fiedacţianea, Aiiiiiistratiniiea, îi Tipografia;

Braţovâ, piaţa mare Nr. 30.

Scrisori nafrancate nu io primesc. — Manuscripte nu se retrimeti.

INSERATE se primesc la Adml- nistraţlune in Braşovu şi la ur- mătArele Birouri de anunolurf:

ln Viena: M. Dukes, Heinrich Schaisk, Rudolf Mosse, A. Oppeiiks Nachfolger; Anton Oppeltk, J. Danmbcr, In Budapesta: A. V. Ooldbergerg, Eckstein Bemat: în BncnrescI: Agence flams, Suc- cnrsale de Boumanie; în Ham ­borg: Karolyt & Liebmann.

Prsţuli Inserţlunlloru: o seria

farmond pe o colönä 6 or. şi Ocr. timbru pentru o publi­

care. Publicări m ai dese după tarifö şi învoială.

Reclame pe pagina a 3-a o *eâă 10 cr. s^u 30 bani.

Nr. 16.

3iT-C7 L T T L V I U .

Braşovii, Sâmbătă, 21 Ianuarie (2 Februarie)

„Gazeta“ iese în M-care di.Abonamente pentru instro-Ungarta:Pe un anù 12 fi., pe şese *u j>1

6 fi., pe trei luni 3 fi.

N-rii de Dumlnsoi 2 fi. pe an&.

Pentru Mânia şi străinătăţi;:Pe ună ană 40 frânei, pe sése luni 20 fr., pe trei lun i 10 fr. N-rii de Dum ineci 8 frano!.

Se premimérà la tòte oficiele poştale din Intru şi din a tâ r i

şi la dd. oolecteri.

i aaientnlî pentru BrasoTia admimatraţiune, piaţa nare, Térgulù Inulu i Nr. 39 etaglulâ I.: pe unu anù 10 11., pe bóm luni 5 fl., pe trei luni 2 II. 50 or. Cu dusulu In casă : Pe unâ a n i 12 II., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 11. Unù esemplarti 5 cr. v. a. séu 16 bani. A tàtù abonamen­tele cfttù şi inserţiunile suneâ

a se plăti înainre.

1895.

Programúin şcolarii alt dietei.Braşovd, 20 Ianuarie v. 1895

Suntă vre-o 4ece 4^e' ^e când se continuă în dieta din Budapesta desbaterile asupra bugetului instruc- ţiunei publice. Cine a urmărită cu atenţiune mersului acestora desbateri, a trebuită se admire cum, pe acestă terenü, se unescă vederile deputaţi- lorü unguri din tóté partidele. O singură voce discordantă între ei nu s’a ivită pană acum, ci toţi ca unulu şi unulu ca toţi suntü de acurdu în a căuta şi esploata ori-ce mijlóce spre înaintarea maghiari sării.

Au vorbitü pănă acum unü nu­mera însemnatu de deputaţi din par­tida guvernului, ca şi din oposiţiă, dór nici unulü dintre ei n’a desfă­şuraţii vre-o idea ori părere de Dómne ajută în ceea ce privesce adevera- tulű progresă alu învăţământului, nici unulu n’a arătată vre-ună inte­resă faţa cu înaintarea adevăratei culturi în scóle. Acésta este pentru ei unu lucru secundară. Scopulă prin­cipală ală scólei, au spus’o mai mulţi dintre vorbitori, este „propagarea spiritului naţională maghiară*. In jurulu acestui punctă se învîrte to- tulü şidinacestă punctă de vedere este tractată astăcjî cestiunea şcolară din partea tuturoră bărbaţiloră politici maghiari.

Inca înainte de-a se intra în me- ritulü descuţiuniloră, raportorulă Fenyvessi a ţinută se-şi asigure în­crederea şi bună-voinţa colegiloră săi din dietă piin declaraţiunea scurtă, dér cuprinc[étóre, că „scopulă buge­tului instrucţiunei este de-a se crea cultură maghiară unitară“. De aci înainte discusiunea a mersă strună. Incependu dela mioistrulă instruc­ţiunei Wlassics şi pănă la celă din urmă deputată, din câţi au vorbită pănă acum, n’au avută în discur­surile loru altă ţintă, decâtă cea in­dicată de Fenyvessy, adecă crearea unei culturi maghiaie unitare.

Ore-care deosebire de vederi s’a arătată între vorbitori numai în

ce privesce alegerea mijlócelorü pen­tru ajungerea scopului. Unii credă, că scopulă nu se va puté atinge pe deplină, pe câtă timpă instruc­ţiunea nu se va afla cu totulă în mâna statului; alţii însă sunffi de părere, că ar fi o imprudenţă de a lua şc0lele din mâna confesiuniloră, pe câtă timpă statulă, care şi aşa nu dispune de mijlóce materiale su­ficiente, póte se pună aceste scóle în serviciulu maghiarisărei, întrodu- cendă în ele succesivă limba ma­ghiară, şi fără de a mai lua asu- pră-şî gréua sarcină a întreţinerii miiloră de şcole, ce le susţină as- tăciji confesiunile.

Mai suntă apoi şi alte deosebiri de vederi în ceea ce privesce mai grabnica realisare a scopului. Unii cjică, că „leagenulă vieţei naţionale“ suntă „kişdedovurile“ şi prin urmare de acestea trebue se se ţină sémá în primulă locă; alţii credă, că pri­cina răului suntă preparandiile, cari tóté ară trebui se fiă numai ungu­resc! ; alţii ârăşî suntü de părere, că institutele teologice tormézá o pe- decă esenţială în calea, ce duce la maghiarisare, şi de aceea ceră, ca acestea se se pună sub controlulă statului. Suntă în se alţii şi mai mari patrioţi, cari cjică, că nu mai e timpă de perdută cu planuri şi vorbe gole, ci simplamente se fia închise tóté şcdlele „cu tendinţă anti-maghiarăw.

Acésta este, pe scurtă, oglinda fidelă a spiritului, în care decurgă desbaterile din dietă asupra buge­tului instrucţiunei publice. Bunulă ministru Wlassics n’a întârcjiată de a-i linişti pe toţi, dându-le a spera, că tóté se voră face, dér numai nu de-odată, ci pe rendă. „Paciinţaaduce rosea, — domnii deputaţi se aibă numai paciinţă şi ca mâne îşi voră vedé visulă cu ochii. Revisuirea legei şcolare din 1868, pe care ministrulă şi-a pus’o în programă, va apropia ajungerea scopului, ér déca şi după acésta s’ar întempla se mai rămână pe suprafaţa globului jungurescü óre-cari rămăşiţe de cultură nema-

ghiară, fi-va modus in rebus de-a le strivi cu timpulă şi pe acestea

Nici 'nu putemă aştepta altă- ceva din partea celoră ce conducă âştăcjl destinele acestei ţări. Pe câtă timpă <§T‘!?¥îf^seă în miliónele de cetăţeni nemaghiari numai ună ma­terială bună de esploatatü la for­marea unui stată naţională maghiară, de sigură, că numai în asemenea modă vomă fi şi tractaţi.

S’au auc|ită rostindu-se în dietă şi cuvintele, că „aici în ţ0ră nu esistă naţionalităţi, ci numai cetăţeni ma­ghiari egală îndreptăţiţi“.

Dèca acésta este părerea ce­loră ce cârmuescu astăcjî destinele Ungariei, atunci ferice de ei, căci potă merge orbesce înainte.

Dér va sosi de sigură şi acelă momentă, — celă póte omulă pre- vedé fără a fi mare profetă, — când domnii deputaţi voră fi siliţi se-şî deschidă ochii şi atunci ce voră cjice ei, décá voră vedé, că, 4§u, esistă în ţâra acésta şi naţionalităţi, cari nu numai nu voră se fiă esploatate ca materială pentru mărirea unei rasse streine de originea loră, dér pretindă mai pre susă de tòte drepturi naţionale pentru asigurarea esistenţii rassei loră nedestructibile, pretindă cu putere şi în modă ire- sistibilă se fiă restituite pe deplinü în esercitarea acestoră drepturi fi­resc! cari potă fi ună timpü óre­care desconsiderate şi călcate în picióre dér nu potă fi desfiinţate, precum nu póte fi desfiinţată nici­odată rassa unui poporă vigurosă*şi plină de viétá.

