ifrs si contabilitatea româneasca

8/6/2019 IFRS si contabilitatea româneasca

http://slidepdf.com/reader/full/ifrs-si-contabilitatea-romaneasca 1/7

IFRS si contabilitatea româneasca,referinte. La ora actuală România se află în faţa unor procese economice,politice,sociale,culturaleireversibile şi de mare interes pentrucontabilitate: creşterea numărului şi puterii companiilor transnaţionale; globalizarea

economiilor, cu predilecţie a pieţelor financiare; creşterea capitalizării bursiere şi dezvoltareaşi apariţia de noi produse financiare.

În aceste condiţii, producţia şi comunicarea unor informaţii financiare relevante, credibile,comparabile care să utilizeze un limbaj contabil comun în măsură să asigurecomunicarea între toate categoriile de utilizatori de informaţii sunt vitale mediului de afaceri.

Unica soluţie pentru realizarea acestor cerinţe este armonizarea/covergenţa/conformitateacontabilităţii româneşti cu prevederile aquis-ului comunitar şi, implicit, aplicarea efectivă aStandardelor Internaţionale de Raportare Financiară IAS/IFRS.

Fara sa vorbim de o contabilitate conforma cu IAS, nu putem sa facem aprecieri despreIFRS,deci:A. Scurt istoric al aplicării Standardelor Internaţionale de Contabilitate - IAS înRomânia

Februarie 2001: Ministerul Finantelor Publice a implementat gradual reformaReglementarilor Contabile din Romania, initial prin adoptarea Ordinului Ministerului Finantelor Publicenr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a aComunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, ordinurmat ulterior de o serie de alte ordine specifice institutiilor bancare, societatilor de asiguraricat

si institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

OMF nr. 94/2001 prevede aplicarea limitată a Standardelor Internaţionale de Contabilitate încazul societăţilor româneşti cum ar fi ajustarile la efectele inflatiei (IAS 29/SIC 19/SIC 30) sinecesitatea consolidării (IAS 22/IAS 27/IAS 28).

Astfel, Ordinul:• prevede societăţile cărora li se aplică, selectate gradual, în funcţie de îndeplinireaanumitor criterii de mărime;• combină Directiva a IV-a a UE cu IAS, fapt care conduce la anumite excepţii de laaplicarea integrală a IAS;

• nu prezintă prevederi referitoare la consolidarea conturilor;• menţionează anumite reglementări naţionale care se vor aplica/în loc de IAS.

Octombrie 2001: Adoptarea OMF 1982/5/2001 referitor la aplicarea reglementărilor contabile aliniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor de credit. Acesta esteechivalentul OMF 94/2001 pentru bănci şi instituţiile de creditare.

Februarie 2002: Adoptarea OMF 306/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabilealiniate la IAS şi Normele UE în cazul societăţilor mici. Acesta cuprinde standarde contabile“restrânse” aplicabile în cazul societăţilor mici.

Decembrie 2002: Adoptarea OMF 1742/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabilealiniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor supervizate de Comisia Naţională a

http://teoraeco.blogspot.com/2010/01/implicatiile-adoptarii-ifrs-asupra.html

http://teoraeco.blogspot.com/2010/01/implicatiile-adoptarii-ifrs-asupra.html



Valorilor Mobiliare (CNVM). Acest Ordin este echivalentul OMF 94/2001 pentru societăţile cotate laBursă, brokeri, fonduri de investiţii etc.

Iulie 2003: Adoptarea OMF 815/2003 referitor la formatele rapoartelor semianuale ale

societăţilor. Ordinul prevede că toate societăţile trebuie să raporteze la 30 iunie şi stabileşteformatul de raportare.

Octombrie 2003: Adoptarea Hotărârii Ministerului Finanţelor Publce referitoare lainteracţiunea dintre normele fiscale şi noile reglementări contabile contabile, referindu-se la oserie de aspecte referitoare la reconcilierea rezultatului contabil cu cel impozabil.

B. Saltul către IFRS

În decembrie 2003, Ministerul Finanţelor Publice a publicat OMF 1827/2003 care clarificăaplicarea viitoare a standardelor internaţionale în România, preluate sub denumirea de

International Financial Reporting Standards (IFRS) - Standarde Internaţionale de

Raportare Financiară. Romania va beneficia enorm ca urmare a acestei decizii nu doar din perspectiva armonizării cu legislaţia Uniunii Europene, ci şi a faptului că firmele din Romaniavor utiliza un cadru contabil recunoscut la nivel mondial, bazat pe conceptul de imagine justăşi fidelă – o măsură mult aşteptată de toată comunitatea de afaceri.

