76 INJECTIILEINJECIA SUBCUTANATInjectia subcutanata( s.c.)

Scop-terapeutic

Locul injectiei-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:

-fata externa a bratului,-fata supero-externa a coapsei;-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;-reg subclaviculara;-flancurile peretelui abdominal.

Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare.Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei, locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie.

Solutii administrate: - sol izotone, nedureroase ; sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulanteResorbtia-incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta administrata

Pregatirea echipamentului:

-verificarea medicatiei si dozelor prescrise-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze-se spala mainile-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)-se alege locul de injectare-se verifica inca o data medicatia-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa.-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia subcutanata-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara

Administrare-se confirma identitatea pacientului-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea-se asigura intimitate-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)-se pun manusile-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre exterior prin miscari circulare-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului-se indeparteaza capacul acului de la seringa-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita fibrele nervoas-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la heparina poate produce hematom)-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi unghi sub care a fost introdus-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze

Consideratii speciale-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii repetate in acelasi loc)-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa injectare si apoi se face compresie-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite

INJECIA INTRAVENOASInjectia intravenoasa (i.v.)Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa.

Scop

- terapeutic- explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic

Solutii administrate- sol izotone; sol hipertone.

Resorbtiaesteinstantaneecalea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare;

Loc de electie-pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice;-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;-abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic;-alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;- cantitatea de administrat, durata tratamentului.-pentru alegerea loculuiin efectuarea punctiei venoaseexaminam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;evitam regiunile care prezinta ;- procese recuperative;- piadermite;- eczeme;- nevralgii;- traumatism,etc.examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:- plica cotului;- antebrat;- fata dorsala a mainilor;- vena maleolara interna;- venele epicraniene la sugari si copii;-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.

Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;

Utilizarea garoului-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;

Efectuarea injectiei injectia intravenoasa consta in-punctia venoasa si-injectarea medicamentului;-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.-se confirma identitatea pacientului-se explica procedura pacientului-se spala mainile, se pun manusile-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;-alegem locul punctiei si il dezinfectam;

interzis a palpa vena dupa dezinfectare;- mentinem bratul pacientului inclinat in jos;-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;- patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;- dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului;-desfacem garoul cu mana stanga.

Injectarea substantei medicamentoase-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apasam pistonul,introducand solutia lentsi verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare;-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea generalaConsideratii speciale-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor face intotdeauna mai central fata de cele anterioare-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei-nu se administreaza solutii uleioase in vena-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;

- pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg 150 cu capul intors contralateral;

- tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;

- abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocol-operator:- vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic.

Incidente si accidenteInterventii

-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc

-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante-injectarea lenta

-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe-injectare lenta

-hematom prin strapungerea venei-se intrerupe injectia

-ameteli,lipotimie,colaps-se anunta medicul

-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului-evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa

-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv

-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a extremitatilor,durere exacerbata,albirea mainii,degete cianotice-se intrerupe de urgenta injectarea

INJECIA INTRAMUSCULARInjectia intramusculara( im)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.ScopterapeuticSolutii administrate: - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate mare.

Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioaseLocul injectiei -muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :-reg supero-externa a fesei;-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.

Locul injecteiil constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:-cadranul super extern fesier-rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupraliniei de sprijin;

Pregatirea echipamentului-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa.-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.

Administrarea:-se confirma identitatea pacientului-se explica procedura pacientului-se asigura intimitate-se spala mainile, se pun manusile-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare-se lasa pielea sa se usuce-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la seringa.-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau reactii locale-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii-nu se va recapa acul-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Incidente si accidenteInterventii

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale:-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta zona

-paralizia prin lezarea nervului sciatic-se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei

-hematom prin lezarea unui vas

-ruperea acului-extragerea manuala sau chirurgicala

-supuratie aseptica

-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei

-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase-se previne prin verificarea pozitiei acului

INJECIA INTRADERMICInjectia intradermica ( i.d.Scop:-terapeutic- anestezie locala; desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn

-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Locul injectiei-regiuni lipsite de foliculi pilosi :-fata anterioara a antebratului ;- fata externa a bratului si a coapsei ;- orice regiune in scop de anestezie

Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica

Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:-se verifica data de expirare a medicatiei-se spala mainile-se alege zona de injectare-se verifica medicatia-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)

Administrare-se confirma identitatea pacientului-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa-se pun manusile-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de antebrat-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent-se va simti o mica rezistenta la administrare si va apareao papula cu aspectul cojii de portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua tehnica de la inceput-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile semnului care trebuie citit-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilitin functie de substanta injectata-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice

Ingrijiri ulterioare:-este recomandat sa nu se spele pe antebrat,sa nu comprime locul injectiei-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilitIncidente:-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului- lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm-lipotimie ,stare de soccauzata de substanta injectata-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

Consideratii speciale:-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de antigeni-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea

FUNCTII VITALE

FUNCIILE VITALEVALORILE TENSIUNII ARTERIALE

CATEGORIASISTOLIC( mmHg )DIASTOLIC( mmHg )

OptimNormalNormal CrescutHipertensiune Gr.1 (mic)Hipertensiune Gr.2 (moderat)Hipertensiune Gr.3 (sever)COPILNOU NASCUT< 120< 130130 139

140 159160 179>18091 11065 80< 80< 8585 89

90 99100 109>11060 6540 50

Tensiune arteriala

Adult 115 / 140 70 / 90Copil 91 / 110 60 / 65Nou nascut 65 / 80 40/ 50VALORILE FRECVENTEIRESPIRATORII

