturor categoriilor de impact. Scorul rezultat permite însa o comparare între diferite proiecte, eventualealternative ale acestuia, faze de implementare. Este bine ca pentru fiecare categorie sa fie discutatasituaţia pre- respectiv post-implementare, pentru a se putea observa şi cuantifica efectul asupra fiecaruielement criteriu.

Scorul impactului cumulat ramâne o valoare relativa, deschizând însa calea spre o facilacomparare, aşa cum aratam mai sus între diferite alternative sau stari/faze ale proiectului.

Pentru zona studiata scorul obtinut este de 327 puncte.O analiza succinta a categoriilor de impact asociate proiectului, va conduce la aparitia unor noi

categorii de impact (marcate cu bold în tabel), dar în egală măsură şi la diminuarea semnificativă a uneimari părţi a categoriilor de impact preexistente.

Matricea de mediu in zona luncii râului Siret este puternic alterata de impactul antropic ce acondus la o modificare profunda a biostratelor. Ca urmare a practicilor agricole extensive, urmate de ochimizare dezordonata a agriculturii, alaturi de o exploatare salbatica a resurselor raului Siret (pornindde la proiecte hidrotehnice si pana la pescuit) mare parte a zestrei naturale s-a pierdut in perioada dedinainte de anul 1989.

Ultimele doua decenii marcheaza o crestere fara precedent a cererii de materii prime si materialepentru constructii, fapt ce a antrenat o exploatare prea putin normata, coordonata si controlata aresurselor minerale (pietris si nisip) din albie. Ca urmare, talvegul a scazut cu 4 pana la 12 m, iar uneleexploatari dezvoltate in zona albiei majore, au afectat in mod direct vegetatia ripariana.

Valoarea impactului antropic in zona este deosebit de inalta, fiind manifeste 79 de categorii deimpact a caror valoare cumulata este de 327 puncte, fapt ce poate conduce la plasarea intregului intr-ozona de risc ecologic major.

Riscul major de expunere se datoreaza atat unor elemente oarecum predictibile, cat si unoraspecte ce nu sunt cunoscute pe deplin (asa cum este cazul unor facilitati de exploatare petroliera) cein unele cazuri, prin deranjarea unor pungi acumulate in zone de avarie sau a unor conducte necartate,pot conduce la compromiterea intregului ecosistem local.



Hârtie reciclată

56

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interescomunitar, inclusiv posibile schimbǎri în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interescomunitar

La nivelul zonei studiate considerăm că o continuare a exploatării resurselor minerale în modnecontrolat, orientată pe producţia de nisip şi pietriş în special, va conduce la o degradare accelerată apatrimoniului natural.

De remarcat faptul că la nivelul Siret există o serie întreagă de barare transversală ce blocheazătransportul aluvionar. Exploatarea în paralel a resurselor minerale din albie se constituie astfel într-oexploatare a unei resurse neregenerabile, fapt ce conduce la o modificare profundă a tuturor sistemelorasociate patului de curgere. Poate că cel mai adânc efect este cel datorat prăbuşirii talvegului descurgere ce a condus la o adâncire a pânzei freatice. În condiţiile drenajului foarte bun de la nivelulcâmpiei Luncii Siretului Inferior şi a Tecuciului se observă instalarea unor procese severe de aridizare;faciesurile naturale trădează această tendinţă, martor fiind procesul de uscare şi ca urmare, restrângerea arealului ocupat de pădurile de plop negru ce utilizează nivelurile freatice puţin profunde datorităsistemului radicular de tip trasant.

La aceste categorii de impact se adaugă şi turismul necontrolat sau unele practici agricoleagresive (suprapăşunatul) ce vor contribui cumulativ la accelerarea ritmului de pauperizare în lipsa unuiefort conservativ concertat şi concentrat.

2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitarAbandonarea pajiştilor a condus la o invazie acceleratǎ a unor specii ruderale, sinantrope,

adventive, etc., care în lipsa unui management adecvat va conduce la o pierdere cel puţin parţială astructurii ecocenotice a habitatelor eremiale.



Hârtie reciclată

57

Cap. 3. Impactul potenţial al proiectului asupra elementelor criteriu din arianaturalǎ protejatǎ de interes comunitar

In cadrul studiului de evaluare adecvatǎ trebuie analizat impactul asociat planului/proiectului deimplementat asupra fiecǎrui element criteriu ce a stat la baza desemnǎrii sitului (OM 19/2010 -secţiunea 2.2./a/10 din Anexa - Ghid Metodologic). Obiectivele de conservare ale unei arii naturaleprotejate de interes comunitar au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Astfel stabilirea obiectivelor de conservare ale siturilortrebuie centratǎ pe aceste elemente criteriu.

Conform Formularului standard de desemnare a siturilor Natura 2000, pentru ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului se regǎsesc listate în cadrulsecţiunilor 3.1, respectiv 3.2. Pentru situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, speciile de păsări ce austat la baza desemnării acestuia se găsesc listate la secţiunea 3.2.a.

Dintre elementele criteriu, cel puţin o parte sunt improbabil (prezenţǎ discutabilǎ) a se regǎsi înzona studiatǎ, datǎ fiind lipsa unor elemente de definire, a unor date certe asupra răspândirii acestora,etc.

Pornind de la principiul de analizǎ a mǎrimii impactului propus de Rojanski, pe baza metodologieiilustrative de suprapunere proporţionalǎ a unor figuri geometrice, pentru ansamblul speciilor criteriuNatura 2000 din zona am realizat un sistem adaptat prin care mǎrimea impactului este reprezentatǎconform unei scǎri pe 6 nivele (de la 0 la 5).

Pentru speciile/habitatele de interes conservativ asupra cărora s-a stabilit existenţa unui impactpotenţial al proiectului s-a realizat o analiză detaliată, însoţită de măsuri de diminuare a impactului.

Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoareglobală a indicelui de impactare.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu

precădere prin efecte indirecte;- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este

reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri

de reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului respectiv.




2 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 Habitatul este prezent in zona de interes insa nu va fiafectat de amenajari.

3 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris)




Hârtie reciclată

58


1 Habitatul nu va fi afectat de proiect deoarece lucrarilevor fi efectuate in afara cursului raului.

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 2 Habitatul nu va fi afectat in demersurile realizariiproiectului. Speciile caracteristice habitatului vor fiprotejate prin masuri specifice.

6 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cuQuercus spp.




8 1655 Lutra lutra 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de interes.

9 1335 Spermophilus citellus 0 Specia este sensibila la prezenta zonelor antropizate.10 1220 Emys orbicularis 1 Specia poate fi prezenta datorita apelor stagnante

existente, dar este sensibila la prezenta zonelorantropizate.

11 1166 Triturus cristatus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de interes.

12 1188 Bombina bombina 2 Specia se adapteaza relativ usor la zone antropizate.Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă,permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi câmpie,urcând şi în regiunea dealurilor.

13 1130 Aspius aspius 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

14 1149 Cobitis taenia 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

15 2511 Gobio kessleri 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

16 1124 Gobio albipinnatus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

17 1157 Gymnocephalus schraetzer 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

18 1145 Misgurnus fossilis 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

19 2522 Pelecus cultratus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

20 1134 Rhodeus sericeus amarus 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

21 1146 Sabanejewia aurata 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

22 1160 Zingel streber 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

23 1159 Zingel zingel 0 Conform conditiilor ecologice, specia nu este prezentain zona de intere, preferand ape curgatoare.

24 1083 Lucanus cervus 0 Specia trăieşte în păduri bătrâne de foioase, înspecial în pădurile de stejar.

25 1014 Vertigo angustior 0 Specia nu tolerează nivele de inundare prelungite saucu ape foarte mari.

In scopul evaluarii impactului potenţial al proiectului propus asupra elementelor criteriu ce au statla baza desemnǎrii ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, a fost întocmit un tabel de relevanţǎ.

Pentru fiecare specie s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoare globală aindicelui de impactare.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;



Hârtie reciclată

59

- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cuprecădere prin efecte indirecte;

- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este

reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri

de reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului respectiv.

Dat fiind impactul potenţial limitat al acestui proiect asupra ornitofaunei, notele de relevanţă suntdiscutate succint şi sistematizate în cadrul tabelului de mai jos:


1. Alcedo atthis 3 Este o specie larg răspândită însă fără a avea poulaţiiputernice, numeroase, rămânând strict legat de cursuri deape, zone umede, etc.Răspândirea altitudinală este limitată până la o altitudine decca. 900 m, lipsind de regulă din etajele înalte, unde luciurilede ape sunt o lungă perioadă acoperite de gheaţă.Teritoriul ocupat de acestă specie este în general cuprinsăîntre 1 şi 3 perechi la fiecare 10 km liniari de habitat.Este astfel admisă prezenţa speciei în zona de implementarea proiectului, însă ţinând cont de limitările altitudinale şi dehabitat, numărul de perechi clocitoare fiind de maxim 2.Impactul potenţial al lucrărilor poate afecta temporar habitatefavorabile (ripariene), însă reversibil, nefiind în măsură aconduce la eliminarea speciei din zonă.

2. Ardea purpurea 0 In Europa, cele mai numeroase populaţii se regǎsesc înzonele sudice şi estice. Având o rǎspândire atât de largǎ,stârcul roşu poate fi întâlnit într-o varietate mare de regiuniclimatice, cum ar fi cele temperate, mediteraneene,silvostepice şi stepice, etc. Preferǎ însǎ zonele mlǎştinoasecu vegetaţie densǎ, luxuriantǎ, preferând habitatele de zoneumede din preajma apelor dulci, stufǎrişuri ce mǎrginescluciuri de ape, orezǎrii, diguri şi canale din zonaagroecosistemelor, pescǎrii, etc.

3. Ardeola ralloides 1 Este o specie asociatǎ zonelor umede dulcicole naturale sauartificiale (orezǎrii). Cele mai însemnate populaţii europene seregǎsesc în estul continentului, unde se observǎ o scǎdere apopulaţiilor. Se pare cǎ fluctuaţiile populaţionale sunt legate înspecial de condiţiile din cartierele de iernare sub-sahariene.Este documentatǎ o dublare a populaţiei cuibǎritoare dinRomânia pe o perioadǎ de aproape o decadǎ, între anii 1994-2002.

4. Aythza nyroca 1 Este o specie ce preferǎ apele stagnante dulcicole, tolerândfoarte bine luciurile de ape cu vegetaţie natantǎ luxuriantǎ,spre deosebire de alte specii ale genului Aythya ce preferǎluciurile de ape libere. Habitatele de cuibǎrire includstufǎrişurile foarte dese unde se regǎsesc ochiuri de apǎlibere, braţe moarte ale unor râuri, maluri cu vegetaţieluxuriantǎ. Cea mai mare populaţie europeanǎ este prezentǎîn România (30-50%), concentratǎ în special în zona DelteiDunǎrii. Declinul acestei specii este pus pe seamadesecǎrilor, a distrugerii habitatelor de zone umede.

5. Chlidonias hybridus 1 Preferǎ regiunile cu climat mediteranean şi stepic, apǎrând în



Hârtie reciclată

60

regiunea continentalǎ în zonele cu climat temperat.Habitatele prim are sunt reprezentate de ape dulcicole,stagnante sau slab curgǎtoare, cu vegetaţie luxuriantǎ,bogatǎ. In afara habitatelor naturale, cuibǎreşte în orezǎriisau amenajǎri piscicole cu vegetaţie hidrofilǎ emersǎ.

6. Chlidonias niger 1 Pentru a se hrăni prinde pradă de la suprafaţa apei sauinsecte în zbor şi foarte rar se scufundă. De obicei sehrăneşte la o distanţă de până la 2-5 km de colonie. Zboarăcu o viteză medie de 34 km/h. Evită pentru cuibărit zoneleumede cu o suprafaţă mai mică de 4 ha. Longevitateacunoscută este de până la 21 de ani. Cuibăreşte în coloniimici, aşezate pe vegetaţie acvatică, în zone cu apă avândadâncime mică (1-2 m). Cuibul este alcătuit din resturivegetale şi la construirea lui participă ambii parteneri.Iernează în Africa.

7. Ciconia ciconia 1 Specie ce cuibăreşte în zonele adiacente, în special în mediulrural. Cartierele de hrănire sunt localizate în preajma luncilor,a pajiştilor şi zonelor deschise. Este rar observată în zona deimplementare a proiectului, prezenţa acesteia fiind datoratăunor indivizi eratici.In zona de implementare a proiectului este probabilă doarprezenţa unor exemplare erante, accidentale, impactul fiindmanifest doar prin efecte indirecte (stress).

8. Circus aeruginosus 1 Este o specie asociată zonelor umede, stufărişurilor, prezenţaprobabilă a speciei în zonă fiind doar în perioada de pasaj.

9. Cygnus cygnus 1 Este o pasăre migratoare, care vine in Romania din nord însezonul rece, iar primăvara se înapoiază spre locurile dereproducere din nordul Eurasiei; la noi este răspândită înlagune și pe lacurile litorale (complexul lagunar Razim etc.) șiîn Delta Dunării.

10. Egretta alba 1 Preferă stufărişurile sau malurile cu vegetaţie luxuriantă,pădurile ripariene, estuarele sau zonele costiere. Pentrucuibărit are nevoie de stufărişuri ne-deranjate, rareoricuibărind în arbuşti scunzi, tufe sau sălcii.Participă la formarea unor colonii mixte, împreună cu lopătari(Platalea leucorodia), ţigănuş (Plegadis falcinellus) şi altespecii de stârci. In Delta Dunării formează colonii laxe,cuiburile fiind dispuse la distanţe cuprinse între 10 şi 50m.Işi caută activ hrana pe pajişti, în lungul digurilor, în orezării,sau unele culturi agricole de plante joase.

11. Egretta garzetta 1 Cuibăreşte în colonii care ocupă arbori (în special Alnus sp. şiSalix sp.), mai rar în alte specii de dimensiuni reduse sauarbuşti, din zona pădurilor ripariene sau din interiorulstufărişurilor. Coloniile formate sunt de regulă mixte, cuibărindalături de alte specii de stârci. In cadrul coloniilor mixte,cuiburile de egretă sunt situate la un nivel mai mic decât cel alstârcilor de noapte (Nycticorax nycticorax).Cartierele de hrănire sunt localizate în biomuri variate de zoneumede dulcicole, salmastre sau sărate.Este o specie cu distribuţie largă în Europa, ocupând etajelede altitudine mică. Populaţiile cuibăritoare, dar şi arealulacestei specii au cunoscut în ultima perioadă o creşteresemnificativă în regiunile mediteraneene, în timp ce din estulEuropei s-a înregistrat un regres. In iernile foarte geroase, seobservă o rată de mortalitate însemnată, astfel că dinamicapopulaţională poate fi pusă în seama particularităţilor



Hârtie reciclată

61

climatice.12. Gelochelidon nilotica 0 Pescăriţa râzătoare este o specie caracteristică zonelor

lagunare cu apă salmastră şi ţărmurilor nisipoase, dar apare şipe lacurile cu apă dulce şi mlăştinoase.

13. Glareola pratincola 2 Ciovlica poate fi intalnita in zonele litorale ale Marii Negre siMarii Mediterane, cu o densitate mai mare in PeninsulaIberica, Italia si zona Balcanica. In Romania poate fi intalnitasi pe cursul inferior al Dunarii. Ciovlica prefera zonele aride siarse de soare dar mereu din apropierea apelor deoarecehabitatele ideale ale acestei pasari sunt terenurile secate,lipsite de vegetatie.

14. Ixobrychus minutus 1 Este o specie retrasă, foarte discretă, a cărei prezenţă înhabitat este destul de greu de certificat datorităcomportamentului său, preferând să stea ascunsă în zonelede stufărişuri sau cu vegetaţie bogată din zonele umede. Inplus, nu îşi demarcă teritoriul prin semnale sonore evidenteaşa cum este cazul buhaiului de baltă (Botaurus stellaris).Astfel monitorizarea acestui stârc rămâne o sarcină dificilă,date asupra acestei specii rămânând încărcate deincertitudine. Ocupă zone de stufărişuri din preajma bălţilor,canalelor, apelor lin curgătoare, a iazurilor şi eleşteelor,putând ocupa petece de habitat reduse ca extindere, neavândexigenţe ecologice pentru întinderi continue de habitate dezone umede. Astfel răspândirea acestei specii este relativlargă la nivel european, suprapunându-se pe habitatelefavorabile de zone umede, chiar şi de dimensiuni reduse (deordinul sutelor de metri pătraţi).

15. Lanius collurio 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asuprapopulaţiei locale ca urmare a implemenării proiectului fiindpuţin probabil.

16. Lanius minor 1 Specie destul de frecventă în zonă. Date fiind însă secvenţelecomportamentale particulare, un impact potenţial asuprapopulaţiei locale ca urmare a implemenării proiectului fiindpuţin probabil.

17. Larus minutus 1 Pescăruşul mic este o specie caracteristică zonelor umedereprezentate de lacuri bogate în stuf, mlaştini sau coastelagunare cu apă salmastră sau marine. Este cel mai mic dintrepescăruşi.

18. Nycticorax nycticorax 1 Este o pasăre a zonelor umede, cu bălți și stufărișuripresărate cu arbori, la noi mai cu seamă prezentă în DeltaDunării și de-a lungul fluviului; există colonii de cuibărire și înalte arii cu habitate prielnice; trăiește în zone cu vegetațieabundentă, de pe la malul cursurilor de ape sau a lacurilor,bălților și zonelor lagunare. Ziua este petrecută în odihnă,când stârcii de noapte stau retrași în grupuri laxe în arboridenși sau în tufe; dacă se simt deranjați, se ridică în zboraproape vertical, exploziv, în timp ce emit croncăniturilecaracteristice.

19. Pelecanus onocrotalus 1 Zonele preferate de pelicani sunt cele cu apa putin adanca sicu ape domoale, bogate in peste, unde isi pot prinde usorprada cu ciocurile lor imense. La noi in tara ii gasim de lasfarsitul lunii martie si pana in octombrie in Delta Dunarii,unde revin an de an pentru a-si face cuiburile si pentru acreste puii. Coloniile de pelican comun se stabiles in jurulplaurilor, mici insule de stuf plutitoare, pe care isi fac cuibul.

