S`n`tate Frumuse]e&Tratamentul cu afine distrugegermenii patogeni

P[tlagina scade tensiunea arterial[;i ajut[ la sc[derea colesterolului

PAGINA 8PAGINA 6

S[tm[reni aprecia\i `ntrecut, uita\i `n prezent (I)În anul 2000, în Marea Mediterană

erau descoperite ruinele oraşului He-racleion, a cărui denumire a fost datăde întemeietorii săi după Hercules,cel care a adus faima urbei în Anti-chitate. Ruinele oraşului dispărut aufost găsite în urma unui sondaj făcutde scafandri egipteni pe malul mării.După ce au studiat ruinele şi artefac-tele descoperite la faţa locului, arheo-logii au speculat că Heracleion a fostcel mai important centru comercialdin zona de coastă a Egiptului. 

Pe parcursul cercetărilor, arheo-logii au descoperit 64 de nave, aflateîn împrejurimea ruinelor oraşului. Înzona aşezării, specialiştii au identifi-cat, printre altele, monede de aur şigreutăţi din bronz şi din piatră. Mo-nedele şi greutăţile atestă faptul căHeracleion era un oraş comercial. 

A fost mitica Atlantid[ora;ul anticHeracleion?

Mesajul lui Ioan Cuza pentru des-chiderea sesiunii Parlamentare pe1865-1866, citit în Cameră la 5 decem-brie 1865, cu două luni înaintea răs-turnării, se termină cu următoarele cu-vinte< ,, Fie în capul Ţării, fie alătureade dumneavoastră, nu voi fi întotdeau-na cu Ţara şi pentru Ţară, fără altă ţintădecât voinţa Naţională şi marile inte-rese ale României. Eu voiesc să fie bineştiut, că niciodată persoana mea nu vafi o împiedicare la orice eveniment,care ar permite de a consolida edificiulpolitic, la a cărui aşezare am rămas fe-ricit de a contribui. În Alexandru IoanCuza, domn al Românilor, Româniivor găsi întotdeauna pe colonelul Cuza,care cerea Puterilor Garante că el pri-meşte ̀ ndoita alegere numai ca un de-pozit sacru.”

Titu Maiorescudespre detronarea lui Alexandru Ioan Cuza

Creaţia poetu-lui aduce în atenţiepublică, două ti-puri de poezii, unabaladică cu arhais-me şi alta lirică, cuo filozofie aparte.Poezia lui IoanBelbe curge curat,elegant. Fără nicioconfuzie autoruleste poetul Ţării Oaşului”.

Ar fi fost o mare pierdere dacă nuam fi ascultat poeziile lui Ioan Belbe.

St[pân al cuvintelor, Ioan Belbe esteun adev[rat creatorde poezie

Vom avea iarn[ grea dac[ cucul st[ cu o s[pt[m]n[`nainte de Sf]ntul Petru

PAGINA 11

PAGINA 3

PAGINA 9

Bereczky Jozsef Bohățiel Janos Cosma Gyorgy

Csomor Fleckhammer Elemer ;i soțiaPAGINA 2

Ca orice anotimp ;i vara are preves-tirile ei de timp. Se spune ca dac[ se facv]rtejuri `n aer atunci urma secet[, iardac[ abund[ `n nuci ;i alune, vom aveao iarn[ grea. E semn de v]nt atunci c]ndpe timpul verii cerul e plin de nori mari,prevestind totodat[ ;i schimbarea vre-mii. "C]t de sus va fi vara cuibul ;oare-celui pe iarb[, at]ta va fi neaua de mare`n iarna viitoare. Dac[ ;oarecii vara `;iadun[ spice multe, vom avea o iarn[grea.Vara, dac[ oile, ̀ nainte de a le mul-ge, zbiar[, beh[ie mult, e semn de iarn[lung[. Dac[ ciorile vara se culc[ ̀ n v]rfulstejarilor, va fi iarn[ grea. Dac[ cuculst[ cu o s[pt[m]n[ `nainte de Sf. Petru,are s[ fie iarna grea ;i din contr[, dac[pleac[ mai ̀ n urm[ cu o s[pt[m]n[, ares[ fie iarn[ mai u;oar[". (Antoaneta Ol-teanu, Calendarele poporului rom]n.

PAGINA 4

Papa Francisc a folosit o DaciaLogan în timpul vizitei sale apostoliceîn Armenia ca mașină oficială. După ceremonia oficială de bunvenit de la aeroportul internațional dinErevan, Papa Francisc a fost preluat cuo Dacia Logan și a făcut o vizită derugăciune la catedrala armeanăapostolică din Etchmiadzin. Suveranul Pontif a mers la PalatulPreședinției, tot cu Loganul, pentru ovizită de curtoazie la președintele țării,Serzh Sargsyan, după care a adresat undiscurs autorităților, societății civile șiCorpului Diplomatic. În toate cele treizile ale vizitei, Papa a folosit Dacia Loganpentru deplasările sale.