CATEGORIAFRECVENTA / MIN

ADULT14 18 / min

COPIL20 30 / min

NOU NASCUT40 / min

TAHIPNEE18 25 / min

POLIPNEEpeste 25 / min

BRADIPNEEsub 14 / min

VALORILE NORMALE ALEFRECVENTEI CARDIACECATEGORIAFRECVENTA

ADULT60 80 / minut

COPIL90 100 / minut

NOU NASCUT130 140 / minut

GLICEMIA O glicemie normala masoara mai putin de 110 mg / dl ( 65 110 mg / dl ).Prediabetul este semnalat de valori intre110 si 125 mg / dl.ANALIZE MEDICALE -VALORI NORMALEANALIZE MEDICALEAnalizele de sange reprezinta o modalitate foarte importanta pentru a pune un diagnostic si aduc informatii semnificative in legatura cu starea noastra de sanatate. Un profil biochimic este un set de analize de sange care evalueaza functiile organelor interne, masoara electrolitii din organism (precum potasiul) si identifica nivelul de enzime circulante. Intelegerea profilului biochimic poate fi dificila, insa aduce multe informatii referitoare la starea de sanatate.Sangele uman este alcatuit din doua componente majore: plasma si celulele sanguine. Acestea permit substantelor, precum oxigenul, dioxidul de carbon, nutrientii si enzimelor, sa fie transportate catre toate organele, tesuturile si celulele din organism.In sange exista trei feluri de celule: rosii (transporta oxigenul), albe (lupta impotriva infectiilor) si trombocite (formeaza cheagurile de sange pentru a preveni pierderea de sange din corp).Care este semnificatia analizelor biochimice?Biochimia sangelui uman este alcatuita din diferitele substante si nivelul acestora pe care sangele le transporta.Daca medicul va arataun buletin de analizebiochimice, in acesta puteti intalni urmatoarele elemente:Hemoglobina (Hg) - este o substanta pigmentara ce se gaseste in fiecare globula rosie. Aceasta permite transportarea oxigenului de la plamani la tesuturi, precum si a dioxidului de carbon din tesuturi catre plamani. Nivelul hemoglobinei variaza intre 12 si 16 grame la 100 ml, iar la babati nivelul este mai crescut comparativ cu femeile. Un nivel scazut al acesteia poate indica o anemie.Leucocitele (globulele albe) - intervin in sistemul de aparare a organismului. In mod normal, numarul lor variaza intre 4.000 si 10.000 pe milimetru cub si creste in cazul unei infectii. Este importanta cunoasterea cantitatii de celule din fiecare familie de globule albe.De exemplu, limfocitele - (valori normale: 1.200 - 2.400 pe milimetru cub) pot creste in caz de infectie virala, iar eozinofilele (valori normale: 100-200 pe milimetru cub), in caz de alergii. Valori crescute ale bazofilelor (valori normale: 0-200 pe milimetru cub) se intalnesc in anemie, inflamatii, alergii sau chiar leucemie. Cresterea monocitelor (valori normale: 0-1000 pe milimetru cub) poate indica: afectiuni inflamatorii cronice, parazitoze, colita ulceroasa, ciroza hepatica, tuberculoza sau chiar neoplasm.Creatinina - reprezinta un martor important al functiei rinichilor. Creatinina provine in mod firesc din metabolismul muschilor si este eliminata pe cale urinara. Pornind de la valoarea ei, se poate stabili (in functie de varsta, sex si greutate) functia renala prin calcularea clereance-ului la creatinina; o valoare scazuta a acestuia indica functionarea deficitara a rinichilor. In mod normal, valoarea creatininei este mai mica de 13 miligrame pe litru. Peste aceasta cifra, se poate vorbi de insuficienta renala.Colesterolul determinarea nivelului de colesterol este foarte importanta, mai ales daca se suspecteaza afectiuni cardiovasculare. In cazul in care nivelul acestuia este crescut, exista un risc major de boli cardiovasculare, precum angina pectorala, infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral. Colesterolul are doua componente: HDL (colesterolul bun, 35-100 mg/dl), cat si LDL (colesterolul rau, 50-150 mg/dl). Cea mai importanta este valoarea LDL, ce depinde si de factorii de risc asociati fiecarei pesoane in parte (fumat, obezitate, diabet).Trigliceridele - reprezinta cantitatea de acizi grasi din sange, relevant de dozat in cadrul unui bilant cardiovascular.Sodiul (Na) - in mod normal, valoarea se situeaza intre 310-345 mg/100 ml. Variatiile apar atunci cind exista tulburari renale, pierderi prin diaree si varsaturi, dar si ca urmare a administrarii anumitor medicamente.Potasiul (K) - in mod normal, valoarea se situeaza intre 3,5 si 5 mmol/l si apar modificari in cazul afectiunilor cardiace sau in cazul tratamentului cu diuretice.Fosfor (P) este un mineral important pentru cresterea masei oasoase si pentru buna functionare a celulelor din organism. Un nivel crescut poate indica o boala renala, iar un nivel scazut poate arata o infectie grava.Albumina este o proteina produsa de ficat. Ajuta la reglarea presiunii osmotice din sange. Un nivel scazut al acesteia nu indica numai malnutritia, dar si boli ale ficatului sau o inflamatie.Urea se formeaza in urma scindarii proteinelor din organism si este excretata renal. Un nivel crescut al acesteia indicao functie renala deficitara.Bilirubina este o substanta de culoare galbena ce rezulta din scindarea hemoglobinei. Bilirubina ofera urinei culoarea galbena. Un nivel crescut al acesteia poate indica o boala hepatica (icter).Glucoza determinarea nivelului acesteia este utila pentru diagnosticarea diabetului si pentru a monitoriza nivelul de zahar din sange in cazul persoanelor deja diagnosticate cu diabet.Dr Mateescu Roxana-Claudia