20. Platalea leucorodia 1 Această specie extrem de specializată se regăseşte în zonele



Hârtie reciclată

62

umede, cu ape puţin adânci din zonele temperate, stepice şitropicale uscate.Habitatele favorabile se regăsesc în zona deltelor, a luncilorinundabile, a zonelor umede întinse, unde această speciecuibăreşte în stufărişuri, insule, arbori, la adăpost de deranjsau prădătorii tereştri.In perioada de iarnă această specie se agregă în preajmaestuarelor şi a zonelor costiere marine. Pentru hrănire arenevoie de ape puţin adânci, ce abundă în surse trofice lipsitede vegetaţie.

21. Recurvirostra avosetta 1 Este o pasare specifica zonelor litorale, a lagunelor cu apasarata, a deltelor si a mlastinilor, baltilor si lacurilor cu apamica din apropierea tarmurilor. Ciocintors este o pasare raracare necesita masuri de conservare. In Romania poate fiintalnita in Delta Dunarii, pe tarmul marii si in apropierealacurilor litorale.

22. Sterna hirundo 1 Este o specie asociată zonelor costiere, însă pătrunde adâncînspre regiunile continentale în lungul cursurilor mari de ape,rămânând însă la etaje altitudinale scăzute.Astfel în zonele de interior, continentale, preferă habitate dezone umede, balastiere inundate, acceptând uşor habitatele şistructurile artificiale.Eutrofizarea zonelor umede, a lacurilor în special a condus lao creştere a populaţiilor acestei specii la nivelul regiuniicontinentale europene.

Din analiza de mai sus se observă relevanţa scăzută a impactului generat de proiect pentruspeciile de păsări ce fac obiectul conservării în zona avuta in vedere.

Impactul nul evaluat în unele cazuri, se datorează lipsei habitatelor potenţiale pentru unele speciicriteriu de pe amplasament, situarea la distanţe mari (peste 1400m) de astfel de habitate (cartiere dehrănire/cuibărire). Cu toate acestea este admidssă prezenţa potenţială a unor astfel de elemente înzonele limitrofe, existând astfel un impact indirect asupra acestora, lipsit însă de semnificaţie datoritănivelului scăzut de intrevenţie, distanţelor mari faţă de eventuale habitate de interes conservativ, a stăriihabitatelor adiacente (păşuni, terenuri înţelenite, etc.).

Modificarea habitatelor ca urmare a implementării proiectuluiPrin realizarea proiectului, urmează a fi impactate, în perioada de execuţie si constructie o

suprafaţă de habitate redusă. Amprenta propriu-zisă a proiectului rămâne limitată, avându-se în vedere:- intervenţia punctuală la nivelul luciurilor de ape a utilajului amfibiu de dragare prin aspirare

a sedimentelor;- intervenţia limitată a măsurilor de punere în operă a halei în perimetrul ocupat de construcţii

pre-existente;Indirect vor fi afectate suprafeţe de habitate în perioada de execuţie (organizări de şantier, etc.)

care însă vor face obiectul unor măsuri de reconstrucţie ecologică, acestea urmând a fi reintegrate şiredate în circuitul natural.

Impactul asupra florei se va manifesta doar în perioada de execuţie şi va fi unul local, manifest peo perioadă scurtă de timp de până la 12 luni. In cadrul unor mǎsuri specifice de minimizare a impactului,vor fi întreprinse activitǎţi de pregǎtire a terenului pentru minimizarea impactului asupra unor specii.

Toate suprafeţele afectate urmeazǎ a fi supuse acţiunilor directe de reconstrucţie ecologică.Din măsurile generale de diminuare a impactului asupra florei şi vegetaţie enumerăm:



Hârtie reciclată

63

- reconstrucţia ecologică cât mai grabnică spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covorvegetal, ierbos în toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de specii de arbori dinflora spontană locală în scopul refacerii unor habitate naturale;

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special arin Alnus glutinosa, dar şispecii de salcie, răchită, plop sau frasin) pentru stabilizarea malurilor lacurilor.

In conformitate cu propunerea elaborată de grupul de lucru constituit pentru desemnarea siturilorNatura 2000 în România, a fost elaborată o hartă de relevanţă a grupelor taxonomice ce urmează a fiocrotite în cadrul Reţelei Natura 2000 constituită la nivel naţional.

3.1. Identificarea şi evaluarea impactuluiLa alegerea amplasamentului s-a avut în vedere faptul că în zonă existau cele 7 cuvete în care în

decursul timpului s-a adunat apă, acestea fiind rezultatele exploatării istorice a balastrului din luncarâului Siret. De asemenea a fost luat în considerare şi potenţialul turistic al zonei dezvoltat în urmaamenajării, prin urmare după punerea în funcţiune a obiectivului zona poate deveni un punct importantde atracţie pentru pescari şi turişti.

Pentru evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, s-a ţinut cont de valorile maximale aleparametrilor proiectaţi (dimensiuni maximale ale exploatării, suprafeţe maximale de reconstruit din punctde vedere ecologic, etc.)

a.Impact directImpactul direct este datorat activităţilor de efectuare a lucrărilor în zona fronturilor de lucru;Impactul direct asupra vegetaţiei şi faunei terestre existente pe amplasamentul va fi resimţit din

faza de execuţie a lucrărilor de pregătire şi până la construirea şi popularea lacului.Organizarea de şantierIn cadrul organizării de şantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sau

amenajarea altor suprafeţe tehnice.Dat fiind faptul că activităţile se desfăşoară în etape, amplasamentele şantierelor modificându-se

odată cu înaintarea lucrărilor, nu este necesară amenajarea de grupuri sociale, altele decât celeportabile, ecologice, deoarece personalul va fi transportat în zonele de lucru cu mijloace de transport.

Estimăm că acţiunile de organizare de şantier nu conduc la apariţia unui impact direct asuprafactorilor de mediu din zona studiată.

Organizarea de şantier va ocupa perimetrul construit, unde se regăsesc şi zone de parcaje şiplatforme betonate ce se pretează depozitării de materiale de construcţie, garării utilajelor, etc..



Hârtie reciclată

64

Poziţia de amplasare a organizării de şantier (cerc alb)

Ocuparea terenului.Impactul direct este reprezentat de ocuparea permanentă a unor suprafeţe de terenuri,

corespunzând amprentei obiectivelor. Dat fiind faptul că amplasamentul propus al halei şiu celorlaltespaţii administrative şi tehnice urmează a ocupă un perimetru anterior utilizat pentru obiectiveconstruite, domeniul de acţiune al acestei categorii devine unul nul. Obiectivele proiectului urmează a seamplasa pe locul unor foste incinte construite, platforme betonate, etc.

Incintele piscicole urmează a se realiza prin asanarea cuvetelor pre-existente rezultate în urmaexploatării balastrului şi lăsate în părăsire.

Căile de acces vor fi realizate prin reabilitarea şi sistematizarea celor existente; se vor păstra doarcăi de acces înierbate şi pietruite parţial, în cea mai mare parte a perimetrului accesul rămânândpietonal.

Efectuarea de lucrări în zona fronturilor de lucruLucrările previzionate a se desfăşura în zona fronturilor de lucru presupun efectuarea activităţilor

propriu-zise de construire şi punere în operă a halei de producţie puiet, de tip clasic.In cazul lacurilor piscicole, dragarea acestora se va realiza cu un utilaj amfibiu, absorbant, cu

sistem de refulare intubat al materialului semi-solid.Asumarea acţiunilor de reconstrucţie ecologicăPresupun lucrări de intervenţie pentru refacerea covorului vegetal (în special în zonele din

imediata vecinătate a viitoarelor lacuri piscicole). Scopul final al investiţiei este realizarea unuor lacuripiscicole destinate producţiei de peşte, agrementului şi pescuitului sportiv, însă şi a unei hale deproducţie puiet de acipenseride.

Intregul complex, pe lângă valenţele dedicate producţiei piscicole în regim intesiv se doreşte aavea şi valenţe turistice, contribuind astfel la creşterea ofertei din domeniul pescuitului sportiv, petreceriitimpului liber, etc.

b.Impact indirectIn perioada de construireIn secţiunile anterioare s-au discutat aspecte legate de impactul indirect cauzat de funcţionarea

utilajelor în zonele fronturilor de lucru, propunându-se un set de măsuri de diminuare a impactului,dimensionate obiectiv şi cu adresabilitate punctuală. Aspecte ale impactului indirect parcurse au fost



Hârtie reciclată

65

legate de funcţionarea utilajelor în zona fronturilor de lucru, având ca efect tasarea, eliberarea de noxedin arderea combustibililor, emisii de praf şi de zgomot.

Se va pune accent de asemenea pe o gestiune corectă şi responsabilă a deşeurilor, o atenţieparticulară urmând a fi alocată modalităţii de depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor inerte (mâlulprovenit din dragarea vetrelor bazinelor, deşeurilor inerte din demolări şi construcţii).

Astfel, mâlul pompat spre zonele de mal va fi depozitat temporar în pile (halde) temporare,urmând ca acesta să fie utilizat (în funcţie de consistenţă şi compoziţie) pentru rambleiere sau chiar caşi fertilizant pentru terenuri agricole.

In perioada de funcţionareAsanarea cuvetelor va conduce la redarea funcţiilor de producţie biologică, dând posibilitatea

utilizării în regim productiv. Funcţiile naturale nu sunt neglijate, o atenţie aparte fiind îndreptată în acestsens la păstrarea structurii malurilor, a vegetaţiei de tip riparian, elemente ce au un rol deosebit înmenţinerea echilibrelor naturale şi implicit a productivităţii.

Construirea şi amenajarea lacurilor piscicole va avea un impact pozitiv asupra zonei, prin creareaunei suprafeţe mari de luciu de apă, care se vor încadra armonios în peisaj şi vor creşte valoareapeisagistică a zonei. Deopotrivă, construirea şi funcţionarea unei ferme de creştere a peştilor, cufuncţionare intensivă creşte economia locală şi deschide noi oportunităţi turistice asupra zonei.

c.Impactul pe termen scurtImpactul pe termen scurt (imediat) se manifestǎ doar în perioadele de pregătire a terenului, de

construire a halei şi amenajare a amplasamentului ce se va desfăşura în zona frontului de lucru (ex.:echivalentul lungimii braţului excavatorului: 3-5 m, înşiruirea utilajelor: 15m; înmulţite cu lǎţimea zoneide mişcare a utilajelor şi muncitorilor 4-5 m). Perioada de manifestare a impactului pe aceste zonecoincide calendarului lucrǎrilor. Se estimeazǎ cǎ în perioada de maximǎ activitate programul se vaderula pe aproximativ 10-12 ore.

Impactul direct si indirect se va manifesta pe o perioada de 1 an: perioada de construcţie a haleide obţinere a puietului de peşte şi a amenajării lacurilor piscicole în vederea populării lor.

d. Impactul pe termen lungConform observaţiilor realizate în zonǎ, s-a putut pune în evidenţǎ faptul cǎ succesiunea de

vegetaţie a solurilor deranjate (mobilizate superficial) pe suprafeţe ce nu au beneficiat însǎ de mǎsuri dereconstrucţie ecologicǎ, s-a stins dupǎ primul ciclu parcurs de un sezon de vegetaţie, existând elementepunctiforme ce au persistat.

În general vorbind impactul pe termen lung al proiectului (lacuri piscicole şi construcţia unei halede producţie a puietului de peşte) va fi unul pozitiv.

Impactul asupra populatiilor speciei de Lutra lutra şi a celor de herpetofaună in perioada deimplementare a proiectului va fi neutru, ritmul de implementare şi modalitatea de lucru (ce nu afecteazămalurile) nefiind în măsură a deranja semnificativ habitatele acestor specii, ce au în plus timp a seretrage pe perioada lucrărilor în zone adiacente. Realizarea lacului piscicol va fi o sursa suplimentara dehrana pentru vidre (va avea impact pozitiv) şi o lărgire a zonelor umede propice speciilor de amfibieni.Consideram ca vor fi conditii pentru a asigura conservarea speciilor pe termen lung.

Astfel funcţionarea proiectului rămâne compatibilă menţinerii stării factorilor de mediu, inclusiv asusţinerii şi creştere a indicelui biodiversităţii.

e.Impactul din faza de construcţie, operare şi dezafectareImpactul din faza de construcţie se suprapune categoriei de impact explicitatǎ în cadrul secţiunilor

de mai sus: Impactul direct şi indirect.



Hârtie reciclată

66

In faza de operare efectele impactului direct se vor stinge. Intreţinerea elementelor funcţionale vorpresupune doar intervenţii punctuale de mentenanţǎ şi remediere a unor eventuale defecţiuni.

Momentan, pe amplasament există unele construcţii vechi şi aflate într-o stare avansată dedegradare, care urmează a fi demolate. Deşeurile provenite din demolare vor fi scoase de peamplasament şi depozitate în locuri special amenajate sau pe rampa de deşeuri din apropiere.

Perioada de viaţă a exploatării halei de puiet şi a lacurilor piscicole destinate producţiei, dar careau şi scopul susţinerii agrementului şi pescuitului sportiv este nedeterminată în timp.

f. Impactul rezidualNu se va manifesta un impact rezidual negativ. Impactul rezidual se va suprapune categoriei de

impact pe termen lung.Având în vedere că scopul final este realizarea unei hale de producţie a puietului de peşte şi

amenajarea lacurilor piscicole destinate producerii economice a peştelui, dar şi susţinerii agrementuluişi pescuitului sportiv, aplicarea mǎsurilor de reconstrucţie ecologicǎ va conduce la îndepǎrtarea celeimai mari pǎrţi a impactului datorat punerii în operǎ a proiectului, dupǎ un interval scurt de aproximativ12 luni.

g. Impactul cumulativImpactul cumulativ este definit13 ca reprezentând efectul unui grup de activitǎţi/acţiuni cu incidenţǎ

asupra unei suprafeţe sau a unei regiuni, a cǎror relevanţǎ (impact) asupra mediului în manifestaresingularǎ este lipsitǎ de semnificaţie, însǎ în asociere cu alte activitǎţi, inclusiv cele previzionate a serealiza în viitor, poate conduce la apariţia unui impact.

Evaluarea impactului cumulat a fost realizatǎ în baza metodei expert, ce presupune utilizareaunui numǎr de 6 termeni: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativsemnificativ.

Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stăriifactorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic dinetapa pre-proiect (înainte de implementarea proiectului), sau aşa numita analiză a stǎrii actuale aperimetrului studiat, ce a fost prezentatǎ în cadrul secţiunii dedicate.

Impactul datorat activitatilor de implementare a proiectului in perimetrul analizat nu va fisemnificativ negativ asupra speciilor si habitatelor identificate in situl ROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior. In perioada de construire şi funcţionare a proiectului nu sunt emisii in apa – nu va exista unimpact cumulative asupra factorului de mediu apa.

Impactul asupra factorului de mediu aer, datorat emisiilor de poluanti in perioada de exploatare anisipului şi pietrişului, este negativ nesemnificativ.

In lipsa evaluǎrii unor proiecte similare implementate anterior o analizǎ a efectelor cumulative nuse poate realiza la data actualǎ. Se propune ca în etapa de monitorizare de stabilit în baza actelor deconformare emise de autoritǎţile responsabile sǎ fie cuprinsǎ şi o evaluare pe termen lung a impactuluicumulativ de realizat pe suprafaţa de implementare a proiectului.

Imposibilitatea de cuantificare a perioadei de acţiune a impactului ce se cumuleazǎ prezentuluiproiect face posibilǎ doar o apreciere a efectelor de la data realizǎrii studiului.

Conform analizei realizate pentru impactul cumulativ al proiectului se poate observa osuprapunere potenţialǎ cu categorii de impact relevate din zona de implementare a proiectului.

Analiza impactului cumulat relevǎ un nivel neutru datorat mǎsurilor compensatorii, reparatorii şide reconstrucţie ecologicǎ de asumat.

13 Dictionary of Environment & Ecology (5th Ed.): PH Collins, 2004:51



Hârtie reciclată

67

In aceste condiţii apreciem cǎ din punctul de vedere al impactului cumulat al proiectului cuactivitǎţile în desfǎşurare pe amplasamentul studiat nu pot fi evidenţiate elemente de impact negativ înmǎsurǎ a conduce la o afectare ireversibilǎ a zonei. Impactul cumulat este în final compensat prinscopul iniţial al proiectului (construcţia halei de producţie puiet peşte şi amenajarea lacurilor piscicole învederea exploatării acestora), acesta având o relevanţǎ deosebitǎ din punct de vedere bio-ecocenotic(habitate lentice complementare/alternative ce oferǎ nişe ecologice complexe extrem de valoroasepentru specii de interes – în special Lutra lutra şi ihtiofaună).

Considerarea nivelului de impact cumulat al proiectului cu activitǎţile curente, respectiv cu celeprevizionate, rǎmâne astfel neutru, nefiind identificate elemente în mǎsurǎ a participa la sumaţii ce arconduce la un impact cu semnificaţie aparte pentru situl analizat.

Suprafaţa relativ redusǎ a zonei de implementare a proiectului raportatǎ la suprafaţa totalǎ asitului rǎmâne un argument luat în considerare pentru afirmarea unui impact nesemnificativ în raport cuintegritatea ariei naturale protejate de interes.

3.2. Evaluarea semnificaţiei impactuluiEvaluarea semnificaţiei impactului se realizeazǎ în baza unui set de criterii stabilite prin

OM19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupǎ cum urmeazǎ:Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdutRealizarea obiectivului presupune schimbarea parţială a destinaţiei actuale a unei suprafeţe de

teren de cca. 24,5 ha. Construcţia bazinelor se va realiza pe amplasamentul actualelor excavaţii deexploatare a pietrei iar hala de reproducere pe teren liber de construcţii, iar materialul rezultat dinexcavaţii se va utiliza la nivelarea terenului şi ridicarea malurilor bazinelor de creştere.

Se poate afirma cǎ nu vor exista suprafeţe de habitate semnificative ocupate, în plus dată fiindabsenţa unor elemente criteriu de la nivelul acestora, pierderea din punct de vedere bio-ecocenoticrămâne nesemnificativă.

Astfel nu se poate vorbi de suprafeţe de habitate pierdute.Aşa cum s-a arătat în secţiunile anterioare, este admis un impact potenţial limitat, manifest prin

acţiuni indirecte asupra unor elemente criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor, pe perioadalucrǎrilor de exploatare, manifeste în special prin efecte indirecte, potenţiale (probabile).

