instrumente de monitorizare a instituŢiilor … instrumente de monitorizare a institutiilor... ·...

INSTRUMENTE DE MONITORIZARE A INSTITUŢIILOR ANTICORUPŢIE

1

Instrumente de monitorizare a institu�iiloranticorup�ie

Autori: Mariana Mihai �i Valerian Stan


2


3

Cuprins

1. Monitorizarea DNA �i a parchetelor ............................................................7

1.1. Dispozi�iile legale .......................................................................................7

1.2. Instrumente de monitorizare .......................................................................9

1.2.1. Legea 544/2001 privind informa�iile de interes public .........................9

1.2.2. Ce este �i ce nu este public în activitatea parchetelor .........................11

1.2.3. Bilan�ul DNA �i al parchetelor ............................................................13

1.2.4. Interviul ...............................................................................................13

1.2.5. Participarea la �edin�ele de judecat� ....................................................15

1.2.6. Monitorizarea de pres� ........................................................................15

1.3. Infrac�iunile de corup�ie ............................................................................16

1.4. Obiectivele �i metodologia monitoriz�rii .................................................19

2. Monitorizarea institu�iilor cu atribu�ii în materia conflictelor

de interese �i a incompatibilit��ilor ............................................................35

2.1. Principalele dispozi�ii legale privind conflictele de interese ....................38

2.2. Instrumente de monitorizare .....................................................................39

2.3. Principalele dispozi�ii legale privind incompatibilit��ile ..........................42

2.4. Instrumente de monitorizare .....................................................................44

2.5. Modalit��i de valorificare a rezultatelor monitoriz�rii .............................47

3. Monitorizarea institu�iilor cu atribu�ii în materia declar�rii

�i controlului averii ...................................................................................52

3.1. Principalele dispozi�ii legale privind declararea �i controlul averii ........52

3.2. Instrumente de monitorizare ...................................................................55

3.3. Modalit��i de valorificare a rezultatelor monitoriz�rii ............................57

Anexe ..............................................................................................................62


4


5

Argument

Aproape toate rapoartele interne �i interna�ionale asupra stadiului democra�iei �istatului de drept în România afirm� c� fenomenul corup�iei este o problem�important� în calea dezvolt�rii democratice. Din perspectiva studiilor B�nciiMondiale, corup�ia împiedic�, de asemenea, dezvoltarea economic�.A�adar, corup�ia afecteaz� negativ ambele componente cheie, atât cea politic�, cât �i cea economic�, ale procesului de integrare a României în Uniunea European�.Într-o societate democratic�, principiile transparen�ei trebuie s� fie atent respectate. Cet��enii trebuie s� fie informa�i �i trebuie s� dispun� de instrumente de evaluare a performan�elor institu�iilor publice. În contextul luptei anticorup�ie, prin acest set de instrumente, ne-am propus s�prezent�m cet��enilor �i societ��ii civile o metodologie �i câteva instrumente prin care pot evalua performan�ele institu�iilor anticorup�ie. Aceast� metodologie �iaceste instrumente au fost testate în practic�, iar rezultatele acestui test sunt cuprinse în raportul de monitorizare „Performan�a institu�iilor anticorup�ie �iintegritatea achizi�iilor publice”, în scopul de a v� ajuta în propriile dvs. monitoriz�ri. Am constatat deseori c� institu�iile publice raporteaz� succese deosebite în lupta împotriva corup�iei dar nu exist� analize independente care s� confirme sau s�infirme aceste rapoarte �i s� identifice aspecte ce trebuie ameliorate. Am plecat de la faptul c� instrumentele legale de monitorizare a institu�iilor publice exist� dar sunt slab folosite în mod sistematic �i dup� o metodologie coerent� de c�treorganiza�iile societ��ii civile, mai ales la nivel local. Activitatea de monitorizare �isesizare a institu�iilor anticorup�ie de c�tre organiza�iile societ��ii civile este �i mai slab�.Acest set de instrumente �i metodologiile propuse au rolul de a v� ajuta, îndruma �imotiva s� deveni�i activi în lupta anticorup�ie: s� evalua�i performan�a institu�iiloranticorup�ie din jude�ul dvs. dar �i s� ac�iona�i activ, prin sesiz�ri, oridecâteori afla�i sau sunte�i victimele unor acte de corup�ie – fie ca simpli cet��eni sau ziari�ti, oameni de afaceri ori reprezentan�i ai unor organiza�ii neguvernamentale. Institu�iile nu vor fi �i nu pot fi performante f�r� o real� implicare civic�.Sper�m s� folosi�i cât de mai des metodologia acestui manual chiar dac� o parte considerabil� din legisla�ia anticorup�ie se afl� în schimbare. Utilizarea acestui set de instrumente trebuie s� fie corelat� cu o analiz� a ultimelor modific�ri legislative. Acest manual nu face referire la o institu�ie anticorup�ie recent creat� – Direc�iaGeneral� Anticorup�ie (DGA) din cadrul Ministerului Administra�iei �i Internelor. Pentru mai multe detalii despre func�iile �i modalitatea de sesizare a D.G.A. v�rug�m s� consulta�i pagina de Internet www.mai.gov.ro.Acesta este unul dintre cele patru produse ale proiectului „Dezvoltarea �i aplicarea mecanismelor de monitorizare a institu�iilor anticorup�ie”, finan�at de Uniunea


6

European� prin programul Phare Societatea Civil� 2003, num�rul 2003/005-551.01.05/04/16”. Pentru o viziune unitar� asupra procesului de monitorizare a institu�iilor anticorup�ie, v� rug�m s� consulta�i �i urm�toarele manuale (disponibile pe www.crj.ro): Ghid practic privind procedurile de sesizare �i Ghid anticorup�ie – monitorizarea conflictelor de interese �i a incompatibilit��ilor. În ultimul ghid men�ionat ve�i reg�si o cuprinz�toare anex� legislativ�.

Radu Nicolae Coordonator proiect


7

1. Monitorizarea Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie �i a parchetelor

1.1. Dispozi�ii legale

Unul dintre obiectivele importante stabilite prin Programul Na�ional de Prevenire a Corup�iei, aprobat prin H.G. nr. 1065 din 25 octombrie 2001 a fost crearea unei structuri specializate de combatere a corup�iei.

Prin Ordonan�a de urgen�� nr. 43 din 4 aprilie 2002, a fost înfiin�at, la nivel na�ional, Parchetul Na�ional Anticorup�ie, ca o structur� autonom� în cadrul Ministerului Public, conceput ca un parchet specializat, cu atribu�ii în combaterea infrac�iunilor de corup�ie pe întreg teritoriul ��rii. Prin Ordonan�a de urgen�� nr. 134 din 29 septembrie 2005, adoptat� cu modific�ri prin legea nr. 54/2006, Parchetul Na�ional Anticorup�ie a fost reorganizat în Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie, conceput� ca o structur� în cadrul Parchetului de pe lâng� Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie.

La nivel central, Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie are competen�e în efectuarea urm�ririi penale în cauzele privind infrac�iunile de corup�ie, în func�iede calitatea persoanelor care le-au comis, de cuantumul prejudiciului material cauzat prin infrac�iune, precum �i în cazul în care infrac�iunile sunt îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunit��ilor Europene, dup� cum urmeaz�:

a) infrac�iunile prev�zute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea �i sanc�ionarea faptelor de corup�ie, cu modific�rile �i complet�rileulterioare, dac�, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagub� material� mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de grav� a activit��ii unei autorit��i publice, institu�ii publice sau oric�rei alte persoane juridice ori dac� valoarea sumei sau a bunului care formeaz� obiectul infrac�iunii de corup�ie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) infrac�iunile prev�zute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea �i sanc�ionarea faptelor de corup�ie, dac�, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturb�rii aduse unei autorit��i publice, institu�ii publice sau oric�rei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaz� obiectul infrac�iunii de corup�ie, sunt comise de c�tre: deputa�i; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat �iasimila�ii acestora; consilieri ai mini�trilor; judec�torii Înaltei Cur�i de Casa�ie �iJusti�ie �i ai Cur�ii Constitu�ionale; ceilal�i judec�tori �i procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; pre�edintele Consiliului Legislativ �iloc�iitorul acestuia; Avocatul Poporului �i adjunc�ii s�i; consilierii preziden�iali �iconsilierii de stat din cadrul Administra�iei Preziden�iale; consilierii de stat ai


8

primului – ministru; membrii �i controlorii financiari ai Cur�ii de Conturi �i ai camerelor jude�ene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul �iviceguvernatorul B�ncii Na�ionale a României; pre�edintele �i vicepre�edintele Consiliului Concuren�ei; ofi�eri, amirali, generali �i mare�ali; ofi�eri de poli�ie; pre�edin�ii �i vicepre�edin�ii consiliilor jude�ene; primarul general �i viceprimarii municipiului Bucure�ti; primarii �i viceprimarii municipiilor; consilierii jude�eni; prefec�ii �i subprefec�ii; conduc�torii autorit��ilor �i institu�iilor publice centrale �ilocale �i persoanele cu func�ii de control din cadrul acestora, cu excep�iaconduc�torilor autorit��ilor �i institu�iilor publice de la nivelul ora�elor �icomunelor �i a persoanelor cu func�ii de control din cadrul acestora; avoca�ii; comisarii G�rzii Financiare; personalul vamal; persoanele care de�in func�ii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes na�ional,al companiilor �i societ��ilor na�ionale, al b�ncilor �i societ��ilor comerciale la care statul este ac�ionar majoritar, al institu�iilor publice care au atribu�ii în procesul de privatizare �i al unit��ilor centrale financiar – bancare; persoanele prev�zute la art. 81 din Legea nr. 78/2000, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare (func�ionarii sau persoanele care î�i desf��oar� activitatea pe baza unui contract de munc� ori alte persoane care exercit� atribu�ii similare în cadrul unei organiza�ii publice interna�ionale la care România este parte; membrii adun�rilor parlamentare ale organiza�iilor interna�ionale la care România este parte; func�ionarii sau persoanele care î�i desf��oar� activitatea pe baza unui contract de munc� ori alte persoane care exercit� atribu�ii similare în cadrul Comunit��ilor Europene; persoanele care exercit� func�ii judiciare în cadrul instan�elor interna�ionale a c�ror competen�� este acceptat� de România, precum �i, func�ionarii de la grefele acestor instan�e;func�ionarii unui stat str�in; membrii adun�rilor parlamentare sau administrative ale unui stat str�in); lichidatorii judiciari; executorii Autorit��ii pentru Valorificarea Activelor Statului. (art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 43/2002, modificat prin art. 16 din O.G. nr. 134/2005);

c) infrac�iunile împotriva intereselor financiare ale Comunit��ilor Europene (art. 13 alin. 11 din O.G. nr. 43/2002, introdus prin art. 17 alin. 11 din O.G. nr. 134/2005);

d) infrac�iunile prev�zute la art. 215 alin. 1, 2, 3 �i 5, art. 246, 247, 248 �i2481 din Codul penal, infrac�iunile prev�zute la art. 175, 177 �i 178 – 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modific�rile �icomplet�rile ulterioare, �i în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea �i combaterea evaziunii fiscale, în toate cazurile, dac� aceste infrac�iuni au cauzat o pagub�material� mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro (art. 13 alin. 12 dinO.G. nr. 43/2002, introdus prin art. 17 alin. 12 din O.G. nr. 134/2005);

e) infrac�iunile prev�zute la pct. a, b, c �i d, s�vâr�ite de c�tre militarii în activitate, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate (art. 13 alin. 3 din O.G. nr. 43/2002, modificat prin art. 18 alin. 3 din O.G. nr. 134/2005).

Pe plan local, la nivelul parchetelor de pe lâng� cur�ile de apel au fost înfiin�ate servicii teritoriale ale Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie, �i, respectiv,


9

birouri, la nivelul câtorva parchete de pe lâng� tribunale, toate apar�inând structurii centrale a Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie.

La nivel local, efectuarea urm�ririi penale în cauzele privind infrac�iunilede corup�ie este de competen�a parchetelor de pe lâng� instan�e, potrivit dispozi�iilor Codului de procedur� penal�.

Sunt de competen�a parchetelor de pe lâng� instan�e, potrivit dispozi�iilor Codului de procedur� penal�, infrac�iunile prev�zute în Legea nr. 78/2000, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, care nu sunt date, conform O.G. nr. 43/2002, a�a cum a fost modificat� prin O.G. nr. 134/2005 (aprobat� cu modific�riprin Legea nr. 54/2006), în competen�a Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie.

1.2. Instrumente de monitorizare

1.2.1. Legea 544/2001 privind accesul liber la informa�iile de interes public; “Un guvern democratic f�r� informa�ii publice sau alte mijloace de a le ob�ine nu este decât un Preambul al unei Farse sau al unei Tragedii sau poate a amândurora. Cunoa�terea va st�pâni întotdeauna ignoran�a �i oamenii ce doresc s� fie proprii lor conduc�tori trebuie s� ne înarmeze cu puterea pe care o d�cunoa�terea” James Medison

Articolul 31 din Constitu�ia României stipuleaz� dreptul cet��enilor români de a avea acces liber la informa�ii, astfel: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa�ie de interes public nu poate fi îngr�dit. Autorit��ile publice, potrivit competen�elor ce le revin, sunt obligate s� asigure informarea corect� a cet��enilor asupra treburilor publice �i asupra problemelor de interes personal”. În februarie 2002, Consiliul Europei a adoptat Recomandarea statelor membre privind accesul la documentele publice �i astfel a recomandat ca, prin propriile prescrip�ii, s� fie protejat interesul individului de a controla eficace activitatea organelor de stat.

Cadrul legal general privind liberul acces la informa�iile de interes public este cuprins în Legea nr. 544/2001, care stabile�te c� acesta constituie unul dintre principiile fundamentale ale rela�iilor dintre persoane �i autorit��ile publice, în conformitate cu Constitu�ia României �i cu documentele interna�ionale ratificate de Parlamentul României. Accesul la informa�ie în probleme ce �in de activitatea parchetelor �i de actul de înf�ptuire a justi�iei, în genere, este de interes public �i este astfel supus acestor reglement�ri legale. Potrivit art. 6 din aceast� lege, orice persoan� are dreptul s� solicite �i s� ob�in� de la autorit��ile �i institu�iile publice, în condi�iile legii, informa�iile de interes public, prin urmare, inclusiv în probleme ce privesc activitatea parchetelor, respectiv, înf�ptuirea actului de justi�ie, autorit��ile publice fiind obligate s� asigure persoanelor, la cererea acestora, informa�iile de interes public solicitate, în scris sau verbal.


10

La solicitarea informa�iilor respective, autorit��ile �i institu�iile publice au obliga�ia s� r�spund� în scris în termen de 10 zile sau, dup� caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicit�rii, în func�ie de dificultatea, complexitatea, volumul lucr�rilor documentare �i de urgen�a solicit�rii. În cazul nerespect�rii de c�tre institu�ia public� a acestei proceduri, între solicitant �i institu�ia respectiv� apare un litigiu, situa�ie în care, persoana a c�rei cerere nu a fost rezolvat� are dreptul de a se adresa autorit��ii judec�tore�ti. Sunt situa�ii în care o solicitare de informa�ie poate fi refuzat�. O astfel de situa�ie apare dac� dezv�luirea informa�iei ar afecta în mod negativ confiden�ialitatea procedurilor autorit��ilor publice prev�zute de lege, rela�iile interna�ionale, siguran�a na�ional� sau securitatea public� ori cursul justi�iei,dreptul unei persoane de a beneficia de o judecat� dreapt� sau dreptul unei autorit��i publice de a conduce o anchet� de natur� penal� sau disciplinar�.Solicitarea mai poate fi refuzat� �i când s-ar afecta negativ confiden�ialitateainforma�iilor comerciale �i industriale, drepturile de proprietate intelectual�, a unor date personale �i/sau a unor dosare apar�inând unei persoane fizice dac� aceast�persoan� nu a consim�it la publicarea informa�iilor, dac� o astfel de confiden�ialitate este prev�zut� de lege. Dac� autoritatea public� c�reia îi este adresat� cererea refuz� solicitarea pe motiv c� nu de�ine informa�ia respectiv�, ea trebuie, cât mai rapid posibil, s�informeze solicitantul cu privire la autoritatea public� la care crede c� este posibil s� se g�seasc� informa�ia respectiv� ori s� transfere cererea acelei autorit��i, informând în acela�i timp solicitantul. În toate situa�iile în care solicitarea a fost f�cut� în scris sau solicitantul cere acest lucru, refuzul trebuie f�cut în scris �i motivat, oferind în acela�i timp, informa�ii privitoare la posibilitatea depunerii unei reclama�ii la conduc�torulautorit��ii sau al institu�iei publice respective, care trebuie s� fie f�cut� într-un termen de 30 de zile de la luarea la cuno�tin�� de c�tre persoana lezat�. Dac� dup� cercetarea administrativ� reclama�ia se dovede�te întemeiat�,r�spunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclama�iei �i va con�ine atât informa�iile de interes public solicitate ini�ial, cât �imen�ionarea sanc�iunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. În cazul în care o persoan� se consider� v�t�mat� în drepturile sale privind liberul acces la informa�iile de interes public, aceasta poate face plângere la sec�iade contencios administrativ a tribunalului în a c�rei raz� teritorial� domiciliaz� sau în a c�rei raz� teritorial� se afl� sediul autorit��ii ori al institu�iei publice, care trebuie f�cut� într-un termen de 30 de zile de la data expir�rii termenului la care ar fi trebuit s� primeasc� r�spunsul ori, în mod gre�it, cererea a fost refuzat�, par�ial sau în totalitate ori a primit un r�spuns inadecvat. Instan�a poate obliga autoritatea sau institu�ia public� s� furnizeze informa�iile de interes public solicitate �i s� pl�teasc� daune morale �i/sau patrimoniale. Hot�rârea tribunalului este supus� recursului, iar decizia Cur�ii de apel, dat� în recurs, este definitiv� �i irevocabil�.


11

Atât plângerea, cât �i recursul se judec� în instan�� în procedur� de urgen��i sunt scutite de tax� de timbru.

1.2.2. Ce este �i ce nu este public în activitatea parchetelor

Practic, accesul la informa�iile de interes public reprezint� regula, iar limitarea accesului, excep�ia. Astfel, potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa�iile de interes public, se excepteaz� de la accesul liber al cet��enilor, informa�iile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dac� se pericliteaz� rezultatul anchetei, se dezv�luie surse confiden�iale ori se pun în pericol via�a, integritatea corporal�, s�n�tatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desf��urare (art. 12 alin. 1 lit. e din lege), precum �i, informa�iile privind procedurile judiciare, dac� publicitatea acestora aduce atingere asigur�rii unui proces echitabil ori interesului legitim al oric�reia dintre p�r�ile implicate în proces (art. 12 alin.1 lit. f din lege). Printr-o interpretare per a contrario a textului legii, orice alte informa�ii care privesc activitatea autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii legale în materia prevenirii, descoperirii �i sanc�ion�rii faptelor de corup�ie �i care nu sunt exceptate prin lege, în mod expres, de la accesul liber al cet��enilor, fac parte din categoria informa�iilor de interes public, ce pot fi solicitate de c�tre orice persoan� interesat�. Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie a României a stabilit cu claritate, printr-o enumerare limitativ�, care sunt categoriile de informa�ii exceptate de la accesul liber al cet��enilor prev�zute de art. 12(1) din Legea nr. 544/2001, stabilite în concordan�� cu specificul activit��ii instan�elor judec�tore�ti, dup� cum urmeaz�:

1. Informa�iile clasificate, potrivit legii, din domeniul ap�r�rii na�ionale,siguran�ei �i ordinii publice;

2. Informa�iile privind deliber�rile completului de judecat�;3. Informa�iile privind activit��ile comerciale sau financiare ale persoanelelor

juridice sau fizice aflate în dosarele instan�elor de judecat�, dac� prin publicarea acestora se aduce atingere principiului concuren�ei loiale;

4. Informa�iile cu privire la datele personale ale p�r�ilor din procesele aflate pe rolul instan�elor, cu excep�ia situa�iei când afecteaz� capacitatea de exercitare a unei func�ii publice;

5. Informa�iile din timpul cercet�rii disciplinare a magistra�ilor;6. Informa�iile privind procedura în timpul anchetei penale, dac� se dezv�luie

surse confiden�iale ori se pun în pericol via�a, integritatea corporal�,s�n�tatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desf��urare;

7. Informa�iile privind procedurile judiciare, altele decât cele privind respectarea principiului publicit��ii, dac� prin aceasta se afecteaz� regula procesului echitabil ori a interesului legitim al p�r�ilor implicate în proces;


12

8. Informa�iile din dosarele cu minori �i tineri, atunci când �edin�a de judecat� a fost declarat� nepublic� �i se impune protec�ia minorilor �itinerilor;

9. Informa�iile aflate în dosarele ale c�ror cauze au fost sau sunt judecate în �edin�� secret�, precum �i cele privind autorizarea efectu�rii perchezi�iilorsau confirmarea �i autorizarea intercept�rilor �i înregistr�rilorconvorbirilor telefonice;

10. Informa�iile privind documentele �i eviden�ele speciale ale instan�ei care presupun confiden�ialitate.

Nu exist� un text similar care s� stabileasc� categoriile de informa�ii exceptate de la accesul liber al cet��enilor, aplicat pe specificul activit��ii parchetelor, îns�, acest text, emanat de la instan�a suprem� din România, respectiv, de la Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie poate fi aplicat �i activit��ii institu�iilor apar�inând Ministerului Public.

Suedia este prima �ar� din lume al c�rei Parlament a adoptat o lege a accesului la informa�ia de interes public (Legea libert��ii presei, 1766). Legea prevedea c� documentele oficiale trebuie „le cerere, puse la dispozi�ia oric�reipersoane”, f�r� perceperea vreunei taxe. Deciziile autorit��ilor de a refuza accesul la documente oficiale poate fi atacat� la tribunalele administrative generale �i, în ultim� instan��, la Curtea Suprem� Administrativ�. Avocatul Poporului (Ombudsman), care func�ioneaz� pe lâng� Parlament de�ine anumite func�ii de supraveghere în domeniul liberului acces la informa�ie. În Ungaria sunt reglementate în cadrul aceluia�i act normativ (Legea nr. 63/1992), atât accesul liber la informa�iile de interes public, cât �i protec�ia datelor personale. Comisarul Parlamentului pentru Protec�ia Datelor �i Accesul la Informa�ie supervizeaz� aplicarea Legii 63/1992, ac�ionând în acela�i timp ca un Ombudsman pentru protec�ia datelor personale �i pentru liberul acces la informa�iade interes public. El este responsabil pentru întocmirea �i între�inerea Registrului pentru Protec�ia Datelor Personale �i pentru pronun�area unor opinii juridice privind legisla�ia relevant� �i asupra fiec�rei categorii de secrete de stat. În conformitate cu Legea Secretului de Stat din 1995, Comisarului Parlamentului i s-a mai conferit �i prerogativa de a schimba încadrarea unor documente clasificate drept secrete de stat. Parlamentul Republicii Cehe a adoptat în 1999 o lege a accesului liber la informa�ie inspirat� dup� modelul legii similare din Statele Unite. Legea garanteaz� accesul cet��enilor la toate documentele institu�iilor publice, ale administra�iilor locale �i ale altor institu�ii precum, Camera Avoca�ilor �i Camera Medicilor, fiind exceptate informa�iile clasificate, secretele comerciale �i datele personale. În Fran�a, legea cadru care reglementeaz� accesul la informa�ie este Legea nr. 78-753/17.05.1978 privind libertatea accesului la documentele administrative, care garanteaz� dreptul de acces la documentele institu�iilor publice. Conform legii,


13

toate documentele sunt publice, cu excep�ia datelor ce con�in deliber�ri ale institu�iilor guvernamentale, a datelor privind siguran�a na�ional�, a informa�iilorprotejate prin Legea protec�iei datelor personale �i a altor documente protejate prin lege. Comisia pentru accesul la documentele administrative are func�ia de a superviza aplicare legii.

