interviu cu alex leo serban

8/3/2019 Interviu Cu Alex Leo Serban

1/21

Interviu cu Alex. Leo Serban (1): despre

personajul als & despre misterioasa luidisparitia lui in Argentina & despre cum

a inchis taraba, de ce nu-i mai plac

filmele, discursuri pro-fumat, revolutia

3D

14Apr2010 Filed under:dialog, filmeAuthor: Mihai Iovanel

Interviu cu Alex. Leo Serban (1)

Mihai Iovanel: Esti unul dintre putinii critici din Ro (ca sa nu zicsingurul, desi probabil esti) care, pe langa proiectul culturalpropriu-zis (cronici, eseuri, carti) si-a construit un proiect biografic la

fel de vizibil. Dupa 90, ai facut un character building coerent &

subtil; ceea ce e interesant (sau doar tipic tie) e ca ai facut asta dinperspectiva cuiva care isi iubeste intimitatea. Ti-ai expus personajul

ca semn controlat de tine, nu ca intr-un reality show. Certo, ai avut ogroaza de imitatori, dar nu despre asta e vorba. Ci despre plecarea ta

in Argentina. Ai scris doua texte despre asta (in Dilema veche si Idei

in dialog), poate o sa ajungem si la ele. Dar pana atunci vreau sa maarat convins ca aceasta plecare in Argentina are legatura cu ostructura narativa care lipsea personajului als: retragerea intr-un locexotic ( o insula etc) unde se deda capodoperei ultime (care poate fi si

o foaie alba). Este, evident, un cliseu modernist. Esti structural

modernist (desi perfect adaptat la postmodernitate): dar retragereaasta nu este prea modernista?

Alex Leo Serban: Haha, trebuie sa fii Iovanel ca sa observi astfel dechestii!

Iti multumesc pentru prilejul acestui interviu pentru a lamuri nistelucruri:

in primul rind, nu mi-am propus niciodata sa-mi fac ceea ce tu numesticharacter building. Probabil ca asta, daca s-a petrecut intr-adevar (mise dau semne ca asa se vede din afara), s-a petrecut in totalitateinconstient, fara metoda. Pur si simplu, asa sint: un introvertit tenacecare simte nevoia pentru a-si proteja intimitatea sa proiecteze in
http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/filme/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/filme/


2/21

afara fata extrovertita din orice egocentric. (Evidentca sint unegocentric!) Consider ca ma cunosc destul de bine pentru a scrie

despre mine fara riscul de a parea un amator: sint specialist in als.Restul pasiunea pentru filme sau pentru vizualitate in sens larg nueste decit o extensie a alsismului meu. Cel putin, eu asa vadlucrurile.

In al doilea rind, plecarea in Argentina tine de un auto-rasfat pe carestiam ca mi-l pot permite. Nu intra in nicio structura narativa

pentru ca, repet, eu nu functionez in aceasta paradigma. Totul lamine se desfasoara dupa o logica interioara careia o eventuala decizieexterioara (de tipul: acum ma vad din afara si stiu ca urmatorul pas artrebui sa fie acesta) i-ar stirbi din intensitate. (Sau ingenuitate.) Am

simtit nevoia sa-mi urmaresc, pur si simplu, aceasta logica interioara care m-a dus, iata, in Argentina.

Singura capodopera la care aspir este propria mea viata; numai ca eatrebuie sa se faca pe cale naturala, organic, fara program, altfel numai are niciun farmec

In al treilea rind (pentru ca trebuie s-o spun si pe asta), chiar m-amsaturat de presa. Pe bune! Nu trebuie sa fii Mafalda (care, apropo, esteun personaj foarte popular in Argentina, apare intr-un fel de foileton inziare) ca sa-ti dai seama ca presa e in picaj si nu doar in Romania, ci

peste tot in lume. Probabil ca e-jurnalismul va inlocui jurnalismulclasic, si asta destul de curind. Vine ca o consecinta fireasca ademocratizarii informatiei, a accesului la internet etc. Blogurile (pecare, in continuare, nu le gust) au devenit o alternativa care se

pozitioneaza tot mai mult ca un trend dominant, marginalizind presatiparita. Lucrul acesta va determina o mutatie semnificativa, asta e cert.

In ce ma priveste sint calm, pentru ca am renuntat la jurnalism fararegrete. Paradoxul este ca ceea ce am facut eu, toti anii astia de cindam inceput sa scriu laDilema (veche) si toate celelalte prea multe! -,a fost un fel de proto-blogareala, pentru ca am scris (maiintotdeauna) numai ce am vrut, dintr-un punct de vedere ostentativ

personal. (Mi s-a si reprosat lucrul asta, dar eu am mers inainte) Afost distractiv, nu pot sa neg, am devenit cunoscutprin asta, dar amconsiderat ca e o etapa care se incheie. Nu m-a interesat niciodatacariera. Pina la urma, cum zicea cineva, important e sa nu-ti rateziviata si eu zic ca, atita timp cit inca mai cauti (si te mai cauti), viatamerge mai departe, departe de rutina si de rugina. Drumul in sine e


3/21

important, nu directia. E important sa nu scoti aventura din viata ta,pentru ca atunci te duci drept in zid, e un drum inchis. Daca iti place

ceea ce faci, atunci totul e ok.In fine, in al patrulea rind, nu mai am niciun mare entuziasm legat deCinema E foarte trist, dar asta e: the thrill is gone. An dupa an,Cannes dupa Cannes ca sa zic asa -, imi dadeam seama ca numarulfilmelor cu adevarat esentiale, radicale, abisale chiar, care schimbaceva in tine, e ridicol de mic. Nu stiu daca e un efect al lipsei distantei

sau, dimpotriva, al unei apropieri prea critice -, dar este cert cabilantul pentru mine, cel putin e destul de dezamagitor: filme foartebune, uneori (cum a fostDas Weisse Bandal lui Haneke, sau Unprophete al lui Audiard), dar care nu m-au atins asa cum au facut-o

la vremea lor acele capodopere care m-au facut sa iubesc Cinema-ul.Din doua, una: ori a scazut intensitatea lor, ori interesul meu. Darperspectiva de a vedea, in continuare, la cele mai mari festivaluri dinlume, filme despre care poti spune in cel mai bun caz ca sint binefacute sau (si mai rau!) interesante, perspectiva asta mi s-a parutdescurajatoare si m-a facut sa inchid taraba.

M.I.: Ma intristeaza acest al patrulea rand, desi ii inteleg perfectratiunea. Totusi, ti-as raspunde pe jumate glumind, tocmai acum

incept sa se intample lucruri cu adevarat interesante in Cinema.Intoarcerea fumatorilor (Return of the Smokers, ce zici de titlul asta?)

e unul dintre ele: vezi Avatar, Shutter Island. Apropo: cum ai pleda, incateva cuvinte, cauza fumatului?

als: Pai cu fumatul e simplu, ca orice lucru discreditat si discriminat,pus la zid etc., devine simpatic. Detest campaniile care vor sa-ti facabinele cu de-a sila. Eu fumez de la 13 ani si n-am de gind sa ma las: cerost are sa traiesti fara a face ce-ti place?! Iar daca e sa mori (vorbaia,cine nu moare sa ridice mina), eh, asta e: mai bine sa stii de la ce ti setrage decit sa mori confuz.

