inot terapeutic.pdf

8/15/2019 Inot Terapeutic.pdf

1/112

ÎNOT TERAPEUTIC ÎNOT TERAPEUTIC

Asistent Dr.Asistent Dr.POP NICOLAE HORAŢIUPOP NICOLAE HORAŢIU


2/112

OBIECTIVEOBIECTIVE

Definirea noţiuniDefinirea noţiuniii de hidrode hidrokinetokinetoterapieterapie(HKT)(HKT)

FormaForma şi conţinutul unui program de HKTşi conţinutul unui program de HKT

Schimbările fiziologice care apar în timpulSchimbările fiziologice care apar în timpul Efectele terapeutice ale exerciţiului în apăEfectele terapeutice ale exerciţiului în apă

caldăcaldă Contraindicaţii pentru HKTContraindicaţii pentru HKT Aparatul respiratorAparatul respirator Aparatul cardiovascularAparatul cardiovascular Funcţia renală şi imersiaFuncţia renală şi imersia


3/112

HIDROHIDROKINETOKINETOTERAPIE (HKT)TERAPIE (HKT)

HKT este ansamblul exerciţiilor fizice şi cuHKT este ansamblul exerciţiilor fizice şi cucaracter recuperatcaracter recuperatoror desfăşurate în apă.desfăşurate în apă.

--

completă a exerciţiilor desfăşurate în apăcompletă a exerciţiilor desfăşurate în apăpentru a îmbunătăţii şi recupera condiţiipentru a îmbunătăţii şi recupera condiţiipatologice de diferite etiologiipatologice de diferite etiologii..


4/112

Programul zilnic de HKT este structurat înProgramul zilnic de HKT este structurat înfuncţie de obiective pe părţi specifice:funcţie de obiective pe părţi specifice:

•• ÎncălzireÎncălzire


•• Exerciţii de forţă şi Exerciţii de forţă şi rezistenţă muscularărezistenţă musculară•• RelaxareRelaxare

În cadrul programului zilnic de HKT,În cadrul programului zilnic de HKT,fiecare parte ocupă o perioada de timp, înfiecare parte ocupă o perioada de timp, înfuncţie de obiectivele urmăritefuncţie de obiectivele urmărite..


5/112

ÎncălzireaÎncălzirea ocupă partea introductivă aocupă partea introductivă aprogramului de HKT.programului de HKT.

•• Se urmăreşte:Se urmăreşte: aducerea organismului la parametrii necesariaducerea organismului la parametrii necesari


desfăşurării activităţii fizicedesfăşurării activităţii fizice pregătirea musculaturii căreia i se adreseazăpregătirea musculaturii căreia i se adresează

programul prin:programul prin:•• creşterea temperaturiicreşterea temperaturii

•• intensificarea circulaţiei prin exerciţii de întindereintensificarea circulaţiei prin exerciţii de întindereşi/sau contracţie musculară fără a induce oboseală sauşi/sau contracţie musculară fără a induce oboseală sauepuizarea resurselor energeticeepuizarea resurselor energetice

•• Astfel randamentul muscular creşte şi seAstfel randamentul muscular creşte şi seprevin accidentările.previn accidentările.


6/112

ÎncălzireaÎncălzirea•• Durata acestei etape este stabilită în funcţie deDurata acestei etape este stabilită în funcţie de

temperatura apei, de grupa de pacienţi şi detemperatura apei, de grupa de pacienţi şi de

obiectivele programului de HKT.obiectivele programului de HKT.


IndicaţiiIndicaţii•• când programul de HKT cuprinde exerciţii decând programul de HKT cuprinde exerciţii de

stretching şi de creştere a forţei muscularestretching şi de creştere a forţei musculare•• când prin încălzire se previn accidentelecând prin încălzire se previn accidentele•• când temperatura apei este mai mică de 33când temperatura apei este mai mică de 33--

37ºC37ºC


7/112

ÎncălzireaÎncălzirea

ObiectiveObiective•• creşterea temperaturii centrale şi perifericecreşterea temperaturii centrale şi periferice•• prevenirea rupturilor musculare şi aleprevenirea rupturilor musculare şi ale


gamen e or a n ve u muscu a ur so c a egamen e or a n ve u muscu a ur so c a eulterior în programul de HKTulterior în programul de HKT

•• realizarea unor exerciţii care implică mişcărirealizarea unor exerciţii care implică mişcăriactive cu amplitudine crescută, realizate deactive cu amplitudine crescută, realizate de

musculatura pregătitămusculatura pregătită•• identificarea durerii sau limitelor amplitudiniidentificarea durerii sau limitelor amplitudinide mişcare sau arii musculare cu acţiunede mişcare sau arii musculare cu acţiunesecundară dureroase care pot întârziasecundară dureroase care pot întârziarecuperarearecuperarea

•• prevenirea durerilor musculare datorateprevenirea durerilor musculare datorateacumulării produşilor de metabolismacumulării produşilor de metabolism


8/112

ÎncălzireaÎncălzirea

Indicaţii pentru kinetoterapeutIndicaţii pentru kinetoterapeut•• exerciţiile de încălzire trebuie săexerciţiile de încălzire trebuie să


precead invariabil exerciţiile deprecead invariabil exerciţiile destretching sau de creştere a forţeistretching sau de creştere a forţeimuscularemusculare

•• durata încălzirii este dată dedurata încălzirii este dată detemperatura apei (cu cât e apa maitemperatura apei (cu cât e apa mairece, cu atât e mai lungă încălzirea)rece, cu atât e mai lungă încălzirea)

•• exerciţiile de încălzire trebuie săexerciţiile de încălzire trebuie săcuprindă musculatura direct implicată încuprindă musculatura direct implicată în

programul de HKT şi zonele învecinateprogramul de HKT şi zonele învecinate


9/112

Stretching• Este orice acţiune care are ca rezultat alungirea unui

ţesut moale, scurtat prin antrenament sau din motivepatologice, cu creşterea amplitudinii de mişcare

articulară


ee mpartemparte nn::•• StretchingStretching balisticbalistic•• StretchingStretching dinamicdinamic

•• StretchingStretching activactiv•• StretchingStretching pasivpasiv•• StretchingStretching izometricizometric


10/112

Stretching balisticStretching balistic

•• Această metodă foloseşte muşchiulAceastă metodă foloseşte muşchiul

întins ca pe un resort care va trage întins ca pe un resort care va tragecor ul sau se mentul în direc ia o usă.cor ul sau se mentul în direc ia o usă.


•• Tendinţa este să se treacă brutal şi cuTendinţa este să se treacă brutal şi cu

rapiditate peste amplitudinea maximărapiditate peste amplitudinea maximăpasivă.pasivă.

•• Folosit mai ales în sport, este o formă deFolosit mai ales în sport, este o formă destretching care prezintă riscul de astretching care prezintă riscul de aproduce rupturi musculare sau, prinproduce rupturi musculare sau, prinapariţia stretchapariţia stretch--reflexului, să determinereflexului, să determineo contracţie musculară şi să anulezeo contracţie musculară şi să anuleze

scopul urmărit.scopul urmărit.


11/112


12/112

Stretching dinamicStretching dinamic

•• Se realizează voluntar cu mişcări lente,Se realizează voluntar cu mişcări lente,


amplitudinea maximă de mişcare.amplitudinea maximă de mişcare.

•• Creşterea vitezei de execuţie sau aCreşterea vitezei de execuţie sau a

amplitudinii se face gradual.amplitudinii se face gradual.•• Elasticitatea musculară scade pe fondElasticitatea musculară scade pe fond

de oboseală, de aceea se vor facede oboseală, de aceea se vor facemaxim 10 repetări.maxim 10 repetări.


13/112


14/112

Stretching activStretching activ

•• Pacientul execută mişcări voluntare sprePacientul execută mişcări voluntare spreamplitudinea maximă unde se încearcăamplitudinea maximă unde se încearcă

menţinerea segmentului 6menţinerea segmentului 6--10 sec (Sbenghe,10 sec (Sbenghe,--


.. , . ., . .prin contracţia agoniştilor şi relaxarea şiprin contracţia agoniştilor şi relaxarea şi întinderea antagoniştilor. întinderea antagoniştilor.

•• Flexibilitatea este limitată de stareaFlexibilitatea este limitată de stareafuncţională a ţesutului moale periarticular.funcţională a ţesutului moale periarticular.