1.2.3. Bilan�ul Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie �i al parchetelor

Conform O.G. nr. 43/2002, art. 3 (1) e), privind Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, se prevede elaborarea raportului anual privind activitatea Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie �i prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii �i ministrului justi�iei, nu mai târziu de luna februarie a anului urm�tor, iar ministrul justi�iei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie;Acesta este un instrument util în activitatea de monitorizare întrucât ofer� date statistice �i exemple de cazuri, ce pot fi verificate. Raportul anual al DNA nu detaliaz� anumite informa�ii privind activitatea structurilor sale teritoriale, care ar putea face obiectul unei monitoriz�ri.

1.2.4. Interviul

Un alt instrument ce ar putea fi folosit în cadrul unui proces de monitorizare este interviul. Se pot realiza interviuri cu procurorii care conduc structurile teritoriale ale DNA, în cadrul programului acestora de audien�e.Interviul este o metod� calitativ� de cercetare social� cu ajutorul c�reia se pot ob�ine informa�ii mai detaliate despre un subiect. Interviurile pot fi deosebit de folositoare dup� ce în prealabil respondentul a fost rugat s� completeze un chestionar. Aceast� metodologie a fost testat� în cadrul acestui instrument: serviciile teritoriale ale DNA au fost rugate s� completeze chestionare privind propria activitate pentru ca, dupa culegerea acestor informa�ii, s� aib� loc interviul cu procurorul �ef al serviciului teritorial. Înainte de a începe proiectarea unui ghid de interviu trebuie s� ave�i foarte clar definite obiectivele monitoriz�rii.Interviurile pot fi de mai multe tipuri:

- Interviul direct (informal, jurnalistic, engl. personal interviewing) este o discu�ie liber�, nu exist� un ghid cu întreb�ri predeterminate, interviul este flexibil �i deschis.

- Interviul semi-structurat (engl. - semi-structured interview) în care exist� o gil� de teme �i o list� de întreb�ri (preg�tire prealabil�) dar �i posibilitatea de a ini�ia alte întreb�ri. Intreb�rile sunt deschise l�sând libertatea formul�rii r�spunsului.

- Interviul structurat este cel în care intervievatorul preg�te�te un ghid de interviu cu întreb�ri standard care vor fi utilizate în timpul interviului.


14

Ghidul este respectat integral �i con�ine �i întreb�ri închise – în care variantele de r�spuns sunt date, predeterminate.

Pentru a asigura comparabilitatea datelor ob�inute din interviuri dar �i pentru a p�stra un anumit grad de creativitate a r�spunsului (în scopul de a se aduna cât mai multe informa�ii, opinii, probleme) se recomand� utilizarea în procesele de monitorizare a interviului semi-structurat. Exist� �ase tipuri de întreb�ri ce pot fi adresate1

- comportamentale: ce face sau ce a f�cut o persoan�;- despre opinii/valori: ceea ce crede o persoan� despre un anumit subiect; - despre sentimente; - informa�ionale (privind cunoa�terea): informa�ii despre un anumit subiect; - privind sim�urile: ceea ce au v�zut, atins, auzit, gustat sau mirosit

persoanele;- demografice: despre vârst�, educa�ie etc

Mai jos sunt prezentate câteva sfaturi de urmat atunci când realiz�m un interviu2

a. Preg�tirea pentru interviu - Alege�i o loca�ie lini�tit�, f�r� mult zgomot; - Explica�i scopul interviului; - Discuta�i chestiunile de confiden�ialitate – cine va avea acces la r�spunsuri, cum vor fi analizate r�spunsurile, cum �i dac� identitatea lor va fi dezv�luit�. Ob�ine�ipermisiunea de a prelaua citate; - Explica�i formatul interviului; - Indica�i durata interviului; - Oferi�i-le datele voastre de contact �i ruga�i-i s� ia leg�tura cu dvs. dac� au întreb�ri, nel�muriri. - Întreba�i-i dac� au nel�muriri înaintea începerii interviului; - Nu v� baza�i pe memorie pentru a v� aminti r�spunsurile: cere�i permisiunea s�înregistra�i interviul sau, dac� nu este posibil, cere�i permisiunea s� aduce�i pe cineva cu dvs. care s� noteze r�spunsurile în timpul interviului. b. Desf��urarea interviului - Verifica�i ocazional aparatul de înregistrat; - Pune�i o singur� întrebare o dat�;- Încerca�i s� r�mâne�i neutri, pe cât posibil (nu afi�a�i reac�ii emo�ionale puternice la r�spunsurile pe care le primi�i);- Încuraja�i r�spunsurile (ex. prin mi�carea aprobatoare a capului) - Fi�i aten�i asupra modului în care lua�i noti�e (dac� v� repezi�i s� lua�i o not�,poate p�rea c� sunte�i surprins sau impresionat de r�spuns; acest fapt va influen�ar�spunsurile viitoare); - Puncta�i tranzi�ia de la un subiect la altul: „pân� acum am vorbit despre acest subiect, de acum încolo a� dori s� vorbim despre....” 1 Conform lui Michael Patton - "Qualitative Evaluation and Research Methods", Sage Publications, 1990 2 Adaptare dup� articolul “General Guidelines for Conducting Interviews” de Carter McNamara, MBA, PhD


15

- Nu pierde�i controlul interviului – aceasta se poate întâmpla dac� intervievatul sare la alt subiect, r�spunde mult timp la o întrebare iar timpul alocat este limitat sau chiar începe s� adreseze întreb�ri operatorului de interviu. c. Imediat dup� interviu - Verifica�i aparatul de înregistrat; - Reciti�i notele scrise pentru a clarifica anumite cuvinte prescurtate sau indescifrabile, a numerota paginile �i a completa anumite fraze care nu au sens. - Scrie�i observa�iile realizate în timpul interviului.

În scopul de a v� ajuta în elaborarea unui ghid de interviu, v� prezent�m drept model ghidul de interviu folosit în monitorizarea serviciilor teritoriale ale Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie �i formatul de raport de interviu (vezi Anexa 1).

1.2.5. Participarea în instan�e la sedin�ele de judecat�;

Un alt instrument ce poate fi utilizat în monitorizarea performan�elor parchetelor este participarea la sedin�ele de judecat� publice. Publicitatea procesului reprezint� o garan�ie oferit� de lege, care protejeaz�justi�iabilii de o judecat� secret�, care iese de sub controlul public: ea constituie, de asemenea, unul din mijloacele de p�strare a încrederii în instan�ele judec�tore�ti. Publicitatea sedin�ei de judecat� confer� transparen�� activit��ii judec�tore�ti, care, la rîndul sau, este un element indispensabil al func�ion�rii institu�iilor democratice într-un stat de drept3. Publicitatea �edin�ei de judecat� este garantat� �i de Conven�ia European� a Drepturilor Omului (art. 6). Art. 12 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar� prevede c� “�edin�ele de judecat� sunt publice, în afar� de cazurile prev�zute de lege. Pronun�area hot�rârilor se face în �edin�� public�, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege”. Acest instrument poate fi folosit pentru mai multe tipuri de monitoriz�ri4, inclusiv pentru monitorizarea activit��ii parchetelor în cazurile de corup�ie. În timpul unor asemenea �edin�e pot fi evaluate tipul �i num�rul de excep�ii ridicate de p�r�i,precum �i dac� acestea au fost admise sau respinse, felul în care sunt �inute�edin�ele, ac�iunile procurorului de �edin�� etc. Informa�iile trebuie culese pe baza unei grile de observa�ie.Folosind o metodologie similar�, se pot monitoriza solu�iile de neîncepere a urm�rii penale dispuse de mai multe parchete într-o anumit� perioad�.

1.2.6. Monitorizarea de pres�

Instrumentele de mai sus pot fi sus�inute printr-o monitorizare de pres�. Astfel pot fi identificate cele mai cunoscute cazuri de corup�ie, care sunt în aten�ia parchetului sau sunt în instan�a de judecat�, dar �i posibile cazuri de corup�ie noi (identificate 3 Centrul de analiz� �i prevenire a corup�iei – www.capc.md4 De pild� organiza�ia american� MADD (Mothers Against Drunk Driving) a dezvoltat o metodologie de monitorizare a instan�elor de judecat�: www.madd.org


16

ca urmare a unor anchete jurnalistice). Astfel, dup� documentarea serioas� a cazului preluat din pres� – prin utilizarea instrumentelor descrise mai sus, precum �i a altor instrumente - ex: baza de date a Registrului Comer�ului, cei care monitorizeaz� pot depune denun�uri la parchet. Modul în care parchetul rezolv�respectivele sesiz�ri poate fi evaluat printr-o gril� de observa�ie a cazului. Monitorizarea de pres� trebuie s� respecte o metodologie de investigare. Dup�stabilirea scopului monitoriz�rii, perioadei monitoriz�rii �i a publica�iilormonitorizate se va proceda la descrierea fiec�rui indicator al monitoriz�rii:

a. Tipul articolului: articolele pot fi de informare sau de opinie. b. Actorii, care pot fi func�ionari publici, demnitari, ale�i locali etc c. Tipul faptei – definirea ac�iunilor care sunt de interes pentru monitorizare:

corup�ie, conflict de interese, dare/luare de mit� etc d. Fapte semnalate (S)/documentate (D)/investigate (I)

Pe baza indicatorilor utiliza�i se va defini o baz� de date care va fi completat� de voluntari/persoanele responsabile cu monitorizarea.

1.3. Infrac�iunile de corup�ie

În accep�iunea general�, corup�ia este o manifestare, o abatere de la moralitate, de la datorie, de la cinste, care exprim� o grav� degradare, descompunere moral�, venalitate (Dic�ionarul explicativ al limbii române). Corup�ia este în esen�� un abuz de putere, de func�ie, din partea celor investi�i cu exerci�iul acestora, s�vâr�it în scopul ob�inerii de avantaje materiale ori de alte foloase. Nici Codul penal în vigoare, nici prevederile penale din legi speciale, nu au dat o defini�ie a conceptului penal de „corup�ie” ori a aceluia de „infrac�iuni de corup�ie”. Pentru prima dat� în legisla�ia român�, prin prevederile Legii nr. 78/2000, conceptul penal de corup�ie a fost limitat la doar patru infrac�iuni: luarea de mit�(art. 254 Cod pen.), darea de mit� (art. 255 Cod pen.), primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cod pen.) �i traficul de influen�� (art. 257 Cod pen.). Totodat�, Legea nr. 78/2000, în capitolul 3 denumit „Infrac�iuni”, con�ineprevederi referitoare la trei categorii de infrac�iuni: de corup�ie (sec�iunea a 2-a), infrac�iuni asimilate infrac�iunilor de corup�ie (sec�iunea a 3-a) �i infrac�iuni în leg�tur� direct� cu infrac�iunile de corup�ie (sec�iunea a 4-a). Ulterior, prin Legea nr. 161/2003, conceptul penal de corup�ie a fost extins, cuprinzând �i alte dou� infrac�iuni, respectiv, cele prev�zute de art. 61 �i 81,introduse prin prevederile acesteia, în Legea nr. 78/2000. A�adar, prin prevederi legale exprese, conceptul penal de corup�ie a fost limitat la infrac�iunile de luare de mit� (art. 254 Cod pen.), dare de mit� (art. 255 Cod pen.), primire de foloase necuvenite (art. 256 Cod pen.), trafic de influen��(art. 257 Cod pen.), precum �i cele prev�zute �i pedepsite prin art. 61 �i 81 din Legea nr. 78/2000, modificat� prin Legea nr. 161/2003.


17

Pe de alt� parte, legea a incriminat, dar distinct, pentru prima dat� în legisla�ia român�, infrac�iunile asimilate celor de corup�ie (sec�iunea a 3-a) �iinfrac�iunile în leg�tur� direct� cu acestea (sec�iunea a 4-a din Legea nr. 78/2000). Una dintre cele mai grave fapte de corup�ie, incriminate sub denumirea de luare de mit� de dispozi�iile art. 254 din Codul penal, const� în pretinderea sau primirea, în mod direct sau indirect, de c�tre un func�ionar sau alt salariat, de bani, bunuri ori alte foloase, care nu i se cuvin sau acceptarea promisiunii unor astfel de foloase ori nerespingerea acesteia, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Infrac�iunea de luare de mit�, prev�zut� de dispozi�iile art. 255 din Codulpenal este strâns legat� de încercarea de corupere a func�ionarului îns�rcinat cu îndeplinirea unui act, conform îndatoririlor de serviciu ce-i revin. Definit� �i caracterizat� de promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile �i scopurile ar�tate în art. 254 din Codul penal, darea de mit�constituie o infrac�iune aflat� în strâns� leg�tur� cu infrac�iunea de luare de mit�.

Primirea de foloase necuvenite, infrac�iune de corup�ie incriminat� de dispozi�iile art. 256 din Codul penal, reprezint� fapta func�ionarului de a primi, direct sau indirect, bani ori alte foloase, dup� ce a îndeplinit un act în virtutea func�iei sale �i la care era obligat în temeiul acesteia. Dac� în cazul lu�rii de mit�, banii sau alte foloase se primesc înainte, în cazul infrac�iunii de primire de foloase necuvenite, ace�tia se primesc dup�îndeplinirea de c�tre func�ionar a îndatoririlor sale de serviciu.

Traficarea influen�ei pe care o persoan� o are pe lâng� un func�ionar(real�) sau pe care las� s� se în�eleag� c� o are pe lâng� acesta (presupus�), creeaz�reale �i grave st�ri de pericol pentru prestigiul, autoritatea, credibilitatea organelor, a institu�iilor, organismelor statului, serviciilor publice, a altor unit��i, societ��ilorcomerciale, companiilor �i societ��ilor na�ionale, regiilor autonome, agen�iloreconomici, pentru corectitudinea, cinstea func�ionarilor, care-�i desf��oar�activitatea în cadrul acestora, îndeplinind func�iile încredin�ate. Infrac�iunea de trafic de influen��, prev�zut� de dispozi�iile art. 257 din Codul penal const� în primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, s�vâr�it� de c�tre o persoan� care are influen�� sau las� s� se cread� c� are influen��asupra unui func�ionar pentru a-l determina s� fac� ori s� nu fac� un act ce intr� în atribu�iile sale de serviciu. Recent, legiuitorul român a apreciat ca fiind periculoas� social �i fapta cump�r�torului de influen�� i astfel, prin prevederile art. 61 din Legea nr. 78/2000,introdus prin art. I pct. 3 Cartea a II-a Titlul I din legea 161/2003, a incriminat promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influen�� sau las� s� se cread� c� are influen��asupra unui func�ionar, pentru a-l determina s� fac� ori s� nu fac� un act ce intr� în atribu�iile sale de serviciu.


18

De�i nu este denumit� ca atare, aceast� infrac�iune este o variant� a traficului de influen��. Sesizând pericolul grav constituit de coruperea sau încercarea de corupere a func�ionarului unui organism interna�ional sau al unui stat str�in, înscriindu-se în eforturile comunit��ii interna�ionale de combatere ferm� a acesteia, legiuitorul român a incriminat, prin prevederile art. 82 din Legea nr. 78/2000, ca infrac�iunedistinct� de aceea de dare de mit�, prev�zut� �i pedepsit� de art. 255 C. pen.: Promisiunea, oferirea sau darea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase unui func�ionar al unui stat str�in ori al unei organiza�ii publice interna�ionale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul ob�inerii unui folos necuvenit în cadrul opera�iunilor economice interna�ionale.

Infrac�iunile asimilate infrac�iunilor de corup�ie sunt incriminate, pe de o parte, de Legea nr. 78/2000, în sec�iunea a 3-a, iar, pe de alt� parte, de Codul penal. Astfel, Legea special� nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea �isanc�ionarea faptelor de corup�ie, la art. 10, 11, 12, 13, 131, 132 , prevede mai multe infrac�iuni asimilate infrac�iunilor de corup�ie. Totodat�, în Codul nostru penal sunt incriminate ca infrac�iuni asimilate infrac�iunilor de corup�ie, urm�toarele: abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248 C.pen.), abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246), abuzul în serviciu prin îngr�direa unor drepturi (art. 247).

Infrac�iunile în leg�tur� direct� cu infrac�iunile de corup�ie sau cu infrac�iunile asimilate acestora sunt prev�zute, de asemenea, de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea �i sanc�ionarea faptelor de corup�ie, de Codul penal, precum �i de o serie de alte legi speciale. Ca infrac�iuni în leg�tur� direct� cu infrac�iunile de corup�ie sau cu infrac�iunile asimilate acestora sunt reglementate urm�toarele tipuri de infrac�iuni:t�inuirea bunurilor provenite din s�vâr�irea unei infrac�iuni de corup�ie sau asimilate acestora �i favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infrac�iune[art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000], asocierea în vederea s�vâr�irii unei infrac�iuni de corup�ie, asimilat� cu aceasta �i a celei prev�zute de art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 [art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000], falsul �i uzul de fals s�vâr�ite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infrac�iunile de corup�ie�i/sau asimilate acestora sau în realizarea scopului urm�rit printr-o asemenea infrac�iune [art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000], falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.pen.), falsul intelectual (art. 289 C.pen.), falsul în înscrisuri sub semn�tur� privat� (art. 290 C.pen.), uzul de fals (art. 291 C.pen.), abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor �i abuzul în serviciu prin îngr�direa unor drepturi [art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000], �antajul s�vâr�it în leg�tur� cu infrac�iunile prev�zute în Se�iunile a II-a �i a III-a – art. 17 lit. d1 ) din Legea nr. 78/2000. Sunt incriminate, de asemenea, o serie de alte infrac�iuni din aceast�categorie, în mai multe legi speciale, dup� cum urmeaz�: infrac�iunile de sp�lare a banilor prev�zute în Legea nr. 656/2002 [art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000],


19

contrabanda cu bunuri provenite din s�vâr�irea unei infrac�iuni de corup�ie sau asimilat� cu acestea, s�vâr�it� în realizarea scopului urm�rit printr-o asemenea infrac�iune, prev�zut� în art. 175, 176 �i 179 din Legea nr. 141/1997 [art. 17 lit. f) din Legea nr. 78/2000], infrac�iunile prev�zute în Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, s�vâr�ite în leg�tur� cu infrac�iunile de corup�ie sau cele asimilate acestora [art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000], infrac�iunea de bancrut� frauduloas� �i celelalte infrac�iuni la Legea nr. 31/1990 privind socit��ilecomerciale [art. 7 lit. h) din Legea nr. 78/2000], traficul de droguri, traficul de substan�e toxice �i nerespectarea regimului armelor de foc �i al muni�iilor s�vâr�iteîn leg�tur� cu infrac�iunile de corup�ie sau asimilate acestora [art. 17 lit. i) din Legea nr. 78/2000], infrac�iunile de trafic de persoane prev�zute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea �i combaterea traficului de persoane, s�vâr�ite în leg�tur� cu o infrac�iune prev�zut� în Sec�iunile a II-a �i a III-a [art. 17 lit. j) din Legea nr. 78/2000], infrac�iunea prev�zut� în art. 15 din Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea �i combaterea utiliz�rii sistemului financiar bancar în scopul finan��rii de acte de terorism, aprobat� prin Legea nr. 466/2002, s�vâr�it� în leg�tur� cu o infrac�iune prev�zut� în Sec�iunile 2 �i 3 [art. 17 lit. k) din Legea nr. 78/2000].

1.4. Obiectivele �i metodologia monitoriz�rii

Pentru a v� ajuta în trasarea propriei metodologii de monitorizare a Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie �i a parchetelor v� prezent�m mai jos metodologia utilizat�de Centrul de Resurse Juridice (CRJ) în cadrul proiectului „Dezvoltarea �iaplicarea mecanismelor de monitorizare a institu�iilor anticorup�ie”.CRJ a urm�rit trei obiective pentru care a definit dimensiuni �i indicatori (vezi tabelul 1). Monitorizarea s-a desf��urat în perioada martie – august 2006 în jude�ele Alba, Bihor, Bra�ov, Dolj �i Ia�i. Rezultatele monitoriz�rii sunt disponibile în raportul „Performan�a institu�iilor anticorup�ie �i integritatea achizi�iilor publice” – www.crj.ro

Obiectivele monitoriz�rii: Obiectivul 1 Analiza debutului de an 2006 fa�� de debutul anului 2005 la nivelul serviciilor teritoriale ale DNA. Care sunt diferen�ele de competen�e dintre PNA �i DNA? Cum au influen�at aceste schimb�ri de competen�e debutul anului 2006 fa�� de aceea�iperioad� a anului trecut?

Potrivit O.G. nr. 43/2002, erau în competen�a Parchetului Na�ionalAnticorup�ie, infrac�iunile prev�zute în Legea nr. 78/2000, s�vâr�ite în una din urm�toarele condi�ii: a) dac�, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagub� material� mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o


20

perturbare deosebit de grav� a activit��ii unei autorit��i publice sau oric�rei alte persoane juridice; b) de c�tre deputa�i, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat �iasimila�ii acestora, judec�torii Cur�ii Constitu�ionale, membrii, judec�torii,procurorii �i controlorii financiari ai Cur�ii de Conturi �i ai camerelor de conturi jude�ene, pre�edintele Consiliului Legislativ, avocatul poporului, guvernatorul �iviceguvernatorii B�ncii Na�ionale a României, pre�edintele Consiliului Concuren�ei, magistra�i, ofi�eri superiori, generali, mare�ali, amirali, notari publici, executori judec�tore�ti, consilieri jude�eni �i locali, primari, prefec�i, subprefec�i,persoane cu func�ii de conducere �i de control în cadrul autorit��ilor publice centrale �i locale �i în cadrul institu�iilor publice, membrii consiliilor de administra�ie �i persoane care de�in func�ii de conducere de la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes na�ional sau local, al companiilor �isociet��ilor na�ionale, societ��ilor comerciale la care statul sau o autoritate a administra�iei publice locale este ac�ionar, institu�iilor publice care au atribu�ii în procesul de privatizare �i al unit��ilor centrale financiar-bancare.

Ordonan�a de Urgen�� nr. 134 din 29 septembrie 2005, adoptat� cu modific�ri prin Legea nr. 54/2006, prin care, Parchetul Na�ional Anticorup�ie a fost reorganizat în Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie, a f�cut o serie de modific�ri �i în ceea ce prive�te competen�ele DNA, dup� cum urmeaz�: a) a majorat cuantumul prejudiciului cauzat prin infrac�iunile aflate în competen�a DNA, de la 100.000 euro la 200.000 euro; b) a fost introdus� o nou� competen��, în situa�ia în care, valoarea sumei sau a bunului care formeaz� obiectul infrac�iunii de corup�ie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro; c) în func�ie de calitatea persoanelor cercetate în dosarele DNA, au fost introduse �i alte persoane, având urm�toarele func�ii sau profesii: subsecretari de stat; consilieri ai mini�trilor; judec�torii Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; pre�edintele Consiliului Legislativ �iloc�iitorul acestuia; adjunc�ii Avocatului Poporului; consilierii preziden�iali �iconsilierii de stat din cadrul Administra�iei Preziden�iale; consilierii de stat ai primului-ministru; vicepre�edintele Consiliului Concuren�ei; ofi�erii de poli�ie; pre�edin�ii �i vicepre�edin�ii consiliilor jude�ene; avoca�ii; comisarii G�rziiFinancare; personalul vamal; persoanele prev�zute la art. 81 din Legea nr. 78/2000, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare (func�ionarii sau persoanele care î�idesf��oar� activitatea pe baza unui contract de munc� ori alte persoane care exercit� atribu�ii similare în cadrul unei organiza�ii publice interna�ionale la care România este parte; membrii adun�rilor parlamentare ale organiza�iilorinterna�ionale la care România este parte; func�ionarii sau persoanele care î�idesf��oar� activitatea pe baza unui contract de munc� ori alte persoane care exercit� atribu�ii similare în cadrul Comunit��ilor Europene; persoanele care exercit� func�ii judiciare în cadrul instan�elor interna�ionale a c�ror competen�� este acceptat� de România, precum �i, func�ionarii de la grefele acestor instan�e;func�ionarii unui stat str�in; membrii adun�rilor parlamentare sau administrative


21

ale unui stat str�in); lichidatorii judiciari; executorii Autorit��ii pentru Valorificarea Activelor Statului; d) a introdus în competen�a DNA, infrac�iunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunit��ilor Europene; e) a introdus o nou� competen��, în ceea ce prive�te efectuarea urm�ririi penale în cazul infrac�iunilor prev�zute la art. 215 alin. 1, 2, 3 �i 5, art. 246, 247, 248 �i 2481 din Codul penal, a infrac�iunilor prev�zute la art. 175, 177 �i 178 – 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal al României, cu modific�rile �icomplet�rile ulterioare, �i în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea �i combaterea evaziunii fiscale, în toate cazurile, dac� aceste infrac�iuni au cauzat o pagub�material� mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro; f) a trecut în competen�a DNA, infrac�iunile prev�zute la punctele precedente, s�vâr�ite de c�tre militarii în activitate, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.