1. Analize hematologie - hemogram, coagulareHEMOLEUCOGRAMA- valori normale:Eritrocite Brbati: 4 700 000-6 100 000 /mm3 Femei: 4 200 000-5 400 000 /mm3 Nou-nscui: 4 800 000-7 100 000 /mm3Hematocrit Brbati: 42-52% Femei: 37-47%Hemoglobina Brbati: 14-18 g/dl Femei: 12-16 g/dlLeucocite:5 000-10 000 /mm3, dintre care granulocite i agranulocite Neutrofile 2 500-8 000 /mm3 Eozinofile 50-500 /mm3 Bazofile 25-100 /mm3 Limfocite: 1 000-4 000 /mm3 Monocite: 100-700 /mm3Trombocite: 150 000-400 000 /mm3Citete mai multe detalii despreinterpretarea hemogramei.ERITROCITE Valori sczute: hemoragie, hemoliza, anemie, hemoglobinopatie, talasemie, sferocitoza, siclemie, splenomegalie secundara, leucemie,mielom multiplu, chimioterapie. Valori crescute: policitemia vera, boala cardiaca congenitala, BPOC severa, cord pulmonar, fibroza pulmonara, altitudine nalta, stres.HEMATOCRIT Valori sczute: sarcina, anemie, hemoragie, hemoliza, deficit de fier, hemoglobinopatie, insuficienta medulara, leucemie. Valori crescute: policitemia vera, eritrocitoza, deshidratare severa, diaree severa, arsuri, boli cardiace congenitale, BPOC.HEMOGLOBINA Valori sczute: anemie, hemoragie, hemoglobinopatii, splenomegalie, afectiuni renale, neoplasme, malnutritie. Valori crescute: policitemia vera, hemoconcentratie, arsuri severe, deshidratare, altitudini nalte, boli cardiace congenitale, BPOC.LEUCOCITE Valori sczute: febra tifoida, febra paratifoida, gripa, rujeola, rubeola, hepatita acuta, boli la nivelul organelor hematopoetice, septicemie, boala de iradiere. Valori crescute: stres, sarcina, menstruatie, efort fizic intens, infectii (cu exceptia febrei tifoide si febrei paratifoide), necroza tisulara, tumori, interventii chirurgicale, hemoragii mari, hemoliza, uremie crescuta, coma diabetica, guta, leucemie , medicamente (acid acetilsalicilic, adrenalina, corticosteroizi, heparina, triamteren).NEUTROFILE Valori sczute: infectii bacteriene/virale severe, anemie aplastica, LES, mononucleoza, medicamente mielotoxice, radioterapie. Valori crescute: stres, efort fizic intens, afectiuni inflamatorii, infectii, neoplasme, hemoragie/hemoliza, eclampsie, infarct miocardic acut.LIMFOCITE Valori sczute: administrare de glucocorticoizi sau antineoplazice, sepsis, arsuri, boala Hodgkin, boala Gaucher, purpura trombocitopenica idiopatica, hipersplenism, reactie transfuzionala. Valori crescute: infectii virale sau bacteriene, leucemie limfocitara, limfoame maligne, mielom multiplu, iradiere.FIBRINOGEN Valori normale: 200-400 mg/dl Valori sczute: malnutritie, afectiuni hepatice, deficit congenital de fibrinogen. Valori crescute: sarcina, inflamatii/infectii acute, neoplasme, necroza tisulara.VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) Valori normale: Barbati: 1-10 mm/1 h, 7-15 mm/2 h Femei: 2-12 mm/1 h, 12-20 mm/2 h Valori scazute: siclemie, sferocitoza, hipofibrinogenemie, policitemia vera. Valori crescute: menstruatie, sarcina, infectii bacteriene, boli inflamatorii, hiperfibrinogenemie, septicemie, neoplasm, insuficienta renala cronica, anemie severa, boli de colagen, trombembolism pulmonar, intoxicatii cu metale grele.TIMPUL DE COAGULARE (TC) Valori normale: 8-10 minute Valori crescute: deficit de factori ai coagularii (cu exceptia factorului XII), insuficienta hepatica, coagulopatie de consum, medicamente anticoagulante (de tip heparinic, cumarinic sau warfarinic) si fibrinolitice (urokinaza, streptokinaza).TIMPUL HOWELL Valori normale: 2 minute Valori crescute: vezi Timp de coagulare (TC) Observatii: Reprezinta principalul test pentru monitorizarea tratamentului cu heparina.TIMPUL QUICK (PT- timp de protrombina) Valori normale: 13-15 secunde Valori crescute: deficit congenital de factori ai coagularii, deficit de vitamina K, hepatita, ciroza, administrare de cumarinice, intoxicatie cu salicilati, coagulare intravasculara diseminata.TIMPUL DE SANGERARE (TS) Valori normale: 1-4 minute (lobul urechii) 8-10 minute (antebrat) Valori crescute: trombocitopenie, hipersplenism, boala von Willebrand, trombastenie Glanzmann, deficit de factori ai coagularii, fragilitate capilara, coagulare intravasculara diseminata.Mai multe despre interpretarea testelor de coagulare gsiiaici.2. AnalizebiochimieACIDUL URIC Valori normale: 2.0 - 8.5 mg/dl sau 120 - 510 mol/l Valori scazute: medicamente (alopurinol, chimioterapice, corticosteroizi, probenecid, salicilati, warfarina), secretie inadecvata de hormon antidiuretic, hemocromatoza, boli hepatice, boala Wilson, sindrom Fanconi. Valori crescute: guta, deshidratare, insuficienta renala cronica, diuretice tiazidice, diabet zaharat, alcoolism, leucemie, limfom, mielom multiplu, boli mieloproliferative, radioterapie, anemie hemolitica, dieta bogata n nucleoproteine, malnutritie, policitemia vera, diabet insipid, intoxicaie cu plumb.ALBUMINA Valori normale: 3.4 - 5.6 g/dl Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta hepatica, sindrom nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere de proteine ( boala Crohn, colita ulcerativa, boala Whipple), sarcina, arsuri severe, malabsorbtie,disproteinemie idiopatica familiala. Valori crescute: deshidratare.AMILAZA SERIC Valori normale: 30 - 220 U/l Valori scazute: pancreatita cronica, insuficienta hepatica, hepatita. Valori crescute: pancreatita acuta, colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina extrauterina, ruptura de chist ovarian, oreion, traumatism de glande salivare sau de pancreas, infarct pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut, macroamilazemie, medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale, corticosteroizi, diuretice tiazidice, morfina), ciroza.ALT , TGP, GPT(glutamic-piruvat transferaza serica, alanil aminotransferaza) Valori normale: 4 - 21 U/l Valori crescute: hepatita, ciroza hepatica, insuficienta hepatica, necroza hepatica, staza hepatica, colestaza, cancer hepatic, obstructie biliara, pancreatita acuta, medicamente (acid acetilsalicilic, aldomet, alopurinol, antibiotice, contraceptive orale, fenitoina, heparina, izoniazida), insuficienta cardiaca congestiva, afectarea musculaturii scheletice, mononucleoza infectioasa, soc, infarct miocardic acut, miocardita.Citete i articolele desprecreterea transaminazelorianalize pentru evaluarea funciei ficatului.AST,TGO, GOT(glutamic-oxaloacetic transaminaza serica, aspartat aminotransferaza) Valori normale: 22 - 47 U/l Valori crescute:infarct miocardic acut, hepatita, staza hepatica, necroza hepatica, colestaza, ciroza, obstructie biliara, miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, embolism pulmonar, infarct pulmonar, pancreatita acuta, afectarea musculaturii scheletice, arsuri, anemie hemolitica, medicamente (acetaminofen, antihipertensive, contraceptive orale, digitala, izoniazida, opiacee, verapamil), mononucleoza infectioasa.Citete i articolele desprecreterea transaminazelorianalize pentru evaluarea funciei ficatului.BILIRUBINA TOTAL Valori normale: 0.3 - 1.0 mg/dl sau 5.1 - 17 mol/l Valori crescute: hepatita, obstructie biliara, colestaza, cancer hepatic primar, metastaze hepatice, pancreatita, ciroza, ficat de staza, sepsis, medicamente (alopurinol, antibiotice, cloramfenicol, clorpromazin, contraceptive orale, halotan, indometacin, izoniazida, metildopa, steroizi, sulfonamide, tolbutamida), mononucleoza infectioasa, insuficienta hepatica, ictere ereditare.Observatii: Icterul devine vizibil la valori peste 2.5-3.0 mg/dlBILIRUBINA DIRECT(conjugata) Valori normale:0.1-0.3 mg/dl sau 1.7-5.1 mol/l Valori crescute: obstructie biliara, metastaze hepatice, hepatom, cancer pancreatic, ampulom, colangiocarcinom, pancreatita, hepatita, sepsis, ciroza, sindrom Dubin Johnson, sindrom Rotor, boala Wilson.BILIRUBINA INDIRECTA(neconjugata) Valori normale: 0.2-0.8 mg/dl sau 3.4-12 mol/l Valori crescute: hemoliza, transfuzii, anemie hemolitica, anemie pernicioasa, siclemie, hematom n resorbtie, hepatita, ciroza, sepsis, insuficienta hepatica, sindrom Gilbert, sindrom Crigler - Najjar.CALCIU Valori normale: 