Polonia va demonta peste 200 demonumente dedicate gloriei ArmateiRoșii, ce reamintesc de dominațiasovietică în Polonia în perioadacomunistă, și le va transfera într-un parcspecial. ''Nu există vreun motiv camonumentele ridicate în memoriaArmatei Roșii, ce a invadat de două oriPolonia (în 1920, în timpul războiuluipolonezo-bolșevic, și în 1939, împreunăcu Germania) și care este responsabilăde numeroase crime după război, să fieglorificate'', a declarat Pawel Ukielski,vicepreședintele Institutului polonezpentru memoria națională (IPN). Proiectul se înscrie în noua politicăistorică a partidului conservator Lege șiJustiție (PiS), sosit la putere în 2015 șicare caută să elimine toate urmelecomuniste. ''Nu este vorba de monumenteridicate în cimitire. Mormintelesoldaților sovietici căzuți în timpulrăzboiului vor fi protejate în continuarede către statul polonez cu cel mai marerespect'', a dat asigurări istoricul. Anul trecut, demontarea unei plăcicomemorative dedicate generaluluisovietic Ivan Cerniahovski în Pienieznoa provocat mânia Moscovei.

Elefanții sunt venerați în Sri Lanka,țară majoritar budistă, iar capturarea loreste ilegală. Cu toate acestea, peste 40de exemplare au fost furate din parcurilenaționale în ultimii 10 ani și sunt ținuteca animale de companie. "Noiiîmbogățiți ambițioși își doresc un elefantacasă pentru prestigiu. Este o chestiunede statut social", a spus expertul înelefanți asiatici Jayantha Jayewardene,reamintind că aristocrația din Sri Lankaera obișnuită să țină în reședințele salenumeroase animale sălbatice. La începutul acestui an, oferireaunui pui de elefant premierului NoiiZeelande, John Key, aflat în vizită în SriLanka, a stârnit furia activiștilor pentrudrepturile animalelor, care au consideratcă este crud ca puiul să fie separat defamilia lui.

Papa Francisc folose;teDacia Logan

Polonia va demonta 200de monumente dedicategloriei Armatei Ro;ii

De\inerea de pui de elefan\i, ultimulcapriciu `n Sri Lanka

Ce costume de baie sepoart[ `n aceast[ var[?

PAGINA 7

IAnul XIV Nr. 693 Duminic[ 3 iulie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

În scurta introducere a volumului“Monografia Ardealului”, ce conținescurte biografii ale unor sătmăreniimportanți din viața politică, admi-nistrativă, socială, ;tiințifică ;i cul-turală a urbei, autorii î;i motiveazăastfel demersul< "Datele din aceastăcarte sunt doar un fir de nisip în ma-rea clepsidră a timpului (...) Toatecivilizațiile din lume țin evidențamembrilor săi deosebiți din viața po-litică, socială, ;tiințifică, artistică ;iculturală. :i acest concept ne-a de-terminat ;i pe noi să realizăm aceas-tă monografie".

2 Informa\ia de Duminic[/3 iulie 2016

~n toamna anului 1938, ti-pografia Gloria din Satu Marescoate volumul “Mongrafia Ar-dealului”, un volum al autori-lor Varady Aladar ;i Berey Ge-za.

În scurta introducere a acestei cărțice conține scurte biografii ale unor săt-măreni importanți din viața politică,administrativă, socială, ;tiințifică ;iculturală a urbei, autorii î;i motiveazăastfel demersul< "Datele din aceastăcarte sunt doar un fir de nisip în mareaclepsidră a timpului (...) Toate civili-zațiile din lume țin evidența membrilorsăi deosebiți din viața politică, socială,;tiințifică, artistică ;i culturală. :i acestconcept ne-a determinat ;i pe noi sărealizăm această monografie".

Publicăm în continuare biografiilemai multor sătmăreni care s-au remar-cat în diferite domenii sau au ocupatfuncții importante.

Aczel Gyulané (născută în 1905 înBacskeresztur) a fost învățătoare la:coala de stat din Satu Mare. A câ;tigatun premiu important la un examen delimba engleză ce a avut loc la Buda-pesta. Pentru activitatea din Învăță-mânt a fost destinsă cu o Diplomă deonoare de către statul maghiar. De ase-menea, a activat în mai multe asociațiide caritate, iar în cea a Femeilor bine-făcătoare a ocupat funcții de conduce-re.

Antal Sandor (născut în 15 decem-brie 1873 în Satu Mare) a fost jurist ;efmilitar. După ;colile primare ;i liceuurmate în ora;ul natal, a urmat Facul-tatea de Drept din Budapesta. Dupăstagiatură a fost ales jurist ;ef alora;ului, după care începând cu anul1931 a obținut o altă slujbă la fel deimportantă. A fost numit procurorul;ef al Parchetului militar al ora;ului.

Bakcsy Gergely (născut în 9 mai1860 în actualul județ Cluj). A urmat;coala primară, liceul ;i facultatea laCluj. A fost profesr al Gimnaziul re-format din Satu Mare apoi în perioada1907-1928 a fost directorul acestuia.A fost de asemenea curator ;ef al Bise-ricii Reformate ;i pre;edinte al cerculuiKölcsei. A publicat apoi istoria acestuigimnaziu. Activitatea sa publicistică afost una cunoscută în vremea sa.

Barthos Nuhally (născut în 1873în Baia Sprie). A fost ani de zile la con-ducerea Finanțelor sătmărene. A reor-ganizat din temelii Asociația județeanăa pensionarilor, în cadrul căreia a creatAsociația funerară. A condus ambeleinstituții până la pensionarea sa din1930.