A�adar, prin modific�rile aduse de O.G. nr. 134/2005, adoptate cu modific�ri de Legea 54/2006, ordonan�ei ini�iale de înfiin�are a Parchetului Na�ional Anticorup�ie, pe lâng� faptul c� se procedeaz� la reorganizarea PNA în Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie, în cadrul Parchetului de pe lâng� Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, se poate observa �i o l�rgire a competen�elor acestei institu�iianticorup�ie, mai ales, în func�ie de calitatea persoanelor cercetate, precum �i de tipurile de infrac�iuni anchetate în dosarele cu solu�ionare cu care este investit�aceast� institu�ie. Astfel, dup� apari�ia O.G. nr. 134 în 29 septembrie 2005, în ultima parte a anului 2005 �i începutul anului 2006, s-a înregistrat o cre�tere semnificativ� a num�rului dosarelor de corup�ie aflate în aten�ia DNA, cel pu�in la nivel central, unde, dosarele a�a-zise „de mare corup�ie” au avut parte de o intens� mediatizare.

Obiectivul 2 - analiza activit��ii serviciilor teritoriale ale DNA în anul 2005 Obiectivul 3 - analiza activit��ii anticorup�ie a parchetelor locale în anul 2005. Aceast� analiz�se poate realiza prin adaptarea dimensiunilor generate pentru monitorizarea DNA.

Instrumentele utilizate au fost trimiterea de cereri de informa�ii publice la parchetele locale, serviciul teritorial DNA, DNA structura central�, participarea în instan�� la judecarea unei cauze de corup�ie, realizarea unui interviu cu procurorul �ef al serviciului teritorial DNA, monitorizarea presei.


22

Obi

ectiv

eO

biec

tivul

1:

Ana

liza

debu

tulu

i de

an 2

006

fa��

de

debu

tul a

nulu

i 200

5 la

niv

elul

serv

iciil

or te

ritor

iale

ale

DN

A.

Obi

ectiv

ul 2

: A

naliz

a ac

tivit�

�iise

rvic

iilor

te

ritor

iale

ale

D

NA

în a

nul

2005

Dim

ensi

uni

A. S

truct

ura,

or

gani

zare

a �i

func

�iona

rea

serv

iciil

or �i

, re

spec

tiv, a

bi

rour

ilor

terit

oria

le a

le

DN

A

B. V

olum

ul a

ctiv

it��ii

de

sf��

urat

e de

c�t

re

biro

urile

/ser

vici

ile

terit

oria

le, l

a ni

vel

loca

l, pr

ecum

�i a

so

lu�ii

lor d

ispu

se în

do

sare

le p

rivin

d in

frac

�iuni

le d

e co

rup�

ie

C. M

odul

de

sesi

zare

al

orga

nelo

r de

cerc

etar

e pe

nal�

cu a

tribu

�ii în

ur

m�r

irea

fapt

elor

de

cor

up�ie

D. C

alita

tea

pers

oane

lor

cerc

etat

e, p

recu

m �i

inst

rum

ente

le/m

ijloa

cele

de

prob

a�iu

ne u

tiliz

ate

de c

�tre

orga

nele

de

cerc

etar

e pe

nal�

,în

solu

�iona

rea

dosa

relo

r

E. V

aloa

rea

prej

udic

iulu

i pe

ntru

cau

zele

în

car

e s-

a în

tocm

it re

chiz

itoriu

F. R

apor

tul d

e ac

tivita

te a

l D

NA

�i a

se

rvic

iilor

te

ritor

iale

Indi

cato

riA

.1. D

ata

înfii

n��r

iibi

rour

ilor �

i a

serv

iciil

or

terit

oria

le.

B.1

. Num

�rul

de

dosa

re a

flate

în lu

cru

la m

omen

tul a

dres

�rii

cere

rii.

C.1

. În

câte

din

tre

dosa

rele

so

lu�io

nate

sau

afla

te în

lucr

u de

la

înce

putu

l anu

lui

......

.....,

org

anel

e de

cer

ceta

re

pena

l� a

u fo

st

sesi

zate

în u

rma

form

ul�r

ii un

ei

plân

geri

(de

c�tre

D.1

. Ce

func

�ii/p

rofe

sii

înde

plin

eau

pers

oane

le

cerc

etat

e �i

în c

adru

l c�r

orau

torit

��i s

au in

stitu

�ii lo

cale

, ca

re a

u at

ras c

ompe

ten�

aef

ectu

�rii

urm

�riri

i pen

ale

de

c�tre

stru

ctur

ile a

ntic

orup

�iede

la n

ivel

terit

oria

l, du

p�ca

litat

ea p

erso

anei

.

E.1

Car

e es

te

valo

area

es

timat

� a

prej

udic

iulu

i în

fieca

re c

auz�

pent

ruc

are

s-a

înto

cmit

rech

izito

riu, î

n pr

eioa

da...

F.1.

Rap

ort

anua

l priv

ind

activ

itate

a de

sfa�

urat

� de

se

rvic

iul

terit

oria

l DN

A.


23

o pe

rsoa

n� fi

zic�

sau

jurid

ic�,

pent

ru o

v�t

�mar

e ce

i s-

a ca

uzat

pr

in in

frac

�iune

);

A.2

. Pos

turi

de

proc

uror

i ex

iste

nte

(ser

vici

ul

terit

oria

l DN

A).

B.2

. Num

�rul

dosa

relo

r sol

u�io

nate

în

cur

sul a

nulu

i ....

.. (p

ân�

la m

omen

tul

adre

s�rii

cer

erii)

.

C.2

. In

câte

din

tre

dosa

rele

so

lu�io

nate

sau

afla

te în

lucr

u de

la

înce

putu

l anu

lui

......

..., o

rgan

ele

de

cerc

etar

e pe

nal�

au fo

st se

siza

te în

ur

ma

form

ul�r

ii un

ui d

enun

�(de

c�tre

o p

erso

an�

fizic

� sa

u ju

ridic

�,ca

re a

vea

cuno

�tin

�� d

espr

e s�

vâr�

irea

unei

in

frac

�iuni

de

coru

p�ie

);

D.2

. Au

exis

tat c

azur

i în

care

, în

cur

sul e

fect

u�rii

urm

�riri

ipe

nale

, con

stat

ându

-se

c�in

frac

�iune

a ca

re c

onst

ituie

ob

iect

ul c

auze

i est

e un

a di

ntre

infr

ac�iu

nile

atri

buite

pr

in le

ge D

irec�

iei N

a�io

nale

A

ntic

orup

�ie, p

rocu

rorii

din

ca

drul

serv

iciil

or te

ritor

iale

au

înai

ntat

dos

arul

spre

so

lu�io

nare

Dire

c�ie

i cen

trale

; da

ca d

a, c

e a

dete

rmin

at

acea

st�

decl

inar

e de

co

mpe

ten�

�, c

alita

tea

pers

oane

i cer

ceta

te sa

u cu

antu

mul

pre

judi

ciul

ui

cauz

at p

rin in

frac

�iune

. A

.3 P

ostu

ri de

pr

ocur

ori o

cupa

te

efec

tiv (s

ervi

ciul

te

ritor

ial D

NA

)

B.3

. Num

�rul

dosa

relo

r sol

u�io

nate

în

cur

sul a

nulu

i an

terio

r anu

lui

spec

ifica

t la

pct.

B2,

pâ

n� la

ace

ea�i

dat

�(d

ata

adre

s�rii

cer

erii

C.3

. Cât

e de

nun�

uri

nese

mna

te d

e c�

tre d

enun

��to

ri ("

anon

ime"

) au

fost

înre

gist

rate

în

acee

a�i p

erio

ad�

D.3

. În

câte

din

tre d

osar

ele

solu

�iona

te sa

u af

late

în lu

cru

de la

înce

putu

l anu

lui .

....,

înce

pere

a ur

m�r

irii p

enal

e a

fost

dis

pus�

în u

rma

real

iz�r

iiun

ei a

c�iu

ni d

e pr

inde

re în

fla

gran

t a f�

ptui

toru

lui �

i

2. R

apor

tul

na�io

nal D

NA

.


24

de in

form

a�ii

de

inte

res p

ublic

). de

tim

p pe

ntru

car

e di

ntre

in

frac

�iuni

le d

e co

rup�

ie,

asim

ilate

infr

ac�iu

nilo

r de

coru

p�ie

sau

în le

g�tu

radi

rect

� cu

ace

stea

; A

.4 P

ostu

ri de

pr

ocur

ori

exis

tent

e (B

iroul

D

NA

din

cad

rul

parc

hetu

lui d

e pe

la

nga

Trib

unal

).

B.4

. Cât

e so

lu�ii

de

neîn

cepe

re a

urm

�riri

ipe

nale

(NU

P) a

u fo

st

date

în d

osar

ele

solu

�iona

te d

e la

în

cepu

tul a

nulu

i ....

.....

C.4

. Num

�rul

de

cazu

ri de

f�

ptui

tori

care

s-au

aut

oden

un�a

t pe

ntru

s�vâ

r�ire

a un

or in

frac

�iuni

de

dare

de

mit�

, în

vede

rea

trage

rii la

r�

spun

dere

pen

al�

a pe

rsoa

nelo

r ce

au c

omis

in

frac

�iune

a de

lu

are

de m

it�,

mitu

itorii

be

nefic

iind

de

cauz

a de

im

puni

tate

(de

nepe

deps

ire)

prev

�zut

� de

art.

25

5 al

in. 3

Cod

pe

nal �

i, re

spec

tiv,

art.

61 a

lin. 2

din

Le

gea

nr.

D.4

. Num

�rul

caz

urilo

r în

care

, în

scop

ul st

râng

erii

de

prob

e sa

u al

iden

tific

�rii

f�pt

uito

rulu

i, a

fost

dis

pus�

,în

baz

a au

toriz

�rii

mot

ivat

e a

inst

an�e

i, pu

nere

a su

b su

prav

eghe

re sa

u in

terc

epta

rea

�i în

regi

stra

rea

conv

orbi

rilor

sau

com

unic

a�iil

or;


25

78/2

000;

A

.5 P

ostu

ri de

pr

ocur

ori o

cupa

te

efec

tiv (B

iroul

D

NA

din

cad

rul

parc

hetu

lui d

e pe

lâ

ng�

Trib

unal

).

B.5

.Num

�rul

de

solu

�ii d

e în

ceta

re a

ur

m�r

irii

pena

le în

do

sare

le so

lu�io

nate

de

la în

cepu

tul a

nulu

i ...

......

..

C.5

. În

câte

din

tre

dosa

rele

so

lu�io

nate

sau

afla

te în

lucr

u de

la

înce

putu

l anu

lui

......

.., o

rgan

ele

de

cerc

etar

e pe

nal�

au fo

st se

siza

te d

e c�

tre p

erso

anel

e cu

atri

bu�ii

de

cont

rol,

potri

vit

oblig

a�ie

i ce

le

revi

ne a

cest

ora,

în

tem

eiul

art.

14

alin

. 1 d

in O

.G.

nr. 4

3/20

02, c

u re

ferir

e�i

la a

rt.

227

din

Cod

ul d

e pr

oced

ur�

pena

l�;

D.5

. Num

�rul

caz

urilo

r în

care

, int

erce

pt�r

ile�i

înre

gist

r�ril

e co

nvor

biril

or

sau

com

unic

a�iil

or a

u fo

st

folo

site

la c

onst

ruire

a pr

obat

oriil

or, î

mpo

triva

cel

or

fa��

de

care

s-a

disp

us a

ceas

t�m

�sur

�;

A.6

Num

�rul

de

spec

iali�

tian

gaja

�i în

cad

rul

serv

iciu

lui

terit

oria

l DN

A.

B.5

.1. P

entru

car

e di

ntre

caz

urile

pr

ev�z

ute

la a

rt. 1

0 al

in. 1

lit.

f, g,

j di

n C

odul

de

proc

edur

�pe

nal�

a fo

st d

ispu

s�în

ceta

rea

urm

�rir

ii pe

nale

; vez

i B.5

.

C.6

. In

câte

di

ntre

dos

arel

e so

lu�io

nate

sau

af

late

în lu

cru

de

la în

cepu

tul

anul

ui ..

......

., or

gane

le d

e ce

rcet

are

pena

l�

D.6

. Au

exis

tat c

azur

i în

care

, în

ved

erea

strâ

nger

ii de

pr

obe,

s-a

apel

at la

m�s

ura

pune

rii su

b su

prav

eghe

re a

co

ntur

ilor b

anca

re �i

a

cont

urilo

r asi

mila

te a

cest

ora,

în

tem

eiul

art.

27

alin

. 1 li

t. a

din

Lege

a nr

. 78/

2000

; dac

�


26

s-au

aut

oses

izat

în

leg�

tur�

cu

s�vâ

r�ire

a un

or

infr

ac�iu

ni d

e co

rup�

ie;

da, î

n do

vedi

rea

c�ro

rin

frac

�iuni

de

coru

p�ie

a fo

st

disp

us�

acea

st�

m�s

ura

�i c

u ce

rezu

ltate

;

A.7

Spe

cial

izar

ea

celo

r de

pct.

A.6

B.

5.1.

1 Câ

te c

azur

i de

înce

tare

a u

rm�r

ii pe

nale

au fo

st di

spus

e în

baz

a ar

t. 10

lit f

= f)

lip

se�te

plâ

nger

ea

prea

labi

l� a

pers

oane

i v�

t�m

ate,

auto

rizar

ea

sau

sesiz

area

org

anul

ui

com

pete

nt o

ri al

t�co

ndi�i

e pr

ev�z

ut� d

e le

ge, n

eces

ar� p

entru

pu

nere

a în

mi�c

are

a ac

�iuni

i pen

ale;

C.7.

Num

�rul

de

cazu

ri în

care

, se

rvic

iul t

erito

rial a

l D

NA

s-a

auto

sesiz

at în

urm

a un

or ar

ticol

e /

anch

ete a

p�ru

te în

pr

esa s

cris�

ori

a un

or �t

iri/re

porta

je

din

zona

audi

o-vi

zual

ului

(în

urm

a un

or sc

anda

luri

de

pres

�);

D.7

. Au

exis

tat c

azur

i în

care

, în

anc

heta

rea

fapt

elor

de

coru

p�ie

, a fo

st u

tiliz

at c

a in

stru

men

t, Le

gea

nr.

115/

1996

priv

ind

cont

rolu

l av

erilo

r; da

c� n

u, c

are

au fo

st

cauz

ele

pent

ru c

are

nu s-

a ap

elat

la a

cest

inst

rum

ent;

A.8

Med

ie c

ost

luna

r de

func

�iona

re a

se

rvic

iulu

i te

ritor

ial D

NA

–

în c

e m

�sur

�ch

eltu

ielil

e bu

geta

re f�

cute

de

un

serv

iciu

te

ritor

ial s

unt

supo

rtate

din

fo

ndur

ile

B.5

.1.2

Cât

e ca

zuri

de

înce

tare

a u

rm�r

ii pe

nale

au

fost

dis

puse

în

baz

a ar

t. 10

lit g

=

g) a

inte

rven

it am

nist

ia sa

u pr

escr

ip�ia

ori

dece

sul

f�pt

uito

rulu

i;

C.8

. Cât

e di

ntre

pe

rsoa

nele

an

chet

ate

în

dosa

rele

st

ruct

urilo

r te

ritor

iale

ale

D

irec�

iei

Na�

iona

le

Ant

icor

up�ie

au

bene

ficia

t de

regl

emen

tare

a

D.8

. Car

e a

fost

dur

ata

med

ie

de ti

mp

nece

sar�

efe

ctu�

riiur

m�r

irii p

enal

e, p

e tip

uri d

e in

frac

�iuni

;


27

Dire

c�ie

i ori

intr�

în c

heltu

ielil

e de

la

niv

elul

pa

rche

tulu

i de

pe

lâng

� C

urte

a de

A

pel î

n ca

drul

c�

ruia

func

�ione

az�

resp

ectiv

ul

serv

iciu

.

favo

rabi

l�pr

evaz

ut�

de a

rt.

19 d

in O

.G. n

r. 43

/200

2, p

rivin

d re

duce

rea

la

jum

�tat

e a

limite

lor p

edep

sei

prev

azut

e de

lege

, du

p� c

e au

de

nun�

at �i

faci

litat

id

entif

icar

ea �i

trage

rea

la

r�sp

unde

re p

enal

�a

alto

r per

soan

e ca

re a

u s�

vâr�

itas

tfel d

e in

frac

�iuni

; A

.9 C

ost a

nual

de

func

�iona

re a

se

rvic

iulu

i te

ritor

ial D

NA

.

B.5

.1.3

Cât

e ca

zuri

de

înce

tare

a u

rm�r

ii pe

nale

au

fost

dis

puse

în

baz

a ar

t. 10

lit.

j =

j) ex

ist�

aut

orita

tea

de

lucr

u ju

deca

t. Îm

pied

icar

ea p

rodu

ce

efec

te c

hiar

dac

�fa

ptei

def

initi

v ju

deca

te i

s-ar

da

o al

ta în

cadr

are

jurid

ic�.

C.9

. Num

�rul

cazu

rilo

r în

care

a

fost

dis

pus�

înce

pere

a ur

m�r

irii

pena

le

împo

triv

a un

or

pers

oane

, în

urm

a de

nun�

urilo

r fo

rmul

ate

de

c�tr

e pe

rsoa

ne

afla

te d

eja

în

D.9

. Cât

e so

lu�ii

de

cond

amna

re a

u fo

st

pron

un�a

te d

e in

stan

�e, î

n do

sare

le in

stru

men

tate

de

c�tre

serv

iciil

e te

ritor

iale

/biro

urile

Dire

c�ie

i N

a�io

nale

Ant

icor

up�ie

din

ju

de�e

le in

clus

e în

m

onito

rizar

e, d

e la

înce

putu

l an

ului

.....

�i p

ân�

la d

ata

adre

s�rii

cer

erii

de in

form

a�ii

de in

tere

s pub

lic;


28

B.6

. N

um�r

ul

de

solu

�ii d

e sc

oate

re d

e su

b ur

m�r

ire

pena

l�în

do

sare

le

solu

�iona

te

de

la

înce

putu

l anu

lui .

...

D.1

0. C

âte

solu

�ii d

e ac

hita

re

au fo

st p

ronu

n�at

e de

inst

an�e

,în

dos

arel

e in

stru

men

tate

de

c�tre

serv

iciil

e te

ritor

iale

/biro

urile

Dire

c�ie

i N

a�io

nale

Ant

icor

up�ie

din

ju

de�e

le in

clus

e în

m

onito

rizar

e, d

e la

înce

putu

l an

ului

.....

. �i p

ân�

la d

ata

adre

s�rii

cer

erii

de in

form

a�ii

de in

tere

s pub

lic;

B.6

.1 P

entru

car

e di

ntre

caz

urile

pr

ev�z

ute

la a

rt. 1

0 al

in. 1

lit.

a –

e di

n C

odul

de

proc

edur

�pe

nal�

a fo

st d

ispu

s�sc

oate

rea

de su

b ur

m�r

ire p

enal

�; v

ezi

B.6

.

D.1

1. N

um�r

ul d

osar

elor

în

care

pro

curo

rii a

ntic

orup

�ieau

pro

ceda

t la

exer

cita

rea

c�ilo

r de

atac

împo

triva

so

lu�ii

lor p

ronu

n�at

e de

c�t

re

inst

an�e

le d

e ju

deca

t�;

B.6

.1.1

. Cât

e ca

zuri

desc

oate

re d

e su

b ur

m�r

ire

pena

l� a

u fo

st d

ispu

se în

baz

a ar

t. 10

lit.a

= a

) fap

ta

nu e

xist

�;

anch

eta

stru

ctur

ilor

antic

orup

�ie, î

n ve

dere

a ob

�iner

ii,

de c

�tre

ace

stea

di

n ur

m�,

a

redu

cerii

lim

itelo

r pe

deps

ei la

ju

m�t

ate,

prin

ap

licar

ea

disp

ozi�i

ilor a

rt.

19 d

in O

.G. n

r. 43

/200

2.

D.1

2. d

aca

au e

xist

at c

azur

i în

car

e, h

ot�r

ârile

def

initi

ve

de c

onda

mna

re sa

u de

ac

hita

re a

u fo

st p

ublic

ate

în

ziar

ele

loca

le, î

n te

mei

ul a

rt.

30 d

in L

egea

nr.

78/2

000,

pr

ivin

d pr

even

irea,

de

scop

erire

a �i

sanc

�iona

rea

fapt

elor

de

coru

p�ie

, ("

hota

râre

a de

finiti

v� d

e


29cond

amna

re sa

u de

ach

itare

se

poa

te p

ublic

a în

zia

rele

ce

ntra

le sa

u, d

upa

caz,

loca

le,

men

tiona

te în

hot

arâr

e");

B.6

.1.2

. Cât

e ca

zuri

desc

oate

re d

e su

b ur

m�r

ire

pena

l� a

u fo

st d

ispu

se în

baz

a ar

t. 10

lit.b

= b

) fap

ta

nu e

ste

prev

azut

� de

le

gea

pena

l�;

B.5

.1.3

. Cât

e ca

zuri

desc

oate

re d

e su

b ur

mar

ire

pena

l� a

u fo

st d

ispu

se în

baz

a ar

t. 10

lit.c

= c

) fap

ta

nu a

fost

s�v�

r�it�

de

învi

nuit

sau

de

incu

lpat

; B

.6.1

.4. C

âte

cazu

ri de

scoa

tere

de

sub

urm

�rir

e pe

nal�

au

fost

dis

puse

în b

aza

art.

10 li

t.d =

d) f

apte

i îi

lipse

�te

unul

din

el

emen

tele

co

nstit

utiv

e al

e in

frac

�iuni

i; B

.6.1

.5. C

âte

cazu

ri de

scoa

tere

de

sub

D.1

3. D

ac�

au e

xist

at c

azur

i în

car

e, p

erso

anel

e co

ndam

nate

def

initi

v de

in

stan

�ele

rom

âne,

în d

osar

ele

inst

rum

enta

te d

e c�

trest

ruct

urile

terit

oria

le a

le

Dire

c�ie

i Na�

iona

le

Ant

icor

up�ie

, în

urm

a se

siz�

rii C

ur�ii

Eur

open

e a

Dre

ptur

ilor O

mul

ui d

e la

St

rasb

ourg

, au

ob�in

ut so

lu�ii

fa

vora

bile

la a

ceas

t� in

stan

��,

Cur

tea

Euro

pean

�, c

onst

atân

d în

c�lc

area

uno

r dre

ptur

i �i

liber

t��i

fund

amen

tale

ale

om

ului

.