Dat fiind faptul cǎ impactul este unul de duratǎ relativ scurtǎ (pe perioada de construcţie a halei şibazinelor – 12 luni), în cea mai mare parte reversibil, iar mare parte din habitatele impactate urmeazǎ afi redate în circuit natural imediat dupǎ terminarea lucrǎrilor, se estimeazǎ cǎ impactul general varǎmâne punctiform. Limitarea impactului este ilustratǎ şi de procentul foarte mic al suprafeţelorimpactate, dar mai cu seamă de destinaţia finală a proiectului care pune în vedere crearea de noihabitate de zone umede propice speciilor criteriu pe baza cărora a fost desemnat situl ROSCI0162Lunca Siretului Inferior.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitarPerimetrul este situat în interiorul ariilor naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.Impactul negativ asupra vegetaţiei şi faunei terestre existente pe amplasamentul lacului piscicol

va fi resimţit din faza de execuţie a lucrărilor de pregătire, până la construirea şi finalizarea halei şiamenajarea lacurilor în vederea populării lacurilor.

În faza de exploatare a investiţiei se va îmbunătăţi biodiversitatea naturală prin plantarea dearbuşti şi sălcii şi popularea lacului piscicol cu speciile de peşti de interes.

În concluzie, considerăm că proiectul de faţă nu va avea un impact negativ asupra habitatelornaturale, ci dimpotrivă va reprezenta un pol de întărire a indicilor de biodiversitate, prin transformareacovorului vegetal într-un complex de habitate de zone umede favorizante pentru specii de floră



Hârtie reciclată

68

valoroase ce vor putea reprezenta suport pentru specii de faună de interes deosebit (ştiinţific, economic,conservativ).

Durata sau persistenţa fragmentǎriiNu se poate vorbi despre o fragmentare a habitatelor de interes comunitar, însă situaţia

persistenţei activităţilor agresive asupra mediului rǎmâne extrem de redusǎ. Pentru întreg ansamblul afost admisă o prezenţă a disturbării de maximum 12 luni (perioada de construcţie, amenajare şi punereîn operă a proiectului), însă ţinând cont de specificul lucrărilor şi de scopul final al acestora, care va creanoi habitate favorabile pentru anumite specii ţintă, refacerea habitatelor naturale se va face treptat şi seva urmări crearea unor habitate de zone umede.

Vegetaţia şi habitatele actuale, aflate într-o stare departe de cea naturală, vor fi înlocuite cuhabitate de tip seminatural, ce vor fi manageriate în direcţia refacerii unor habitate prioritare pentruconservare, de tipul celor ripariene.

Durata sau persistenţa perturbǎrii speciilor de interes comunitarDatǎ fiind absenţa din zona de implementare a proiectului a unor populaţii semnificative ale

speciilor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor, respectiv ritmul de lucru şi persistenţa impactuluipost-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciatǎ prezenţa unei perturbǎri semnificative deduratǎ ce urmează a fi resimţite de elementele criteriu din cadrul siturilor.

Considerăm că proiectul de faţă nu va avea un impact negativ asupra habitatelor naturale, cidimpotrivă va reprezenta un pol de întărire a indicilor de biodiversitate, prin transformarea covoruluivegetal într-un complex de habitate de zone umede favorizante pentru specii de floră valoroase ce vorputea reprezenta suport pentru specii de faună de interes deosebit (ştiinţific, economic, conservativ).

Schimbǎri în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţǎ)Lipsa prezenţei populaţiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a proiectului

demonstratǎ mai sus, conduce la concluzia cǎ nu vor fi induse modificǎri în densitatea populaţiilorspeciilor criteriu.

Impactul asupra speciilor in perioada de implementare a proiectului va fi neutru. Consideram ca înurma amenajării amplasamentului, vor fi create conditii optime pentru a asigura conservarea speciilor petermen lung.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectuluiConform evaluǎrii realizate în cadrul secţiunii Identificarea şi evaluarea impactului, pentru

mǎsurile de reconstrucţie ecologicǎ asumate, sunt create premisele unei refaceri a habitatelor dupăîncetarea punerii în operă a proiectului (12 luni).

Datǎ fiind destinaţia actuală a terenului şi schimbarea acesteia în vederea amenajării lacurilorpiscicole, vor fi create condiţii optime pentru crearea şi menţinerea unor habitate preţioase din punct devedere conservativ.

O reprezentare graficǎ generală a scǎrii de timp pentru ritmul de înlocuire a speciilor esteprezentatǎ schematic în figura de mai jos.

Pornind de la o reprezentare ce face apel la codurile de culori, s-au luat în considerare 4 stǎri alefaciesurilor de vegetaţie, pornind de la faciesul natural, lipsit de modificǎri datorate impactului antropic(reprezentat cu verde), urmat de un facies ce poartǎ marca unui impact antropic ce a condus la omodificare moderatǎ a stǎrii (reprezentat cu galben), ajungând la o stare dominatǎ de impact antropic(culoare roşie) spre faciesurile ce poartǎ marca unui impact extrem (culoare albastrǎ), antropizate întotalitate.

In cazul studiat, habitatele ce urmeazǎ a fi impactate, poartǎ urmele unui impact antropic datoratactivitǎţilor pastorale, respectiv antropic general, faciesul de vegetaţie fiind impactat într-un nivel mediu.

Activitǎţile de diminuare a impactului ce vor fi asumate imediat dupǎ terminatea lucrǎrilor, vorconduce la o refacere rapidǎ a zonelor impactate în special prin scopul final al proiectului, adică acelade amenajare a unul lac piscicol. Încetarea exploatării agregatelor minerale de nisip şi pietriş şi



Hârtie reciclată

69

construirea lacului va conduce la o refacere a zonelor impactate, ce vor redobândi un facies mult maipotrivit decât iniţial care făcea parte din circuitul agricol.

100% Natural (nedegradat)

50% Seminatural

50% Impactat

100% Antropizat

12 luni 24 luni 36 luni 48 luni

Reprezentarea graficǎ a scǎrii de timp necesare pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementareaproiectului

Pe verticalǎ scara de integritate a faciesurilor naturale; pe orizontalǎ scara de timp

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificǎri legate de resursele de apǎ sau de alteresurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate deinteres comunitar

Principalele produse chimice utilizate în realizarea proiectului sunt cele de tipul hidrocarburilor(carburanţi şi uleiuri).

Pe toatǎ perioada de punere în operǎ, utilajele şi echipamentele se vor verifica periodic astfelîncât sǎ fie evitate orice fel de scurgeri accidentale.

Mǎsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelor şiutilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului în scopul asigurǎrii uneiintervenţii eficiente în caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).

Evaluarea semnificaţiei impactului proiectului asupra elementelor criteriuParcurgând atributele asociate impactului potenţial al proiectului discutate mai sus, asupra

elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor Natura 2000, putem conchide urmǎtoareleaspecte:

- implementarea proiectului nu va conduce la pierderi semnificative de habitate şi nu va afecta înmod direct nici un fel de habitat criteriu pentru conservare;

- implementarea proiectului nu va afecta negativ habitate folosite pentru necesitǎţile de hranǎ,odihnǎ şi reproducere a speciilor criteriu;

- proiectul nu este în mǎsurǎ a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar; măsurisuplimentare de limitare a efectelor fragmentării vor putea fi dimensionate doar în baza unui program demonitorizare din perioada de exploatare, atunci când noii indicatori de trafic îşi vor face apariţia;

- durata/persistenţa fragmentǎrii habitatelor (inclusiv habitate altele decât cele de interescomunitar) este lipsitǎ de relevanţa majorǎ pentru speciile criteriu;



Hârtie reciclată

70

- proiectul nu este în mǎsurǎ a perturba speciile de inters comunitar ce au stat la baza desemnǎriisitului; ca o măsură suplimentară de precauţie, au fost propuse măsuri de diminuare a impactului,pentru fiecare specie criteriu în parte ce ar putea fi afectate, dar şi pentru alte specii de faună;

- implementarea proiectului nu va conduce la schimbǎri ale densitǎţiilor populaţiilor de specii deinteres comunitar;

- durata de timp necesarǎ pentru refacerea habitatelor, exprimatǎ prin scara de timp pentruînlocuirea speciilor, este relativ scurtǎ;

- nu au putut fi puşi în evidenţǎ indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificǎri la nivelulsitului;

Parcurgand atributele asociate impactului potential al proiectului discutate mai sus, asupraelementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor, putem concluziona:

- implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu;- implementarea proiectului nu va afectata habitate folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si

reproducere a speciilor criteriu;- proiectul nu este in masura a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar sau/cu

semnificatie pentru speciile criteriu ce au sta la baza desemnarii sitului;- implementarea proiectului nu va perturba speciile criteriu;- implementarea proiectului poate sa creeze habitat pentru speciile de herpetofaună;- nu au putut fi pusi in evidenta indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificari la nivelul

sitului.

In conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu ghidul Natura2000: Conservare înparteneriat, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizatăprocedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura2000.

Au fost urmăriţi paşii conformi, după cum urmează:1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii? Răspuns:

nu



Hârtie reciclată

71

2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului. Răspuns: nu.Motivaţie: lucrările se vor desfăşura pe perimetre reduse, afectând sub 1% din suprafaţa Siturilor deImportanţă Comunitară (SIC/SCI), respectiv a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică, având astfel oinfluenţă punctiformă raportată la suprafaţă şi nu vor afecta în mod semnificativ nici una dintrepopulaţiile de specii criteriu ce au stat la baza desemnării acestora.

S-a evaluat impactul asupra habitatelor/speciilor în cauză prin desemnarea unei note de relevanţăa impactului generat de proiectul de realizare a fermei de crestere a ciprinidelor si acipenseridelor.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra habitatului respectiv;- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra habitatului respectiv, manifest cu precădere

prin efecte indirecte;- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra habitatului respectiv, însă acesta este reversibil chiar

şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra habitatului respectiv, însă sunt prevăzute măsuri de

reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra habitatului respectiv.

Nr. Crt. Specie/habitat PrezentaReala Potentiala

Nota derelevanţă


Da 0

2 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii Da 03 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris)

Da 0


Da 1

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Da 26 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu

Quercus spp.Da 0


Da 0

8 1655 Lutra lutra Da 09 1335 Spermophilus citellus Da 010 1220 Emys orbicularis Da 111 1166 Triturus cristatus Da 012 1188 Bombina bombina Da 213 1130 Aspius aspius Da 014 1149 Cobitis taenia Da 015 2511 Gobio kessleri Da 016 1124 Gobio albipinnatus Da 017 1157 Gymnocephalus schraetzer Da 018 1145 Misgurnus fossilis Da 019 2522 Pelecus cultratus Da 020 1134 Rhodeus sericeus amarus Da 021 1146 Sabanejewia aurata Da 022 1160 Zingel streber Da 023 1159 Zingel zingel Da 0



Hârtie reciclată

72

24 1083 Lucanus cervus Da 025 1014 Vertigo angustior Da 0

Din tabelul de mai sus se observă relevanţa scăzută a impactului generat de proiect pentruhabitatele şi speciile criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000.

Nr. Crt. Specie/habitat Nota derelevanţă

1. Alcedo atthis 32. Ardea purpurea 03. Ardeola ralloides 14. Aythza nyroca 15. Chlidonias hybridus 16. Chlidonias niger 17. Ciconia ciconia 18. Circus aeruginosus 19. Cygnus cygnus 110. Egretta alba 111. Egretta garzetta 112. Gelochelidon nilotica 013. Glareola pratincola 214. Ixobrychus minutus 115. Lanius collurio 116. Lanius minor 117. Larus minutus 118. Nycticorax nycticorax 119. Pelecanus onocrotalus 120. Platalea leucorodia 121. Recurvirostra avosetta 122. Sterna hirundo 1

Din tabelul de mai sus se observă relevanţa scăzută a impactului generat de proiect pentruspeciile criteriu de pasari ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000.

Reprezentarea graficǎ a nivelelor de relevanţǎ pentru ansamblul speciilor/habitatelor criteriu dinzona Luncii Siretului Inferior este prezentatǎ sintetic în diagrama de mai jos:

Specia/habitatul 1 2 3 4 53260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie dinRanunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)1655 Lutra lutra

1335 Spermophilus citellus1220 Emys orbicularis1166 Triturus cristatus



Hârtie reciclată

73

1188 Bombina bombina1130 Aspius aspius1149 Cobitis taenia2511 Gobio kessleri1124 Gobio albipinnatus1157 Gymnocephalus schraetzer1145 Misgurnus fossilis2522 Pelecus cultratus1134 Rhodeus sericeus amarus1146 Sabanejewia aurata1160 Zingel streber1159 Zingel zingel1083 Lucanus cervus1014 Vertigo angustiorAlcedo atthisArdea purpureaArdeola ralloidesAythza nyrocaChlidonias hybridusChlidonias nigerCiconia ciconiaCircus aeruginosusCygnus cygnusEgretta albaEgretta garzettaGelochelidon niloticaGlareola pratincolaIxobrychus minutusLanius collurioLanius minorLarus minutusNycticorax nycticoraxPelecanus onocrotalusPlatalea leucorodiaRecurvirostra avosettaSterna hirundo

Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu din cadrul ROSPA0071 siROSCI0162 exprimat prin intermediul unei metode ilustrative adaptate dupǎ modelul propus deRojanski, cu ajutorul notelor de relevanţǎ este interpretat prin intermediul unei diagrame.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimatǎ procentual ca având100% ce defineşte cele 47 X 5 cvadrate = 235.

Corelarea procentualǎ sinteticǎ, exprimatǎ procentual poate fi exprimatǎ astfel:- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului speciilor/habitatelor

criteriu;- 0-20% - proiectul generează un impact scăzut asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;



Hârtie reciclată

74

- 20-40% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu;- 40-60% - proiectul generează un impact cu semnificaţie mare asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu;- 60-80% - proiectul generează impact cu semnificaţie deosebit de mare asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de compensare/reconstrucţie ecologică;- 80-100% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu

ce conduce la o afectare ireversibilǎ a patrimoniului natural al sitului.Notele de relevanţǎ vor structura o diagramǎ în cadrul cǎreia fiecare cvadrat va cǎpǎta o valoare

procentualǎ ce se va raporta la numǎrul total de cvadrate.Exprimarea procentualǎ va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversitǎţii.Numǎrul total de cvadrate ce relevǎ prezenţa impactului este de 3.Calculul procentual relevǎ o valoare de 6,38% ce se rǎsfrânge asupra speciilor potenţiale ce

corespunde unui nivel de impactare de ansamblu extrem de scǎzut.Calculul procentual relevǎ o valoare de 6.38% ce se rǎsfrânge asupra unui numǎr de 47 de specii

şi habitate potenţiale (conform Formularelor Standard de desemnare a siturilor), ce corespunde unui nivelde impactare de ansamblu scǎzut.

Nivel de impactare Numǎr de specii/habitate criteriu Exprimare procentualǎ0 44 93.621 3 6.382 0 03 0 04 0 05 0 0

Conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observǎ o relevanţǎ foarte scǎzutǎ deansamblu a proiectului asupra biodiversitǎţii din Luncii Siretului Inferior, existând un numǎr redus despecii ce ar putea fi afectate de acţiunile propuse.



Hârtie reciclată

75

Cap. 4. Mǎsurile de reducere a impactului

Deşi nu a putut fi identificat un impact potenţial cu semnificaţie pentru elementele criteriu ce austat la baza desemnǎrii siturilor ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior, admiţându-se pe de o parte existenţa unui impact potenţial, iar pe de altǎ parteresponsabilitatea firmei beneficiare faţǎ de factorii de mediu, a fost asumat un set complet de mǎsuri dereducere şi eliminare a impactului.

4.1. Mǎsuri de reducere a impactului de asumat pentru fiecare element criteriu în parteDatǎ fiind imposibilitatea de a evidenţia prezenţa unui impact potenţial asupra elementelor criteriu

ce au stat la baza desemnǎrii sitului, propunerea unui set de mǎsuri de reducere a impactuluiindividualizat (incluzând relocǎri, refaceri de habitate, etc.) pentru fiecare din aceste elemente rǎmâneun demers lipsit de relevanţǎ.

Astfel mǎsurile de reducere a impactului au fost cuprinse într-un demers general, în mǎsurǎ aasigura refacerea în ansamblu a factorilor de mediu din zona afectatǎ.

Metodele de reducere a impactului de asumat au fost amintite pe parcursul prezentului studiu,fiind aici doar reamintite succint:

- limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea extinderii impactului asuprazonelor proximale;

- utilizarea cǎilor de acces existente şi evitarea pe cât posibil a realizǎrii unor noi cǎi de acces;- consolidarea şi sistematizarea cǎilor de acces de utilizat pentru evitarea inducerii unui impact

datorat apariţiei fenomenelor erozive, de bǎltire, etc.;In vederea realizării unor elemente suplimentare de siguranţă, se va realiza o monitorizare atentă

a speciilor de faună, precum şi a zonelor de acumulare, dispersie şi a culoarelor de migraţie/eraţieutilizate de către acestea.

Datorita faptului ca lacurile provin din foste exploatari de balastru, zona poate fi consideratadegradata si lipsita de interes conservativ al biodiversitatii. Gradul actual accentuat de eutrofizare albaltilor existente arata ca acestea contin ape in care, din cauza proliferarii artificiale sau naturale amateriilor organice si/sau substantelor nutritive, vegetatia emersa si submersa s-a dezvoltat in asamasura incat a diminuat foarte mult oxigenul necesar faunei acvatice ceea ce duce in timp ladistrugerea acesteia.

În vederea creării în heleşteele de creştere şi îngrăşare a peştelui a condiţiilor optime pentrudezvoltarea peştilor, se impune aplicarea lucrărilor de ameliorare. În practica piscicolă, pregătireabazinelor de creştere trebuie începută prin golirea lor, operaţiune urmată de desfundarea canalelordrenoare, curăţarea şi nivelarea fundului acestora. Atunci când adâncimea bazinelor s-a redussemnificativ, se impune decolmatarea vetrei de bazin, realizeazată prin îndepărtarea stratului de mâl.

Pentru realizarea acestor practici absolut necesare însă şi pentru protejarea malurilor, dragarea(în funcţie de volumul de aluviuni care trebuiesc îndepărtate) se va executa cu utilajul amfibiu la care semontează draga absorbantă şi/sau graiferul cu braţ telescopic. Pentru volume mari şi adâncimi peste 2m se foloseşte o dragă păşitoare sau excavatoare, dragline sai graifere, şenilate şi fixate pe pontoaneplutitoare.