InAvatarse fumeaza? Nu mai tin minte, parca Sigourney Weaver, darea moare la sfirsit, nu? L-am vazut la cel mai vechi mall din BuenosAires art-deco, anii 30 si, cum prietenii cu care am fost au insistatsa-l vedem inca din prima zi, am mai gasit locuri doar in primul rind.Inca ma mai doare gitul! Return of the Smokers suna bine, dar paremai mult titlul unui articol despre un trend cinematografic IarShutter Islandn-am vazut.


4/21

MI: De ce crezi ca nu s-a produs inca (sau s-a produs?) revolutia careera anuntata acum cativa ani de intrarea digitalului pe piata (=costuri

mai mici de productie, democratizare a sanselor, scaderea roluluiinhibitor al marilor studiouri s.a.)?

Crezi ca plafonul calitativ la care a ajuns Cinema-ul este unul

inerent/paradigmatic sau unul pur contextual? Unde crezi ca duce, petermen scurt-mediu, moda 3D (si crezi ca e o tradare a 2D-ului in

favoarea fraierilor-fara-imaginatie-care-cumpara-majoritatea-biletelor?)

als: Of, la ce cazne intelectuale ma supui! Probabil ca revolutiarespectiva s-a produs, dar e atit de raspindita si a intrat atit de mult in

obisnuintele noastre incit nici nu ne mai dam seama. Toate lucrurilerevolutionare intimplate in ultimii 10-15 ani (revolutia Dolby,digitalul etc.) sint deja moneda curenta. Probabil ca se va trece si la 3Don a regular basis. Cinematograful a cunoscut revolutii tehnologicesuccesive sonorul, filmul color, apoi cinemascopul care auschimbat fata filmelor si felul cum le percepem/receptam. Dar

progresul tehnologic nu este sinonim, evident, cu o crestere acalitatii: a vedea/auzi mai mult nu este echivalent cu a vedea maibine! E ca in fotografie, unde sarful ultra-sharp iti permite un close-up

pe-o giza de pe o papadie din mijlocul cimpului, dar asta nu inseamnaca e arta, ci poza buna de calendare.

Problema nu este, deci, artistica, ci as zice sapientiala: e un avansal cunoasterii, asta e clar, care ne ingaduie sa vedem/auzim lucruricare, pina de curind, cadeau in afara sferei noastre de cuprinderesenzoriala. M-as bucura ca aceste lucruri sa duca, implicit, la o rafinarea dispozitivului cinematografic scenarii care sa porneasca de laaceste cuceriri tehnologice, punindu-le la lucru intr-un mod inteligentsi auto-reflexiv (vezi Cachal lui Haneke, dar asta e dejaantichitate!). Deci saltul paradigmatic, daca e sa fie, eu il vad inacest sens; daca nu, nu. Dar n-as da cu piatra in cei care se inghesuie savada ultimele minuni 3D: curiozitatea e omeneasca, cinema-ul e (si)spectacol, iar pe mine ma ingrijoreaza mai mult apatia si blazarea observabile la tineri decit inca-entuziasmul si inca-inocenta. O lume

plina de tineri cu blazari de batrini, neinteresati de nimic, strimbind dinnas la orice minune copilareasca asta, intr-adevar, mi se paredistopica.


5/21

Suivre

Tags: 3D, Alex Leo Serban, Argentina, Avatar, bloguri,cinema, criza jurnalismului, digitalul in Cinema,fumatul in filme, progresul tehnologic in Cinema,proiect biografic, Shutter Island

Interviu cu Alex. Leo Serban (2): cand s-a

plictisit prima oara in Argentina,terorism&blogging, despre facebookizarea

lumii&despre arta care a devenit so lame

15Apr2010 Filed under: dialog, filme, ideologieAuthor: Mihai Iovanel


M.I.:Nu te intreb ce ti-a placut mai mult in Argentina; ai mai scriscate ceva despre asta si, in plus, ma gandesc ca lista unui hedonist catine ar fi prea lunga . Dar te intreb cand si cum te-ai plictisit prima

oara in Argentina?

als: Cred ca intr-o dupa-amiaza foarte calduroasa (si umeda!) de pe lasfarsitul sejurului (intre timp m-am intors pentru cursurile pe care le tin

la CESI, iar urmatoarea destinatie e Lisabona-mon-amour) cand,Proust-ul (volum integral) carat cu mine la Buenos Aires deja incheiat,notitele pentru eseul despre (aproape incheiat, si el) transcrise inlaptop, si majoritatea prietenilor facuti acolo fugiti din capitalaporteadin cauza zadufului (eu apucasem sa fac toate excursiile care mainteresau inca din ianuarie luna cea mai fierbinte), am simtit dintr-odata ca nu prea mai am ce sa vad/facNu am simtit dorul de
http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/tag/3d/http://revistacultura.ro/blog/tag/alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/argentina/http://revistacultura.ro/blog/tag/avatar/http://revistacultura.ro/blog/tag/bloguri/http://revistacultura.ro/blog/tag/cinema/http://revistacultura.ro/blog/tag/criza-jurnalismului/http://revistacultura.ro/blog/tag/digitalul-in-cinema/http://revistacultura.ro/blog/tag/fumatul-in-filme/http://revistacultura.ro/blog/tag/progresul-tehnologic-in-cinema/http://revistacultura.ro/blog/tag/proiect-biografic/http://revistacultura.ro/blog/tag/shutter-island/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/filme/http://revistacultura.ro/blog/category/ideologie/http://revistacultura.ro/blog/category/ideologie/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/tag/3d/http://revistacultura.ro/blog/tag/alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/argentina/http://revistacultura.ro/blog/tag/avatar/http://revistacultura.ro/blog/tag/bloguri/http://revistacultura.ro/blog/tag/cinema/http://revistacultura.ro/blog/tag/criza-jurnalismului/http://revistacultura.ro/blog/tag/digitalul-in-cinema/http://revistacultura.ro/blog/tag/fumatul-in-filme/http://revistacultura.ro/blog/tag/progresul-tehnologic-in-cinema/http://revistacultura.ro/blog/tag/proiect-biografic/http://revistacultura.ro/blog/tag/shutter-island/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/filme/http://revistacultura.ro/blog/category/ideologie/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/


6/21

casa, asta e clar; doar ca mi-am dat seama ca nu mai simteam nici oafectiune irepresibila pentru locul ala dimpotriva, aveam chef sa-l

parasesc pentru a-mi fi dor de el. Buenos Aires-ul a fost pentru mineun mic Eden: un loc pe care nu-l stiam decat din mitologiile aferente(Borges, Bioy Casares etc.), dar pe care l-am iubit cu pasiune din

prima. Este, cred, osciorul care lipsea scheletului meu de parca arfi fost rupt din mine la nastere si mi-as fi petrecut urmatorii 50 de anicautandu-l

Acum, recunosc, imi lipseste pana si acea plictiseala: avea un farmecal ei ;P

MI:Ahaa, deci eseul despre Proust era chestia pe care le-o aruncai in

nas unor baieti & fete de pe un blog (numaistiucare, citez dinmemorie) atunci cand erai in Argentina si, in loc sa te volatilizezi cutotul (als disparu), asa cum se astepta toata lumea, tu continuai, ca si

cum nimic (=>plecarea in Argentina) nu s-ar fi intamplat, sa-ti duci

lupta de gherila cu blogerii din Ro.

