Amintirile false din perspectiva paradigmei Deese–Roediger–

McDermott

Lab reportAutor (Nume și prenume) ……………

Structura• Abstract (max 300 cuvinte) ..………………………………

• Cuvinte cheie3-5 cuvinte cheie

• Introducere(prezentarea teoriei, definirea conceptelor,

cercetări în domeniu)……………………………………………………..……………………………………………………..

• In experiment, se va regasi obligatoriu Proba de memorie Deese–Roediger–McDermott si una dintre celelalte 5 probe (la alegere).

• Obiective și ipotezeStudiul urmărește identificarea diferențelor în producerea

amintirilor false în funcție de modul de prezentare a stimulilor. De asemenea, au fost luate în considerare și aspecte precum: volumul memoriei vizuale și auditive de scurtă durată, preferința emisferică cerebrală, lateralitatea cerebrală, nevoia de cunoaștere.

……………………………………………………..

• Metode

• Participanți: La această cercetare au participat XX studenți de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, anul II.

……………………………………………………..

Instrumente:• Chestionarul nevoii de cunoaștere (Cacioppo,

Petty, & Feinstein, 1996)• Chestionar pentru preferința emisferică

cerebrală (Zenhausern, 1975 cit in Morton, 2002)• Inventarul Edinburgh (Oldfield, 1971)• Probe pentru depistarea manualității: tapping și

trasaj• Probe pentru măsurarea volumului memoriei de

scurtă durată, vizuală și auditivă• Proba de memorie Deese–Roediger–McDermott

Materiale• Două modalități de prezentare a stimulilor: – vizuală (cuvintele au fost prezentate pe ecran și proiectate

pe perete) – auditivă (cuvintele au fost citite cu voce tare, pe rând, la

interval de 2 secunde). • Pentru etapa de reproducere a fost creată o foaie de

răspuns cu patru coloane corespunzând celor patru liste. Pentru etapa de recunoaștere, a fost constituită o listă conținând 36 cuvinte, alese astfel: – 4 cuvinte din fiecare listă inițială, cuvintele având

pozițiile 1, 8, 10 si al 15 lea din serie (4X4 = 16 cuvinte)

– 4 cuvinte stimul (Lure) pentru fiecare listă– 8 cuvinte noi nerelaționate cu cele din listă– 8 cuvinte slab relaționate.

• Design (tip de design, variabile dependente, variabile independente)

……………………………………………………..……………………………………………………..……………………………………………………..……………………………………………………..

Procedura• Participanții au fost împărțiți în două grupuri. Grupului 1 (GV) stimulii din cadru

probei DRM au fost prezentați vizual. Grupului 2 stimulii i-au fost prezentat auditiv (GA).

• Etapa 1 (reproducere libera)– Grupul Vizual – lista este prezentată vizual, cuvânt cu cuvânt pe ecranul unui

laptop, la interval de 2 secunde. După epuizarea fiecărei liste, urmează o etapă de 2 minute de reproducere (free recall).

– Auditiv – lista este prezentata auditiv, fiecare cuvânt este citit pe rând, tare, la interval de 2 secunde. După epuizarea fiecărei liste, urmează o etapa de 2 minute de reproducere (free recall).

• Ambelor grupe li se subliniază în cadru instructajului: notați numai acele cuvinte care sunteți siguri ca se aflau pe listă)

• Etapa 2 (recunoaștere)• Se prezintă lista cu cele 36 cuvinte. Participanții primesc lista și încercuiesc

cuvintele care au făcut parte din listele inițiale (Instructajul: încercuiți numai acele cuvinte care sunteți siguri ca se aflau pe listă).

• Într-o ședință separată de testare, au fost administrate colectiv tuturor subiecților din ambele grupuri probele privind: nevoia de cunoaștere, preferința emisferică cerebrală și probele MSD. Individual au fost administrate probele de tapping și trasaj.

Rezultate• Baza de date

• Se vor prezenta criteriile de analiză a datelor. • Veți folosi tehnici descriptive pentru prezentarea și

analiza variabilelor. • Veți folosi tehnici inferențiale pentru testarea ipotezelor.• Tabelele din SPSS vor fi prelucrate, conform regulilor

APA, vor fi numerotate și vor fi însoțite de explicații și interpretări ale datelor. ……………………………………………………..……………………………………………………..