A fost ales în conducerea CerculuiKölcsei ;i în cea a organizației județenea Partidului Maghiar.

Bereczky Jozsef (născut în 1888 însatul Bercu). După ;colile primare ur-mate în Satu Mare a absolvit teologiaîn Debrecen după care a urmat studiiteologice la facultățile din Berlin ;iMontaou (Franța).

După o scurtă perioadă în care afost preot paroh în Satu Mare s-a mutatla Tă;nad unde a fost de asemenea pre-ot paroh dar a avut o activitate bogată

Acum 450 de ani, pe 2 iulie 1566, sestingea celebrul prezicător Nostrada-mus. Cu o zi înainte, acesta îşi anunţasedecesul, scriind ultima profeţie a vieţiisale< ”Lângă bancă şi pat voi fi găsitmort”.

Născut în St. Rémy, locul primei co-munități cabalistice din Franța, Michelde Nostredame a fost un adept al acesteiștiințe, aceasta ajutându-l în misiuneasa profetică. În același timp, toată viațasa a fost, în aparență, un creștin convins,fapt pentru care a și fost acceptat la Uni-versitatea din Avignon. Mai târziu, a do-rit să studieze medicina, fiind acceptatde venerabila Universitate din Montpel-lier. Dar studiile sale au fost întreruptebrusc, când ciuma bubonică s-a abătutasupra sudului Franței, în 1525. Ca me-dic, a experimentat noi medicamentepe bază de plante, mai ales împotrivaciumei, ceea ce a făcut să fie chematoriunde izbucneau epidemii. Aşa a de-venit cunoscut, dar faima i-a fost adusăde prezicerile sale, majoritatea realizatesub forma unor catrene.

Fiecare prezicere constă din patruversuri, un catren, dar niciunul nu aducea poezie. Vizionarul susținea că aceststil îl proteja de pedeapsa celor puternici,care nu păreau să fie întotdeauna în-cântați de ceea ce le prezicea. Dar alțiobservatori mai sceptici sunt de părerecă stilul vag este adoptat în mod con-știent pentru a lăsa scrierile deschise in-terpretărilor. În consecință, există pro-babil aproape 400 de interpretări diferiteale Centuriilor, fiecare încercând să dez-văluie secretele profeților, care continuăpână în anul 3797. "Scrierile mele vor fimai bine înțelese de cei ce vor veni dupămoartea mea", scria clarvăzătorul.

Timp de 3 ani, Nostradamus a scrispeste 900 de catrene în care a prevestitevenimente viitoare< domnia lui Napo-leon, izbucnirea celui de-al doilea războimondial, ascensiunea lui Hitler, asasi-narea preşedintelui american John F.Kennedy. Într-un catren devenit celebrudupă atentatele de la 11 septembrie2001, dată la care teroriştii au atacat tur-nurile gemene din New York, Nostra-damus scria despre “cerul în flăcări”,“noul oraş”, “trăznet uriaş” şi “doi fraţirăpuşi”.

De asemenea, Nostradamus a anti-cipat campania bisericii împotriva as-tronomilor şi a astrologilor, revolta anti-comunistă din Ungaria, căderea ziduluiBerlinului şi războiul din fosta Iugosla-vie.

În seara zilei de 1 iulie 1566, prezi-cătorul a scris< “Lângă bancă şi pat voifi găsit mort”. Aşa s-a şi întâmplat. Nos-tradamus a murit a doua zi, la 63 de ani,în urma unui acces de gută, fiind găsitîn dormitor, lângă masa sa de lucru.

Se `mplinesc 450de ani de la moartea

lui Nostradamus

PERSONALIT~}IBereczky Jozsef a absolvit teologia în Debrecen după care a urmat studii teologice

la facultățile din Berlin ;i Montaou (Franța). După o scurtă perioadă în care a fostpreot paroh în Satu Mare s-a mutat la Tă;nad unde a fost de asemenea preot parohdar a avut o activitate bogată ;i pe plan social, printre care ;i aceea de vicepre;edinteal Cazinoului local. A scris mai multe cărți printre care o istorie a Bisericii reformatedin Tă;nad ;i a colaborat la publicații ale Bisericii reformate din Ardeal.

S[tm[reni aprecia\i `n trecut, uita\i `n prezent (I)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Aczel Gyolané Antal Szabo

Bakcsay Gergely Barthos Mihaly

;i pe plan social, printre care ;i aceeade vicepre;edinte al Cazinoului local.A scris mai multe cărți printre care oistorie a Bisericii reformate din Tă;nad;i a colaborat la publicații ale Bisericiireformate din Ardeal.

Bohățiel Janos (doctor în Drept ;iavocat, s-a născut în 8 septembrie 1902în Lăpu;el, Maramure;). După ;colileprimară ;i liceu urmate în Baia Mare,a absolvit Facultatea de Drept din Cluj,iar practica la Baia Mare. Între anii1930 ;i 1933 a fost primar al ora;uluiBaia Mare, perioada în care în ora; s-au efectuat lucrări de amploare. A maifost pre;edinte al Asociației de turismIgni;ul, membru fondator al SocietățiiAstra ;i Agru.