8.5-10.5 mg/dl Valori scazute: hipovitaminoza D, hipoparatiroidism, tetanii, insuficienta renala, rahitism, osteomalacie. Valori crescute: hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, nefropatii cronice.CLOR Valori normale: 90-106 mEq/l Valori scazute: hidratare n exces, hiperaldosteronism, sindrom de secretie inadecvata de hormon antidiuretic, varsaturi, arsuri, alcaloza metabolica, hiperkaliemie, medicamente (corticosteroizi, diuretice de ansa si tiazidice, triamteren). Valori crescute: deshidratare, acidoza tubulara renala, hiperpnee, alcaloza metabolica, aport salin crescut, medicamente (acetazolamida, antiinflamatoare nesteroidiene, estrogeni, metildopa)COLESTEROL TOTAL Valori normale ale colesterolului total: preferabil sa aiba valori mai mici de 200 mg/dl risc moderat la valori cuprinse ntre 200 si 240 mg/dl risc crescut cnd colesterolul depaseste 240 mg/dl Valori scazute: malnutritie, hipertiroidism, boli hepatice, insuficienta hepatica, mielom multiplu, malabsorbtie, anemie hemolitica, medicamente (alopurinol, cholestiramina, colchicina, izoniazida, niacina) Valori crescute: hipercolesterolemie, diabet zaharat, hipotiroidism, infarct miocardic acut, trimestrul al treilea de sarcina, afectiuni biliare, colestaza, obstructie biliara, sindrom nefrotic, dieta bogata n colesterol, sedentarism, obezitate, hipercolesterolemie familiala, hiperlipoproteinemii, medicamente (contraceptive orale, fenitoina, fenotiazide, steroizi)Observatii: Factorii de risc pentru boala coronariana sunt reprezentati de vrsta (barbati > 44, femei > 54), fumat, hipertensiune arteriala, diabet, antecedente familiale, HDL < 35 mg/dl, raportul Colesterol / HDL > 4.5.HDL colesteroluln funcie de valorile HDL-C, pacientul este ncadrat ca risc cardiac sczut la valori ale HDL colesterolului peste 45 mg/dl irisc cardiac crescut cnd HDL colesterolul este sub 35 mg/dl. Valori scazute: fumat, sedentarism, obezitate, insuficienta renala, diabet, beta blocante. Valori crescute: sport regulat, aport moderat de alcool, niacina.LDL colesterolul preferabil sa aiba valori mai mici de 130 mg/dl risc moderat cnd valorile sunt cuprinse ntre 130 si 160 mg/dl risc crescut la valori de peste 160 mg/dlObservatii: Valorile LDL se afla folosind formula: LDL = colesterol total - TG/5 - HDLCPK, CK (creatinfosfokinaza) Valori normale: 5 - 200 U/l Valori crescute:Cresterea creatinfosfokinazei totale: infarct miocardic acut, chirurgie cardiaca, dupa injectii intramusculare, traumatisme, sindrom de strivire, politraumatisme, defibrilare, electrocutare, miozita, rabdomioliza, accident vascular cerebral, eforturi intense, soc. Valori crescute ale CPK - MB : infarct miocardic acut, angina instabila, chirurgie cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita acuta, pericardita, cardiomiopatie, defibrilare, rabdomioliza, distrofii musculare. Valori crescute ale CPK - BB : accident vascular cerebral, hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrale, convulsii, soc, traumatisme craniene, neurochirurgie, embolism / infarct pulmonar, cancer (digestiv, de sn, ovarian, pulmonar). Valori crescute ale CPK - MM : traumatisme, sindrom de strivire, postoperator, injectii intramusculare, electromiograma, rabdomioliza, polimiozita, dermatomiozita, distrofie musculara, efort fizic intens, hipertermie maligna, convulsii.Observatii: Creatinfosfokinaza are 3 izoenzime: MB (se gaseste n miocard, musculatura striata, prostata, uter), BB (creier, plamni, pancreas, rinichi) si MM (musculatura striata, miocard).CUPRU Valori normale: 80-130 g/dl Valori scazute: boala Menkes, sindrom nefrotic. Valori crescute: infectii, infarct miocardic acut, leucemii acute, neoplasme, boala Wilson.FIER Valori normale ale sideremiei > barbati: 90-160 g/dl, femei: 80-130 g/dl Valori scazute: anemii feriprive, hemoragii, tratamente cu vitamina B12, stari infectioase cronice, nefropatii cronice, poliartrita reumatoida, procese neoplazice. Valori crescute: hemosideroza, hemocromatoza, transfuzii sangvine recente, anemie megaloblastica/hemolitica, talasemie, hepatite, ciroza.FOSFATAZA ALCALIN Valori normale: 25 - 115 U/l Valori scazute: hipofosfatemie, hipotiroidism, malnutritie. Valori crescute: obstructie biliara, colecistita acuta, metastaze hepatice, hepatita, mononucleoza infectioasa, ciroza, metastaze osoase, cancer primitiv osos Paget, hiperparatiroidism, fractura osoasa n curs de vindecare, osteomalacie, poliartrita reumatoida, pancreatita acuta, insuficienta cardiaca congestiva, sarcina, mielom multiplu, leucemie, medicamente (medicamente colestatice, antibiotice, contraceptive orale, estrogeni, fenotiazide, indometacin, izoniazida, methotrexat), hipertiroidism, infarct intestinal, sarcoidoza, sepsis.FOSFOR Valori normale: Adulti: 3-4.5 mg/dl, Copii: 4.5-6.5 mg/dl Valori scazute: rahitism, hipovitaminoza D, hiperparatiroidism, ingestia cronica de antiacide. Valori crescute: hipoparatiroidism, hipervitaminoza D, insuficienta renala, diabet zaharat.GGTP, GGT (gamma glutamil transpeptidaza / transferaza) Valori normale: 10 - 50 U/l Valori crescute: boli hepatice, colestaza, metastaze hepatice, hepatom, cancer pancreatic, hepatita, icter obstructiv, pancreatita acuta, medicamente (antibiotice, antidepresive, barbiturice, fenobarbital, fenotiazine), insuficienta cardiaca congestiva, sepsis, sindrom nefrotic, mononucleoza infectioasa. Observatii: Specifica pentru patologia hepatica, GGT se coreleaza cu valorile fosfatazei alcaline.IOD Necesar: 100-200 g/24 h Valori scazute: gusa endemica. Valori crescute: boala Basedow.LDH (lactat dehidrogenaza) Valori normale: 60 - 250 U/l Valori crescute: infarct miocardic acut, miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, anemie hemolitica, hemoliza, infarct (pulmonar, renal, intestinal), boli hepatice (hepatita, necroza), cancer, leucemie acuta, limfom, afectari ale musculaturii scheletice, accident vascular cerebral, necroza tisulara, transfuzii, mononucleoza infectioasa.LIPAZA Valori normale: 20 - 140 U/l Valori crescute: pancreatita acuta, cancer pancreatic, colecistita acuta, obstructie canal pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal.MAGNEZIU Valori normale: 2.5 mg/dl Valori crescute: hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, nefropatii cronice.NICHEL Valori normale: 1.2-4.6 g/l Valori scazute: ciroza hepatica, uremie crescuta. Valori crescute: infarct miocardic acut.POTASIU Valori normale: 3.5-4.5 mEq/l (intracelular 40-400 mEq/l) Valori scazute: pierderi digestive prin diaree sau varsaturi, stenoza pilorica, fistule digestive, pierderi urinare. Valori crescute: insuficienta corticosuprarenaliana, insuficienta renala.PROTEINE TOTALE Valori normale: 5.6 - 8.4 g/dl Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta hepatica, sindrom nefrotic, glomerulonefrita cronica, boala Crohn, colita ulcerativa, boala Whipple, sarcina, arsuri severe, malabsorbtie,disproteinemie idiopatica familiala. Valori crescute: deshidratare, mielom multiplu, sarcoidoza, inflamatii cronice, colagenoze, macroglobulinemie.SODIU Valori normale: 310-345 mg/dl Valori scazute: aport salin insuficient, deshidratari globale, ingestie scazuta de lichide,poliurie, insuficienta renala cronica,insuficienta corticosuprarenaliana Valori crescute: transpiratii excesive, diaree, varsaturi, diabet insipid, insuficienta renala, insuficienta cardiaca, hiperaldosteronism.TRIGLICERIDE Valori normale: 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/l Valori scazute: malnutritie, malabsorbtie, hipertiroidism. Valori crescute: hiperlipoproteinemii primare, diabet zaharat, hipotiroidism, infarct miocardic acut, pancreatita acuta, alcoolism, sindrom nefrotic, boli hepatice, dieta bogata n carbohidrati, guta, sarcina, medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale, estrogen, prazosin, propranolol, steroizi, tamoxifen), sindrom Werner.ZINC Valori normale: 0.8-1.4 mg/l Valori scazute: sarcina, inflamatii/infectii cronice. Valori crescute: reumatism articular acut, hemoliza.