Apropo: ai teoretizat, pornind de la DeLillo (MaoII), relatia dintrearta&terorism; inclin sa vad in programul tau anti-blogging (program

asumat prin practica), dincolo de umori facultative pe care le vei fiavut sau nu, o consecinta a eseurilor de mai an. Deci: de ce i-ai

condamnat pe toti la moarte si care e raportul dintre teorie & conflicte

personale? Cum gestionezi riscul de a fi perceput ca reactionar(atunci cand contrezi, de pe pozitii elitist-culturale, locomotiva unei

realitati care cam scoate din ecuatie elitele)?

(Iata un citat dintr-un text deja vechi care anunta mutatiile aflate in

plin proces: Daca ar fi sa ne luam dupa transformarile istorice care

au avut loc, nu mi se pare obligatoriu ca functia-autor sa ramanaconstanta in forma, in complexitatea si chiar in existenta lui. Ne putem

imagina o cultura in care discursurile ar circula si ar fi receptate faraca functia-autor sa se manifeste. Toate discursurile, indiferent de

statutul, forma si valoarea lor, si oricare ar fi tratamentul la care sunt

supuse, se vor derula in anonimatul murmurului. Nu vom mai auziintrebari de atatea ori puse precum: Cine a vorbit cu adevarat? Chiarel, nu altcineva? Cat de autentic si cat de original? Si ce anume, dinnatura sa cea mai profunda, a exprimat in discursul sau? () Iar in

spatele tuturor acestor intrebari, nu vom mai auzi decat zgomotul unei

indiferente: Ce conteaza cine vorbeste? (Michel Foucault, Ceeste un autor, traducere de Bogdan Ghiu).


7/21

als: S-o luam metodic.

Unu: Iti repet ca nu am facut ceea ce am facut (= plecarea inArgentina) ca sa ma dau interesant. Am facut-o pentru ca s-a ivit unprilej (o invitatie la un festival de acolo) si pentru ca, punand in balantadezincantarea deja-descrisa legata si de presa, si de Cinema -, amrealizat ca e un moment foarte prielnic sa-mi las balta toateinteresele

Doi: lupta de gherila, cum spui, este deja veche si e foarte coerenta.Am explicat deja de ce nu-mi plac blogurile (generic vorbind, pentruca, altfel, am dat si peste bloguri foarte reusite pe care lecitesc/comentez, in continuare, cu placere); dar nu, eu nu vad aici vreo

consecinta a eseurilor de mai an. Blogurile nu sunt arta, sunt doar oforma de comunicare larg-democratica si dezinvolta. Or, pe mine maintereseaza in continuare statutul Artei in lumea aceasta larg-democratica si dezinvolta in care, vrand-nevrand, am ajuns satraim Mai sunt posibile manifestele artistice hard in era Google &Facebook care fac ca orice informatie sa se relativizeze in prea multainformatie si orice produs artistic sa devina un fel de apendice personalcool? Mai exista loc pentru gesturi radicale intr-o epoca a nivelariiconsumiste, dar mai ales egalitariste? (Critica mea la adresaconsumismului nu trebuie confundata cu cea a lui Ernu! El o face de pe

pozitii ideologice & egalitariste, eu de pe o pozitie ideosincratica si

dandy Cum i-am spus o data si lui, hedonismul n-ar putea existafara consumism, numai ca hedonismul minimalistpe care mi l-amimpus veziDietetica lui Robinson se foloseste de consumism, nu selasa inghitit de el.)

Deocamdata, constat ca terorismul vine dinspre zona asta, soft, aretelelorvirtual-infinite si manifest-utilitare, in care tinerii construiesccomunitati orizontale aparent deschise, democratice, dar de fapt auto-continute, auto-centrate si cvasi-autiste. Asistam la o facebookizare alumii, asta mi se pare evident: iti pui preferintele (literare, muzicale,cinematografice) la vedere si faci unstatementpersonal. Ei, si? Cese castiga prin asta? Daca arta a devenit o simpla comoditate, probabilca ar trebui sa-i sunam clopotele de inmormantare.Acestui terorism (i-as zice, terorismul banalului) nu i te poti opune decat imaginand

Antichristi, eventual or, pana si acestia isi gasesc nisa lor.

(Trei:) Reactionarismul meu pe care mi-l asum, ba chiar sunt mandrude el este singurul mijloc pe care-l vad capabil, in acest moment, sa


8/21

faca diferenta; nu spun ca este singurul la modul absolut: doarcontextual. Este strategic: un fel de dadaism (culmea, gesturile

dadaiste vor fi devenit reactionare!) la purtator, care incearca deunul singur sa zgaltaie ceva in acest terorism soft. Sau al softului ;P

Cat despre citatul din Foucault e OK, cu rezerva ca acelasi lucru ilspusese si Borges, ceva mai inainte. Dar Borges (ca si Foucault) erauoameni vechi, care anticipau prezentul pe cale sa se configureze astazicu un fel de generozitate idealista. Intr-adevar, nu conteaza autorul,

pana la urma; iar conditia anonimatului este poate chiar preferabila,cine stie? (Un fapt amuzant si mai curand anecdotic care ma implica: laun an de la disparitia teroristei am scris cateva comentarii anonime

pe blogul unei dudui pe care mai scrii si tu nu-i dau numele pentru ca

nu vreau sa-i fac reclama; ei bine, atat duduia respectiva, cat si un altblogar de afara si el, sustinator frenetic al luciatei m-audeconspirat ca fiind als. Mi s-a parut teribil de comic pentru ca ademonstrat ca, in fond, metoda e buna, doar tinta difera ;P Iar astatrebuie coroborat cu cotidianul blogheristic in care anonimii injura dedimineata pana-n noapte nume (& prenume) cunoscute, dar seofenseaza daca ii ataci, considerand ca au dreptul la opinie; de ce arfi acesta valabil in cazul lor dar nu si in al tau? Sau, poate, opinia eindreptatita atunci cand insulti nume, dar nu mai e atunci cand ataci

pseudonime?! Paradoxal si absurd)

Problema este, insa, ca autorul anonim pe cale de de-materializarepropune discursuri de o exasperanta banalitate Fie n-a citit nimic dince s-a scris pana la el si-atunci repeta, in mai prost, ceea ce s-a spusdeja in forme perfecte , fie a citit, dar este lipsit de geniul formulei,si-atunci isi creeaza cititori de acelasi calibru cu el. Creeazacomunitati care-l aduleaza din lipsa de ceva mai bun. Iar nivelulscade constant e suficient sa vorbesti cu orice cadru din oricefacultate ca sa-ti confirme cele mai negre banuieli. Universitatilecreeaza acei cititori/spectatori mediocri pentru operele mediocre demaine. Pentru ca, daca ar exista un autor anonim genial, radical,idealmente fundamental, ar nimeri numaidecat intr-o nisa:comunitatile nu s-ar interesa de el decat, in cel mai fericit caz, pentruca e trendy Si-atunci ar ajunge pe Facebook

Exista o fraza teribila in Mao IIal lui DeLillo, care ma tem ca eraprofetica: Viitorul e al multimilor. O vedem confirmata astazi deluptele de strada din Londra in momentul deschiderii unui magazinAmerican Apparel, care demonstreaza ca multimile nu decid numai


9/21

politica asta se cheama democratie , ci si loisir-ul si hedonismul.Nivelarea barbara din entertainment, din turism, ba chiar si din moda

este efectul pervers al unei democratii a gustului care ajunge culmea sa nu fie altceva decat dreptul de a alege ce au ales ceilalti

MI: Doua chestii:

(i) Spuneai odata ca te plictiseste demonstratia intr-un articol decritica si ca in mod ideal iti imaginezi critica (de film, literara s.a.) ca

pe un transfer pur de orice carnatie de Verdicte intre doua sau maimulte minti. Intrebare: nu tocmai asta realizeaza Facebook-ul? Sau te

deranjeaza caracterul statistic al noilor medii, unde vedictul e

rezultatul presiunii exercitate de grupuri/retele de indivizi, nu de

indivizi pur si simplu? Dar daca tocmai aceste concatenari de mintifara precedent in istorie vor produce o mutatie de nivel in paradigmaumanului deci inclusiv in arta? Intrebarea asta am gasit-o,

formulata dezirativ, intr-un Time recent despre milennials. Atentie, nudoar ignarii au migrat catre platformele online, ci si noile elitele(artistice, politice s.a.)

(ii) Sa presupunem ca nu ti-ai fi permis produsul de lux numitsustragerea din cadrul relatiilor de productie si ai continua sa fii, canoi toti ceilalti, un proletar cultural obligat sa produca pentru a

supravietui. Cum ti-ai construi strategia de a continua sa ramai in

top? Mai mult, sa zicem ca ai debuta acum (evident, pastrandu-tiprofilul cultural-mental din realitate). Ce ai face? Ai intra online? Te-

ai duce catre zona exclusivista a unor publicatii paper de nisa? Aialege zona academica? Zona publicistica? Intreb asta pentru ca dupa

90 ai fost una dintre mintile cele mai creative in zona culturala (veziinclusiv proto-blogareala: norocul tau ca s-au cam dus

protocronistii, ca altfel te-ai fi trezit citat, in textele dumnealor, printre

prioritatile romanesti), un trendsetter in materie de stil, cu unapproach simultan dezinhibat-elitist etc.; chiar daca acum nu mai

gasesti suficient de excitant efortul de a te readapta in practica, poateo schitezi in teorie

als: N-as zice ca asta face Facebook-ul sau poate nu sunt euindeajuns de familiarizat cu el? Dar da, ma deranjeaza ca presiuneaeste exercitata de grupuri/retele pentru ca, unu, sunt alergic la oricepresiune exercitata de grupuri, doi, nu cred decat in (ideea & practicade) Individ, si trei: este nevoie de Excelenta. Or, cum eu nu cred caaceasta excelenta poate fi in arte, spre deosebire de stiinte


10/21

rezultatulgrupurilor/retelelor, ci numai al indivizilor, lasa-ma sa fiusceptic in legatura cu mutatia de nivel.

Sigur, faptul ca elitele se orienteaza catre online este o miscareinteligenta, in ton cu aerul timpului; doar ca, in ceea ce ma priveste,

prefer sa fiu in raspar, exilandu-ma in nisa mea hard-modernista &intarziat-joyceana. Este o strategie de cartartistic, pur individuala:alegsa ma plasez in afara retelelor pentru a-mi urmari o coerentainterioara alergica la colectivisme/comunitarisme de orice fel.

(ii) Pai, fiind tot eu (= lol), probabil ca nu m-ar interesa sa fiu in top,nu? Ce rost are sa fii in topul unei paradigme culturale in care nucrezi? Dar incerc sa ma dedublez/obiectivez pentru a-ti raspunde la

intrebare

Da, cu siguranta ca m-as orienta spre online. As opta pentru o zonaaflata la interferenta spatiului academic cu trendsetterismul. As

propune & sustine un melting potde concepte venite din zona analizeiculturale in care as identifica, riguros dar creativ, trenduri utilitare.Probabil ca asta m-ar duce spre un soi deDietetica a lui

Robinsonmultimedia inspirata deAbcdaire-ul lui Deleuze, dar multmai aplicata si fara mutra mea in cadru;) La limita, experimentulacesta s-ar putea finaliza intr-un pattern combinatoriu cu care fiecare arurma sa-si construiasca/stabileasca structura proprie si sa-si anticipeze

trend-afinitatile Un fel de horoscop intelectual, daca vrei, bazat nupe astre, ci pe concepte.

Tags: Adolfo Bioy Casares,Alex Leo Serban,Antichrist,Argentina,blogeri,blogging, Borges, Dietetica lui Robinson,Don DeLillo, Facebook, Foucault, interviu cu Alex Leo Serban,Mao II, Marcel Proust, milennials,plictiseala,reactionar,terorism

Interviu cu Alex. Leo Serban (3): ce ar alege

intre o apocalipsa nucleara & una eco,

ce personaj negativ i-ar placea sa fie
http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-dintre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-dintre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-dintre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/tag/adolfo-bioy-casares/http://revistacultura.ro/blog/tag/adolfo-bioy-casares/http://revistacultura.ro/blog/tag/alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/antichrist/http://revistacultura.ro/blog/tag/antichrist/http://revistacultura.ro/blog/tag/argentina/http://revistacultura.ro/blog/tag/blogeri/http://revistacultura.ro/blog/tag/blogging/http://revistacultura.ro/blog/tag/borges/http://revistacultura.ro/blog/tag/dietetica-lui-robinson/http://revistacultura.ro/blog/tag/don-delillo/http://revistacultura.ro/blog/tag/facebook/http://revistacultura.ro/blog/tag/foucault/http://revistacultura.ro/blog/tag/interviu-cu-alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/mao-ii/http://revistacultura.ro/blog/tag/marcel-proust/http://revistacultura.ro/blog/tag/milennials/http://revistacultura.ro/blog/tag/plictiseala/http://revistacultura.ro/blog/tag/plictiseala/http://revistacultura.ro/blog/tag/reactionar/http://revistacultura.ro/blog/tag/reactionar/http://revistacultura.ro/blog/tag/terorism/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-dintre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-dintre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-dintre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/tag/adolfo-bioy-casares/http://revistacultura.ro/blog/tag/alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/antichrist/http://revistacultura.ro/blog/tag/argentina/http://revistacultura.ro/blog/tag/blogeri/http://revistacultura.ro/blog/tag/blogging/http://revistacultura.ro/blog/tag/borges/http://revistacultura.ro/blog/tag/dietetica-lui-robinson/http://revistacultura.ro/blog/tag/don-delillo/http://revistacultura.ro/blog/tag/facebook/http://revistacultura.ro/blog/tag/foucault/http://revistacultura.ro/blog/tag/interviu-cu-alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/mao-ii/http://revistacultura.ro/blog/tag/marcel-proust/http://revistacultura.ro/blog/tag/milennials/http://revistacultura.ro/blog/tag/plictiseala/http://revistacultura.ro/blog/tag/reactionar/http://revistacultura.ro/blog/tag/terorism/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/


11/21

intr-un film clasic, 3 ponturi pentru

criticii de film, Alex. Leo Serban in 140de semne

16Apr2010 Filed under:dialog, filme, recomandariAuthor: MihaiIovanel


M.I.:Ziceai odata ca ai vrea sa fii martorul Apocalipsei in sens laic,tu fiind agnostic (sau ai progresat pana la a fi ateu, hm:) ?). Cum ai

gasi mai agrebila constitutia ei sa fie o apocalipsa nucleara, sa fie

una eco (dezghet planetar=>navala apelor) sau un bombardamentextraterestru? Si cum ai proceda stiind ca urmeaza sa vina madama

respectiva? Te-ai sinucide inainte, alegand o moarte fara durere, sauai astepta, curios sa vezi cum se intampla exact, cu riscul implicit alunei morti nasoale? Si, daca ai fi God, carui regizor i-ai incredinta

realizarea ei?

a.l.s.: Ah, da! Cine nu si-ar dori din orgoliu antropologic sa fieunul dintre acei happy few = ultimii oameni de pe Pamant? Sa asistela sfarsitul acestuia, daca tot nu a fost de fata la facerea lui? (Evident,exclud imbecilii si basinosii!) Pare un masochism, dar este de fapt o imensa sansa sapientiala si existentiala sa cunosti momentul ultim(chit ca n-ai mai avea cui sa-l comunici).

Acuma, in privinta modalitatilor; nu mi-as dori o apocalipsa nucleara,mi se pare meschin; nici eco, pare derizoriu de trendy; cubombardamentul extraterestru you touch base, cum se spune in

baseball. Pentru ca ar fi rezultatul unui hazard cosmic, deci contactul
http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/filme/http://revistacultura.ro/blog/category/recomandari/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/category/dialog/http://revistacultura.ro/blog/category/filme/http://revistacultura.ro/blog/category/recomandari/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-1-despre-personajul-als-despre-misterioasa-lui-disparitia-lui-in-argentina-despre-cum-a-inchis-taraba-de-ce-nu-i-mai-plac-filmele-discursuri-pro-fumat-revolutia/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-2-cand-s-a-plictisit-prima-oara-in-argentina-terorismblogging-despre-facebookizarea-lumiidespre-arta-care-a-devenit-so-lame/


12/21

acesta cu un alt corp ceresc (asteroid, meteorit gigant etc.) ar fi inlogica lucrurilor (eu cred ca totul este hazard in spatiu, doar ca exista

patternuri ale acestui hazard). Nu ar fi rezultatul unor tampeniipamantene sau neatentii (= isteria eco).

Da, am ramas un agnostic, mi se pare pozitia cea mai rezonabila si debun-simt, cred ca ateii convinsi ca nu exista Dumnezeu daudovada de aceeasi aroganta, auto-amagire si naivitate ca si cei carecred ca exista (desi pariul lui Pascal poate fi invocat aici in favoareacelor din urma).

Cat despre asteptarea madamei respective, cum atat de haios ii spui:probabil ca m-as sinucide, intr-adevar, cu cateva secunde/minute

inainte, pentru ca n-as suporta gandul sa mor la comun si sa fiu lacheremul unei madame ambetate (sau imbatate) care-a decis moarteamea

In fine, daca as fi God, n-as mai avea cui incredinta regizareaApocalipsei pentru ca, daca as fi God, lumea asta n-ar fi existat in thefirst place ;P

MI: O observatie pur formala: in cartea 4 decenii, 3 ani si 2 luni cufilmul romanesc pot fi gasite o groaza de judecati de valoare,

survolari de peisaj, cronici, schite de analiza, dar mai putin analize de

complexitatea hermeneutica a acelora din De ce vedem filme. Estevorba doar de o explicatie circumstantiala (critica de prima instanta de intampinare exclude din principiu detenta interpretativa solicitata

de clasici) sau de ceva care te plictiseste/ te retine la cinema-ulromanesc (vorbesc de cel nou, ca ala vechi stim deja ca nu exista .Si: despre care regizor roman nu ai refuza sa scrii o carte peste 10 ani

(in conditiile in care acesta continua sa lucreze, eventualprogresand, in parametrii actuali?)

a.l.s.: Si in conditiile in care eu as continua sa lucrez, recte scriudespre cinema, nu?

Nu cred ca as scrie o carte intreaga despre un regizor; a fost unasingura de acest tip (cea despre Lars von Trier, aparuta la Idea in2004), dar era la 6 maini. Iar pe aia am scris-o pentru ca eram trei carene-am unit fortele Stefan Balan, Mihai Chirilov si cu mine; 3,

precum numele lui LvT, precum trilogiile lui de aia am vrut ca sititlul sa fie din trei:filmele, femeile, fantomele (formalisme, deh).


13/21

Nu-mi place genul numit monografie, iar acum, de cand cu cartea luiMadi (Mihailescu) despre Truffaut, stacheta e mult prea sus. In plus, ar

trebui sa fie despre o cariera incheiata si nu mi-as permite sa sugerezca anumite cariere sunt incheiate ;P

Da, ai dreptate ca in 4,3,2-ul meu nu exista analize extinse, o datapentru ca ai spus este vorba despre cronici de intampinare,dialoguri, pagini de jurnal etc. (intr-un fel, cartea asta seamana cu ceadespre Lars von Trier, o fast book, doar ca scrisa de unul singur), si

totodata pentru ca eu zic ca, pentru o analiza aplicata, e nevoie deun ragaz (teoretic, dar nu numai) in care intra si revederea acelor filme.Or, eu mi-am impus intotdeauna sa revad filmele la o anumita distantade prima vizionare, sa las filmul sa se aseze in mine, sa ma bantuie,

sa mi se faca dor sa-l revad Filmele acestea sunt, in general,capodopere (vezi Vertigo, Anul trecut la Marienbad, Persona sau unexperiment sui-generis precumHistoire(s) du cinema). Exista uninceput de eseu, cu idei destul de interesante, cred, despreIacob (scrisinainte de 89), dar acela s-a pierdut; celelelalte filme mai vechi desprecare mi-ar fi placut sa scriu (Padurea spanzuratilor, Reconstituirea,Secvente) au fost deja abordate in fel si chip de critica romaneasca, iardespre cele mai noi pe care eu, personal, le asez in acelasi top cuacestea (Moartea domnului Lazarescu, 4,3,2, Hartia va fi albastra si

Politist, adjectiv) am inteles ca scrie o carte Andrei Gorzo, deci noulfilm romanesc sintagma pe care o prefer ambiguei noul val

romanesc e pe maini bune. Sper ca exista cateva idei bune depreluat din 4 decenii, care ar putea servi unor analize aprofundate.

M.I.: Ce personaj negativ ti-ar placea sa fii intr-un film clasic?

a.l.s.: Keyser Soze forever. E deja clasic The Usual Suspects, nu?

M.I.: Clar. Daca ai vrea sa torturezi pe cineva, ce film i-ai pune, overand over again?

a.l.s.: Orice de Nancy Meyers (The Parent Trap, What Women Want,Somethings Gotta Give etc.)

M.I.:In decorul carui film ti-ar placea sa traiesti (luand de bunaipoteza ca ti-ar placea sa traiesti in alta realitate)? Evident, plezirul

asta n-ar avea de a face cu valoarea filmului.


14/21

a.l.s.: Mi s-a mai pus aceasta intrebare, o sa raspund la fel: in decoruldin Mon oncle de Tati. O zi in casa veche a unchiului, o zi in cea ultra-

moderna a familiei surorii lui Intre cele doua as lua bicicleta.M.I.: 3 ponturi pentru cei care fac/ incep sa scrie critica de film (desireviste nu prea exista, e cel putin din exterior una dintre meseriile

cele mai cool, ergo ravnite). Care e biblia criticului de film (agnostic,ma rog)? Si care sunt, dupa gustul tau, cei mai buni 3 critici

contemporani la nivel mondial?

a.l.s.: Ponturi: 1. Sa uite de cronica pe care urmeaza s-o scrie candincepe filmul; 2. Sa nu-si ia notite intr-un carnetel: daca unele chestiiiti ies din cap e pentru ca nu erau destul de importante sa ramana acolo;

3. Sa-ncerce ca nu povesteasca actiunea in mai mult de doua fraze.Carte:Hitchcock-Truffaut. Critici: J. Hoberman, A.O.Scott, Antoine deBaeque.

M.I.: Te recunosti in adjectivulamoral? Ce te-ar putea face sa scrii oetica?

a.l.s.: Total! Nimic; doar cum am facut deja o dietetica

M.I.:Iti propun,just for fun, un mini-chestionar adaptat pentruTwitter: raspunsurile tale vor avea 140 de semne cu spatii (apropo,

stii ca s-au publicat carti de rezumate pentru twitter ale marilor cartioccidentale)

Deci: rezuma-l pe Proust in 140 de semne ; si dupa aia, tot laTwitter, defineste Cinema, Hitchcock, Internet, Literatura.

a.l.s.: Deci LOL. Trebuie sa stii, inainte de orice, ca nu sunt (si)impotriva Twitterului: dimpotriva, mi se pare un mijloc foarte eficient(economic, nici nu mai incape discutie!) de a comunica rapid lucruriimportante in capsule minuscule (vezi importanta lui evidenta insituatii de criza cum au fost cele din Rep. Moldova, Iran, in cazul unorcatastrofe naturale etc.). In plus, pentru ca obliga la brevitate, ilrecomand cu caldura ;P

(Cat despre Proust, probabil ca stii ca exista un episod Monty Pythonin care concurentii trebuiau sa rezumeIn cautarea timpului pierdutintr-un minut)


15/21

Deci Proust = autor francez suferind & instarit scriind izolat de lumeun roman in 7 volume cu fraze f lungi despre intermitentele memoriei

& inimii saleCinema = arta in imagini miscatoare cu oameni reali care vorbesc (mutsau sonor) & reusind sa spuna de una singura ce nu pot celelalte arte laun loc

Hitchcock = corpolent regizor britanic inventator al suspansului mutatin sua pt avere & celebritate; apare uneori in filmele lui; gust pt umorulnegru

Internet = mijloc de informare/comunicare ce stocheaza memoria lumii

facand-o disponibila printr-un clic pe www urmat de ceva; seimbogateste continuu

Literatura = arta a cuvantului scris ce foloseste emotiile pt a construinaratiuni sau poeme facute sa starneasca emotii & (mai rar) sa puna peganduri

MI: Final shot. Alex. Leo Serban in 140 de semne.

a.l.s.: personaj amoral & egocentric cu reputatie sulfuroasa (partialadevarata) care a cochetat cu critica de film din facilitate, apoi a

renuntat

Tags: A.O. Scott, Alex Leo Serban, Andrei Gorzo,Antoine de Baeque, apocalipsa, De ce vedem filme,interviu cu Alex Leo Serban,J. Hoberman, Lars von

Trier, Mgda Mihailescu,Twitter

You can follow any responses to this entry through the RSS

2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your

own site.

50 Responses to Interviu cu Alex. Leo Serban (3): cear alege intre o apocalipsa nucleara & una eco,

ce personaj negativ i-ar placea sa fie intr-un film

clasic, 3 ponturi pentru criticii de film, Alex. Leo

Serban in 140 de semne

http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-

serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-
http://revistacultura.ro/blog/tag/a-o-scott/http://revistacultura.ro/blog/tag/alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/andrei-gorzo/http://revistacultura.ro/blog/tag/antoine-de-baeque/http://revistacultura.ro/blog/tag/apocalipsa/http://revistacultura.ro/blog/tag/de-ce-vedem-filme/http://revistacultura.ro/blog/tag/interviu-cu-alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/j-hoberman/http://revistacultura.ro/blog/tag/lars-von-trier/http://revistacultura.ro/blog/tag/lars-von-trier/http://revistacultura.ro/blog/tag/mgda-mihailescu/http://revistacultura.ro/blog/tag/twitter/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/feed/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/feed/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/#respondhttp://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/trackback/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/tag/a-o-scott/http://revistacultura.ro/blog/tag/alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/andrei-gorzo/http://revistacultura.ro/blog/tag/antoine-de-baeque/http://revistacultura.ro/blog/tag/apocalipsa/http://revistacultura.ro/blog/tag/de-ce-vedem-filme/http://revistacultura.ro/blog/tag/interviu-cu-alex-leo-serban/http://revistacultura.ro/blog/tag/j-hoberman/http://revistacultura.ro/blog/tag/lars-von-trier/http://revistacultura.ro/blog/tag/lars-von-trier/http://revistacultura.ro/blog/tag/mgda-mihailescu/http://revistacultura.ro/blog/tag/twitter/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/feed/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/feed/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/#respondhttp://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/trackback/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/


16/21

personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-

ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/

Alex. Leo erban: Cinematografia romn

are nevoie disperat de un nou

NemescuFilmReporter | 12 ianuarie 2011|14:58 | 4 comentarii

Semi-eecul luiPuiu este reprezentativ pentru tot ce e bun i e ru n cinema-ul

romnesc, scrie criticul Alex. Leo erban n Film Comment, unadintre cele mai influente reviste americane de profil, editat de FilmSociety of Lincoln Center. Textul intitulat Luptnd cu paradoxurile(i semnalat zilele acestea de Hotnews.ro), n care criticul face osintez a receptrii Noului Cinema Romnesc i ncearc s-i ntrevaddireciile nsoete clasamentul celor mai bune filme din 2010, n careRomnia ocup un loc special. Trei titluri autohtone figureaz n topul

produciilor care nu au fost nc distribuite n Statele Unite:Aurora
http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://filmreporter.ro/author/filmreporterhttp://filmreporter.ro/alex-leo-serban-cinematografia-romana-are-nevoie-disperata-de-un-nou-cristian-nemescu#commentshttp://filmreporter.ro/img/alex-leo-serban1.jpghttp://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://revistacultura.ro/blog/2010/04/interviu-cu-alex-leo-serban-3-ce-ar-alege-intre-o-apocalipsa-nucleara-una-eco-ce-personaj-negativ-i-ar-placea-sa-fie-intr-un-film-clasic-3-ponturi-pentru-criticii-de-film-alex-leo-serban-in/http://filmreporter.ro/author/filmreporterhttp://filmreporter.ro/alex-leo-serban-cinematografia-romana-are-nevoie-disperata-de-un-nou-cristian-nemescu#comments


17/21

(locul 5),Autobiografia lui Nicolae Ceauescu (7) iMari, dupCrciun (10). Filmreporter.ro v ofer integral articolul lui Alex. Leo

erban din revista newyorkez, tradus n limba romn.Luptnd cu paradoxurile

de Alex. Leo erban

De la succesul lui Cristi Puiu cuMoartea domnului Lzrescuncoace, o premier la Cannes a devenit un soi de certificat de valoare

pe care cineatii romni i spectatorii de cinema (ca s nu maipomenim de majoritarii care nu merg la cinema) au ajuns s-l atepten fiecare lun de mai.

Ego-urile cresc o dat cu selecia filmului n orice seciune afestivalului (de preferat ns n competiia principal). Cannes 2007,cnd 4 luni, 3 sptmni i 2 zile al lui Cristian Mungiu a ctigatPalme dOr-ul i California Dreaminal lui Cristian Nemescu PremiulUn Certain Regard, a fost un moment ameitor, dar i o cup otrvit:regizorii romni au simit c munca lor a fost, n sfrit, recunoscut,dar au neles i c un al doilea Palme dOr n viitorul apropiat era

puin probabil.

Chiar nainte deLzrescu, o mn de critici au vzut nMarfa i

baniilui Puiu (care a avut premiera la Quinzaine des Ralisateurs, laCannes, n 2001) un debut impresionant ceva ce nu semna cu nimicdin cinema-ul romnesc de la acea vreme.

Prospeimea i energia lui, ca i precizia concepiei sale formale erauatt de uluitoare, nct grupul de critici amintit a pariat cu ambele mini

pe Puiu. Influena lui s-a dovedit extrem de profund n Noul CinemaRomnesc perioad [un val?] pe care eu o mpart n B.C. i A.C.(before and after Cristi). Prin urmare, cnd Puiu a dat lovitura cu

Lzrescu, patru ani mai trziu, cei dintre noi care l-au sprijinit dinstart am zmbit cu buntiin.

Aproape 10 ani mai trziu,Aurora lui Puiu era proiectat n premier laCannes, fiind ntmpinat de cronici i reacii amestecate corespunztor comunicate n Romnia. O aventur ntr-un teritoriusolitar, aproape autist,Aurora m-a lsat nedumerit. nc l consider pePuiu un cineast remarcabil de talentat dar, dup trei ore, cu cermnem? Miestria sa n materie de mizanscen? tiam asta deja.


18/21

Controlul su intransingent i simul detaliului, att n termeni despaiu ct i de timp? i asta tiam. Performana sa ca protagonist al

filmului? Sunt total de acord c el era singura opiune logic pentrurolul principal.Aurora este cu adevrat o realizare impresionant;totui, nu te provoac n mod special la reflecie i nici nu te atinge. Efascinant uneori, frustrant alteori. Cu siguran nu eLzrescu. Suntultima persoan care s cear empatie sau gratificaie populist, dar

Lzrescu era despre noi toi i despre ce se ntmpl cnd vine ziuaaceea;Aurora este numai despre Puiu. E o oglind a demonilor siinteriori i poate o form de terapie negativ.

Semi-eecul lui Puiu este reprezentativ pentru tot ce e bun i e ru ncinema-ul romnesc. n termeni de form, abordarea sa a devenit

axiomatic: oricine are un nume n filmul romnesc (de la Mungiu lanou-venii ca Marian Crian) mprumut de la el. n ce priveteconinutul, obsesia lui pentru tot ce e personal i intim a fost iariadoptat de toat lumea, de la Corneliu Porumboiu i Radu Muntean laRadu Jude i Adrian Sitaru. Firete, toi fac lucrurile diferit (au

propriile poveti de spus), ns tot poi identifica puismele dinfilmele lor.

Exist via dup Cristi Puiu?Aurora pare s fie (nu putem dectspera) o fundtur temporar. Ce vrea s spun? Presupunerile noastresnt la fel de confuze ca motivaiile criminale ale eroului su. Filmul

funcioneaz mai degrab ca un test Rorschach: n cele din urm, spunemai multe despre public dect despre protagonist.

Mari, dup Crciun al lui Radu Muntean, pe de alt parte, este maipuin conceptual. Unii i-au reproat c a ales un subiect att debttorit ca adulterul, declarnd filmul banal, n timp ce alii auscotocit dup nelesurile ascunse sub pojghia de suprafa a

plotului. Ambele atitudini sunt la fel de ingenue: prima pleac de laideea c un subiect banal nu are ce cuta pe ecran, a doua, de lafaptul c, pentru a determina valoarea unui film, trebuie s scoi lasuprafa semnificaii mai nalte, dincolo de limpezimea lui narativ.Dup mine, ns,Marifuncioneaz att de bine tocmai datoritlimitelor aciunii sale. Nu numai c adulterul n-a mai fost privitvreodat n ochi cu atta franchee, n cinema-ul romnesc, nainte dePuiu sau dup; dar aceast examinare a ceva att de personal i deintim este expert fcut. Lui Muntean i colegilor si scenariti lereuete ceva rar: un film deopotriv revelator i elegant.


19/21

Mari, dup Crciun este cel de-al patrulea lungmetraj al lui Muntean(este cel mai prolific dintre noii cineati) i interesant la el este c poi

distinge n filmele sale, cronologic, momentele care anticipeaz paiitematici i stilistici pe care i va face n filmul urmtor. Finalul (ultimulcadru, practic) din lungmetrajul lui de debut, Furia (2002), a devenitcadru pentru urmtorul, austerul i totui emoionantulHrtia va fialbastr (2006); impresia de hazard firesc a acestuia din urm, a cruiaciune se desfoar n noaptea Revoluiei, s-a continuat nBoogie(2008), care prezint vieile a trei tineri supravieuitori ai lui decembrie1989, 20 de ani mai trziu. Iar cea mai intens scen dinBoogie (oceart domestic n baie) se dilat ntr-un film ntreg nMari, dupCrciun.

Dar, n ciuda eforturilor lui Muntean de a reda o criz domestic, ctmai realist posibil,Mari, dup Crciun nu i-a fcut prea muli fani:circa 10.000 de oameni l-au vzut n primele sptmni de lansare nRomnia. Realitatea deprimant este c cele mai premiate i discutatefilme din Noul Cinema Romnesc rareori trec de 20.000 de spectatori,la o populaie de 22 de milioane. 4 luni, 3 sptmni i 2 zile al luiMungiu, pe cai mari dup succesul de la Cannes, a nregistrat un numrrecord de 90.000 de intrri ns regizorul-scenarist (care e i un

promoter inteligent) a fcut turul rii, ntr-o caravan similar celor dela nceputurile cinematografiei, proiectnd filmul n orae fr sau cu

puine sli de cinema.

n realitate, nu exist o industrie a filmului n Romnia. Dup cumspunea Nae Caranfil: termenii industrie de film i Romnia suntingredientele unui banc.

n acelai timp, problema nu este doar faptul c succeseleinternaionale ale celor mai buni regizori romni nu se traduc nncasri decente acas, ci c lipsete diversitatea filmul de genaproape a disprut iar mersul la cinema, n general, este n declin.

n 2006, ultra-minimalistul i foarte amuzantulA fost sau n-a fost?,scris, regizat i produs de Porumboiu, a avut 14.000 de spectatori oadevrat performan pentru un film de debut despre Revoluia din1989, un subiect de care romnii nu sunt foarte dornici s mai aud.Dar devine cu att mai impresionant cu ct audiena la Codul lui DaVinci, n acelai an, a fost de circa 100.000.