Cosma György (s-a născut în 29mai 1899 în actualul județ Sălaj). După;colile primare a absolvit facultatea deDrept din Cluj ;i î;i începe activitateade jurist în Baia Mare, după care estenumit secretar al județului iar după1925 a funcționat ca secretar al locali-tății Negre;ti ;i a fost membru fondator;i pre;edinte al Băncii Oa;ului.

Activitatea sa a fost răsplătită decătre Casa Regală a României cu ran-gul de Cavaler al Ordinii Coroanei.

Csomor Fleckhammer Elemer (s-a născut în Satu Mare în 1880). Pe liniepaternă, î;i putea dovedi originea încădin 855 când, în Lexiconul lui Adel" ,strămo;ul său Conrad Fleckhammereste amintit ca ambasador ;i sfătuitor

al regelui Lothar al II-lea. Familia stră-mo;ilor săi a fost înobilată în anul 1560în Moravia.

Studiile superioare ;i le-a făcut înBudapesta după care a fost foarte activnu numai ca inginer ;ef în Satu Maredar ;i în Baia Mare ci ;i pe plan social.A contribuit la întemeierea Cantineifuncționarilor ;i a fost ;i inițator al maimultor asociații cre;tine, printre carea celei catolice.

Numele de Csomor provine de lamo;iile familiei mamei sale.

Soția sa, născută Szarka Iren a pro-venit tot dintr-o familie de nobili ;imari proprietari de pamânt. A activat;i chiar a condus o perioadă Asociațiacatolicelor altruiste.

A consemnat Mihai G.

3 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE“~nsăşi răsturnarea lui Alexandru Ioan Cuza a fost un fapt greu de justificat. Lider ales de

Naţiune din cele două Principate, Alexandru Ioan Cuza merita o soartă mai bună şi nu era lucrucuminte ca să arătăm Marilor Puteri, sub a căror garanţie ne aflăm puşi prin Tratatul de la Parisdin 30 Martie 1856, că Naţiunea se înşelase în persoana alesului ei.”

Titu Maiorescu s-a născut în 15februarie 1840 la Craiova şi a de-cedat în 18 iunie 1917 la Bucureşti.A fost academician, avocat, criticliterar, eseist, estetician, filosof,pedagog, politician şi scriitor ma-son. A fost Prim Ministru al Ro-mâniei 1912-1914, membru fon-dator al Academiei Române, per-sonalitate remarcabilă a Românieila sfârşitul secolului al XIX-lea şiînceputul secolului al XX-lea.

Este autorul celebrei teorii sociologicea ,,formelor fără fond,, baza junimismuluipolitic şi “piatră de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu,Ion Creangă, Ion Luca Caragiale şi IonSlavici.

Din vasta sa operă am selectat< O cer-cetare critică asupra poeziei române> Încontra direcţiei de astăzi în cultura româ-nă> Direcţia nouă în poezia şi proza ro-mână> Comediile domnului Ion Luca Ca-ragiale, Mihai Eminescu, Poeziile lui Oc-tavian Goga, Beţia de cuvinte, Detronarealui Alexandru Ioan Cuza. Dintre operelesale publicate postum< Jurnalul se întindeape zece volume, cel mai lung jurnal intimdin literatura română< Scrieri de logică,Istoria politică a României sub domnialui Carol> discursuri parlamentare cu pri-vire la dezbaterea politică a României subdomnia lui Carol, Discursuri parlamen-tare cu privire la dezvoltarea politică aRomâniei sub domnia lui Carol.

Din vasta sa operă am selectat un frag-ment care se referă la detronarea lui Ale-xandru Ioan Cuza.

“Insăşi răsturnarea lui Alexandru IoanCuza a fost un fapt greu de justificat. Liderales de Naţiune din cele două Principate,Alexandru Ioan Cuza merita o soartă maibună şi nu era lucru cuminte ca să arătămMarilor Puteri, sub a căror garanţie neaflăm puşi prin Tratatul de la Paris din 30Martie 1856, că Naţiunea se înşelase înpersoana alesului ei.

Unirea Principatelor cu înlăturareaComisiei Centrale din Focşani, legea ru-rală, chiar dobândită cu preţul lovituriide stat de la 2 Mai 1864, secularizarea ave-rilor, vorbeau în favoarea lui AlexandruIoan Cuza, iar în privinţa relei adminis-trări se cuvinea poate mai multă răbdare,oricât de încercată ar fi fost prin CamarilaLibrecht, Pisoschi etc, şi prin nişte mistereca cel din urmă, în care Nicolae Kretzu-lescu avea presidenţia, internele, agricul-tura şi lucrările publice, Alexandru Papa-dopol-Calimah externele, un Ion Ote-leşanu finanţele, un Dimitrie Cariagdi in-strucţiunea publică, justiţia, cultele, iarAlexandru Beldiman, poliţia Capitalei.

Căci una din calamităţile de care tre-buia scape ţara, dacă era să-şi aibă viitorulmai asigurat, erau tocmai desele schimbăride Domni, numai de la 1800 încoace seîntâmplaseră în Muntenia vreo 15 şi înMoldova 14, şi noi după de abia în 7 anide Domnie a lui Alexandru Ioan Cuza,făceam acum înşine ceea ce imputasemmai înainte intrigilor din Fanar şi ne ară-tau tot aşa de rău nărăviţi.