•• Structura articulaţiei şi flexibilitateaStructura articulaţiei şi flexibilitateamusculară sunt de asemenea factori limitativimusculară sunt de asemenea factori limitativiai amplitudinii de mişcare (accidente, boliai amplitudinii de mişcare (accidente, boliasupra acestor formaţiuni pot reprezenta deasupra acestor formaţiuni pot reprezenta deasemenea factori limitativi).asemenea factori limitativi).


15/112


16/112

Stretching pasivStretching pasiv•• Se realizează prin mobilizarea articulaţiilorSe realizează prin mobilizarea articulaţiilor

pacientului de către o forţă exterioară (altepacientului de către o forţă exterioară (altepărţi ale corpului, propria greutate,părţi ale corpului, propria greutate,

kinetoterapeut sau dispozitive specifice).kinetoterapeut sau dispozitive specifice).


,,a alungi musculatura de pe partea opusăa alungi musculatura de pe partea opusădirecţiei de mişcare, în timp ce pacientul estedirecţiei de mişcare, în timp ce pacientul esterelaxat.relaxat.

•• După unii autori o repriză poate dura de la 10După unii autori o repriză poate dura de la 10sec. la 20 sau chiar la 60 sec, alţi ausec. la 20 sau chiar la 60 sec, alţi au înregistrat rezultate bune după 2 înregistrat rezultate bune după 2--5 reprize cu5 reprize cuo durată de 15o durată de 15--30 sec/repriză cu pauză între30 sec/repriză cu pauză întreele.ele.


17/112


18/112

Stretching izometricStretching izometric

Este combinaţia dintre stretchingEste combinaţia dintre stretching--ulul


pas v ş con rac a zome r c npas v ş con rac a zome r c npoziţia de întindere maximă pasivăpoziţia de întindere maximă pasivărealizată de o forţă exterioarărealizată de o forţă exterioară(kinetoterapeut).(kinetoterapeut).


19/112

Stretching izometricStretching izometricSe descriu trei etape:Se descriu trei etape:

•• întinderea pasivă, lentă a muşchiului întinderea pasivă, lentă a muşchiuluicontracturat, prin ducerea segmentuluicontracturat, prin ducerea segmentuluirespectiv în direcţie opusă, până larespectiv în direcţie opusă, până la


amp u nea max m perm samp u nea max m perm s•• pacientul va realiza o contracţie izometrică apacientul va realiza o contracţie izometrică a

muşchiului întins, rezistenţa fiind opusă demuşchiului întins, rezistenţa fiind opusă dekinetoterapeut sau alte dispozitive mecanice, şikinetoterapeut sau alte dispozitive mecanice, şi

se va menţine 6se va menţine 6--10 sec. sau 710 sec. sau 7--15 sec.15 sec.(Sbenghe, T. 2005)(Sbenghe, T. 2005)•• apoi este indicată o pauză de relaxare de 20apoi este indicată o pauză de relaxare de 20--

25 sec (Sbenghe, T. 2005), după care se reia25 sec (Sbenghe, T. 2005), după care se reiaexerciţiulexerciţiul

•• nu este indicată mai mult de o şedinţă denu este indicată mai mult de o şedinţă de

stretching izometric pe zistretching izometric pe zi


20/112


21/112

StretchingStretching

Cele mai folosite forme de stretchingCele mai folosite forme de stretching


n sun ce ac v ş ce pas v, arn sun ce ac v ş ce pas v, arcontraindicat este stretchingcontraindicat este stretching--ululbalistic.balistic.


22/112


23/112

StretchingStretching IndicaţiiIndicaţii

•• când amplitudinea de mişcare întrcând amplitudinea de mişcare într--o articulaţie esteo articulaţie estelimitată de o contractură sau de alte anomalii alelimitată de o contractură sau de alte anomalii aleţesuturilor moi ce duc la scurtarea musculară,ţesuturilor moi ce duc la scurtarea musculară,


gamen ar sau en noas .gamen ar sau en noas .•• când deformările scheletice, simetria şi postura pot ficând deformările scheletice, simetria şi postura pot fi

prevenite prin creşterea amplitudinii de mişcare înprevenite prin creşterea amplitudinii de mişcare îndiferite articulaţii.diferite articulaţii.

•• când scurtarea musculară limitează activitatea zilnică acând scurtarea musculară limitează activitatea zilnică apacientului.pacientului.

•• când există un dezechilibru muscular sau când uncând există un dezechilibru muscular sau când unmuşchi este hipoton, iar cel opus este contracturat.muşchi este hipoton, iar cel opus este contracturat.

•• când relaxarea musculară este necesară pentru a reducecând relaxarea musculară este necesară pentru a reducetensiunea sau oboseala musculară pentru a obţine otensiunea sau oboseala musculară pentru a obţine oamplitudine de mişcare semnificativăamplitudine de mişcare semnificativă


24/112


ObiectiveObiective

•• refacerea amplitudinii de mişcare în articulaţiarefacerea amplitudinii de mişcare în articulaţia în cauză şi mobilizarea ţesuturilor moi peri în cauză şi mobilizarea ţesuturilor moi peri--


articularearticulare•• prevenirea proceselor reversibile de scurtare şiprevenirea proceselor reversibile de scurtare şi

contractare muscularăcontractare musculară•• creşterea amplitudinii de mişcare întrcreşterea amplitudinii de mişcare într--oo

anumită articulaţie sau la nivel general, înainteanumită articulaţie sau la nivel general, înaintede a începe exerciţiile de creştere a forţeide a începe exerciţiile de creştere a forţeimuscularemusculare

•• reducerea riscului de accidente ale aparatuluireducerea riscului de accidente ale aparatuluimusculomusculo--tendinostendinos


25/112


Indicaţii pentru kinetoterapeutIndicaţii pentru kinetoterapeut•• se va realiza o evaluare prealabilă pentru a determinase va realiza o evaluare prealabilă pentru a determina

sursa limitării amplitudinii de mişcare (ţesut moale sausursa limitării amplitudinii de mişcare (ţesut moale sau

datorită articulaţiei) şi apoi alegerea formei de stretchingdatorită articulaţiei) şi apoi alegerea formei de stretching


•• se vor selecta exerciţiile în funcţie de recomandărilese vor selecta exerciţiile în funcţie de recomandărilemedicului şi se vor stabili obiective reale. Pentrumedicului şi se vor stabili obiective reale. Pentrupacienţii cu laxitate articulară se vor alege exerciţiipacienţii cu laxitate articulară se vor alege exerciţiispecifice de stretching şi nu unele cu aspect general.specifice de stretching şi nu unele cu aspect general.

Aceşti pacienţi nu vor folosi dispozitive ajutătoare în apăAceşti pacienţi nu vor folosi dispozitive ajutătoare în apă•• pacienţii vor folosi orice dispozitiv pentru a obţine opacienţii vor folosi orice dispozitiv pentru a obţine opoziţie confortabilă şi stabilă pentru a executa mişcărilepoziţie confortabilă şi stabilă pentru a executa mişcărilecât mai corect biomecanic în timpul stretchingcât mai corect biomecanic în timpul stretching--uluiului

•• întinderea este opusul contracţiei, de aceea pacientul întinderea este opusul contracţiei, de aceea pacientultrebuie să fie relaxat în timpul execuţiei fiecărui exerciţiutrebuie să fie relaxat în timpul execuţiei fiecărui exerciţiu

şi atent la respiraţieşi atent la respiraţie


26/112


Indicaţii pentru kinetoterapeutIndicaţii pentru kinetoterapeut•• se va evita stretchingse va evita stretching--ul balistic sau cu mişcări deul balistic sau cu mişcări de

balans, un stretching eficient şi corect executat vabalans, un stretching eficient şi corect executat va

induce o senzaţie de tracţiune în muşchi şi nu durereinduce o senzaţie de tracţiune în muşchi şi nu durere


sensul hipertrofiei, iar înainte de a începe programul desensul hipertrofiei, iar înainte de a începe programul dehipertrofiere se va verifica amplitudinea de mişcare ahipertrofiere se va verifica amplitudinea de mişcare asegmentului respectivsegmentului respectiv

•• nu se vor solicita articulaţiile şi ligamentele la punctulnu se vor solicita articulaţiile şi ligamentele la punctul

maxim al amplitudinii de mişcare şi nici nu se vor blocamaxim al amplitudinii de mişcare şi nici nu se vor blocaarticulaţiile. Pacientul va proteja mereu articulaţiilearticulaţiile. Pacientul va proteja mereu articulaţiilevulnerabile prin execuţii lente şi controlate prin apăvulnerabile prin execuţii lente şi controlate prin apă

•• se va folosi forţa ascensională în sprijinul pacientului,se va folosi forţa ascensională în sprijinul pacientului,mai ales în fază iniţială a recuperăriimai ales în fază iniţială a recuperării –– postpost--traumatictraumatic

•• se va folosi proprietatea de sprijin a apei pentru ase va folosi proprietatea de sprijin a apei pentru a

stabiliza articulaţiile vulnerabilestabiliza articulaţiile vulnerabile


27/112

Forţa şi rezistenţa muscularăForţa şi rezistenţa musculară

Forţa muscularăForţa musculară


genera un muşchi la o singurăgenera un muşchi la o singurăcontracţie.contracţie.