30

urm

�rir

e pe

nal�

au

fost

dis

puse

în b

aza

art.

10 li

t.e =

e) e

xist

�vr

euna

din

cau

zele

ca

re în

l�tu

r�ca

ract

erul

pen

al a

l fa

ptei

; B

.7. C

âte

dint

re

aces

te so

lu�ii

de

neîn

cepe

re a

urm

�riri

ipe

nale

, de

înce

tare

a

urm

�riri

i pen

ale

sau

de sc

oate

re d

e su

b ur

m�r

ire p

enal

� au

fo

st a

taca

te la

pr

ocur

orul

iera

rhic

su

perio

r; B

.8. N

um�r

ul d

e ca

zuri

în c

are

proc

uror

ul ie

rarh

ic

supe

rior a

infir

mat

so

lu�ii

le d

e ne

înce

pere

a u

rm�r

irii

pena

le, d

e în

ceta

re

sau

de sc

oate

re d

e su

b ur

m�r

ire p

enal

�, d

ate

de c

�tre

pro

curo

rii d

in

subo

rdin

e;


31

B.9

. Cât

e di

ntre

so

lu�ii

le d

e ne

înce

pere

a u

rm�r

irii

pena

le, d

e în

ceta

re

sau

de sc

oate

re d

e su

b ur

m�r

ire p

enal

� au

fo

st a

taca

te în

in

stan

��, î

n te

mei

ul

art.

278.

1 di

n C

odul

de

pro

cedu

r� p

enal

�;B

.10.

Dac

� au

exi

stat

ca

zuri

în c

are

inst

an�e

le d

e ju

deca

t�au

dis

pus r

estit

uire

a do

sare

lor l

a pa

rche

t în

vede

rea

înce

perii

sau

a re

desc

hide

rii

urm

�riri

i pen

ale,

în

urm

a ad

mite

rii

plân

geril

or fo

rmul

ate

în te

mei

ul a

rt. 2

78.1

di

n C

odul

de

proc

edur

� pe

nal�

,îm

potri

va re

zolu

�iilo

r sa

u or

dona

n�el

or d

e ne

înce

pere

a u

rm�r

irii

pena

le, d

e în

ceta

re

sau

de sc

oate

re d

e su

b ur

m�r

ire p

enal

�;


32

B.1

1. C

âte

solu

�ii d

e tr

imite

re în

jude

cat�

au fo

st d

ate

în

dosa

rele

solu

�iona

te

de la

înce

putu

l anu

lui

.....

�i p

entru

car

e di

ntre

infr

ac�iu

nile

de

coru

p�ie

, asi

mila

te

infr

ac�iu

nilo

r de

coru

p�ie

sau

în

lega

tur�

dire

ct�

cu

aces

tea;

B

.11.

1. N

um�r

ul d

e so

lu�ii

de

trim

itere

în

jude

cat�

pen

tru

infr

ac�iu

ni d

e co

rupt

ie

B.1

1.2.

Num

�rul

de

solu

�ii d

e tri

mite

re în

ju

deca

t� p

entru

in

frac

�iuni

asi

mila

te

infr

ac�iu

nilo

r de

coru

p�ie

. B

.11.

3. N

um�r

ul d

e so

lu�ii

de

trim

itere

în

jude

cat�

pen

tru

infr

ac�iu

ni în

leg�

tur�

dire

ct�

cu

infr

ac�iu

nile

de

coru

p�ie

.


33

B.1

2. În

cât

e di

ntre

do

sare

le în

car

e s-

a di

spus

înce

pere

a ur

m�r

irii p

enal

e,

resp

ectiv

pun

erea

în

mi�

care

a a

c�iu

nii

pena

le, î

mpo

triva

în

vinu

i�ilo

r, re

spec

tiv

a in

culp

a�ilo

r, s-

a lu

at

m�s

ura

ares

t�rii

pr

even

tive;

B

.13.

În c

âte

dint

re

dosa

rele

în c

are

s-a

disp

us în

cepe

rea

urm

�riri

i pen

ale,

re

spec

tiv, p

uner

ea în

m

i�ca

re a

ac�

iuni

i pe

nale

, îm

potri

va

învi

nui�i

lor,

resp

ectiv

a

incu

lpa�

ilor,

au fo

st

disp

use

alte

m�s

uri

prev

entiv

e (r

e�in

erea

,ob

ligar

ea d

e nu

p�r

�si

loca

litat

ea, o

blig

area

de

a n

u p�

r�si

�ara

);B

.14.

In c

âte

dint

re

dosa

rele

solu

�iona

te

cu tr

imite

rea

în

jude

cat�

, inc

ulpa

�ii a

u fo

st tr

imi�

i în

inst

an��

în st

are

de a

rest

pr

even

tiv.


34

B.1

5. A

u ex

ista

t ca

zuri

în c

are

Con

siliu

l Sup

erio

r al

Mag

istra

turii

a d

ispu

s sa

nc�iu

ni d

isci

plin

are

împo

triva

pro

curo

rilor

an

ticor

up�ie

în u

rma

sesi

z�ril

or f�

cute

, în

tem

eiul

art.

97,

alin

. 1

din

lege

a nr

. 30

3/20

04, d

e c�

trepe

rsoa

ne c

are

s-au

co

nsid

erat

v�t

�mat

e în

leg�

tur�

cu

actii

vita

tea

sau

cond

uita

ne

core

spun

z�to

are

a pr

ocur

orilo

r, în

c�lc

area

obl

iga�

iilor

pr

ofes

iona

le în

ra

portu

rile

cu

just

it�ia

bilii

ori

s�vâ

r�ire

a de

c�t

reac

e�tia

a u

nor a

bate

ri di

scip

linar

e? C

are

sunt

sanc

�iuni

le

dosc

iplin

are

�ipe

ntru

c e

fel d

e ab

ater

i au

fost

ap

licat

e?

Tab

elul

1 -

Met

odol

ogie

mon

itori

zare

D.N

.A


35

2. Monitorizarea autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii în materia conflictelor de interese �i incompatibilit��ilor

Folosirea ilegitim� a pozi�iilor publice în scopul ob�inerii de profituri personale reprezint� defini�ia cea mai rezumativ� a corup�iei. Iar conflictele de interese �iincompatibilit��ile sunt dou� dintre modalit��ile destul de tipice în care oficialii se folosesc de pozi�iile lor publice în interes privat.

În legisla�ia român�, principalele reglement�ri referitoare la conflicte de interese �iincompatibilit��i - reglement�ri în vigoare pe întreaga durat� a proiectului �i pe baza c�rora au fost desf��urate toate activit��ile de monitorizare - sunt cuprinse în Cartea I, Titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei în exercitarea demnit��ilor publice, a func�iilor publice �i în mediul de afaceri, prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei (Legea „anticorup�ie”).

La data de 5 iulie 2006, Guvernul a adoptat proiectul de Lege privind Agen�ia Na�ional� de Integritate, declararea �i controlul averilor �i conflictului de interese, precum �i regimul incompatibilit��ilor pentru persoanele care exercit�func�ii �i demnit��i publice. Întrucât pân� la data finaliz�rii activit��ilor de monitorizare prev�zute în cadrul acestui proiect, proiectul de Lege nu a fost adoptat de c�tre Parlament, toate activit��ile de monitorizare au fost planificate �is-au desf��urat pe baza legisla�iei în vigoare la acea dat�. La finalul sec�iunii I vor fi redate principalele prevederi – vizând cu prec�dere aspectele de principiu – referitoare la conflictele de interese �i incompatibilit��i astfel cum acestea se reg�sesc în proiectul de Lege amintit.

În accep�iunea sa cea mai larg�, conflictul de interese trebuie v�zut ca o concuren��între interesul public, pe care oficialul are obliga�ia legal� de a-l prezerva din pozi�ia pe care o ocup�, �i un interes privat (al oficialului, al familiei acestuia, al rudelor ori prietenilor s�i etc). A�a cum s-a subliniat �i cu alte ocazii1, definirea conflictelor de interese în legisla�ia român� este într-o anumit� m�sur� mai permisiv� decât, de exemplu, cea folosit� în Recomandarea nr. R(2000)10 a Comitetului de Mini�tri a Consiliului Europei asupra codurilor de conduit� pentru func�ionarii publici. „Prin conflict de interese”, prevede art. 70 al Legii nr. 161/2003, „se în�elege situa�ia în care persoana ce exercit� o demnitate public� sau o func�ie public� are un interes personal de natur� patrimonial�, care ar putea 1 Valerian Stan, Radu Nicolae: Ghid anticorup�ie, Centrul de Resurse Juridice, Bucure�ti2005


36

influen�a îndeplinirea cu obiectivitate a atribu�iilor care îi revin potrivit Constitu�iei �i altor acte normative”. Definirea în acest mod a conflictului de interese este mai permisiv� în compara�ie cu normele europene întrucât acestea din urm� vizeaz�orice fel de interese, �i nu doar cele „de natur� patrimonial�”. De asemenea, reglementarea european� are în vedere �i alte interese decât cele ale oficialului, so�ului ori rudelor sale de gradul I, a�a cum este în Legea român� – �i anume, inclusiv interesele „p�rin�ilor, prietenilor, sau persoanelor apropiate, sau ale persoanelor sau organiza�iilor cu care oficialul a avut rela�ii de afaceri sau politice”. Legea nr. 161/2003 cuprinde prevederi specifice practic tuturor categoriilor de oficiali (cu excep�ia deputa�ilor �i senatorilor, ceea ce reprezint� o deficien�� major� a actului normativ amintit). Reglement�rile specifice amintite au o relevan�� aparte pentru procesul de monitorizare, ele trebuind s� fie avute în vedere specific fiec�rei categorii de oficiali locali în leg�tur� cu care se face monitorizarea. Astfel, de exemplu, dac� în cazul unui func�ionar public apar�inânduneia dintre prim�riile monitorizate s-a constatat c� acesta a rezolvat o cerere formulat� de firma la care el este ac�ionar, potrivit dispozi�iilor Legii nr. 161/2003 (art. 79) ne afl�m într-o situa�ie de conflict de interese; în care func�ionarulrespectiv era obligat „s� se ab�in� de la rezolvarea cererii �i s�-l informeze de îndat� pe �eful ierarhic c�ruia îi este subordonat direct”. În cazul în care, îns�,ac�ionar al firmei respective ar fi fost nu func�ionarul public, ci fratele s�u, situa�iarespectiv� nu ar mai fi constituit – potrivit reglement�rilor excesiv de permisive ale Legii nr. 161/2003 – un conflict de interese, întrucât fratele func�ionarului public este cu acesta rud� de gradul II, �i nu de gradul I.

Este de precizat c� pe timpul derul�rii proiectului au fost adoptate reglement�ri de ordin penal în materia conflictelor de interese. Astfel, Legea nr. 278/2006 pentru modificarea �i completarea Codului penal a introdus la art. 2531 o nou� infrac�iune,cea de „conflict de interese”: „Fapta func�ionarului public care, în exerci�iul atribu�iilor de serviciu, îndepline�te un act ori particip� la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, so�ul s�u, o rud�ori un afin pân� la gradul II inclusiv, sau pentru o alt� persoan� cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de munc� în ultimii 5 ani sau din partea c�reia a beneficiat ori beneficiaz� de servicii sau foloase de orice natur�, se pedepse�te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani �i interzicerea dreptului de a ocupa o func�ie public� pe durat�maxim�. Dispozi�iile alin.1 nu se aplic� în cazul emiterii, aprob�rii sau adopt�rii actelor normative.”

În privin�a incompatibilit��ilor în exercitarea demnit��ilor �i func�iilor publice, este de re�inut faptul c�, spre deosebire de conflictele de interese, acestea sunt determinate nu generic, ci nominal. Ele sunt acele situa�ii pe care legea le nominalizeaz� limitativ �i care fac ca diferitele categorii de oficiali, cei apar�inândacestor categorii, s� fie incompatibili cu exercitarea unei demnit��i publice ori a alteia, a unei func�ii publice ori a alteia. Din punctul acesta de vedere, se poate spune c� situa�ia de incompatibilitate este, de fapt, o situa�ie continu� de conflict de


37

interese. Potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003, fiecare pozi�ie de demnitar public, de ales local, de magistrat ori de func�ionar public este reglementat� în mod specific, pentru fiecare caz în parte fiind prev�zute toate celelalte func�ii �i/sau calit��i pe care oficialul nu le poate de�ine concomitent cu demnitatea/func�ia sa public�. În mod concret, cu titlu de exemplu, potrivit art. 88, lit. d) din Legea nr. 161/2003, un consilier local s-ar afla într-o situa�ie de incompatibilitate în cazul în care ar de�ine �i „func�ia de pre�edinte, vicepre�edinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administra�ie sau cenzor la regiile autonome �i societ��ile comerciale de interes local înfiin�ate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului jude�ean respectiv sau la regiile autonome �i societ��ile comerciale de interes na�ional care î�i au sediul sau care de�in filiale în unitatea administrativ-teritorial� respectiv�”. În schimb, acela�iconsilier local nu se va afla în incompatibilitate dac� va de�ine acelea�i calit��i la societ��ile comerciale cu capital privat. Pentru o asemenea situa�ie, îns�, Legea stabile�te interdic�ia ca respectivul consilier s� „încheie contracte comerciale de prest�ri de servicii, de executare de lucr�ri, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorit��ile administra�iei publice locale din care fac parte” (art. 90, alin. 1). În privin�a incompatibilit��ilor de ordin politic ale func�ionarilor publici, ca un alt exemplu, ceea ce le este interzis înal�ilor func�ionari publici (prefec�i,subprefec�i), anume s� fie membri ai unui partid politic – art. 98 al Legii - le este permis celorlalte categorii de func�ionari publici (de conducere �i de execu�ie). Dar �i în acest din urm� caz, pozi�ia de func�ionar public este compatibil� cu calitatea de membru al unui partid politic îns� incompatibil� cu cea de „membru al organelor de conducere ale partidelor politice”, func�ionarului public în cauz�fiindu-i de asemenea interzis „s� exprime sau s� apere în mod public pozi�iile unui partid politic”.

A�a cum rezult� din preciz�rile de mai sus, reglement�rile legale în materie de incompatibilit��i �i conflicte de interese au un grad ridicat de specificitate, în raport mai ales cu categoriile de oficiali la care se refer�. Faptul acesta presupune ca, în cadrul procesului de monitorizare, respectivele dispozi�ii legale s� fie cunoscute �iaplicate specific, în func�ie de particularit��ile pe care acestea le proiecteaz� asupra fiec�rei categorii de oficiali locali �i de institu�ii �i autorit��i publice subiect al procesului de monitorizare.

Realizarea �i aplicarea seturilor de instrumente presupun, pe de o parte, determinarea cadrului normativ specific (2.1) iar pe de alt� parte stabilirea în mod concret a mecanismelor de monitorizare (2.2) precum �i a modalit��ilor de valorificare a rezultatelor monitoriz�rii (2.3).


38

2.1 Principalele dispozi�ii legale privind autorit��ile/institu�iile competente �iatribu�iile acestora în materia conflictelor de interese

În plan local, autorit��ile/institu�iile care au atribu�ii legale în materia conflictelor de interese sunt urm�toarele:

2.1.1 Cu privire la primarii, viceprimarii, primarul general �i viceprimarii municipiului Bucure�ti, competen�a legal� a constat�rii cazurilor de conflicte de interese apar�ine prefectului (Legea „anticorup�ie” nr. 161/2003, Titlul IV, art. 76)

2.1.2 Cu privire la pre�edin�ii �i vicepre�edin�ii consiliilor jude�ene,consilierii locali �i consilierii jude�eni, cazurile de conflicte de interese, precum �ifaptul c� instan�a de contencios administrativ este cea competent� s� constate aceste cazuri sunt stabilite de art. 77 al Legii nr. 161/2003 coroborat cu art. 47 din Legea administra�iei publice locale nr. 215/2001; de asemenea, potrivit Titlului IV, art. 78 al Legii nr. 161/2003, „instan�a de judecat� competent�” este desemnat� s�solu�ioneze plângerile persoanelor care se consider� v�t�mate într-un drept al lor ori într-un interes legitim ca urmare a existen�ei unui conflict de interese în care au fost implica�i unul sau mai mul�i ale�i locali (primari, viceprimari, primarul general �i viceprimarii municipiului Bucure�ti, pre�edin�i �i vicepre�edin�i consiliilor jude�ene, consilieri locali �i consilierii jude�eni)

2.1.3 Cu privire la func�ionarii publici (apar�inând inclusiv unit��ilor de servicii publice ale consiliilor jude�ene �i consiliilor locale), întrucât Legea nu reglementeaz� în mod explicit, din interpretarea acesteia (Titlul IV, art. 79 din Legea nr. 161/2003) rezult� c� eventualele înc�lc�ri ale normelor privind conflictele de interese vor fi sesizate conduc�torului autorit��ii sau institu�iei publice c�reia apar�ine func�ionarul public în cauz�

2.1.4 Cu privire la magistra�i, competen�a constat�rii cazurilor de conflicte de interese apar�ine colegiului de conducere al instan�ei, respectiv conduc�torului parchetului (art. 5, alin. 2 al Legii nr. 303/2004 privind statutul magistra�ilor);potrivit art. 108 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, sanc�iunile disciplinare pentru înc�lcarea de c�tre magistra�i a dispozi�iilor legale privind conflictele de interese sunt aplicate de c�tre Consiliul Superior al Magistraturii; în materia conflictelor de interese ale magistra�ilor, se impune aplicarea coroborat� a dispozi�iilor Titlului IV, Cap. V �i VI din Legea nr. 161/2003, Cap. II („Incompatibilit��i �i interdic�ii”) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistra�ilor, respectiv a prevederilor Codului de procedur� civil� �i ale Codului de procedur� penal� referitoare la incompatibilit��i, ab�inere �i recuzare (potrivit Titlului IV, art. 105 alin. 3 din Legea nr. 161/2003)

2.1.5 Cu privire la prefec�i �i subprefec�i, potrivit Titlului IV, art. 73, alin. 3 din Legea nr. 161/2003, verificarea sesiz�rilor referitoare la situa�iile de conflicte


39

de interese „se face de c�tre Corpul de control al primului-ministru”. Începând din data de 25 martie 2004, aceast� institu�ie a fost desfiin�at� iar atribu�iile ei de verificare a sesiz�rilor privind conflictele de interese au fost preluate de c�treaparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul implement�rii programelor cu finan�are interna�ional� �i urm�rirea aplic�rii acquisului comunitar (O.U.G. nr. 11/2004 - art. 2, alin. 3, lit. a �i, ulterior, Decizia primului-ministru nr. 379/2005 privind organizarea �i func�ionarea Cancelariei Primului-Ministru – art. 7, li. a). Aceste dispozi�ii au fost aplicabile prefec�ilor �i subprefec�ilor pân� la data de 1 ianuarie 2006, când ace�tia au intrat în corpul înal�ilor func�ionari publici (prin urmare, monitorizarea vizând anul 2005, va avea în vedere reglement�rilemen�ionate).

Pentru perioada ulterioar� datei de 1 ianuarie 2006, prefec�ilor �i subprefec�ilor le sunt aplicabile dispozi�iile Sec�iunii 4 din Titlul IV, Cap. II al Legii nr. 161/2003, privitoare la conflictele de interese ale func�ionarilor publici, coroborate cu Cap. VIII - Sanc�iunile disciplinare �i r�spunderea func�ionarilor publici – din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func�ionarilor publici (art. 65, alin. 1, lit. j – „Constituie abateri disciplinare urm�toarele fapte: j) înc�lcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilit��i, conflicte de interese �i interdic�ii stabilite prin lege pentru func�ionarii publici”. Din interpretarea dispozi�iilor Sec�iunii 4 din Legea nr. 161/2003, dispozi�ii lacunare în mod evident cu privire la evitarea de c�tre prefec�ia cazurilor de conflicte de interese, rezult� c� informa�ii cu privire la asemenea situa�ii, ulterioare datei de 1 ianuarie 2006, vor fi solicitate Guvernului în cazul prefec�ilor �i primului-ministru – în cazul subprefec�ilor (din coroborarea art. 11 �i17 din Legea nr. 188/1999, rezult� c� prefec�ii sunt numi�i de Guvern iar subprefec�ii de c�tre primul ministru). Pentru monitorizarea eventualelor sanc�iunidisciplinare aplicate prefec�ilor �i subprefec�ilor, dup� data de 1 ianuarie 2006, pentru înc�lcarea dispozi�iilor legale privind conflictele de interese este necesar s�se adreseze cereri primului-ministru, întrucât potrivit art. 66 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, sanc�iunile disciplinare pentru înal�ii func�ionari publici se aplic� prin decizie a primului-ministru. Aceast� solu�ie rezult� inclusiv din dispozi�iile art. 3, alin. 3 din HG nr. 1.210/2003 privind organizarea �i func�ionarea comisiilor de disciplin� �i a comisiilor paritare din cadrul autorit��ilor �i institu�iilor publice, potrivit c�rora comisia de disciplin� pentru înal�ii func�ionari publici se constituie prin decizie a primului-ministru (actuala comisie de disciplin� a fost numit� prin Decizia primului-ministru nr. 384/2005).

2.2 Instrumente/metode de monitorizare a autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�iilegale în materia conflictelor de interese

Câteva dintre instrumentele/metodele recomandate în cadrul procesului de monitorizare a autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii legale în materia conflictelor de interese:


40

2.2.1 Identificarea unor eventuale cazuri în care ale�ii locali, func�ionarii publici ori magistra�ii din raza teritorial� a monitorilor locali s-au aflat (au p�rut a se afla) în cazuri de conflict de interese

Informa�iile cu privire la asemenea cazuri pot fi ob�inute prin:

a) cereri de informa�ii de la Oficiul Na�ional al Registrului Comer�ului/oficiile teritoriale ale acestuia cu privire la eventualele activit��icomerciale ale oficialilor locali ale�i pentru a fi inclu�i în procesul de monitorizare (este recomandabil ca solicit�rile c�tre ONRC s� vizeze, în propor�ie de circa 1/3, �i persoane cu privire la care oficialii locali au interdic�ii legale în materia conflictelor de interese – so�ul ori rudele de gradul I ale respectivilor oficiali, potrivit Legii nr. 161/2003 – Titlul IV, Cap. II; potrivit art. 46 din Codul Familiei, sunt rude de gradul I, între ei, p�rin�ii �i copiii)

b) cereri de informa�ii de interes public pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa�ii; informa�iile cu relevan�� pentru procesul de monitorizare sunt: - declara�iile de interese ale oficialilor locali; se va urm�ri dac�: to�i oficialii viza�ide cererea de informa�ii au depus declara�iile prev�zute de lege, actualizate �i în forma prev�zut� de dispozi�iile legale

Este de re�inut c�, potrivit art. 113 al Legii nr. 161/2003 declara�iile de interese „sunt publice” �i se depun dup� cum urmeaz�: magistra�ii, la pre�edintele instan�ei sau la conduc�torul parchetului la care func�ioneaz�; pre�edin�ii instan�elor �i conduc�torii parchetelor, la pre�edin�ii instan�elor �i, respectiv, conduc�torii parchetelor superioare; prefec�ii �i subprefec�ii, la secretarul general al prefecturii; ale�ii locali, la secretarul unit��ii administrativ-teritoriale; func�ionarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul autorit��ilor publice, institu�iilor publice sau, dup� caz, al unit��ilor din care fac parte.

- copii de pe hot�rârile (cu caracter normativ �i/sau individual) ale consiliului local sau ale consiliului jude�ean �i procesele verbale ale �edin�elor în care acestea au fost adoptate- copii de pe acte administrative, acte juridice ori dispozi�ii cu caracter normativ sau individual ale primarului/viceprimarului - informa�ii despre rezolvarea cererilor, luarea deciziilor (participarea la luarea deciziilor) ale unor func�ionari publici într-o perioad� dat� de timp - informa�ii cu privire la solu�iile date de unii procurori în cauzele care le-au fost repartizate; informa�ii cu privire la existen�a �i solu�ionarea unor eventuale cereri de recuzare/ab�inere înregistrate la parchete - informa�ii vizând respectarea de c�tre judec�tori, procurori, magistra�ii-asisten�i �ipersonalul auxiliar de specialitate a obliga�iei de a da anual, „o declara�ie pe propria r�spundere în care s� men�ioneze dac� so�ul, rudele sau afinii pân� la gradul al IV-lea inclusiv exercit� o func�ie sau desf��oar� o activitate juridic� ori


41

activit��i de investigare sau cercetare penal�, precum �i locul de munc� al acestora” (Legea nr. 303/2004 privind statutul magistra�ilor - art. 5 alin. 3) - informa�ii cu privire la eventualele sanc�iuni disciplinare aplicate de c�treConsiliul Superior al Magistraturii pentru înc�lcarea de c�tre magistra�ii din raza teritorial� a monitorilor a dispozi�iilor legale privind conflictele de interese

c) documentare cu privire la solu�ionarea unor eventuale cereri de recuzare/ab�inere înregistrate la instan�ele de judecat� (documentarea poate fi realizat�, în principal, prin participarea la �edin�e de judecat� publice sau prin consultarea arhivelor instan�elor)

d) documentare cu privire la datele din declara�iile de avere ale oficialilor locali care pot fi relevante �i în privin�a eventualelelor situa�ii de conflicte de interese în care s-au aflat oficialii (ca de exemplu: societ��ile la care oficialii au calitatea de ac�ionar/asociat/beneficiar de împrumut; persoanele, organiza�iile, societ��ile comerciale, regiile autonome etc. din partea c�rora oficalii au beneficiat de cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subven�ionate – potrivit modelului declara�iilor de avere astfel cum acesta a fost stabilit prin O.U.G. nr. 14/2005)

e) completarea document�rii realizat� în sub-etapele a), b), c) �i d) cu informa�ii publicate în presa local� �i central�

2.2.2 Documentarea/evaluarea activit��ii autorit��ilor/institu�iilor publice competente legal în materia prevenirii, descoperirii �i solu�ion�rii/sanc�ion�riicazurilor de conflicte de interese

În mod concret, documentarea/evaluarea acestei activit��i poate fi f�cut�, în principal, prin:

a) formularea de cereri de informa�ii de interes public, adresate institu�iilor�i autorit��ilor publice cu atribu�ii, pe baza Legii nr. 544/2001, vizând: cazurile de conflicte de interese în leg�tur� cu care s-au înregistrat cereri/sesiz�ri, într-o anumit� perioad� de timp, la nivelul unei institu�ii/autorit��i publice din raza teritorial� a monitorilor; cererile adresate acestor institu�ii/autorit��i vor solicita atât date statistice când �i o descriere sumar� a cazurilor respective (data la care au fost înregistrate cererile/sesiz�rile de conflict de interese; cine a formulat cererea/sesizarea; ce a vizat în mod concret cererea/sesizarea; cine �i în ce mod a solu�ionat cererea/sesizarea, cu motivarea solu�iei adoptate); se recomand� ca perioada de timp vizat� de cererile din informa�ii din aceast� faz� a monitoriz�rii s�coincid� cu cea din etapa precedent� (subcapitolul 2.2.1)

b) compararea datelor �i informa�iilor ob�inute în etapa 2.2.1 cu cele din etapa 2.2.2


42

c) reluarea coresponden�ei/contactelor cu institu�iile/autorit��ile care au furnizat informa�ii diferite de cele rezultate din etapa 2.2.1 �i clarificarea eventualelor diferen�e sesizate �i a cauzelor acestora

d) evaluarea propriu-zis� a activit��ii institu�iei/autorit��ii monitorizate; vor fi considerate ca având o relevan�� mai mare criterii precum: - ponderea oficialilor care au depus declara�iile de interese cu respectarea formei prev�zut� de lege, p�strarea acestora de c�tre persoanele desemnate legal �iasigurarea accesului public la ele - num�rul cererilor/sesiz�rilor prin care au fost semnalate cazuri de conflicte de interese- num�rul cererilor/sesiz�rilor care au fost solu�ionate prin ab�inere, recuzare - num�rul cererilor/sesiz�rilor care au fost respinse ca neîntemeiate �i care au fost primele trei cele mai numeroase motiv�ri- ponderea solu�iilor pe care monitorul le apreciaz� corecte din punct de vedere legal, respectiv a celor pe care le apreciaz� solu�ionate incorect (este recomandabil ca evaluarea s� nu fie f�cut� în cazul parchetelor �i instan�elor de judecat�)- num�rul cazurilor în care persoanele care s-au considerat v�t�mate de existen�aunui conflict de interese s-au adresat instan�ei de judecat�; în câte cazuri solu�iainstan�elor de judecat� a fost favorabil� persoanelor care s-au considerat v�t�mate�i în câte institu�iei/autorit��ii reclamate - num�rul cazurilor în care au fost aplicate sanc�iuni pentru înc�lcarea dispozi�iilor legale privind conflictele de interese (sanc�iunile �i autoritatea care le-a dispus) - num�rul cazurilor în care descoperirea unor conflicte de interese a condus �i la declan�area procedurilor de control al averilor - num�rul cazurilor în care conflictele de interese nu au fost identificate �isanc�ionate �i ponderea lor în totalul cazurilor identificate cu ocazia monitoriz�rii

2.3 Principalele dispozi�ii legale privind autorit��ile/institu�iile competente �iatribu�iile acestora în materia incompatibilit��ilor

În plan local, autorit��ile/institu�iile care au atribu�ii legale în materia incompatibilit��ilor sunt urm�toarele:

2.3.1 Cu privire la ale�ii locali (primarii, viceprimarii, primarul general �iviceprimarii municipiului Bucure�ti, pre�edin�ii �i vicepre�edin�ii consiliilor jude�ene, consilierii locali �i consilierii jude�eni - potrivit Titlului IV, art. 69, alin. 3 din Legea nr. 161/2003), sesizarea cu privire la starea de incompatibilitate, pe care o poate face orice persoan�, se adreseaz� secretarului unit��ii administrativ-teritoriale iar prefectul este cel care emite ordinul prin care se constat� încetarea de drept a mandatului de ales local al celui aflat în incompatibilitate; prefectul va emite ordinul amintit la propunerea secretarului unit��ii administrativ-teritoriale (art. 91 al Legii nr. 161/2003)


43

2.3.2 Cu privire la persoanele încadrate cu contract individual de munc� în aparatul propriu al consiliului local sau consiliului jude�ean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societ��ile înfiin�ate de consiliile locale sau jude�ene, competen�a revine conduc�torilor autorit��ilor publice sau ai agen�ilor economici aminti�i (art. 93 al Legii nr. 161/2003)

2.3.3 Cu privire la func�ionarii publici, din interpretarea alin. 4 �i 5 ale art. 95 din Legea nr. 161/2003, rezult� c� �eful ierarhic superior al func�ionarilorpublici este cel care constat� starea de incompatibilitate a acestora; potrivit acelora�i prevederi, orice persoan� poate face sesiz�ri cu privire la starea de incompatibilitate a func�ionarilor publici

2.3.4 Cu privire la magistra�i, din interpretarea art. 5, alin. 2 al Legii nr. 303/2004 rezult� c� competen�a constat�rii cazurilor de incompatibilitate apar�inecolegiului de conducere al instan�ei, respectiv conduc�torului parchetului; potrivit art. 108 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, sanc�iunile disciplinare pentru înc�lcarea de c�tre magistra�i a dispozi�iilor legale privind incompatibilit��ile sunt aplicate de c�tre Consiliul Superior al Magistraturii; în materia incompatibilit��ii magistra�ilor, se impune aplicarea coroborat� a dispozi�iilor Titlului IV, Cap. V �i VI din Legea nr. 161/2003, Cap. II („Incompatibilit��i �i interdic�ii”) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistra�ilor, respectiv a prevederilor Codului de procedur� civil��i ale Codului de procedur� penal� referitoare la incompatibilit��i, ab�inere �irecuzare (potrivit Titlului IV, art. 105 alin. 3 din Legea nr. 161/2003)

2.3.5 Cu privire la prefec�i �i subprefec�i, potrivit Titlului IV, art. 86, lit. b) constatarea cazurilor de incompatibilitate se face de c�tre ministrul Administra�iei �i Internelor, „care îl va informa pe primul-ministru pentru a dispune m�surilenecesare”. Aceste dispozi�ii au fost aplicabile prefec�ilor �i subprefec�ilor pân� la data de 1 ianuarie 2006, când ace�tia au intrat în corpul înal�ilor func�ionari publici (prin urmare, monitorizarea vizând anul 2005, are în vedere reglement�rilemen�ionate).

Pentru perioada ulterioar� datei de 1 ianuarie 2006, prefec�ilor �i subprefec�ilor le sunt aplicabile dispozi�iile Sec�iunii 5 din Titlul IV, Cap. III al Legii nr. 161/2003, privitoare la incompatibilit��ile func�ionarilor publici, coroborate cu Cap. VIII - Sanc�iunile disciplinare �i r�spunderea func�ionarilor publici – din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func�ionarilor publici (art. 65, alin. 1, lit. j – „Constituie abateri disciplinare urm�toarele fapte: j) înc�lcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilit��i, conflicte de interese �i interdic�ii stabilite prin lege pentru func�ionarii publici”. Din interpretarea dispozi�iilor Sec�iunii 5 din Legea nr. 161/2003, rezult� c� informa�ii cu privire la asemenea situa�ii, ulterioare datei de 1 ianuarie 2006, vor fi solicitate Guvernului în cazul prefec�ilor �i primului-ministru – în cazul subprefec�ilor (din coroborarea art. 11 �i 17 din Legea nr. 188/1999,


44

rezult� c� prefec�ii sunt numi�i de Guvern iar subprefec�ii de c�tre primul ministru). Pentru monitorizarea eventualelor sanc�iuni disciplinare aplicate prefec�ilor �isubprefec�ilor, dup� data de 1 ianuarie 2006, pentru înc�lcarea dispozi�iilor legale privind incompatibilit��ile este necesar s� se adreseze cereri primului-ministru, întrucât potrivit art. 66 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, sanc�iunile disciplinare pentru înal�ii func�ionari publici se aplic� prin decizie a primului-ministru. Aceast�solu�ie rezult� inclusiv din dispozi�iile art. 3, alin. 3 din HG nr. 1.210/2003 privind organizarea �i func�ionarea comisiilor de disciplin� �i a comisiilor paritare din cadrul autorit��ilor �i institu�iilor publice, potrivit c�rora comisia de disciplin�pentru înal�ii func�ionari publici se constituie prin decizie a primului-ministru (actuala comisie de disciplin� a fost numit� prin Decizia primului-ministru nr. 384/2005).

2.4 Instrumente/metode de monitorizare a autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�iilegale în materia incompatibilit��ilor

Câteva dintre instrumentele/metodele recomandate în cadrul procesului de monitorizare a autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii legale în materia incompatibilit��ilor:

2.4.1 Identificarea unor eventuale cazuri în care ale�ii locali, func�ionarii publici ori magistra�ii din raza teritorial� a monitorilor locali s-au aflat (au p�rut a se afla) în situa�ii de incompatibilitate

Informa�iile cu privire la asemenea cazuri pot fi ob�inute prin:

a) cereri de informa�ii de la Oficiul Na�ional al Registrului Comer�ului/oficiile teritoriale ale acestuia cu privire la eventualele activit��icomerciale ale oficialilor locali ale�i pentru a fi inclu�i în procesul de monitorizare; în cazul monitoriz�rii situa�iilor de incompatibilitate, este necesar ca în cererile adresate ONRC s� se solicite informa�ii inclusiv cu privire la eventualele func�iide�inute de oficiali în cadrul societ��ilor comerciale – pre�edinte, vicepre�edinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administra�ie sau cenzor; în cazul magistra�ilor, documentarea la ONRC se impune completat� prin orice alte mijloace apte s� confirme c� magistra�ii subiect al monitoriz�rii respect� interdic�ia de a desf��ura activit��i comerciale inclusiv „prin persoane interpuse” (art. 102, lit. c din Legea nr. 161/2003).

b) cereri de informa�ii de interes public pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa�ii; informa�iile cu relevan�� pentru procesul de monitorizare sunt: - declara�iile de interese ale oficialilor locali (din declara�iile de interese ale oficialilor locali pot fi ob�inute informa�ii utile �i pentru monitorizarea incompatibilit��ilor; experien�a altor monitoriz�ri realizate la nivel


45

neguvernamental a eviden�iat un num�r relativ mare de cazuri în care oficialii au înscris în declara�iile de interese calit��i/activit��i care îi f�ceau incompatibili cu func�iile publice de�inute �i pe care nu le-au declarat, potrivit legii - informa�iile furnizate de regiile autonome de interes na�ional sau local, companiile na�ionale sau autorit��ile/institu�iile publice c�rora monitorii se pot adresa în cazurile în care au indicii c� unii oficiali locali de�in func�ii/calit��i care îi fac incompatibili cu pozi�ia public� pe care o ocup�- informa�iile furnizate de autorit��ile administra�iei publice locale cu privire la contractele comerciale sau de asociere încheiate (pentru a se determina dac�consilierii locali sau consilierii jude�eni, având interese în societ��ile comerciale prev�zute în art. 90 alin. 1 al Legii 161/2003, au încheiat asemenea contracte cu autorit��ile administra�iei publice locale din care au f�cut/fac parte - informa�ii cu privire la sanc�iunile disciplinare aplicate de c�tre Consiliul Superior al Magistraturii pentru înc�lcarea de c�tre magistra�ii din raza teritorial� a monitorilor a dispozi�iilor legale privind incompatibilit��ile- informa�ii de la institu�iile �i autorit��ile locale cu privire la interdic�ia impus�func�ionarilor publici prin art. 95, alin. 1 din Legea nr. 161/2003, potrivit c�ruia„Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care func�ionarii publici sunt so�i sau rude de gradul I”

c) documentare cu privire la datele din declara�iile de avere ale oficialilor locali care pot fi relevante �i în privin�a eventualelelor situa�ii de incompatibilitate în care s-au aflat oficialii locali (ca de exemplu: societ��ile la care oficialii au calitatea de ac�ionar/asociat/beneficiar de împrumut; persoanele, organiza�iile, societ��ile comerciale, regiile autonome etc. din partea c�rora oficalii au beneficiat de cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subven�ionate – potrivit modelului declara�iilor de avere astfel cu acesta a fost stabilit prin O.U.G. nr. 14/2005; �i sub acest aspect au existat cazuri în care s-a constatat c� oficialii nu au înscris în declara�iile de interese activit��i/calit��i etc. pe care, din declara�iile de avere, rezulta c� le desf��urau/de�ineau)

d) completarea document�rii realizat� în sub-etapele a), b) �i c) cu informa�ii publicate în presa local� �i central�

2.4.2 Documentarea/evaluarea activit��ii autorit��ilor/institu�iilor publice competente legal în materia prevenirii, descoperirii �i solu�ion�rii/sanc�ion�riicazurilor de incompatibilitate

În mod concret, documentarea/evaluarea acestei activit��i poate fi f�cut�, în principal, prin:

a) formularea de cereri de informa�ii de interes public, adresate institu�iilor�i autorit��ilor publice cu atribu�ii, pe baza Legii nr. 544/2001, vizând:


46

- cazurile de incompatibilitate în leg�tur� cu care s-au înregistrat inform�ri/sesiz�ri, într-o anumit� perioad� de timp, la nivelul unei institu�ii/autorit��i publice din raza teritorial� a monitorilor; cererile adresate acestor institu�ii/autorit��i vor solicita atât date statistice cât �i o descriere sumar� a cazurilor respective (data la care au fost înregistrate inform�rile/sesiz�rile cu privire la incompatibilitate; cine a f�cut informarea/sesizarea; ce a vizat în mod concret informarea/sesizarea; cine �i în ce mod a solu�ionat informarea/sesizarea, cu motivarea solu�iei adoptate); se recomand� ca perioada de timp vizat� de cererile din informa�ii din aceast� faz� a monitoriz�rii s� coincid� cu cea din etapa precedent� (subcapitolul 2.4.1) - cazurile de incompatibilitate înregistrate la nivelul institu�iilor/autorit��ilor publice locale din raza teritorial� a monitorilor �i modalitatea în care au fost solu�ionate; pentru procesul de monitorizare, una dintre ipotezele cu o mai mare relevan�� este aceea a ie�irii din starea de incompatibilitate survenit� dup�validarea mandatului alesului local (art. 91 al Legii nr. 161/2003)

b) compararea datelor �i informa�iilor ob�inute în etapa 2.4.1 cu cele din etapa 2.4.2

c) reluarea coresponden�ei/contactelor cu institu�iile/autorit��ile care, eventual, au furnizat informa�ii diferite de cele rezultate din etapa 2.4.1 �iclarificarea diferen�elor �i a cauzelor acestora

d) evaluarea propriu-zis� a activit��ii institu�iei/autorit��ii monitorizate; vor fi considerate ca având o relevan�� mai mare criterii precum: - num�rul cazurilor de incompatibilitate în leg�tur� cu care au informat oficialii locali în�i�i; ce func�ii publice de�ineau respectivii oficiali �i cum au fost solu�ionate cazurile semnalate; ponderea solu�iilor pe care monitorul le apreciaz�corecte din punct de vedere legal, respectiv a celor pe care le apreciaz� solu�ionate incorect (evaluarea nu va fi f�cut� în cazul parchetelor �i instan�elor de judecat�)- num�rul sesiz�rilor de cazuri de incompatibilitate; pe cine au vizat �i cum au fost solu�ionate sesiz�rile; ponderea solu�iilor pe care monitorul le apreciaz� corecte din punct de vedere legal, respectiv a celor pe care le apreciaz� solu�ionate incorect (evaluarea nu va fi f�cut� în cazul parchetelor �i instan�elor de judecat�)- num�rul cazurilor în care s-au aplicat sanc�iuni pentru înc�lcarea dispozi�iilorlegale privind incompatibilit��ile (în cazul magistra�ilor, de exemplu, sunt prev�zute sanc�iuni precise în acest sens – Legea nr. 161/2003, art. 108) - num�rul cazurilor în care descoperirea unor incompatibilit��i a condus �i la declan�area procedurilor de control al averilor - num�rul eventualelor cazuri de incompatibilit��i descoperite pe timpul monitoriz�rii �i ponderea lor în totalul cazurilor raportate de institu�iile/autorit��ilepublice locale supuse monitoriz�rii


47

2.5 Modalit��i de valorificare a rezultatelor monitoriz�rii autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii în materia conflictelor de interese �i incompatibilit��ilor

Nefiind un scop în sine, este necesar ca procesul de monitorizare a activit��ii institu�iilor cu atribu�ii legale în materia conflictelor de interese �iincompatibilit��ilor s� se finalizeze cu valorificarea rezultatelor acestora. Câteva modalit��i concrete în acest sens pot fi:

a) redactarea unui raport cuprinzând principalele constat�ri ale monitoriz�rii (în principiu, structura raportului ar trebui s� urmeze „algoritmul” dup� care a fost f�cut� „Documentarea/evaluarea activit��ii autorit��ilor/institu�iilor publice competente legal în materia prevenirii, descoperirii �isolu�ion�rii/sanc�ion�rii cazurilor de conflicte de interes/incompatibilitate” (sec�iunile 2.2.2 respectiv 2.4.2)

b) înaintarea raportului de monitorizare c�tre autorit��ile cu atribu�ii legale în materia conflictelor de interese �i incompatibilit��ilor, competente „teritorial” în raport cu institu�iile monitorizate; întrucât, în principiu, raportul nu este doar informativ, ci sesizeaz� �i unele deficien�e în aplicarea legii, acesta va fi adresat institu�iilor în cauz� urmând regimul unei peti�ii, în sensul art. 2 al Ordonan�eiGuvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activit��ii de solu�ionare a peti�iilor(„În sensul prezentei Ordonan�e, prin peti�ie se în�elege cererea, reclama�ia, sesizarea sau propunerea formulat� în scris sau prin e-mail, pe care un cet��ean ori o organiza�ie legal constituit� o poate adresa autorit��ilor publice centrale �i locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor �i ale celorlalte organe centrale din unit��ile administrativ-teritoriale, societ��ilor na�ionale, societ��ilor comerciale de interes jude�ean sau local, precum �i regiilor autonome”); este recomandabil ca scrisoarea prin care se înainteaz� raportul s� cuprind� explicit solicitarea ca respectiva autoritate s� analizeze sesiz�rile care îi sunt f�cute, s� dispun� m�surile legale care se impun �i s� informeze asupra lor „petentul” (monitorul, autor al raportului); relevante cu privire la obliga�iile autorit��ilor astfel sesizate sunt art. 8, alin. (1), respectiv art. 9 din O.G. nr. 27/2002 (art. 8, alin. 1 - „Autorit��ile �iinstitu�iile publice sesizate au obliga�ia s� comunice peti�ionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistr�rii peti�iei, r�spunsul, indiferent dac� solu�ia este favorabil� sau nefavorabil�”; art. 9 - „În situa�ia în care aspectele sesizate prin peti�ie necesit� o cercetare mai am�nun�it�, conduc�torul autorit��ii sau institu�iei publice poate prelungi termenul prev�zut la art. 8 cu cel mult 15 zile”)

c) în cazurile în care, pe parcursul monitoriz�rii, sunt identificate situa�iiactuale de înc�lcare a dispozi�iilor legale, este recomandabil� sesizarea în timp util a institu�iilor/autorit��ilor competente legal s� dispun� m�suri pentru încetarea situa�iilor de conflicte de interese/incompatibilit��i �i, eventual, sanc�ionareaabaterilor constatate


48

Pe lâng� institu�iile/autorit��ile competente legal indicate în sec�iunile de fa��, pe timpul alegerilor este necesar ca sesiz�rile s� fie adresate �i birourilor electorale de circumscrip�ie, atunci când sunt identificate cazuri în care, de exemplu, func�ionarii publici „care candideaz� pentru func�ii eligibile” nu respect� dispozi�iile art. 97 al Legii nr. 161/2003, potrivit c�rora raportul lor de serviciu „se suspend� pe durata campaniei electorale, pân� în ziua ulterioar� alegerilor, dac� nu este ales”. În cazul alegerilor locale”, aceast� competen�� revine birourilor electorale de circumscrip�ie în temeiul art. 46, alin. 1 coroborat cu art. 48, alin. 1 din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorit��ilor administra�iei publice locale.

d) sesizarea autorit��ilor competente în materia declar�rii �i controlului averilor în cazurile în care exist� indicii c� nerespectarea prevederilor legale cu privire la incompatibilit��i �i conflicte de interese au condus/ar fi putut conduce la dobândirea ilicit� de c�tre oficiali a unor bunuri/a unei p�r�i a averii sale/a familiei sale (autorit��ile competente legal sunt cele indicate în cadrul urm�toarei sec�iuni – „Monitorizarea autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii în materia declar�rii �icontrolului averilor”)

e) publicarea raportului de monitorizare, prin punerea acestuia la dispozi�iapresei; este recomandabil ca publicarea raportului s� se fac� ulterior împlinirii termenului legal în care institu�iile/autorit��ile sesizate aveau obliga�ia s� comunice monitorilor r�spunsul la sesiz�rile care le-au fost adresate (termenul legal este, în principiu, cel indicat la lit. b) a acestei sec�iuni)

2.6 Principalele reglement�ri preconizate în materia conflictelor de interese �iincompatibilit��ilor în proiectul de Lege adoptat de Guvern la data de 5 iulie 2006 privind Agen�ia Na�ional� de Integritate, declararea �i controlul averilor �iconflictului de interese, precum �i regimul incompatibilit��ilor pentru persoanele care exercit� func�ii �i demnit��i publice

Întrucât proiectul Guvernului preconizeaz� pe de o parte înfiin�area, organizarea �i func�ionarea Agen�iei Na�ionale de Integritate, care are atribu�ii inclusiv în materia conflictelor de interese �i a incompatibilit��ilor, iar pe de alt� parte modificarea, completarea ori abrogarea unora dintre reglement�rile în vigoare în prezent, rezult� c� monitorizarea institu�iilor �iautorit��ilor cu atribu�ii în acest domeniu urmeaz� s� aib� în vedere întreg acest cadru normativ. Astfel cum s-a ar�tat în sec�iunile anterioare, cadrul normativ în discu�ie este unul destul de complex iar complexitatea acestuia va cre�te odat� cu adoptarea proiectului Guvernului. În aceste condi�ii, în activitatea de monitorizare se impune coroborarea tuturor reglement�rilor relevante în materie, astfel cum acesta rezult� în principal din Cap. VII Dispozi�ii tranzitorii �i finale al proiectului de Lege – art. 70, 72, 76 �i 77 alin. (1), lit. b), e) �i alin. (2).


49

Proiectul ini�iat de Guvern preconizeaz� ca activitatea de verificare a conflictelor de interese �i a incompatibilit��ilor pentru persoanele care exercit� demnit��ile publice �i func�iile s� se fac� de c�tre Agen�ia Na�ional� de Integritate (este prev�zut ca Agen�ia s� fie o „autoritate administrativ� autonom� organizat� ca structur� unic� la nivel na�ional”).

Cu privire la conflictele de interese �i incompatibilit��i, Agen�ia urmeaz� s�exercite urm�toarele atribu�ii principale: monitorizeaz� declara�iile de interese; verific� conflictele de interese �i incompatibilit��ile pentru persoanele prev�zute de lege; constat� nerespectarea dispozi�iilor legale privind conflictul de interese sau incompatibilit��ile; dispune clasarea cauzei când nu se dovede�te existenta conflictului de interese sau a incompatibilit��ii; sesizeaz� organul de urm�rire penal� dac� exist� date sau indicii privind s�vâr�irea unei fapte prev�zute de legea penal�; aplic� sanc�iunile �i ia m�surile prev�zute de lege, sau, dup� caz, sesizeaz� autorit��ile ori institu�iile competente în vederea lu�rii m�surilor �iaplic�rii sanc�iunilor prev�zute de lege (art. 2 al proiectului de Lege).

Sec�iunea de „dispozi�ii procedurale” a proiectului prevede, între altele, c�„Desf��urarea activit��ilor de verificare a conflictelor de interese �i a incompatibilit��ilor se face de inspectorul de integritate din cadrul Agen�iei”, c�în activitatea sa, inspectorul de integritate întocme�te acte de constatare �iprocese-verbale (art. 3), precum �i c� „Agen�ia poate fi sesizat� de orice persoan� sau se poate sesiza din oficiu (art. 4). Cu privire la termenul în care inspectorul de integritate efectueaz� cercetarea prealabil�, se stabile�te c� acesta este de 60 de zile în cazul conflictelor de interese (�i al declar�rii �i controlului averilor) �i 30 de zile în cazul incompatibilit��ilor. Art. 5 al proiectului prevede c�: „Dac� în urma cercet�rii prealabile rezult� date sau indicii privind existen�aunui conflict de interese sau unui caz de incompatibilitate, inspectorul de integritate dispune, prin decizie, începerea controlului sau a verific�rii �i citarea persoanei cu privire la care acesta începe, precum �i a so�ului ori so�iei, dup� caz, pentru a fi asculta�i”. De asemenea se prevede ca în cazul în care din cercetarea prealabil� nu rezult� date sau indicii necesare pentru începerea controlului sau a verific�rii, inspectorul de integritate dispune clasarea cauzei.

În planificarea activit��ilor de monitorizare, asem�n�toare celor care au f�cutobiect al acestui proiect, este necesar s� fie avute în vedere prevederile art. 6, alin. (5), potrivit c�rora „Actele �i lucr�rile efectuate de inspectorul de integritate din cadrul Agen�iei nu sunt publice, cu excep�ia actelor prin care se încheie procedura de control sau de verificare”. În consecin��, monitorii care adreseaz� Agen�iei cereri de informa�ii cu privire la activitatea acesteia vor trebui s� aib� în vedere limitarea preconizat� prin proiectul de Lege2.

2 În opinia CRJ, aceste limit�ri sunt excesive �i ar fi trebuit s� vizeze exclusiv informa�ii de natura celor la care se refer� art. 7, alin. (1) din proiectul de Lege, anume cele „cu caracter


50

Relevante pentru procesul de monitorizare sunt de asemenea �i prevederile art. 11 �i 12 din proiectul de Lege, prevederi care se refer� la: desemnarea persoanelor care „vor asigura implementarea prevederilor legale privind declara�iile de interese �i incompatibilit��ile”, a persoanelor la care se depun declara�iile de interese (art. 11), respectiv la „atribu�iile persoanelor desemnate potrivit art. 11” (art. 12). Ca elemente de noutate fa�� de reglement�rile de pân�în prezent ar fi de re�inut, între altele (art. 12): declara�iile de interese se public�„pe pagina de Internet a institu�iei, dac� aceasta exist�, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 zile de la primire. Declara�iile referitoare la anii fiscali anteriori se p�streaz� pe pagina de Internet cel pu�in 5 ani de la publicare, dup�care se arhiveaz� potrivit legii”; copii certificate ale declara�iilor de interese se trimit Agen�iei în termen de cel mult 10 zile de la primire”.

Categoriile de persoane c�rora le sunt aplicabile prevederile referitoare la conflictele de interese �i incompatibilit��i sunt acelea�i cu cele care au asemenea obliga�ii cu privire la declararea �i controlul averilor (art.11, alin. 1, coroborat cu art. 14 din proiectul de Lege).

De asemenea relevante pentru monitorizarea autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii în materia conflictelor de interese �i incompatibilit��ilor sunt prevederile (art. 31 �i 37 din proiect) care fac trimitere la Constitu�ia României �i Legea „anticorup�ie” nr. 161/2003 sub urm�toarele aspecte: defini�ia conflictului de interese; procedura de depunere a declara�iilor de interese; obliga�iile ce decurg pentru persoanele supuse dispozi�iilor legale privind conflictele de interese; incompatibilit��ile privind demnit��ile publice, func�iile �iactivit��ile desf��urate de persoanele ocupând asemenea demnit��i �i func�iipublice.

Proiectul Guvernului cuprinde dou� capitole distincte reglementând „Verificarea conflictelor de interese” (Cap. III), respectiv „Verificarea incompatibilit��ilor”(Cap. IV).

2.6.1 Verificarea conflictelor de interese

Principalele prevederi preconizate sub acest aspect, de interes în procesul de monitorizare a institu�iilor cu competen�e legale în materie (în principal Agen�ia), sunt urm�toarele (art. 32 – 35):

- Agen�ia începe verificarea dac� în urma cercet�rii prealabile rezult� date sau indicii c� una din persoanele supuse dispozi�iilor legale privind conflictele de

financiar, fiscal, bancar, personal, confiden�iale ori clasificate”, categorii de informa�ii în leg�tur� cu care exist� reglement�ri legale speciale privind prelucrarea lor.


51

interese a ac�ionat cu înc�lcarea obliga�iilor legale privind conflictul de interese;

- în cazul existen�ei unor date sau indicii privind s�vâr�irea infrac�iunii de conflict de interese prev�zut� de art. 2531 din Codul penal, Agen�ia sesizeaz�organul de urm�rire penal� competent; verificarea inspectorul de integritate nu poate continua pân� la solu�ionarea cauzei de c�tre organul de urm�rire penal�iar în cazul unei solu�ii de neurm�rire, Agen�ia poate relua verificarea în m�sura în care fapta poate constitui conflict de interese;

- în urma verific�rilor, Agen�ia poate s�: a) constate c� persoana supus�controlului a înc�lcat obliga�iile legale privind conflictul de interese �iîntocme�te în acest sens un act de constatare (în acest caz, Agen�ia sesizeaz�instan�a de judecat� pentru constatarea nulit��ii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate); b) sesizeze organul de urm�rire penal�, dac� exist�date sau indicii privind s�vâr�irea unei fapte prev�zute de legea penal�; c) constate c� persoana cercetat� nu a înc�lcat obliga�iile legale privind conflictul de interese;

- proiectul prevede posibilitatea persoanei verificate de a face contesta�ieîmpotriva actului de constatare al Agen�iei la Curtea de Apel, sec�ia de contencios administrativ �i fiscal, în a c�rei circumscrip�ie locuie�te.

Din coroborarea art. 30 �i 33 alin (3) ale proiectului Guvernului rezult� c�nedepunerea declara�iilor de interese în termenele stabilite constituie contraven�ie �i se sanc�ioneaz� cu amend� �i c� sanc�iunea amenzii se aplic� de inspectorul de integritate din cadrul Agen�iei. În consecin��, este necesar ca în cadrul ac�iunilor de monitorizare s� fie inclus� �i identificarea eventualelor cazuri de nedepunere a declara�iilor de interese, urm�rindu-se totodat� dac�inspectorii de integritate au sanc�ionat aceste contraven�ii.

2.6.2 Verificarea incompatibilit��ilor

Principalele prevederi preconizate sub acest aspect, de interes în procesul de monitorizare a institu�iilor cu competen�e legale în materie (în principal Agen�ia), sunt urm�toarele (art. 38 – 42):

- Agen�ia începe verificarea dac� în urma cercet�rii prealabile rezult� date sau indicii privind existen�a unui caz de incompatibilitate;

- dac� în urma verific�rilor au rezultat date sau indicii temeinice privind un caz de incompatibilitate, inspectorul de integritate constat� starea de incompatibilitate �i comunic� actul de constatare persoanei în cauz�;

- proiectul prevede posibilitatea persoanei verificate de a face contesta�ie


52

împotriva actului de constatare al Agen�iei la Curtea de Apel, sec�ia de contencios administrativ �i fiscal, în a c�rei circumscrip�ie locuie�te;

- hot�rârea judec�toreasc� definitiv� care constat� un caz de incompatibilitate constituie actul de sesizare a autorit��ii sau institu�iei competente pentru declan�area procedurii de destituire, eliberare din func�ie sau de constatare, potrivit legii, a dec�derii de drept din func�ia sau demnitatea public� de�inut�;

- în cazul în care în urma verific�rilor efectuate nu au rezultat st�ri de incompatibilitate, inspectorul de integritate întocme�te un act de constatare �iclaseaz� cauza;

Monitorizarea activit��ii institu�iilor/autorit��ilor cu competen�e de control în materia incompatibilit��ilor presupune, pe de o parte, monitorizarea activit��iiAgen�iei iar pe de alt� parte a activit��ii/m�surilor dispuse de c�tre „autoritatea sau institu�ia competent� pentru declan�area procedurii de destituire, eliberare din func�ie sau de constatare, potrivit legii, a dec�derii de drept din func�ia sau demnitatea public� de�inut�” (art. 39 alin 3 al proiectului de Lege).

Întrucât în procesul de monitorizare a activit��ii institu�iilor/autorit��ilor cu competen�e de control în materia conflictelor de interese �i incompatibilit��ilor sunt relevante inclusiv o parte a prevederilor preconizate cu privire la înfiin�area, competen�ele �i func�ionarea Consiliului Na�ional de Integritate (Consiliul) �i Agen�iei Na�ionale de Integritate (Agen�ia), în subcapitolul I.5 vor fi redate respectivele prevederi, astfel cum acestea sunt preconizate în proiectul de Lege.

3. Monitorizarea autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii în materia declar�rii �icontrolului averilor

�i în cadrul acestui proces de monitorizare, realizarea �i aplicarea seturilor de instrumente presupun, pe de o parte, determinarea cadrului normativ specific (3.1) iar pe de alt� parte stabilirea în mod concret a mecanismelor de monitorizare (3.2) precum �i a modalit��ilor de valorificare a rezultatelor monitoriz�rii (3.3).

3.1 Principalele dispozi�ii legale privind autorit��ile/institu�iile competente �iatribu�iile acestora în materia declar�rii �i controlului averilor

Cu privire la declararea averii

În legisla�ia român�, principalele reglement�ri referitoare declararea �i controlul averilor - sunt cuprinse în Legea nr. 115/1996 privind declararea �i controlul averii


53

demnitarilor, magistra�ilor, func�ionarilor publici �i a unor persoane cu func�ii de conducere, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

La data de 5 iulie 2006, Guvernul a adoptat proiectul de Lege privind Agen�iaNa�ional� de Integritate, declararea �i controlul averilor �i conflictului de interese, precum �i regimul incompatibilit��ilor pentru persoanele care exercit� func�ii �idemnit��i publice. Întrucât pân� la data finaliz�rii activit��ilor de monitorizare prev�zute în cadrul proiectului, proiectul de Lege nu a fost adoptat de c�treParlament, toate activit��ile de monitorizare au fost planificate �i s-au desf��urat pe baza legisla�iei în vigoare la acea dat�. La finalul sec�iunii II vor fi redate principalele prevederi referitoare la declararea �i controlul averilor astfel cum acestea se reg�sesc în proiectul de Lege amintit.

Potrivit art. 4, alin. (1), lit. d), f), g) �i h) al Legii nr. 115/1996 privind declararea �icontrolul averii demnitarilor, magistra�ilor, func�ionarilor publici �i a unor persoane cu func�ii de conducere, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, declara�iile de avere ale oficialilor locali se depun dup� cum urmeaz�:- consilierii jude�eni �i locali, precum �i primarii �i viceprimarii, la secretarii unit��ilor administrativ-teritoriale- prefec�ii �i subprefec�ii, la secretarul general al prefecturii - func�ionarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul autorit��ilorpublice/institu�iilor publice din care fac parte - magistra�ii �i asimila�ii acestora, la Consiliul Superior al Magistraturii.

Declara�ia de avere se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii în func�ie. În situa�ia func�iilor eligibile, care presupun validarea, depunerea declara�iei se face înaintea acesteia (art. 3, alin. 2 al Legii nr. 115/1996).

Declara�iile de avere se public� pe paginile de Internet ale autorit��ilor/institu�iilor publice ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii (art. 4, alin. 2 al Legii nr.115/1996).

Neactualizarea declara�iei de avere, din motive imputabile, pân� la data de 31 decembrie a fiec�rui an, în situa�ia dobândirii unor bunuri, sau nedepunerea unei noi declara�ii în termen de 15 zile de la încetarea activit��ii ori, dup� caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declara�ie conduce la declan�area din oficiu a procedurii de control (art. 6, alin. 4 al Legii nr. 115/1996).

Cu privire la controlul averii

Este de re�inut c� posibilitatea declan��rii procedurilor de control altfel decât din oficiu este sensibil restrâns� de condi�ia pe care Legea nr. 115/1996 o instituie în


54

aceast� privin�� în sensul existen�ei „dovezilor certe” c� anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit (art. 1 �i urm�toarele ale Legii).

Principalele autorit��i cu competen�e în materia controlului averii sunt comisiile de cercetare a averilor de pe lâng� fiecare curte de apel (art. 8 – 15 din Legea nr. 115/1996). Pre�edintele �i membrii comisiei de cercetare sunt desemna�i pe o perioad� de 3 ani.

Circumscrip�iile cur�ilor de apel din jude�ele incluse în proiect sunt urm�toarele (parchetele de pe lâng� aceste instan�e func�ioneaz�, de regul�, la acela�i adrese): a) Curtea de Apel Alba Iulia - jude�ele Alba, Hunedoara �i Sibiu (datele de contact ale instan�ei sunt: Curtea de Apel Alba Iulia, Alba Iulia, str. I.C. Br�tianu nr. 1, jude�ul Alba; Biroul de Informa�ii Publice - telefon: 0258/810289, fax: 0258/810286, e-mail: [email protected]) b) Curtea de Apel Oradea – jude�ele Bihor �i Satu Mare (Curtea de Apel Oradea, Oradea, str. Parcul Traian nr. 10, jude�ul Bihor; telefon: 0259/426881, fax 0259/415903, e-mail: [email protected],[email protected]) c) Curtea de Apel Bra�ov – jude�ele Bra�ov �i Covasna (Curtea de Apel Bra�ov, Bra�ov, bd. Eroilor nr. 5, jude�ul Bra�ov; telefon: 0268/413741, fax: 0268/ 475146, e-mail: [email protected]) d) Curtea de Apel Craiova – jude�ele Dolj, Gorj, Mehedin�i �i Olt (Curtea de Apel Craiova, Craiova, str. Nicolae Titulescu nr. 4, jude�ul Dolj; telefon: 0251/418568, fax: 0251/415600, e-mail: [email protected]) e) Curtea de Apel Ia�i – jude�ele Ia�i �i Vaslui (Curtea de Apel Ia�i, Ia�i, str. Anastasie Panu nr. 25 bis, jude�ul Ia�i; telefon: 0232/260600, fax: 0232/255907, e-mail: [email protected])

Cererea de cercetare cu care comisia este sesizat� poate fi f�cut� de c�tre:- procurorul general al parchetului de pe lâng� curtea de apel, procurorul general al Departamentului Na�ional Anticorup�ie sau conduc�torul autorit��ii publice la care a func�ionat ori func�ioneaz� cel a c�rui avere este supus� cercet�rii (persoanele men�ionate pot fi sesizate de c�tre orice cet��ean „care are cuno�tin�� i care furnizeaz� indicii certe c� unul sau mai mul�i oficiali au dobândit bunuri de valoare pe care nu le-ar fi putut dobândi din veniturile legale sau pe alte c�i licite” – art. 8, alin. 3 al Legii) - oficialii c�rora li s-au adus imput�ri publice cu privire la provenien�a averii pe care o de�in; este de re�inut, c� potrivit art. 12, alin. (1) al Legii nr. 115/1996 „Actele �i lucr�rile comisiei de cercetare nu sunt publice”.

Comisia de cercetare hot�r��te, în cel mult 3 luni de la data sesiz�rii, pronun�ând o ordonan�� motivat�, prin care poate dispune:- trimiterea cauzei spre solu�ionare cur�ii de apel în raza c�reia domiciliaz�persoana a c�rei avere este supus� controlului, dac� constat�, pe baza probelor


55

administrate, c� dobândirea unei cote-p�r�i din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter licit - clasarea cauzei, când constat� c� provenien�a bunurilor este justificat�- suspendarea cercet�rii �i trimiterea cauzei parchetului competent, dac� în leg�tur�cu bunurile a c�ror provenien�� este nejustificat� rezult� s�vâr�irea unei infrac�iuni.

Potrivit art. 16 – 18 din Legea nr. 115/1996, instan�a de judecat� (respectiv curtea de apel în raza c�reia domiciliaz� persoana a c�rei avere este supus� controlului), primind dosarul de la comisia de cercetare: - dac� constat� c� dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-p�r�idintr-un bun nu este justificat�, va hot�rî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-p�r�inejustificate, fie plata unei sume de bani, egal� cu valoarea bunului; dac� în leg�tur� cu bunurile a c�ror provenien�� este nejustificat� rezult� s�vâr�irea unei infrac�iuni, dosarul la parchetul competent, pentru a analiza dac� este cazul s� pun�în mi�care ac�iunea penal�- dac� constat� c� provenien�a bunurilor este justificat�, hot�r��te închiderea dosarului.

În privin�a c�ilor de atac, Legea nr. 115/1996 stabile�te (art. 19 – 20) c� împotriva ordonan�ei de clasare a comisiei de cercetare, p�r�ile interesate, Ministerul Finan�elor �i procurorul pot face recurs la Curtea Suprem� de Justi�ie. Ordonan�ade trimitere a cauzei spre solu�ionare instan�ei nu poate fi atacat� cu recurs decât o dat� cu sentin�a pronun�at� asupra fondului. Sentin�ele cur�ii de apel pot fi atacate cu recurs de c�tre p�r�ile interesate, Ministerul Finan�elor �i procuror, la Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie.

3.2 Instrumente/metode de monitorizare a autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�iilegale în materia declar�rii �i controlului averilor

Câteva dintre instrumentele/metodele recomandate în cadrul procesului de monitorizare a autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii legale în materia declar�rii �icontrolului averilor:

3.2.1 Monitorizarea institu�iilor/autorit��ilor cu atribu�ii legale privind declararea averilor

- documentare privind respectarea de c�tre aceste institu�ii/autorit��i �i de c�trepersonalul propriu a prevederilor legale referitoare la: depunerea în termenul legal �i în formatul prescris prin O.U.G. nr. 14/2005 a declara�iilor de avere; actualizarea declara�iilor de avere; depunerea declara�iilor de avere la încetarea activit��ii ori la expirarea celor 4 ani de la ultima declara�ie; publicarea declara�iilor de avere (a tuturor categoriilor de declara�ii de avere – la începerea mandatului, a celor prin care se fac actualiz�ri, a celor de la încetarea activit��ii ori la expirarea termenului de 4 ani)


56

- documentare privind respectarea de c�tre institu�ii/autorit��i a dispozi�iilor legale referitoare la declan�area din oficiu a procedurilor de control în cazurile reglementate prin art. 6, alin. 4 al Legii nr. 115/1996 (câte asemenea cazuri au existat; care au fost persoanele ale c�ror averi au fost controlate din oficiu; care au fost cauzele declan��rii procedurilor; cum au fost finalizate procedurile etc.)

Datele necesare document�rilor pot fi ob�inute în principal prin:

a) cereri de informa�ii de interes public, formulate pe baza Legii nr. 544/2001 �iadresate institu�iilor �i autorit��ilor monitorizate

b) consultarea paginilor de Internet ori a Monitoarelor Oficiale în care au fost publicate declara�iile de avere

c) compararea informa�iilor ob�inute prin metodele de la punctele a) �i b) cu: informa�ii din baza de date a Oficiului Na�ional al Registrului Comer�ului/oficiileteritoriale ale acestuia; informa�ii din declara�iile de interese ale oficialilor; eventuale date �i informa�ii relevante publicate în pres�

3.2.2 Monitorizarea institu�iilor/autorit��ilor cu atribu�ii legale privind controlul averilor

Întrucât actele �i lucr�rile comisiilor de cercetare a averilor nu sunt publice, documentarea necesar� monitoriz�rii/evalu�rii activit��ii acestor institu�ii va viza exclusiv faza premerg�toare, respectiv cea ulterioar� lucr�rilor comisiilor.

Comisiilor de cercetare a averilor le pot fi adresate cereri de informa�ii de interes public vizând:

a) data desemn�rii comisiilor de control, componen�a acestora, respectarea dipozi�iilor legale cu privire la termenul pentru care au fost desemnate comisiile

b) num�rul de cauze cu care au fost sesizate comisiile într-o perioad� dat� de timp

c) cine �i cu ce motivare a sesizat comisiile

d) ce solu�ii au dat comisiile, respectiv c�ror autorit��i (curte de apel/parchet competent) au trimis spre solu�ionare cauzele

Datele �i informa�iile ob�inute în etapa precedent� - monitorizarea institu�iilor/autorit��ilor cu atribu�ii legale privind controlul averilor - pot s� fie relevante inclusiv în monitorizarea institu�iilor/autorit��ilor cu atribu�ii privind controlul averilor. Astfel, din comparea acestora cu informa�iile furnizate de


57

comisiile de control, pot s� rezulte date relevante pentru evaluarea activit��ii comisiilor. Ele pot, de exemplu, s� ajute la evaluarea temeiniciei unora dintre solu�iile date de comisii în cazurile cu care au fost sesizate.

În cadrul procesului de monitorizare, în cazul în care monitorii ar avea ei în�i�i unele „indicii certe c� unul sau mai mul�i oficiali au dobândit bunuri de valoare pe care nu le-ar fi putut dobândi din veniturile legale sau pe alte c�i licite” (art. 8, alin. 3 al Legii nr. 115/1996), este recomandabil s� sesizeze atât procurorul general al parchetului de pe lâng� curtea de apel cât �i conduc�torul autorit��ii publice la care a func�ionat ori func�ioneaz� oficialul/oficialii viza�i. O asemenea sesizare poate da monitorilor posibilitatea de a observa ei în�i�i �i de a evalua ac�iunile întreprinse de procuror/conduc�torul unit��ii în solu�ionarea legal� a sesiz�rilor care le-au fost adresate.

Cu privire la activitatea instan�elor de judecat� (cur�ilor de apel) �i a parchetelor teritoriale competente, documentarea/evaluarea se poate face prin:

a) solicitarea de informa�ii de interes public privind cauzele care le-au fost trimise spre solu�ionare: num�rul de cauze într-o perioad� de timp dat�; persoanele care au fost vizate de respectivele cauze; solu�iile adoptate �i motivarea acestora (în cauzele judecate în �edin�� public� monitorii pot solicita accesul la dosarele din arhivele instan�elor cur�ilor de apel; în cazul parchetelor, se pot solicita ordonan�ele motivate prin care au fost solu�ionate cauzele care au fost pe rolul acestor institu�ii – în cauzele în care parchetele competente au fost sesizate întrucât în leg�tur� cu bunurile a c�ror provenien�� este nejustificat� rezult� s�vâr�irea unei infrac�iuni; în cauzele în care parchetele competente au sesizat comisiile de control, se pot solicita parchetelor actele lor de sesizare; în ipoteza în care parchetele ar refuza comunicarea acestor acte, ac�iunile de monitorizare ar putea s� se extind�, în cel pu�in unul dintre cazuri, cu o ac�iune în justi�ie întemeiat� pe prevederile Legii nr. 544/2001 a liberului acces la informa�iile de interes public

b) coroborarea/compararea datelor �i informa�iilor ob�inute în etapele precedente cu cele ob�inute în aceast� etap�.

3.3 Modalit��i de valorificare a rezultatelor monitoriz�rii autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii în materia declar�rii �i controlului averilor

Câteva modalit��i concrete, recomandabile, de valorificare a rezultatelor monitoriz�rii:

a) redactarea raportului cuprinzând principalele constat�ri ale monitoriz�rii

b) înaintarea raportului de monitorizare c�tre autorit��ile cu atribu�ii legale în materia declar�rii, respectiv a controlului averilor, competente „teritorial” în


58

raport cu institu�iile monitorizate; întrucât, în principiu, raportul nu este doar informativ, ci sesizeaz�, eventual, �i unele deficien�e în aplicarea legii, acesta va fi adresat institu�iilor în cauz� urmând regimul unei peti�ii, în sensul art. 2 al Ordonan�ei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activit��ii de solu�ionarea peti�iilor (cu privire la dispozi�iile cele mai importante ale O.G. nr. 27/2002, se va vedea, supra, sec�iunea 2.5 punctul b); este recomandabil ca scrisoarea prin care se înainteaz� raportul s� cuprind� explicit solicitarea ca respectiva autoritate s�analizeze sesiz�rile care îi sunt f�cute, s� dispun� m�surile legale care se impun �is� informeze asupra lor „petentul” (monitorul, autor al raportului)

c) în cazurile în care, pe parcursul monitoriz�rii, sunt identificate situa�iiactuale de înc�lcare a dispozi�iilor legale, este recomandabil� sesizarea în timp util a institu�iilor/autorit��ilor competente legal s� dispun� m�surile care se impun

Pe lâng� institu�iile/autorit��ile competente legal indicate în sec�iunea de fa��, pe timpul alegerilor este necesar ca sesiz�rile s� fie adresate �i birourilor electorale de circumscrip�ie, atunci când sunt identificate cazuri în care se constat� c� una sau mai multe persoane „care candideaz� pentru func�ia consilier jude�ean, consilier local sau primar” nu au depus, la biroul electoral de circumscrip�ie, odat� cu declara�ia de acceptare a candidaturii, declara�ia de avere (O.U.G. nr. 24/2004). În cazul alegerilor locale”, aceast� competen�� revine birourilor electorale de circumscrip�ie în temeiul art. 46, alin. 1 coroborat cu art. 48, alin. 1 din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorit��ilor administra�iei publice locale.

d) publicarea raportului de monitorizare, prin punerea acestuia la dispozi�iapresei; este recomandabil ca publicarea raportului s� se fac� ulterior împlinirii termenului legal în care institu�iile/autorit��ile sesizate aveau obliga�ia s� comunice monitorilor r�spunsul la sesiz�rile care le-au fost adresate (termenul legal este, în principiu, cel indicat în sec�iunea 2.5 punctul b)

3.4 Principalele reglement�ri preconizate în materia declar�rii �i controlului averilor în proiectul de Lege adoptat de Guvern la data de 5 iulie 2006 privind Agen�ia Na�ional� de Integritate, declararea �i controlul averilor �i conflictului de interese, precum �i regimul incompatibilit��ilor pentru persoanele care exercit�func�ii �i demnit��i publice

Proiectul Guvernului (art. 77) preconizeaz� pe de o parte înfiin�area, organizarea �i func�ionarea Agen�iei Na�ionale de Integritate, care are atribu�ii inclusiv în materia declar�rii �i controlului averilor, iar pe de alt� parte abrogarea Legii nr.115/1996 privind declararea �i controlul averii demnitarilor, magistra�ilor, a unor persoane cu func�ii de conducere �i de control �i a func�ionarilor publici, „cu excep�ia art. 3 alin. (1) precum �i a anexei la Lege, înlocuit� prin art. I din O.U.G. nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declara�ia de avere �i pentru declara�ia de interese”. Se preconizeaz� de asemenea c� „Dispozi�iile Legii nr. 115/1996 r�mân aplicabile în vederea solu�ion�rii cauzelor privind controlul averilor, conflictele de interese �i incompatibilit��ile, aflate pe rolul organelor,


59

autorit��ilor �i institu�iilor cu atribu�ii în domeniu, la data intr�rii în vigoare a prezentei legi”.

În privin�a declar�rii �i controlului averilor, proiectul Guvernului (art. 2) preconizeaz� ca Agen�ia: s� monitorizeze declara�iile de avere; s� efectueze controlul averilor; s� constate existen�a unei diferen�e v�dite între bunurile �ivalorile declarate sau de�inute �i bunurile �i valorile ce puteau fi dobândite din veniturile legal realizate; s� dispun� clasarea cauzei, când constat� c� provenien�abunurilor sau valorilor este justificat�.

Câteva prevederi procedurale relevante pentru procesul de monitorizare a autorit��ilor �i institu�iilor publice cu competen�e legale în materia declar�rii �icontrolului averilor sunt urm�toarele: în termen de 60 de zile de la sesizare, inspectorul de integritate al Agen�iei efectueaz� cercetarea prealabil� (cercetarea prealabila are ca obiect strângerea datelor necesare pentru a se constata dac� este cazul s� se dispun� începerea controlului); dac� în urma cercet�rii prealabile rezult� date sau indicii c� unele bunuri ori valori nu pot fi justificate inspectorul de integritate dispune, prin decizie, începerea controlului; dac� în urma cercet�rii prealabile nu rezult� date sau indicii necesare pentru începerea controlului sau a verific�rii, inspectorul de integritate dispune clasarea cauzei.

În planificarea activit��ilor de monitorizare, asem�n�toare celor care au f�cut obiect al acestui proiect, este necesar s� fie avute în vedere prevederile art. 6, alin. (5), potrivit c�rora „Actele �i lucr�rile efectuate de inspectorul de integritate din cadrul Agen�iei nu sunt publice, cu excep�ia actelor prin care se încheie procedura de control sau de verificare”. În consecin��, monitorii care adreseaz� Agen�iei cereri de informa�ii cu privire la activitatea acesteia vor trebui s� aib� în vedere limitarea preconizat� prin proiectul de Lege3.

De interes pentru planificarea activit��ilor de monitorizare sunt de asemenea �iprevederile prin care se preconizeaz� (art. 11) ca în cadrul institu�iilor în care î�idesf��oar� activitatea persoane din categoria celor care au obliga�ia declar�rii averii (art. 14) s� se desemneze „una sau mai multe persoane care vor asigura implementarea prevederilor legale privind declara�iile de avere”. Art. 11 (alin. 3) stabile�te inclusiv unde (la care persoane) de depun declara�iile de avere, precum �i care sunt atribu�iile acestor persoane (art. 12). În consecin��, activit��ile de monitorizare a institu�iilor �i autorit��ilor publice vor viza inclusiv activitatea

3 În opinia CRJ, aceste limit�ri sunt excesive �i cu privire la activitatea de control al averilor �i ar fi trebuit s� vizeze exclusiv informa�ii de natura celor la care se refer� art. 7, alin. (1) din proiectul de Lege, anume cele „cu caracter financiar, fiscal, bancar, personal, confiden�iale ori clasificate”, categorii de informa�ii în leg�tur� cu care exist� reglement�rilegale speciale privind prelucrarea lor. Din punctul acesta de vedere, formularea din proiectul Guvernului (art. 5, alin 5) este într-o anumit� m�sur� inconsecvent� cu prevederile precedente ale proiectului (art. 2, lit. j) în conformitate cu care ar urma ca Agen�ia Na�ional� de Integritate s� „asigure accesul persoanelor interesate la practica organelor cu atribu�ii în domeniu”.


60

acestor persoane, sub aspectul îndeplinirii atribu�iilor care le revin potrivit art. 12. Va fi de asemenea avut� în vedere prevederea art 11, alin. (3) în conformitate cu care în exercitarea atribu�iilor lor, persoanele amintite „sunt subordonate direct conduc�torului institu�iei respective, care r�spunde pentru desf��urarea în bune condi�ii a activit��ii acestora”.

Sec�iunea 1 a Cap. II din proiect reglementeaz� „Declararea averii” iar Sec�iuneaa 2-a, „Controlul averilor.

Principalele prevederi de interes în activitatea de monitorizare a institu�iilor �iautorit��ilor cu competen�e legale în domeniul controlului averilor sunt urm�toarele (art. 18 – 30):

- Agen�ia începe controlul averii dac� în urma cercet�rii prealabile rezult� date sau indicii c� unele bunuri ori valori dobândite pe parcursul exercit�rii demnit��ii publice sau func�iei nu pot fi justificate de persoana în cauz� în raport cu veniturile ob�inute;- persoana a c�rei avere este supus� controlului poate prezenta în fa�a inspectorului de integritate date sau informa�ii, poate solicita administrarea probelor de c�treacesta �i poate depune o declara�ie în care va ar�ta veniturile realizate, bunurile de�inute �i modul dobândirii averii; - dac� în leg�tur� cu provenien�a bunurilor sau valorilor ce fac obiectul controlului exist� date sau indicii privind s�vâr�irea de fapte prev�zute de legea penal�,inspectorul de integritate sesizeaz� organul de urm�rire penal�;- dac� în urma administr�rii probelor, inspectorul de integritate constat� existen�aunei diferen�e v�dite, care nu se justific� rezonabil, între bunurile �i valorile declarate sau de�inute �i bunurile �i valorile ce puteau fi dobândite din veniturile legal realizate, întocme�te un act de constatare pe care îl comunic� persoanei cercetate în termen de cel mult 5 zile de la data adopt�rii;- persoana cercetat� poate face contesta�ie la Curtea de Apel (�edin�a în care se judec� contesta�ia nu este public�);- hot�rârea instan�ei poate fi atacat� cu recurs de persoana cercetat� sau de Agen�ie;- fapta persoanei care nu justific� în mod rezonabil diferen�a dintre bunurile �ivalorile declarate sau de�inute �i bunurile �i valorile ce puteau fi dobândite din veniturile legal realizate constituie abatere disciplinar� �i se sanc�ioneaz� potrivit reglement�rii aplicabile demnit��ii, func�iei sau activit��ii respective; actul prin care s-a constatat aceast� situa�ie se comunic� organelor care aplic� sanc�iunidisciplinare sau care dispun revocarea, destituirea sau eliberarea din func�ie, precum �i organelor fiscale competente; în cazul în care exist� date sau indicii privind s�vâr�irea unei fapte prev�zute de legea penal�, actul de constatare va fi comunicat �i organelor de urm�rire penal�;. art. 26, alin. (3) stabile�te autorit��ile c�rora actul de constatare se va comunica de asemenea, în vederea aplic�rii „sanc�iunilor disciplinare”; decizia definitiv� prin care a fost aplicat� sanc�iunea disciplinar� se comunic� de îndat� Agen�iei, care asigur� publicarea acesteia pe pagina proprie de Internet; - dac� în urma probelor administrate nu se constat� caracterul nejustificat al averii sau al unei p�r�i a acesteia, inspectorul de integritate dispune clasarea cauzei.


61

Întrucât în procesul de monitorizare a activit��ii institu�iilor/autorit��ilor cu competen�e în materia declar�rii �i controlului averii sunt relevante inclusiv o parte a prevederilor preconizate cu privire la înfiin�area, competen�ele �ifunc�ionarea Consiliului Na�ional de Integritate (Consiliul) �i Agen�iei Na�ionalede Integritate (Agen�ia), în subcapitolul urm�tor, I.5, vor fi redate respectivele prevederi, astfel cum acestea sunt preconizate în proiectul de Lege.

3.5 Principalele reglement�ri preconizate cu privire la înfiin�area, competen�ele �i�i func�ionarea Consiliului Na�ional de Integritate �i Agen�iei Na�ionale de Integritate, relevante pentru procesul de monitorizare a autorit��ilor/institu�iilor cu atribu�ii în materia conflictelor de interese, incompatibilit��ilor �i declar�rii �icontrolului averii

3.5.1 Consiliul Na�ional de Integritate (Consiliul):

- este organismul autonom �i reprezentativ, cu activitate nepermanent�, îndeplinind atribu�iile prev�zute de prezenta lege, în principal cu privire la numirea �irevocarea pre�edintelui �i a vicepre�edintelui Agen�iei;- are urm�toarele atribu�ii principale: propune Pre�edintelui României numirea �irevocarea din func�ie a pre�edintelui �i vicepre�edintelui Agen�iei; aprob�Regulamentul de desf��urare a concursului sau examenului pentru numirea în func�ie a pre�edintelui �i vicepre�edintelui Agen�iei, precum �i tematica de concurs �i componen�a comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucr�rilor �i solu�ionarea contesta�iilor, adoptând hot�râri în acest sens; analizeaz� inform�rile pe care i le prezint� trimestrial pre�edintele Agen�iei referitor la activitatea acesteia.

3.5.2 Agen�ia Na�ional� de Integritate (Agen�ia):

- este autoritate administrativ� autonom� cu personalitate juridic� �i func�ioneaz�la nivel na�ional, ca structur� unic�, cu sediul în Municipiul Bucure�ti (prin hot�râre a Guvernului, la propunerea pre�edintelui Agen�iei, la nivel teritorial, se pot înfiin�a structuri ale Agen�iei, cu personalitate juridic�); potrivit art. 4, alin. (1) din proiect, Agen�ia poate fi sesizat� de orice persoan� sau se poate sesiza din oficiu;- personalul Agen�iei este format din pre�edintele Agen�iei, vicepre�edinteleAgen�iei, inspectori de integritate, func�ionari publici �i personal contractual; - pre�edintele Agen�iei �i vicepre�edintele Agen�iei sunt numi�i în func�ie de c�trePre�edintele României, pentru un mandat de 4 ani care nu poate fi reînnoit, în urma unui concurs;


62

Anexa 1

Ghid de interviu

DNA jud. [……………………..]

Data interviului [……………..]

Nume person� intervievat� [……………………………………………………………]

Func�ia persoanei intervievate [Procuror �ef Serviciu teritorial DNA ……………………………]

Nume intervievator [……………………………………………………………]

Data solicit�rii audien�ei [.......................]. Se recomand� ca itemii ghidului s� fie pu�i în prealabil la dispozi�ia intervievatului, eventual în cuprinsul cererii de audien��.

Introducere

1. Prezentarea persoanei responsabile cu monitorizarea, prezentarea obiectivelor monitoriz�rii �i a proiectului.

2. Dac� utiliza�i un reportofon cere�i permisiunea de înregistrare. Dac� nota�ir�spunsurile interlocutorului, cere�i permisiunea de a nota ideile sale. Accentua�i c� acest interviu nu are drept scop evaluarea activit��ii sale �ic� nu exist� r�spunsuri corecte sau gre�ite.

Întreb�ri

3. Care considera�i c� este rolul dvs./al institu�iei pe care o conduce�i, în prevenirea �i combaterea infrac�iunilor de corup�ie? Crede�i c� ar mai trebui s� se implice cineva (alte institu�ii) în prevenirea �i combaterea infrac�iunilor de corup�ie, al�turi de institu�ia dvs?

4. Care este mecanismul prin care faptele de corup�ie s�vâr�ite în raza teritorial� de competen��, ajung în aten�ia procurorilor din cadrul serviciului pe care îl conduce�i?

5. Considera�i c� legisla�ia existent� în materia prevenirii �i combaterii infrac�iunilor de corup�ie este acoperitoare? Este aceast� legisla�iesuficient de clar�, de neinterpretabil� �i lesne de aplicat în cazurile concrete de corup�ie? Ar mai trebui schimbat ceva?

6. Considera�i c� efectivul procurorilor �i al personalului auxiliar aflat în cadrul serviciului pe care îl conduce�i este suficient pentru a face fa��volumului de dosare aflate în lucru? Serviciul Dvs. func�ioneaz� cu schema complet�?

7. Au existat solu�ii dispuse în dosarele anchetate care au fost atacate în instan��?


63

8. Ave�i un sistem de urm�rire a solu�iilor dispuse de c�tre instan�e în dosarele anchetate de c�tre serviciul teritorial pe care îl conduce�i? Exercita�i c�ile de atac împotriva solu�iilor pronun�ate de instan�e care v�nemul�umesc?

9. În cadrul serviciului pe care îl conduce�i, au existat cazuri de procurori împotriva c�rora au fost dispuse sanc�iuni disciplinare de c�tre Consiliul Superior al Magistraturii?

10. Care sunt problemele cu care v� confrunta�i în activitatea desf��urat�?Cum reu�i�i s� le dep��i�i?

11. Alte întreb�ri pe care le considera�i relevante pentru jude�ul dvs.?

Final

Îi mul�umi�i interlocutorului.

Nu uita�i s� urm�ri�i!!!!

1. Modul în care sunte�i trata�i. Dac� pare a avea suspiciuni. Dac� pune întreb�ri despre scopul proiectului, despre CRJ, despre dvs.

2. Deschiderea fa�� de subiect.

3. Preocuparea fa�� de subiect (interesat-dezinteresat).

Toate r�spunsurile la întreb�ri �i datele culese în timpul interviului se trimit sub

forma raportului.

Anexa 2

RAPORT INTERVIU

Nume persoan� responsabil� […………………………………………………….] Jude� [.........................................................................] Data redact�rii raportului [.........................................................................]

Institu�ia public� monitorizat� [.........................................................................] Nume persoan� intervievat� [.........................................................................] Func�ie persoan� intervievat� [.........................................................................]

Data interviului [.........................................................................]

1. Activit��i premerg�toare interviului - Descrie�i pa�ii pe care i-a�i f�cut pentru a stabili interviul cu conduc�torul

institu�iei publice. Ce probleme a�i întâmpinat?

- Întreb�rile din cadrul ghidului au ajuns, în prealabil, la conduc�torul institu�iei

publice. Dac� r�spunsul este da, cum? Dac� r�spunsul este nu, de ce?


64

- Cât de deschi�i �i gata s� ajute au fost func�ionarii cu care a�i interac�ionat

pentru stabilirea interviului?

- Alte informa�ii care ar putea fi de interes pentru proiect

2. Atitudinea conduc�torului la debutul �i pe timpul monitoriz�rii- Care a fost locul de desf��urare al interviului?

- Au fost probleme, dup� ce data interviului a fost stabilit�? Amân�ri? Trimiterea

altor persoane în locul conduc�torului institu�iei?

- Cum a�i fost primit de conduc�torul institu�iei?

- Cât de suspicios a fost conduc�torul institu�iei publice. Ce întreb�ri a formulat

privind persoana dvs, scopul proiectului, CRJ?

- Cât de deschis �i interesat era fa�� de problematica conflictelor de interese?

- Cât de voluntar era în oferirea de informa�ii? (d�dea detalii în plus sau se

rezuma s� r�spund� sec la întreb�ri?)

- Avea�i impresia c� încerca s� ascund� anumite lucruri sau era sincer?

- Alte informa�ii care ar putea fi de interes pentru proiect

3. Întreb�ri suplimentare fa�� de cele din ghid - ce întreb�ri suplimentare a�i formulat fa�� de cele din ghid?

4. R�spunsurile interocutorului la problemele ridicate 5. Observa�iile dvs.


65

Anexa 3 – Formulare monitorizare conflicte de interese

a) Formular monitorizare pentru Consiliul Jude�ean

Consiliul judetean ....................... Direc�ia Rela�ii cu Publicul AdresaData

Stimate domnule / Stimat� doamn� Director Subscrisa Centrul de Resurse Juridice, cu sediul în str. Arcului nr.19, sector 2, Bucure�ti, în cadrul proiectului “Dezvoltarea �i aplicarea mecanismelor de monitorizare a institu�iilor anticorup�ie”,finan�at de Uniunea European� prin programul Phare Societatea Civil� 2003, num�rul 2003/005-551.01.05/04/16, culege o serie de date de la institu�iile cu atribu�ii în prevenirea �i combaterea conflictelor de interese. În temeiul Legii 544/2001 privind accesul liber la informa�ii de interes public v� rug�m s� ne comunica�i urm�toarele:

1. În câte cazuri func�ionarii publici din cadrul institu�iei dvs. s-au ab�inut de de la rezolvarea unei cereri, luarea unei decizii sau participarea la luarea unei decizii datorit� existen�ei unui conflict de interese, a�a cum prevede art. 79, al. 2 din Legea nr.161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei [...] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei, în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

2. În câte cazuri func�ionarii publici care s-au ab�inut l-au informat în scris pe �eful ierarhic direct �i în câte cazuri informarea a fost doar verbal, în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006? Copii de pe inform�rile scrise adresate.

3. Ce m�suri au fost luate de c�tre �eful ierarhic în cazurile prev�zute la punctul 1, pentru fiecare caz în parte? Copii de pe documentele emise prin care se dispun m�suri pentru evitarea respectivului conflict de interese.

4. Câte situa�ii de înc�lcare a dispozi�iilor art. 79, al. 2 din Legea nr.161/2003 au fost semnalate în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

5. Cine a sesizat înc�lcarea dispozi�iilor art. 79, al. 2 din Legea nr.161/2003, pentru fiecare caz în parte?

6. Ce solu�ii au fost dispunse în fiecare caz semnalat de înc�lcare a dispozi�iilor art. 79, al. 2 din Legea nr.161/2003. Copii de pe solu�iile dispuse.

7. Copii de pe propunerile comisiei de disciplin� în cazurile de înc�lc�ri ale 79, al. 2 din Legea nr.161/2003, conform HG 1210/2003 privind organizarea �i func�ionarea comisiilor de disciplina �i a comisiilor paritare din cadrul autorit��ilor �i institu�iilor publice.

Dorim ca informa�iile solicitate s� ne fie furnizate în scris la adresa ..................................

V� mul�umesc pentru solicitudine,

................................ Colaborator proiect Centrul de Resurse Juridice Str. Arcului nr.19, sector 2 Bucure�ti


66

b) Formular monitorizare pentru DGFP

Direc�ia General� a Finan�elor Publice jud. .................................. Direc�ia Rela�ii cu Publicul AdresaData

Stimate domnule / Stimat� doamn� Director

Subscrisa Centrul de Resurse Juridice, cu sediul în str. Arcului nr.19, sector 2, Bucure�ti, în cadrul proiectului “Dezvoltarea �i aplicarea mecanismelor de monitorizare a institu�iilor anticorup�ie”,finan�at de Uniunea European� prin programul Phare Societatea Civil� 2003, num�rul 2003/005-551.01.05/04/16, culege o serie de date de la institu�iile cu atribu�ii în prevenirea �i combaterea conflictelor de interese. În temeiul Legii 544/2001 privind accesul liber la informa�ii de interes public v� rug�m s� ne comunica�i urm�toarele:



3. Ce m�suri au fost luate de c�tre �eful ierarhic în cazurile prev�zute la punctul 1, pentru fiecare caz în parte? Copii dup� documentele emise prin care se dispun m�suri pentru evitarea respectivului conflict de interese.







.................................. Colaborator proiect Centrul de Resurse Juridice Str. Arcului nr.19, sector 2 Bucure�ti


67

c) Formular monitorizare pentru instan�ele de judecat�

Tribunalul jud. ..................................

Sec�ia contencios administrativ

Adresa

Data

Stimate domnule / Stimat� doamn� Pre�edinte


1. Câte ac�iuni de constatare a nulit��ii hot�rârilor de consiliu local sau jude�ean, introduse în baza art. 47 din Legea 215/2001 a administra�iei publice locale, a�i judecat, în cursul anului 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

2. Copii de pe hot�rârile judec�tore�ti emise în cazurile de la punctul 1 din prezenta cerere. 3. Câte din hot�rârile judec�tore�ti de la punctul 1 au fost atacate cu recurs. 4. Câte ac�iuni de constatare a nulit��ii actelor administrative emise de primari sau viceprimari,

introduse în baza art. 78 din Legea 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei, a�i judecat, în cursul anului 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

5. Copii de pe hot�rârile judec�tore�ti emise în cazurile de la punctul 4 din prezenta cerere. 6. Câte din hot�rârile judec�tore�ti de la punctul 4 au fost atacate cu recurs.



.................................. Colaborator proiect Centrul de Resurse Juridice

Str. Arcului nr.19, sector 2 Bucure�ti


68

d) Formular monitorizare pentru ministrul delegat pentru control

Ministrul delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar

Direc�ia Rela�ii cu Publicul

Adresa

Data



1. Câte sesiz�ri privind cazuri de înc�lcare de c�tre prefec�i �i subprefec�i a dispozi�ilor art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei a�i înregistrat în anul 2005, conform art. 7, lit. a din Decizia 379/2005 privind organizarea �i func�ionarea cancelariei primului-ministru? Copii de pe sesiz�rile primite �i înregistrate în anul 2005.

2. Ce m�suri a�i dispus pentru fiecare sesizare primit� în parte? Copii de pe documentele3. În câte cazuri a�i atacat în instan�a de contencios administrativ actele administrative emise

sau actele juridice încheiate ori dispozi�iile emise de c�tre prefec�i �i subprefec�i cu înc�lcarea obliga�iilor prev�zute la art. 72, alin. 1 din Legea 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei, în anul 2005?

4. Copii de pe hot�rârile judec�tore�ti definitive �i irevocabile emise ca urmare a ac�iunilor comunicate la punctul 5 din prezenta cerere.






69

e) Formular monitorizare Institu�ia Prefectului

Institu�ia Prefectului jud. ..................................


Adresa

Data



1. În câte cazuri, în urma controlului legalit��ii actelor juridice încheiate sau emise de primarii �i viceprimarii din jude�ul dvs., a�i constatat c� ale�ii locali au înc�lcat dispozi�iile art. 76, al.1 din Legea 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei, în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

2. Ce m�suri a�i dispus în cazurile de la punctul 1 din prezenta cerere, pentru fiecare caz în parte, conform art. 76, al. 3 din Legea 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei?

3. Câte sesiz�ri a�i înregistrat, în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006, conform art. 76, al. 4 din Legea 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei? Copii de pe sesiz�rile primite �i înregistrate în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006.

4. Ce m�suri a�i dispus pentru fiecare sesizare primit� în parte, conform art. 76, al. 3 din Legea 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �isanc�ionarea corup�iei?

5. În câte cazuri a�i atacat în instan�a de contencios administrativ actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozi�iile emise cu înc�lcarea obliga�iilor prev�zute la art. 76, alin. 1 din Legea 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei, în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?



70

7. În câte cazuri func�ionarii publici din cadrul institu�iei dvs. s-au ab�inut de la rezolvarea unei cereri, luarea unei decizii sau participarea la luarea unei decizii datorit� existen�ei unui conflict de interese, a�a cum prevede art. 79, al. 2 din Legea nr.161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei [...] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei, în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?


9. Ce m�suri au fost luate de c�tre �eful ierarhic în cazurile prev�zute la punctul 7, pentru fiecare caz în parte? Copii de pe documentele emise prin care se dispun m�suri pentru evitarea respectivului conflict de interese.

10. Câte situa�ii de înc�lcare a dispozi�iilor art. 79, al. 2 din Legea nr.161/2003 v-au fost semnalate în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?









71

f) Formular monitorizare prim�rii

Prim�ria .................................. Direc�ia Rela�ii cu Publicul AdresaData





3. Ce m�suri au fost luate de c�tre �eful ierarhic în cazurile prev�zute la punctul 1, pentru fiecare caz în parte? Copii dup� documentele emise prin care se dispun m�suri pentru evitarea respectivului conflict de interese.









72

g) Ghid de interviu privind conflictele de interese - DGFP

Ghid de interviu – DGFP [……………………..] Data interviului [……………..] Nume persona intervievat� [……………………………………………………………] Func�ia persoanei intervievate [Director General DGFP ……………………………] Nume intervievator [……………………………………………………………] Data solicit�rii audien�ei [.......................]. Se recomanda ca itemii ghidului s� fie pu�i în prealabil la dispozi�ia intervievatului, eventual în cuprinsul cererii de audien��.Introducere


2. Dac� utiliza�i un reportofon cere�i permisiunea de înregistrare. Dac� nota�i r�spunsurile interocutorului, cere�i permisiunea de a nota ideile sale. Accentua�i c� acest interviu nu are drept scop evaluarea activit��ii sale �i c� nu exist� r�spunsuri corecte sau gre�ite.

Întreb�ri3. Care considera�i c� este rolul dvs. în prevenirea �i combaterea conflictelor de interese?

Crede�i c� ar mai trebui s� se implice cineva (alte institu�ii) în prevenirea �i combaterea conflictelor de interese în cadrul institu�iei dvs?

4. Care este mecanismul prin care sunt solu�ionate conflictele de interese în institu�ia dvs? Cu ce probleme v� confrunta�i?

5. Considera�i c� reglement�rile existente în privin�a prevenirii �i combaterii conflictelor de interese sunt acoperitoare? Ce ar trebui schimbat?

6. Considera�i c� func�ionarii sunt complet informa�i în privin�a reglement�rilor conflictelor de interese? Ce ac�iuni de informare crede�i c� ar trebui realizate?

7. Cum interpreta�i datele privind conflictele de interese la nivelul institu�iei dvs? [Dac� ave�ineclarit��i în privin�a datelor, acum este momentul s� pune�i întreb�ri pentru a v�l�muri!!!!!]

8. Au fost sanc�iunile pe care le-a�i aplicat în cazuri de conflicte de interese atacate în instant�?

9. Alte întreb�ri pe care le considera�i relevante pentru jude�ul dvs.? FinalÎi mul�umi�i interlocutorului. Nu uita�i s� urm�ri�i!!!!


11. Deschiderea fa�� de subiect. 12. Preocuparea fa�� de subiect (interesat-dezinteresat).

Toate r�spunsurile la întreb�ri �i datele culese în timpul interviului se trimit sub forma raportului Int.1.


73

h) Ghid de interviu privind conflictele de interese - institu�ia prefectului

Ghid de interviu – Institu�ia Prefectului jud. [……………………..] Data interviului [……………..] Nume persona intervievat� [……………………………………………………………] Func�ia persoanei intervievate [..................................... ……………………………] Nume intervievator [……………………………………………………………] Data solicit�rii audien�ei [.......................]. Se recomanda ca itemii ghidului s� fie pu�i în prealabil la dispozi�ia intervievatului, eventual în cuprinsul cererii de audien��.Introducere



Întreb�ri3. Care considera�i c� este rolul dvs. în prevenirea �i combaterea conflictelor de interese la

nivelul primarilor �i viceprimarilor din jude�? Crede�i c� ar mai trebui s� se implice cineva (alte institu�ii) în prevenirea �i combaterea conflictelor de interese ale primarilor din jude�uldvs.? Cu ce probleme v� confrunta�i în identificarea conflcitelor de interese la nivelul primarilor si viceprimarilor din jude�ul dvs.? De ce pârghii a�i mai avea nevoie pentru a combate eficient conflictele de interese la nivelul primarilor �i viceprimarilor din jude�ul dvs?

4. Crede�i c� o institu�ie la nivel central care s� combat� conflictele de interese este o solu�iepotrivit� sau aceast� atribu�ie ar trebuie s� r�mân� în continuare institu�iei prefectului?

5. Considera�i c� reglement�rile existente în privin�a prevenirii �i combaterii conflictelor de interese sunt acoperitoare (atât la nivelul primarilor �i viceprimarilor cât �i la nivelul func�ionarilor publici)? Ce ar trebui schimbat?

6. Care este mecanismul prin care sunt solu�ionate conflictele de interese ale func�ionarilor publici din institu�ia dvs? Cu ce probleme v� confrunta�i?



9. Au fost sanc�iunile pe care le-a�i aplicat func�ioanrilor publici în cazuri de conflicte de interese atacate în instant�?






74

i) Formular raport interviuri

RAPORT INTERVIU CONFLICTE DE INTERESE (INT.1)

Nume persoan� responsabil� […………………………………………………….] Jude� [.........................................................................] Data redact�rii raportului [.........................................................................]

Institu�ia public� monitorizat� [.........................................................................] Nume persoan� intervievat� [.........................................................................] Func�ie persoan� intervievat� [.........................................................................]

Data interviului [.........................................................................]

1. Activit��i premerg�toare interviului - Descrie�i pa�ii pe care i-a�i f�cut pentru a stabili interviul cu conduc�torul institu�iei publice. Ce

probleme a�i întâmpinat? - Întreb�rile din cadrul ghidului au ajuns, în prealabil, la conduc�torul institu�iei publice. Dac�

r�spunsul este da, cum? Dac� r�spunsul este nu, de ce? - Cât de deschi�i �i gata s� ajute au fost func�ionarii cu care a�i interac�ionat pentru stabilirea

interviului?- Alte informa�ii care ar putea fi de interes pentru proiect

2. Atitudinea conduc�torului la debutul �i pe timpul monitoriz�rii- Care a fost locul de desf��urare al interviului? - Au fost probleme, dup� ce data interviului a fost stabilit�? Amân�ri? Trimiterea altor persoane

în locul conduc�torului institu�iei? - Cum a�i fost primit de conduc�torul institu�iei? - Cât de suspicios a fost conduc�torul institu�iei publice. Ce întreb�ri a formulat privind persoana

dvs, scopul proiectului, CRJ? - Cât de deschis �i interesat era fa�� de problematica conflictelor de interese? - Cât de voluntar era în oferirea de informa�ii? (d�dea detalii în plus sau se rezuma s� r�spund�

sec la întreb�ri?)- Avea�i impresia c� încerca s� ascund� anumite lucruri sau era sincer? - Alte informa�ii care ar putea fi de interes pentru proiect

3. Întreb�ri suplimentare fa�� de cele din ghid - ce întreb�ri suplimentare a�i formulat fa�� de cele din ghid?


75

4. R�spunsurile interocutorului la problemele ridicate 5. Observa�iile dvs.

j) Formular pentru înregistrarea unui caz de conflict de interese

RAPORT CAZ CONFLICTE DE INTERESE (INT.2)

Nume persoan� responsabil� […………………………………………………….] Jude� [.........................................................................] Data redact�rii cazului [.........................................................................]

Publica�ia în care a ap�rut articolul4 [.........................................................................] Data în care a ap�rut articolul �i pagina [.........................................................................]

1. Sumarul cazului - Descrie�i cât mai clar situa�ia de conflict de interese. Nu copia�i con�inutul articolului!!! - Care este interesul public �i care este interesul privat? - Ce acte sau ac�iuni a f�cut respectivul ales local, func�ionar public?

2. Cadrul legal - Ce legi si ce articole sunt aplicabile în cazul de fa��?

3. Propuneri de rezolvare - ce institu�ii sunt competente s� rezolve acest caz? În baza c�ror acte normative? - propune�i textul sesiz�rii

Alte comentarii

4 Copia articolului trebuie s� înso�easc� acest raport.


76

Anexa 4 - Forumlare monitorizare incompatibilit��i

a) Formular monitorizare incompatibilit��i DGFP

Direc�ia General� a Finan�elor Publice jud. ..................................


Adresa

Data


Subscrisa Centrul de Resurse Juridice, cu sediul în str. Arcului nr.19, sector 2, Bucure�ti, în cadrul proiectului “Dezvoltarea �i aplicarea mecanismelor de monitorizare a institu�iilor anticorup�ie”,finan�at de Uniunea European� prin programul Phare Societatea Civil� 2003, num�rul 2003/005-551.01.05/04/16, culege o serie de date de la institu�iile cu atribu�ii în prevenirea �i combaterea incompatibilit��ilor. În temeiul Legii 544/2001 privind accesul liber la informa�ii de interes public v�rug�m s� ne comunica�i urm�toarele:

1. Câte situa�ii de înc�lcare a dispozi�iilor art. 94 �i art. 95 din Legea nr.161/2003 de c�tre func�ionarii publici din subordine v-au fost semnalate în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

2. Cine a sesizat înc�lcarea dispozi�iilor art. 94 �i art. 95 din Legea nr.161/2003 de c�tre func�ionarii publici, pentru fiecare caz în parte?

3. Ce solu�ii au fost dispunse în fiecare caz semnalat de înc�lcare a dispozi�iilor art. 94 �i 95 din Legea nr.161/2003. Copii de pe solu�iile dispuse.

4. Copii de pe propunerile comisiei de disciplin� în cazurile de înc�lc�ri ale art. 94 �i art. 95 din Legea nr.161/2003, conform HG 1210/2003 privind organizarea �i func�ionarea comisiilor de disciplina �i a comisiilor paritare din cadrul autorit��ilor �i institu�iilor publice.






77

b) Formular monitorizare incompatibilit��i Prefect

Institu�ia Prefectului jud. .................................. Direc�ia Rela�ii cu Publicul AdresaData


Subscrisa Centrul de Resurse Juridice, cu sediul în str. Arcului nr.19, sector 2, Bucure�ti, în cadrul proiectului “Dezvoltarea �i aplicarea mecanismelor de monitorizare a institu�iilor anticorup�ie”,finan�at de Uniunea European� prin programul Phare Societatea Civil� 2003, num�rul 2003/005-551.01.05/04/16, culege o serie de date de la institu�iile cu atribu�ii în prevenirea �i combaterea incompatibilitatilor. În temeiul Legii 544/2001 privind accesul liber la informa�ii de interes public v�rug�m s� ne comunica�i urm�toarele:

1. Câte sesiz�ri a�i primit de la secretarii unit��ilor administrativ teritoriale în temeiul art. 91, al. 4 din Legea nr. 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �i sanc�ionarea corup�iei, în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

2. Ce m�suri a�i dispus în cazurile de la punctul 1 din prezenta cerere, pentru fiecare caz în parte?

3. În câte cazuri ordinele emise de dvs. au fost atacate în instan��, conform art. 91, alin. 5 din Legea nr. 161/2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei […] prevenirea �isanc�ionarea corup�iei.


5. Câte situa�ii de înc�lcare a dispozi�iilor art. 94 �i art. 95 din Legea nr.161/2003 de c�tre func�ionarii publici din subordine v-au fost semnalate în anul 2005 �i, eviden�iat separat, în anul 2006?

6. Cine a sesizat înc�lcarea dispozi�iilor art. 94 �i art. 95 din Legea nr.161/2003 de c�tre func�ionarii publici, pentru fiecare caz în parte?

7. Ce solu�ii au fost dispunse în fiecare caz semnalat de înc�lcare a dispozi�iilor art. 94 �i 95 din Legea nr.161/2003. Copii de pe solu�iile dispuse.

8. Copii de pe propunerile comisiei de disciplin� în cazurile de înc�lc�ri ale art. 94 �i art. 95 din Legea nr.161/2003, conform HG 1210/2003 privind organizarea �i func�ionarea comisiilor de disciplina �i a comisiilor paritare din cadrul autorit��ilor �i institu�iilor publice.





78

c) Ghid de interviu privind incompatibilit��ile – DGFP

Ghid de interviu – DGFP [……………………..] Data interviului [……………..] Nume persona intervievat� [……………………………………………………………] Func�ia persoanei intervievate [Director General DGFP ……………………………] Nume intervievator [……………………………………………………………] Data solicit�rii audien�ei [.......................]. Se recomanda ca itemii ghidului s� fie pu�i în prealabil la dispozi�ia intervievatului, eventual în cuprinsul cererii de audien��.Introducere



Întreb�ri3. Care considera�i c� este rolul dvs. în prevenirea �i combaterea incompatibilitatilor

func�ionarilor publici din institu�ia dvs.? Crede�i c� ar mai trebui s� se implice cineva (alte institu�ii) în prevenirea �i combaterea incompatibilit��ilor în cadrul institu�iei dvs?

4. Care este mecanismul prin care sunt solu�ionate incompatibilit��ile în institu�ia dvs? Cu ce probleme v� confrunta�i? De ce pârghii a�i mai avea nevoie pentru a combate eficient incompatibilit��ile la nivelul func�ionarilor publici din institu�ia dvs.?

5. Ce m�suri active de prevenire �i combatere a incompatibilit��ilor a�i întreprins în anul 2005, dar în anul 2006?

6. Crede�i c� o institu�ie la nivel central care s� combat� incompatibilit��ile este o solu�ie potrivit� sau aceast� atribu�ie ar trebuie s� r�mân� în continuare conduc�torului institu�iei?

7. Considera�i c� reglement�rile existente în privin�a prevenirii �i combaterii conflictelor de interese sunt acoperitoare? sunt exagerate? De ce? Ce ar trebui schimbat?



10. Au fost sanc�iunile pe care le-a�i aplicat în cazuri de conflicte de interese atacate în instant�?






79

d) Ghid de interviu privind incompatibilit��ile – prefect

Ghid de interviu – Institu�ia Prefectului jud. [……………………..]

Data interviului [……………..]

Nume persona intervievat� [……………………………………………………………]

Func�ia persoanei intervievate [..................................... ……………………………]

Nume intervievator [……………………………………………………………]

Data solicit�rii audien�ei [.......................]. Se recomanda ca itemii ghidului s� fie pu�i în prealabil la dispozi�ia intervievatului, eventual în cuprinsul cererii de audien��.

Introducere



Întreb�ri

3. Care considera�i c� este rolul dvs. în prevenirea �i combaterea incompatibilitatilor ale�ilor locali (primari, viceprimari, consilieri jude�eni, consilieri locali) din jude� dar �i a func�ionarilor publici din institu�ia dvs.?

4. Dac� v� gandi�i la prevederile statutului ale�ilor locali (L 393/2004, art. 9 alin. 3) dar �i la prevederile Legii nr. 161/2003, art.91, alin.4, cine crede�i c� are atribu�ii în privin�acombaterii incompatibilit��ilor consilierilor locali �i consilierilor jude�eni – prefectul sau consiliul local/jude�ean? Ambele articole sunt în vigoare.

5. Cu ce probleme v� confrunta�i în identificarea incompatibilit��ilor la nivelul ale�ilor locali (primarilor, viceprimarilor, consilierilor) din jude�ul dvs. dar �i la nivelul func�ionarilor publici din institu�ia dvs.? De ce pârghii a�i mai avea nevoie pentru a combate eficient incompatibilit��ile la nivelul ale�ilor locali din jude�ul dvs dar �i la nivelul func�ionarilor publici din institu�ia dvs.?

6. Ce m�suri active de prevenire �i combatere a incompatibilit��ilor a�i întreprins în anul 2005, dar în anul 2006 (atât în privin�a ale�ilor locali cât �i în privin�a func�ionarilor publici)? Cum colabora�i cu secretarii unit��ilor administrativ teritoriale care ar trebui s� v� ajute în combaterea incompatibilit��ilor ale�ilor locali? Crede�i c� secretarii se implic� activ, cunosc legisla�ia, atrag aten�ia ale�ilor locali cu privire la prevederile legale privind incompatibilit��ile?


80

7. Crede�i c� o institu�ie la nivel central care s� combat� incompatibilit��ile este o solu�ie potrivit� sau aceast� atribu�ie ar trebuie s� r�mân� în continuare institu�iei prefectului?

8. Considera�i c� reglement�rile existente în privin�a prevenirii �i combaterii incompatibilit��ilor sunt acoperitoare, sunt exagerate (atât la nivelul alesilor locali consilierilor cât �i la nivelul func�ionarilor publici)? De ce? Ce ar trebui schimbat?

9. Care este mecanismul prin care sunt solu�ionate incompatibilit��ile func�ionarilor publici din institu�ia dvs? Cu ce probleme v� confrunta�i?

10. Considera�i c� func�ionarii publici din cadrul institu�iei dvs. sunt complet informa�i în privin�areglement�rii incompatibilit��ilor? Ce ac�iuni de informare crede�i c� ar trebui realizate?

11. Cum interpreta�i datele privind incompatibilit��ile la nivelul institu�iei dvs? [Dac� ave�ineclarit��i în privin�a datelor, acum este momentul s� pune�i întreb�ri pentru a v�l�muri!!!!!]

12. Au fost sanc�iunile pe care le-a�i aplicat func�ioanarilor publici în cazuri de incompatibilit��iatacate în instant�?

13. Alte întreb�ri pe care le considera�i relevante pentru jude�ul dvs.?

Final

Îi mul�umi�i interlocutorului.

Nu uita�i s� urm�ri�i!!!!


15. Deschiderea fa�� de subiect.

16. Preocuparea fa�� de subiect (interesat-dezinteresat).



81

e) Formular pentru înregistrarea unui caz de incompatibilitate

RAPORT CAZ INCOMPATIBILITATI (INT.3)

Nume persoan� responsabil� […………………………………………………….] Jude� [.........................................................................] Data redact�rii cazului [.........................................................................]

Publica�ia în care a ap�rut articolul5 [.........................................................................] Data în care a ap�rut articolul �i pagina [.........................................................................]

1. Sumarul cazului - Descrie�i cât mai clar situa�ia de incompatibilitate. Nu copia�i con�inutul articolului!!! - Care este func�ia public� �i care este func�ia incompatibil�?- Ce acte sau ac�iuni a f�cut respectivul ales local, func�ionar public?

2. Cadrul legal - Ce legi si ce articole sunt aplicabile în cazul de fa��?

3. Propuneri de rezolvare - ce institu�ii sunt competente s� rezolve acest caz? În baza c�ror acte normative? - propune�i textul sesiz�rii

Alte comentarii

5 Copia articolului trebuie s� înso�easc� acest raport.

instrumente de monitorizare a instituŢiilor … instrumente de monitorizare a institutiilor... ·...

Documents