Ce e drept, o cetinţă principală a pro-gramului naţional statornicit de Divanu-rile Ad-Hoc. Domnul ereditor dintr-o ca-să suverană a Europei, rămânea încă deîmplinit şi pe de altă parte situaţia politicăgenerală la începutul anului 1866, cândse pregătea alianţa între Prusia şi Italiapentru războiul în contra Austriei, recla-ma poate în România un Domnitor, caresă inspire mai multă încredere.

Dar chiar în acest caz se naşte între-barea, dacă nu era de preferat ca alegereaDomnului străin să fie făcută fără vio-

lenţă, cu liberul consimţământ al princi-pelui Alexandru Ioan Cuza, căci o abdi-care voluntară în vederea marelui scopNaţional era plănuită de el însuşi.

Deschiderea sesiunii Parlamentare `ntre 1865-1866

Mesajul lui Ioan Cuza pentru deschi-derea sesiunii Parlamentare pe 1865-1866,a citit în Cameră la 5 decembrie 1865, cudouă luni înaintea răsturnării, se terminăcu următoarele cuvine ,, Fie în capul Ţării,fie alăturea de dumneavoastră, nu voi fiîntotdeauna cu Ţara şi pentru Ţară, fărăaltă ţintă decât voinţa Naţională şi marileinterse ale României.

Eu voiesc să fie bine ştiut, că niciodatăpersoana mea nu va fi o împiedicare laorice eveniment, care ar permite de aconsolida edificiul politic, la a cărui aşeza-

re am rămas fericit de a contribui. În Ale-xandru Ioan Cuza, domn al Românilor,Românii vor găsi întotdeauna pe colonelulCuza, care cerea Puterilor Garante că elprimeşte ̀ ndoita alegere numai ca un de-pozit sacru.”

Intenţia de a părăsi tronul era doaroficial indicat însuşi de Domnitor în Ia-nuarie 1866, când cumnaţii săi Dimitrieşi Teodor Rosetti veniseră să-i arate te-merile lor de conspiraţie fiindcă el aveasă abdice peste două luni, spre îndeplini-rea cerinţelor Divanului Ad-Hoc.

Pentru apropiata eventualitate pare ase fi urmat a coresponda între AlexandruIoan Cuza şi Napoleon al III-lea în privinţasuccesorului dintr-o familie suverană eu-ropeană. O confirmare documentară s-ar putea stabili din documentele lui Cuza,sustrase în noaptea răsturnării sale şi aflateîn păstrare la Dimitrie A. Sturza.

După publicarea lor, dacă au rămas

intacte, se va putea judeca şi mai corectconspiraţia din 11 februarie 1866.

Oricum ar fi şi oricâte circumstanţeatenuante s-ar admite pentru răsturnarealui Alexandru Ioan Cuza, modul în cares-a executat această răsturnare, rămânecondamnabilă.

Trei ofiţeri, Vasiliu Pilat, astăzi general,Constinescu şi Lipoianu, pătrund în noap-tea de 10 spre 11 Februarie 1866, în Palatşi îl silesc pe Alesul Naţiunii Române, săsemneze actul de abdicare, care a fost pu-blicat îndată în Monitorul Oficial de Vi-neri 11 Februarie 1866.

Abdicarealui Alexandru Ioan Cuza

“Noi Alexandru Ioan Cuza, conformdorinţei Naţiunii Române întregi şi cu an-gajamentul ce l-am luat la suirea mea pe

Tron, depun astăzi 11/23 Februarie 1866,cârma guvernului în mâna unei Locote-nenţe şi a Ministrului ales de popor. Ale-xandru Ioan Cuza.

Cine a redactat acest act silnic cu fra-zeologia “Ministrului ales de popor”, e in-diferent. Ministrul a fost aşa de puţin alesde popor, că în acelaşi număr, al Monito-rului Oficial se publică Decretul, prin carenoua Locotentenţă Domnească, ordonăşi numeşte pe ministrul Ion Ghica.

In acest minister maiorul Leca, co-mandatul batalionului de vânător, căruiaîi era încredinţată în acea noapte gardaDomnului Ţării, era numit ministru derăzboi. O asemenea numire înseamnă ne-siguranţa tronului.

Şi pentru ca să nu rămână îndoialăasupra acestei însemnări, ziarul autorizatal partidului care de acum înainte, erachemat să aibă un rol mult mai pronunţatîn conducerea politicii române, se grăbeasă publice chiar a doua zi într-un articolde fond plin de laude, pentru ofiţerii con-spiratori şi mai ales pentru maiorul Leca,acest brav şi patriot oştean, căruia îi da-torăm recunoştinţa următoare profesiunede credinţă asupra armatei< Opinia acesteifoi în privinţa datoriilor unui militar săştie că este cu totul opusă aceleia ce esteîn genere admisă în oştirile permanente.Nu înţelegem şi nu ştim cine poate înţele-ge, cum un militar poate fi îndatorat a-şiţine jurământul său către un guvern, carear călca el jurământul său şi când acea căl-care ar fi recunoscută printr-o aclamaregenerală.