•• Contracţia musculară poate fi dinamică,Contracţia musculară poate fi dinamică,staticăstatică,, mixtă saumixtă sau izokineticizokinetică.ă.

•• Masa şi forţa musculară cresc dacăMasa şi forţa musculară cresc dacămuşchiul este folosit şi scad dacă acestamuşchiul este folosit şi scad dacă acestanu este solicitat (Use it or lose it!).nu este solicitat (Use it or lose it!).


28/112


29/112


Forţa muscularăForţa musculară

•• Recuperarea musculară este necesarăRecuperarea musculară este necesară


,,chirurgicală sau perioadă de imobilizare.chirurgicală sau perioadă de imobilizare.

•• Apa asigură un mediu propice refacerii,Apa asigură un mediu propice refacerii,asigurând pe de o parte posibilitateaasigurând pe de o parte posibilitatea

compunerii unor exerciţii progresive cucompunerii unor exerciţii progresive cuposibilitatea de a fi executate din fazaposibilitatea de a fi executate din fazainiţială a recuperării prin rezistenţainiţială a recuperării prin rezistenţacrescută a apei comparativ cu aerul şicrescută a apei comparativ cu aerul şiasigurând o stabilitate crescutăasigurând o stabilitate crescută

formaţiunilor instabile.formaţiunilor instabile.


30/112


31/112


Rezistenţa muscularăRezistenţa musculară

•• Este capacitatea unui muşchi de a realizaEste capacitatea unui muşchi de a realizacontrac ii succesive întrcontrac ii succesive într--o erioadă de tim .o erioadă de tim .


•• Dacă forţa musculară sDacă forţa musculară s--ar definii prin cear definii prin ce

greutate poate ridica un pacient sau rezistenţagreutate poate ridica un pacient sau rezistenţape care o poate învinge un pacient în apă întrpe care o poate învinge un pacient în apă într--o singură încercare, atunci rezistenţao singură încercare, atunci rezistenţa

musculară smusculară s--ar explica prin câte repetări poatear explica prin câte repetări poatesă facă un pacient cu o încărcăturăsă facă un pacient cu o încărcăturăsubmaximalăsubmaximală

•• Rezistenţa musculară este specifică unui grupRezistenţa musculară este specifică unui grupmuscular şi este importantă în recuperareamuscular şi este importantă în recuperareadupă undupă un accident.accident.


32/112


33/112

Forţa şi rezistenţa muscularăForţa şi rezistenţa musculară IndicaţiiIndicaţii

•• în cazurile hipotoniei musculare ca urmare a în cazurile hipotoniei musculare ca urmare aunui accident, unei intervenţii chirurgicaleunui accident, unei intervenţii chirurgicalesau a unei imobilizărisau a unei imobilizări

•• când rin activitatea în a ă se oate reducecând rin activitatea în a ă se oate reduce


sau elimina durerea care altfel ar puteasau elimina durerea care altfel ar puteaprovoca tensiune sau spasticitate întrprovoca tensiune sau spasticitate într--ununmuşchi sau un grup muscular rezultândmuşchi sau un grup muscular rezultândlimitarea mişcăriilimitarea mişcării

•• când un pacient nu poate merge saucând un pacient nu poate merge saudesfăşura orice activitate pe uscatdesfăşura orice activitate pe uscat•• în situaţiile de decondiţionare exerciţiile în în situaţiile de decondiţionare exerciţiile în

apă sunt adaptabile oricărui grad de hipo sauapă sunt adaptabile oricărui grad de hipo sauatonie muscularăatonie musculară

•• pentru a pregăti pacientul pentru recuperareapentru a pregăti pacientul pentru recuperareae uscate uscat


34/112


Indicaţii pentru kinetoterapeutIndicaţii pentru kinetoterapeut

•• toate exerciţiile trebuie atent controlate şitoate exerciţiile trebuie atent controlate şi


durerii dacă nu sunt alte criteriidurerii dacă nu sunt alte criterii

•• extremităţile care prezintă tumefieri trebuieextremităţile care prezintă tumefieri trebuiescufundate apă adâncă, presiunea hidrostaticăscufundate apă adâncă, presiunea hidrostaticăreducând edemulreducând edemul

•• abia după ce durerea şi edemul sabia după ce durerea şi edemul s--au diminuatau diminuatse vor începe exerciţii cu contracţii izotonicese vor începe exerciţii cu contracţii izotonicesau /şi izokinetice.sau/şi izokinetice.

•• aceste exerciţii sunt ideale pentru recuperareaaceste exerciţii sunt ideale pentru recuperareafuncţiei musculare a diferitelor extremităţi prinfuncţiei musculare a diferitelor extremităţi prin

mişcări cu amplitudine de mişcare maximămişcări cu amplitudine de mişcare maximă


35/112



•• nainte de a înce e ro ramul de recu erarenainte de a înce e ro ramul de recu erare


pacientul va fi întrpacientul va fi într--o poziţie stabilă. Părţileo poziţie stabilă. Părţilecorpului neimplicate în mişcare vor fi fixate şicorpului neimplicate în mişcare vor fi fixate şistabilizate de forţe externe (peretele bazinului,stabilizate de forţe externe (peretele bazinului,

un scaun) sau de forţe interne ca musculaturaun scaun) sau de forţe interne ca musculatura•• se va folosi rezistenţa apei pentru a obţinese va folosi rezistenţa apei pentru a obţinecreşterea progresivă a forţei prin:creşterea progresivă a forţei prin: creşterea braţului pârghieicreşterea braţului pârghiei mutarea obiectului flotor dinspre proximal spre distalmutarea obiectului flotor dinspre proximal spre distal

sau spre fundul bazinuluisau spre fundul bazinului


36/112



•• se va folosi rezistenţa apei pentru a obţinese va folosi rezistenţa apei pentru a obţine


creşterea dimensiunii sau numărului elementelorcreşterea dimensiunii sau numărului elementelor

flotoareflotoare creşterea suprafeţei de rezistenţăcreşterea suprafeţei de rezistenţă

mişcarea prin apă se va face evitând liniile dreptemişcarea prin apă se va face evitând liniile drepte creşterea vitezei (velocităţii) de mişcarecreşterea vitezei (velocităţii) de mişcare deplasarea de greutăţi spre suprafaţa apeideplasarea de greutăţi spre suprafaţa apei

•• executarea exerciţiilor la diferite adâncimiexecutarea exerciţiilor la diferite adâncimi


37/112

RelaxareaRelaxarea

Este acţiunea conştientă, voluntară de aEste acţiunea conştientă, voluntară de a

elimina tensiunea musculară.elimina tensiunea musculară.


fiziologic ca rezultat al unei dureri acutefiziologic ca rezultat al unei dureri acutesau al unui accident, sau psihologic casau al unui accident, sau psihologic carezultat al anxietăţii sau stresului.rezultat al anxietăţii sau stresului.

Factori fizici ca oboseala sauFactori fizici ca oboseala sausuprasolicitarea induc de asemeneasuprasolicitarea induc de asemeneatensiunea musculară.tensiunea musculară.

Pacienţii pot fi educaţi să recunoască, săPacienţii pot fi educaţi să recunoască, săcontroleze sau să inhibe tensiuneacontroleze sau să inhibe tensiunea

musculară prin exerciţii terapeutice.musculară prin exerciţii terapeutice.


38/112

RelaxareaRelaxarea Metode de relaxare localăMetode de relaxare locală

•• Apa caldăApa caldă

Imersia în apă caldă induce relaxareaImersia în apă caldă induce relaxareamusculară intensificarea circula iei reducemusculară intensificarea circula iei reduce


spasmul şi nivelul durerii.spasmul şi nivelul durerii.