În conformitate cu ordinul mai sus amintit, începând cu situaţiile financiare ale anului 2006,Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), aşa cum sunt prezentate şi

publicate de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate, IASB-InternationalAccounting Standards Board, se aplică de către următoarele categorii de persoane juridice:

Persoane juridice care aplică OMF 94/2001;- Instituţii de credit;- Societăţi de asigurare şi reasigurare;- Instituţii reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;- Companii şi societăţi naţionale;- Regii autonome şi alte persoane juridice de interes public;- Societăţi comerciale care urmează să fie consolidate de către o persoană juridică careaplică IFRS;- Persoane juridice care la sfarsitul anului precedent îndeplinesc două dintre următoareletrei criterii: cifra de afaceri peste 7,3 milioane Euro, total active peste 3,65 milioaneEuro, numar mediu de salariaţi peste 50, alte persoane juridice pe baza aprobăriiMinisterului Finanţelor Publice.

Situaţiile financiare ale entităţilor care aplică IFRS vor fi auditate de catre auditori financiari,membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România.

Perioada de aplicare a IFRS-urilor se delimitează după cum urmează:

Etapa 1: 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005, denumită perioada de tranziţie, perioadaretratării situaţiilor financiare sau perioada comparativă. În această etapă, baza contabilităţii

primare este conformă cu referenţialul anterior (OMF 94/2001 sau OMF 306/2002), situaţiilefinanciare sunt întocmite conform referenţialului anterior.



În această etapă au loc:

- recunoaşterea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în conformitate cu cerinţeleIFRS

- recunoaşterea activelor şi datoriilor care nu sunt permise de IFRS- reclasificarea tuturor activelor şi datoriilor în conformitate cu IFRS- reevaluarea sau reajustarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în conformitate cuIFRS, unde utilitatea valorii juste se personalizează drept cost estimat

Toare diferenţele rezultate din recunoaştere, derecunoaştere şi ajustare la evaluare vor fitratate ca elemente de capitaluri proprii. Se dă curs astfel, conceptului de ajustări privindmenţinereacapitalului, concept prezentat în cadrul general IFRS.

Tipurile de înregistrări contabile se prezimtă astfel:a. Câştiguri rezultate din retratare:

Conturi de active şi pasive bilanţiere = Conturi de capitaluri proprii, şi

Conturi de capitaluri proprii = Impozite amânate (datorii)

b. Pierderi rezultate din retratare:

Conturi de capitaluri proprii = Conturi de active şi pasive bilanţiere, si

Impozite amânate (creanţe) =Conturi de capitaluri proprii

Etapa 2: 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006, denumită perioada de aplicare efectivă sau perioada întocmirii primelor situaţii financiare conform IFRS, definită prin: retratareaconformIFRS a informaţiilor prezentate în situaţiile financiare de şla 31 decembrie 2005. Pentru aasigura informaţia comparativă, retratarea vizează atât informaţiile iniţiale corespunzătoaremomentului 1 ianuarie 2005, cât şi a informaţiilor finale la 31 decembrie 2005.

Altfel spus, este aplicarea retroactivă integrală a tuturor IFRS-urilor, astfel încât, la 31decembrie 2006 se întocmesc primele situaţii financiare conform IFRS.

Acesta este un moment deosebit de important pentru sistemul contabil din Romania şi trebuierecunoscut meritul Ministerului Finantelor Publice din această perspectivă, dar reprezintă, înacelaşi timp, o provocare pentru societăţile vizate de prevederile menţionate, implicţiile

pentruacestea fiind multiple. Dintre acestea menţionăm:

• Înţelegerea principalelor probleme şi a impactului potenţial al acestora;• Planificarea, alocarea responsabilităţilor şi solutionarea problemelor;

• Instruirea personalului în ceea ce priveşte noile sisteme şi implicaţiile practice aleIFRS asupra activităţii zilnice a acestora;



• Generarea noilor informaţii şi asigurarea calităţii acestora;• Adaptarea sistemelor informatice şi a procedurilor în funcţie de cerinţele IFRS;• Eliminarea eventualelor deficienţe ale operaţiunilor financiare din perspectivacerinţelor IFRS;• Întocmirea bugetelor şi previziunilor conform cerinţelor IFRS;

• Dezvoltarea unei strategii de comunicare menită să pregatească piaţa şi părţileimplicate în ce priveste impactul potenţial asupra principalilor indicatori ai performanţei conform IFRS;• Evaluarea consecinţelor asupra datelor pentru raportarea fiscal[ locală şi aimplicaţiilor asupra preţului de transfer;

Adoptarea IFRS reprezintă mai mult decât o modificare a reglementarilor contabile. Este unnousistem de evaluare a performanţei – un nou sistem de proceduri – care trebuie adoptat lanivelul întregii organizaţii. Acesta va schimba modul de lucru şi, de asemenea, este posibil săimpună schimbări decisive în ceeea ce priveşte managementul strategic şi contabil.

În principal, implicaţiile strict de natură contabilă se referă la:

• Aplicarea integrală a anumitor standarde care nu au fost aplicate anterior în practică(IAS 39 Instrumente financiare, IAS 36 Deprecierea activelor etc.);

• Se vor aplica noi standarde IFRS (IFRS1 Aplicarea pentru prima dată a standardelor internaţionale de raportare financiară şi standardul prin care sunt revizuite 13Alte standarde) şi va fi retras IAS 15 Informaţii care reflectă efectele variaţiei

preţurilor;

• Este posibil ca reglementările fiscale să nu ţină pasul cu reglementările contabile, iar implicaţiile fiscale ale anumitor tranzacţii putea fi neclare. Ca urmare, pot apăreaconflicte cu autorităţile fiscale.

Este acesta un proces simplu si direct? Arareori. Un simplu exercitiu tehnic pentru functiafinanciară? Niciodată, deoarece:

• Întreaga bază de raportare către părţile interesate se va modifica. Pentru multecompanii acest lucru înseamnă o serie de schimbări fundamentale - schimbări care pot

afecta intreaga activitate, de la relaţiile cu investitorii până la procedurile zilnice - şicare pot influenţa viabilitatea unor produse şi chiar profitabilitatea activităţii în sine;

• Este necesar ca societatea să aloce o perioadă considerabilă de timp planificării şiimplementării modificărilor necesare şi integrării lor la nivel de societate, astfel încatacest proces sa nu diminueze eficienţa activităţilor zilnice.

Sugerăm că cea mai buna modalitate de a realiza acest lucru este trecerea la aplicarea IFRS

paralel în trei zone de activitate:



1. Modificarea cifrelor

Această activitate trebuie să se considere printre principalele obiective: colectarea datelor,colarea şi întelegerea completă a cifrelor conform IFRS, prezentarea informaţiilor, raportarea

pe

segmente şi evaluarea necesităţii provizionului pentru deprecierea activelor. Aceasta activitateva permite companiilor să întocmiească situaţii financiare IFRS comparabile cu rapoartelecurente şi care, eventual, le înlocuieste pe acestea. O modificare de tipul acesta a fostexperimentată de curand prin implementarea OMF 94/2001. Dar este la fel de important să seurmarească modul în care informaţiile IFRS vor afecta percepţia performanţei operaţiunilor respectivei companii.

Companiile trebuie să analizeze diferenţele dintre IFRS şi reglementarile contabile pe care leaplică (fie OMF 94/2001, fie OMF 306/2002). Printre diferenţele dintre IFRS si OMF94/2001 se numară aspectele referitoare la contabilitatea inflaţiei şi contabilitateacombinărilor deîntreprinderi, care au fost excluse în mod specific din aria de aplicabilitate a OMF 94/2001.Alteastfel de diferenţe pot include cerinţele referitoare la instrumentele financiare şi impozitulamânat care, deţi prevazute de OMF 94/2001, au fost aplicate arareori în practică.

Cerintele privind evaluarea imobilizarilor corporale şi deprecierea activelor au fost deasemenea aplicate inconsecvent în multe cazuri. Va fi mult mai dificil să se tolereze astfel deabateri în momentul adoptarii integrale a IFRS. Aceasta se datorează faptului ca întregul

proces de raportare va fi mult mai transparent şi, drept urmare, va fi mai uşor să se identificeacele companii care nu reuşesc să se conformeze tuturor cerintelor.

Efectul adoptarii IFRS asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi poate, de asemenea, săvarieze în funcţie de domeniul economic în care îşi desfăşoara activitatea şi în funcţie dereglementările contabile din Romania aplicate anterior de către entitate. În sectorultelecomunicaţiilor, de exemplu, societăţile se vor confrunta cu probleme mult maisemnificative legate de deprecierea activelor.

În industria farmaceutică, contabilitatea cheltuielilor de cercetare, a mărcilor înregistrate şi a patentelor, poate creşte în complexitate.În domeniul serviciilor financiare, valorii juste a provizioanelor i se poate asocia o volatilitatemai mare a profiturilor.

În cazul multor companii, de exemplu, clauzele care reglementează împrumuturile se referă la

publicarea informaţiilor financiare. Având în vedere că aceste informaţii se pot modifica înconformitate cu IFRS, există riscul ca anumite clauze ale contractelor de împrumut să nu maifierespectate. În consecinţă, potenţialele efecte şi renegocierea clauzelor pentru perioadeîncepandcu 2006 vor fi doar unele dintre multele aspecte critice care vor necesita soluţionarea de cătresocietăţile care adoptă implementarea IFRS .

2. Modificari în ceeea ce priveşte activitatea

Concomitent, va fi necesar să se anticipeze şi să se planifice modificările politicilor contabile

şi a procedurilor de raportare, sistemele informatice financiare şi de management, cunoştintele şi



competenţele personalului la toate nivelurile firmei. Pe de alta parte, aceasta este o potenţialăoportunitate de restructurare şi optimizare a costurilor, de integrare şi raţionalizare, de alinierela principiile de calitate impuse de UE. Un alt aspect important este cel legat demanagementul

percepţiei acţionarilor şi a pieţei.

3. Managementul schimbării

Companiile vor trebui să fie pregătite să controleze aceste schimbari în timp, astfel încat să seasigure că procedurile sunt implementate eficient, şi că, pe parcursul diverselor etape aletranziţiei spre adoptarea IFRS, activitatea operaţională se desfaşoară fără perturbări.

-Cine ar putea fi cel mai bun manager de proiect?- Ar trebui ca responsabilitatea generală sa revină unei persoane din cadrul funcţieifinanciare? -- Cine dispune de competenţele necesare pentru a defini clar rolurile,responsabilităţile şi resursele necesare, pentru a crea un plan al proiectului pe baza căruiatranziţia spre IFRS să poată fi realizată, pentru a controla evoluţia de o manieră pro-activă,

pentru a soluţiona problemele şi a acţiona cu autoritate în procesul de luare a deciziilor şi pentru a comunica efectiv cu cei implicaţi în această activitate?

Adoptarea IFRS reprezinta o schimbare importantă pentru majoritatea firmelor. Pentru caacest proces să aibă succes, conducerea de vârf va trebui să se implice direct.Societăţile vor desfaşura simultan mai multe proiecte pe parcursul mai multor ani – astfelîncât va fi necesară implicarea personalului de la nivelul intregii societăţi.

O societate europeană a întocmit recent primele situaţii financiare în conformitate cuStandardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi a constatat cu surprindere cărentabilitatea capitalului angajat a scăzut cu 10 procente. Este clar că trecerea la IFRSînsemnă mai mult decât o recalculare.

Standardele Internaţionale de Raportare Fnanciară reprezintă atât standarde (IAS) cât şiinterpretări adoptate de IASB. Până în prezent, acest organism al normalizării contabileinternaţionale a dat publicităţii un număr de cinci IFRS-uri, după cum urmează:

IFRS 1 Aplicarea pentru prima dată a Standardelor Internaţională de Raportare Financiară(First-time Adoption of International Finamcial Reporting Standards);

IFRS 2 Plăţi bazate pe acţiuni (Share-based Payment);

IFRS 3 Combinări de întreprinderi (Business Combinations);

IFRS 4 Contractele de asigurări (Insurance Contracts);

IFRS 5 Activele pe termen lung deţinute pentru vânzare şi activităţile întrerupte (Non-current Assets Held for Sale and Discontinued Operations).

C. Avantajele aplicării IFRS în România



Prin trecerea la aplicarea IFRS, societăţile vor adopta un limbaj global de raportare financiarăcare le va permite sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor. Multe dintresocietăţile europene au constatat deja că prin adoptarea IFRS au acces la pieţele internaţionalede capital, îşi pot reduce cheltuielile şi pot derula mai uşor tranzacţii internaţionale.

Este improbabil ca o raportare financiară care nu este înţeleasă cu uşurinţă de toţi utilizatoriisă ofere unei societăţi oportunităţi noi de afaceri sau capital suplimentar. Acesta este motivul pentru care un număr semnificativ de societăţi, fie trec voluntar la aplicarea IFRS (inclusiventităţi din Romania) fie li se impune de catre guverne sa ia această masură.

Comunicarea într-un limbaj unic asigură un nivel mai mare de încredere şi duce lacreşterea posibilităţilor de acces la piaţa de capital. De asemenea, permite grupurilor multinaţionale să aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, fapt care poateoptimiza comunicarea internă, precum şi calitatea raportării către conducere.

În acelaşi timp, aplicarea IFRS poate facilita procesele de achiziţii şi vânzări prin asigurareaunui nivel mai mare de încredere, relevanţă şi consecvenţă a interpretării contabile.

Pe pieţele cu un nivel concurenţial în creştere, aplicarea IFRS permite societăţilor să seraporteze la alte societăţi similare de la nivel mondial şi permite investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare performanţa societăţii cu competitori de la nivel global.

Bibliografie

1. Duţescu, A. – IFRS şi convergenţele legislative europene, Economistul, nr. 1742/20042. Malciu, L., Felegă, N. – Al treilea val: contabilitatea din România, în faţa unei noi

provocări, Economistul, nr. 1741/20043. Ristea, M. – Sincronic şi diacronic în armonizarea internaţională a contabilităţii,Economistul, nr. 1732/20044. Standarde Internaţionale de Contabilitate 2002

ifrs si contabilitatea româneasca

Documents