Hârtie reciclată

76

Astfel, se va îmbunătăţi biodiversitatea naturală prin plantarea de arbuşti şi sălcii şi popularealacului piscicol cu diferite specii de peşti (clean, avat, plătică, babuşcă, roşioară, somn, biban, caras,crap, ştiucă, etc.), procurate puiet de la crescătorii autorizate.

Refacerea habitatelor naturale se va face treptat şi se va urmări crearea unor habitate de zoneumede. Vegetaţia şi habitatele actuale, aflate într-o stare departe de cea naturală, vor fi înlocuite cuhabitate de tip seminatural, ce vor fi manageriate în direcţia refacerii unor habitate prioritare pentruconservare, de tipul celor ripariene.

În concluzie, considerăm că proiectul de faţă nu va avea un impact negativ asupra habitatelornaturale, ci dimpotrivă va reprezenta un pol de întărire a indicilor de biodiversitate, prin transformareacovorului vegetal într-un complex de habitate de zone umede favorizante pentru specii de florăvaloroase ce vor putea reprezenta suport pentru specii de faună de interes deosebit (ştiinţific, economic,conservativ).

4.2. Prezentarea calendarului implementǎrii şi monitorizǎrii mǎsurilor de reducere aimpactului

Criteriile la care s-a fǎcut apel în propunerea calendarului implementǎrii şi monitorizǎrii mǎsurilorde reducere a impactului au pornit de la prevederile legale în vigoare, dupǎ cum urmeazǎ:

- mǎsurile de reducere a impactului şi de monitorizare sunt parte integrantǎ a proiectului propus;- mǎsurile sunt adresate direct impactului derivat din implementarea proiectului;- mǎsurile sunt funcţionale la momentul producerii impactului (acestea fiind asumate imediat dupǎ

finalizarea etapelor de punere în operǎ);- au la bazǎ cele mai recente date ştiinţifice din teren, rezultate în urma investigaţiilor asumate;Calendarul implementǎrii şi monitorizǎrii mǎsurilor de reducere a impactului sunt prezentate

sintetic în tabelul de mai jos:

Mǎsura Impact adresat Perioada de implementareAplicarea proiectului derefacere a mediului

Eliminarea impactului rezultatîn faza de pregătire şiexploatare

Imediat dupǎ încetarea etapeide exploatare

Acoperirea cu pǎturǎ de fâncosit

Perimetre afectate de tasare/eroziune superficialǎ

Punctual - refacerea zonelordenudate, erodate

Supraînsǎmânţare, lucrǎrisuplimentare de refacere apǎturii de sol

Eroziune superficialǎ în zoneleimpactate

Lunar pe perioada de vegetaţie(mai-septembrie), pânǎ laasigurarea refacerii covoruluivegetal

Monitorizare Evaluarea impactului general şievaluarea succesuluireconstrucţiei ecologice

Lunar pe perioada de vegetaţie(mai-septembrie), pânǎ lastingerea în ansamblu a tuturorefectelor impactului asociat

Datǎ fiind lipsa unui impact potenţial asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎriisitului, nu se impune asumarea unor mǎsuri compensatorii.

Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în faza de exploatare,pentru a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cu combustibili sau uleiuri ca urmarea nerespectării măsurilor prevăzute, cât şi în perioada de funcţionare pentru a se identifica eventualeleefecte negative induse mediului.

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventar cantitativ şi calitatival unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentru compararea efectelor



Hârtie reciclată

77

investiţiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile cheie, ce urmează a ficomparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză pre- şi post proiect.

Eventualele efecte negative vor fi evidenţiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şievaluarea acestora până la conformarea la cerinţele ecologice specifice.

Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuţie a exploatării (12 luni)urmat de un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul în care în perioada desupraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impacte negative asupra speciilor deinteres, programul de supraveghere se va reduce la un sistem de observaţii sumare.

Trecând peste o serie întreagǎ de teorii şi puncte de vedere, se desprind o serie elemente certe,ce reprezintǎ puncte solide de ancoraj în abordarea scenariilor de restaurare ecologicǎ a unor obiective.

Un prim element de ancoraj este constituit de speciile ţintǎ avute în vedere, ce întrunesc atribute de interes pentruzona în care se face restaurarea, fie cǎ este vorba de specii cu valoare economicǎ (de ex. specii de interes piscicol), speciide interes cinegetic, specii de interes conservativ, etc. In acest sens se procedeazǎ la realizarea unei liste a speciilor ţintǎ,ce devin în cadrul demersului de restaurare ecologicǎ, specii-cheie.

Pentru perimetrul vizat de realizarea investiţiei urmează a se realiza o listă a speciilor-ţintǎ, fǎcându-se o diferenţiereîntre speciile certe (identificate a fi prezente în baza observaţiilor directe sau a urmelor acestora de la nivelulamplasamentelor), respectiv cele potenţiale (pentru care s-au identificat nişele ecologice ce ar putea fi exploatate deacestea).

Un alt element de ancoraj deosebit de important este cel legat de posibilitatea fitocenologicǎ a perimetrului ţintǎ.Astfel din studiul fitocenologic al peisajului14 se va desprinde setul de informaţii cu privire la etajul de vegetaţie, asociaţiilevegetale zonale (locale), elemente de particularitate climaticǎ (şi microclimaticǎ), lista sistematicǎ a florei, etc. Se stabileşteastfel tipul de formaţiune vegetalǎ ţintǎ, spre care procesele de restaurare ecologicǎ sunt îndreptate, astfel încât acestea sǎfie în mǎsurǎ sǎ susţinǎ un ansamblu cât mai stabil de elemente faunistice (de interes).

Pe baza posibilitǎţii fitocenologice şi a spectrului de specii-ţintǎ avute în vedere, se trece la realizarea proiectului(design-ului) de restaurare ecologicǎ. In cadrul proiectului sunt integrate nişele ecologice (spaţiale/trofice/de adǎpost) alespeciilor prin configurarea mozaicului de covoare vegetale (ierbos/arbustiv/arboricol) şi suprapunerea unei reţele de micro-habitate, elemente sinuziale şi bio-skene. Proiectul va integra acele scenarii strategice ce vizeazǎ fie realizarea unui mozaiccomplex de habitate fragmentate (disparate) de forma unui puzzle (abordarea strategicǎ de tipul Several Small), fierealizarea de habitate masive dedicate unor specii de interior (Single Large), fie favorizarea instalǎrii unor linii ample deecoton.

In functie de obiectivele tinta ale demersului de restaurare ecologica, inercand o comparare a strategiilor abordate,acestea pot fi asemuite:Procesului de „defragmentare” a unui hard-disk de computer (scenariul Single Large)

In cadrul acestui proces, blocurile disparate, asemeni peticelor de habitate imprastiate la nivel de peisaj, suntcomasate in grupuri functionale, limitand efectul de margine, sporind calitatea si dimensiunea absoluta a habitatelor deinterior si garantand o functionare mai coerenta a intregului sistem. O astfel de abordare se preteaza in special perimetreloraflate in proximitatea unor masive unitare de habitat, efectul fiind acela de reducere a entropiei, incadrare in sistemelenaturale existente, diminuare a efectelor de margine si o accelerare a proceselor de succesiune naturala, recolonizare si re-integrare in matricea de mediu.Procesului de realizare a unei multitudini de habitate, cat mai diverse, reunite in cadrul unui sistem de tip mozaicat, urmarindastfel o crestere a diversitatii de nise ecologice, o sporire dimensionala a zonelor de ecoton, o inlaturare a monotoniei,generand indici de biodiversitate inalti (Scenariul Severall Small)

Acest scenariu, poate fi asemuit unui joc de cuburi, unde o suprafata monotona (de regula caracterizata prin indici debiodiversitate scazuti, cum ar fi zone intinse de habitate secundare) este mobilata cu o serie intreaga de blocuri diversconformate, ce ofera un numar mare de nise ecologice, ocupabile de un numar mare de specii.

La nivelul proiectelor de restaurare ecologica, pot fi aplicate simultan cele doua concepte, sau o combinatie intre celedoua concepte la nivelul unor areale diferite, astfel incat sa fie maximizat efectul de stabilitate ecologica.

Astfel, prin realizarea unor structuri racordate la matricea de mediu, prin care sa se obtina blocuri semnificativedimensional de categorii de habitate (trupuri de padure, luciuri de ape, masive de stufarisuri, etc.) se obtine efectul urmarit de

14 termenul de peisaj este utilizat în acest context pornind de la valoarea sa în ecologie, derivat fiind din termenulenglez landscape, respectiv cel german landschaft. Inţelesul acestui termen cuprinde întregul ansamblu alelementelor ce compun matricea vie dintr-o suprafaţǎ datǎ.



Hârtie reciclată

78

strategia Single Large. O asociere a blocurilor de dimensiuni mari, intre ele, creaza conditiile unor perimetre de habitate,raportate la structura regionala a peisajului in care se incadreaza perimetrul, de tipul Several Small.

La nivelul blocurilor de habitate create, daca se realizeaza o retea de microhabitate (de exemplu realizarea debolovanisuri, zone umede, stive de lemn mort, adaposturi, hranitori, etc. la nivelul unei zone impadurite), se obtine efectulSeveral Small ce asigura o diversitatemare de nise ecologice ce concura la o crestere a stabilitatii ecologice a trupului depadure, ce va conferi ansamblului proiectului de restaurare ecologica, o stabilitate ecologica inalta.

Pentru a crea un sistem cât mai unitar de lucru, mǎsurile au fost cuprinse în structuri compacte, de tipul unor blocurice includ fiecare în parte setul de lucrǎri, materii prime şi materiale, permiţând o cuantificare cât mai exactǎ a efortuluimaterial şi uman.

Utilizarea sistemului de blocuri, faciliteazǎ o mai bunǎ ilustrare a scenariilor strategice abordate fǎcând posibilǎ şimonitorizarea şi evaluarea rezultatelor pe traiectul parcursurilor de refacere ecologicǎ.

Având cele douǎ elemente de ancoraj se poate previziona un parcurs de la starea de fapt actualǎ (mediu puternicimpactat) şi starea previzionatǎ. Parcursul va ţine cont de soluţiile tehnologice de închidere, constrângerile ecologice de peamplasament, posibilitǎţile materiale, eficienţǎ şi randamentul ecologic, etc.

Un element de maximǎ relevanţǎ, ce ocupǎ un loc central în proiectul de restaurarea ecologicǎ îl constituie factorulde mediu apǎ. Relevanţa unei gestiuni corecte a factorului de mediu apǎ este ambivalentǎ. Pe de o parte se asigurǎsuccesul demersului eforturilor de restaurare ecologicǎ, prin asigurarea unui flux continuu, vital pentru refacere şi susţinereaîntregii comunitǎţi de florǎ şi faunǎ instalate, garantând o productivitate biologicǎ crescutǎ şi menţinerea unor indici debiodiversitate înalţi, iar pe de altǎ parte, prin funcţiile ecologice complexe (filtru viu cu rol deznisipator, de limitare a unorefecte cu caracter catastrofal în aval, etc.).

Pentru fiecare din proiectele de restaurare ecologicǎ, este bine a se avea în vedere proiectarea unor poldere15,destinate reţinerii parţiale a apelor pluviale din bazinele de recepţie şi redarea unor cantitǎţi de apǎ în mod cât mai constantcǎtre habitatele ce au fǎcut obiectul mǎsurilor de restaurare ecologicǎ.

Argumente în privinţa utilizǎrii polderelorZonele umede se regǎsesc de regulǎ în locuri joase, de luncă, de-a lungul şesurilor, pe lângă râuri şi pâraie, în lunci.Acolo unde apele se revarsă, apar lacuri şi bălţi, terenuri înmlăştinite şi inundabile. Aceste habitate, cu vegetaţie

abundentă, susţin o varietate mare de specii de faună. De regulă, zonele umede sunt acoperite de un covor luxuriant devegetaţie acvatică. Valoarea acestora este extrem de mare atât pentru autoepurarea apelor, datorită funcţiei denitrificatoare,dar şi pentru conservarea unei bogate biodiversităţi. Pe lângă funcţiile ecologice însemnate, zonele umede oferă o serieîntreagă de produse secundare şi servicii (în special funcţii de reglare a balanţei hidrice) cu o valoare deosebită pentruhabitatele adiacente.

Cu valoare deosebitǎ în cadrul peisajului rǎmân şi micro-habitatele de acest gen, ce asigurǎ remisele instalǎrii unorcomunitǎţi aparte de florǎ şi faunǎ ce contribuie la creşterea indicilor de biodiversitate locali.

Re-crearea în cadrul fostelor perimetre de exploatare a unui numǎr de astfel de zone umede considerăm că vareprezenta o componentă valoroasă ce va contribui la re-dobândirea structurii şi funcţiilor ecologice, ce urmeazǎ a fireflectate în mod obiectiv de indicii de biodiversitate.

Funcţiile zonelor umede includ protecţia şi îmbunătăţirea calităţi apei, funcţia de adăpost ca şi habitat pentru faunasălbatică, funcţia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este consideratǎ a fi foarteimportantă pentru societate şi pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activitǎţidurabile. Pe de altă parte, gama largă de beneficii generate de funcţiile pe care zonele umede le au, determină valoareafiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu auaceleaşi funcţii, iar aceste funcţii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaţa sau pe tot timpul anului.

Funcţia de stocare a apei este similarǎ celei unui burete însǎ de aceastǎ datǎ, natural capabil să înmagazineze ocantitate mare de apă în cazul unor inundaţii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitândastfel apariţia unor efecte cu potenţial catastrofal (curgeri de pe versanţi, torenţi, inundaţii etc.), această eliberare lentă a apeidiminueaza procesul erozional şi practic opreşte orice inundaţie provenită din precipitaţii abundente. Totuşi, o zonă umedade mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reţea de mici zoneumede, acesta pot înmagazina la nevoie cantităţi enorme de apă, iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate un set demǎsuri orientate în direcţia diminuǎrii (şi chiar anulǎrii) impactului asupra factorului de mediu apǎ. Acest aspect al funcţiilorzonelor umede oferă şi o dimensiune economică a importanţei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastreleşi pierderile de vieţi omeneşti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balanţe ecologice funcţionale, etc.

Funcţia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălţile din zonele umede,apa vine în contact cu părţile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentele care vin odată cu apele se depun peterenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. In cazul unor terenuri afectate de nutrienţi din fertilizările aplicate sau

15 polder = reprezintǎ o structurǎ artificialǎ depresionarǎ, rezultatul unor mǎsuri hidrotehnice prin careapa este reţinutǎ permanent sau temporar (preluat dupǎ wikipedia.org)



Hârtie reciclată

79

din bălegar, din gunoaiele organice menajere, acestea sunt spǎlate de apele pluviale şi în cea mai mare parte sunt absorbitede rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umede ale mlaştinilor. Alţipoluanţi rămân aglutinaţi de particulele de sol şi sunt supuşi proceselor biochimice de degradare şi chiar detoxificare. În celemai multe din cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanţi şi „consumă” o cantitate însemnatǎ din nutrienţi, procese ce sedesfǎşoarǎ şi sunt mijlocite în mediul hidric, astfel cǎ la momentul în care apa părăseşte zona umedă, aceasta este în ceamai mare parte purificatǎ în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcţioneazǎ astfel ca eficiente filtre biologice pentruapă fiind utilizate în mod curent ca structuri cu destinaţie primarǎ pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse.

O altă funcţie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituindecosistemul cu cea mai înaltǎ productivitate biologicǎ, îndeplinind o complexitate de funcţii ecologice. Vegetaţia abundentă şiapele oferă habitate pentru o multitudine de specii de faună.

Funcţii asociate bǎlţilor temporareZonele umede sunt percepute în general ca perimetre extinse. Insǎ de o importanţǎ deosebitǎ sunt zonele restrânse

de zone umede, adeseori trecute cu vederea, cum sunt bǎlţile, micile zone inundabile din depresiunile situate în lunci,smârcurile, peticele cu exces de umiditate, etc. Toate aceste structuri sunt privite generic ca “bǎlţi temporare”. Astfel de bǎlţitemporare, de doar câţiva zeci de metri pǎtraţi, se regǎsesc într-o diversitate mare de habitate, având un rol deosebit deimportant în complexul bio-ecocenotic regional. Rolul devine cu atât mai însemnat cu cât tipul de habitat-matrice în care seregǎsesc este mai uscat (xeric). O încercare de definire a acestor micro-habitate face trimite la douǎ din atributele ce lecaracterizeazǎ, şi anume o prezenţǎ limitatǎ a apei (apǎrând astfel o succesiune ciclicǎ umed-uscat, fiecare episodsuccesional oferind o serie întreagǎ de nişe ecologice), respectiv lipsa faunei piscicole.

Locaţia bǎlţilor temporare poate avea o influenţǎ mare asupra structurii comunitǎţilor de faunǎ şi florǎ. Ilustrareaacestor diferenţe este prezentatǎ sintetic în tabelul de mai jos ce permite compararea între douǎ astfel de micro-habitate:

Chiar dacǎ în unele zone, persistenţa apei în aceste bǎlţi este scǎzutǎ (ore-zile, de regulǎ apǎrând în perioadeleploioase), bǎlţile temporare adǎpostesc specii extrem de importante, susţinând lanţuri trofice particulare ce contribuie la ocreştere semnificativǎ a indicilor de biodiversitate şi conducând la o creştere a stabilitǎţii sistemelor. Comunitǎţile de faunǎ cese grupeazǎ la nivelul acestor micro-habitate cuprind un numǎr mare de specii de insecte (coleoptere, diptere, etc.), micivertebrate (amfibieni, insectivore), existând chiar unele grupe taxonomice strict asociate acestor bǎlţi temporare(Crustaceae: Anostraca, Conchostraca, Notostraca).