Iar maiorul Leca publică în acelaşi nu-măr din batalionul de vânători, în care zi-cea< Actul ce am f[cut este un fapt istoricşi vânătorilor le va rămâne o glorie eternăpentru devotamentul ce am avut către pa-trie, iar eu mă voi făli pururea, că am fostinstrumentul patriotismului lor. Chiarpeste 22 de ani într-o scrisoare de la 1 Fe-bruarie 1888 fiul lui Alexandru Ioan Cuzaexplică alegătorilor săi din Colegiul IIIMehedinţi pentru ce nu poate primi man-datul de deputat ce i l-au încredinţat, Nu-mi este promis să fac parte dintr-o adu-nare, care desigur va fi iară< prezidată deacel nelegiut, care a trădat pe Domnitorulîncredinţat pazei sale. Scrisoarea a fostpublicată în Epocă.

Şi ce este aşa de seminificativ, Româ-nul din ziua următoare, din 13-15 februa-rie 1866, se arată solicitat de ofiţerii con-spiratori ca să nu-i treacă sub tăcere, celpuţin pe cei care au dat adeziunea lor maiînainte de 11 Februarie şi astfel laudă înprima linie pe coloneii Creţulescu şi Tă-nase Călinescu, pe căpitanul de artilerieAlexandru Candiana şi pe mai mulţi al\ii,al căror nume se vede publicat acolo.

Sub asemenea auspicii guvernul de la11 februarie după o încercare neisbutităcu Contele Filip de Flandra, procede înzilele de 2-8 aprilie 1866 la plebiscitul,care cu 685,969 de voturi pentru 224 con-tra, consacra alegerea Principelui Caroldin Casa Suverană, de Hohenzollern. La10/22 Mai noul Principe, de abia în vârstăde 27 ani, printr-o spontană hotărâre, so-seşte în Capitala României şi înainteaAdunării Constitu\ionale, prezidată deManolache Kostake, Iepureanu, depunejurământul, iar noua Constituţie, sancţio-nată la 30 iunie, e promulgată la 1 iulie1866. (Din Discursuri Parlamentare Vol.1, Bucureşti 1897 p. 4 – 10, de unde a fostreprodus şi în Istoria Contemporană aRomâniei, Bucureşti, 1925).

Ion Corneanu, Lacrima Teocan Istrăuan – din cartea în manuscris<

“Cronicari Români din Ardeal”

Unirea Principatelor cu înlăturarea Comisiei Centrale din Focşani, legea rurală, chiar dobândită cu preţul loviturii destat de la 2 Mai 1864, secularizarea averilor, vorbeau în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza

Titu Maiorescu despre detronarealui Alexandru Ioan Cuza

4 Informa\ia de Duminic[/3 iulie 2016

TRADI}II

Vara ̀ ncepe cu Sf]ntul Onufrie,cinstit de Biseric[ ̀ n ziua de 12 iu-nie ;i dureaz[ p]n[ la Sf]nt[ MariaMic[, 8 septembrie. ~n popor sespune c[ miezul verii sau dricul ve-rii se nume;te timpul c]nd tempe-ratura este foarte mare.

"Vara soarele merge mai sus, da iarnaluna merge mai pe sus dec]t soarele, a;acum merge soarele vara. Astfel a `mp[r\itDumnezeu, ca jum[tate de an s[ fie unulmai mare, da jum[tate altul", se arat[ `ncalendarele vremii.

B[tr]nii spun c[ atunci c]nd se cocpoamele este bine ca mai ̀ nt]i s[ se dea depoman[ pentru cei mor\i ;i apoi s[ sem[n]nce din ele.

Ziua de 27 iunie, cunoscut[ ;i sub nu-mele de Pintelei - c[l[torul, este momentulc]nd, dup[ cum spun rom]nii, c[l[tore;tevara spre toamn[.

Ca orice anotimp ;i vara are prevesti-rile ei de timp. Se spune ca dac[ se facv]rtejuri ̀ n aer atunci urma secet[, iar dac[abund[ ̀ n nuci ;i alune, vom avea o iarn[grea. E semn de v]nt atunci c]nd pe timpulverii cerul e plin de nori mari, prevestindtotodat[ ;i schimbarea vremii.

"C]t de sus va fi vara cuibul ;oareceluipe iarb[, at]ta va fi neaua de mare ̀ n iarnaviitoare. Dac[ ;oarecii vara ̀ ;i adun[ spicemulte, vom avea o iarn[ grea.

Vara, dac[ oile, `nainte de a le mulge,zbiar[, beh[ie mult, e semn de iarn[ lung[.Dac[ ciorile vara se culc[ `n v]rful steja-rilor, va fi iarn[ grea. Dac[ cucul st[ cu os[pt[m]n[ `nainte de Sf. Petru, are s[ fieiarna grea ;i din contr[, dac[ pleac[ mai

`n urm[ cu o s[pt[m]n[, are s[ fie iarn[mai u;oar[". (Antoaneta Olteanu, Calen-darele poporului rom]n, Ed. Paideia, Bu-curesti, 2001, 2009)

Iulie, luna coacerilor

Denumit[ popular luna lui Cuptor, iu-lie se mai nume;te ;i luna fierbin\elilor ;ia coacerilor, fiind cea mai c[lduroas[ lun[

a anului. De;i nu este o lun[ marcat[ deprea multe s[rb[tori cuprinde o serie detradi\ii.