SOLUTII UTILIZATE PENTRU REHIDRATAREA SI REMINERALIZAREA ORGANISMULUISolutie izotonica de NaCl = sol apoasa de 9 de NaCl = ser fiziologicSolutie hipertona de NaCl = sol NaCl 10-20%Bicarbonat de sodiu = sol apoasa izotonica de 1,4%

Lactat de sodiu = sol izotonica 1,9%Glucoza - sol izotonica 5% - sol hipertonica 10-20-33-40%Solutie de KCl = K 2% in sol de glucoza izotonicaSolutie Ringer = sol de electroliti: KCl 0,3g; CaCl2 0,5g; NaCl 8,5g; apa pana la 1000 mlSolutie Darow = KCl 2,8; NaCl 4g; sol lactat de Na 20%-29g, apa pana la 1000 mlSolutie Krebs = NaCl 7g; KCl 0,28g; fosfat acid de K 1,16g; CaCl 0,27g; sulfat de Mg 2,4gSolutie Buttler = NaCl 0,58g; KCl o,89g; fosfat de K bibazic 0,25g; sol lactat de Na 20% 11,2g; glucoza24g; apa pana la 1000 mlSolutie Locke = NaCl 9g; KCl 0,075g; CaCl2 0,10g; bicarbonatdeNa 0,10g; glucoza 1g; apa pana la 1000ml.Solutie Hartmann = aceeasi compozitie ca la sol Ringer + lactat de Na 3,1g pana la 1000 mlSolutie Tham = baza aminata ce se combina cu CO2 formand bicarbonat (se foloseste in combaterea acidozei metabolice)Solutie Fischer = sol alcalina folosita in combaterea acidozei metaboliceInlocuitori ai masei circulante = in sol de NaCl sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei cu greutati moleculare diferiteDextran 70 = MacrodexDextran 40 = RehomacrodexMarisangPlasma umanaSange integralDerivate de sange masa eritrocitara

TEHNICA EFECTURII PERFUZIEIPerfuzia intravenoas

Definiie:reprezint introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unorsubstane medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic a organismului.

Scop:- hidratarea i mineralizarea organismului;-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;-completarea proteinelor sau a unor componente;-alimentarea pe cale parenteral

Materiale:- dezinfectante: alcool iodat, mnui-pentru puncia venoas: garou, ac de puncie/branul, perfuzor, soluie de perfuzat,comprese sterile, 1-2 seringi, romplast.

Pregtirea pacientului:- psihic: se informeaz pacientul asupra scopului punciei- fizic:pentru puncia de la venele braului i amtebr se informeaz pacientul asuprascopului punciei-fizic: pentru puncia de la venele braului i antebrauluiSe aeaz pacientul ntr-o poziie confortabil att pentru el ct i pentru asistent(decubit dorsal)Se examineaz calitatea i starea venelor, se aeaz braul pe perni i muama nabducie i extensie maxim.

Execuia:splare pe mini, mbrcare mnui sterile-se pregtete soluia de perfuzat: se desface perfuzorul i se ncheie prestubul, semonteaz la soluia de perfuzat i se las lichidul s circule prin tub pentru ndeprtareaaerului.- se alege vena, se aplic garoul, se dezinfecteaz locul de la centru n afar. Se introduceacul sau branula n ven, se scoate garoul, se ataeaz tuburile, se deschide prestubul i sefixeaz rata de flux la 60 picturi/min (de obicei)-administrarea unei perfuzii se termin cnd n pung sau n flacon au mai rmas 10 mlsoluie.-se menine locul de perfuzie (branula) acoperindu-se cu comprese sterile.Se schimb pansamentul la 24 ore i se inspecteaz zona pentru a depista oeventual inflamaie.-la sfritul perfuziei se exercit o presiune asupra venei cu 1 tampon i se retrage acul ndirecia axului venei. Se aeaz pacientul comod.

Accidente:- hiperhidratarea se combate prin reducerea ritmului sau prin ntreruperea perfuziei;-embolia gazoaz prin ptrunderea aerului n ven;-revrsarea lichidului n esuturi perivenoase care pot da natere la flebite sau necrozatesuturilor;-coagularea sngelui pe ac sau canul.

Tehnica transfuziei de snge

TRANSFUZIA DE SNGEPrin transfuzie se nelege introducerea de snge, plasm sau globule roii n sistemulcirculator al unui bolnav.IndicaiiTransfuzia are urmtoarele indicaii importante:- restabilirea masei sanguinei asigurarea numrului de globule roii n caz dehemoragii, anemii sau stri deoc;- stimularea hematopoiezei (transfuzii micii repetate);- mrirea capacitii de coagulare a sngelui, prin introducerea n sngele primitorului anoi cantiti de elemente necesare procesu-lui de coagulare, n caz de hemofilie,trombocitopenie, coagulare intravascular diseminat;- depuraia organismului prin nlocuirea total sau parial a sngelui ncrcat cusubstane toxice, cu snge proaspt.Transfuzia se poate face:- direct cu snge proaspt;- indirect cu snge conservat.Transfuzia direct nu se mai practic, ci se folosete sngele conservat. Donatorii se verific s nu aib eventuale infecii transmisibile cu virus hepatic C, HIV, VHB, lues, malarie sau ali germeni. Condiia realizrii transfuziei este cea de compatibilitate ntre sngele donatoruluii cel al primitorului. De aceea, n primul rnd, se determin grupa sanguini Rh-ul primitorului. Trebuie s existe o identitate antigenic ntre sngele donatoruluii cel al primitorului.n snge exist aglutinogene care sunt fixate pe eritrocitei aglutinine. Cele mai importanteaglutinogene sunt: A, Bi Rh. Grupele sanguine sunt: O(I), A(II), B(III)i AB (IV).Pe eritrocite se mai gsete un aglutinogen numit factorul Rhesus sau Rh. Factorul Rh sepoate gsi pe eritrocite independent de aglutinogenele din sistemul ABO. Nu existaglutinine naturale specifice fa de factorul Rh. Ele pot aprea sub form de anticorpi deimunitate la persoanele Rh-negative, anticorpi provocai prin transfuzii repetate cu snge Rhpozitiv, coninnd aglutinogenul Rh. Cu ocazia transfuziilor, trebuie s existei ocompatibilitate n sistemul Rh. Incompatibilitatea de factor Rh poate produce accidenteposttransfuzionale, mergnd uneori pn la moarte. Determinarea factorului Rh se va face, n mod special, la gravide.Pungile cu snge de transfuzat conin de obicei 250, 350, 400 sau 450 ml snge. Transportulsngelui conservat de la staia de recoltarei conservare la punctul de transfuzie se face nfrigidere portabile sau valize izoterme n care se introduce un lichid de rcire la +4, + 6C.Sngele sosit de la punctul de transfuzie se utilizeaz imediat. n caz contrar, va fi pstrat lafrigider la +4, +6C. Sngele pstrat cteva ore la frigider cu punga suspendat, sesedimenteaz n 3 straturi. Stratul inferior conine hematiile, urmtorul strat cuprindetrombocitelei leucocitele, apoi urmeaz plasma. nainte de a fi transfuzat, sngele va fiomogenizat prin cteva micri fine, de rsturnare a pungii. Scuturarea pungilor esteinterzis.