Altǎdatǎ, aceste tipuri de micro-habitate aveau o prezenţǎ comunǎ în matricea de peisaj, având o distribuţie mai multsau mai puţin densǎ. In ultima perioadǎ însǎ, aceste structuri au avut de suferit de pe urma ameliorǎrilor agro-funciare, aextinderii şi intensificǎrii agriculturii, a poluǎrii, devenind prezenţe din ce în ce mai rare, odatǎ cu acestea dispǎrând un întregcortegiu de specii asociate.Pregǎtirea unor zone de recepţie/descǎrcare a apelor pluviale din lungul căilor de acces

Apa pluvialǎ de pe amplasament se va colecta şi transporta prin intermediul unui sistem de rigole, spre polderulcentral ce va funcţiona inclusiv ca treaptǎ mecano-biologicǎ de epurare (autoepurare), cu rol desnisipator (de reţinere aparticulelor în suspensie). Sistemele de rigole vor fi realizate din material brut (bolovani 100-400 mm) aşezaţi pe un pat deargilǎ, având o formǎ uşor concavǎ şi urmând un traseu cu sinuozitǎţi domoale în scopul diminuǎrii vitezei de scurgere. Peparcursul acestor rigole se vor amenaja zone de revǎrsare (vezi mai jos

Malurile se vor înierba, acolo unde va fi oportun urmând a se planta pâlcuri de arbori/arbuşti, respectiv se va sporistabilitatea prin realizarea unor consolidǎri sumare de mal cu bolovǎniş, aceste mǎsuri având rolul de a diversifica oferta denişe ecologice.

Pentru stabilizarea malurilor polderelor, în special în zonele de scurgere (prea-plin) respectiv umplere (din dreptulbarierelor de umplere), se vor realiza copertǎri sumare cu covor din anrocamente, de regulǎ în zona polderelor temporare,afectând parţial şi zona polderelor permanente.

Funcţiile primare vizate sunt:1. Rol antierozional şi de stocare a apei în perimetru (limitare a efectelor inundaţiilor locale)2. Nişǎ ecologicǎ (troficǎ/adǎpost) pentru un numǎr mare de specii3. Rol peisager deosebit4. Rol de sechestrare a particulelor în suspensie (rol de bio-filtrare)5. Funcţii ecologice complexe6. Zone ţintǎ în cadrul proceselor de monitorizare7. Asigurǎ productivitatea biologicǎ cea mai înaltǎ şi menţinerea unor indici crescuţi de biodiversitate8. Funcţie de tampon hidricIn aceste condiţii, sistemele de poldere vor fi în mǎsurǎ a prelua atât debitele pluviale calculate pentru

amplasamentul studiat, cât sǎ le şi stocheze, respectiv sǎ le descarce treptat în mediu, în cadrul unei curgeri cu regim cvasi-permanent, de relevanţǎ deosebitǎ în cadrul amplasamentului.

Crearea unor reţele de microhabitate



Hârtie reciclată

80

Intregul perimetru de reconstruit din punct de vedere ecologic urmeazǎ a fi completat cu o serie întreagǎ de micro-structuri care sǎ replice micro-habitate cu semnificaţie pentru unele specii de interes. Asumarea acestui efort va avea caefect o accelerare a proceselor de recolonizare a perimetrelor ţintǎ cu specii de florǎ/faunǎ şi ca urmare o creşteresemnificativǎ a indicilor de biodiversitate.

In acest sens s-au avut în vedere urmǎtoarele:a. Bolovǎnişuri, aglomerǎri de materialeAceste structuri reprezintǎ refugii importante pentru specii de faunǎ, oferind nişe importante de adǎpost.c. Lemn mortLemnul mort are o valoare deosebitǎ în ecosistem, reprezentând o verigǎ extrem de valoroasǎ în lanţurile trofice şi

oferind numeroase nişe de adǎpost.In funcţie de etapa de degradare/descompunere, lemnului mort îi sunt asociate diverse nişe ecologice extrem de

valoroase, contribuind în mod semnificativ la aportul de materie organicǎ.d. Micro-poldereIn completarea sistemelor de drenare a apelor pluviale se vor realiza (pe parcursul reţelelor de drenare) perimetre

de revǎrsare ce vor da naştere unor acumulǎri temporare de ape. In aceste zone cu exces de umiditate apar instalatecomunitǎţi de florǎ/faunǎ aparte ce contribuie în mod semnificativ creşterea indicilor de biodiversitate.

e. Structuri artificialeIn completarea structurilor destinate re-creerii de micro-habitate, o valoare certǎ revine structurilor artificiale de

tipul cǎsuţelor pentru specii de pǎsǎrele, hibernacule, structuri destinate speciilor de insecte, etc.Toate acestea grǎbesc în mod semnificativ re-colonizarea perimetrelor ţintǎ.

Instalarea vegetaţiei ierboase pe zonele afectate de tasare sau eroziuneIn scopul încadrǎrii în peisaj matricea de realizat va presupune un set de acţiuni ce vor pune accentul pe o refacere a

unui covor vegetal de tip eremial.Covorul ierbos pe lângǎ rolul de reducere a fragmentǎrii peisajului va avea un rol de ancorare (antierozional) a

orizonturilor de sol de la nivelul întregului perimetru. Se propune asumarea procedeului de hidro-însǎmânţare (hydro-seeding) utilizând un mix în a cǎrei compoziţie vor intra minim 5 specii: (de preferat: Festuca arundinacea, F. rubra, Trifoliumrepens, Lolium perene, Agropyrum repens). Avantajele acestui procedeu constau în ritmul accelerat de intrare în vegetaţie acovorului ierbos, garantat de compoziţia mulch-ului (lichidului de omogenizare) ce conţine pe lângǎ suportul de ancorareiniţialǎ (sub forma unei paste de celulozǎ), apa necesarǎ iniţierii procesului de germinaţie şi nutrienţi imediat asimilabili şinecesari primelor stadii de vegetaţie.

Se va proceda la realizarea matricii pentru întreg amplasamentul.Hidroînsǎmânţarea se va realiza iniţial mecanizat, prin intermediul utilajelor specializate, intervenindu-se apoi

punctual (înainte de iniţierea vegetalizǎrii), unde va fi cazul (zone erodate/spǎlate) de asemenea, mecanizat. Dupǎ iniţiereavegetalizǎrii, se va interveni punctual, cu echipamente uşoare (bidoane de spate, re-însǎmânţare/supra-însǎmânţareamanualǎ) în scopul evitǎrii afectǎrii stratelor ierboase instalate.

Se va interveni în cel puţin 2 episoade anuale de cosire alternativǎ (în tablǎ de şah) pe o perioadǎ de minimum 5 ani.Excedentul de fân se va putea utiliza ca material organic de adaus pentru perimetrele cu soluri scheletice, sporindcapacitatea de suport a acestora şi grǎbind procesele de integrare eco-cenoticǎ, dar mai cu seamǎ pentru ancorarea zonelorsupuse eroziunii.

Programul de monitorizare propus, este structurat pe următoarele secţiuni:a. Acţiuni îndreptate în vederea conformării cu cerinţele legislative naţionale privind protecţia

mediului, sănătatea şi securitatea, armonizate la cerinţele UE;b. Proceduri pentru evaluarea de mediu, cu accent pe elementele de biodiversitate, racordate la

fundamentele bunelor practici internaţionale din domeniu;c. Acţiuni necesare pentru remedierea efectelor impactului (inclusiv istoric) asupra biodiversităţii,

precum şi a efectelor impactului rezidual şi remanent din fazele de construcţie;d. Acţiuni îndreptate spre creşterea valorii perimetrului pentru biodiversitate, cu favorizarea acelor

elemente ce nu ridică riscuri, din etapa de funcţionare.Propunerea de program de monitorizare este prezentată sintetic sub forma sintetizată a unei

matrici, şi se va întinde pe durata a cel puţin 36 de luni.



Hârtie reciclată

81

Realizarea unui Plan de management al biodiversitătii, incluzând propunerea de program de monitorizare pe fiecare factorde mediu în parte va cuprinde:

- setul de mǎsuri prevǎzute a fi luate pentru diminuarea/minimizarea impactului- acţiunile de asumat în perioada de funcţionare în scopul utilizǎrii durabile a resurselor naturale din

administrarea/proprietatea beneficiarului (de ex. strategie pe termen lung de utilizare a terenurilor ) într-o manierǎ câtmai prietenoasǎ mediului, venind în întâmpinarea dezideratelor comunitǎţii locale, prin asigurarea unui sprijinsuplimentar şi rǎspunzând pe deplin principiilor de responsabilitate socialǎ, respectiv bunǎ vecinǎtate(investitor/comunitǎţi locale)

Obiecte de realizat: Document tehnic „Plan de management al biodiversitǎţii”



Hârtie reciclată

82

Cap. 5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sauhabitatele de interes comunitar

Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în faza de execuţie,pentru a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cu combustibili sau uleiuri ca urmarea nerespectării măsurilor prevăzute, cât mai cu seamă în perioada de funcţionare pentru a se identificaeventualele efecte negative induse mediului, cu privire specială asupra habitatelor ripariene pentru carese impune realizarea unui Plan de monitorizare adecvat.

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventar cantitativ şi calitatival unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentru compararea efectelorinvestiţiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile cheie, ce urmează a ficomparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză pre- şi post proiect.

Eventualele efecte negative vor fi evidenţiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şievaluarea acestora până la conformarea la cerinţele ecologice specifice.

Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuţie a lucrărilor (12 luni) urmatde un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul în care în perioada desupraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impacte negative asupra speciilor deinteres, programul de supraveghere se va reduce la un sistem de observaţii sumare.

In lipsa unor elemente de comparare, a unor studii martor sau a unor baze de date funcţionale lanivel naţional, exprimarea unor date asupra efectivelor şi densităţilor (pentru oricare element de florăsau faună) rămâne o sarcină futilă, nefiind posibile spre exemplu aprecieri chiar şi elementare, legate deînsemnătatea dimensiunii populaţiei (este populaţia identificată una mare sau mică? – comparativ cucele de la nivelul sectoarelor de râul locale/regionale/naţionale), etc. Sarcina studiilor întreprinse a fostcea de relevare a existenţei unor populaţii şi de identificare a unor soluţii de menţinere a acestora,datele urmând a fi comparate cu cele din etapa post-implementare, când se va putea aprecia sarcinaecologică a investiţiei.

O propunere concretă de calendar de monitorizare se va putea realiza doar de către instituţiile curesponsabilităţi în domeniu, urmând a se realiza prin intermediul actelor de reglementare, în bazapropuneriii unui Plan de monitorizare ce va cuprinde protocoale standardizate (tip) şi metodologiiadecvate.

Propunere de protocol pentru monitorizarea vegetaţieiUtilizarea metodei suprafeţelor de probă permanente a fost şi este recomandată de majoritatea

ecologilor, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative.Suprafeţele de probă permanente pătrate sunt recomandate pentru monitorizarea comunităţilor

de plante unde nu există evident un gradient de vegetaţie cauzat de factorii ambientali (factorii ecologicişi/sau antropo-zoogeni). Unde gradienţii de vegetaţie sunt evidenţii este recomandată metodatransectelor de vegetaţie permanente de-a lungul desfăşurării programului de monitoring(recomandarea acestor metode este făcută de UNESCO Programul Om şi Biosferă MAB).

Protocolul de monitorizare al fitodiversităţii, prezentat în continuare, este bazat pe utilizareasuprafeţelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcţie de tipul de vegetaţieanalizat.

Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau funcţiile ecosistemului, precumperiodicitatea înfloririi, suprafaţa fotosintetică, potenţialul reproductiv (ex: numărul tulpinilor florifere, data



Hârtie reciclată

83

înfloririi, cantitatea de seminţe, viabilitatea seminţelor, densitatea anuală a puieţilor, respectiv aplantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilor cheie.

În cadrul programului de monitoring propunem utilizarea următoarele suprafeţe de probă înzonele ripariene:

Suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 0,025 ha (20 x 20 m) pentru monitorizareavegetaţiei arbustive şi subarbustive

Suprafeţe de probă permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi/saupraticole

Suprafeţe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetaţiei praticole Transecte permanente de 10 m lungime şi 1 m lăţime Transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăţime.

1.Etapa pregătitoareObservaţiile şi datele culese în deplasările pe teren constituie baza tuturor prelucrărilor şi

interpretărilor, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai obiective şi de valoare ştiinţificăa. Alegerea terenului de studiu se face în acest caz la solicitarea beneficiarului. După

delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare se stabilesc suprafeţele ce urmează săfie străbătute.

b. Consultarea bibliografiei este necesară pentru interpretarea compoziţiei covorului vegetal înfuncţie de condiţiile fizico-geografice ale zonei cercetate. Este indicat să fie consultate şi unele lucrări dearheologie şi istorie medie şi modernă, pentru a cunoaşte vechimea influenţei antropice în regiune(Cristea, 1991).

c. Fixarea aspectelor floristice şi de vegetaţie presupune, pe de o parte cunoaştereacontribuţiilor anterioare la descifrarea compoziţiei vegetaţiei din regiune, iar pe de altă parte revizuireacaracterelor morfologice şi ecologice ale speciilor existente în regiune şi a celor posibil de întâlnit.Ultimul inventar al cormoflorei ţării noastre cuprinde aproape 4000 de taxoni şi infrataxoni de plante,motiv pentru care această fixare, este absolut necesară. Consultarea lucrărilor referitoare la vegetaţiepoate ajuta la alegerea suprafeţelor de probă de analizat, a numărului acestora, precum şi la stabilireaperioadelor optime de efectuare a acestor observaţii.

d. Pregătirea materialelor şi echipamentului necesar: înregistrarea datelor: fişe şi caiet de teren, ustensile de scris, aparat foto, laptop etc. orientare în teren: hartă topografică, busolă, GPS colectarea probelor de sol: pungi de plastic, sondă de sol pentru profile microclimatice: termometru de sol, psihrometru, evaporimetru pentru identificarea şi colectarea materialului biologic: herbar, lupă, determinator, daltă sau

lingură pentru scos plantele, botanieră pentru determinări cantitative: dendrometru, clupă forestieră, ramă metrică, ruletă

2.Stabilirea pe teren a suprafeţelor de probă permanente (studiul în staţionar)Deoarece aceste suprafeţe trebuie vizitate şi analizate periodic, pentru amplasarea acestora va

ţine cont de desfăşurarea celorlalte activităţi, precum şi de posibilitatea desfăşurării proceselor deinventariere şi monitorizare într-un mod cât mai facil şi sistematic. O atenţie deosebită se va acordaamplasării acestor suprafeţe de probă în cazul în care ele trebuie relevate de pe amplasamentele pecare se monitorizează şi vegetaţia din alte strate (cazul păturii erbacee). De asemenea dacă suprafeţelede probă (eşantioanele) fac parte din suprafeţe de probă mai mari, se va evita amplasarea acestora pecolţuri, pentru a evita efectul de muchie.



Hârtie reciclată

84

Numărul minim de suprafeţe quadrate (eşantioane): Depinde în general de resurseledisponibile, de prelucrările statistice ulterioare şi de numărul speciilor existente. Stabilirea număruluiminim de suprafeţe de probă se va face în urma unui studiu pilot în care se va nota numărul de speciiexistent în 20 de quadrate de 1 m x 1 m. Numărul de specii şi numărul de quadrate vor servi laalcătuirea curbei areal-specie. Punctul de inflexiune al curbei va corespunde cu numărul minim dequadrate necesare monitoringului.

3.Etapa efectuării releveelorPentru studierea asociaţiilor vegetale cea mai utilizată metodă, este cea a releveului

fitosociologic, după modelul indicat de Braun-Blanquet şi Pavillard (1928). Pentru realizarea releveului,regiunea studiată este parcursă astfel încât, să poată fi cuprinse toate tipurile de staţiuni şi variantelelor, urmând anumite trasee şi itinerarii prestabilite. La alegerea suprafeţelor de probă trebuie evitateporţiunile de ecoton. Mărimea suprafeţei de probă este stabilită în funcţie de tipul de vegetaţie cercetat.Matematic această mărime se stabileşte prin calcularea arealului minim (curba areal-specie). În prezent,mărimea suprafeţei de probă se poate stabilii din literatura de specialitate conform tabelului de mai jos:

Valorile minime pentru suprafeţele de probă în studiul diverselor grupări vegetaleTipul de vegetaţie Mărimea suprafeţei de probă (mp),

după şcoala clujeană

păduri 400-1000

tufărişuri 50-100

pajişti 25-100

mlaştini oligotrofe 9-25

mlaştini eutrofe 25-50

vegetaţie ruderală 6-25

vegetaţie segetală 25-100

stâncării 1-25

Toate datele adunate de pe aceste suprafeţe de probă se trec în fişa de teren (vezi model anexă) sauîn carnetul de lucru. Pentru a nu omite unele aspecte s-au întocmit fişele model care cuprind:

data efectuării ridicării fitosociologice; datele referitoare la aşezare şi toponimie; mărimea suprafeţei de probă altitudinea, expoziţia, înclinarea pantei date biometrice: înălţimea şi/sau diametrul gradul de închegare al coronamentului arborilor, şi/sau acoperirea cu vegetaţie a terenului; grosimea lizierei, note cu privire la activităţile antropice din zonă; indicele de abundenţă-domonanţă al fiecărei specii prezente, după scara din tabelul de mai

jos:



Hârtie reciclată

85

Stabilirea valorii indicelui de abundenţă-dominanţă AD% media Indicele AD

75-100 87,5 5

50-75 62,5 4

25-50 37,5 3

10-25 17,5 2

1-10 5 1

0,1-1 0,5 +

0,01-0,1 0,05 r

4.Proiecţii orizontale, profile şi transecte de vegetaţieRealizarea acestora evidenţiază structura spaţială a fitocenozelor, relaţiile dintre populaţiile de plante,

în plan orizontal şi vertical, eşalonarea pe verticală a diferitelor fitocenoze în funcţie de dinamica factoruluiorografic.

a.) Proiecţiile orizontale se realizează grafic pe teren, în cadrul suprafeţei considerată ca tip pentru oanumită asociaţie vegetală. În cazul pajiştilor se utilizează rama metrică. Cu ajutorul unor semne prestabilitese reprezintă grafic la scară mare proiecţia părţilor active pentru fiecare fitopopulaţie în parte.

b.) Profilele de vegetaţie (proiecţii verticale) se realizează în vederea stabilirii succesiunii peorizontală şi dispunerii pe verticală a componentelor unei fitocenoze, afinităţilor microspaţiale şi asuprafrecvenţei de apariţie a indivizilor. Pentru realizarea acestor profile se procedează astfel:

Se stabilesc şi se delimitează, în mod aleator, unităţi de lungime în cadrul fitocenozelor (ce potsau nu să corespundă suprafeţelor de probă), care sunt de obicei de 1 m lungime pentru pajişti şi de 20-100m lungime pentru păduri;

Se notează distanţa, pe orizontală, faţă de punctul de origine la care apare fiecare individ, precumşi înălţimea la care se ridică partea sa activă sau vârful vegetativ;

Rezultatele acestor operaţii se pot transpune într-o schemă direct pe teren, însă de cele maimulte ori datele se prelucrează în laborator, unde după un sistem de două coordonate pe care semarchează unităţile de lungime, respectiv de înălţime. Semnele utilizate pot fi unele convenţionale sauunele care să redea habitusul speciei de reprezentat.

c.) Transectele de vegetaţie (secţiuni de vegetaţie) se schiţează pe teren după parcurgerea unuiitinerar, în care se succed mai multe grupări vegetale cu localizare dependentă de factorii edafo-climaticilocali şi/sau de cei antropo-zoogeni. Totodată, pe harta topografică se notează (în funcţie de altitudine)punctele de contact între fitocenozele a două asociaţii ori între două stadii de evoluţie ale aceleaşi asociaţii.Etapa următoare se desfăşoară în laborator unde se conturează o secţiune prin unitatea de relief analizatăori prin succesiunea de unităţi orografice diferite, înscriindu-se prin semne convenţionale locul ocupat deindivizii fiecărei asociaţii. Transectul trebuie să respecte lungimea şi înclinaţia pantei, după cum reiese şidupă vizualizarea hărţii în care sunt reprezentate curbele de nivel.