Cele patru s[pt[m]ni ale lunii se nu-mesc<"S[pt[m]na seceri;ului", dedicat[muncii la c]mp, activitatea fiind intens[`n aceast[ perioad[, "S[pt[m]na Pantelii-lor", aprigele surori ale lui Ilie, "S[pt[m]nalui S]ntilie" ;i "S[pt[m]na Verii".

Temerea principal[ a oamenilor era

aceea de a nu le fi periclitat[ recolta ob\in-ut[ cu at]ta trud[, prin manifest[rile ex-treme ale vremii< furtuni, ploi, ar;i\[. Ast-fel, \in s[ respecte cu stricte\e zile `n carelas[ deoparte orice munc[ a c]mpului.

~n prima zi a lunii este s[rb[toareaAna-Foca. ~n Moldova este cunoscut[drept s[rb[toarea focului. B[tr]nii spunc[ cine nu p[ze;te Ana-Foca ;i lucreaz[ lavie, toate gr]nele vor fi arse. Pe l]ng[ foc,celebre `n aceast[ zi mai sunt ;i tunetele.

Tot `n aceast[ zi se mai s[rb[toresc ;ifra\ii Cosma ;i Damian, cunoscu\i sub nu-mele de doctori f[r[ de argin\i. Se spunec[ cei doi fra\i umblau ;i t[m[duiau f[r[s[ ia plat[. Se \ine cu sfin\enie aceast[s[rb[toare ;i cine nu o respect[ va fi bles-temat cu boli ;i sup[r[ri.

Se spune c[ at]t c]t e de cald `n lunalui Cuptor, tot at]t va fi de frig `n Faur.

Panteliile, surorile Sf]ntului Ilie

Panteliile sunt surorile lui Sf]ntul Ilie;i reprezint[ un punct culminant als[rb[torilor de var[.

Sunt s[rb[torite de dou[ ori, cu ;aptezile `nainte de Sf]ntul Ilie ;i la ;apte ziledup[ Sf]ntul Ilie. Panteliile se s[rb[toresc`n perioada 13-27 iulie.

Cea mai rea ;i amenin\[toare sor[ aSf]ntului Ilie este Ciurica, s[rb[torit[ pe14 iulie. Se spune c[ pe cei care nu `i res-pect[ ziua, Ciurica ̀ i ciuruie ̀ n b[taie. Co-piii bolnavi sau cuprin;i de spaim[ trebuies[ treac[ ̀ n aceast[ zi prin cercuri de florica s[ se vindece. Tot ̀ n aceast[ zi se spunec[ nu este bine s[ te piepeteni sau s[ sco\igunoiul din cas[, deoarece vitele se potimboln[vi sau pot fi m]ncate de lupi.

Ziua `n care oamenii devin mai buni

Pe data de 16 iulie, este s[rb[torit[ Ma-rina Macinica, este ziua `n care oameniidevin mai buni. Persoanele care culeg in`n diminea\a acestei zile vor avea parte dedragoste. Nu este bine ca femeile s[ toarc[sau s[ m[ture `n aceast[ zi.

Ciurica, spaima b[rba\ilor

Ciurica este o divinitate feminin[, foar-te misterioas[ `nc]t nici nu se ;tie preamulte despre ea. Numele acestei s[rb[torideriv[ de la numele Sf]ntului MucenicChiric sau o compunere ̀ ntre Chiric ;i nu-mele mamei sale, Iulia, sfin\ii venera\i decre;tinii ortodoc;i. ~n alte regiuni precumMuntenia aceast[ s[rb[toare mai poart[numele de Cirica, Chiric ;chiopul sau Ci-ric. Se spune c[ Ciurica `i pedepse;te pecei care nu respect[ aceast[ zi ;i este os[rb[toare destinat[ femeilor.

B[tr]nii amintesc c[ femeia cap[t[ pu-teri misterioase ;i are dreptul s[ porun-ceasc[ b[rba\ilor ce s[ fac[ `n aceast[ ziastfel `nc]t, b[rba\ii plecau de acas[ defrica femeilor. De asemenea, nu este bineca cineva s[ ia b[taie `n aceast[ zi pentruc[ va lua b[taie tot anul. ~n plus, femeilenu au voie s[ lucreze pentru ca lupii s[ nule m]n]nce vitele. Amintirea ei estep[strat[ de unele expresii populare precum"Ast]mp[r[-te c[ vine Ciurica sau "Staicuminte, cape\i Ciurica". Aceast[ expresieera adresat[ b[rba\ilor care ̀ ;i sup[rau ne-vestele.

A consemnat :tefania Cri;an

Vara, dac[ oile, ̀ nainte de a le mulge, zbiar[, beh[ie mult, e semn de iarn[ lung[

Panteliile sunt surorile lui Sf]ntul Ilie ;i reprezint[ un punct culminant al s[rb[torilor de var[.Sunt s[rb[torite de dou[ ori, cu ;apte zile `nainte de Sf]ntul Ilie ;i la ;apte zile dup[ Sf]ntul Ilie.Panteliile se s[rb[toresc `n perioada 13-27 iulie. Cea mai rea ;i amenin\[toare sor[ a Sf]ntuluiIlie este Ciurica, s[rb[torit[ pe 14 iulie. Se spune c[ pe cei care nu `i respect[ ziua, Ciurica `iciuruie ̀ n b[taie. Copiii bolnavi sau cuprin;i de spaim[ trebuie s[ treac[ ̀ n aceast[ zi prin cercuride flori ca s[ se vindece.