•• CălduraCăldura Aplicaţiile calde superficiale sau profundeAplicaţiile calde superficiale sau profunde înainte de a intra în bazin stimulează înainte de a intra în bazin stimuleazărelaxarea ţesuturilor contractate. Aplicaţiilerelaxarea ţesuturilor contractate. Aplicaţiiledupă ieşirea din bazin menţin relaxareadupă ieşirea din bazin menţin relaxareamusculară o perioada mai lungă demusculară o perioada mai lungă detimp.(Hay, 1993)timp.(Hay, 1993)


39/112


40/112

RelaxareaRelaxarea

Metode de relaxare localăMetode de relaxare locală•• MasajulMasajul

Pentru pacienţii care acuză dureri intense sau căroraPentru pacienţii care acuză dureri intense sau cărora

le este imposibil de a desfăşura exerciţii pe uscat,le este imposibil de a desfăşura exerciţii pe uscat,


tehnici speciale de masaj.tehnici speciale de masaj.

Masajul şi apa caldă au efecte similare asupraMasajul şi apa caldă au efecte similare asupramusculaturii contractate.musculaturii contractate.

Masajul stimulează circulaţia, scade sensibilitatea laMasajul stimulează circulaţia, scade sensibilitatea ladurere şi stimulează relaxarea.durere şi stimulează relaxarea. Presiunea pe care o va aplica kinetoterapeutul asupraPresiunea pe care o va aplica kinetoterapeutul asupra

zonei implicate nu va trebui să fie mare, ajutat fiindzonei implicate nu va trebui să fie mare, ajutat fiindde presiunea hidrostatică.de presiunea hidrostatică.


41/112


42/112


43/112

RelaxareaRelaxarea Metode de relaxare localăMetode de relaxare locală

•• Tracţiunea articulaţiilorTracţiunea articulaţiilor


Această metodă se foloseşte atunci cândAceastă metodă se foloseşte atunci cândsuprafeţele articulare nu sunt în contactsuprafeţele articulare nu sunt în contactanatomic normalanatomic normal..

Folosirea mobilizării sau tehnicile deFolosirea mobilizării sau tehnicile destretching înainte sau combinat custretching înainte sau combinat cutracţiunea articulaţiilor pot scădeatracţiunea articulaţiilor pot scădeaintensitatea dureri şi a spasmuluiintensitatea dureri şi a spasmuluimusculaturii periarticulare.musculaturii periarticulare.


44/112


45/112


RelaxareaRelaxarea

Metode de relaxare localăMetode de relaxare locală

GreutăţiGreutăţi•• Greutatea acţionează în sens opus forţeiGreutatea acţionează în sens opus forţei

ascensionale.ascensionale.•• Menţinerea sau aşezarea unei greutăţi în jurulMenţinerea sau aşezarea unei greutăţi în jurul

unei anumite zone poate provoca separareunei anumite zone poate provoca separarearticulară.articulară.

•• Tracţiunea pe verticală este frecvent folosită înTracţiunea pe verticală este frecvent folosită în

afecţiunile coloanei vertebrale.afecţiunile coloanei vertebrale.


46/112


47/112

RelaxareaRelaxarea



ManipulareaManipularea

•• Se materializează prin fixarea părţiiSe materializează prin fixarea părţii

proximale a segmentului articular cu oproximale a segmentului articular cu omână şi tracţionarea în lateral sau în josmână şi tracţionarea în lateral sau în josa celuilalt segment.a celuilalt segment.


48/112


49/112

RelaxareaRelaxarea


Modalită i de trac iune sunt:Modalită i de trac iune sunt:


Mişcarea pendularăMişcarea pendulară

•• Se execută în apă mişcări de pendulareSe execută în apă mişcări de pendularea unui membru.a unui membru.

•• Se pot ataşa de membru greutăţi pentruSe pot ataşa de membru greutăţi pentrua creşte spaţiul articular şi pentrua creşte spaţiul articular şi pentruinducerea relaxării şi creşteriiinducerea relaxării şi creşteriiamplitudinii de mişcare.amplitudinii de mişcare.


50/112


51/112

RelaxareaRelaxarea

Metode de relaxare generalăMetode de relaxare generală

PlutireaPlutirea


•• Pacientul poate folosi sau nu materialePacientul poate folosi sau nu materialeflotoare.flotoare.

•• Simpla scufundare, experienţa greutăţii reduseSimpla scufundare, experienţa greutăţii reduse în apă caldă, e de ajuns pentru a calma în apă caldă, e de ajuns pentru a calma

durerea articulară şi a stimula relaxarea.durerea articulară şi a stimula relaxarea.Relaxarea autogenăRelaxarea autogenă•• Această metodă presupune scăderea tensiuniiAceastă metodă presupune scăderea tensiunii

musculare printrmusculare printr--un efort conştient.un efort conştient.


52/112

RelaxareaRelaxarea

Metode de relaxare generalăMetode de relaxare generală

Exerciţii de respiraţieExerciţii de respiraţie


•• Trei sau patru părţi din respiraţie presupuneTrei sau patru părţi din respiraţie presupune

inspirul progresiv, tot mai profund, simultaninspirul progresiv, tot mai profund, simultancu relaxarea musculaturii tensionate.cu relaxarea musculaturii tensionate.

Relaxarea progresivăRelaxarea progresivă•• Această metodă presupune contracţia şiAceastă metodă presupune contracţia şirelaxarea musculaturii în cauză.relaxarea musculaturii în cauză.

•• Pacientul trebuie educat să recunoascăPacientul trebuie educat să recunoascăsemnele tensiunii când muşchiul este însemnele tensiunii când muşchiul este în

contracţie.contracţie.


53/112

RelaxareaRelaxarea

IndicaţiiIndicaţii

•• când există o hipertensiune acută sau cronicăcând există o hipertensiune acută sau cronică


•• când se identifică semnele insomnieicând se identifică semnele insomniei•• când musculatura tensionată limiteazăcând musculatura tensionată limitează

amplitudinea de mişcareamplitudinea de mişcare•• când stresul şi anxietatea provoacă anomaliicând stresul şi anxietatea provoacă anomalii

fiziologice (ulcerul)fiziologice (ulcerul)•• după puseuri care induc epuizarea saudupă puseuri care induc epuizarea sau

extenuareaextenuarea•• pre şi post operatorpre şi post operator


54/112

RelaxareaRelaxarea

ObiectiveObiective

•• a scădea tensiunea musculară şi a inducea scădea tensiunea musculară şi a inducerelaxarearelaxarea


•• a reduce stresul şi anxietateaa reduce stresul şi anxietatea•• a recunoaşte tensiunea musculară prelungită şia recunoaşte tensiunea musculară prelungită şi

a o inhiba sau controla prin exerciţiia o inhiba sau controla prin exerciţiiterapeuticeterapeutice

•• a maximaliza efectul terapeutic al apei calde,a maximaliza efectul terapeutic al apei calde,prin intensificarea circulaţiei, reducereaprin intensificarea circulaţiei, reducereaintensităţii durerii şi îmbunătăţirea relaxăriiintensităţii durerii şi îmbunătăţirea relaxării

muscularemusculare


55/112

RelaxareaRelaxarea


•• depistarea precoce a hidrofobiei, tensiuneadepistarea precoce a hidrofobiei, tensiunea


musculară poate reduce nivelul de recuperaremusculară poate reduce nivelul de recuperare

•• alegerea exerciţiilor care sunt cele mai indicatealegerea exerciţiilor care sunt cele mai indicate

pentru pacientpentru pacient

•• se va explica pacientului protocolul pentru case va explica pacientului protocolul pentru caacesta să înţeleagă direcţia principală şiacesta să înţeleagă direcţia principală şitehnicile de relaxaretehnicile de relaxare


56/112

RelaxareaRelaxarea

Indicaţii pentru kinetoterapeutIndicaţii pentru kinetoterapeut••


confortabilă, cu toate părţile corpului bineconfortabilă, cu toate părţile corpului binesprijinitesprijinite

•• se va sublinia necesitatea practicării regulate ase va sublinia necesitatea practicării regulate aprogramului după ce acesta a fost învăţatprogramului după ce acesta a fost învăţat

•• se vor explica şi stabilii obiective pe termense vor explica şi stabilii obiective pe termen

scurt şi lung pentru protocolul de relaxarescurt şi lung pentru protocolul de relaxare


57/112

SchimbărileSchimbările fiziologicefiziologice carecare aparapar în întimpultimpul exerciţiilorexerciţiilor în în apăapă caldăcaldă::


scade TAscade TA creşte cantitatea de sânge perfuzat lacreşte cantitatea de sânge perfuzat la

nivel muscularnivel muscular se intensifică metabolismul muscularse intensifică metabolismul muscular se intensifică circulaţia perifericăse intensifică circulaţia periferică


58/112


Schimbările fiziologice care apar înSchimbările fiziologice care apar întimpul exerciţiilor în apă caldă:timpul exerciţiilor în apă caldă:

creşte FCcreşte FC creşte circulaţia venoasăcreşte circulaţia venoasă se intensifică metabolismulse intensifică metabolismul se reduce edemul la nivelul segmentelorse reduce edemul la nivelul segmentelor

scufundatescufundate se reduce sensibilitatea terminaţiilorse reduce sensibilitatea terminaţiilor

nervoase senzitivenervoase senzitive creşte relaxarea muscularăcreşte relaxarea musculară


59/112


Efectele terapeutice ale exerciţiuluiEfectele terapeutice ale exerciţiuluiîn apă caldăîn apă caldă

reduce sensibilitatea la durerereduce sensibilitatea la durere reduce spasmul muscularreduce spasmul muscular

creşte gradul amplitudinii de mişcare încreşte gradul amplitudinii de mişcare înarticulaţiiarticulaţii creşte forţa şi rezistenţa musculară încreşte forţa şi rezistenţa musculară în

cazurile de hipo şi atoniecazurile de hipo şi atonie


60/112


Efectele terapeutice ale exerciţiuluiEfectele terapeutice ale exerciţiuluiîn apă caldăîn apă caldă

intensifică circulaţia superficialăintensifică circulaţia superficială stimulează activitatea musculaturiistimulează activitatea musculaturii

respiratoriirespiratorii îmbunătăţeşte propriocepţia, echilibrul şi îmbunătăţeşte propriocepţia, echilibrul şi

stabilitateastabilitatea stimulează stima de sinestimulează stima de sine


61/112


Contraindicaţii pentru HKTContraindicaţii pentru HKT

boli ca: febra tifoidă, holera, dizenteriaboli ca: febra tifoidă, holera, dizenteria

afecţiuni cardiaceafecţiuni cardiace afecţiuni renaleafecţiuni renale afecţiuni gastrointestinaleafecţiuni gastrointestinale boli infecţioaseboli infecţioase boli contagioase de pieleboli contagioase de piele


62/112

Contraindicaţii pentru H KT Contraindicaţii pentru HKT

timpan perforattimpan perforat

răni deschiserăni deschise


incontinenţă urinară sau fecalăincontinenţă urinară sau fecală menstruaţie fără protecţie internămenstruaţie fără protecţie internă epilepsieepilepsie hiper sau hipotensiune (HTA sau hTA)hiper sau hipotensiune (HTA sau hTA) tratament recent prin radiaţiitratament recent prin radiaţii capacitate pulmonară scăzutăcapacitate pulmonară scăzută


63/112

RespiraţiaRespiraţia

Este procesul prin care dioxidul deEste procesul prin care dioxidul de

APARATUL RESPIRATORAPARATUL RESPIRATOR

car on es e e m na , ar ox genucar on es e e m na , ar ox genueste furnizat ţesuturiloreste furnizat ţesuturilororganismului.organismului.


64/112



Frecvenţa respiratorie (FR)Frecvenţa respiratorie (FR) valorivalori

•• Adulţi:Adulţi: 1414--18/min18/min

•• Copii:Copii: 2020--30/min30/min

•• Nou născuţi: 40/minNou născuţi: 40/min


65/112



Aerul inspirat la nivelul mării, areAerul inspirat la nivelul mării, are

•• 21% oxigen21% oxigen

•• 7979%% nitrogennitrogen

•• 00,,0303%% dioxiduldioxidul dede carboncarbon


66/112


67/112



Acest proces poate fi diferenţiat înAcest proces poate fi diferenţiat în

•• respiraţia externărespiraţia externă re prezintă schimbulreprezintă schimbul

de gaze dintre alveolele pulmonare şide gaze dintre alveolele pulmonare şisânge.sânge.•• respiraţia internărespiraţia internă se referă lase referă la

schimbul de oxigen şi dioxid de carbonschimbul de oxigen şi dioxid de carbondintre sânge şi ţesuturile organismului.dintre sânge şi ţesuturile organismului.


68/112


InspiraţiaInspiraţia•• EsteEste unun procesproces activactiv cece implicăimplică diafragma,diafragma,

mu chiulmu chiul rimarrimar alal ventila ieiventila iei recumrecum ii


muşchiimuşchii responsabiliresponsabili pentrupentru lărgirealărgirea cavităţiicavităţiitoracicetoracice –– muşchiimuşchii secundarisecundari aiai respiraţieirespiraţiei..

•• CoasteleCoastele şişi sternulsternul ajutăajută respiraţiarespiraţia modificândmodificândvolumulvolumul cutieicutiei toracicetoracice..

•• MuşchiiMuşchii intercostaliintercostali rotescrotesc şişi ridicăridică cutiacutiatoracică,toracică, contribuindcontribuind lala expansiuneaexpansiunea cavităţiicavităţiitoracicetoracice..

•• AcesteAceste acţiuniacţiuni reducreduc presiuneapresiunea dindin cavitateacavitateatoracică,toracică, făcândfăcând aerulaerul săsă intreintre în în plămâniplămâni..


69/112


ExpiraţiaExpiraţia••


, ,, ,presupune relaxarea diafragmei şi reducereapresupune relaxarea diafragmei şi reducereavolumului cutiei toracice, forţând aerul să iasăvolumului cutiei toracice, forţând aerul să iasădin plămâni.din plămâni.

În timpul înotului, muşchii implicaţi înÎn timpul înotului, muşchii implicaţi înventilaţie joacă un rol major în inspiraţie, înventilaţie joacă un rol major în inspiraţie, întimp ce muşchii abdominali joacă un rol majortimp ce muşchii abdominali joacă un rol majorîn expiraţia forţată.în expiraţia forţată.


70/112

Volume şi capacităţi respiratoriiVolume şi capacităţi respiratorii

Volumul curent (VC)Volumul curent (VC)

•• În timpul unui ciclu respirator liniştit, pătrundeÎn timpul unui ciclu respirator liniştit, pătrunde


n p m n un vo um e aprox mat v m en p m n un vo um e aprox mat v m eaer, urmat de eliminarea aceluiaşi volum înaer, urmat de eliminarea aceluiaşi volum înexpir.expir.

•• VC este fracţia de aer ventilată în condiţii deVC este fracţia de aer ventilată în condiţii de

repaus, cu participarea exclusivă a muşchilorrepaus, cu participarea exclusivă a muşchilorinspiratori.inspiratori.•• Din VC numai 2/3 (350 ml) ajung în teritoriulDin VC numai 2/3 (350 ml) ajung în teritoriul

de schimb alveolar, restul de 1/3 (150 ml)de schimb alveolar, restul de 1/3 (150 ml)rămâne în teritoriu mort al căilor respiratorii.rămâne în teritoriu mort al căilor respiratorii.


71/112


Volumul inspirator de rezervă (VIR)Volumul inspirator de rezervă (VIR)

•• PrintrPrintr--un inspir profund poate fi introdusă înun inspir profund poate fi introdusă în


p m n o cant tate sup mentar e aer.p m n o cant tate sup mentar e aer.•• Este volumul de aer pătruns în plămâni înEste volumul de aer pătruns în plămâni în

timpul efortului inspirator maxim.timpul efortului inspirator maxim.•• Valoarea medie este de 1500Valoarea medie este de 1500--2000 ml de aer.2000 ml de aer.

•• Împreună cu VC formează capacitateaÎmpreună cu VC formează capacitateainspiratorie (CI).inspiratorie (CI).

•• CI reprezintă volumul maxim de aer ce poate fiCI reprezintă volumul maxim de aer ce poate fiintrodus în plămâni în timpul inspirului normalintrodus în plămâni în timpul inspirului normalmaxim după un expir de repaus.maxim după un expir de repaus.


72/112


Volumul expirator de rezervă (VER)Volumul expirator de rezervă (VER)•• --


plămâni o nouă fracţie de aer, în afara celei deplămâni o nouă fracţie de aer, în afara celei derepaus, aceasta reprezintă aerul de rezervă,repaus, aceasta reprezintă aerul de rezervă,sau volumul expirator de rezervăsau volumul expirator de rezervă

•• VER este fracţia de aer expulzată din plămâniVER este fracţia de aer expulzată din plămâni în momentul trecerii de la poziţia expiratorie în momentul trecerii de la poziţia expiratoriede repaus la un expir maximde repaus la un expir maxim

•• Valoarea medie este de cca. 1200 ml de aerValoarea medie este de cca. 1200 ml de aer


73/112


Capacitatea vitală (CV)Capacitatea vitală (CV)••


prin plămâni în timpul unei respiraţii deprin plămâni în timpul unei respiraţii demaximă amplitudine, respectiv după un inspirmaximă amplitudine, respectiv după un inspirprofund urmat de un expir forţat.profund urmat de un expir forţat.

•• Valoarea medie este de 3500Valoarea medie este de 3500--38003800 ml de aer,ml de aer,cu variaţii importante în funcţie de vârstă,cu variaţii importante în funcţie de vârstă, înălţime, fumător sau nefumător, sex, efort, înălţime, fumător sau nefumător, sex, efort,stare patologică.stare patologică.

CV=VC+VIR+VERCV=VC+VIR+VER


74/112


Volumul rezidual (VR)Volumul rezidual (VR)

••


după o expiraţie forţată.după o expiraţie forţată.

•• Are rol tampon între spaţiile ventilate şiAre rol tampon între spaţiile ventilate şiteritoriul alveoloteritoriul alveolo--capilar.capilar.

•• Valoarea medie este de 1200Valoarea medie este de 1200--1300 ml1300 ml de aerde aer..•• VR împiedică variaţiile bruşte ale concentraţieiVR împiedică variaţiile bruşte ale concentraţiei

şi presiunilor parţiale ale O2 şi CO2, asigurândşi presiunilor parţiale ale O2 şi CO2, asigurândcaracterul continuu al schimburilor gazoasecaracterul continuu al schimburilor gazoasealveoloalveolo--capilare.capilare.


75/112


Capacitatea reziduală funcţionalăCapacitatea reziduală funcţională


•• Reprezintă suma volumului expirator deReprezintă suma volumului expirator derezervă (VER) şi a volumul rezidual (VR)rezervă (VER) şi a volumul rezidual (VR)

•• Valoarea medie este 2500Valoarea medie este 2500--2800 ml de2800 ml deaeraer


76/112


Capacitatea pulmonară totalăCapacitatea pulmonară totală


•• Este suma celor patru fracţii de aerEste suma celor patru fracţii de aerventilate în teritoriul pulmonar:ventilate în teritoriul pulmonar:

VC+VIR+VER+VRVC+VIR+VER+VR•• Valoarea medie este de 4800Valoarea medie este de 4800--5000 ml5000 ml

de aerde aer


77/112


Coeficientul de ventilaţieCoeficientul de ventilaţie

•• Valoarea acestuia se află împărţind cele 2/3Valoarea acestuia se află împărţind cele 2/3


n vo umu curent m e aer an vo umu curent m e aer acapacitatea vitală (CV) (3500capacitatea vitală (CV) (3500--3800 ml de aer)3800 ml de aer)adică 10adică 10--12%.12%.

•• Cu fiecare respiraţie se înnoieşte a 7Cu fiecare respiraţie se înnoieşte a 7--a partea parte

din aerul alveolar total, adică capacitateadin aerul alveolar total, adică capacitateareziduală funcţională.reziduală funcţională.•• Raportarea volumelor ventilate la unitatea deRaportarea volumelor ventilate la unitatea de

timp permite determinarea debitelortimp permite determinarea debitelorrespiratorii.respiratorii.


78/112


Debitul respirator (DR)Debitul respirator (DR)•• Denumit şi debit ventilator este produsul dintreDenumit şi debit ventilator este produsul dintre

VC 500 ml de aer i numărul de res ira ii eVC 500 ml de aer i numărul de res ira ii e


minut (FR) (14minut (FR) (14--18 respiraţii/min) şi are o18 respiraţii/min) şi are ovaloare medie de 6valoare medie de 6--8 l/min în condiţii de8 l/min în condiţii derepaus.repaus.

•• FR poate creşte de la 40FR poate creşte de la 40--60 respiraţii/min în60 respiraţii/min în

timpul efortului, iar volumul curent poatetimpul efortului, iar volumul curent poateajunge în jur de 2ajunge în jur de 2--4 l/respiraţie determinând4 l/respiraţie determinândun DR de 150un DR de 150--180 l/min la sportivi şi 100180 l/min la sportivi şi 100--140140l/min la sedentari.l/min la sedentari.


79/112


Debitul ventilator maxim (DVM)Debitul ventilator maxim (DVM)


•• oa e a nge va or eoa e a nge va or e -- m n.m n.•• Se calculează în funcţie de frecvenţaSe calculează în funcţie de frecvenţa

respiratorie şi volumul de aer ventilat curespiratorie şi volumul de aer ventilat cu

amplitudine timp de 10amplitudine timp de 10--15 sec. raportat15 sec. raportatla 1 minut pentru a se evita tulburărilela 1 minut pentru a se evita tulburărileproduse de alcaloză.produse de alcaloză.


80/112


Volumul expirator maxim pe secundăVolumul expirator maxim pe secundă


•• Se obţine în timpul unui expir forţatSe obţine în timpul unui expir forţatmaxim după un inspir profund.maxim după un inspir profund.

•• VEMS în prima secundă reprezintăVEMS în prima secundă reprezintăaproximativ 70aproximativ 70--80% sau (280080% sau (2800--30003000ml) din valoarea CV.ml) din valoarea CV.


81/112

Aparatul respirator şi imersia Aparatul respirator şi imersia

•• Imersia influenţează volumul şiImersia influenţează volumul şicapacitatea pulmonară.capacitatea pulmonară.

--


volumului expirator de rezervă (VER),volumului expirator de rezervă (VER), volumului rezidual (VR),volumului rezidual (VR), capacităţii reziduale funcţionale (CRF)capacităţii reziduale funcţionale (CRF) capacităţii vitale (CV)capacităţii vitale (CV) -- când corpul se aflăcând corpul se află în imersie. în imersie.

Astfel, cu cât corpul este mai scufundat, cuAstfel, cu cât corpul este mai scufundat, cuatât aceste volume scad.atât aceste volume scad.


82/112


•• Scăderea VER este atribuită creşteriiScăderea VER este atribuită creşterii

volumului san uin intratoracic ivolumului san uin intratoracic i


presiunii hidrostatice, care exercităpresiunii hidrostatice, care exercităpresiune asupra toracelui şi provoacăpresiune asupra toracelui şi provoacăridicarea diafragmei.ridicarea diafragmei.

•• Poziţia diafragmei în timpul imersiei estePoziţia diafragmei în timpul imersiei esteaproape aceeaşi ca la finalul expirului înaproape aceeaşi ca la finalul expirului întimpul respiraţie pe uscat.timpul respiraţie pe uscat.


83/112


Din relaţiile:Din relaţiile:


CRF = VER + VR şiCRF = VER + VR şiCV = VIR + VC + VERCV = VIR + VC + VER

rezultă ca atât CRF cât şi CV vor scădearezultă ca atât CRF cât şi CV vor scădea

pe măsură ce corpul este scufundat înpe măsură ce corpul este scufundat înapă.apă.


84/112


•• Totuşi valorile CV nu scad foarte multTotuşi valorile CV nu scad foarte mult

e seama cre terii com ensatorii a VIRe seama cre terii com ensatorii a VIR


în raport cu scăderea VER, astfel CV în raport cu scăderea VER, astfel CV înregistrează scăderi de maxim 8%. înregistrează scăderi de maxim 8%.

•• Datorită presiunii asupra plămânilor,Datorită presiunii asupra plămânilor,pacientul este stimulat să realizezepacientul este stimulat să realizezeinspiraţii mai profunde pentru a luainspiraţii mai profunde pentru a luasuficient aer.suficient aer.


85/112


În imersie până la gât:În imersie până la gât:

••


apicală, unde creşte şi fluxul sanguinapicală, unde creşte şi fluxul sanguin

•• datorită presiunii hidrostatice asupradatorită presiunii hidrostatice asupramembrelor inferioare creşte volumul înmembrelor inferioare creşte volumul în

capilarele pulmonare cu 58capilarele pulmonare cu 58--70%70%•• creşte volumul sistolic şi influenţeazăcreşte volumul sistolic şi influenţeazăpresiunea parţială a O2presiunea parţială a O2

•• nu se înregistrează modificări semnificative înnu se înregistrează modificări semnificative încazul presiunii parţiale a CO2cazul presiunii parţiale a CO2


86/112


87/112


88/112

Frecvenţa cardiacăFrecvenţa cardiacă•• Ventriculele inimii se contractează cu oVentriculele inimii se contractează cu o

frecvenţă oarecum proporţională cufrecvenţă oarecum proporţională cu

necesarul energetic al muşchilor.necesarul energetic al muşchilor.

APARATUL CARDIOVASCULARAPARATUL CARDIOVASCULAR

•• n repaus, frecvenţa cardiacă poaten repaus, frecvenţa cardiacă poatevaria de la circa 50 la 80 bătăi·minvaria de la circa 50 la 80 bătăi·min--11pentru majoritatea oamenilor, deşi spentru majoritatea oamenilor, deşi s--auauraportat şi frecvenţe de 35 bătăi·minraportat şi frecvenţe de 35 bătăi·min--1.1.

•• În general, frecvenţa cardiacă în repausÎn general, frecvenţa cardiacă în repausla sportivii antrenaţi este mai mică (30la sportivii antrenaţi este mai mică (30--50 bătăi/min.) decât cea a persoanelor50 bătăi/min.) decât cea a persoanelorneantrenate (60neantrenate (60--80 bătăi/min).80 bătăi/min).


89/112

PulsulPulsul

•• Cu fiecare contracţie inima împinge înCu fiecare contracţie inima împinge în


,,sângele existent în vas şi provoacă osângele existent în vas şi provoacă oundă numită puls.undă numită puls.

•• Pulsul se măsoară prin comprimareaPulsul se măsoară prin comprimareaunei artere pe un plan osos, cu douăunei artere pe un plan osos, cu douăsau trei degete, niciodată cu policele.sau trei degete, niciodată cu policele.


90/112

PulsulPulsul –– valori normalevalori normale

•• Adulţi:Adulţi: 6060--80/min80/min


•• Copii:Copii: 9090--100/min100/min

•• Nou născuţi:Nou născuţi: 130130--140/min140/min


91/112

PulsulPulsul

•• Creşterea frecvenţei cardiace pesteCreşterea frecvenţei cardiace peste


tahicardie.tahicardie.

•• Scăderea frecvenţei cardiace subScăderea frecvenţei cardiace subvalorile normale poartă numele devalorile normale poartă numele debradicardie.bradicardie.


92/112


Tensiunea arterială (TA)Tensiunea arterială (TA)

•• Este presiunea sub care sângele circulăEste presiunea sub care sângele circulă

pereţilor arterelor.pereţilor arterelor.•• Variază în funcţie de vârstă, sex, ora dinVariază în funcţie de vârstă, sex, ora din

timpul zilei şi de gradul de activitate.timpul zilei şi de gradul de activitate.•• Se măsoară întotdeauna după un repausSe măsoară întotdeauna după un repaus

de 10 min. în clinostatism (decubitde 10 min. în clinostatism (decubitdorsal).dorsal).


93/112

Tensiunea arterială (TA), valoriTensiunea arterială (TA), valorinormale:normale:

•• Adulţi:Adulţi: 115115--140/70140/70--90 mmHg90 mmHg


•• Copii:Copii: 9191--110/60110/60--65 mmHg65 mmHg

•• NouNou--născuţi:născuţi: 6565--80/4080/40--50 mmHg50 mmHg

Sistola=contracţiaSistola=contracţia / / Diastola=relaxareDiastola=relaxare


94/112

Tensiunea arterială (TA)Tensiunea arterială (TA)

•• Valori peste cele normale poartă numeleValori peste cele normale poartă numele


..

•• Valori sub cele normale poarValori sub cele normale poarttă numeleă numele

dede hipotensiune.hipotensiune.


95/112


Debitul sistolic (DS)Debitul sistolic (DS)

•• Cantitatea de sânge expulzată din inimă cuCantitatea de sânge expulzată din inimă cufiecare bătaie este cunoscută sub numele defiecare bătaie este cunoscută sub numele dedebit sistolic (DS).debit sistolic (DS).

repaus este între 60 şi 130 ml/bătaie.repaus este între 60 şi 130 ml/bătaie.

•• În cursul programului de recuperare, inima îşiÎn cursul programului de recuperare, inima îşipoate mări DS de 2poate mări DS de 2--3 ori faţă de nivelul în3 ori faţă de nivelul în

repaus (150repaus (150--180 ml/bătaie) în funcţie de180 ml/bătaie) în funcţie deintensitatea efortului.intensitatea efortului.

•• Aceasta poate furniza mai mult sânge cuAceasta poate furniza mai mult sânge cufiecare bătaie, reducând astfel numărul defiecare bătaie, reducând astfel numărul debătăi necesar pentru a menţine debitul cardiac.bătăi necesar pentru a menţine debitul cardiac.


96/112


Debitul cardiac (DC)Debitul cardiac (DC)•• Este cantitatea de sânge expulzată din inimă pe minut.Este cantitatea de sânge expulzată din inimă pe minut.

Un DC normal în repaus este de aproximativ 5Un DC normal în repaus este de aproximativ 5--6 l·min6 l·min--1. În timp ce la persoanele sedentare debitul cardiac1. În timp ce la persoanele sedentare debitul cardiacpoate creşte de patru ori în cursul programului depoate creşte de patru ori în cursul programului de

recuperare, la înotătorii antrenaţi această valoare poaterecuperare, la înotătorii antrenaţi această valoare poatecreşte de şasecreşte de şase--şapte ori faţ de nivelul n repaus.şapte ori faţ de nivelul n repaus.

•• Debitul cardiac poate fi calculat din următoarea ecuaţie:Debitul cardiac poate fi calculat din următoarea ecuaţie:

DC = DS x FCDC = DS x FC(debitul cardiac = debitul sistolic x frecvenţa(debitul cardiac = debitul sistolic x frecvenţacardiacă)cardiacă)


97/112


- - - -

Debitul cardiac la persoane antrenateDebitul cardiac la persoane antrenate -- valori comparativevalori comparative

ml/min

În repaus 40 100 4000 4

În efort 200 150 30000 30


98/112


Debitul cardiac la persoane sedentareDebitul cardiac la persoane sedentare -- valori comparativevalori comparative

- - - -

În repaus 80 60 4800 4,8

În efort 200 100 20000 20


99/112


Efectul antrenamentului asupra debitului cardiac la vitezeEfectul antrenamentului asupra debitului cardiac la vitezesubsub--maximale de înot (1,15 sec/100m)maximale de înot (1,15 sec/100m)

Moment FC - bpm DS - ml/b DC - l/min

În repaus 170 118 20,11

După efort 150 134 20,11


100/112


Efectul creşterii vitezei de înot asupra debitului cardiacEfectul creşterii vitezei de înot asupra debitului cardiac

Moment FC - bpm DS - ml/b DC - ml/min DC - l/min

În efort

redus

130 130 16900 16,91

În efortmaximal

180 110 19800 19,81


101/112

Aparatul cardiovascular şi imersiaAparatul cardiovascular şi imersia

Este cunoscut că presiunea hidrostatică exercită oEste cunoscut că presiunea hidrostatică exercită opresiune de 76 mmHg cu fiecare metru coborâtpresiune de 76 mmHg cu fiecare metru coborât

sub nivelul apei (10 msub nivelul apei (10 m –– 760 mmHg).760 mmHg).


Modificările induse de presiunea hidrostaticăModificările induse de presiunea hidrostaticăatunci când pacientul se află în ortostatism înatunci când pacientul se află în ortostatism înimersie:imersie:

•• creşte fluxul de întoarcere venoasăcreşte fluxul de întoarcere venoasă•• presiunea în atriul drept creşte cu 15presiunea în atriul drept creşte cu 15--20 mmHg20 mmHg•• creşte forţa de contracţie a miocardului (conformcreşte forţa de contracţie a miocardului (conform

reflexului Frank Starling care induce o forţă crescută dereflexului Frank Starling care induce o forţă crescută decontracţie atunci când fibrele miocardice sunt întinse)contracţie atunci când fibrele miocardice sunt întinse)


102/112

Aparatul cardiovascular şi imersia Aparatul cardiovascular şi imersia

Modificările induse de presiuneaModificările induse de presiuneahidrostatică atunci când pacientul se aflăhidrostatică atunci când pacientul se află


•• conform reflexului Frank Starling, forţa deconform reflexului Frank Starling, forţa decontracţie ventriculară (ejecţie) este directcontracţie ventriculară (ejecţie) este directproporţională cu presiunea de umplereproporţională cu presiunea de umplere

•• creşte debitul sistolic (DS) şi implicit debitulcreşte debitul sistolic (DS) şi implicit debitul

cardiac (DC)cardiac (DC)•• DS este primul parametru care se modificăDS este primul parametru care se modificădupă aproximativ 30după aproximativ 30--60 sec. de la imersie şi60 sec. de la imersie şipoate creşte cu 35poate creşte cu 35--45% la un pacient în45% la un pacient înimersie până la gâtimersie până la gât


103/112


Când pacientul se află în apă, frecvenţa cardiacă a acestuiaCând pacientul se află în apă, frecvenţa cardiacă a acestuiapoate coborî cu 5poate coborî cu 5--8 bătăi/min.8 bătăi/min.

Apa tinde să faciliteze revenirea sângelui la inimă, reducândApa tinde să faciliteze revenirea sângelui la inimă, reducând


. .

În plus, şi introducerea feţei în apă va reduce frecvenţaÎn plus, şi introducerea feţei în apă va reduce frecvenţacardiacă a unei persoane (reflex facial comun pentru multecardiacă a unei persoane (reflex facial comun pentru multemamifere).mamifere).

În consecinţă, în efortul desfăşurat în apă, frecvenţaÎn consecinţă, în efortul desfăşurat în apă, frecvenţacardiacă a pacientului poate fi cu 10cardiacă a pacientului poate fi cu 10--12 bătăi/min mai mică12 bătăi/min mai micădecât la o şedinţă de recuperare pe uscat.decât la o şedinţă de recuperare pe uscat.


104/112


Frecvenţă cardiacă maximă nu poate fi depăşităFrecvenţă cardiacă maximă nu poate fi depăşitănici chiar în timpul celui mai epuizant efort.nici chiar în timpul celui mai epuizant efort.


Deşi această frecvenţă maximă diferă de laDeşi această frecvenţă maximă diferă de lapacient la pacient, media la băieţi are valoripacient la pacient, media la băieţi are valorimaxime mai mici (200 bătăi/min).

Totuşi răspunsul cardiac rămâne în discuţieTotuşi răspunsul cardiac rămâne în discuţiepentru că reacţia cardiovasculară este diferită înpentru că reacţia cardiovasculară este diferită înfuncţie de mai mulţi factori.funcţie de mai mulţi factori.


105/112


Este cunoscut că activitatea cardiacă, mai exactEste cunoscut că activitatea cardiacă, mai exactFC, este reglată în funcţie de două categorii deFC, este reglată în funcţie de două categorii de

stimuli veniţi de la:stimuli veniţi de la:


•• baroreceptorii sinobaroreceptorii sino--carotidieni şi endocardocarotidieni şi endocardo--aortici careaortici careau rol inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulbulau rol inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulbulrahidian. Creşterea presiunii sanguine peste limitelerahidian. Creşterea presiunii sanguine peste limitelenormale, deprimă centrii vasomotori şi cardiaci bulbari şinormale, deprimă centrii vasomotori şi cardiaci bulbari şidetermină vasodilataţie periferică, bradicardie (FCdetermină vasodilataţie periferică, bradicardie (FC

scăzută) şi diminuarea forţei de contracţie a inimiiscăzută) şi diminuarea forţei de contracţie a inimii

•• receptorii sensibili la întinderea miocardului din atriilereceptorii sensibili la întinderea miocardului din atriiledrept şi stâng care răspund prin scăderea TA la odrept şi stâng care răspund prin scăderea TA la ocreştere a volumului circulatorcreştere a volumului circulator


106/112


FC variază după cum urmează:FC variază după cum urmează:•• scade (cu 3scade (cu 3--17 b/min) când pacientul este în imersie17 b/min) când pacientul este în imersie

până la nivelul bazinului sau a rebordului costal, şi sepână la nivelul bazinului sau a rebordului costal, şi se

explică astfel: creşterea volumului de întoarcereexplică astfel: creşterea volumului de întoarcere


,,TATA –– reacţia baroroceptorilor induce scăderea FC.reacţia baroroceptorilor induce scăderea FC.

•• creşte când pacientul este în imersie până la gât:creşte când pacientul este în imersie până la gât:receptorii sensibili la întinderea miocardului răspund prinreceptorii sensibili la întinderea miocardului răspund prinaccelerarea FC datorită volumului de sânge central,accelerarea FC datorită volumului de sânge central,

crescător.crescător.

•• Acest reflex atrial se numeşte reflexul Bainbridge şiAcest reflex atrial se numeşte reflexul Bainbridge şistimulează circulaţia prin menţinerea unui echilibru întrestimulează circulaţia prin menţinerea unui echilibru întrevolumul de sânge revenit în inima dreaptă şi cel pompatvolumul de sânge revenit în inima dreaptă şi cel pompatdin inima stângă.din inima stângă.


107/112


Datorită variatelor reacţii ale FC,Datorită variatelor reacţii ale FC,

cercetătorii au ajuns la un acord conformcercetătorii au ajuns la un acord conform


c ru a creş er e compenseazc ru a creş er e compenseazmodificările FC pentru a creşte DCmodificările FC pentru a creşte DC

DC = DS x FCDC = DS x FCla orice nivel de submersie.la orice nivel de submersie.

Deci atât DS cât şi DC sunt mai mariDeci atât DS cât şi DC sunt mai mariatunci când pacientul este în imersie decâtatunci când pacientul este în imersie decâtpe uscat.pe uscat.


108/112

În concluzie adâncimea la careÎn concluzie adâncimea la care


pacientul este scufundat în apăpacientul este scufundat în apă(pelvis, rebord costal sau gât),(pelvis, rebord costal sau gât),influenţează răspunsul cardiac (FC).influenţează răspunsul cardiac (FC).

ĂĂ


109/112

FUNCŢIA RENALĂ ŞI IMERSIAFUNCŢIA RENALĂ ŞI IMERSIA

Acţiunea presiunii hidrostatice asupra circulaţieiAcţiunea presiunii hidrostatice asupra circulaţieisanguine (creşterea volumului de întoarcere) aresanguine (creşterea volumului de întoarcere) areinfluenţă şi asupra funcţiei renale.influenţă şi asupra funcţiei renale.

Printre alte funcţii pe care le are rinichiul, în acestPrintre alte funcţii pe care le are rinichiul, în acestcaz vom discuta de funcţia de a menţinecaz vom discuta de funcţia de a menţineechilibrul hidroelectrolitic.echilibrul hidroelectrolitic.

Această creştere a aportului de fluide spre inimăAceastă creştere a aportului de fluide spre inimăşi rinichi stimulează funcţia renală la oşi rinichi stimulează funcţia renală la ointensificare a diurezei şi excreţiei renale pentru aintensificare a diurezei şi excreţiei renale pentru amenţine echilibrul hidroelectrolitic.menţine echilibrul hidroelectrolitic.


110/112

ĂĂ


111/112

FUNCŢIA RENALĂ ŞI IMERSIAFUNCŢIA RENALĂ ŞI IMERSIA

Modificările funcţionale în timpul imersieiModificările funcţionale în timpul imersieisunt:sunt:

•• creşterea volumului central de sânge şi acreşterea volumului central de sânge şi a

absorbţiei de sodiu cauzează eliberareaabsorbţiei de sodiu cauzează eliberareac e or e a n ve ce u ar n s nge şc e or e a n ve ce u ar n s nge ştransportul lor spre rinichitransportul lor spre rinichi

•• reducerea edemului este explicată tot prinreducerea edemului este explicată tot prininfluenţa hormonilor sub acţiunea presiuniiinfluenţa hormonilor sub acţiunea presiuniihidrostaticehidrostatice

•• creşte nevoia de a micţionacreşte nevoia de a micţiona

•• apare senzaţia de sete (nevoia de hidratare)apare senzaţia de sete (nevoia de hidratare)

ÎÎ


112/112

ÎNTREBARI? ÎNTREBARI?

inot terapeutic.pdf

Documents