HabitateInventarierea habitatelor rămâne o acţiune de o relevanţă primordială pentru realizarea

programele de monitorizare şi gestiune a biodiversităţii.Acţiunea de inventariere a habitatelor nu rămâne o simplă înşiruire, ci datorită atributelor asociate

această acţiune va parcurge unele etape sau va presupune atingerea unor obiective specifice cum ar fi:1. Identificarea priorităţilor de conservare din cadrul perimetrului ţintă;



Hârtie reciclată

86

2. Inglobarea unor date ştiinţifice şi faptice locale rezultate în urma unor cercetări;3. Dezvoltarea unei strategii de conservare;4. Determinarea condiţiilor specifice în relaţie cu indicatorii locali;5. Fundamentarea deciziilor de monitorizare (ce? unde? cum? cât?);6. Colectarea datelor;7. Utilizarea unor resurse ajutătoare (imagini, hărţi, scheme, etc.);8. Transpunerea într-un format care să permită abordări interdisciplinare (de preferinţă GIS).Dată fiind întinderea spaţială a proiectului pe o suprafaţă vastă, la care se adauă necesitatea

coroborării şi prelungirii unor măsuri în cadrul unor habitate adiacente, sunt propuse următorii paşi deevaluare:

1. Identificarea principalelor tipuri majore de habitate ripariene (nemorale/eremiale);In această etapă, pe baza unor imagini actuale (aerofotograme, imagini satelitare, fotografii de

perspectivă, etc.) se vor identifica principalele componente ale matricii locale.Biomurile nemorale (pădurile). Pentru o reflectare obiectivă care să faciliteze procesul de luare a

deciziilor şi să se suprapună pe sistemul legislativ în măsură să fundamenteze implementarea unoracţiuni, s-a acceptat definireapădurii ca acea suprafaţă acoperită de vegetaţie lemnoasă, a căreiînălţime este de minimum 4 m, respectiv suprafaţă totală de minimum 0,1 ha.

Biomurile eremiale (pajiştile). In această categorie au fost incluse perimetrele acoperite devegetaţie ierboasă, având o suprafaţă minimă de 0,01 ha.

Ca şi componente secundare, au mai fost defnite şi următoarele componente:a. Antropic: zone de locuire, funcţiuni industriale active, reţele de comunicaţii terestre, suprafeţe

arabile.b. Neproductiv: zone degradate ca urmare a unor activităţi antropice.c. Biomuri ripariene: zone cu dezvoltare liniară, de-a lungul unor cursuri de apă inclusiv cu

curgere temporară/torenţială.d. Stâncării şi grohotişuri: zone denudate total/parţial de vegetaţie ca urmare a unor condiţii

ecologice ce nu sunt direct legate de factorul antropic.Rezultatul interpretării principalelor tipuri de habitate va fi o hartă a funcţiunilor terenului (land-

cover map).In vederea unei detalieri aprofundate a acestei hărţi primare, se va trece la realizarea unei hărţi a

principalelor tipuri de habitate, definite conform manualelor uzuale de interpretare a habitatelor.In baza corespondenţelor existente între tipurile fundamentale de pădure, staţiunile forestiere cu

habitatele Natura 2000 se va întocmi o hartă a habitatelor forestiere conform nomenclaturii Natura 2000.Pentru habitatele eremiale, respectiv cele de stâncărie şi ripariene, se va trece la etapa

identificării asociaţiilor vegetale prin metoda releveelor botanice. Prin extrapolare se va putea realizaharta habitatelor eremiale în baza criteriilor stabilite pentru desemnarea habitatelor Natura 2000, acolounde acestea apar.

In această fază se va putea realiza o hartă primară a habitatelor naturale având corespondenţecu nomenclatorul pentru definirea habitatelor Natura 2000.

2. Identificarea de detaliu a habitatelorPentru habitatele în stare naturală şi seminaturală, în baza speciilor criteriu definite de manualele

de interpretare a habitatelor, se va putea trece la realizarea nei hărţi de detaliu a habitatelor curelevanţă aparte conform descrierilor şi a nomenclatoarelor pentru habitatele Natura 2000.

Delimitarea habitatelor rămâne o sarcină dificilă dat fiind faptul că de cele mai multe ori nu existăo demarcare netă, clară între acestea, putând să apară zone sau benzi de lărgimi diverse ale unor zonede ecoton ce prezintă caracteristici comune habitatelor adiacente.

Cele mai utilizate metodologii de cartare a habitatelor sunt:



Hârtie reciclată

87

a. Decelarea vizuală a omogenităţi făcându-se apel la aerofotograme, imagini satelitare şi diversealte tehnici de teledetecţie (Remote Sensing & Imagery).

b. Identificarea omogenităţii covorului vegetal, prin metode de analiză a asociaţiilor vegetale,făcându-se apel şi la metode statistice, prin care să se certifice încadrarea în tipurile de habitateprestabilite, în baza unor criterii bine determinate.

Există şi posibilitatea îmbinării celor două metodologii prin analiza de detaliu al unor habitate şiextrapolarea ulterioară a informaţiei în baza unor imagini de ansamblu asupra perimetrului ţintă.

Alegerea metodologiilor se face în baza limitărilor de ordin uman/material, respectiv de timp.Obiectivele monitoringului reflectate în măsurile de management trebuie să ofere următoarele

informaţii:a. Suprafaţa habitatelor definite conform crteriilor de identificare;b. Localizarea habitatelor în matricea de mediu luată în studiu;c. Distribuţia potenţială a habitatelor în condiţii naturale (primare);d. Diversitatea speciilor asociate (constelaţia de specii);e. Distribuţia speciilor cu relevanţă particulară în cadrul habitatelor.Pentru fiecare tip de habitat identificat se va face şi o analiză asupra:a. fragmentăriib. reprezentativităţiic. integrităţiid. capacităţii de suporte. valorii ecosistemice definite prin indicii de biodiversitate asociaţiRezultatul acestei etape va duce la realizarea unui plan cartografic al relevanţei ecosistemice a

habitatelor din zona vizată de proiect.Acest instrument reprezintă o sursă vitală de informaţie pentru gestiune, deoarece reflectă

degradarea, pierderea, sau dimpotrivă refacerea unor habitate, oferind argumente justificate obiectivpentru deciziile luate.

3. Identificarea microhabitatelorIn cadrul habitatelor majore se va trece la realizarea unei analize a structurii si morfologiei

microhabitatelor (zone de stâncărie, bălţi temporare, lemn mort, sinuzii, etc.) pentru care se vor întocmispectrele de asociere şi harta de distribuţie a acestora în cadrul perimetrului.

In cadrul acestei etape se va face apel şi la metoda de analiză a cvadratelor de probă.4. Realizarea hărţii conflictelorCa urmare a suprapunerii planului cartografic al relevanţei ecosistemice a habitatelor din zona

vizată de proiect, cu planul de dezvoltare finală a obiectivelor industriale, va rezulta harta conflictelor, ceva evidenţia punctele în care vor apărea suprapuneri între cele două extreme ale strategiei demanagement teritorial.

Punctele în cauză vor face obiectul unor măsuri de management activ în vederea minimizăriiimpactului asupra elementelor cu valoare bio-ecocenotică.

Protocol pentru monitorizarea speciilor de faunăDat fiind faptul că la ora actuală încă nu există pus la punct un sistem de indicatori acceptat la

nivel internaţional care să reflecte conceptul de dezvoltare durabilă, cuantificarea acţiunilor menite afundamenta deciziile strategice în acest sens rămâne relativă. Cu toate acestea este clar definitănecesitatea păstrării unui anumit echilibru ale componentelor economic, socio-cultural şi de mediu cereflectă acest concept. Relaţiile de stabilit dintre aceste componente rămâne însă a fi stabilită la nivelulguvernelor în baza politicilor specifice ce sunt fundamentate pe monitoring, inclusiv monitoringulbiodiversităţii.



Hârtie reciclată

88

Astfel, cu referinţă la componenta de mediu, evaluarea stării factorilor este de neconceput în lipsaunui sistem de monitorizare obiectiv. In ultima perioadă, datorită unor limitări de ordin tehnic, dar nunumai, monitoringul biodiversităţii a devenit o componentă esenţială a evaluării de mediu.

Monitoringul speciilor de nevertebrateMonitoringul nevertebratelor afectează în cea mai mare măsură speciile de insecte, date fiind

atributele asociate acestora. La speciile de insecte se adaugă Araneele, acoperind în mod satisfăcătorcerinţele monitoringului speciilor de nevertebrate terestre.

Astfel, monitorizarea speciilor de insecte terestre, sarcina devine cu atât mai dificilă cu cât celpuţin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientă complexitate care să permităaccesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune a mediului.

Insectele, prin numărul lor covârşitor de specii şi indivizi, valoarea lor bioindicatoare denetăgăduit, implicarea esenţială în ciclurile trofice şi geo-chimice, rămân o componentă fără de caremonitoringul de mediu rămâne situat la un nivel declarativ.

Pentru monitorizarea insectelor exisă puse la punct o serie întreagă de metodologii şi protocoaleprin care se pot trage concluzii pertinente asupra stării mediului, privind eficacitatea unor măsurimanageriale, etc.

Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etape principale:1. Alcătuirea listelor de specii;2. Realizarea modelelor generale de distribuţie a speciilor în relaţie cu factorii de mediu;3. Realizarea unor modelări predictive asupra căilor potenţiale de evoluţie a unor atribute legate

de populaţiile ţintă (densitate, vitalitate, etc.).Concluziile trebuie să fie însoţite de o justificare statistică extrem de complexă ce face apel la

existenţa unor baze de date pertinente şi a unui sistem de monitorizare complex..Date fiind realităţile biogeografice şi ecologice ale României, ale zonei de implementare a

proiectului minier în special se impun a se aborda o serie întreagă de acţiuni.In primul rând dat fiind faptul că la nivel regional, respectiv naţional nu există o bază de referinţă

privind biodiversitatea, având ca punct de pornire inventare coplete ale unor biomuri, se impunedemararea unor studii martor, pe suprafeţe restrânse (de ordinul a zeci de metri pătraţi) unde să fiedemarate aşa numitele inventare totale, vizând cele mai relevante grupe taxonomice.

Odată stabiliţi termenii martor de comparaţie se poate verifica care din modelele statistice deevaluare a indicilor de biodiversitate (α, Margalef, Berger-Parker, 1-D'Simpson', Shannon, etc.) reflectăîn modul cel mai fidel realitatea obiectivă, şi de asemenea care dintre metodologiile de evaluare rapidă(rapid assessment) îşi demonstrează eficienţa.

De asemenea trebuie definite pentru fiecare dintre speciile cu relevanţă aparte, care sunt nivelelelimită de alertă (exprimate în procentual în relaţie cu nivelele populaţionale), care să declanşeze lanţulunor măsuri dedicate de restaurare, nivelele optime, nivelele maximale, etc.

Avantajele unei astfel de abodări constau în:1. Realizarea unei baze de referinţă pentru evaluarea impactului regional (în special ca rezultat al

efectului GAP indus de suprafaţa mare a zonei ce urmează a fi impactate);2. Un standard de calibrare şi dezvoltare a metodelor de evaluare a eficienţei măsurilor de

gestiune a bio-diversităţii;3. Realizarea unui sistem de referinţă naţional care ă reflecte în mod obiectiv impactul, evoluţia şi

recuerarea sistemelor bio-ecocenotice de la nivelul erimetrului afectat de proiect;4. O interfaţă deschisă către mediul academic în vederea promovării unor programe de

colaborare.In ceea ce priveşte alegerea setului de specii cu valoare indicatoare, se va ţine seama de

următoaree atribute asociate, după cum urmează:



Hârtie reciclată

89

1. Sistem taxonomic cunoscut, lipsit de dubii de încadrare, facilitate de identificare cu maximumde acurateţe a taxonilor;

2. Istorie naturală bine cunoscută;3. Monitorizare şi manipulare facilă;4. Răspândire suficient de largă a grupei taxonomice, cel uţin la nivel naţional;5. Plasticitate ecologică suficient de mare;6. Receptivitate şi reactivitate suficient de mare faţă de fatorii perturbatori;7. Posibilitatea realizării unor studii statistice;8. Relevanţă economică;

Metode de monitorizareŢinând cont de specificul proiectului, este propusă realizarea unui sistem de monitorizare a

speciilor de nevertebrate astfel încât să fie atinse obectivele propuse în scopul fundamentării deciziilorde diminuare a impactului şi monitorizarea factorilor de mediu, etc.

In acest sens, pentru fauna de nevertebrate propunem următoarele metodologii/tehnici:

1. Realizarea unui inventar al faunei de nevertebrateAceastă acţiune este una din cele mai des întâlnite tehnici de monitorizare a biodiversităţii. Cu

toate lista în sine nu aduce o informaţie suficientă în ceea ce privesc atributele ecologice ale unuiperimetru ţintă, oferă unele indicii asupra stării factorilor de mediu, facilitând realizarea unor comparaţiiprimare cu alte zone.

In acest sens, pe baza protocoalelor de inventaere a faunei de neverterate, prin intermediul uneibaze de date computerizate se va întocmi o listă a speciilor de nevertebrate ce va putea fi utilizată atâtîn ordine sistematică cât şi în ordine alfabetică a taxonilor.

In acest scop se va face apel la o gamă largă de tehnici de observare/colectare/capturare, peperioade temporare, sezoniere şi circadiene cât mai diverse pentru a surprinde o parte cât mai largă aspectrului de specii.

Conform practicii generale în acest sens se va porni de la lista speciilor potenţiale (posibilprezente în erimetrul de inestigare) ce se va întocmi pe baza ucrărilor publicate, a unor date decolectare indirecte, a extrapolării informaţiei cu referire la structura şi constelaţia specifică a habitatelor.

Pornind de la această listă primară, vor fi adăugate speciile noi întâlnite şi confirmate celeprezente în mod cert. Pentru speciile ce înă nu au fost întâlnite, eforturile de investigare vor ficoncentrate în direcţia habitatelor optime, caracteristice acestora.

In cazul speciilor de neverterate, în baza listei sistematice a plantelor identificate în zona destudiu, se poate realiza o listă a speciilor potenţiale asociate acestora (în special a celor fitofage).

Identificarea taxonilor se va face până la nivel de specie, dat fiind că informaţia asupra taxonilorsupraspecifici nu prezintă relevanţă (cel puţin pentru situaţia de faţă). Astfel în lista de specii vor fiincluse doar indivizii identificaţi în mod cert până la nivel de specie.

2. Monitorizarea în transecte paralele (simultane)Pentru unele specii de nevertebrate cu valoare bioindicatoare (în special fluturi-de-zi) se poate

realiza monitoringul în transecte paralele sau simultane. Această metodă va presupune identificareaspeciilor, cu marcarea eventualelor specii cu relevanţă aparte.

Realizarea de transecte paralele este mentă a identifica elemente de detaliu de la nivelul unorhabitate (identificarea microhabitatelor, biomurilor, etc.), respectiv preferinţa unor specii faţă de atributeasociate habitatului ţintă (identificarea optimului speciei). Astfel în cadrul unui tip habitat se vor marca oserie de linii paralele ce vor fi străbătute în cadrul unei unităţi de timp prestabilite, urmând ca rezultatele



Hârtie reciclată

90

să fie interpretate statistic. Se poate realiza astfel o evaluare comparativă la nivelul zonelor de ecoton,centrale, marginale, etc.

In cazul transectelor simultane, se vor alege două habitate (distincte, similare sau identice) îninteriorul cărora se vor stabili trasee similare de parcurs, în cadrul unei unităţi de timp prestabilite,urmând ca în mod simultan să se realizeze observaţile ce urmează apoi a fi comparate.

3. Monitorizarea prin intermediul ratei de întâlnireAceastă metodă reprezintă una dintre cele mai simple (elementare) modalităţi de evaluare a

abundenţei unei specii.Date fiind însă caracteristicile asociate speciilor de nevertebrate, această metdă prezintă

relevanţă doar entru grupe restrânse, aşa cum sunt de exemplu fluturii-de-zi.Cu toate acestea calitatea şi cantitatea informaţiei este deosebită în raport cu efortul depus, fiind

posibilă realizarea unor evaluări comparative a unor specii cu relevanţă deosebită.

4.Realizarea curbei descoperirii de speciiCaracterizaea habitatelor şi asocierea indicilor de biodversitate rămâne una din sarcinile primare

ale monitoringului biodiversităţii. Astfel realizarea curbei descoperirii de specii ne oferă date preţioaseasupra nivelelor de biodiversitate.

Se cunoaşte faptul că numărul de specii creşte direct proporţional cu efortul (timpul dedicat)studierii unui habitat anume.

Astfel, devine dificil a se compara indicii de biodiversitate ai unor habitate pentru care au fostalocate perioade diferite de timp.

In acest sens, se va nota ata (ora) pentru fiecare specie nou identificată în suprafaţa investigată.Pe un sistem de axe se va rerezenta pe pe abscisă numărul de specii, iar pe ordonată unitatea de

timp (zile, ore). Curba rezultată va prezenta o tendinţă de liniarizare, marcând astfel momentul la carecontinuarea eforturilor de inventariere a speciilor îşi pierde din relevanţă.