Bânffy şi camera magnaţiioru.

Foia apponyistă „Bud. Tgbl.u scrie

următ6rele despre unii compromisa, ce s’ar

fi făcuţii între bănffy şi camera magna-

ţilorfi:

„După cum suntemS informaţi, în f i­

lele din urmă s’au ţinutei nisce consfătuiri

lungi între Bânffy şi unii dintre membri

din camera magnaţilorâ. Aceste consfătuiri,

deşi n’au avuta vre-ună resultata positivii,

totuşi ele presintă unü interesű politioü

deosebită, pentru-că aci s’a vorbită despre

două proiecte încă neresolvate : recepţitinea

Evreilorü şi liberala eserciţiu religionarü.

„Se spune, (că atâta din partea gu­

vernului, catti şi din partea magnaţilorâ

s’ar fi constatato aplecarea de a încheia

în privinţa acésta unü compromisü. Aşa

bună-oră ministrnlii-preşedinte sé fi deola-

ratö, că dénsulü nu e de locü angageatü

în ceea ce privesce forina proiectelorii bi-

sericescl restante, şi că elü numai pentru

esenţa lorü se va espune şi e gata a numai

ţinâ la neconfesionalitate. Şi în privinţa

proiectului despre recepţiune ar fi aplecata

de-a face unele concesiuni, ceea-ce ínsé

ar dori, oa sé rémáná nealteratö, e para-

grafulu de liberà trecere. Contra-proposiţiile

magnaţilor^ se reduca lai dorinţa, ca libe-

rulü eserciţiu ala religiunei sé se mărgi-

néscá şi mai multü, şi sé se cérá ştergerea

paragrafului de trecere din proiectulö de re­cepţiune.

„Pănă acum consfătuirile acestea n’au

dusa la nici una resultata, dér atátü gu-

vernulü, câta şi cercurile oposiţionale din

casa magnaţilorâ speră a ajunge la una re­

sultata positiva în direcţia acesta“.

Noua „partidă poporală“.Pressa maghiară e ţinută în mare fier­

bere din causa formărei nouei „partide po­

porale“, care şl-a formulata şi publicata

cjilele acestea programuia în Budapesta în-

tr’o conferenţă la care au luata parte

peste 250 bărbaţi catolici aristocraţi şi preoţi.

Partida acesta păşesce în acţiune cu

totă puterea şi energia, şi cu cuventula şi

cu fapta. In învălmăşala şi luptele dintre

cele-i’alte partide din parlamentula ungu-

resca, ea a profitată deja şi pănă acum, la

alegerea din Sepeşa, unde aderenţii ei au

bătuta la alegerea de deputata ce s’a fă­

cuta acolo, pe armadia hodorogită a lui

Csâky, ceea ce a pusa pe griji pe guver­

namentali, ca şi pe kossuthiştl, cari se tema,

că noua partidă va deveni cu timpula cen­

trala de luptă ala tuturora coniesiunilora

din ţeră, întruninda astfela tote bisericele

în luptă faţă cu reformele bisericescl „li­

berale a.

b Ü1LETONULŰ „GAZ. TRANS.“

(Reproducerea oprită.)

Din anii 1848—49.

Memorii, de V asilie M oldovanii.

(10) (U rm are).

VIII. Ii a adunarea «lin 3/lâ Maiu.

Intr’acestea pregătirile pentru adu­

narea din 3/15 Maiu nu încetau. Ne

cercetau ómeni din deosebite părţi şi-i

încuragiamu prin graiu şi prin scrisori. In

12 Maiu flamura ne era gata ; pe câmpu

albă era scrisu cu litere vinete : 15 Maiu

1848. Pace! Libertate!

Eramu decişi, ca în diua următore sé

pornimu. Deja în séra acestei dile atâta

poporu s’a adunatu în Chirileu, ca sé mérga

împreună cu noi la Blaşiu, încâtu. nu în­

căpea în curţile ómeniloru, ba uliţele chiar

erau aşa de pline, că abia au pututù stre-

bate animalele ómeniloru pe acasă.

In 12 Maiu diminéta pe la 8 óre am

esitü în faţa poporului, l’am invitata se por-

néscá, pentra-că fiindü noi cu căruţula,

ílü vomü ajunge pe drumű. Dér ei ni-au

réspunsa, că voescü a merge cu noi, şi de

vomă merge noi tare, totă asemenea vora

merge şi ei. Implinindü voia poporului, cam

pe la 11 óre amü eşita cu căruţula din

curte, dér abia amü pututü strébate pănă

în mijlocuia satului, unde am ţinuta o cu-

véntare scurtă, în care am cliiámatü pe

Dumnedeu de martorü, că noi nu avemü

nici unü cugeta de duşmănia faţă cu na­

ţiunile conlocuitóre, ci dorima singurü nu­

mai libertatea, care ne compete după drep-

tulü natúréi. Dumnedeu, creándü pe omü,

n’a creatü şi privilegii, adecă unii sé fiă

domni, ér miliónele poporului sclavii lorü.

Am chiămatu dérá pe Dumnedeu întru aju-

torü, că de cum-va tiranii noştri nu s’ar

fi săturata cu suferinţele protopárintilorü

noştri îndurate vécuri întregi, de cum-va

ar dori, ca şi în viitorü sé se mai desfă-

teze în lacrimile, cari au sé ude páméntulü

acestei patrii nefericite — atunci Elü se

ne dea virtute, tăria trupéscá şi sufletâscă,

ca drepturile şi libertatea, la care a chiă-

matü totă suflarea omenéscá, sé ne-o pu-

temü elupta cu puterea bratelorü nóstre.

Momentele în cari am vorbitü erau

estra-ordinare, erau sublime. La vederea

mulţimei însetate de a audi vorbindu-i-se de

dreptulü de care a fostü privată, m’a cu­

prinsa unü entusiasmü, o inspiraţiune, aşa

că cuvintele îmi curgeau, ca unü rîu. Nici­

odată în viaţa mea n’am védutü atâta

efectü la o cuvéntare, cum a fostü acela,

ce l’a storsü modesta mea oratoriă; popo-

rulü a isbucnitü în plansü cu liohotű şi în­

tre lacrimi rosti cuvintele: Dómne ajută!

Era sé pornimü, dér nisce Unguri

iobagi din St. Paulü şi Beşineu, ne-au opritü

şi au mărturisită în audulü mulţimei aces­

tea : Omeni buni, pe noi ne-au trimisü

domnii noştri sé vedemü, ce faceţi, ce vor­

biţi, c’unü cuvéntü ne-au trimisü sé vé spio-

námü. Domnii noştri ni-au spusü, că înve-

ţaţii voştri nu vréu binele vostru, ci nu­

mai vé nebunescü şi vé turbură, ca cu aju-

torulü vostru sé rapésca bunurile domni-

lorü pe séma lorü. Dér acum ne-amü în-

credintatü, că ei ne-au amăgittt şi că voi

nu doriţi alta, decátü libertatea, ce-o do-

rimü şi noi iobagii de ungurü. De aceea

mergemü acasă, ne luămtt merinde şi încă

înaintea vostră vomü fi şi noi în Blaşiu.

Amü pornitü înainte. Indététulü şi în

jurulü nostru era totü poporü. Ne-amü miş-

catü deră cum se mişcă o apă curgétóre,

mergea totă massa, şi noi cu ea. Grándeamü,

că décá vomü eşi din satü, o sé putemü

mâna caii mai repede. Dér era imposibilü.

Esindü din satü, nu numai drumulü, dér

şi cámpulü mişuna de poporü ; fruntea

ajungea înaintea nòstra în St. Paulü şi

din Chirileu încă totü curgea poporulü.

Când am ajunsü în drumulü térii, numitü

pe atunci şi „drumulü lui Traianü“, amü

datü de alte cete, venite din alte părţi.

Târdiu după amódl amü ajunsü ín

hula Şieuliei. Aci ne-amü urcatü pe cea

mai înaltă culme şi amü cáutatü ímprejurü.

Nici înainte, nici índérétü nu vedeamü unde

e fruntea şi unde e còda, ci cátü cuprin­

deau ochii nu vedeai, decátü totü Români.

