iffililH;ROUMANIE

Aceasti carte, edltatA in cadrul Programulut de Sprljtnpentru Publicare Nlcolae lorga, a beneflclat de ajutonrlInstltutulul francu dln Rom6.nla.

Martha Blbescu, Catltertn*Paris

Copyrtght @ Edmons Grasset & Fasquelle, 1967All rtghts reserved

@ 2013, 2016 by Edttura POUROM, pentm traducereain ltmba romindAceastA carte este pmtejate pdn copyrlght Reproducerea lnte-grala sau parftal{, multtpllcarea prrn orlce mtjloace gl sub orlceform6" cum ar O xeroxarea, scanar€a, hanspunerea in formatelectronlc sau audlo. punerea Ia dtspod(ta publtc6.. lnclustv prtnlnternet sau prln rr{ele de calculatoare, stocarea permanentAsau temporarA pe dlspozluve sau slsteme cu poslbflltatea recu-perdrtl tnformattllor. cu scop comerclal sau gratult, precumEt atte fapte slmllare savar$tte fdrl permlslunea scrisa ade{tndtorulut copyrlgfrtulut repredntA o lncalcar€ a legtslauetcu prlvlre la protecfla propdeteg htelectuale gl se pedepsescpenal 9l/sau clvll ln conformltate cu leglle in vtgoare.

Pe coperti.: Glovannl Boldlni (1842-f 931), Portrehiprinlesei Martlta Bibescq 1911

wwru.polirom.ro

Edltura POUROMIapl, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 7O05OoBucureptl, Splatul Unlrll nr. 6, bl. BgA, sc. 1, et. l,sector 4, 040031, O.P. 53

Descrlerea CIP a Bibllotectl Naflonale a Rom6nlel:

BIBESCU, MARTHACathefte-Pafisl Martha Bibescu; trad. dln lb. francezi

ql note de Mag;da Redup. - Iagl: Pollrom, 2016

ISBN: 978-973-46-6329-3

I. RAduE, Magda (trad.)

82r.133. l-3I=135. I821.t35.1-31

Hnted ln ROMANIA

n r{ARTHA

Dt B€tctlCatherine*Paris

Traducere din limba ftancezASi note de Magda Redup

POLIROM2016

Cuprins

Capitolul I. Luna mai, luna dragostei.................. E

Capitolul II. in care Catherine igi ia av6nt......... fOCapitolul III. Evul Mediu qi Renagterea

Iui Catherine................ .............. 2lCapitolul IV. Dar nu te mirifi

cu un oraq intreg. ...................... Sg

Capitolul V. in galera de pe Sena...................... !t6Capitolul VI. Te mdriti cu un polon................... b9Capitolul VII. Familia pi dinastia....................... 65Capitolul VIII. Ludovic al )fl/-lea

qi FranzJosef......... ................... g6

Capitolul IX. Adam .......89Capitolul X. Un Versailles polonez .................... 98Capitolul )fi. Cele mai bune puqti

din Europa ............ tl ICapitolul )(II. Echinocfiul cusdtoreselor.......... I I 9Capitolul XIL Viena, sau canapeaua.............. l36Capitolul )(tV. Berlin. sau adipostul

Capitolul X\/. Al treilea impdrat al sezonului .... l4ZCapitolul XVI. AccidentuI................................ 16 r

Capitolul XVII. Point-du-Jour,sau ivirea zorilor

Capitolul XVIII.

Capitolul )flX. Roma, sau paqaportul ..-......----- 22O

Capitolul )O( Forti.reata de la Magdeburg ...-'. 235

Capitolul )OC. Hibrizii..........'... -.. .................... 246

Capitolul )O(I. In care Catherinedevine vizionari............ 250

In colecfla TOp lO+

au apdmt:22O. Kenz,aburo Oe, J. Ftinfa sex:tiorb221. Wlla Cather, Antonia. mea222. Atrna Galvada, O iltbeam223. F. Scott Fitzgerald, Strania po ueste a lui

Be1jamin Button si alte ttdmplnri din epocajazzului224. lrvlne Welsh, Trait*potting225. Cataln Dorian Florescu, irlaseun:d orb226. Sadegh Hediyat, ingropatde uiu2^l!. edrUnSchiop, SoULfti. poueste din Ferentari228. Phtlip O Ceallaigh, ir*emndri aLrlrt_i Ooraet

hrrcesc229. Ian McEwan, Mdngdieri s/r':ditle230. Eowyn lvey, Copila de zdpadd231. Jos6 Saramago, Carn232. Roger Vercel, CdpitarutlConan233. Chuck Palahntuk, Jtg:nal234. Guy de Maupassant, Vdduuioarele gi olte proze

poznase235. gtefan Agoplan, Tobit?:9. !{berto Vdzquez-Frgu eroa, Tiares237. Phillppa Gregory, Iulostentea A"i.U"238. Dantel pennac, Dictatontl st hamia?q9 AP. Cehov, Srepa ei atte puestiri240. Davld Grossman, pand. la capatul pdmdnhfii241. Matei Vlpntec, Negustontl ae- trcepidm ae

rorl(In242. Amln Maalouf, Somorkand.243. Shan Sa, impdrdteasa244. Sam Savage, Ftrmrn. Auenhrile wrci uieti

subterane245. Harukt Murakaml, Salcia oorbd., Jata adormitd.246. Inrine Welsh, Jeg247. Andrel Maklne, pdmdntutgtcerrl tuiJacques

Dorme248. Orhaa Pamuk, Md nurnesc Rosu249. lan McEwan, Sambdtd25O. F.M. Dostolevskl, Nopfi albe t tuli etern25I. Graham Greene, @rui ru:lshu din Hauano

170

196

MARTHA BIBESCU (1886-1973) este una dintrecele mai importante figuri ale perioadei interbelicerom6.negti. Fiica lui Jean l"ahovary $i a prinfeseiEma Mawocordat, crisStoritl la 17 ani cu vd.rul ei,George Valentin Bibescu, t6nira aristocrati colindiilumea, ii scrie lungi scrisori amicale prinfului mogte-nitor al Germaniei, se indrd"gosteqte pe rAnd dediplomafi pi scriitori, striluceqte, cu spirit pi grafie,in saloanele pariziene. Primul sd.u roman, l,es huitParadis (f903), un jurnal de cdl5'torie in persia,primeEte premiul Academiei Franceze qi laudele luiMaurice Barr0s. Isuor; le pags des sarles (lg2g)este romanul (d.rii natale, iar Catherine-pafis (lgZZ),proz{ cu foarte puternice note autobiografice, epovestea nostalgice a mult visatei .Interna{ionalea principilor", al cdrei sfdrpit Martha Bibescu vatrii s5. il vadd., dupi 1945, c6.nd va pd.rd.si pentrutotdeauna palatul de la Mogogoaia qi tara. Stabilitd,dupi cS.fiva ani de peregrind"ri, la paris. nobilaexilati. va mai scrie I-a. Vie d'tne amiti€, corespon-denfa eu abatele Mugnier, cel mai fidel prieten, 9iLo. Ngmphe Europe, prim volum dintr-un proiectatciclu autobiografic.

Capitolul I

Luna mai, luna dra$ostei

Catherine-Paris se nescuse la Bucureqti,dintr-un tati fost elev al liceului Louis-le-Grandgi o mame care avea vedenii.

- Te-am vdzut deseori in vis, inainte si vilpe lume, ii spunea.

Catherine avea sa afle qi unde o visase mamaei. Chiar dac5. oraqul natal se afla, pe hartl, maiaproape de Ialta decat de Moscova, in acea zlde 28 ianuarie 1889, ziua cAnd se nascuse,termometrele aritau 3O de grade R6aumur subz€ror, bocalurile farmaciqtilor plesnisera, iar pestrlzi nu se vedea nici o trf,sur& qi nici o sanie,cdci vlzitiii ruqt Se trlseser6 9i ei la adapost.Surd6, mut6, infepenittr, lovit4 de una din bleste-matele caracteristici ale climei sale catastrofale,cetatea Bucuregtilor pared. era qi oarbl. Crustede ghea{6 imbrS.cau ferestrele duble, pe carelocuitorii le acoperA de dqutr ori pe an: o datdiarna, cand giurgiuvelele se cdptuqesc cu hdrHede jurnal Si cu bureti grogi, o dat6 vara, cAndse inchid storurile 9i se trag persienele qi draperiilenegre, ca si"nu intre vipia amiezii, celilalt dugmande-afard.

- Deschidefi larg ferestrele, niciodattr nu ledeschideti aici! gemea, in aiurarea ei, mama luiCatherine.

l. Pe scara Celsius, -37.5o.

Madam Filofteia, moaqa, care de patruzeci deani tot ingrijea damele Bucuregtltrlui ce riYnAneaugrele, fnrd ca greutatea ei sa se micsoreze weunpic, se indrepti spre una dintre ferestre, inchislgi acoperiti cu totul, qi se prefd.cu repede cE odeschide. Smuci mdnerul, trase pu[in draperiaqi profit{ de ocazie se priveascd lung in stradd.Printre direle de promoroac4 ale geamului, ca prinperetele unui acvariu albicios, vdzu o priveligterard pentru Calea Victoriei: nici {ipenie de omin mlezul ztlel, doar vdnt turbat de la Baltica,venit urldnd prin o mie cinci sute de kilometride cimpie sf, mdture strada, cAt era de lungd.Intre doi n4mett cit casa, un b6.rbat inaintachinuit. incotoqm6nlt cu c6ciul{ de bland 9igubi cu guler indt, tras pind. peste urechi,pdrea un grenadier rltlcit de armata lui Napoleonin retragerea ruseasci. Stringea la piept, capentru a-l apira, un buchet mare de flori galbeneql rogli, garoafe b6tute Fi mimoze, inff,qurateintr-o h6rtie dantelatd pe care o sfdpia vAntul.Trecu pe l5.ngi cas6 f5'r6 se arunce vreo privirein sus. Era prin(ul Jean Dragomir, bunicul copileiabia nd.scute. Vizltiul lui lipovean, din ramuraPrea Curatei Porumbite, nu se invoise sd'-l ducl,aqa c5' o luase pe jos in prip4dul de afari, str-iureze [,a mul{i ani fiitoarei lut.

*tt rt

in brafele unel mame care credea in vise qicare o qtta dinainte de a se nagte. Catherineavea s5. fle dustr departe de locul unde venlsepe lume. Abia trecuse zlua gi, in flerbinfeala carele unea pe am6ndou5, marna ii murmurase fiiceitaina ei:

- t a Paris m-am gandit prima datd la tine,draga mea; era luna mai, cdnd trisuricile alearga

6

pe strdzi pline de ldcrtrmioare, c6.nd se ud6 calda-€mul cu stropitoarea, cdnd ploutr o clipi numai,gi-apoi iese iar{gi soarele; cAnd e atAta verdeaftrnou6 pe crengile arborilor bEtrini de pe AvenueGabriel, de pe Avenue Mari$ny Ei din cartierulRoule, unde st6 bunica ta, incit te crczi in miJloculpddurii!...

Te-am vdzut mai intAi in vis, draga mea, iiqopti la ureche. Prima dat6 s-a-ntdmplat cindiegeam din prSv5.liile de la Lurrrr. Se auzea larmd.de copli; sereau cu toftl impreJurul unui vAnzitorcare trebula s{ le impartl nigte baloane; nu-imai rf,m5.sese dec0t unul, 9i flecare il cerea,fiecare ridica mdinile si-l apuce... Ttr ai trecutprin fala lor gi doar ti-ai ridtcat capul; ti-amprins privirea Si mi-am zis: ,Ea e fetita pe care-ovol avea'. Vtnztrtorul ti-a dat tie balonul; aveadesenat pe el un cocos. $i cocogul acela a cdntat'iar eu m-am t:ezit...

Alt5. dati te-am vdzttt in Jardin des Tulleriescum alergai in Jurul bazinului unde plutesc, larapoi se ristoarn6, vaporaqele cu pAnze ale copiilor.Vaporaqul tf,u nu se cl6tlna, chiar dactr vAntulputernic increfea apa, ifi bieiuia genunchit goiql te f6cea sf, strigii de spatmtr. Pdrul lung, v6lurlt,ifi acoperea fata, dar te-am recunoscut dup[arcul graftos aI $dtului.

Mai tdrziu am inceput sf, te vid pi alevea, pestradl ori la teatru, nu doar in vls. Nu mai eralcopil: te-amvlzut adolescenttr, apoi femeie tandrS'.Dupl ctrsdtorie, i te-am artrtat qi tatdlui tdu;eram intr-un restaurant de pe Champs-Elys6es,unde cinam afar5 pentru prima dat6 in anulacela. Era o searl de mai, seara in care al inceputsa existi cu adevirat, nu doar in sufletul meu.Tatil td.u stItea cu spatele la tine. I-am spus:

-intoarce-te qi uit6-te, la a treia masS pe dreaptae o femeie imbricatS. in roz 9i negru". $i-a schimbatlocul doar pentru a nu-qi mai dezlipi ochil de

tdndra care avea chipul tdu, draga mea... 56 fieoare adev6.rat4, pentru bdrbati, legenda oilor luiIacov? Privirea sE fie cea care zimisleqte prima?...

Toate femeile nefericite fac poezie, chiar qi celecare nu scrlu versuri. Maria Romulescu, mamalui Catherine, aparfinea acestei categorii de ferme-c5.toare fiin{e care fac poezie firi s-o qtie. Fiicd.de clarvtrz6toare, Catherine avea s5, afle ceea cede obicei un copil nu afIS niciodatd: cum a ajunssa se nasca, adici ra{iunile addnci sJ int6mplirilemerunte ce ii provocasera, ii insotisera Si ii hota-r6.ser5. venlrea pe lume. Daci s-ar fI n4scut inSpania, s-ar fi numit fSrI indoial5 Conceptl6n,Encarnati6n sau, qi mai bine, Anunciati6n, Iiindcito{i catoltctl dilr perfile acelea cinstesc mai presusde orice vestea cea bund adus{ de inger; seniscuse instr in Rom6.nia qi fusese botezattrCatherine, duptr numele bunicii din cartierulRoule, qi Catherine-Paris, in amintirea unei suroria mamel care, ndscut6 in timpul Asediului qlmoartS. in 1872, nu apucase sE poarte dec6t unan acest foarte frumos nume.

Afla pnni gi pe unde o luaser6 pdrin{ii ei innoaptea acelei bunevestiri. TrecuserE pe subcupola de verdeaf4 care se intinde, toat5. lunamai, in Josul bulevardului Champs-Elys6es, pin5.la Place de la Concorde. PavaJul str6.lucea: abiaplouase. Trecuseri strada la braf, prin fa{a statuilorcu cal ale lui Marly, gi, tot pe sub frunzigulbogat, merseseri. pin{ la Cours-la-Reine, unde,cu fluviul atAt de aproape, te sim{i ca intr-oplimbare la tara. Se aqezaser6 pe una din bdncileduble de pe malul Senei, care li se pdru dintr-odatio b6ncufi de confesional. in aerul ctr'ldu{ alnoptji, alte perechl, dunse qi ele la clipa mdrtu-risirilor, stiteau pe b6nci de-a lungul fd.rmului,in sus qi-nJos, cdt era oraqul de mare. Din cindin c6nd se vedeau care trase de cai de povar5,care urlcau maltrl spre Auteuil incE.rcate cu pietre

8

de construc{ie ce sclipeau in noapte ca niqtebucifi mari de fosfor.

Maria se spovedi prima. ii spuse lui Constantinceea ce nu credea nlci ea c& ii va spune weodatS:c6 nu-l iubesJe, dar c6-qi doresJe sa aiba impreundun copil pe care s6-l iubeascd. Ar wea s5. fiefetifa. Si semene intru totul cu femeia de larestaurant. Sd o cSs6toreasca la Paris. Fericireacopilei va fi rdscumpirarea nefericirii mameisale. Aqa, Maria i-ar r6mAne toatd via{a aproape.Ce nu-i mtrrturisi era cl tare se temea sA nu-lfi inqelat chiar in acea 21, fiindci. se gandise dinnou la un francez de care fusese indrE$ostitiinainte de ctrsltorie. Lui Constantin ii plicu feluldeschis Ei curajos in care ii vorbise sotia lui. Elera qi mai vinovat decdt ea: indrd$ostit de o alt4femeie, se cd.sdtorise doar ca str se supun6 voin{eitatdlui. Pe cealalti o intdlnise in Cartierul La.tinqi semina perfect cu t5,n5'ra de la restaurant...$i, blestemAnd amAndoi prejudecS.(ile pdrinfilorcare ii aduseserS. impreuni, ajunser6 s5. se imbrtr-(iqeze plangand, ca Ei cum odat6 cu pl6"nsul arfi venit Ei dragostea. Se intoarsertr, doi strdinistrf,bitdnd oraqul inverzit, pe rue Matignon, lalocuinta mamei lui Catherine, unde stf,teau depufin timp. Descoperisertr c4 avuseserd acelaqivis, adolescen(i: sd triiascf, la Paris. Vor aJungeoare s6-l vad6. implinit?

Catherine il va implini. Va fi intruchipareaplcatului tat6lui qi rizbunarea mamei. N&scutdia trei mii de kilometri de ile de France, era caqi cum s-ar fi niscut pe insula Sfantului. Degeaba'la venirea ei pe lume, Bucureqtii zdcean de o ziqi jumetate sub asediul zApezil: numele ei rarnaseLuna Mai a Dragostei, in amintlrea prii unde omoldoveancI qi un muntean care nu se iubeau ozdmisliseri irrtr-o clipd. de fericitd uitare de sine.

- Luna mai, ii spunea marna ei, e luna incare in toate satele Fran[ei sunt sdrb6tori cudans, cAntece Qi procesiuni. E luna Sflntei Marii.