Aplicaţiile statistice asociate acestei metode (exprimare logaritmică sau exponenţială), marcheazăîn mod distinct această relaţi şi timpul ce este suficient a se aloca fiecărui tip de habitat în parte.

Astfel numărul de specii identioficate în fiecare perioadă de timp de exemplu zi) poate fi exprimatăîn log10; acolo unde linia de regresie intersectează axa x este relevat numărul probabil de speciiasociate habitatului respectiv.

Această metodă are o relevanţă particulară în cadrul sistemelor de monitorzare rapidă (RapidAssessment), prin care sunt evaluate numărul probabil de specii asociate unui habitat prin identificarearepetată în intervale de timp scurte - de exemplu 30 de minute; inventarierea se opreşte în etapa de 30de minute în care nu a mai fost identificată o specie nouă. Această metodă se pretează în specialpentru perimetre cu suprafeţe restrânse.

5.Realizarea inventarelor de specii în unităţi de timpAceastă metodă reprezintă o abordare extrem de valoroasă, prin faptul că se apropie de

acurateţea metodelor transectului, respectiv a observaţiilor în staţionar, însă timpul dedicat acesteimetode rămâne cu mult mai redus.

Metoda se bazează pe aptul că speciile comune sunt cele care sunt primele observate într-unhabitat, continuând a fi identificate pe parcursul etapelor succesive de monitorizare.

Astfel, se împarte un interval orar de 60 de minute, în 6 etape de câte 10 minute. Pentru fiecareetapă de 10 minute se notează speciile observate. Odată o specie marcată, aceasta nu va mai fi luatăîn considerare în intervalele următoare de timp. Pentru fiecare etapă, speciile identificate sunt bonitatepe o scară de la 6 la 0. Cele oservate în primul interval de 10 minute sunt notate cu 6, speciile oservateîn următorul interval sunt notate cu 5,... iar cele observate în ultimul interval sunt notate cu 0.



Hârtie reciclată

91

In acest mod sunt evidenţiate speciile cu prezenţa cea mai comună, respectiv cea mai rară înhabitate, fără însă a se putea face o referire şi la abundenţa acestora.

6.Inregistrarea absenţei speciilorIn mod ironic, absenţa speciilor este mult mai dificil de documentat, însă relevanţa ecologică a

acestei informaţii este cu totul aparte.In acest sens se face apel la calculul statistic prin care este evaluat numărul total de observaţii

(No) prin care specia în cauză să fie identificată:

No = ln(nivel a)ln(1-P)

unde P reprezintă probabilitatea de a găsi specia în cauză în urma unei observaţii de teren, iarnivelul a reprezintă riscul ca specia să fie prezentă însă aceasta să rămână prezentă în habitat, fiindconsiderată însă (prin absenţa acesteia) ca extinctă. Astfel nivelul a = 0 apare atunci când suntemconvinşi că specia este extinctă.

Probabilitatea de identificare poate fi evaluată prin compararea speciei în habitatele în care apareîn mod curent, prin examinarea probabilităţii de identificare a acesteia.

Tehnici de monitorizare

Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologicPentru colectarea unor specii de nevertebrate (în special insecte) colectarea cu fileul entomologic

rămâne una din metodele clasice.In acest sens în suprafeţele de probă, cu ajutorul unui fileu entomologic se parcurge o distanţă

dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcari (de exemplu 20 de cosiri la untransect de 25 de metri).

Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cu alcool, urmândapoi a fi triate şi prelucrate în laborator.

Sistemul de monitorizare cu capcane BarberUtilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode de inventariere a

faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând realizarea unor observaţii ecologicecomplexe în special în zona habitatelor ripariene.

1. Monitoringul cantitativPrin intermediul acestei metodologii grupurile ţintă sunt cele de macro-nevertebrate (în special

insecte) terestre, edafice. Studiile în acest sens au scos în evidenţă valoare bioindicatoare a speciilor deCarabide (Coleoptera: Carabidae), Stafilinide (Coleoptera: Staphylinidae), dar şi a Araneelor (Arahnida:Araneea), Colembolelor (Colembola), furnicilor (Hymenoptera: Formicidae).

Modalitatea de amplasare este prezentată în Anexa I. Amplasarea capcanelor Barber serealizează in diverse modele (randomizat, grupat, transecte, etc.).

Pentru studiile statistice, capcanele Barber nu se amorsează cu momeli, iar lichidul de conservareeste de preferat a nu avea nici un fel de proprietăţi atractante/repelente. In acest fel, captura sebazează pe probabilitate.



Hârtie reciclată

92

2. Monitoringul calitativAceastă metodă este utilizată pentru întocmirea listelor de specii, a inventarelor faunistice, dar şi

pentru realizarea unor studii comparative de genul inventarelorrapide (Rapid Biodiversity Assessment).Faţă de metoda prezentată anterior, capcanele Barber sunt amorsate cu momeli, pentru a atrage

cât mai multe dintre speciile ţintă, şi pe cât posibil de pe suprafeţe cât mai mari.Avantajul acestei metode constă în utilizarea unui număr redus de capcane Barber, fapt ce

uşurează mult activitatea de triere, determinare, prelucrare a materialului.Amplasarea capcanelor Barber amorsate cu momeli se realizează de asemenea randomizat,

grupat sau în transecte, existând şi posibilitatea de a amplasa în anumite zone capcane izolate.

Schema propusă pentru monitorizarea biodiversităţiiMonitorizarea speciilor de nevertebrate se va face pe cât posibil într-o manieră superpozată

sistemului de monitorizare a habitatelor, respectiv a florei şi vegetaţiei, în scopul identificării relaţiilorfiziologice ce stau la baza funcţionării sistemelor ecologice.

Datele de monitorizare a nevertebratelor a florei, vegetaţiei şi habitatelor vor fi completate cu dateasupra faunei de vertebrate punându-se accent pe speciile criteriu Natura2000.

Observaţiile asupra speciilor de vertebrate, datorită constrângerilor de ordin administrativ, tehnicdar şi etic se vor limita la observaţii de teren fără a fi necesară colectarea de material.

Relevanţa pentru Proiect:Schema de monitorizare trebuie să răspundă unui set de cerinţe specifice de maxim interes

pentru investitor, din zona de implementare a proiectului, şi anume:1. Care sunt indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)?2. Care sunt habitatele cu valoare deosebită (economică, ecologică, ştiinţifică)?3. Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului?4. Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmează a prelua sarcina ecologică?5. Care sunt măsurile de gestiune pentru facilitarea preluării sarcinii ecologice de către habitatele

adiacente?6. Este preluată în mod satisfăcător presiunea ecologică de către habitate în scopul evitării unei

stări de colaps ecologic?7. Sunt funcţionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)?8. Care este responsabilitatea faţă de mediu a proponentului? sau Cât trebuie reconstruit?9. Care este dimensiunea (ecologică, economică şi ştiinţifică) a arealului re-construit? Este cel

puţin superpozabil cu starea iniţială?10. Sunt întrunite condiţiile pentru a se declara reuşita procesului de re-construcţie?

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se realizează un inventar cantitativ şicalitativ al unor grupe cheie. În acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile criteriu ceau fundamentat desemnarea sitului Natura 2000 precum şi a speciilor de plante şi a stării habitatelor, ceurmează a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză.

Programul de monitorizareTrecând peste o serie întreagǎ de teorii şi puncte de vedere, se desprind o serie elemente certe,

ce reprezintǎ puncte solide de ancoraj în abordarea scenariilor de restaurare ecologicǎ a unorobiective.

Un prim element de ancoraj este constituit de speciile ţintǎ avute în vedere, ce întrunesc atributede interes pentru zona în care se face restaurarea, fie cǎ este vorba de specii cu valoare economicǎ(de ex. specii de interes piscicol), specii de interes cinegetic, specii de interes conservativ, etc. In acest



Hârtie reciclată

93

sens se procedeazǎ la realizarea unei liste a speciilor ţintǎ, ce devin în cadrul demersului de restaurareecologicǎ, specii-cheie.

Pentru perimetrul vizat de realizarea investiţiei urmează a se realiza o listă a speciilor-ţintǎ,fǎcându-se o diferenţiere între speciile certe (identificate a fi prezente în baza observaţiilor directe sau aurmelor acestora de la nivelul amplasamentelor), respectiv cele potenţiale (pentru care s-au identificatnişele ecologice ce ar putea fi exploatate de acestea).

Un alt element de ancoraj deosebit de important este cel legat de posibilitatea fitocenologicǎ aperimetrului ţintǎ. Astfel din studiul fitocenologic al peisajului16 se va desprinde setul de informaţii cuprivire la etajul de vegetaţie, asociaţiile vegetale zonale (locale), elemente de particularitate climaticǎ (şimicroclimaticǎ), lista sistematicǎ a florei, etc. Se stabileşte astfel tipul de formaţiune vegetalǎ ţintǎ,spre care procesele de restaurare ecologicǎ sunt îndreptate, astfel încât acestea sǎ fie în mǎsurǎ sǎsusţinǎ un ansamblu cât mai stabil de elemente faunistice (de interes).

Pe baza posibilitǎţii fitocenologice şi a spectrului de specii-ţintǎ avute în vedere, se trece larealizarea proiectului (design-ului) de restaurare ecologicǎ. In cadrul proiectului sunt integrate nişeleecologice (spaţiale/trofice/de adǎpost) ale speciilor prin configurarea mozaicului de covoare vegetale(ierbos/arbustiv/arboricol) şi suprapunerea unei reţele de micro-habitate, elemente sinuziale şi bio-skene. Proiectul va integra acele scenarii strategice ce vizeazǎ fie realizarea unui mozaic complex dehabitate fragmentate (disparate) de forma unui puzzle (abordarea strategicǎ de tipul Several Small), fierealizarea de habitate masive dedicate unor specii de interior (Single Large), fie favorizarea instalǎriiunor linii ample de ecoton.

Programul de monitorizare propus, este structurat pe următoarele secţiuni:a. Acţiuni îndreptate în vederea conformării cu cerinţele legislative naţionale privind protecţia

mediului, sănătatea şi securitatea, armonizate la cerinţele UE;b. Proceduri pentru evaluarea de mediu, cu accent pe elementele de biodiversitate, racordate la

fundamentele bunelor practici internaţionale din domeniu;c. Acţiuni necesare pentru remedierea efectelor impactului (inclusiv istoric) asupra biodiversităţii,

precum şi a efectelor impactului rezidual şi remanent din fazele de construcţie;d. Acţiuni îndreptate spre creşterea valorii perimetrului pentru biodiversitate, cu favorizarea acelor

elemente ce nu ridică riscuri, din etapa de funcţionare.Propunerea de program de monitorizare se va întinde pe durata a cel puţin 36 de luni.

Pentru speciile de păsări se propune un calendar de monitorizare pe o perioadă de minim 36 deluni, conform matricii prezentate sintetic mai jos:

Perioada(luna)

Numǎr deobservaţii Perioada Durata Puncte de

observaţiiXI-II 1 ziua 2 ore 1

II-IV saptamânalziua

(2 observaţiinocturne pe clar de

lunǎ)4 ore 2 (simultane)

IV-VI la 2 sǎptǎmâniziua


lunǎ)2 ore 1

VI-VIII la 3 sǎptǎmâni ziua 2 ore 1

16 termenul de peisaj este utilizat în acest context pornind de la valoarea sa în ecologie, derivat fiind din termenulenglez landscape, respectiv cel german landschaft. Inţelesul acestui termen cuprinde întregul ansamblu alelementelor ce compun matricea vie dintr-o suprafaţǎ datǎ.



Hârtie reciclată

94


lunǎ)

VIII-X saptamânalziua


lunǎ)4 ore 2 (simultane)

Monitorizarea speciilor de chiroptere se va realiza pe o perioadă de minim 36 de luni între lunilemartie şi noiembrie. Monitorizarea va viza determinarea următoarelor aspecte:- dinamica comparativă a populaţiilor (calitativă şi cantitativă) în etapele pre proiect/construcţie şi

post-implementare;- modificări ale structurii populaţiilor induse de realizarea parcului eolian – se va realiza

comparativ, prin monitorizarea teritoriului ţintă, respectiv a unui teritoriu similar din punct devedere al mozaicului de habitate, din imediata proximitate

Evoluţia covorului vegetal se va ilustra pe o perioadă de minim 36 de luni, prin întocmirea hărţilorde vegetaţie (landcover) pentru principalele fenofaze (primăvară/vară/toamnă). O atenţie particulară vafi îndreptată asupra dinamicii comunităţilor de plante invazive/pioniere/ruderale.

Se vor întocmi inventare calitative (însoţite de atribute elemente cantitative pentru speciile deinteres conservativ) pentru speciile de faună şi floră.

Realizarea unui Plan de management al biodiversitătii, incluzând propunerea de program demonitorizare pe fiecare factor de mediu în parte va cuprinde:

- setul de mǎsuri prevǎzute a fi luate pentru diminuarea/minimizarea impactului- acţiunile de asumat în perioada de funcţionare în scopul utilizǎrii durabile a resurselor naturale

din administrarea/proprietatea beneficiarului (de ex. strategie pe termen lung de utilizare a terenurilor )într-o manierǎ cât mai prietenoasǎ mediului, venind în întâmpinarea dezideratelor comunitǎţii locale,prin asigurarea unui sprijin suplimentar şi rǎspunzând pe deplin principiilor de responsabilitate socialǎ,respectiv bunǎ vecinǎtate (investitor/comunitǎţi locale).

Anul I şi II: (24 de luni)Etapa de monitorizare a dinamicii dinetapa de reabilitare a habitatelor afectate– se vor alege sectoare de monitorizaredin lungul zonelor de mal

b.1. Monitorizarea dinamicii speciilor de faunăb.2. Monitorizarea dinamicii speciilor de florăb.3. Dinamica speciilor invazive de florăb.4. Monitorizarea dinamica speciilor de faunăb.5. Evaluarea capacităţii de suport

Anul III: (12 luni)Etapa de validare a măsurilor de

restaurare sau compensarec.1. Validarea rezultatelor din etapa de monitorizare 2013-2014c.2. Decizie în vederea continuării sau nu a măsurilor de management al

biodiversităţiiEtape de raportare d.1. Raport final

Frecvenţa monitorizării:- perioada de iarnă (noiembrie-februarie) o inventariere lunară (faună macrovertebrate)- perioada vernală (martie-aprilie) o inventariere lunară (floră prevernală, cartiere de înmulţire

ihtiofaună, amfibieni)- perioadă estivală (mai-septembrie) 2 sesiuni de inventariere lunare (floră, specii invazive,

starea habitatelor, nivele populaţionale ihtiofaună, comunităţi de nevertebrate, amfibieni, etc.)



Hârtie reciclată

95

- perioadă autumnală (septembrie-octombrie) inventariere lunară (floră, productivitate/capacitatede suport habitate, rată de înmulţire ihtiofaună)

Se va urmări structura şi dinamica cuvetelor (prin metoda batimetriei), astfel încât orice alterări cupotenţial modificator (eroziuni, modificări morfologice, afectări ale malurilor, etc.) să fie promptsemnalate – permanent, dar şi structura şi morfologia malurilor (prin cartare).

In perioada de funcţionare se va propune parcurgerea unui Program de monitorizare axat pespeciile de faună asociate mediilor ripariene. Eventualele modificări populaţionale vor face obiectul unorpropuneri de modificare a soluţiilor constructive şi/sau a regimelor de funcţionare.

O propunere de calendar de monitorizare se va putea realiza doar de către instituţiile curesponsabilităţi în domeniu, urmând a se realiza prin intermediul actelor de reglementare, în bazapropuneriii unui Plan de monitorizare ce va cuprinde protocoale standardizate (tip) şi metodologiiadecvate.



Hârtie reciclată

96

Echipa care a participat la realizarea prezentului studiu

- Dr. biol./jur. Sergiu MIHUŢ (coordonator);- specialist ingineria mediului ing. Raluca DRĂGAN;- expert biol. dr. Liliana JARDA;- biol./agron. Liana MIHUŢ;- geol. Adrian MUREŞAN;- geol. Daniela MUREŞAN;- ing. Luminiţa POPA;- specialist ştiinţa mediului Carmen ROŞCA

Coordonatorul responsabil de realizarea prezentei documentaţii este:- Dr. Sergiu MIHUŢ - licenţiat în ştiinţe biologice (UBB Cluj-Napoca) şi drept (U”1 Dec. 1918, Alba-

Iulia)

CURRICULUM VITAESergiu MIHUŢ

1. Nume şi prenume: MIHUŢ Sergiu2. Data şi locul naşterii: 21.11.1973, Cluj-Napoca3. Naţionalitatea: Română4. Pregătire/aptitudini profesionale:

InstituţiaData: de la (luna/anul) - la (luna/anul) Diploma / certificatul obţinut

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca09/1992 – 06/1997

Licenţiat în biologie

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca10/1997 – 11/2003

Doctor în ştiinţe biologice

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia09/2004 – 02/2008

Licenţiat în drept

Ministerul Mediului06/2007

Expert Evaluator/Auditor de mediu Atestat MinisterulMediului şi Dezvoltării Durabile

04/2010 Ministerul Mediului şi Pǎdurilor Inscris în Registrul Naţional al Experţilor de Mediu

5. Ani de experienţă profesională:1997-prezent (14)

6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia

2004-prezent România, Cluj-Napoca SC U.S.I. SRL Expert biolog, administratorDescriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv auditare învederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II



Hârtie reciclată

97

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2005-2009 România, Cluj-Napoca SC Natura Consulting Expert biologDescriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv auditare învederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia11.2004-04.2005 România, Oradea Direcţia Silvică Oradea, Parcul

Natural ApuseniBiolog

Descriere activitatii desfasurate:Monitoring ecologic, studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale, implementare proiect PHARE CBC

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia01.2000-08.2004 România, Cluj-Napoca Agenţia de Protecţie a Mediului Consilier IDescriere activitatii desfasurate:Autorizare, monitoring de mediu, implementare proiect LIFE – III – Natura 7174

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia10.1997-12.1999 România, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări Biologice BiologDescriere activitatii desfasurate:Studii şi cercetări în ştiinţe naturale

Curriculum vitaeRaluca DRĂGAN

1. Nume şi prenume: ing. Raluca DRĂGAN2. Data şi locul naşterii: 30.04.1989, Alba Iulia3. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa şi Ingineria MediuluiMasterat: Gestiunea şi Protecţia Mediului2011 – 2013

Diplomă de master

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa şi Ingineria MediuluiSpecializare: Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice2007 – 2011

Licenţiat în ingineria mediului

5. Ani de experienţă profesională:2011-prezent (3)6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2011-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Ingier ecologDescriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, realizare studii de impact asupra mediului şi evaluare adecvată, realizării bilanţurilor de mediunivel I şi II.