Exemple de abordare a cercetării:• Există diferențe în ceea ce privește corectitudinea/ acuratețea reactualizării în

funcție de modul de prezentare a stimulilor? (care dintre cele două grupuri obțin performanțe mai bune la proba DRM, cei cărora stimulii le-au fost prezentați vizual sau cei cărora stimulii le-au fost prezentați auditiv?)

• În care dintre situații reactualizarea este afectată de mai multe erori, în situația reproducerii cuvintelor sau în situația recunoașterii? (amintirile false și erorile apar mai degrabă în situația de reproducere a listelor de cuvinte sau în situația de recunoaștere?) Apar diferențe în funcție de tipul de prezentare a stimulilor (vizual sau auditiv)?

• Există asocieri între volumul memoriei vizuale de scurt durată și acuratețea reactualizării cuvintelor din cadrul probei DRM? Dar între volumul memoriei auditive de scurtă durată și acuratețea reactualizării cuvintelor din cadrul probei DRM? Apar diferențe în funcție de tipul de prezentare a stimulilor (vizual sau auditiv)? Participanții cu un volum mai mare al MSD vizuale obțin performanțe mai bune în cazul prezentării vizuale a stimulilor în cazul probei DRM? Participanții cu un volum mai mare al MSD auditive obțin performanțe mai bune în cazul prezentării auditive a stimulilor în cazul probei DRM? Numărul de greșeli la probele MSD se asociază cu numărul de amintiri false de la proba DRM?

Exemple de abordare a cercetării:• Există asocieri între nevoia de cunoaștere și acuratețea reactualizării cuvintelor

din cadrul probei DRM? Persoanele cu un nivel mai ridicat al nevoii de cunoaștere fac mai multe greșeli decât cele cu un nivel scăzut al nevoii de cunoaștere?

• Există asocieri între preferința emisferică cerebrală și acuratețea reactualizării cuvintelor din cadrul probei DRM?(preferința emisferică cerebrală stângă sau preferința emisferică cerebrală dreaptă se asociază cu un număr mic de erori – amintiri false)?

• Există diferențe între dreptaci și stângaci în ceea ce privește performanțele la probele de memorie? Care dintre participanți produc cele mai multe amintiri false: stângacii, dreptacii sau persoanele ambidextre?

• Cum se manifestă efectele de ordine (primacitate, recență) în cazul reactualizării listelor de cuvinte din cadrul probei DRM? (care cuvinte sunt reactualizate cu mai multă ușurință – de la începutul, de la jumătatea sau de la finalul seriilor). Apar diferențe în funcție de tipul de prezentare a stimulilor (vizual sau auditiv)?

• Există diferențe de gen în ceea ce privește performanțele la probele de memorie?

• Există vreo asociere între vârstă și rezultatele la probele de memorie?

Discuții• Vor fi discutate rezultatele obținute în strânsă legătură

cu rezultatele raportate în literatura de specialitate și cu cercetările în domeniu.

• Se va discuta despre limitele și punctele tare ale cercetării. Se vor propune modalități de eliminare a acestor limite. Veți analiza factorii care au influențat validitatea cercetării, modalitățile de control ale variabilelor.

• Vor fi propuse direcții viitoare de cercetare. ……………………………………………………..……………………………………………………..

Referințe• Minimum 5 surse bibliografice, citare conform regulilor APA

• Cacioppo, J. P., Petty, R. E., Feinstein, J. A., & Jarvis, W. B. (1996). Dispositional Differences in Cognitive Motivation: The Life and Times of Individuals Varying in Need for Cognition. Psychological Bulletin, 119(2), 197-253

• Gulgoz, S. (2001). Need for cognition and cognitive performance from a cross-cultural perspective: Examples of academic success and solving anagrams. Journal of Psychology, 135, 100-112.

• Morton, B. E. (2002) Outcomes of Hemisphericity Questionnaires Correlate with Unilateral Dichotic Deafness. Brain and Cognition, 49, 63–72.

• Oldfield, R. C. (1971). The assessment and analysis of handedness: The Edinburgh inventory. Neuropsychologia, 9, 97-113.

• Stadler, M. A., Roediger, H. L., & McDermott, K. B. (1999). Norms for word lists that create false memories. Memory and Cognition, 27, 494–500.