Nae Ionescu

Individul religios

Prelegeri de filosofia religiei

Edilie ingrijitd qi studiu introductiv de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX

Concep{ia graficd a seriei: Mdddlina PricopCoperta I: ,,Scara virtu{ilor" in Herrade de Landsberg,

Hortus Deliciarum, reprodus in edi{ia C.M. Engelhardt, I 8 I 8.

Lector: Ilie Barangd

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomdnieiIONESCU, NAE

Individul religios : prelegeri de filosofia religiei i Nae Ionescu;stud. introd. qi ed. ingrij. de Lucian Pricop. - Bucuregti :Cartex,2A16

ISBN 978-606-8023-1 8-6I. Pricop, Lucian (pref.) (ed.)

291.1

a

a

a

a

a

Pentru comenzi ;i informa{ii, vd rugdm sd ne contactaliTel/fax: 02 I /323.4 I .30; 021 1323.00.7 6

Tel: 0145.069.898; 0729.951 .763www.edituracartex.roe-ma i I : comenzi@ed ituracartex. roP.P. 4, C.P. 184, Bucureqti

la:

Cuprins

Generalia,, Nae lonescu"sau produsele magistrului odios (Lucian Pricop) I 7

Notd asupra ediliei / 2l

Individul religios. Prelegeri de filosofia religiei / 25

I. Ce este filosofia religiei? I 27ll. Conceptul de religie qi problematica filosofiei religiei / 38

III. Experien{a religioasd / 48lV. Actulreligios / 59V. Religie natural5 qi metafizicd / 68

VI. Despre imposibilitatea dovedirii existenlei lui Dumnezeu / 78

VIL Trecerea de la idol la Durnnezeu / 90

VllI. Actul religios - act social sau act personal? / 100

IX. ldeea de Dumnezeu in filosofie qi in religie I I 12

X. Congtiinla religioasd / 125

X[. Cunoaqterea religioasd I 139XII. Existenla absolutd / 150

XIII. Sanctitatea divinului / 160

XIV. Adevlrulreligios / 173

XV. Tipuri qi valori religioase / 185

XVl. Istoria lilosofiei religiei/ 196

--re-

I. Ce este filosofia religiei?r

Faptul ci qi anul trecut gi anul a0esta am anunfat Prelegeri de

filosofie a religie? nu este in legltur[ cu altceva dec6t cu opreocupare a mea constant[ care nu este, cum aq zice, un reflexal structurii actuale a vremii sau a sufletului epocii noastrecontemporane, ci este o preocupare pe care s-a int6mplat si oam, cum s-a intdmplat s[ o aibi gi alli oameni. Vreau sd spun,cu alte cuvinte, ci filosofia religiei este o disciplin[ filosofio[ce poate si fie la modi astizi pentru o parte din lume, care se

ocup[ de problemele de filosofie generali, dar ea nu a existat inspeculalia filosofic[ a omenirii in chip constant. Dovada ceamai bun[ra acestei afirmalii se vede, intre altele, tocmai infaptul c[ filosofia religiei a inoeput s[ se constituie propriu-zis,ca disciplin[ filosofici de sine stdtltoare, tocmai in veactrl alXIX-lea, adicl in veacul care este cel mai s6rac de continutmetafrzic de la Hegel incoace.

, Orientarea interesului omenesc spre problemele de filo-sofia religiei nu este in legdtur[ cu o mai mare religiozitate aomenirii gi prin urrnare nu trebuie sd vede{i nici in incercdrilemele de a schifa - in linii generale de altfel - un fel de sistem al

I Lectie [inuttr la data de 27 februafie 1925.2 in anul'universitar 1923-1924, Nae lonescu predase cursul intitulat FilosoJiareligiei. Metafizicdsi religie, nelitografiat qi, in consecinfd, neplstrat. :

28 Indit,ittul religios

filosofiei religiei, nu trebuie sd vede{i o ?ncercare a mea de amd pune oarecum la unison cu ritmul vremii.

De altf-el, ritrnul acesta al vremii este qi el un lucru foarteciudat. asa de ciudat inc6t cea rnai de seamd preocupare a unuispirit pe care-l preocupl problernele filosofice este sI se sus-tragl cdt mai mult lui, sau in orice caz sd controleze intotdea-una ceea ce prime;te de la el, cu deosebire criticile.

Din acest punct de vedere, este adevlrat cd problernele,nu de filosofia religiei, dar de religie, trec oareculn astlzi pe unplan rnai ?n fa{d in ansamblul intereselor generale ale omenirii,dar teoretizarea acestor fenomene este de fapt astdzi oarecumingreunatS de lipsa de disciplin[ a spiritului filosofic.

lmpresia rllea generald este cd filosofia trece ast5ziprintr-o criz6, intre altele ;i pentru faptul cd aceasti filosofieabdicd de la instrumentul ei cel mai de seami, care este, totugi,gi trebuie s[ rdm6n6, ra{iunea. Cdci filosofia, la unna urrnei, nueste decAt un fel de rezultat al unor cercetlri asupra unui obiectspecial pe care l-am indicat noi, dar un rezultat care, prin esentalui, trebuie sf, fie de-a dreptul translnisibil. Dar transmisibi-litatea cunogtinlei noastre nu este posibila liri acest instrumental ra{iLrnii. Acei dintre d-voastrd care au citit c6te ceva din micanoastrd publicistici filosoflc5, diverse polemici intre diferitegcoli ;i cllrente in idei, iqi aduc arninte, desigur, de polemicafbarte acerbl dintre ra{ionaliqtii de la Iaqi gi misticii de laBucuresti. Ace;tia din urrnl spuneau: Ra{iunea? nu mai e bundde nirnic! Nu o mai fi pentru ce le-o trebui dumnealor, dar deceva tot rnai e bun6, intrucAt este singurul instrument de trans-mitere a cunostinlei noastre. Dupi cum vE spuneam ins6, epocaaceasta a noastr[ moare oarecum filosofic tocmai din cauzaanarhiei totale care domnegte in cdmpul acesta spiritual, tocmaidin cauza lipsei de disciplinl care domneEte in g6ndire, carestdpAneqte gAndirea noastrd conternporand.

Yasdzicd,, criza filosoficd - dacl este ast[zi o crizi filo-sofic5 si hotdrAt c[ este - provine nu din bogSfia sau din sdrlciasufleteascd a epocii, cdci cantitatea de avufie sufleteascd estepoate rnai mare astizi decAt acum 20 sau 30 de ani, dar provine

Ce estefilosofia religiei? 29

dintr-un fel de dezorientare a spiritului care renun{d, azi, lasingurul instrument propriu-zis al filosofiei, care este qi rfunAnepentru totdeauna ra{iunea omeneasc6.

Yasdzicd, daci noi ne ocupdm cu dif'erite obiecte care,prin natura lor, ar fi oareculn inclinate s[ scape unei cunoagteriprin mijlocul ra{iunii, nu este ins[ rnai pulin adev5rat cd rezul-tatul cercetdrilor noastre asupra acestor obiecte rim6ne trans-rnisibil tot prin instrumentul acesta al rafiunii, care, in spe(d, se

oxteriorizeazd.prin limbaj. intruc6t limbajul este un instrumentlogic, un instrument de exprimare a gAndirii logice, qi singurulinstrument de exprimare a g6ndirii logice gi, intrucAt, maidepafte, g6ndirea logicd la rAndul ei este un fel de precipitat alactivitdlii raliunii noastre, nu ne putem lipsi de ra{iune infllosofie.

Faptul cd noi, sau unii dintre noi, dotafi cu puteri spiri-tuale deosebite, izbutesc sE se coboare in realitate pe alte c5idecAt cele ale raliunii qi izbutesc si prindl din realitate lucrurice stau ceva mai ad6nc decdt p6n5 unde poate pdtrundera{iunea, este adevirat; dar chiar aceste lucruri trebuie trans-fbrmate, frdmdntate din nou, plSmddite in elemente noi alera{iunii Ei date caatare pentru ceilalli.

Prin urmare, in ceea ce md priveqte, nu mE simt solidarnici cu actuala crizd antiintelectualistS a filosofiei, cum nu mdsimt de altfel solidar nici cu actuala prefacere sau re?nnoirereligioasi a omenirii. Cu alte cuvinte, lucrurile despre carevorbesc eu sunt de un interes etern, sunt lucruri pentru cares-au gdsit interesa{i in toate timpurile.

C[, in sfdrEit, nu s-au fEcut cursuri de filosofia religiei lafhcultatea- noastr5, asta nu se datoreazd faptului cd anul1924-1925 nu a mai fost niciodatS inci in omenire, ci se

datoreazd faptului cd acei care au stat pe scaunul pe care staueu acum nu au avut ei inqi;i interes pentru asta. Vreau sd spuncd nu avem de-a face cu un precipitat, ca o r6sfr6ngere a modei,atunci cAnd evoc asemenea probleme aci.

Spuneam adineaori cd veacul al XIX-lea este veacul carea asistat la constituirea acestei discipline de sine stdtltoare a

30 lndividul religios

filosofiei religiei. Ce poate sd insemne filosofia religiei? Poatesd insemne dintr-odatd doul lucruri:l) O cercetare purd qi sirnpld a religiei, si anume, o cercetaredin punct de vedere filosofic a acestui concept de religie qi a

obiectului corespunzdtor conceptului;2) Un fel de filosofie a noastrb asupra religiei, un fel defilosofie in leglturd cu lucrurile religioase sau care sE aibd labazd concepte din lumea religioasS.

Aceasta din urrni poate sE duc6 la rezultate apreciabile,dar nu poate sI formeze propriu-zis obiectul unei serii de prele-geri intr-o facultate, pentru cI asemenea considera{ii filosoficein legdtur[ cu obiectul religios nu se pot propriu-zis inchegaintr-un sistem sau intr-un grup de doctrine, ele sunt la dispo-zilia imaginaliei respectivului care face considerafiile qi, peunnd, gi la dispozi{ia bogdfiei celui care filosofeazi in legdturdcu lucrurile religioase. RdmAne, prin urmare, un singur dome-niu precis care poate sd facd obiectul unei serii de prelegeriasupra filosofiei religiei, adicd cercetarea din punct de vederefilosofic a religiei in general.

Intr-adevir, aceasta a fbst gi preocuparea filosofilor dinveacul al XIX-lea, numai c[, ?n genere, cercet5rile acestora aufost fEcute dintr-un punct de vedere ceva mai antifilosofic sau,dacl vreli, mai pu{in filosofic. D-voastrd vI aminti{i cum iispunea opusculului lui Kant care trateazi asemenea probleme:ii zicea Religia tn granilele ra/iunii. Ce insemn5 lucrul acesta?Insemn6 c[ filosofia lui Kant privegte religia din punctul devedere al unui sistem, adic6 mdrgineqte materia aceasta religi-oas6 la ceea ce poate sd intre in lirnitele rafiunii.

Punctul de plecare al sistemului lui Kant este acesta, cdnoi in genere nu ne miscdrn dec6t in limitele fixate de ra{iune,cd in genere filosofia nu poate sE fie fdcuti dec6t in aceste gra-nile ale ra{iunii gi, prin urmare, este licutd qi religia tot ind-untrul acestor grani{e, adicd in grani{ele sistemului meu pro-priu. Cam acelaqi lucru il spune, de pild[, qi Hermann Cohenr,

I Hermann Cohen (1842-1918). filosof german, unul dintre fondatorii $cotiineokantiene de la Magdeburg.

Ce este filosofia religiei? 31

care-qi intituleazd consideraliile asupra religiei Der Begriff'derIteligion im System der Philosophiet, ;i Paul Natorp2, care zice'.

Ileligia in granilele umanitd{ii (Religion innerhalb der Grenzenrler Humanitdf). O incercare la Kant in cadrul rafiunii, Ia Natorpirr cadrul umanitdlii, la Cohen in cadrul filosofiei, adicl este

condilionatd religia de sistemul filosofic in general, qi in func{i-onarea acestui sistem filosofic diinuiegte gi conceptul religiei.

Dar, veli spune d-voastrS: la urmd, ce inseamnS, cum spu-ne Natorp, despre religie in granilele umanitdlii? $i religia este

un fapt omenesc gi, in realitate, dacd zici ,,in granilele uma-

nit61ii", inseamni c6 ai clasat religia acolo unde este locul ei!Dac[ aceasta ar fi interpretarea, evident cE degeaba a;

mai vorbi eu aci. Probabil ins6 cd faptul acesta este o indica{iepentru presupozilia - pe care nu o fac eu aci, dar care rezultdpropriu-zis din insagi aceast[ Iucrare - cA anLlme conceptulacesta de ,,umanitate" nu este ca acela cu care avem de-a facein mod obignuit, ci este un concept special, care face parte

integrant[ din sistemul special de filosofie al lui Natorp. Esteaci o interpretare a religiei in cazul unui sistem filosofic ;i ointerpretare a religiei din punct de vedere al acestui sistem. Mise pare c5, filosofic vorbind, adicd rnai larg vorbind, metoda nupoate sI fie bun6. Ea este dintru inceput constructiv6 ;ioarecum dinluntru in afar6 constructivd.

Mie mi se pare cd, de indat[ ce faci incercarea de a vorbide o filosofie asupra religiei, adic[ de a defini, de a studiafilosofic conceptul de religie, mi se pare c5 drurnul cel maisimplu qi mai uqor de realizat ar fi sd plecdm de la realitate in

I Hermann Cohen, Der Begrrff der Religion im System der Philosophie

lConceptil de religie in sistemul filosoficl a aparut la 'lcipelmann, Giessen,l9l5 qi este una dintre lucrarile de ref'erin{d ale t'ilosoftei neokantiene.2 Paul Gerhard Natorp (1854-1924), filosol'neokantian. membru al $colii deIa Magdeburg. Specialist in Platon. a influenfat profund fonnarea ;i g6ndirealui Hans-Georg Gadamer qi a lui Edrnund Husserl. Este celebrd controversasa cu rnai t6ndrul sdu coleg de la Magdeburg, Martin Heidegger, care-i dedicaun sttrdiu ,.Raportul Natory" in 1922, in care este observabili o fenorne-nologie a temporalit[tii prin descrierea vielii factice.I Prima edilie a cdrfii lui Paul Natorp, Religion innerhalb der Grenzen derl:lumanitrit, apare la Mohr,'Iiibingen, in 1908.