Tehnica transfuziei de sngePrima dat se face determinarea grupei sanguine ABOi Rhesus a primitorului din 10 mlsnge proaspt, introdus n eprubete cu nume, prenumei data naterii. Pentru transfuziapreparatelor care conin eritrocite trebuie ca sistemele ABOi Rhesus s fie compatibile.Pentru plasma conservati concentratul de trombocite, pe ct posibil se transfuzeazpreparate compatibile n sistemul ABOi Rhesus. De regul, pentru transfuzia de concentrate de trombocite nu este necesar testul de compatibilitate direct.Medicul controleaz numele nscris pe flacoanele care trebuie transfuzate, numeleprimitorului, grupa sngelui, data de expirare cai calitatea flacoanelor (flacoane deteriorate, modificarea culorii, hemoliza). Dup nclzirea flacoanelor la temperatura camerei, transfuzia se face imediat. n transfuzii masive, transfuzii la nou-nscui, precumi n cazul prezenei anticorpilor la rece se face nclzirea flacoanelor prin flux continuu, prin spirale speciale de nclzit, pn la 37C. Dac temperatura depeste 37C se denatureaz proteinele.Se folosete calea venoas de acces, de calibru mare, folosind acul special de perfuzieintravenoas continu, cel puin numrul 17 G. Nu se adaug medicamente. Pe caleaintravenoas de acces nu este permis s se introduc dect soluie 0,9% de NaCl. Seutilizeaz ntotdeauna set de transfuzii cu filtru. Trusa pentru perfuzat snge, ambalatisigilat, se folosete numai o dat apoi se arunc.Pregtirea bolnavului- transfuzia de snge se execut n salon la patul bolnavului;- asistenta pregtete bolnavul; transfuzia se face pe nemncate;- n caz de urgen nu se vaine cont de starea de umplere a stomacului;- bolnavul i va evacua vezicai intestinul gros;- bonavul va fi aezat n decubit dorsal;- braul bolnavului poate fi imobilizat ntr-un jgheab special;- pacientul va fi bine nvelit pentru a evita friguli frisoanele;- se scoate aerul din punga cu snge de transfuzat;- se pune punga pe un stativ;- se puncioneaz venai se fixeaz aculi amboul tubului cu leucoplast;- se controleaz ritmul de scurgere de 10-15 picturi/minut;- se acoper braul bolnavului cu un cmp steril;- numrul picturilor se poate urmri la 30-60 minute.Supravegherea bolnavului n cursul transfuziei- pacientul nu va fi lsat singur nici un minut;- asistenta va supraveghea n permanen att starea bolnavului cti modul defuncionare a aparatului;- n caz de accidente posttransfuzionale se va anuna imediat medicul;- dac sngele nu se mai scurge, asistenta va verifica permeabilitatea tuburilor (s nu seformeze un cheag) cti poziia acului n ven- dac sngele va coagula pe ac se va schimba acul;- dup terminarea transfuziei se vor pstra 5-10 ml snge pentru verificri ulterioare, n cazc vor aprea accidente posttransfuzionale tardive;- cantitatea de snge administrat, precumi numele transfuzorului se noteaz pe foaia deobservaie a pacientului;- dup transfuzie, pacientul va rmne n pat, bine nvelit;- temperatura camerei va fi cea optim, eventual cu 1-2C mai ridicat;- imediat dup terminarea transfuziei bolnavul poate bea lichide cldue, iar dup dou ore se poate alimenta.Accidente transfuzionalei posttransfuzionalen cursul transfuzieii dup terminarea acesteia pot s apar o serie de accidente. Aspectullor clinic este mai variati asistenta are obligaia de a le recunoate ct mai devreme. Maiimportant este prevenirea acestor accidente.n acest sens asistenta trebuie s cunoasc, n primul rnd, cauzele accidentelor. Acestea pot fi:1. Incompatibilitatea de grupn sistemele O, A, B. Este unul dintre cele mai graveaccidente posttransfuzionale, manifestndu-se sub formaocului hemolitic. Acestatrebuie recunoscut la timp, pentru c poate fi fatal. Semnele precoce se manifest prinfrison, stare general alterat, tahicardie, dispnee, paloare, cianoz, vjituri n urechi,dureri lombare, hematurie (hematiile distruse elibereaz hemoglobina pe cale urinar), seblocheaz glomerulii renali, apare insuficiena renal cu anurie.La apariia primelor simptome de alterare a strii generale cu: senzaia de frig, frison,cefalee, dureri lombare, asistenta ntrerupe imediat transfuziai avertizeaz medicul.Pn la venirea acestuia nvelete bine bolnavul, i recolteaz urina, ncepe hidratareacu lichide cldue pe cale bucali pregtete trusa de prim-ajutor n caz de accidentepost-transfuzionale, inclusiv aparatul de oxigen. Transfuzia de snge se faceobligatoriu izogrup: bolnavii cu Rh-negativ vor primi snge doar de la donatori Rhnegativi.2. Transfuzia unui snge alterat.Sngele hemolizat produce fenomene asemntoareocului transfuzional.Sngele infectat cu germeni viruleniprovoac frisoane foarte puternice, care apar deobicei la una-dou ore de la terminarea transfuziei, spre deosebire de frisonul careapare la incompati-bilitatea de grup, care debuteaz chiar n timpul transfuziei. Pn laintervenia medicului, asistenta va nclzi bolnavul cu pturii termofoarei l va hidrata cubuturi calde, uor excitante (ceai, cafea).Sngele infectat cu VHC, HIV, VHB, spirochetta pallidanu provoac reacii imediate,ci tardive, dup trecerea perioadei de incubaie.Embolia pulmonar cu cheagurise manifest ca un accident hiperacut. Bolnavuldevine cianotic, agitat, dispneic, tusetei are dureri toracice, hemoptizie. Asistenta iva administra oxigen, i va face respiraie artificial sau va pregti, eventual, trusapentru intubaie traheal.3. Introducerea aerului n vasele sanguineeste o complicaie rari apare dac sngele seadministreaz sub presiune. Apare puls slab, tensiune arterial scazut, dureri toracice,deces.4. Administrarea ntr-un ritm accelerat a unei mari cantiti de sngepoate provoca dilataiaacut a inimii, care se manifest prin simptomele insuficienei cardiace acute: tahicardie, dispnee, cianoz, scderea tensiunii arteriale. Asistenta va opri transfuzia, va anunamediculi se va pregti cardiotonicei opiacee.5. Transfuzia sngelui nenclzitpoate provoca hemoliz cu insuficien renal,ocposttransfuzional, acidoz, stop cardiac. Asistenta va ntiina medicul la primele semne.6. Reactivitatea neobinuit a bolnavuluiapare datorit incompatibilitii proteinelor dinsngele donatoruluii sngele primitorului. Uneori apare o uoar cefalee sau staresubfebril, alteori reacii urticariene sau edeme. La aceti bolnavi, n loc de sngeleintegral se vor prefera hematiile splate sau transfuzia va fi precedat de medicaiedesensibilizant cu ACTH, hemisuccinat de hidrocortizon sau Romergan.

OXIGENOTERAPIE

Administrarea oxigenuluiIn condiii normale organismul funcioneaz fr probleme cu oxigenul din aer, chiar dac n compoziia acestuia intr doar 21% oxigen. Totui, n cazul pierderii masive de snge, la nivel celular va fi transportat o cantitate mai redus de oxigen, ce va genera o stare de soc. n aceast situaie administrarea de oxigen suplimentar va crete cantitatea de oxigen transportat la nivel celular, influennd pozitiv prognosticul pacientului. Pacienilor cu o criz anginoas, accident vascular cerebral sau afeciuni pulmonare cronice nu le este suficient oxigenul atmosferic i vor beneficia la rndul lor de oxigenoterapie.DEFINIIE:tratamentul prinmbogirean oxigena aerului inspiratConstituie unul dintre tratamentele hipoxiei cauzate de o insuficienrespiratorieSCOPURI:-pe termen scurt-amelioreazstareapacientuluii calitatea vieii - pe termen lung - amelioreazevoluia boliiINDICAII:-hipoxii circulatorii (insuficiencardiac, edem pulmonar, infarct miocardic)-hipoxie respiratorie (oc, anesteziigenerale, complicaii postoperatorii, nou nscui)MODURI DE ADMINISTRARE:-temporar=n afeciuni acute-ndelungat(zilnic)=n afeciuni croniceMetode de administrare a oxigenului unui pacient constient si sau cu ventilatie spontanaSunt numeroase metode de administrare a oxigenului unui pacient. Alegerea uneiasau alteia dintre variante depinde de concentraia de oxigen necesar, tolerana pacientului. Indiferent de metoda aleas, aceasta va fi explicat pacientului.1.Cateterul nazal (sonda)are orificii laterale multiple. Se introducen narprin faringe, schimbndu-se de la o narla alta. Se poate introducein laringe.

Tehnica:1.se dezobstrueazcile aeriene2.se msoarlungimea sondei peobraz de la narina la tragus3.se introduce cateterul cu micriblnde paralel cu palatul ososi perpendicular pe buza superioar4.se fixeazsonda cu leucoplast5.se fixeazdebitul la 4-6 l/minut6.se va observa bolnavulncontinuare pentru prevenirea accidentelor7.se administreazmedicamente cu intermiten i se supravegheaz debitul.

2.Ochelari:pentru oxigen se fixeazdupurechii prezint2 mici sonde de plastic care ptrundn nri. Se recomandla copiii bolnavi agitai.

Sonda nazalEste o component simpl a echipamentului de administrare a oxigenului. Este un tub de plastic cu dou proeminene. Este o pies simpl, uor de folosit, confortabil. Este bine tolerat de majoritatea pacienilor i poate fi folosit n toate situaiile cu excepia cazurilor cnd avem obstrucie la nivelul narinelor pacientului i pentru ca nazofaringele acioneaz ca un rezervor de oxigen poate asigura o oxigenare de pn la 44% atunci cnd volumul administrat este de max. 6L/min.Concentraia de oxigen administrat depinde de volumul administrrii ide volumul tidal al pacientului. Creterea fluxului cu 1L/min duce la creterea concentraiei cu aproximativ 4%.Exemplu:1L/min24%2L/min28%3L/min32%4L/min36%5L/min40%6L/min44%Exist diferite dimensiuni, respectiv pentru aduli i copii. Prezinta doi dintisori, care se introduc in narinele pacientului si o bucla, care permite fixarea, mentinerea sondei pe fata. Permite pacientului sa mannce sau sa bea in timpul folosirii.

Complicaii:Sngerare de la nivelul mucoasei nazaleUscarea mucoaseiDermatita la nivelul fetei si buzelor

3.Masca:pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeazacoperind gurai nasul.n general este greu suportat de bolnav datorit hamului de etaneizare.

Masca simpla de oxigenNuprezintcomplicaiilesondeinazale,darpoatealunecauordepefaa pacientului.Exist diferite dimensiuni, respectiv pentru aduli i copii. Este indicat folosirea mtii simple faciale cnd se recomand administrarea unei concentraii mai crescute de oxigen. Asigur o concentraie de aproximativ 60% oxigen la un volum de 7-8 L/min.Prezint pe ambele pri laterale mici guri care vor permite eliminarea aerului expirat de pacient, precum i diluarea oxigenului cu aerul camerei. Fiecare masc prezint conectorul pentru tubul de legtur la oxigen.Folosirea mtii este mai puin confortabil comparativ cu sonda nazal i poate provoca claustrofobie n special la copii.Tehnica:-se verificscurgerea oxigenului din surs-se pune mascan mna bolnavului pentru- a-i uura controlul mtiii i se susine mna.Debitul de 10-12 l/minut.-se aeazmasca pe piramida nazali apoi pe gur-cnd bolnavul s-a obinuit cu masca, se aeazcureaua de fixaren jurul capului

Masca tip venturiAsigura o oxigenare cu flux nalt i o concentraie bine determinat de oxigen cuprins ntre 24-50%.Este recomandat folosirea acestui tip de masc la pacienii cu bronhopneumonie cronic obstructiv.

Masca de oxigen cu rezervorAsigur o concentraie de 90-100% de oxigen. Const din administrarea unui fluxcontinuu de oxigen ntr-un rezervor ataat de masc. La o administrare de peste 6L/min, la o crestere de 1 litru/min vom mbunti concentraia de oxigen administrat cu 10%.6L/min60% oxigenare7L/min70% oxigenare8L/min80% oxigenare9L/min90% oxigenare10L/min100% oxigenare

Sunt cunoscute dou tipuri de masc cu rezervor:- masca cu reinhalare parial- masca fr reinhalareDeosebirea const n faptul c masca fr reinhalare prezint n plus o valv unidirecional, care se deschide n momentul inhalarii, dirijnd fluxul de oxigen din rezervor spre masc. Se nchide dup inspir blocnd ptrunderea aerului expirat i a aerului ambiant n rezervor.Este recomandat folosirea acestei mti la pacienii cu probleme respiratorii. De asemenea necesit o urmrire atent a pacientului.La folosirea acestui tip de masc pacientul inspir oxigen din rezervorul ataat i dac acest rezervor nu este plin pacientul se va afla in imposibilitatea de a respira. Din acest motiv este absolut necesar umplerea rezervorului naintede aplicarea mtii pe faa pacientului. Trebuie urmrit ireglat volumul de oxigen administrat astfel nct rezervorul s nu se goleasc complet n urma inspirului. Pentru ca rezervorul s nu se goleasc complet, este necesar administrarea oxigenului cuun volum de 10-15L/min.

Masca de oxigen cu nebulizareNu este folosit n mod curent pentru administrare de oxigen, n schimb are un rol important la pacienii cu diferite probleme respiratorii cnd este necesar administrarea diferitelor droguri sub form de aerosol. Pentru nebulizare poate fi folosit fie oxigenul, fie aerul atmosferic, dar cel mai frecvent este utilizat oxigenul.Pentru a utiliza masca de oxigen trebuie mai inti reglat debitul de oxigen astfelnct rezervorul s fie umflat dup care se fixeaz pe faa pacientului. Se fixeaz ferm nu foarte strns. Debitul va fi reglat n aa fel nct lafiecare inhalare rezervorul s rmn parial umflat.

Oxigenoterapia hiperbar:Este folosit n anumite situaii clinice n care se ateapt o cretere a oxigenului dizolvat n plasm. Pacientul este plasat ntr-o camer n care se introduce oxigen la 2-3 atmosfere. Adaptarea la presiune ct i depresurizarea se face cu pruden. Aceast metod estefolosit nintoxicatii cumonoxid decarbon(atuncicndcarboxihemoglobina depeste 20%) sau n encefalopatia hipoxic dup un stop cardio-respirator.4.Cortul de oxigen:nu poate depi o concentratie de 50% a oxigenului, realizeazo circulaie deficitaraaerului, ducnd lanclzirea pacientului. Se impune rcirea cu ghea.

Balonul i masca de ventilaieBalonul este format dintr-un corp autogonflabil care la un capt are adaptarea pentru masc cu valva unidirecional iar la cellalt capt adaptor pentru sursa de oxigen cu rezervor i valva unidirecional.Pentru a ventilacu acest echipament n primul rnd trebuie s se fixeze etan masca de ventilaie pe faa pacientului dup care se comprim corpul balonului i aerul va intra prin gurinasul pacientului. Mtile de ventilaie sunt de diferite dimensiuni, respectivpentruaduli,copiiinou-nscui.Estedepreferatfolosireamtilor confecionate din material transparent, pentru ca salvatorul s poat observa eliminrile de secreii, vomismente. Masca este considerat de dimensiune potrivit atunci cnd acoper nasul i gura victimei i poate fi aezat etan pe faa victimei.Expirul pasiv al pacientului va fi evacuat prin valva aflat lng masca de ventilaie. Baloanele de ventilaie pot fi conectate la o surs de oxigen printr-un furtun standard pentru oxigen. Concentraia de oxigen livrat pacientului depinde de debitul de oxigen, de utilizarea sau nu a unui rezervor i de tehnica de ventilaie (de exemplu volumul curent, frecvena,raportul de timp ntre ciclurile de compresie relaxare). Balonul de ventilaie ofer posibilitatea ventilrii eficace i suplimentarea cu oxigen. Folosind balonul fr rezervor concentraia oxigenului n aerul ventilat nu depete 60 %, iar cu rezervor suplimentar de oxigen (care se ataeaz lapartea inferioar a balonului) se asigur o ventilaie cu oxigen de 90 % sau chiar peste.Utilizarea acestui echipament are ns i inconveniente, utilizarea ei de ctre un singur salvator va face deosebit de dificil asigurarea etaneitii mtii, iar dac are mini mici nu vaputea strnge balonul astfel nct s asigure un debit de aer corespunzator pentru o ventilaie eficient.

Tehnica ventilatiei cu balon si mascaSe ncepe ntotdeauna cu evaluarea pacientului, se asigur deschiderea cilor aerieneprin tehnica hiperextensiei capului isusinerea mandibulei sau a subluxaiei mandibulei dac se suspecteaz o leziune cervical. Se va evalua funcia respiratorie prin inspecie, auscultare i percepia curentului de aer expirat. Dac pacientul nu respir se vor demara manevrele de resuscitare cardio-pulmonar.

Ventilarea pacientului:1. ngenunchiai lng capul pacientului. Aceast poziie va permite o mai uoar meninereaciloraeriene,aetaneitiimtiiicomprimareabalonului. Menineti hiperextensia capului sau asigurai o poziie pentru o subluxaie a mandibulei.2. Deschidei iinspectai cavitatea bucal a pacientului pentru a identifica prezena fluidelor, a corpurilor strine sau a danturii mobile. Aspirai dac este necesar. Utilizai pipa Guedel sau canula nazo-faringiana.3. Alegei o masc corespunztoare. Masca trebuie s acopere faa pacientului ncepnd de la piramida nazal pn ntre brbie i buza inferioar.Masca prea mica sau prea mare va face ineficient ventilaia.4. Aezai masca pe faa pacientului. ncepei prin a aeza masca cu unghiul mai ascuit pe piramida nazal a pacientului dup care fixati baza mtii ntre brbie i buza inferioar.5. Etanai masca. Pozitionai degetele medius, inelar i mic pe marginea brbiei tracionnd ctre napoi, indexul pe baza mtii i policele pe partea superioar a mtii. Degetele de pe brbie tracioneaz ctre napoi iar cele de pe masc apas.6. Comprimai balonul la interval de 5 secunde. ncercai s ventilai o cantitate corespunztoare de aer. Pentru sugari i copii ventilai la intervale de 3 secunde.7. Verificai dac toracele se ridic la fiecare ventilaie. Dac toracele nu se ridic atunci posibil ca etaneitatea mtii s aib de suferit sau exist o obstrucie a cilor aeriene. Dac este o problem de etaneitate atunci repozitionai masca iar dac este o obstrucie atunci aplicai cunotinele de la capitolul 6.8. Administrai oxigen. Nu uitai c fr sursa de oxigen se va administra numai 21% oxigen iar cu un debit de 10-15l/min. se administreaz o concentraie de pn la 90% oxigen. Aceast concentraie este vital pentru un pacient care nu respir.Cu o pregtire practic corespunztoare o persoan poate s ventileze un pacient utiliznd balonul i masca de ventilaie. Cu toate acestea este o manevra dificil de efectuat cu doardou mini. De aceea este recomandat s se efecteze aceast manevr pe ct posibil de ctre dou persoane.O persoan va comprima balonul iar cealalt persoan va asigura etaneitatea mtii. Cel care asigur masca va folosi aceeai poziie a minii ca cea efectuat de un singur salvator cu diferena c minile sunt aplicate pe ambele pri ale mtii. Aceast poziie aminilor asigur o etaneitate mai mare ntre masc i faa pacientului. Manevra aceasta este important pentru c poate salva viei, de aceea trebuie s fie insuit n mod corect i exersat constant.

Oxigenoterapiaesteometodterapeutictemporar destinat ameliorrii, mbuntiriihipoxemiei.Oxigenoterapiatrebuiesfiecontinu,iarconcentraiade oxigennaerulinspirattrebuiesfienfunciedeprofunzimeahipoxemiei.Oxigenoterapia trebuie monitorizat prin puls oximetrie.

Incidente la administrarea oxigenului:-distensia abdominalprin ptrunderea gazului prinesofag-enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului prin fisurarea mucoasei.Se va ti c:- nu se unge cateterul cusubstanegrase(pericol de explozie i pneumonie)- bombele de oxigen se fixeaz pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile-oxigenul nu se folosete frmanometru-barvetarul sfie bine fixat deoarece prin rsturnarempinge apan cile respiratorii ale bolnavului.