Hârtie reciclată

98

Curriculum vitaeLiliana JARDA

5. Nume şi prenume: dr. Liliana JARDA6. Data şi locul naşterii: 03.06.1979, Năsăud7. Naţionalitatea: Română8. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi GeologieDoctorat: Ambianţa ecocenotică şi metode de conservare exsitu pentru taxonul Dianthus giganteus sussp. banaticus2008 – 2011

Diplomă de doctor în biologie

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi GeologieMasterat: Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii2006 – 2007

Diplomă de master

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi Geologie2002-2006



Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2012-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Expert biologDescriere activitatii desfasurate:Studii pe teren, relevee fitosociologice, alcatuirea listelor de specii, studii de biodiversitate, etc.

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2008-2011 România, Cluj-Napoca Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-

NapocaFacultatea de Biologie şiGeologie

Doctorand

Descriere activitatii desfasurate:Ambianţa ecocenotică şi metode de conservare ex situ pentru taxonul Dianthus giganteus sussp. banaticus

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2008-2010 România, Cluj-Napoca Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-

NapocaGrădina Botanică „Al. Borza” Cluj-Napoca

Asistent cercetare ştiinţifică

Descriere activitatii desfasurate:Studii pe teren, relevee fitosociologice, alcatuirea listelor de specii, studii de biodiversitate, etc.



Hârtie reciclată

99

Curriculum vitaeLiana MIHUŢ

1. Nume şi prenume: Liana MIHUŢ2. Data şi locul naşterii: 03.01.19813. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-NapocaFacultatea de AgriculturăSecţia: Biologie şi Ştiinţe Agricole2000-2004


5. Ani de experienţă profesională:2001-prezent6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2001-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Expert biologDescriere activitatii desfasurate:Botanică, ecologie, sistematică, taxonomie, fitosociologie, analiza habitatelor, evaluare impact de mediu-componentabiodiversitate.

2003 –consultant habitate forestiere și arbustive în inventarierea capitalului natural de pe raza Ocolului Silvic PrivatNăruja în vederea certificării managementului forestier, beneficiar AOV Năruja

2004 – consultant Prevenirea incidentelor cauzate de păsări asupra LEA în zonele critice de migraţie, beneficiarTranselectrica

2005 – expert habitate ripariene, arbustive și de pajiști echipa de consultanți în domeniul biodiversităţii, beneficiarRoşia Montana Gold Corporation

2001 – membru în echipa de evaluare a elementelor criteriu – habitatem – echipa de implementare Proiectul Reţeaecologică funcţională în Centrul Câmpiei Transilvaniei, finanţator Comisia Europeană Programul LIFE – III – Natura, valoare600.000 Euro; beneficiar APM Cluj;

2002 – expert habitate și nișe ecologice în Proiectul Monitoringul calităţii mediului urban pe baza monitorizăriibioindicatorilor, finanţator Partnership Foundation Miercurea-Ciuc, beneficiar SOR, proiectare rețelelor de garduri vii urbanecu relevanță pentru speciile de faună;

2003 – expert habitate Proiectul Forum local pentru monitorizarea şi conservarea biodiversităţii, finanţator Programulde asistenţă tehnică al Ambasadei Canadei la Bucureşti,beneficiar CFMCB;

2003 – expert habitate Proiectul Reabilitarea rezervaţiilor de la Fânaţele Clujului şi salvarea unicei populaţii specieiMaculinea nausithous din România, finanţator Fundaţia Rufford Anglia, beneficiar CFMCB;

2011-2012 – expert habitate arbustive și coridoare ecologice contract servicii de realizare studii, Servicii decartografiere, COD CPV 79311200-9; 71354000-4; Beneficiar Asociația Pro Natura Drobeta, Mehedinți, Programul POSMediu;

2011-2012 - expert habitate arbustive și coridoare ecologice contract servicii de realizare studii, Servicii decartografiere, COD CPV 79311200-9; 71354000-4; Beneficiar APM Mehedinți, Programul POS Mediu;

2011-2012 – expert habitate Servicii de conservare a faunei și florei sălbatice; Servicii de cartografie digitală; Serviciide consultanță privind impactul asupra mediului; COD CPV 92534000 -3; 74274100-1; 74141900-8; Beneficiar CL Turda,Programul POS Mediu.



Hârtie reciclată

100

Curriculum vitaeAdrian MUREŞAN

1. Nume şi prenume: Adrian MUREŞAN2. Data şi locul naşterii: 19.11.19813. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi Geologie2000 – 2005

Licenţiat în geologie – inginer diplomat


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2011-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Inginer geologDescriere activitatii desfasurate:Modelare GIS, gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului,respectiv auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II, EA.

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2010-2011 România, Cluj-Napoca Agenţia Regională pentru Protecţia

Mediului Cluj NapocaConsilier

Descriere activitatii desfasurate: Consilier în cadrul Biroului de Arii Protejate

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2006-2010 România, Cluj-Napoca Agenţia Protecţia Mediului Cluj ConsilierDescriere activitatii desfasurate:Consilier în cadru Serviciului Implementare Politici de Mediu, Compartimentul Protecţia Naturii, Protecţia Solului/Subsolului,

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2005-2006 România, Cluj-Napoca Agenţia Protecţia Mediului Cluj Muncitor IIIDescriere activitatii desfasurate: Muncitor III în cadrul Serviciului Administrativ, Financiar, Contabilitate, Resurse Umane



Hârtie reciclată

101

Curriculum vitaeDaniela MUREŞAN

1. Nume şi prenume: Daniela MUREŞAN2. Data şi locul naşterii: 03.04.19813. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa MediuluiMasterat: Gestiunea şi protecţia resurselor naturale2005 – 2006

Diplomă de masterat

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Biologie şi GeologieSpecializarea: Geologie tehnică2000 – 2005

Licenţiat în geologie – inginer diplomat


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2012-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Inginer geologDescriere activitatii desfasurate:Realizare studii geologice, gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupramediului, respectiv auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II, EA, modelare GIS.

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2013-prezent România, Cluj, loc. Aghireş SC Bega Minerale Industriale SA Inginer geologOptimizează stocurile de marfă; Respectă procedurile sistemului de management integrat implementat în societate;Elaboreaza proiecte in vederea dezvoltarii societatii (imbunatatire flux tehnologic)



Hârtie reciclată

102

Curriculum vitaeLuminiţa POPA

5. Nume şi prenume: ing. Luminiţa POPA6. Data şi locul naşterii: 15.05.1963, Cluj Napoca7. Naţionalitatea: Română8. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor2003 – 2005

Licenţiat în ştiinţe economice

Institutul Politehnic Cluj-NapocaFacultatea de Automatizări-Calculatoare1982 – 1998

Diplomă de inginer


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2005-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Director financiarDescriere activitatii desfasurate:Lucrări contabile, expertize economico-financaire, modelări de costuri, inclusiv ecologiceExpertizǎ tehnicǎ procese tehnologice

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2003-2005 România, Cluj-Napoca CFMCB Director financiarDescriere activitatii desfasurate: Management financiar proiecte de mediu

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2000-2003 România, Cluj-Napoca Societatea Ornitologică Română Conducător departament financiarDescriere activitatii desfasurate: Management financiar proiecte de mediu

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia1992-2000 România, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări Biologice Inginer contabilDescriere activitatii desfasurate: Lucrări contabilitate



Hârtie reciclată

103

Curriculum vitaeCarmen ROŞCA

1. Nume şi prenume: Carmen ROŞCA2. Data şi locul naşterii: 20.04.1988, Cluj Napoca3. Naţionalitatea: Română4. Pregătiri/aptitudini profesionale


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Chimie şi Inginerie Chimică2010 – 2012

Diplomă de master

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului2007 – 2010

Licenţiat în ştiinţa mediului


Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2011-prezent România, Cluj-Napoca SC USI SRL Ingier ecologDescriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, realizare studii de impact asupra mediului, realizare bază de date BIMS



Hârtie reciclată

104

Bibliografie selectivă

1. Arad, V., D. (2004): “Mecanica rocilor”, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti2. Bănăduc, D., (2006): "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU Nature Conservation

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu3. Bălan, M. (2007): „Energii regenerabile”, UT Press, Cluj-Napoca4. Biber, J., -P. (1988): “Hedges”, Steering Committee for the Conservation and Management of the Environment and

Natural Habitats, Planning and Management Series, No. 1, Strasbourg5. Biebighauser, T., R. (2002): “A Guide to Creating Vernal Ponds”, USDA Forest Service, Ducks Unlimited, Inc. & I.

Walton League of America, S. Morehead, KY 40351, USA6. Botnariuc, N., Tatole, V (2005): "Cartea Roşie a Vertebratelor din România", Acad. Rom., Muz. Naţ. Ist. Nat. "Gr.

Antipa", Bucureşti7. Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): “Green Profits”, The Manager`s Handbook for ISO 14001 and

Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA8. Chiriac, V., Ghedermin, V., Ionescu-Sisesti, Vl., Negulescu, C.A.L. (1977): “Epurarea apelor uzate si valorificarea

rezidurilor din industria alimentara si zootehnica”, Ed. Ceres, Bucuresti9. Cindea, M., 1976, Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cetăţii Deva, Sargeţia, Acta Musei

Devensis, XI-XII: 139-156.10. Ciplea, L., I., Ciplea, Al. (1978): “Poluarea mediului ambiant”, Ed. Tehnica, Bucuresti11. Coste, I. (1982): “Omul, biosfera si resursele naturale”, Ed. Facla, Timisoara,12. Cristea, V., Denaeyer, S. (2004): “De la biodiversitate la OMG-uri?”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca13. Cucu, V. (1980): “Revista ocrotirea mediului inconjurator - Natura, Terra”, Subtitlul Terra, Anul XII (XXXII), nr.2,

Societatea de stiinte geografice din RSR14. Davis, L., S., Johnson, K., N., Bettinger, P., S., Howard, Th., E. (2001): “Forest Management”, IVth Ed., Mc. Graw

Hill Eds.15. Delbaere, B. (2002): “Biodiversity Indicators and Monitoring: Moving Towards Implementation”, ECNC, Tilburg,

Netherlands16. Fabian, A., Onaca, R. (1999): “Ecologie aplicata - Cine se teme de ecologie?”, Ed. Sarmis, Cluj-Napoca,17. Ghinea, L. (1978): “Apărarea naturii”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti18. Gilbert, G., Gibbons, D., W., Evans, J. (1995): “Bird Monitoring Methods”, RSPB19. Gluck, P. (1996-1997): “Eficienta utilizarii energiei in industrie”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-

management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,20. Grigorescu, A. (2000): “Managementul proiectelor de mediu”, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj21. Gruin, M. (1996-1997): “Evaluarea impactului asupra mediului”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-

management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,22. Iancu, I., Iancu, V. (1984): “Padurea si apa”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti23. Ichim, R. (1994): “Bazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montană”, Ed. Ceres,

Bucuresti24. Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): “Cunoaşterea si ocrotirea plantelor rare”, Ed. Ceres, Bucuresti25. Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): “Ecologie si protecţia mediului”, Imprimeria “Ceresi”, Bucuresti26. Ionescu, M., Cusa, V. (1988): “Indrumar metodologic de toxicologie acvatica”, Consiliul national al apelor,

Institutul de cercetari si proiectari pentru gospodarirea apelor27. Kudrna, O. (1986): „Aspects of the Conservation of Butterflies in Europe” – In: Butterflies of Europe 8, Kudrna,

O. (ed.), Aula-Verlag, Wiesbaden, pp. 32328. Manescu, Al. (1977): “Protectia mediului, curs postuniversitar, protectia si epurarea apelor”, Institutul de

Construcţii Bucuresti,29. Marinescu, D. (2003): “Tratat de dreptul mediului”, Ed. All Beck, Bucuresti30. Mihuţ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature

Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB31. Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): “Ecologie si protectia mediului”, Manual preparator, Ed. “Scaiul”, Bucuresti,32. Negulescu, M. (1978): “Epurarea apelor uzate orasenesti”, Ed. Tehnica, Bucuresti33. Oarcea, Z. (1999): “Ocrotirea naturii”, Filozofie si impliniri, Parcuri nationale, Parcuri naturale, Ed. Presa

Universitara Romana, Timisoara,34. Platon, V. (1997): “Protecţia mediului si dezvoltarea economica”, Institutii si mecanisme in perioada de tranzitie,

Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti,



Hârtie reciclată

105

35. Pop, T. (1996-1997): “Monitorizarea mediului si controlul poluarii”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,

36. Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): “Legislatie si etici de mediu”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,

37. Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): “Ecosistemele artificiale si insemnătatea lor pentru omenire”, Lucrarilesimpozionului din 14 ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj-Napoca, Subcomisia Om siNatura

38. Rákosy, L., Goia, M. & Z. Kovács (2003): "Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der SchmetterlingeRumäniens". – Soc. lepid. rom., Cluj-Napoca, 446 pp.

39. Rosetti-Balanescu, C. (1961): “Urmele animalelor salbatice”, Ed. Stiintifica ,40. Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): “Geografia mediului înconjurator”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti41. Rusu, T. (1996-1997): “Tehnologii nepoluante”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial,

Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,42. Sarkany-Kiss, A., Hamar, J. (1999): "The Upper Tisa Valley"., Tiscia Monograph Series, Szeged43. Sârbu, A., & Colab. (2006): "Important Areas for Plants - The implementation of EU Nature Conservation

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu Stugren, B. (1994): “Ecologieteoretica”, Ed. “Sarmis”, Cluj-Napoca

44. Schell, L., M., Smith, M., T., Bilborough, A (1993): "Urban ecology and health in the Third World", CambridgeUniversity Press

45. Sendzimir, J., Kibert, C., J., Bradley Guy, G. (2002): "Construction Ecology - Nature as the basis for greenbuildings", Spon Press, UK

46. Seppelt, R., (2003): “Computer-Based Environmental Management”, Wiley-VCH Eds., USA47. Suciu, I. (1981), mai: “Consecinţe ecologice ale poluarii cu metale grele”, Om-biosfera, Lucrari si sinteze

stiintifice, Intreprinderea poligrafica Sibiu48. Toader, T., Dumitru, I., & Colab. (2004): "Pădurile României - Parcuri Naţionale şi Parcuri Naturale", RNP -

Romsilva49. Tufescu, V., Tufescu, M. (1981): “Ecologia şi activitatea umana”, Ed. Albatros, Bucuresti50. Tumanov, S. (1989): “Calitatea aerului”, Ed. Tehnica, Bucuresti51. Vaughan, D. J., Wogelius, R. A. (2000): “Enviromental Mineralogy”, volume 2, Eotvos University Press, Budapest,52. Zamfir, Gh. (1979): “Efectele unor poluanţi si prevenirea lor”, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania,

Bucuresti53. * * * (1987): "Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate - STAS 12574-87", RSR, Comitetul Naţional pentru

Ştiinţă şi Tehnologie, Inst. Rom. de Standardizare54. * * * (1993): “Larousse de la Nature”, Vol. I: La Planete de la Vie, Vol. II: La Flore et la Fauna, Ed. Larousse, Paris55. * * * (1994): "Legea 58 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro

la 5 iunie", Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 2 august 199456. * * * (1995): "Europe’s Environment – The Dobris Assessment", European Environment Agency, Ed. David

Stanners & Philippe Bourdeau, Copenhagga 199557. * * * (2002): "Legea 451 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20

octombrie 2000", publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 200258. * * * (2003): "Hotărâre privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi

constituirea administraţiilor acestora", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 190 din 26 martie2003

59. * * * (2003): "Parcuri Naţionale, Naturale şi Rezervaţii ale Biosferei din România", MAPM, Fiman-GEF, Bucureşti60. * * * (2004-2006): "The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, Ameco,

EVD project: PPA03/RM/7/561. * * * „Formularele standard de desemnare a siturilor natura 2000”; www.n200biodiversity.ro

Acte normative

Legea 465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilorindustriuale reciclabile, publicată în M. Of. nr. 422/30 iul. 2001 şi republicată în M. Of. 623/3 oct. 2001

Legea nr.194 din 23 iunie 2005 pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996, publicată înMonitorul Oficial nr.592 din 8 iulie 2005



Hârtie reciclată

106

Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzânmd deşeurile,inclusiv deşeurile periculoase, publicată în M. Of. nr. 659/5 sep. 2002

Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone,publicată înM. Of. nr. 38/12 ian. 2005

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, publicată în M.Of. nr. 66/7 feb. 2001 şi republicată în M. Of. nr. 104/7 feb. 2002

Ordinul nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr.90/1996, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale publicat în M. Of. nr. 249/15 oct. 1996

Ordinul 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, Ministerul Apelor, Pădurilor şiProtecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, Ministerul Apelor, Pădurilorşi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice;

Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice;

OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice;

Legea nr. 5/1991, pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanta internationala, în special cahabitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971 M. Of. Nr. 18/26.01.1991;

Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie1994 - M. Of. nr. 199/02.08.1999;

Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată deConferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972-M.Of. nr.46/31.03.1990;

Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale dinEuropa, Berna la 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993;

Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice,adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998;

Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – eurasiatice -M. Of. nr. 236/30.05.2000;

Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa - M.Of. nr.228/23.05.2000;

Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şidin zona contiguă a Atlanticului - M.Of. nr.239/30 mai 2000;

Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturaleşi înfiinţarea administraţiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003;

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 20.10.2002-M. Of.nr.536/23.07.2002;

Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct devedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice - M.Of. nr.648/11.09.2003;

Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecţiei vânatului- M.Of. nr.328/17.05.2002;

Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate (modificatprin OM 604/2005);



Hârtie reciclată

107

Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti aleMării Negre - Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004;

HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 38 din 12.01.2005;

Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilornaturale protejate - M. Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003;

Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate – M. Of. nr.655 din 22.07.2005;

Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004;

H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone – M.Of. nr. 24 din 11.01.2006.

Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă areţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31octombrie 2007;

Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară caparte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România nr. 98 din 7 februarie 2008;

introducere - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents