intelectual output 01 november 2015 - march 2016 · • multilingvismul (asigurarea preluării...

Erasmus+Programme,KA2-Cooperationforinnovationandtheexchangeofgoodpractices-StrategicPartnershipsforvocationaleducationandtraining

1

ZIVACGROUPEmail:[email protected]:+40721764305www.zivac.ro

Erasmus+ Programme – Strategic Partnership Project Nr:2015-1-RO01-KA202-014982

INTELECTUAL OUTPUT 01 NOVEMBER 2015 - MARCH 2016

Research on European Emergency Number 112 & Psychological methods/technics for 112 dispatchers in Romania


2



Pentru prima dată în România este reglementată unitar introducerea numărului unic european de urgenţă 112, a sistemului tehnic şi organizaţional al recepţionării şi transmiterii apelurilor de urgenţă referitoare la incendii, accidente, urgenţe

medicale, dezastre şi alte evenimente care necesită intervenţia rapidă a agenţiilor

specializate de intervenţie.

Funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU) este o

necesitate firească pentru o ţară civilizată care înţelege să-şi protejeze cât mai bine

cetăţenii prin asigurarea unui serviciu de urgenţă de calitate şi eficient, dar este şi un

obiectiv susţinut de toţi actorii de pe piaţa comunicaţiilor din România.

Activitatea pentru înfiinţarea Sistemului 112 în România a generat emiterea unor acte normative şi includerea acestei direcţii de acţiune în strategii, politici şi programe guvernamentale, toate acestea vizând în ansamblu îndeplinirea sarcinilor cap. 19 - Telecomunicaţii şi 24 - Justiţie şi Afaceri Interne din Programul

Naţional de Aderare la Uniunea Europeană:

• Legea nr. 160 din 26 septembrie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 34 din 19 martie 2008 cu privire la funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU);

• Hotărârea Guvernului României nr. 682 din 3 iunie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului naţional de coordonare a activităţii SNUAU, precum şi a Secretariatului tehnic permanent;

• Hotărârea Guvernului României nr. 227/2003 privind aprobarea condiţiilor pentru instalarea, operarea, întreţinerea şi menţinerea la nivelul cerinţelor a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU), precum şi pentru înfiinţarea unei activităţi pe lângă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, finanţată integral din venituri proprii.


3



• Ordonanţei Guvernului României nr. 81 din 14 iulie 2005 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2002 privind funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă;

• Hotărârea Guvernului României nr. 1.118 din 22 septembrie 2005 privind desemnarea structurilor specializate ale Jandarmeriei Romane şi a unităţii specializate din cadrul Serviciului Roman de Informaţii ca servicii specializate de intervenţie;

• Ordin MCTI privind punerea în funcţiune a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, nr. 112 din 07.04.2005 (Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 312/13.04.2005).

Aceste acte normative stabilesc

• Introducerea numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 în reţelele publice de telefonie fixă şi mobilă din România;

• Înfiinţarea Comitetului naţional de coordonare a SNUAU sub autoritatea Guvernului României;;

• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este desemnat administrator al SNUAU;

• Organizarea SNUAU şi atribuţiile structurilor componente;

• Funcţionarea SNUAU şi reglementarea comunicaţiilor de urgenţă;

• Obligativitatea funcţionării permanente a sistemului 112;

• Obligaţiile operatorilor de telefonie fixă şi mobilă din România;

• Contravenţii;

Darea în exploatare a sistemului 112 la nivel naţional.


4



112 ÎN EUROPA

Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru reţele telefonice deschise şi

serviciul universal în telecomunicaţii),112 este numărul unic pentru apeluri de urgenţă pentru toate statele Uniunii Europene, la care se răspunde în mai multe limbi de circulaţie internaţională, apelabil gratuit de la terminalele conectate în reţelele de telefonie fixă, mobilă sau alte sisteme, urmând ca pentru început acesta să fie introdus în paralel cu cele deja existente.

În cadrul Directivei 22EC/07.03.2002 a Consiliului şi Parlamentului Europei

(Universal Service Directive) problematica implementării 112 este abordată în mai multe articole (art, 6, 26 şi Anexa 1).

Acţiunile desfăşurate de statele U.E. până în anul 2001 pentru

implementarea 112 au fost cuprinse în documentul intitulat “State of implementation of the single European emergency call number”, elaborat în octombrie 2001 de către Comisia Europeană şi care a avut la bază:

• situaţia monitorizării implementării 112 în UE la data 06.01.1999 la solicitarea Comisiei (DG Information Society, Communications Services: Policy and Regulatory Framework),

• chestionarul realizat pentru Workshopul de la Luxembourg (10-11 mai 2000), • datele comunicate de statele membre.

Acţiuni privind analizarea şi popularizarea implementării 112 în UE:


5



• campania de informare destinată turiştilor belgieni care călătoresc în străinătate (Belgia, septembrie 2001);

• Workshopul organizat în Suedia (Rosersberg, 08-09.03.2002) cu privire la folosirea efectivă a apelurilor de urgenţă;

• Frameworkul “Review of telecommunication s Regulatory”, la care s-au făcut propuneri care au vizat direct viitorul 112, în contextul dezvoltării Societăţii Informatice Europene;

• desemnarea de către Comisia Europeană a unui grup de coordonare, numit CGALIES (Co-ordination Group on Access to Location Information by Emergency Services), cu misiunea de a defini cerinţele Pan-Europene pentru realizarea localizării, necesare pentru “comunitatea europeană 112” şi operatorii serviciilor de urgenţă;

• campania organizată de EENA (The European Emergency Number Association) pentru introducerea şi popularizarea 112 în Europa. Această instituţie s-a format după modelul non-profit din SUA creat încă din anul 1982 (National Emergency Number Association);

• la cea de-a treia Conferinţă EENA, a fost prezentat sistemul 112 în România. Cu acest prilej, s-a probat că sistemul 112 în Romaina este compatibil cu toate standardele europene asociate serviciului 112. Sistemul implementat în România a fost apreciat de către participanţii la conferinţă ca fiind unul dintre cele mai moderne din Europa;

• campania organizaţiei “SOS 112 Europe” îndreptată spre atragerea cât mai multor servicii de urgenţă posibile, cu intenţia de a furniza publicului informaţii despre 112 dar mai ales de a realiza un schimb de informaţii cu diferitele servicii de urgenţă din Europa, în special cele conectate la numărul unic de apel de urgenţă 112.

Link-uri utile: - European Emergency Number Association - EENA 1-1-2, - The European Commission, - The International Civil Defence Organisation (ICDO), - Global Crisis Center / EuroSafetyNet (ECOSA), - + Telemedicine Europe + European Resuscitation Council + Int. EMS +, - International Life Saving Federation (ILS) / ILS Europe,


6



- EUROWATCH / CEFIC Ericard Database, - Breakdown service for trucks and coaches, - UN Emergency telecommunications, - Centre for Research on the Epidemiology of Disasters (CRED), - International Strategy for Disaster Reduction (ISDR), - International Telecomunication Union (ITU), - European Telecomunication Network Operators (ETNO), - European Telecom Standard Institute (ETSI), - International Civil Air Organization (ICAO), - Internationel Maritime Organization (IMO), - European Centre for Medium-Range Weather Forecasts, - Europol / Interpol / Civpol, - 911 / Emergency Net / RESCUE-NET / Healthcareland.

Implementarea în Uniunea Europeană a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 a presupus analizarea unor probleme referitoare la realizarea Centrului de preluare a apelurilor de urgenţă:

• multilingvismul (asigurarea preluării apelului în limbile oficiale ale Uniunii Europene);

• alegerea unei metode de coordonare a apelurilor de urgenţă primite la numărul 112 (specifică fiecăruia din următoarele tipuri de centre de urgenţă):

o integrate (care administrează toate tipurile de apeluri de urgenţă şi care, deşi reprezintă soluţia cea mai bună pe termen lung, este mai puţin implementată, poate şi datorită dezavantajelor pe care unele state le-au precizat, cu privire la compartimentarea muncii şi asigurarea secretului profesional);

o de coordonare a apelurilor de urgenţă (care poate fi realizat de Poliţie, Pompieri sau de Ambulanţă);

o deja existente (prin simpla deviere a apelurilor); o comerciale (fără nici o competenţă în administrarea serviciilor de urgenţă). • localizarea apelurilor (confidenţialitatea, plata costurilor, protocoale cu operatorii de

comunicaţii, prevederile licenţelor în momentul acordării, disponibilitatea şi actualizarea bazelor de date, precum şi responsabilităţi pentru operatorii reţelelor şi cei ai dispeceratelor serviciilor de urgenţă);

• roamingul; • definirea serviciilor oferite de centrele de preluarea a apelurilor de urgenţă;


7



• definirea urgenţelor (evenimentele care pot periclita viaţa omenească, proprietatea şi mediul înconjurător);

• informarea cetăţenilor privind existenţa şi stadiul implementării numărului unic de apel în ţările Europei;

pregătirea operatorilor din centrele de preluare a apelurilor de urgenţă (uniformizarea pregătirii, dezvoltarea capacităţii de comunicare, pregătirea în domeniul managementului stresului şi al crizelor).

ATRIBUŢIILE SISTEMULUI NAŢIONAL UNIC PENTRU APELURI DE URGENŢĂ

Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) conform Legii 160/2008 are următoarele atribuţii:

Prin Centrele unice pentru apeluri de urgenţă

• Primeşte şi înregistrează automat apelurile de urgenţă comunicate prin telefon, radio, dispozitive automate de anunţare, semnalizare, alarmare ori prin alte mijloace, confirmând şi localizând, pe cât posibil, apelurile primite;

• Analizează, direcţionează şi transmite operativ apelurile de urgenţă către dispeceratele de urgenţă ale agenţiilor specializate de intervenţie precum şi la autorităţile competente (funcţie de natura evenimentelor şi consecinţele lor), pe baza unui index al incidentelor;

• Primeşte şi înregistrează datele şi informaţiile privind evoluţia evenimentelor şi a intervenţiilor;

• Centralizează, stochează şi pune la dispoziţie autorităţilor abilitate datele privind apelurile de urgenţă gestionate.

• Recepţionează apelurile de urgenţă în limbile minorităţilor naţionale precum şi în una dintre limbile de circulaţie internaţională, după caz.


8



Prin Dispeceratele de urgenţă

• asigură permanent preluarea apelurilor de urgenţă transmise din centrele unice pentru apeluri de urgenţă;

• alertează de îndată personalul de intervenţie; • menţin legătura cu forţele şi mijloacele dislocate la locul evenimentului.

Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă este pus la dispoziţia tuturor cetăţenilor de pe teritoriul României (români şi străini), care se află în situaţie de urgenţă.

SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE ŞI SISTEMUL 112

Eficienţă şi obiectivitate


9



Fiind operatorul guvernamental legal, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a fost desemnat să implementeze şi să opereze Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU) din următoarele considerente:

• întreţine şi exploatează reţele de comunicaţii operative de cooperare, pe întreg teritoriul tării, inclusiv între instituţiile statului implicate în intervenţiile de urgenţă (Poliţie, Pompieri, etc.);

• are experienţa deservirii prin operatoare a centralelor de instituţie ale poliţiei din teritoriu (până în anul 2002, operatoarele din cadrul oficiilor judeţene ale S.T.S. au cumulat şi funcţia de dispecer al apelurilor de urgenţă efectuate către poliţie);

• are expertiza tehnică în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor necesară proiectării şi implementării unui asemenea sistem tehnic;

• are o bogată experienţă în raporturile cu operatorii de comunicaţii; • dispune de infrastructura de comunicaţii digitale care a permis interconectarea la

nivelul fiecărui judeţ a Centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă teritoriale;

prezintă obiectivitate în raport cu agenţiile guvernamentale ce asigură intervenţiile de urgenţă.

Pentru punerea în funcţiune a Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU), au fost luate măsuri complexe la nivel conceptual, organizatoric şi operaţional. Principalii paşi în implementarea Sistemului 112 au constat în:

• înfiinţarea unui departament cu sarcini exclusiv pentru realizarea şi operarea sistemului;

• identificarea resurselor financiare pentru derularea contractului de achiziţie; • desfăşurarea procedurilor de negociere pentru achiziţionarea sistemului; • încheierea contractului cu firma ERICSSON AB Suedia; • stabilirea cadrului de cooperare cu agenţiile de urgenţă şi operatorii de comunicaţii.

Primele teste ale soluţiilor tehnice adoptate au fost posibile la 1 Decembrie 2003. La 15 mai 2004 Sistemul Pilot 112 Bucureşti a intrat in teste, iar darea în exploatare a Sistemului 112 pe Bucureşti a început cu data de 15 iunie 2004. Pe parcursul anului 2004 au fost date în exploatare 30 de Centre Judeţene de preluare a apelurilor de urgenţă 112 (Braşov, Constanţa, Ialomiţa, Prahova, Bacău, Galaţi,


10



Dolj, Timiş, Cluj, Sibiu, Iaşi, Suceava, Vaslui, Neamţ, Dâmboviţa, Brăila, Arad, Bihor, Argeş, Vrancea, Maramureş, Sălaj, Buzău, Alba, Covasna, Harghita, Botoşani, Giurgiu, Călăraşi, Teleorman), iar în anul 2005 au devenit funcţionale şi ultimele 10 judeţe (Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea, Hunedoara, Caraş-Severin, Mureş si Tulcea). Extensia Sistemului se face în funcţie de necesităţi şi cerinţe, conform cadrului legal pentru noi agenţii de intervenţie (Jandarmeria Română, Forţele Antitero, SMURD s.a.).

In viitor ambulantele, echipate cu laboratoare mobile, vor transmite datele necesare în vederea pregătirii intervenţiilor la spital prin sistemul de radiocomunicaţii mobile. Persoanele cu handicap şi bolnavii cronici, care se află în situaţii de criză, vor avea posibilitatea, cu ajutorul unor dispozitive, să transmită mesaje automate către sistemul 112.

Sistemul 112 este realizat din venituri proprii. Costurile de implementare a sistemului se ridică la cca. 40 de milioane de euro, finanţarea fiind asigurată din resursele bugetare puse la dispoziţie conform H.G.R.

227/2003, fără garanţii guvernamentale. La fel ca în S.U.A., Canada şi statele din Uniunea Europeana, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, autoritatea competentă să gestioneze şi să opereze Sistemul 112, pune la dispoziţia cetăţeanului informaţii de interes public din sfera sa de activitate.

Componentele Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă: SISTEM DE COMUNICATII COMPLEX, SOFISTICAT, VAST, CU ACOPERIRE 100% IN ROMANIA Centrele de preluare a apelurilor de urgenţă (PSAP):

• Centrul de la sediul central al S.T.S. (Bucureşti); • Centru de rezervă în caz de dezastre; • 40 de centre judeţene (câte unul în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, cu

posibilitatea de rezervare);


11



Dispeceratele locale de urgenţă:

• câte unul pentru fiecare dintre serviciile de urgenţă (Poliţie, Pompieri, Ambulanţă);

Reţeaua naţională de transmisii de date pentru interconectarea acestor centre; Reţelele locale (40 judeţene şi una în Bucureşti), pentru interconectarea Centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă cu Dispeceratele de urgenţă locale. Acestea se realizează atât pe infrastructura fixă (circuite telefonice), cât şi pe infrastructura radio; Reţele radio administrate de către S.T.S. pentru realizarea cooperării locale în intervenţie:

• reţeaua Phoenix; • reţeaua Dimetra; • reţele convenţionale în benzile UHF si VHF;

Reţelele radio ale instituţiilor în componenţa cărora intra servicii de urgenţă:

• Ministerul Administraţiei şi Internelor; • Ministerul Sănătăţii pentru serviciile medicale de urgenţă; • Alte instituţii care vor solicita şi primi avizul tehnic.


12



• STANDARDE ETSI

ETSI TS 102 164 Protocoale de localizare a apelantului pentru serviciile de urgenţă ETSI SR 002 180 Cerinţe pentru comunicarea cetăţenilor cu autorităţile/organizaţiile în caz de ajutor (procesarea apelului de urgenţă)

• DIRECTIVE, RECOMANDĂRI ALE COMISIEI EUROPENE

2002/20/EC Directiva 2002/20/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 7 martie 2002 despre autorizarea serviciilor si a reţelelor de comunicaţii electronice 2003/558/EC Recomandarea comisiei din 25.07.2003 pentru procesarea informaţiei de localizare a apelantului în reţelele de comunicaţii electronice cu scopul îmbunătăţirii serviciilor pentru apeluri de urgenţă cu localizarea apelantului 2009/136/CE Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal

• RAPOARTE

COCOM 2011 - Raport / Anexe (in limba engleza) COCOM 2012 - Raport / Anexe (in limba engleza) COCOM 2013 - Raport (in limba engleza) COCOM 2014 - Raport (in limba engleza) COCOM 2015 - Raport (in limba engleza)

• PROTOCOALE

PROTOCOL Protocol privind cooperarea in domeniul activitatilor Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta privind persoanele cu dizabilitati psihosenzoriale

Apelarea numărului 112 reprezintă o cale rapidă de a comunica cu dispeceratele de urgenţă (Poliţie, Pompieri, Ambulanţă) în timpul unei situaţii de urgenţă.


13



Sistemul 112 funcţionează la nivelul întregii ţări, în toate reţelele de telefonie, fixe sau mobile.

112 - respect şi preocupare faţă de problemele cetăţeanului!

Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă este constituit în scopul furnizarii către cetăţeni a Serviciului de urgenţă 112 şi asigură preluarea apelurilor de urgenţă de la cetăţeni şi, după caz, transmiterea acestora către agenţiile specializate de intervenţie, sau al prelucrării lor şi alertării directe a echipajelor de intervenţie în vederea asigurării unei reacţii imediate, uniforme şi unitare pentru soluţionarea urgenţelor. Pentru furnizarea Serviciului de urgenţă 112, SNUAU este compus din centrele unice pentru apeluri de urgenţă, dispeceratele de urgenţă şi dispeceratele integrate de urgenţă, organizate la nivel de reşedinţă de judeţ, la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivelul municipiilor şi oraşelor sau acolo unde este necesar.

Centrele unice pentru apeluri de urgenţă sunt operate de administratorul SNUAU, Dispeceratele de urgenţă sunt operate de agenţiile specializate de interventie iar Dispeceratele integrate de urgenţă sunt operate de administratorul SNUAU şi de agenţiile specializate de intervenţie.

Sistemul asigură cooperarea între agenţiile specializate de intervenţie ale Poliţiei, Pompierilor, Ambulanţei, SMURD şi Jandarmeriei care au obligaţia de a asigura intervenţia la urgenţe.

Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă 112 este compus din personal specializat care răspunde la apelurile de urgenţă 24 din 24 de ore. Ei sunt instruiţi pentru a asista apelanţii în cazuri de urgenţă şi a-i ajuta în cel mai scurt timp posibil.

Numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112 se apelează atunci când este necesară intervenţia agenţiilor specializate de intervenţie, pentru asigurarea


14



asistenţei imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

FUNCŢIONALITĂŢI

Centrele unice pentru apeluri de urgenţă dispun de o bază de date care îi ajută pe operatorii 112 să identifice numărul de telefon (ANI) de la care este apelat serviciul de urgenţă, să identifice apelantul şi să localizeze apelul (ALI), incidentul produs (în baza unui index de incidente) precum şi resursele de intervenţie cele mai apropiate (AVL). Acest lucru este posibil cu ajutorul indicilor/sistemelor de identificare:

ANI identificarea automată a numărului de telefon: pe monitorul operatorului apare numărul postului telefonic de unde este apelat sistemul. ALI identificarea automată a locaţiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului, locul de unde acesta sună şi o serie de informaţii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele în vederea găsirii soluţiei optime pentru a ajunge în timp util la locul incidentului.

În vederea soluționării cazurilor de urgență, se folosește și aplicația AVL (Automatic Vehicle Location) care identifică poziția autovehiculelor angajate în procesul de intervenție la situațiile de urgență dotate cu echipamente de comunicații radio (convenționale sau digitale) care conțin un subsistem GPS. Pentru a putea transmite datele între terminalele mobile și serverul AVL, aplicația AVL utilizează rețelele radio digitale și/sau analogice (convenționale), pentru poziționarea vehiculelor de intervenție și identificarea traseelor optime de deplasare a acestora.

Sistemul permite înregistrarea convorbirilor și stocarea datelor.


15



Modalitatea de procesare a unui caz

Tip incident: un cetățean apelează 112 pentru a semnala un accident rutier, cu victime;

- sistemul identifică numărul de telefon al persoanei care a semnalat cazul;

-se identifică natura / tipul incidentului;

- se determină numele și adresa abonatului postului telefonic prin căutare automată în baza de date (la fel se procedează și în țările Uniunii Europene, S.U.A. și Canada, fiind o măsură necesară pentru aflarea veridicității apelului) sau prin interviu cu apelantul;

- se determină locul incidentului, posibil ca acesta să nu corespundă cu adresa apelantului;

- operatorul cere apelantului date despre caz/victimă – persoane blocate, numărul victimelor, vârstă, sex, repere locație, ș.a.;

- se transmit, automat, toate datele, simultan, la dispeceratele Poliției, Ambulanței și Pompierilor/SMURD – pentru acest caz, altfel, pentru un alt tip de incident poate fi angajat doar un singur dispecerat (această operațiune de transfer se realizează în 2-3 secunde);

- dispecerii stabilesc rapid mijloacele de intervenție care participă la soluționarea cazului, având la dispoziție aplicația AVL (Localizare Automata a Vehiculelor) și le alocă pentru intervenție;

- pe hartă se afișează conexiunea caz - mijloace de intervenție;


16



CE ADUCE NOU SISTEMUL 112

- UNICITATE

- RAPIDITATE

- EFICIENȚĂ

- ACCES FACIL

- UNIVERSALITATE (MULTILINGVISM)

- CONFIDENȚIALITATE

- COOPERARE ÎNTRE AGENȚIILE DE URGENȚĂ

- COOPERARE INTERJUDEȚEANĂ A AGENȚIILOR DE URGENȚĂ

În baza legii, confidențialitatea este o obligație a Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) și a personalului său.


17



Utilizarea resurselor materiale și umane la intervenția de urgență este mult mai eficientă și reprezintă un instrument util al actului managerial în rezolvarea situațiilor de urgență. În acest fel, cele mai apropiate echipe de intervenție vor sosi la fața locului, economisind minute importante în salvarea unei vieți omenești.

112 este număr unic european de urgență, benefic pentru turiști și oameni de afaceri străini aflați pe teritoriul României.

112 este singura cale de comunicare ce poate activa simultan toate agențiile responsabile în intervenția la urgențe.

Există toate premisele ca prin utilizarea eficientă a resurselor materiale și umane implicate în rezolvarea urgențelor să se micșoreze considerabil, timpul de intervenție. Acest lucru este posibil și datorită unicității numărului și prin transferul simultan al datelor către agențiile de urgență.

Determinarea automată a numărului și locației urgențelor permite identificarea apelurilor false și/sau injurioase.

Apelul la 112 este universal și gratuit.

Numărul de urgență 112 este gratuit și poate fi apelat din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă.

Abonații care apelează 112 nu plătesc sume suplimentare la factura telefonică. Un operator de la Centrul de preluare a apelurilor de urgență 112 va adresa anumite întrebări apelantului cu privire la natura urgenței pentru care solicită ajutor și va transfera apelul către agențiile serviciilor specializate de intervenție responsabile să intervină la tipul de incident semnalat.

Dacă apelați Serviciul de urgență 112 trebuie să anunțați:

- Ce urgență aveți;


18



- Unde este urgența;

- Unde vă aflați;

- De la ce număr de telefon sunați;

- Cum vă numiți.

După furnizarea acestor date trebuie să rămâneți la telefon pentru a fi puși în legătură cu agenția de urgență de care aveți nevoie și pentru a primi eventuale recomandări.

Dacă legătura cu numărul 112 se întrerupe, trebuie să sunați din nou. Rămâneți calmi și răspundeți la toate întrebările; nu închideți până când nu vi se cere acest fapt.

Sunați la 112 doar dacă aveți o urgență!

Serviciul de urgență 112 funcționează permanent, 24 din 24 de ore, 7 zile pe săptămână.

CUM SĂ FIȚI PREGĂTIȚI PENTRU O SITUAȚIE DE URGENȚĂ?

Există probabilitatea ca fiecare dintre noi să fie nevoit să folosească 112 măcar o dată în viață.

112 nu reprezintă doar un număr de telefon, ci un ajutor rapid care depinde de informațiile vitale pe care le oferiți.

Când o persoană nu este pregătită să anunțe o urgență pot apărea frica, panica și confuzia. Din fericire, dacă o persoană este pregătită și aplică unele principii și proceduri de bază, aceasta poate anunța adecvat o urgență.


19



Când sunteți puși în fața unei situații de urgență, fiți calmi. Este foarte important să vă concentrați asupra a ceea ce urmează să solicitați și să răspundeți corect la întrebările puse de operatoare. Evaluați situația, adunându-vă gândurile, înțelegeți ceea ce se întâmplă. Intrebati-vă: Ce trebuie să fac?, apoi treceți imediat la acțiune.

Trebuie să evitați cu orice preț panica pentru a putea face față situației în mod inteligent. Nu uitați că timpul este extrem de prețios în cazul unei urgențe.

Dacă țineți cont de aceste sfaturi puteți contribui la salvarea unei vieți, puteți împiedica extinderea unui incendiu în împrejurimi, puteți preveni o crima sau o infracțiune și puteți contribui la prinderea un criminal sau infractor.

CÂND SECUNDELE CONTEAZĂ, RĂSPUNDEȚI URGENT LA ÎNTREBĂRILE OPERATORILOR 112

Dacă doriți să beneficiați de serviciile puse la dispoziție prin sistemul 112, nu ezitați să vă dați datele cerute de operator!

Apelul la 112 este posibil și în situația în care, în urma neplății abonamentului, operatorul v-a întrerupt accesul la convorbirile telefonice.

CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL?

- în România apelarea numărului unic de urgență 112 de la un telefon mobil este posibilă doar dacă acesta deține un SIM (cartelă) valid, cu sau fară credit;

- informația de localizare a telefonului mobil indică poziția geografică în care se află echipamentul terminal al utilizatorului de telefonie mobilă - celula sau sector de celulă;

- telefonul dumneavoastră mobil poate fi setat să apeleze 112 apăsând doar pe o tastă, însă ATENȚIE, puteți apela accidental la 112 și să nu știți;


20



- folosiți telefonul cu grijă, pentru a preveni apelarea automată din greșeală a numărului 112!

- în cazul în care aveți activată opțiunea “Număr ascuns”, sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numărul și locația dumneavoastră!

- părinții trebuie să îi învețe pe copii să folosească telefonul mobil pentru a suna, în caz de urgență, la 112!

- dacă vă aflați într-o zonă în care furnizorul dumneavoastră de telefonie mobilă nu are acoperire și trebuie să sunați de urgență la 112, nu disperați! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobilă care are acoperire în zona respectivă

- apelul la 112 nu poate fi inițiat în condițiile în care nu există un serviciu activat într-o rețea de telefonie mobilă pentru telefonul mobil utilizat sau nu există acoperire radio (semnal) în nicio rețea de telefonie mobilă în zona în care se afla apelantul.

- apelul de la un telefon mobil cu cartelă reîncărcabilă nu furnizează identitatea dumneavoastră. Răspundeți corect la întrebările operatorului si dați amănunte despre locația exactă a urgenței (puncte de reper).

CE ESTE O SITUAŢIE DE URGENŢĂ ESTE O SITUAŢIE DE URGENŢĂ atunci când se impune intervenţia Poliţiei, Pompierilor şi Salvării pentru a salva viața, proprietatea și mediul.

Pentru a putea aprecia corect dacă o situaţie este de urgenţă, cetăţeanul trebuie să răspundă la următoarea întrebare:


21



„Este nevoie de asistenţa IMEDIATĂ a Poliţiei, Pompierilor sau a Salvării pentru a salva viaţa, proprietatea sau mediul?”

Daca răspunsul este DA, atunci se formează 112 şi se comunică operatorului Centrului de preluare a apelurilor de urgenţă ceea ce s-a întâmplat sau urmează să se întâmple.

• Exemple de situaţii de urgenţă:

ACCIDENTE DE AVIAŢIE ACCIDENTE LA METROU ACCIDENTE FEROVIARE ACCIDENTE RUTIERE CU VICTIME, PERSOANE BLOCATE ACCIDENTE NAVALE ACCIDENTE MONTANE ACCIDENTE ÎN PEŞTERI CANIOANE ACCIDENTE DETERMINATE DE FACTORI DE MEDIU AVARII SAU ACCIDENTE INDUSTRIALE EXPLOZII INCENDII ARSURI TERMICE - ELECTRICE - CHIMICE CUTREMURE FENOMENE HIDROLOGICE/METEO PERICULOASE FULGERAŢI/TRĂSNIŢI PRĂBUŞIRI UTILAJE - CONSTRUCTII – ARBORI AGRESIUNI ANIMALE CU VICTIME PERICOL DE AGRESIUNE INSECTE, ANIMALE MUŞCĂTURI/ÎNŢEPĂTURI ANIMALE/INSECTE PERSOANĂ INCONŞTIENTĂ PERSOANE CONŞTIENTE CĂZUTE ÎN LOCURI PUBLICE INTOXICAŢII PROBLEME RESPIRATORII SEVERE HEMORAGIE GRAVĂ


22



FEBRĂ LEŞIN CONFLICTE ŞI AGRESIUNI FIZICE LOVIRE SAU ALTE VIOLENŢE OMOR/PRUNCUCIDERE RELE TRATAMENTE APLICATE MINORILOR LIPSIRE DE LIBERTATE TÂLHĂRIE FURTURI ÎNŞELĂCIUNE FOLOSIRE ARMAMENT DISTRUGERI DE BUNURI DROGURI CONSUM/TRAFIC EVADARE TENTATIVĂ SUICID TULBURAREA LINIŞTII ŞI ORDINII PUBLICE PERSOANE DISPĂRUTE/GĂSITE CERŞETORIE/SPĂLARE PARBRIZE Anunţaţi atunci când o persoană suspectă merge din uşă în uşă, atunci când intra persoane străine pe proprietatea dvs. sau a vecinilor dvs., când o persoană se furişează pe lângă casă sau forţează intrarea unei case sau a unei maşini. Anunţaţi o agresiune la adresa dvs. sau a altcuiva. De exemplu, tocmai vi s-a smuls poşeta şi descrierea suspectului şi a maşinii poate ajuta politia să-şi formeze o imagine asupra suspectului. Sunaţi imediat la 112 dacă observaţi că cineva pătrunde în interiorul casei vecinilor dvs. pe fereastră, ştiind că vecinii sunt plecaţi în vacanţă. Aceasta este o situaţie de urgenţă deoarece este necesară intervenţia imediată a poliţiei pentru a apăra proprietatea şi a descoperi infractorul. Sunteţi martor la un accident rutier şi un pasager din autovehicul este blocat în interior. Aceasta este o situaţie de urgenţă care trebuie anunţată imediat.


23



SITUAŢII NONURGENTE Operatorii 112 ştiu şi înţeleg faptul că oamenii nu pot întotdeauna să aprecieze corect dacă este un caz de urgenţă sau nu. Tot ceea ce vi se cere este să sunaţi la 112 numai când credeţi sau simţiţi că este o urgenţă. Dacă în mod sincer credeţi că este o urgenţă, dar greşiţi, este în regulă. Nu veţi avea probleme. Pe de altă parte, gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă totuşi ar fi o urgenţă, dar nu aţi fi siguri şi nu aţi suna la 112. Acest lucru ar cauza o pierdere de timp preţios în operaţiunea de salvare care ar putea avea ca rezultat pierderea unei vieţi sau vătămare gravă. Nu uitaţi să aveţi încredere în instinctele dvs.! Dacă observaţi ceva, sunaţi la 112. NU REPREZINTĂ O URGENŢĂ

• Accidentele rutiere fără victime; • Aflarea datei si a orei; • Aglomerare trafic; • Deblocarea telefoanelor mobile; • Încărcarea cartelelor de telefoane mobile; • Întrerupere utilităţi (energie electrică, apă, gaze, operatori servicii intrnet, telefonie şi

TV); • Inundaţie în apartament, subsolul blocului; • Neridicarea gunoiului menajer; • Pierderea sau găsirea de obiecte personale; • Reclamaţii taxi, transport în comun, diverse ; • Ridicări auto; • Solicitare informaţii despre: nr. de telefon, emitere carte de identitate, paşaport,

cazier, trafic, program instituţii publice.

COLABORAREA IN TIMPUL UNEI URGENŢE


24



UN MINUT - HOTAR INTRE VIAŢĂ ŞI MOARTE ATENŢIE! Un apel fals poate împiedica sau întârzia o ambulanţă să ajungă la tine sau la cineva drag ţie! Un minut contează în salvarea vieţii tale! COLABORAREA IN TIMPUL UNEI URGENŢE Capacitatea dvs. de a coopera cu un operator 112 şi cu dispecerii de la poliţie, ambulanţă şi pompieri în timpul unei urgenţe poate fi hotărâtoare în momentul apariţiei cazului de urgenţă. Lucrând împreună, cooperând, deveniţi o combinaţie puternică de forţe în rezolvarea cazului de urgenţă, o forţă mult mai mare decât în cazul implicării unei singure persoane. Iată ce înseamnă lucrul în echipă! Noi, ca fiinţe umane, avem datoria de bază de a ne ajuta unii pe alţii în cazul unei situaţii de urgenţă. Nu trebuie să uităm că este posibil ca vreodată să fim în dificultate şi să fie nevoie să cerem ajutorul celorlalţi. Ajutând pe cineva într-o situaţie de urgenţă se creează un spirit de ajutor reciproc. Acesta, la rândul lui, promovează încrederea în ceilalţi. Amintiţi-vă o regulă importantă: "Să ne ajutăm unii pe alţii la nevoie!" cooperând cu 112. Colaboraţi total cu serviciul de urgenţă şi cu operatorul 112! Puneţi-vă în locul operatorilor de la 112. Aceşti oameni nu pot să vă citească gândurile. Nu ne putem aştepta ca ei să ştie de ce avem nevoie, dacă nu comunicăm cu ei astfel încât să ne poată înţelege. Incercaţi să vorbiţi clar şi concis. Spuneţi-le ce se întâmplă şi de ce aveţi nevoie. Fiţi dispuşi să lucraţi cu alţii sau să cereţi ajutor altora în timpul unei situaţii de


25



urgenţă. Intotdeauna să fiţi atenţi într-o situaţie de urgenţă şi să ştiţi cum puteţi cere ajutor. Este posibil ca tocmai în timpul unei plimbări să vedeţi o persoană care a leşinat. Este posibil să fi făcut infarct. In acest caz dvs. puteţi să-i salvaţi viaţa. Când formaţi 112, faceţi următoarele lucruri: Furnizaţi operatorilor 112 cât mai multe informaţii despre evenimentul respectiv: In cazul unui accident rutier, specificaţi cu exactitate numărul maşinii, locul unde s-a produs accidentul, numărul total al persoanelor implicate în accident, dacă sunt scurgeri de carburant pe carosabil, dacă persoanele sunt blocate în autovehicul, dacă sunt conştiente sau inconştiente. Oferiţi informaţii reale. Nu exageraţi situaţia. Oricum, nu vă temeţi să susţineţi veridicitatea şi seriozitatea cazului de urgenţă. Urmaţi instrucţiunile serviciului de urgenţă ... Să nu închideţi niciodată telefonul la 112 decât dacă vi se spune s-o faceţi! Amintiţi-vă că ajutorul dvs. poate fi vital în salvarea unei vieţi!

CUNOAŞTEREA LOCAŢIEI Dintre toate informaţiile pe care le daţi la 112, localizarea incidentului este foarte importantă. Dacă nu precizaţi cu exactitate locul incidentului este posibil ca agenţia de urgenţă să nu poată să trimită echipajele acolo unde este nevoie. De asemenea, precizarea cu exactitate a locului incidentului este determinantă deoarece, dacă se întrerupe convorbirea, operatorul va şti locul incidentului. Acest lucru este crucial atunci când sunt folosite telefoanele celulare. Daţi serviciului de urgenţă cea mai exacta locaţie cu putinţă în circumstanţele respective. Trebuie să încercaţi să le oferiţi o locaţie specifică sau cel puţin să fixaţi


26



incidentul într-o anumită zonă. Dacă vă aflaţi într-o zonă necunoscută şi nu ştiţi adresa incidentului pe care îl anunţaţi, căutaţi câteva puncte de reper care s-ar putea să ajute la stabilirea locaţiei. De exemplu: intersecţiile, clădiri semnificative, persoane din zonă care ştiu adresa. Nu sunaţi la 112 pentru a cere informaţii despre alte numere de telefon ale secţiilor de poliţie, pompieri sau centre medicale. Se interzice utilizarea numărului 112 în scopuri ce nu reprezintă apeluri de urgenţă. Constituie contravenţii, potrivit prevederilor Legii nr. 160 din 2008 următoarele fapte care se sancţionează după cum urmează: - apelarea abuzivã a numãrului unic pentru apeluri de urgenţã 112, cu amendã de la 500 lei la 1.000 lei; - alertarea falsã a agenţiilor specializate de intervenţie, cu amendã de la 500 lei la 1.000 lei; - nerespectarea de cãtre furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau de servicii de telefonie destinate publicului a obligaţiilor prevãzute la art. 14-17 şi la art. 18 alin. (1), cu amendã de la 5.000 lei la 100.000 lei; - nerespectarea de cãtre furnizorii de comunicaţii electronice a condiţiilor tehnice şi economice referitoare la realizarea comunicaţiilor cãtre SNUAU stabilite, în condiţiile legii, de Autoritatea Naţionalã pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, cu amendã de la 5.000 lei la 100.000 lei; - neîndeplinirea de cãtre administratorul SNUAU a obligaţiilor privind securitatea şi confidenţialitatea bazelor de date, prevãzute la art. 18 alin. (2) şi la art. 19 alin. (1), cu amendã de la 1.500 lei la 50.000 lei.

INVĂŢAŢI COPIII SĂ FOLOSEASCĂ 112


27



INVĂTAŢI COPIII CUM ŞI CAND SĂ FORMEZE 112 Intotdeauna spuneţi-le să formeze 1-1-2, dar niciodată să nu vă referiţi la acest număr de urgenţă ca "1-12" sau "11-2". Pe tastatura telefonului nu există cifre ca 11 sau 12 iar copilul poate deveni confuz în procesul formării numărului. INVĂŢAŢI-VĂ COPIII SĂ AIBĂ ÎNCREDERE ÎN OPERATORUL 1-1-2 Explicaţi-le că operatorul 1-1-2 este un prieten şi o sursă de ajutor pentru ei în timpul unei urgenţe. ÎNVĂŢAŢI-VĂ COPIII ADRESELE DE ACASĂ (sau orice altă adresă care le-ar putea fi de ajutor) Este necesar ca acestea să fie comunicate cu uşurinţă operatorilor în cazul unei urgenţe. AVERTIZAŢI-VĂ COPIII DESPRE POSIBILE URGENŢE ÎN CARE S-AR PUTEA SĂ VĂ AFLAŢI DUMNEAVOASTRĂ ACASĂ SAU ÎN ALTĂ PARTE Exemplu: Dacă un membru al familiei are probleme cu inima, spuneţi-i cum să identifice simptomele unui atac de cord - persoana nu respiră sau se prăbuşeşte, etc. Când apar aceste simptome învăţaţi-vă copiii să sune la 1-1-2. Explicaţi-le copiilor dumneavoastră că 1-1-2 este un apel pentru urgenţe şi la o urgenţă este nevoie de intervenţia rapidă a poliţiei, ambulanţei sau a pompierilor. Evitaţi să descurajaţi copiii să sune la 1-1-2. Oricând cred ei că trebuie să sune, spuneţi-le să sune, chiar dacă nu sunt siguri de asta.

PREZENTAREA SERVICIULUI SMS 113

În conformitate cu prevederile art. 10 lit. g) din Ordonanța de Urgență nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență, aprobată prin Legea nr.160/2008, centrele unice pentru apeluri de urgență 112 poartă responsabilitatea „primirii apelurilor de la persoane cu dizabilități".


28



Cadrul legal sus-menţionat a fost recent completat prin Legea nr. 132/2015 care introduce noţiunea de mesaj asociat unui apel de urgenţă, stabileşte numărul 113 ca număr unic pentru mesajele asociate apelurilor de urgenţă în reţelele publice de telefonie mobilă şi prevededrepturi şi obligaţii atât pentru utilizatori, cât şi pentru administratorul SNUAU şi furnizorii de servicii de telefonie mobilă destinate publicului. STS a identificat şi implementat o soluție de accesare a serviciului de urgență de către persoanele cu deficiențe de auz și/sau vorbire, prin integrarea în arhitectura existentă a SNUAU a unei funcţionalităţi de recepţionare/ transmitere de mesaje scurte de tip SMS, păstrând, totodată, caracteristicile funcționale de bază ale serviciului 112 de voce: gratuitate și accesibilitate. Soluția permite trimiterea şi recepţionarea de mesaje scurte de tip SMS cu asigurarea următoarelor facilităţi:

• Acoperire o recepționarea la nivelul Centrului SMS 113 București a tuturor apelurilor de tip SMS

generate la nivel național; o distribuirea mesajelor către dispeceratele de urgență ale agențiilor specializate de

intervenţie de pe raza județului unde are loc incidentul.

• Canal de comunicație o interconectare directă, la nivelul municipiului București, între operatorii de telefonie

mobilă și centrul de mesaje scurte al STS.

• Număr de acces o numărul unic 113, gratuit, disponibil în rețelele mobile de telecomunicații.

• Acces la serviciu o accesul pe bază de preînregistrare, conform Legii nr. 132/2015.

• Setul minim de informații necesar pentru tratarea urgenței o în conținutul mesajului, persoanele cu dizabilități de auz şi/sau vorbire vor trebui să

comunice cel puțin tipul urgenței și locul/adresa incidentului.


29



• Comunicare bidirecțională cu apelantul o Soluția va permite comunicația bidirecțională dintre apelant – operator SMS 113

pentru procesarea primară a datelor privind natura și locul/adresa incidentului;

Flux operaţional

§ Vă rugăm să înregistraţi în baza de date a SNUAU numărul de telefon mobil pe care îl veţi folosi pentru anunţarea urgenţelor, conform procedurii de înregistrare.

§ În cazul în care aveţi o urgenţă, sunaţi imediat la numărul 112.

§ Operatorul 112 va prelua apelul, însă nu va iniţia un dialog, ci va închide conexiunea, fiindcă veţi fi identificat automat de către sistem ca fiind o persoană cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire.

§ Veţi primi un SMS cu textul: „TRIMTETI SMS LA 113 CU URGENTA SI ADRESA INCIDENTULUI”

§ Răspundeți printr-un SMS la numărul 113, descriind scurt urgenţa şi indicând cu exactitate adresa, inclusiv judeţul. Este indicat sa nu folosiţi diacritice, pentru a urgenta transmiterea.

§ După transmiterea SMS-ului, este posibil să mai primiţi mesaje din partea operatorului 112 cu întrebări suplimentare. Răspundeţi scurt şi cât se poate de exact.

§ Operatorul 112 va transmite apoi datele obţinute de la dumneavoastră agenţiilor specializate de intervenţie (Poliţie, Ambulanţă, Pompieri/SMURD) care vă vor ajuta în urgenţa pe care o aveţi.

Schema tehnică Soluția tehnică funcționează conform schemei tehnice prezentate mai jos:


30




31



eCall” înseamnă un apel de urgență de la bordul vehiculului către 112, efectuat fie automat, prin activarea unor senzori de la bordul vehiculului, fie manual, care transmite, prin intermediul rețelelor de comunicare mobilă pe suport radio, un set minim de date standard și stabilește un canal audio între persoanele care se află la bordul vehiculului și cel mai adecvat centru de răspuns în caz de urgență (conform


32



Recomandării Comisiei Europene nr. 2011/750/UE din 8 septembrie 2011). „MSD - Setul Minim de Date” înseamnă informațiile care trebuie trimise către centrul de răspuns în caz de urgență, în conformitate cu standardul EN 15722 (conform Recomandării Comisiei Europene nr. 2011/750/UE din 8 septembrie 2011). Acesta includ informaţii precum: localizarea accidentului, direcţia de mers, data şi ora accidentului, numãrul de identificare al autovehiculului.. Apelul eCall este gratuit şi este gestionat ca oricare alt apel de urgenţă 112 HeERO - Harmonized eCall European Pilot este un proiect parţial finanţat de Comisia Europeană prin programul PSP ICT, în care, pe durata a trei ani (ianuarie 2011 - decembrie 2013), nouă state europene vor asigura implementarea, interoperabilitatea şi armonizarea sistemului eCall bazat pe numărul unic european de urgenţă 112. România, alături de Croaţia, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, şi Suedia împart acelaşi obiectiv major: pregătirea infrastructurii Sistemului de Urgenţă 112, testarea serviciului eCall şi diseminarea acestei experienţe cu celelalte ţări membre sau asociate din Uniunea Europeană. În contextul acestui proiect, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi-a modernizat platforma de comunicaţii şi IT destinată serviciului de urgenţă 112, fiind pregătită să preia şi să gestioneze apelurile de tip eCall.

AGENȚII DE URGENȚĂ

SERVICIUL DE AMBULANȚÃ


33



Serviciul de Ambulanțã al Municipiului București (S.A.M.B.) este o unitate sanitarã cu un caracter de unicitate nu numai la nivelul municipiului București dar chiar și la nivelul întregii țãri. Este o unitate medicalã strategicã cu personalitate juridicã, având ca specific lucrul în regim de așteptare 24 de ore din 24, 365 de zile

pe an. S.A.M.B. este în subordinea Direcției de Sãnãtate Publicã a Municipiului București. Serviciul de Ambulanțã al Municipiului București asigurã asistența medicalã de urgențã prespitaliceascã atât la locul solicitãrii cât si pe durata transportului pacienților (bolnavilor, accidentaților, gravidelor) cãtre spital. Pe lângã aceasta S.A.M.B.

asigurã atât asistențã medicalã ambulatorie la locul solicitãrii precum și transporturi nemedicalizate.Transportul medicamentelor, produselor biologice (sânge și organe) și al personalului medico-sanitar se face în program continuu, asigurându-se necesarul de asistențã medicalã de urgențã pe întreg teritoriul Municipiului București, iar dacã este cazul și în afara acestuia, 24 de ore din 24 . SAMB rãspunde solicitãrilor telefonice venite atât din partea populației cât si a altor unitãți medicale, la 950 de solicitãri în medie pe 24 de ore. Fiind principalul segment al asistenței medicale și transportului pentru urgențele majore în etapa prespital, SAMB este implicatã și în asistența medicalã preventivã a marilor aglomerãri umane cum ar fi activitãțile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigurând asistența medicalã și transportul pentru urgențele individuale, colective și de masã în cazul catastrofelor. Pe lânga asistența medicalã de urgențã și asistența medicalã de urgențã în caz de


34



dezastre, S.A.M.B. efectueazã și alte activitãți cum ar fi asistența medicalã la domiciliu pentru urgențele de gradul 2, eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbãtã, duminicã și sãrbãtori legale, acordând de asemenea asistența medicalã și transportul la spital pentru cazurile sociale, în lipsa unui sistem de asistențã socialã. Serviciul de Ambulanțã al Municipiului București funcționeazã în colaborare cu Pompierii, Poliția sau Unitãți ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sãnãtãții și aceștia. Pentru a asigura o mai bunã rezolvare a solicitãrilor, Serviciul de Ambulanțã al Municipiului București are organizate substații de ambulanțã în sectoarele 1, 3, 4, 5 și 6, sediul central fiind și substație de sector pentru sectorul 2. Substațiile de sector sunt conduse de medici coordonatori de substații și sunt subordonate administrativ sediului central care este situat în strada Mihai Eminescu, nr. 226, sectorul 2. Celelalte substații sunt situate în sectoarele 1,3,4,5,6 la urmãtoarele adrese : Substația sector 1 - Str. Pajurei nr. 15 A Substația sector 3 – Al. Lunca Bradului nr. 1 A Substația sector 4 – Al. Iuliu Hațeganu nr. 1 Substația sector 5 – Str. Lerești nr. 22 Substația sector 6 – Al. Crãiești nr 1-3 Dispecerizarea și coordonarea întregului personal operativ în teren se face din Stația Centralã, SAMB rezolvând toate solicitarile adresate de populația din București la numãrul național unic 961, și mai nou numãrul unic de urgențã 112, asistatã de calculator prin intermediul aplicației computerizate DISPEC, perfecționatã și adaptatã continuu pe parcursul a 9 ani, pentru a face fațã specificului de funcționare al SAMB, pornind de la planificarea anticipatã a personalului, optimizarea rezolvãrii cazurilor cu echipajele corespunzãtoare, pânã la obținerea diverselor situații statistice cerute de Ministerul Sãnãtãții sau de modul de funcționare al decontãrii activitãții SAMB cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate a


35



Municipiului București. Funcțiile principale ale Sistemului Informatic sunt: stabilire diagnostic prezumtiv , furnizare de sfaturi de prim ajutor, preluare date de identificare pacient, semnalare solicitãri duble sau triple; dispecerizarea solicitãrilor în funcție de : - momentul înregistrãrii - tipul ambulanței și distanța de parcurs - grad de urgențã, cu menținerea unui echilibru optim între competențã și distanțã

stabilirea necesarului și structurii resurselor pe baza statisticilor medicale și de activitate (pe turã, zilnice, sãptãmânale, lunare, anuale) Aproximativ 150 de ambulanțe din care 24 sunt Ambulanțe de Resuscitare și Terapie Intensivã (ARTI) și 21 sunt Ambulanțe Urgențã și Resuscitare (AUR), având echipajul format în funcție de specificul activitãții de asistențã medicalã, din 1, 2 sau 3 persoane cuprinzând: doctori, asistenți medicali și ambulantieri, sunt trimise în teritoriu pentru a rezolva cele 950 solicitãri în medie pe 24 de ore, numãr ce crește cu 30-40 % în caz de epidemie sau pandemie. Statistic structura solicitarilor cuprinde: 39 % urgențe majore; 31 % urgențe de gradul 2; 30 % transporturi medicale.

Personalul medical operativ este format din 95 medici, 190 personal mediu sanitar (110 asistenți, 81 operatori registratori de urgențã - pregatiti pentru identificare cât mai corectã a diagnosticului prezumtiv) și 240 ambulantieri (șoferi instruiți pentru a fi la nevoie a treia persoanã ce completeazã echipajul specializat în intervențiile de urgențã ale ambulanței). Programul de lucru al personalului este în ture (zi și


36



noapte). S.A.M.B. face parte din programul național pentru implementare Sistem Integrat de Comunicații Voce și Date pentru apeluri de urgențã 112 (Poliție, Pompieri și Ambulanțã). Dispecerizarea apelurilor la numãrul telefonic unic național 112 cuprinde 3 segmente principale: segmentul predispecerat de preluare a apelurilor de la populație, segmentul Dispecerat 112 și segmentul post dispecerat 112 de repartizare a apelurilor cãtre dispeceratele ambulanței, poliției și pompierilor și de rezolvare a acestor apeluri. S.A.M.B. este acreditat de Centrul de Perfecționare al Ministerului Sãnãtãții pentru cursuri de Advanced Life Support, Basic Life Support, Școala de Ambulanțieri și Operatori Registratori de Urgențã. Pentru școala de ambulanțieri și operatoare de urgențã se organizeazã cursuri în 2 sesiuni iar pentru celelalte categorii în funcție de solicitãri. De exemplu acum se desfãșoarã cursuri de urgențe medico-chirurugicale pentru asistenți medicali în cadrul programului REMSSy 3.

POLIŢIA ROMÂNĂ

Principalele evenimente pentru care cetăţenii pot apela la 112 sunt:

omor; atac armat; atentat; tâlhărie; tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice; dezertări; evadări; trafic şi consum de droguri; furturi; accident de circulaţie soldat cu victime sau cu persoane blocate în autovehicule;


37



explozii; electrocutări; căderi de la înălţime; surpări de teren; accident grav la metrou; accident de aviaţie; accident feroviar; alte evenimente care necesită intervenţia de urgenţă a Poliţiei.


38




39



Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

PRIORITĂŢI Şl PERSPECTIVE

Viitorul instituţiei reprezintă o nouă provocare în faţa specialiştilor, preocupaţi să confirme atât tradiţia de care sunt mândri, cât şi aprecierea concetăţenilor, care obligă la noi rezultate în permanenta luptă de apărare a vieţii oamenilor şi a bunurilor de ameninţarea incendiilor, inundaţiilor, cutremurelor, accidentelor şi altor catastrofe. Lumea contemporană ne solicită o nouă viziune, tradusă prin reorientarea efortului de pregătire în sensul obţinerii unei conştientizări a necesităţii şi utilităţii, prin implicarea a trei componente esenţiale: cetăţenii, profesioniştii şi autorităţile centrale şi locale cu responsabilităţi în procesul de management al situaţiilor de urgenţă. Implementarea acesteia se concretizează prin cinci concepte specifice: 1) abordare globală a riscurilor - evaluarea posibilităţii de producere a unei situaţii de urgenţă în relaţie cu impactul potenţial asupra societăţii civile, proprietăţii şi serviciilor, cu nivelul de pregătire a răspunsului şi resursele necesare depăşirii unui asemenea moment. 2) interdependenţa a doi actori esenţiali: comunitatea şi serviciile de urgenţă. 3) trei niveluri de coordonare: operaţional (execuţie), tactic (proceduri) şi strategic (politici / principii directoare). 4) proces de management în patru etape: pregătire, răspuns, limitare a consecinţelor, reconstrucţie. 5) ciclu de implementare în cinci paşi: planificare, pregătire, execuţie, evaluare,


40



îmbunătăţire. Un alt aspect care se bucură de întreaga atenţie este dezvoltarea carierei, educarea şi instruirea personalului implicat în gestionarea, prevenirea sau intervenţia în situaţii de urgenţă. Printre priorităţi se mai numără şi instituirea unui nou sistem de învăţământ de profil, noi standarde şi reglementări, ca şi implementarea unui nou Sistem de Management Integrat al Situaţiilor de Urgenţă şi module de protecţie civilă necesare pe timpul operaţiunilor de asistenţă internaţională. Conştienţi de datoria lor, profesioniştii serviciilor de urgenţă din România se preocupă de continua perfecţionare, completarea şi dezvoltarea dotării, îmbunătăţirea continuă a calităţii răspunsului şi asigurarea unui serviciu public de tot mai bună calitate, dedicat cetăţeanului.

O reacţie rapidă şi profesionistă în cazul unei catastrofe, fie ea incendiu, inundaţie, accident sau orice altceva, are urmări imediate şi vizibile în viaţa unor semeni ai noştri şi, de multe ori, în cea a unei comunităţi întregi. Zilnic echipele de intervenţie sar în ajutorul oamenilor, le salvează bunurile, îi smulg din ghearele morţii şi pleacă la alte şi alte „lupte cu nenorocirile vieţii". Aparent sub anonimat, mereu ascunşi sub costumele lor de protecţie, care îi fac pe toţi să arate la fel, ei sunt acei eroi comuni, anonimi. Atunci însă, când epuizaţi, după o îndelungă şi dificilă intervenţie, îşi dau la o parte căştile, se personalizează, devin părinţi, fraţi sau urmaşii unor familii care depind tot de ei, fără însă ca noţiunea de echipă să aibă câtuşi de puţin de suferit. Aceste echipe, constituite acum în marea familie coordonată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din România, sunt compuse dintr-o multitudine de specialişti: pompieri, paramedici, pirotehnişti, scafandri, alpinişti, sau alte categorii de profesionişti care asigură expertiza de specialitate sau sprijin administrativ: ingineri, fizicieni, chimişti, IT-işti, economişti. Ei alcătuiesc echipa serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din România, a căror activitate v-o prezentăm în paginile de faţă. IG

IGSU PREVENIM - PROTEJAM - SALVAM


41



Până în anul 2004, măsurile de protecţie civilă şi stingere a incendiilor se realizau de către Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi P Comandamentul Protecţiei Civile, instituţii aflate sub coordonarea Ministerului de Interne. Pentru a se adapta la creşterea exponenţială a riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre, cele două instituţii menţionate fuzionează în decembrie 2004, luând astfel fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Obiectivul fundamental al activităţii desfăşurate de IGSU vizează eficientizarea acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, în vederea menţinerii sub control a riscurilor şi asigurării stării de normalitate a vieţii comunităţilor umane şi este atins prin multitudinea de activităţi de prevenire şi intervenţie pentru stingerea incendiilor, descarcerare şi prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistenţa persoanelor aflate In situaţii critice, intervenţia la accidente tehnologice, radjologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamităţi naturale sau antropice.în calitate de integrator al Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, creat în 2004, IGSU coordonează acţiunile instituţiilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, asigurând şi funcţia de punct naţional de contact în relaţia cu organizaţiile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu. Inspectoratul general şi structurile judeţene au în componenţă aproape 30.000 de cadre, 43 de centre operaţionale şi 280 subunităţi operative, cu peste 3.500 mijloace tehnice de intervenţie.


42



RETROSPECTIVĂ - CORPUL POMPIERILOR MILITARI

Cele mai vechi însemnări despre incendiile din Principatele Dunărene datează din anii 1558 şi se referă la evenimente petrecute în Bucureşti, capitala Ţării Româneşti, iar primele documente referitoare la prevenirea incendiilor sunt din Bucureştii anului 1768. Serviciile de pompieri s-au constituit diferit în Principatele Române: în Ţara Românească şi Moldova au avut un caracter militar, iar în Transilvania - un caracter voluntar. Primele unităţi de pompieri militari din România s-au înfiinţat la 15 mai 1835 la laşi, şi în 1845 la Bucureşti, sub numele de „roată de foc", acestea funcţionând ca structuri militare. După acelaşi model s-au înfiinţat companii de pompieri în toate oraşele mari ale României, din care s-a dezvoltat apoi Corpul Pompierilor Militari, cu unităţi în toate judeţele ţării. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a produs modificări importante, pompierii militari trecând în subordinea Ministerului de Interne. Gloria pompierilor militari a devenit eternă prin jertfa pompierilor bucureşteni care au înfruntat, la 13 septembrie 1848 armata otomană venită să înăbuşe revoluţia


43



română, actul lor eroic fiind consacrat prin aniversarea anuală, la 13 Septembrie, a Zilei Pompierilor din România.

RETROSPECTIVĂ - PROTECŢIA CIVILĂ

Conceptul de protecţie civilă a cunoscut de-a lungul timpului o evoluţie continuă. Prima legiferare a fost prin Decretul Regal 468 din 28 februarie 1933 „Apărarea pasivă contra atacurilor aeriene", urmând ca prin „Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene" să fie detaşată net apărarea pasivă de cea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile. în 1943 ia fiinţă Corpul Special de Intervenţie cu scopul de a acţiona în centrele bombardate, la înlăturarea bombelor neexplodate, stingerea şi limitarea incendiilor precum şi ridicarea de tabere pentru sinistraţi ori evacuaţi. După război se înfiinţează Apărarea Locală Antiaeriană (ALA), însă legea care defineşte cel mai bine misiunea activităţii, şi anume protecţia celor fără arme atât în cazuri de conflict armat, cât şi în catastrofe ori dezastre, a fost Legea privind Apărarea Civilă şi Decretul privind măsurile de apărare civilă din anul 1978.


44



Reforma protecţiei civile a început odată cu ratificarea de către România, la 11 mai 1990, a Protocoalelor adiţionale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate, iar prin Legea apărării naţionale nr.45/01.07.1994 a apărut denumirea de "protecţie civilă", urmată, în 1996, de Legea nr. 106 - Legea Protecţiei Civile. în octombrie 1999, Comandamentul Protecţiei Civile cu structurile subordonate, trece din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în subordinea Ministerului de Interne.

SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă a fost creat în 2004, premergător aderării României la Uniunea Europeană - 2007 - şi reprezintă o reţea de comunicare permanentă între autorităţile administraţiei publice şi structurile abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri şi domenii de competenţă, şi care dispun de infrastructura şi resursele necesare pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi intervenţia la diferitele tipuri de situaţii de urgenţă.


45



Sistemul Naţional are în compunere: 1) comitete pentru situaţii de urgenţă (la nivel naţional, ministerial, al municipiului Bucureşti, judeţean şi local); 2) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (rol de integrator - asigură transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul Naţional către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale) 3) servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă (inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă); 4) centre operative pentru situaţii de urgenţă (permanente / temporare - se constituie în cadrul ministerelor şi celorlalte instituţii din cadrul sistemului, pentru a asigura fluxul de informaţii anterior sau în momentul producerii unei situaţii de urgenţă); 5) comandantul acţiunii (asigură coordonarea unitară la locul producerii evenimentului excepţional).

INTERVENŢIA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, IGSU şi structurile judeţene îndeplinesc misiuni de: 1) monitorizare, evaluare, cercetare a cauzelor producerii situaţiilor de urgenţă; 2) informare şi educare preventivă a populaţiei şi avertizare a acesteia, înştiinţare a autorităţilor administraţiei publice, despre posibilitatea/iminenţa producerii situaţiilor de urgenţă; 3) căutare, descarcerare şi salvare a persoanelor; 4) evacuare a persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate, prin asigurarea măsurilor de evacuare, instalarea taberelor de sinistraţi, participarea la la transportul populaţiei şi al unor categorii de bunuri; 5) distrugere a zăpoarelorde gheaţă sau degajare a cursurilor de apă; 6) acordare a asistenţei medicale de urgenţă prin module SMURD din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste; 7) asigurare logistică a intervenţiei structurilor proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente; 8) stingere a incendiilor;


46



9) decontaminare a populaţiei, cu mijloace specializate şi/sau a punctelor de decontaminare personal, tehnică şi echipament recunoscute din timp în profil teritorial; 10) neutralizare a efectelor materialelor periculoase prin acţiuni de asanare a muniţiei neexplodate din timpul conflictelor militare. Structurile operative ale IGSU sunt solicitate anual la peste 200.000 de situaţii de urgenţă, din care: 1) 80% - aprox. 160.000 de intervenţii SMURD; 2) 7% - peste 14.000 de intervenţii pentru stingerea incendiilor; 3) 5% - peste 10.000 de intervenţii în alte situaţii de urgenţă: inundaţii, alunecări de teren,fenomene meteo periculoase, misiuni pirotehnice etc; 3% - peste 6.000 de acţiuni pentru protecţia comunităţilor: protecţia mediului, transport apă potabilă, asanare fântâni, salvări animale etc; 4) 3% - peste 6.000 de intervenţii la arderi necontrolate ale vegetaţiei; 5) 2% - peste 4.000 de de intervenţii pentru asistenţa persoanelor.

PREVENIREA SITUAŢIILOR DE URGENTĂ

Activităţile de prevenire desfăşurate de IGSU şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti reprezintă o componentă principală a sistemului integrat de măsuri tehnice şi organizatorice, şi acţiuni specifice realizate în scopul preîntâmpinării, reducerii sau eliminării riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora, protecţiei populaţiei, mediului, bunurilor şi valorilor de patrimoniu.

La nivel naţional, activitatea de prevenire este coordonată de Inspecţia de Prevenire din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. La nivel teritorial, inspecţiile de prevenire planifică, organizează şi desfăşoară activităţi de prevenire la instituţii publice, localităţi, construcţii cu aglomerări de persoane şi operatori economici cu risc din zona de competenţă. In vederea îndeplinirii scopurilor specifice, activitatea de prevenire se desfăşoară prin următoarele forme principale: 1) reglementarea activităţii de apărare împotriva incendiilor şi protecţia civilă;


47



2) avizarea/autorizarea construcţiilor şi instalaţiilor privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă; 3) înştiinţarea autorităţilor şi asigurarea alarmării populaţiei; 4) asanarea muniţiei rămasă neexplodată din timpul conflictelor şi protecţia CBRN; 5) autorizarea desfăşurării unor activităţi specifice; 6) auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice autorizate; 7) controlul/inspecţia de prevenire; 8) asistenţa tehnică de specialitate; 9) informarea preventivă şi pregătirea în domeniu a populaţiei; 10)supravegherea pieţei privind conformitatea produselor cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu; 11) coordonarea, controlul şi pregătirea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă a serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. Raportat la statistica Asociaţiei Tehnice Internaţionale de Prevenire şi Stingere a Incendiilor - CTIF, în ultimii ani România s-a situat constant pe primele locuri la nivel mondial în ceea ce priveşte numărul redus de incendii la 1.000 de locuitori.

COOPERARE SI ASISTENTĂ INTERNAŢIONALĂ

Rolul internaţional al IGSU în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă este unul din ce în ce mai vizibil, instituţia implicându-se activ în schimbul de experienţă şi bune practici, cursuri, exerciţii, cercetare sau inovare, parteneriate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană, reuniuni şi grupuri de lucru cu instituţii şi organizaţii de profil. Un rol central în activitatea internaţională îl deţine reprezentarea României la nivelul structurilor cu atribuţii în domeniul protecţiei civile/asistenţă la dezastre din cadrul Uniunii Europene (Consiliu şi Comisie) şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - Civil Emergency Planning - însă se acordă o importanţă deosebită şi participării la diferitele activităţi organizate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite - UN-OCHA-, Iniţiativei de Prevenire şi Pregătire la Dezastre pentru Europa de Sud-Est (DPPI SEE), Euro-Regiunea DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa), Consiliul de Planificare a Urgenţelor Civil-Militare pentru Europa de Sud-Est (CMEPC SEE),


48



Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Bilateral, IGSU întreţine şi dezvoltă continuu legături profesionale prin intermediul acordurilor de cooperare încheiate cu instituţiile omoloage din Bulgaria, Ungaria, Moldova, Turcia, Azerbaidjan, Cehia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Mai mult, sunt în proces de definitivare acorduri de cooperare cu Belarus, Italia, Iordania, Macedonia, Serbia şi Ucraina. România este membru fondator al Asociaţiei Internaţionale a Serviciilor de Incendiu şi Salvare - CTIF, încă de la înfiinţarea acesteia, în 1900. Principalul instrument folosit pentru primirea/acordarea de asistenţă în situaţii de urgenţă este Mecanismul Comunitar de Protecţie Civilă, prin intermediul căruia Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a avut oportunitatea atât de a acorda, cât şi de a primi asistenţă internaţională. Alte instrumente pe care România, prin punctul naţional de contact IGSU, le poate utiliza în procesul de asistenţă internaţională sunt NATO EADRCC (Centrul Euro-Atlantic pentru Coordonarea Răspunsului la Dezastre din cadrul NATO) şi UN-OCHA (Biroul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare din cadrul ONU). In baza acordurilor bilaterale încheiate, România poate oferi sau primi direct sprijinul statului partener în cazul producerii unor dezastre de proporţii.

RESURSE UMANE

Pentru îndeplinirea misiunilor, în statele de organizare ale IGSU şi ale structurilor subordonate sunt încadraţi aproape 30.000 de angajaţi, din care 97% în unităţi operative şi 3% în structuri administrative: instituţii de învăţământ, studii şi cercetare, baze, ateliere şi depozite de asigurare tehnică, logistică şi de reparaţii. Necesarul de personal se asigură prin instituţiile de formare dedicate: Academia de poliţie "A.I.Cuza" -Bucureşti - Facultatea de Pompieri şi Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă "Pavel Zăgănescu" - Boldeşti. Anual, Facultatea de Pompieri asigură circa 50 de absolvenţi, iar Şcoala de Subofiţeri Boldeşti peste 120 de absolvenţi. O altă sursă de pregătire sunt instituţiile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale: Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" - Sibiu, Academia


49



Tehnică Militară Bucureşti şi la Academia Forţelor Aeriene "Henri Coandă" - Braşov. Suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, din decembrie 2006 au determinat profesionalizarea structurilor IGSU, prin încadrarea a peste 20.000 de subofiţeri. PREGĂTIREA SI PERFECŢIONAREA PROFESIONALĂ

IGSU asigură şi pregătirea autorităţilor administraţiei publice locale, a comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă şi a personalului de specialitate din instituţii publice şi operatori economici, prin cursuri organizate de Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi centrele zonale din Bacău, Cluj-Napoca şi Craiova, ca şi prin instructaje organizate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Cursuri de perfecţionare şi specializare a membrilor serviciilor private pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi de Centrul Naţional de Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă din Bucureşti, care oferă atestate de calificare profesională. în ultimii ani s-a acordat o atenţie deosebită pregătirii personalului paramedical, din cadrul echipajelor de prim-ajutor calificat, fiind instruiţi în a doua specialitate peste 1.000 de servanţi pompieri. Personalul paramedical care activează în cadrul echipajelor SMURD este pregătit în instituţiile de învăţământ şi centrele de formare acreditate, aflate în structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. în prezent sunt acreditate 11 centre de p

intelectual output 01 november 2015 - march 2016 · • multilingvismul (asigurarea preluării...

Documents