Pe délurile, ce le puteamü vedé, de cătră

Pagina 2. GAZATA TRAN SIV ANIEI Nr. 16— 1895

„Egyetértés“ dela 30 Ianuarie n. pu­

blică unü articola subsorisö de Kossuth

Ferencz, în care vorbindü despre for*

marea nouei partide, elice între altele:

„Amü pute sé ne bucurámü, că nes-

mintitü va sosi timpulö, când aceia, cari

cu noulü programü stau în „partida popo­

rală“, vorü vede, că programulü acesta nu

se póte realisa pe basa dela 67, şi atunci

ei vorü veni la noi (la kossuţhiştî); aşa-d0ră

noua partidă câştigă aderenţi pe séma

nostră.

„Dér nu ne putemü bucura, ca o nouă

partidă să arunce săminţa unei acţiuni cen­

trifugale în patriă şi ső slábéscá esistenţa

nostră naţională.

„Ţînta unică a nouei partide este a

pune afară din vigóre legile bisericesc! po­

litice. Partea aceea a prograirului ei, care

nu se referesce la politica bisericescă, nu

e decátü unéltá în mâna alcátuitorilorü

partidei....

„Noi ínsé atrageinü atenţiunea popo­

rului cu sentimente indepedentiste, că totü

ce se află în programulü nouei partide spre

binele poporului, de multü se află în pro­

gramulü partidei independente... Ilü facemü

atentü, să nu stea în serviciulü unei par­

tide, care basézá pretensiunile poporului pe

temeiuri, cari nu se potü ajunge, şi să nu

părăsâscă unieulü drumü alü fericirei sale

pentru programe de partidü sunătore, cari nu

se potü esecuta, decátü în privinţa politicei

bisericesc! pe basa din 1867, decă ar re­

veni epoca reacţionară“...

„Magyar Hírlap“ 4ice despre noua

partidă între altele :

„Partida poporală cocheteză cu tóté

confesiunile, şi ^de aceea scote cuventulü

„catolicü“ din numele ei... C’unü cuvéntü,71

consciinţa partidei poporale e laxă şi nu e

alegétóre în mijlóce. Aliându-se cu Roma,

Viena şi Bucuresciulu, pornesce a cuceri

Ungaria şi vró sé susţină domnia feudală

ou puterea poporului...

„Sé nu micşorămQ curentnlü acesta,

să nu ne legănămfi în speranţe. Etă, abia

s’a íormatü pe din afară, şi din sínulü nos­

tru propriu isbucnesce aceeaşi reacţiă. In

ce se deosibesce programulü partidei po­

porale de reacţiunea din Viena? Şi una şi

alta esploatézá naţionalităţile şi confesiu­

nile contra naţiunei şi a statului maghiarü.

Şi una şi alta ne sf’ăşie în classe şi alianţe

de interese... Reacţiunea acésta ínsé e mai

viclenă, mai cu doué feţe, mai puţinO sin­

ceră, decátü aceea (vienesă). Reacţia din

Viena celü puţintt nu nebunesce po-

porulü....

„Pericolulü ce-lü cuprinde în sine al­

cătuirea şi desfăşurarea stindardului par­

tidei poporale, ne arată unieulü modü prin

care amü puté sé-i táiemü triumfulü : par­

tida „liberală“ şi cea „naţională“ trebue sé

fuswntzeu.

Restaurarea magistratului din Haţegti

Haţegu, 29 Ian. n. 1895.

On. D-le Redactorü! Intindü nevino­

vata mea penă în negra cernelă, ca sé vă

descoperü ilegalitatea, nedreptatea, injuria

şi batjocura făcută de vice-şpanulii comita­

tului Hunedórei, Hollaki Ártur, faţă de pacl-

nicii locuitori ai vechiului orasü románescü

Haţegfi, cu ocasiunea restaurărei magistra­

tului orăşenescO, întâmplată în 26 Ianua­

rie n. c.

Etă batjocura în totă golătatea ei:

S’a publicatü la timpü ordinulü vice-apa-

nului Hollaki, că Sâmbătă în 26 Ianuarie n.

cu trenulü de amócjü va sosi ca sé săvîr-

şâscă actulü alegerei de amploiaţi la magis-

tratü în după ameda 4^ ei menţionate, pen­

tru care scopü s’a şi convocatü represen-

tanţa opidanâ.

Era surprin4étorü, căci vice-şpairalfl

pensionatü Barcsay, la alegerea amploiaţi­

lor ü avea lipsă de o di íntrégá, pe când

cestü de acuma o s0vîrşesce în câte-va

minute; se vede, că e unü discipulü de alü

lui Bânfi-paşa.

După-ce discipululü lui Bânii-paşa,

care sosise la noi directü din B.-Pesta, a

ocupatü soaunulü presidialü, printr’o vor­

bire frumosă despre concordiă, ce trebue

se domiueze între naţionalităţi, despre eli­

minarea urei de rassă, despre egalitate,

frăţietate, bunăînţelegere şi iubirea de pa­

trii., a deschisa ş dinţa electorală a repre-

sentanţei opidane.

Fără de a iua în considerare alegerea

unui procurorü pentru durata şedinţei elec­

torale, fără de a tinó contü de sfaturile

sale şi tără de a urma proverbiului „exem-

pla trahunt“, pune la ordine alegerea co-

misiunei candidătore, liresce, după alegerea

bărbaţilorQ de încredere.

Românii s’au ínvoitü, ca se candideze

din partea representanţei pe d-lü Ştefana

Şelariu şi Dr. Mesko, în speranţa, că kicsi

Bânfty-paşa va urina usului din trecutü şi

va designa din partea sa pe unü Ungurü

şi unü Rotuánü, dér ne-amű inşelatu, căci

a designatü pe Sécuiul Bernád Miklós şi

pe Izikutz Antone; în urma acesta se putea

pipăi politica, ce jucau sfetnicii lui Kicsi

Bánffy, şi îngâmfaţi zimbeau, cándü preto-

rele Vasilie Ianza a descoperit.il vice-şpa-

nului Hollaki, că rugarea sa pentru postulü

de primarü a aşternut’o oficiului vice-şpanula

şi de óre-ce vice-şpanulfi nu vine de-acasă,

ci directü din B.-Pesta, cere a ’i se lua

concursulü spre sc'inţă şi a iü candida pen­

tru postulü de primarü.

Şi era în dreptü a pretinde acésta,

pentru-că îu trei réndurl a fostü chematü

dela Petroşenl la Deva, pe spesele proprii,

la vice-spanulü Hollaki şi la fişpanulfi, de

l’au provocaţi, ca sé păşâscă şi sé pri-

méscá postulü de primarü ín Hategü.

Vice-şpanulO, după sosire, a chiămattt

la sine pe pretorele Janza şi l’a provocatü

sé se retragă. La acesta Ianza îi réspunde,

că ela la provocarea vice-şpanului şi la a

fişpanului a păşită şi a coneuratü, peste

voia sa, şi de óre-ce elü şl-a formatü par­

tidă, acum în momentulü ultimü nu voesce

a se compromite, pentru-că atunci ar ii de

rísulü şi ocara partidului séu, la care nu

ar mai puté apela nici cándü, ca sé-lü spri-

jinóscá, ba l’ar arăta cu degetul ü, — elü

nu se retrage, ci prefere o cădere cu onóre,

decátü o retragere ruşinosă. In urmă ’i se

şoptesce sé mergă acasă şi sé se pregă-

téscá cu o vorbire frumósá. De-asemenea

s’a íntémplatü şi cu primariulü Iosifü Len-

cheş, 4i°®Qdu*i vice-şpaaulO, că se miră,

că íntr’unü timpü aşa scurtü şi-a sciutü

forma o partidă atátü de mare şi dispuné-

tóre. I se şoptesce ső mergă şi elü acasă,

căci când va íi alesü, va trimite paşa

după elü.

La postulü de primarü s’au insinuatü,

afară de cei doi de mai süsü. şi unü ade*

vératü „református magyar ember“, pe care

nu-lü scia nimeni, numitü Muzsnai Béla,

care era practicantü de vre-o câte-va luni

la pretura de aici.

După ce se primescü tóté rugările şi

insinuările de concursü la tóté posturile,

comisiunea candidătore se retrage, spre a

face dreptate, egalitate şi frăţietate.

Fimndu-şl comisiunea în scurtü timpü

lucrarea, vice-spanulü, eşindO afară, ocupă

presidiulü şi publică, că la postulü de pri­

marü este candidaţii numai unulü, Muzsnai

Béla, la postulü de senatorü Berzan, de con-

trolorü Stoica Peter, de esactorü Peoviciu

şi de cancelistü Pocaciu Ionü, ér pentru

postulü de perceptorü s’a ordonatü alegere

între George Bălaşfi şi Dobai Ferencz, reu-

şindfi cu mare maioritate George BălaşO ;

s’au mai alesü şi doi senatori onorari.

Se 4>ce, că pe pretorele Ianza nu l’au

candidatü, pentru-că e omi'i avutü, care nu

e avisatü a defrauda averea oraşului, ba

íiindü bogatü şi incungiuratü de rudenii

cu stare, cari dispuuü de o avere până la

o sută de mii, nu ar lucra în favoruiü ora­

şului, ci pentru rudenii etc. eto.

Ve4l lume şi te minunézá, ce politică

şi ce nedreptate strigătore la cerü a fostü

în stare a face o comisiune de candid are

cu preşedintele sőu în frunte! Onóre D-lui

Selarü, care s’a luptatü singurü pentru

dreptatea şi frăţietatea, cu care vice-şpa-

nulü ímbőta publiculü ascultátorü. Vice-

şpanula însu-ş! provoca pe Ianza, ca ső con­

cureze, (Jícéndü, că elü singurü este acela,

care ar puté scóte oraşahi dm noroiulü, in

care a ajunsü, şi că Iauza, ca Romanü, va

sci împăca partidele, va face, ca sé dispară

disordinea din magistratü şi discordia din

oraşO; şi étá acelü vice-şpanO, astădl, con-

dusü de alţii, îşi calcă cuventulü, tăgă-

duesce totulü şi se face a nu sci, că a fácutü

vre-o provocare.

Pázesce-mö, Dómne, de celü vicleanü

Dateşiu, Lechinţa, Òrba etc. se slobodea

la vale, ca povoiulü, toţi în vestminte albe,

ca în eli dó cea mai sfântă serbatóre.

In 13 pe la 8 óre eramü în Cetate

de baltă. De pe délulü, unde este cetatea,

se vede valea Tèrnavei. Totü aceeaşi pri-

velisce. Şesulfi plinü cu poporü, de pe tòte

délurile şi colinele curgeau cete de poporü.

Vé4endu-le omulü, gândeai că au înviatu

din morţi şi grăbesett la Blaşiu, ca sé védá

4iua libertăţii, cu alü cărei dorü le-a es-

piratü sufletulü.Dèca ne-amü coborítü în şesulu Tér­

navei, n’amü mai pututü vedé nimicü de

poporü, căci índesuindu-se ín jurulü fla-

murei, nu mai puteai vedé, decátü pe cei

din apropiere. Când drumulü se ridica pe

vre-o colină, nu vedeai nici capetulü, nici

sfirsitulü ; trecendü pe lângă păduri, toţi

s’au fostü ímpodobitü cu frunde verdi, en-

tusiasmulü nu mai avea margini.

De ştergerea iobăgiei nu numai, că

nu se îndoia nici unulü, dér se mirau de

prostia Românului, cum a pututü suferi

atâta timpü acestü jugü rusinosü, pentru

ce nu s’au adunaţii, ca acum, şi se fi spusü

Ungurului: „nu te mai servirmi !u

Suindü dela Sáncelü cătră Blaşiu, se

audia unü glasü murmurătortt, cum résuná

în apropiere unü clopotü mare după-ce a

íncetatü a-lü mai trage. Sé fi pututü, amü

fi sburatü, ca sé ne íntélnimü cu prieteni,

cu cunoscuţi, sö ne îmbrăţişămtt cu eroii,

cari au fácutü acésta adunare, ca şi , care

n’a mai védutü ochiulü Românului. Dér

căuta sé pásimü íncetü.

In urmă amü sositü. Nu era vorbă

sé poţi pétrunde cătră piaţă. Amü trasü pe

uliţa mare şi cu anevoiă amü íntratü la

Aici trebue sS facu amintire despre

unu incidenţa întemplatti înainte de a fi

întratu în cuartiru.

Cându eramu în mijloculu uliţei, ne-au

opriţii în locii, ne-au prinsu caii de frâne,

ba vre-o 5 —6 Moţi de pe la Câmpeni s’au

apropiaţii cu feţe ameninţătore de noi.

punendii un ulii mâna pe flamura, ce o ţi­

neam eu. Nu ne puteamu esplica pricina,

pănă când unu cunoscută mi-a şoptitii, că

în Blaşiu a petrunsă faima, că vre-o 40 ti­

neri maghiari, conduşi de maghiaronulii

Precupii, feciorulii protopopului din Craifă-

leu de pe Câmpia, ar fi sosiţii în Sâncelii

cu tricolorulü maghiarü, ca sé agiteze în

Blaşiu penţru uniunea cu ţera unguréscá,

că poporulü ar fi în retăcire, că noi

amü fi acei tineri şi flamura nostră ar fi

flamura uniunei.

Lămuriţi astfelü, am tinutü celorü ce

ne ameninţau o cuvântare, prin care s’au

linistitü, şi ni-au deschisü calea cătră

cuartiru.Faima réspánditá a fostü adeverată,

decátü că d-lü Precupü n’a îndrăsnitu a

intra cu tricolorulü maghiarü în Blaşiu, ci

nimicindu-lü în Sáncelü, s’au strecuratü

unulü câte unulü în oceanulü románescü.

Dela cuartirü amü pornitü spre mă­

năstire. Nu era vorbă sé poţi vedé, ori sé

poţi întelni amici şi cunoscuţi. Vedeamü

numai, peste capetele ómenilorü, mulţimea

flamurelorü roniânesci, purtătorii cărora ve-

4énd flamura nostră, făceau mişcări de sa­

lutare şi observamü, că se apropie de a

nostră. In urmă, şi după timpü îndelun­

gaţii, ni s’au ímpreunatü flamurele, ca şi

când s’ar îmbrăţişa. Atunci a résunatü unü

„vivat“, de gândeai, că se cutremură íntregü

pămentultt....(Va urma].

şi de amiculă râufăciosil, căci de inimicâ

mă păzescii eu. 103Onore D-lui B. Popoviciu, care chiă- ^

matft în 4iua următ6re, ca să subsorie pro> ^

tocolulii, ca bărbaţii de încredere, n’a vo’til6

să mergă, ceea ce însemnă, că acesta nu

a fostei alegere, ci o denumire formală, pe c£

care kiesi Bânffy ar fi putut’o face de- p<

acasă, fără a mai causa spese şi ostenelă, 4’

DixL____________ .’9.

SOIRILE OILES. ''20 Tanuarie.

Alegerea de preoţii la biserica St.

Nieolae din Braşovu. Duminacă în 22 Ia-t

nuarie v. se va face alegerea de preotO la

biserica St. Nieolae din loefi. !

Institute pasteuriane îu armată. Br.

Krieghammer, ministrulii comunii de res-

belfi, a datfi unâ ordinQ, în urma căruia

toţi acei soldaţi din armata comună, hon- ,

ve4ime şi glote, cari ar fi muşoaţl de câni

turbaţi, să fiă vindecaţi în institute pasteu-1 riane speciale, înfiinţate de-ocamdată numai 4 în Viena şi Pesta. I

— o— r

Numele elevilor» preparandiali din:

Gherla, cari au părăsita institutulo romanfi

şi au trecuta la preparandia statului, suntâ

acestea: luliu Anderco, Mihailft Căluşeriu,;

IoanG Cârcu, luliu Cocişiu, Gregoriu Do-i

bocanG, Octaviana Do ci, Demetriu Har-p

şiaua, Ales. Horea, Gavrila Hordoana, De4

metriu Irini, Dionisiu Popfi Moldovana,!

Emiliu Petruca, Nicolau Popa, Basiliu V.|

Popa, Pavela RomanQ, luliu Şiuteu, Ioanti|

Suhanyi şi Teodora Tarţia. In totala 18|

inşi. Cei doi tineri, cari n’au părăsita cur-|

sula, suntft: Ioana Lessiu şi Iustina Popti.f

Asupra ucestui casă regretabila şi îngriji-|

tora de secesiune ni-ama esprimata dejaf

părerea în numărula de erl. I

—o— f

lmperatuln Wilhelm, din iucidentulfl’

morţii mareşalului Canrobert^ trimise gine­

relui acetuia următorea depeşă: „Eu şi

garda mea deplângemă din totă inima ;

mortea apărătorului erou dela St. Privat,

care tot-deuna ne-a impluta de admira-

ţiune“.

— o—

Mare nenorocire. 0 depeşă din Lon­

dra anunţă, că naia „Elbeu, care a plecaţii

alaltăerl din Brema, erl dimineţă la 6 ore

s’a cufundata în urma unei ciocniri. Pe

naie au fosta 230 călători, dintre cari au

putută fi mântuiţi numai 22, er ceialalţi

şi-au aflata mortea între valuri.

—o—

Abdicerea principelui Ferdinamifi. 0

telegrămă din Belgrada aduce sensaţionala '*

scire, că unuia din miniştri plenipotenţiari

ai marilora puteri din capitala serb£scă, pri-

mesce 4 i ^ icC> raporte dela una diplomaţii

din Sofia, cari spună, că principele Ferdi-

nanda tota mai multa ajunge sub influenţa

lui Zancow. Principele se ocupă mereu cu

plănuia, de-a se apropia de Rusia, şi decă

acesta îi va garanta, că-lă va realege,

atunci elu va abdice la tronu.

-o—

Soţia ambasadorului japonezii din

Viena, Hissa Ohyma, va treoe în curendfi

la legea catolică şi va primi sacramentultt

botezului din mâna nunciului Agliardi.

— o—

Noulu comitet» alu societăţii „Ro<

mânia Jună“ din Viena pe anula adminis­

trativa 1895, s’a constituita în următorulti

moda: Presidentfi: Drd. med. Ales. Vajda

Voevoda; Vice-presidenta, Drd. med. Ionelă

Capşa; Secretara I . : stud. agr. Paula Bog­

dana ; Secretara I I . : stud. med. Nieolae

Bacinschi; Cassara: stud. med. Ales. Cră-

oiunescu; Controlora: stud. tech. Teofili)

PopovicI; Bibliotecara şi economa : stud,

silvanistQ George Serbu. Spre orientare

anunţăma, că localităţile acestei societăţi

din 1 Faura se află: IX Lazarethgasse

Nr. 26.

— o -

Bălti în Beiuşu. La 16 Februarie

n. c. Casina Română din Beiuşa va aran-

gia una bala în favorulă bibliotecei sale,

Nr. 16— 1895 GAZETAOTRÁNSILVANIEI Pagina 3

[intrarea: Pentru persónà: 1 fl., pentru fa-

?iniliă, după placa. Inoeputulfl la 8 óre séra.

Ofertele marinimòse şi suprasolvirile se

vorfl chita pe oale 4iar s^ c^‘

—o—5. O specialitate austriacă. Paţienţilorîi de sto­

mac so recomandă prafurile veritabile ale lui Milo

ca unù medicamente deja aprobaţii şi forte bunù

pentru diges^iune. 1 Cutie ! fl. Se póte càpèta

.ilnicO. prin pstă del« farmacistulù A. M oli, li-

ferantù alù curţii imp. şi r. din Viena, TucLlauben

!'*9. In farmaciile din provincii sé se céra es-

f pres preparatele lui Moli provédute cu subscrierea

dji marcă de contravenţie.

f.

dictatura în Elsaţia-Lotaringia.— Din parîamentulu germanii. —

Parlamentului din Berlină a desbătuta

in şedinţa dela 80 Ianuarie propunerea lui

î Auer şi soţi de-a se ridica dictatura din

jfjSlsaţia-Lotaringia.

Luând0 cuventula prinţula Hohenlohe

cancelarulâ imperiului a (]isQ, că legea din

10 Septemvre 1871 s’a adusa în nisce îm­

prejurări, când în multe părţi domniau cu­

rente duşmănose Germaniei. Astăcfl însă

paragraiula pentru dictatură n’are decâta

însămnătate teoretică. Poporaţiunea din Elsa-

I ţia-Lotaringia e muncitore, e fidelă şi res-

peotă legea şi religia. Cu tote acestea n ’ar

fi consulta a sista paragraful^ pentru dic­

tatură. Guvernula din numitele provincii

are lipsă de siguranţă fafâ de agitaţiunile

.din afară. Pe lângă acesta trebue să mai

accentuezi!, că guvernula francesii totdâuna

.s’a purtata corecta şi leala. Acesta însă nu

S însemnă, că Francesii riar dori se încorpo­

reze aceste provincii 4răşi la Francia. In pri­

vinţa acesta paragrafula despre dictatură

dă garanţii. Cancelarulâ concede, că legea

acâsta face încât-va impresiune chinuitore.

Elsaţia-Lotaringia însă numai atunci pote

fi egală cu Germaina şi celelalte părţi ale

ei, d6că voma fi asiguraţi contra influen-

ţelorfi străine. Pănă atunci dâră legea tre­

bue susţinută. Din causa acesta cere, să nu

;se primescă propunerea lui Auer şi soţi.

Gubcr 4’se, că d6că în provincii s’ar

face mulţiâmire, atunci ar înceta şi influen­

ţele streine.

• Puttkamer, secretara de stata, respin­

ge aceste cuvinte şi declară, că agitaţiunea

ftancesă, spriginită şi apărată de agitaţia

din Etsaţia Loatringia, este sulă în corpulu

.germanfi. In Francia sunta 47 societăţi,

cari promoveză emigrarea din Germania şi

şi-au pusa de problemă a susţină la supra­

faţă cestiunea elsaso-lotaringiană. In nici

•o parte a Germaniei nu se scrie mai cute-

-.zătora, deoâtâ în Elsaţia-Lotaringia.

Lieber declară, că partida centrului va

vota propunerea de sistare a dictaturei.

llumérulü festivii alu „Transilvaniei1.

[' Numérulü festiva ala ^TretiSiivamei“[; -edata cu ocasiunea jubileului său de 22 ani,

a apăruta acum în tipografia archidiece-

sană pin Sibiiu; este una voluma eleganta,

tipărită pe hârtiă de luxa, fiă-care pagină

« încadrată în linii roşii, învălitorea de-a-

semenea e fórte frumosă. Editora e Comi-

tetula Asociaţiunei, ér redactora Z. Boiu.

In texta se află portretele răposaţi ai

= preşedinţilora Asociaţiunei şi ale redacto-

rilora eşiţl din viâţă. Cuprinsula este ur-

mătorula: „Transilvania“ la jubileula de

25 ani, poesiă de Zahariă Boiu; Trei de­

cenii din viâţa Asociaţiunei, de Z. Boiu.

(In cursula acestui interesanta tractata se

află portretele preşedinţilora în următorea

ordine: Andreiu Barona de Şa£una, Barona

Vasiiiu Ladislau Popa, Timoteiu Cipariu,

Iacoba Bologa şi George Bariţiu.) Urmeză

unö tractatü întitulata: Iubileulö „Transil­

vaniei“, în care e intercalata portretulö fos­

tului redactora Ioana Popescu. După asta

«ub titlulii „Din darurile cjilei“ urmeză o

seriă de aforisme alese, între cari la loculö

prima una a Escelenţei Sale Metropolitului

Mironu Fiomanulu, alta a Escelenţei Sale

Metropolitului Victorü Mihályi, apoi ale

episcopilora Meţianu dela Arada şi Topea

dela Caransebdşa, a preşedintelui Asocia-

ţiunei 1. M. Moldovanü etc., cu totula vre-o

21 de aforisme.

Urmézá: O vooe la fondula de teatru

româna, de Dr. Ilariona Puşcariu; Resuueta

din Maramureşa, de Titu )BudO, vicariula

Maramureşului; Observări şi propuneri, de

Iosifa Sterca Şuluţiu, membru fundatora;

Dorula meu, de Alexandru Romana; înce­

puturile teatrului româna, de Dr. Gregoriu

Silaşi; Cultură şi caractera, de Liviu Le-

mâny (Sălişte); Lupta în universă, de D.

R. Oordescu; Ne lipsesc© una centru lite-

rara-sciinţificfl, de Dr. G. Vuia; ftarna în

Codru (schiţă de pe natură), de Ieronima

G. Bariţiu ; Aura şi ferQ, de Dr. Georgiu

Popa; Şcdia vieţii, de Dr. P. Spâna; Pică­

turi în mare, de Dr. V. Saftu; Spicuiri din

istoria şcolei civile de fete cu internata a

Asociaţiunei, de I. Popoviciu.

In fine urmeză o încheiare din partea

Redacţiunei. Dintre tractatele înşirate aci,

unele mai alesă sunta de tota interesula.

Atragema atenţiunea publicului româna

asupra acestui număra festiva ala organului

Asociaţiunei nostre.

Societatea academică „România Jună“.

Din raportulu anualü alü Socie­tăţii academice „România junău din Viena, publicămu următorea parte generală, ce-o afiámü în fruntea; ra­portului :

Douăzeci şi patru ani trecură, de

când societăţile deja esistânde „România“

şi „Societatea literară scienţifică“, după

multe conferenţe şi desbaterl s’au unita în

o singură societate, sub una drapela şi o

devisă.

Cultura, lumina şi solidaritatea, prin­

cipiile conducétóre ale secolului de a4î,

însuşite şi primite de fiă-care popora con-

sciu de sine, îşi avură influinţa, efectula

şi asupra naţfunei nostre române, naţiune

tinără, de abia scăpată din odiòsele lan­

ţuri ale despotismului şi ale negrei întu­

necimi.

Era şi naturala, căci libera fiinda po­

porala româna, aşedata pe tréptá egală cu

celelalte naţiuni, avea dorula, ba chiar şi

dreptula a se cultiva. — Studenţii români,

fiii unei naţiuni, care tinde spre lumină şi

cultură, adevărata armă de a-ţl câştiga sim­

patii şi respecta, recunoscènda acesta mare

adevéra şi purtânda în peptula lorü dorula

de a se cultiva, uniră societăţile, întemeiară

una singura foculara, care avea să-şi îm­

partă ra4ele căldurose cu o putere mai in­

tensivă, ca mai înainte.

Pentru tinerii români, conduşi în ca­

pitala monarchiei, tota de acela dora de a

se cultiva este „România Jună“ acesta fo­

culara. — „România Jună“ a fostă şi este

menită, de a atrage la sînula ei pe toţi

studenţii români, cari petreca în Viena.

Acesta foculara culturala naţionala

ne dă ocasiune de a-i absórbe ra4ele bine-

fâcătore.

Multora tineri le-a servita „România

Jună“ de mamà, iiivó;: rdu^i limba maternă.

„România Jună“ este pî^tru noi şcola,

unde ni-se întăresce caracterul\ aci ne

putema pregăti pentru viitorulö, c*Sne aş-

téptá, spre a puté păşi cândva ca &

aţâţi atleţi şi sprijinitori ai adevăratei cul­

turi naţionale.

Acesta e adevăratula scopa ala so­

cietăţii nòstre „România Juuă“. care scopa

e şi motivula, ce-a îndemnata pe mulţii

sprijinitori ai noştri, de nu ne-au detrasă

marinimosula lora concursă morala şi ma­

teriala, chiar pănă şi în presenta.

Noi avema datorinţa de a-i păstra nu

numai bunula nume de care se bucură,

dér a o şi sprijini întru ajungerea nobi­

lului ei scopa.

Puţini, câţi suntemü, ne-amü şi nisuitü

întru acolo, ca să corespundema măreţului

scopa şi să-i ridicăma prestigiula.

In liniamente generale voma arăta

activitatea nostră în anulu espirata.

Cumplită amărăciune ne cuprinde, când

pe lângă modestele nòstre fapte, venima a

releva evenimente de cele mai triste.

Cruda sórte şi anula acesta ne-a cer­

cată, răpinda din mijloculă nostru pe doi

iubiţi colegi : pe de toţi stimatula Dr. Va-

leriu Telescu, caracteruiű firmu şi curata,

cu sentimente adevărata românesc!, şi pe

tinérula, dér zelosula membru Isidora

Tarnavsohi.

Societatea şi acum şl*a împlinita sacra

datoriă, esprimânda familiilora răpausaţilora

adènca simţitele sale regrete şi condolân-

du*le, a depusQ cununi de flori pe sicriele

defuncţilora.

Fie asigurate onorabilele familii, că

„România Jună“ le va păstra o memoriă

eternă.

De asemenea societatea nostră, cu ocasia

oelebrărei parastasului în memoria Baro­

nului Vasilco, fostula preşedinte ala socie­

tăţii nòstre, în urma unei hotărirl luate în

şedinţă, a fosta representată prin una

membru din comiteta, depunènda în loca

de cunună, la espresa dorinţă a familiei,

suma de 20 fl. la societatea „Şcola Ro­

mână“ pentru scopuri filantropice.

Deosebită onore are societatea nostră,

când pentru diferite merite faţă cu ea, are

ocasiunea de a denumi membrii onorari şi

emeritaţl. Astfela în adunarea generală din

1893, societatea a denumita de membru

onorara pe d-la Aurela C. PopovicI, ér pe

d-nii Dr. Aurela Ciatu şi Dr. Erast Taran-

gula de membri emeritaţl

/ O direcţiune principală a „României

Jjjune“ a fosta in anula acesta: promovarea

îgăturilora amicale cu societăţile stuien-

b sc I din locù. Putema fi mândri, că sun-

ema stimaţi de tòte societăţile şi corpo-

aţiunile străine. Legătură deosebita ami-

ală ni*a succesa să susţinema cu fraţii

oştri de suferinţă, fiii poporului din nor-

lula Ungariei, cu membrii societăţii „Ta-

anau. Fie asigurată on, societate „Tatran“,

şi de aoi încolo îi voma păstra ace-

leVşi simpatii şi respecte, ca şi pănă acum.

Pe terenula literara n’ama desolvata

atâtii câta să recere. După ce însă fiă-care

este oeupatù şi cu ale sale, este încât-va de scusata. Să sperăm a însă, că anulu vi­

itorii va fi mai mănosa.

De biblioteca societăţii ne-amii îngri-

gita şi anula acesta, spesânda spre scopula

acesta o sumă destula de frumósà, relativa

cu modestele nòstre puteri.

Mobilele societăţii au fosta supuse

unei definitive renovări, aşa încâta cores- j

punda împregiurărilora de adì ale socie­

tăţii.

Cu o deosăbită mulţumită şi recunos-

cinţă suntema datori membrului nostru

onorara d>lui profesora Nicoîae Teclu, pen­

tru nobilula său concursă pe terenula so­

ciala. Prin prelegerea chemică împreunată

cu esperimente, a datu una implusù vieţei

sooiale românesci din Viena. Priméscà d-la

profesora N. Teclu şi pe acéstà cale viile

nòstre mulţumiri şi fiă asigurata de deosebita

nòstrà stimă şi recunoscinţă, ce i-o păs-

trăma. Să sperâmO, că esemplula data de

d-la profesora Teclu îia vora urma şi alţii.

Conforma usului de pănă acum, şi

anula acesta s’a serbată aniversarea a

X X IV prin şedinţă festivă, la care au

luata parte mai mulţi don ni ai ooloniei

române din loca.

piua memorabilă de 3/15. Maiu s’a

serbată prin o escursiune în frumòsele im-

pregiuriml ale Vienei.

Avènda anuia acesta mari spese cu

biblioteci* şi economatula, societatea a ofe­

rita membrilora sei numai modeste ajutore

materiale. Una membru a avuta locuinţa

liberă la societate în decursula anului, ér

2 membrii au primita împreună 35 fl. aju­

tora.

Ceea ce am făcuta în direcţiunea a-

césta, ama putută împlini numai şi numai cu

ajutorula publicului româna şi ala amici-

lora societăţii nòstre. O plăcută datorinţă

ne înplinima, când şi pe calea acesta ve­

nima a ne esprima sincera nòstra mulţu­

mită tuturora binefăcătorilor fi noştri.

Lavy învinuesce pe Canrobert pentru ţinuta lui cu ocasiunea lo­vi tur ei de statfi.

Leherisse justifică procederea lui Canrobert, între strigăte de protes­tare din stânga.

Brisson cjice, că soldatulu se nu asculte de porunci, cari stau în con­trari etate cu constituţia.

Mare aprobare în stânga.După difeiite scene sgomotdse

creditulu se primesce cu 288 con­tra 152 voturi.

In senatu s’a primiţii atâtG cre­ditulu de mai susu, câtu şi legea privitdre 1a amnestiă.

Sofia, 1 Februarie. Amicii lui Stambulow Tau candidatu pe acesta pentru cerculu vacntu din Tîrnova.

Rotterdam, 1 Februarie. Minis- teriulu de marină ordonă deţinerea căpitanului vaporului „Crathi“, care a causatu perirea corăbiei „Elba“.

SeirI telegrafice.Parisű, 1 Februarie. ’ In cameră

combate radicalulü Hubbard credi­tulu de 20000 franci pjentru serbă­rile funebre ale lui Canrobert.

Ribot pretinde desbatere secretă.Hubbard voiesce se vorbésca dér

e ímpedecatü de centru.

DIVERSE.0 catastrofă în Persia. Una spăi-

mântâtora cutremura de pământa a avuta

loca la Kuchan pe la 12 cesurl din (p*

Cutremurula a tinuta trei minute. Toţii

oraşula e o grămadă de ruine. Se spune,

că o mulţime de persone au pierită, 600

au fosta îngropate sub zidurile giamiei şi

alte 600 au pierită în diferitele stabilimente

de băi. Cei cari au scăpata n’au avutfi

timpa de trei (pi® apă şi de mâncare. F i­

rele telegrafice fiindă rupte, n’au avută

cum să ceră ajutore. Suferinţele răniţilorft

au fosta teribile, şi mulţi au pieritfi din

lipsa de ajutora. Totula e în ruină. Dela

5, sguduiturile sunta cliluice. La 12 cnrenttt

pe la caşurile 6 sera se produse o sgudui-

tură puternică, urmată de alte trei cam la*

cesa şi patru câsurl intervala. Loouitorii

spăimântaţl stau grupaţi sub cerula liberO.

Frigula e puternica, şi lipsesce ajutorula

medicala. Doctorii ruşi din Askabad au

plecata să ajute victimele catastrofei.

L i t e r a t u r ă .In tipografia română a diecesei Ara­

dului a apăruta: Compendiu de geografia

universală, elaborata în usula preparandii­

lo r şi a sc61elora medie, cu 20 figuri ori­

ginali intercalate în texta, de Teodoră

Ceontea, profesora preparandiala. Ediţiunea

a treia. Arada, 1895. — Pe lângă scliim-

bările etnografice şi politico-administrative,

ce s’au făcuta în ceşti 10 ani din urmă,

ediţiunea de faţă se deosebesce de cele­

lalte atâta în formă, câta şi în materiă,

prin mai multe îndreptări şi îmbunătăţiri,

cari ridică valorea acestui voluminosa opa.

Preţuia unui esemplara 1 fl. 50 cr.*

A apăruta Nr. 2 din anula ala doilea

ala revistei ilustrate „Vatra“, cu urmâto-

rulă sumara: Hanula cioriloră, de Ionii

Slavici; Lupula şi corbula, de V. D. Păuna;

O familiă domnăscă în esila, de Neculai

Iorga; Vorba ăluia, de C. Coşbuoa; Pră­

vălia pisicei, de După Balzaca; Ninge, de

Gr. Vasiiiu; Flaşnetarula, de St. Basara-

beanu; Dări de sămă: Temniţă şi esila

de Z. Arbore, de Sergiu B .; Mora din vale,

două surori etc. de I. Rusu-Şirianu, de Pro-

pertiu; Fela de fel a, de ***. Ilustraţiile:

întâia sărutare; Luptă pentru esistenţă;

Mântuită; Una balona în curtea mănăstirii £

Secrete; Plimbarea nocturnă a unei ca­

dâne ; La pândă.*

In editura tipografiei „Aurora“ A.

Todorana din Gherla a apăruta o frumosă

colecţiune de poesii, întitulată Buchetulu,

culese de lonu Popu Reteganulu, Conţine

vre-o 82 de poesii din cele mai alese. Pre-

ţulu 25 cr.*

In Institutul a de editură Raliau şi

Ignat Samitca din Craiova, a apărută: Inbita,

romana, de cunoscutula scriitora Traianu

Demetrescu. Formata estetica de 140 pag.,

ţipară curata şi hârtiă fină. Costă unii.

esemplara 2 lei.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 15— 1895.

„Călindarulu plugarului pentru anulii

1895“, a apăruta în tipografia „A. Mure-

şianuu din Braşovfi, continuă de-a fi fòrte

câutatti şi căldurosii primita din partea pu­

blicului Doritorii dea ave acesta càlindarù

sé grăbescă a şi-la procura până mai avemù

esemplare disponibile. Pentru îneungiurarea

cheituelilorù, abonenţii „ Gazeteiu şi-lii vorîi

puté procura mai uşorQ, trimiţândQ preţulă

^Calindarului“ de-odată cu reînoirea aboi

namentului. Preţuia este 25 cr., la cari ma-

sunta a-se adauge 5 cr. pentru trimiterea

cu posta. De venerare şi la librăria I. E.

Ţeranu în Oravipa.

Juvsul la bursa din Hiena»Din 1 Ianuaire !895.

Renta ung. de auri! 4°/0 • • • 125.

Renta de coróne ung. 4% . . 99.

irapr. oăil, fer. în aurii 4l/2% •

I npr. cfi.il. fer. ung. în argint 4Y2°/o

Oblig. oăil. ier. ung. de ost. J. erais, 125.

Bonuri rurale ungar© . . . . 98.Bonuri rurale oroate-alavone . . 97.

froprum. ung. cu premii , . . . 160.

LosurI pentru reg. Tisei şi Segedm. 145,

Renta de hârtie aussr.....................1(X).

Renta de argint austr. . . . . 100,

Ren&a de aur austr......................... 125,Napoleondorl......................... . 9,

Mărci imp. ger...............................60.

London (lire sterimge), . . . . 124.

Rente de coróne aastr., . , . . 101

,10,20

60

,75

25,75

50

65

75

508675

10

95

Cursulű pieţei BraşovA.Din 2 Ianuarie 1895.

Bancnote rom. Cump. 9.74 Vend 9.79

Argint român. Cump. 9.65 Vend. 9.70

Napoleon-d’orI Cump. 9.82 Vend. 9.85

Galbeni Cump. 5.85 Vénd, 5.90

Ruble rusescl Cump. 132.— Vend. — •

Mărci germane Cump. 60.15 Vend. —.—

Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vend. 101.75

Lire turcesal Cump. 11.15 Veud. —.—

Proprietarii: Or. Aurei IWureşianu*Redactorii resDonsâ'oilîi: Snegorî« Maiorâ

I O O O O O O O O O O O O O O O S

Cine vrea se bea qV in t h m t şi eftin, §

se şi’l procure din 0 casa Nr. 48 strada Porţi §

la „Trei Litre“1 Litru Savignon fin 70 cr.

1 „ Leányka „ 50 „

1 „ Vin din 1892 „ 40 „ 0

0 1 „ Vin din 189B „ 30 „ 0

2 596,6-10 Q

O O O O O O O O O O O O O O O B

Convocare.In urma îndrumării Onoratului

tribunali! reg. din Braşovu, datatu din 15 Ianuarie a. c. Nr. 122— 1895, acţionarii institutului de creditu şi economii „PARSIMONIA“ din Bran suntu invitaţi a se presenta în 1110- dulù prescrisă de legea comercială,

la adunarea constituantă,,ce se va ţine Mercuri în 20 Februarie a. c. st. n. la 2 óre p. m. în locaiulo „Parcimoniei“ din Bianu, pentru rec­tificarea şi întregirea statuteloru din 5 Decembre 1894.

B ranu , în 80 Ianuarie 1895.

I. Cav. de Puşcăria George Babeş,presidentula societăţi not.

Nr. 923/95

PUBLICAŢIUNE.Dedre ce numai o mică parte

dintre comercianţii din locft au ur* matfi publicaţiunei din 21 Decemvre 1894 Nr. 15845, de aceea se provocă acei comercianţi din nou de a as- cerne conspectele asopra personalului propriu cu atâtu mai muitu pănă in 5 Februarie a. c., deore-ce la casu contrarii intrelăsarea acesta se va pedepsi cu câte o pedepsă de 5 fl.

Braşovă, 25 Ianuarie 1895.

612,1 - 2 Magistratulu orăşenescu.

NTr. 1222—1895.

6 s a e u ? s &Pentru ocuparea postului vacanţii

de comisarii de poliţie cu unu salaru anualù de 600 fl. şi 150 fl. bani de locuinţă, respective pentru ocuparea posturiloru oiăşenescî de serviţiu de venitu din acestu incidenti! even­tual minte vacante, se escrie prin acesta concursù.

Reflectanţii au de aşi aşterne petiţiunile instruite în modG cores- pundetoru pănă în 15 Februarie a. e.la prâneju 1 óra acestui magistrato.

Braşovfi, 25 Ianuarie. 1895.

613 1 - 3. Magistratul orăşenescu.

şşsgr Numere singuratice

din „ Gazeta Transilvaniei *

à 5 cr. se potu cumpéra în

librăria Nicolae Ciurcu şi in

' tutungeria I. (jross.

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliV e r i t a b i l e n u m a i , d e e ă f i ă c a r e c u t i a e s te p r o v e n u t a e u m a r e a «le

a p é r a r e a l u i A . M o l i ş i e u s u b s e r ie r e a sa .

Prin efectulu de lecuire durabila alù Prafuriloru-Seidlitz de A. Moli în contra f’ieu- tăţiloru celoru mai ceìbicóse la stomachi! şi pântece, în contra càrceilorù şi acrele’ ia*sto­machi!, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficaţii, congestiunei de sânge, haem orhfl(i e]orù şi a celorù mai diferite béle femeescî a luata acestu medicamente de casă o r£Spândire, C9

cresce mereu de mai multe decenii ìncóce.— Preţulâ unei cutiioriginale sigilat^ | fl, y. a.

Falsificatale se voru urmări pe cale judecàtoréscà.

Franzbi*anntwein ş i sare a l u i Moli.V a r i f ' s h î l i i n s i m a î décà fiecare sticlă este provenuta cu marca de scutire şi cu

r . V o l l U t l J l l l I I l U l l l a l , plumbulù lui A . M o l i .

^ Franzhranntwein-uiu şi sarea este fòrte bine cunoscută ca urfà remediu poporald cudeosebire prin tras;! (frotatii) alină durerile de şoldină şi reumatisfnu si a altorii urmări de rècélà Preţulu unei sticle-originale plumbate 90 cr.

Apă de gură-Salicyl a lui Moli.(Pe basa de natron Acid-salicilici)

La întrebuinţarea dilnică, cu deosebire importantă pentru copii de orl-ce etate şi adulţi, asigurézfc ; cèsta apă de gură conservarea sănetcisă şj m aj departe a dinţilorii. Pre- ţulă sticlei provenute cu marca de apărare a iui A. Moli 6Q c r

T r im i t e r e a p r i n c i p a l ă prin

F a r m a c i s t u l u i A . M O L L ,

c. şi r. m m affi curţii imperiale Tiena, TncMaien 9Comande din provinciă se efeciuézà ţfiinicâ prii, rambursă poştală.

La deposite se se céra anumiţii preparatele premute cu iscălitura şi marca de apèrarc a lui A. MOLL.

Deposite în Braşovfi : la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius victorii Roth Fr. Kellemen si i Z Ed. Kualer, engros la D. Eremia Nepojii, i. L. &. A. KcSS& mer, Teute™ & Tartler Frliz y Geisberger. 5—52.

Marea bancrută!New-York şi Londra n’au lăsaţii necruţafcâ nici contineutulâ europenQ şi

marea fabrică d8 argintăria s’a v6ddtâ necesitată se dăruiescă întregulâ ei de- posiitri în schimbulfi unei r^splate mici pentru muncă.

Eu sunt împuterniciţii se îndeplinesou acestO maodatQ.

till t T1 i ÎTI î t fl * Pr u urmare or cu ? următ^rele obiecte pentru Lj 11 111 iii 1L11 • mica sumă de I I . 6 . 0 0 şi adecă:

1 lingură de argintii pentru laptepatentft americanii,

2 ciocănele de argint, pentru spartoue, patentii americano,

6 eesel Victoria englesescl,2 candelabre de masă,1 strecurăt6re pentru ceiu,1 zaharniţă,

6 cuţite fme de mesă cu lamă veritabilă engiesă,

6 furculiţe de argiutù patentù americano dintr’o bucată,

6 linguri de argintO patenta ame­ricanii,

12 linguriţe de argintii pentru ca­fea patente atner cauù,

1 lingură de arginta pentru supăpatentù americanii, 44 bucăţi la unù looO.

Tòte cele 44 de obiecte susù amintite au costato mai înainte fl. 40 şi acum se potù cumpéra pe preţuia bagatela de fl. 6.30. Argintulù pa­tenta americană este unù metalli albo, care îşi păstreză colórea argin­tului 25 de ani, despre ceea ee se garanteză.

Cea mai bană dovadă, că acestù inseraţii I I II <? O mè simţii ìndatoratù in publieu, că ori cine, căruiH nu-i convine maria ii trimitù banii înapoi, nimenea ìn^é s6 nu trécft cu vederea ocasiunea acésta favorabilă de-aşî procura acéstà garnitură pompòsa, care cu de- ssebire se potrivesce pentru

H dar de nuntă şi în ori ce gospodărie.Depou numai 3a

A. HIRSCHBERG-sTplp-nVinn Haupt-Agentur der vereinigter amerik.

Patent-Silber-waarenfabriken.Nr. 7114. w ien , n Rembraiicltstrasse 19.

trimite numai cu rambursă poştală séu cu trimiterea

înainte a sumei. Prafulù de curăţită aceste obiecte 10 cr.

Veritabilii numai cu marca.

Estrasu din scrisorile de recrnioscinţâ :Vila Lhota, (Boemia) 7 Ian. 1895.

Suntu forte mulţămitu $u tacâmurile trimise. Suntù solide, frumóse şi eftine.

Friedrich Popella, cooperator.

Verespatak, 29 Dec 1894.

Pe adresa Bodnar, am comandat 41 cuţite şi furculiţe, suntù tórte bune şi aduc mulţămi- rea în numele meu şi al consórtei mele.

Johann Neubauer.

Prebucb, 17 Dec. 1894.

Trimiterea D-tale cu care am fostù pe de­plin mulţSmitu, a fàcutù mare senzaţie, prin ieftinătate si bunătate. A. Havelt.

Gross Bistritz (lângă R,oznau)> 3 Februarie lb94.

Trimitfi suma pentru marfa trimisă şi sunt pe deplinii mulţămitii.

Jacob Jellinek, paroch.

Jurajkod, 4 Dec. 1894.

Cu trimiterea sunt frirte mulţămitii V’am recomandaţii la toţi cunoscuţii mei.

Helena Rogic.

Dev>oviec, 30 Dec 1894.

Cu trimiterea într’adeveru forte mulţămitii şi v’am recomandaţii tu tur orii cunoscuţilorii mei. Johann Bastecko,

caporal de gendarmerie.599,1- 6.

0 & B 4

A . M u r e ş i a n uBraţovu, Ter^ulti Inului Mr. 30.

Acestu stabili^eniu este cu cele maibu îe mijlbee tehnice şi fiindu bine asortata cu totti felulu de caractere de litere din cele mai^Bodeme este pusu în posiţiune de a pute esecuta ori-C'& comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

REGISTRE şl IMPRIMATEIMPRIMATE ARTISTICEÎN AURtJ, ARGINTI? Ş I COLORI.

C Ă R Ţ I DE S C i IN Ţ A ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

S T A T U T E .

FOI PERIODICE.

BILETE VISITĂDIFERITE FORMATE.

PROGRAMEJLEGAKTE.

BILETE DE LOGODNA ŞI DE NDNTÂDUPĂ DORINŢĂ Ş I ÎN COLORI.

v r r i t i .

pentru tòte speciile de serviciurT

B I L A Í f r i J E Í .

Comptunj Adrese, Circulare? Scrisori.

(9ouvC''ufói în loia înăziniea-

INDUSTRIALE, de HOTELURÎ şi RESTAURANTE.

PEETURI-CURENŢE ŞI DIVERSEBILETE DE INMORMENTARI. ^

Comandele eventuale se primescu în biuroulu 1 tipografiei, Braşovu Tergulti Inului Nr. 30, eta-1 giulu I, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Co- fmandele din afară rugămu a le adresa la |

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.

Tipografia Â. Murd^ìanr-, Bm yov .