20/21

ntre timp, Centrul Naional al Cinematografiei produce un ir deeecuri care, n mod paradoxal, nu sunt nici pe placul criticilor, nici al

publicului. Doar dou sau trei lungmetraje dintre cele pe care lefinaneaz anual aduc spectatori (de exemplu,Nunt mut, debutulregizoral al actorului Horaiu Mlele, din 2008, sau Concertul,coproducia romno-francez din 2009 a lui Radu Mihileanu), darchiar i Sergiu Nicolaescu, acest vechi orchestrator de gonflate filmeistorice (de pild,Mihai Viteazul, drama istoric din 1971), care aalimentat odat maina naionalist de propagand a lui Ceauescu, i-avzut numrul spectatorilor scznd progresiv de la cteva milioane, nanii 70, la cteva zeci de mii.

i iari, n mod paradoxal (paradoxurile sunt o marc a identitii

romneti), cele mai notorii filme sunt cele ale tinerilor autori uni laCannes, Veneia sau Berlin. Anul acesta, de pild, Florin erban, colitla Columbia University, a adunat n jur de 50.000 de intrri cu debutulsu energetic, dei uor clieisticEu cnd vreau s fluier, fluier,ctigtor al Ursului de Argint la Berlin i propunerea Romniei laOscarul pentru cel mai bun film strin.

Marian Crian ns care a ctigat Palme dOr la Cannes pentruscurtmetraj, n 2009 s-a zbtut s vnd 10.000 de bilete culungmetrajul lui de debut, umanul i comic-regionalulMorgen,

premiat anul acesta cu patru distincii la Locarno. Rzvan Rdulescu,

prodigiosul scenarist care are n portofoliu Marfa i banii,Lzrescui majoritatea filmelor lui Muntean, ca i faimoasa scen a mesei nfamilie din 432, a trecut n spatele camerei cu Melissa de Raaf pentruFelicia, nainte de toate (2009), care a bifat un ncurajator numr de4000 de spectatori. Audiena cu precdere tnr s-a identificat cu

portretul unei familii disfuncionale semn c realismul intimist aldeja vechiului Nou Val nc mai atinge o coard. Aceeai curiozitate i-a mpins pe unii s vad Cea mai fericit fat din lume (2009) al luiRadu Jude, care a mers aa i aa la box office, i Pescuit sportiv(2008) al lui Adrian Sitaru, o dramedie despre un triunghi amorosndrznea, surprinztoare i cu destul succes, care se joac cuunghiurile subiective (Sitaru l crediteaz pe Jude pentru poveste).Ultimul, dar nu cel din urm, aproape abstractulPoliist, adjectiv al luiPorumboiu (cel mai radical film din Noul Cinema Romnesc, alturideMarfa i banii) a strns aproape la fel de mult caA fost sau n-a

fost? o adevrat performan, avnd n vedere c e mai dificil i maisolicitant.


21/21

i acum? n timp ce cinema-ul popular se va lupta n continuare cupreferina romnului mediu pentru televiziune, soluia st n

urmtoarea generaie de regizori. Cu toate c au nvat mult de lapredecesori (Puiu, Mungiu, et al.), acetia (Clin Peter Netzer,Constantin Popescu .a.), sunt mai puini radicali n sensibilitate iintesc n mod evident ctre filme cu un impact mai mainstream (oricear nsemna asta n Romnia). Prin urmare, s-ar putea s fim martoriiunui Nou Nou Val unul mai interesat de genuri i mai puin nclinatnspre formalism. Pentru marele ecran, vremurile hard s-ar putea s sefi terminat, iar altele mai soft s vin curnd. Cinematografia romnare nevoie disperat de un nou Cristian Nemescu blndul, jovialul,versatilul postmodernist a crui moarte prematur a lsat o motenireexemplar prin California Dreamin.

Etichete: Alex Leo erban, Aurora, Cannes, Centrul Naional

al Cinematografiei, CNC, Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Cristian

Nemescu, Film Comment, Marfa i banii, Marian Crian, Mari

dup Crciun, Palme d'Or, Radu Muntean, Rzvan Rdulescu

http://filmreporter.ro/alex-leo-serban-cinematografia-romana-

are-nevoie-disperata-de-un-nou-cristian-nemescu
http://filmreporter.ro/tag/alex-leo-serbanhttp://filmreporter.ro/tag/aurorahttp://filmreporter.ro/tag/canneshttp://filmreporter.ro/tag/centrul-national-al-cinematografieihttp://filmreporter.ro/tag/centrul-national-al-cinematografieihttp://filmreporter.ro/tag/cnchttp://filmreporter.ro/tag/cristi-puiuhttp://filmreporter.ro/tag/cristian-mungiuhttp://filmreporter.ro/tag/cristian-nemescuhttp://filmreporter.ro/tag/cristian-nemescuhttp://filmreporter.ro/tag/film-commenthttp://filmreporter.ro/tag/marfa-si-baniihttp://filmreporter.ro/tag/marian-crisanhttp://filmreporter.ro/tag/marti-dupa-craciunhttp://filmreporter.ro/tag/marti-dupa-craciunhttp://filmreporter.ro/tag/palme-dorhttp://filmreporter.ro/tag/radu-munteanhttp://filmreporter.ro/tag/razvan-radulescuhttp://filmreporter.ro/alex-leo-serban-cinematografia-romana-are-nevoie-disperata-de-un-nou-cristian-nemescuhttp://filmreporter.ro/alex-leo-serban-cinematografia-romana-are-nevoie-disperata-de-un-nou-cristian-nemescuhttp://filmreporter.ro/tag/alex-leo-serbanhttp://filmreporter.ro/tag/aurorahttp://filmreporter.ro/tag/canneshttp://filmreporter.ro/tag/centrul-national-al-cinematografieihttp://filmreporter.ro/tag/centrul-national-al-cinematografieihttp://filmreporter.ro/tag/cnchttp://filmreporter.ro/tag/cristi-puiuhttp://filmreporter.ro/tag/cristian-mungiuhttp://filmreporter.ro/tag/cristian-nemescuhttp://filmreporter.ro/tag/cristian-nemescuhttp://filmreporter.ro/tag/film-commenthttp://filmreporter.ro/tag/marfa-si-baniihttp://filmreporter.ro/tag/marian-crisanhttp://filmreporter.ro/tag/marti-dupa-craciunhttp://filmreporter.ro/tag/marti-dupa-craciunhttp://filmreporter.ro/tag/palme-dorhttp://filmreporter.ro/tag/radu-munteanhttp://filmreporter.ro/tag/razvan-radulescuhttp://filmreporter.ro/alex-leo-serban-cinematografia-romana-are-nevoie-disperata-de-un-nou-cristian-nemescuhttp://filmreporter.ro/alex-leo-serban-cinematografia-romana-are-nevoie-disperata-de-un-nou-cristian-nemescu

interviu cu alex leo serban

Documents