At]t c]t e de cald `n luna lui Cuptor,tot at]t va fi de frig `n Faur

Timp de trei zile, în Ţara Oaşuluis-a desfăşurat o tabără de arheologieinedită prin complexitateaactivităţilor desfăşurate sub semnulcunoaşterii istoriei locale, denumităinspirat Vestigii arheologice şi locuride memorie din Ţara Oaşului –însemne de cultură, civilizaţie şispiritualitate în universul oşenesc.

Rezultat al colaborării dintre MuzeulJudeţean Satu Mare şi Centrul deinformare şi marketing turistic Vama,proiectul a constituit un real prilej derecunoaştere şi conştientizare arădăcinilor şi a trecutului oşenesc, faptconfirmat de entuziasmul şi încântareacu care cei 20 de copii de la ŞcolileGenerale din Negreşti-Oaş şi Vama s-auimplicat activ şi creativ la toate acţiunilepropuse de echipa transdisciplinară ainiţiatorilor< Liviu Marta, dr. arheolog laMuzeul Judeţean Satu Mare, FeliciaGrigorescu, dr. Istoria artei, MihaelaGrigorean, dr. profesoară de Limba şiliteratura română, agent de turism şi ghidla Centrul de informare turistică Vama,Anca Hîrţa, agent de turism şi ghid laCentrul de informare turistică Vama,profesoară de geografie, Ciprian Honca,absolvent de etnologie, Anca Komaromi,învăţătoare la Şcoala Gimnazială Nr.1Negreşti-Oaş. Obiectivele propuse au fostîn mare parte atinse, datorită unei

colaborări profesioniste, dar şi sincere,izvorâte din pasiune, dăruire şi harpedagogic< familiarizarea elevilor cuinstrumente de cercetare specificedomeniului de cercetare al arheologiei,verificarea stării de conservare a siturilorarheologice şi a locurilor de memorie,identificarea unor noi locaţii, prezentareaunui material referitor la iconografia arteiiudaice> familiarizarea tinerilor cu alte

elemente culturale din zona lor devieţuire care le sunt necunoscute,vizitarea cimitirelor evreieşti din zonaVama, Negreşti Oaş, Târşolţ, Bixad,Boineşti, Călineşti, Lechinţa,configurarea unui viitor itinerariu turistical sit-urilor arheologice şi a locurilor dinŢara Oaşului, care să poată fi integratunui circuit de vizitare, susţinut şipromovat de Centrul de informare

turistică Vama. Prima zi a debutat cuprezentarea sit-urilor arheologice dinŢara Oaşului, printr-o proiecţie aarheologului Liviu Marta, care i-aintrodus pe tineri în universulcercetărilor istorice, stârnindu-lecuriozitatea şi motivându-i pentru aaccepta provocarea unui alt tip de demerseducativ, complementar cu cel şcolar.

Vizit[ la C[line;ti Oa;

Apoi a urmat o vizită pe teren laCălineşti-Oaş, pe dealul Hurca, locpitoresc care străjuieşte lacul, dar şisufletul celui dornic de a descoperivestigiile unui trecut îndepărtat, dinperioada pre-dacică. Casa lui MărcuţIacob a lui Grigor, din inima satului, acucerit şi inimile copiilor prin poveştilerostite cu tâlc de oşanca care i-a primitcu ospitalitate, prezentându-le crâmpeiedin viaţa oşenilor de altădată, cu toateobiceiurile şi tradiţiile lor. Ziua a fostîntregită prin urcuşul la PietreleVorbitoare din Lechinţa, loc legendar, deunde tinerii au putut contemplapanorama frumuseţii naturale a ŢăriiOaşului. A doua zi, paşii i-au purtat peurmele haiducilor care s-au ascuns subPiatra Cornii din Cămârzana, mătuşaIrinca lui Ionici, un adevărat ghid local,arătându-le copiilor în depărtări toatevârfurile celor Trei Hotare< Cetăţeaua,

Geamăna Mare şi Mică, Grui, Bârloage,Vârşov, Măgura Târşolţului.

S[p[turi arheologice `n ultima zi

Ultima zi a fost dedicată exclusivsăpăturilor arheologice pe CoastaBoineştilor, la Cetatea Belavar (locuiredin paleolitic), unde bucuria copiilor afost deplină, exprimându-şi cu încântaremulţumirea sufletească la descoperireafiecărui ciob sau bucată de zid vechi.Explozie de viaţă, dar şi experienţă unică,trăirea simplă, autentică a fost inspiratăşi de panorama splendidă a Ţării Oaşului,pe care Coasta Boineştilor o oferăoricărui călător sau aventurier. Ziua s-aîncheiat cu vizita la Castelul de la Toagullui Pasztory din Boineşti, loc care i-afascinant prin legenda călugărului, darşi prin atmosfera încăperilor interioare.Vizita la cimitirele evreieşti dinCămârzana, Târşolţ şi Vama a fost unprilej de a descoperi însemnele culturiişi civilizaţiei iudaice, conlocuitoare cuoşenii în diferite perioade ale istoriei.Tabăra de arheologie a însemnat unînceput, pe care iniţiatorii acestui proiectdoresc să-l dezvolte în viitor, avândmulţumirea sufletească a zâmbetelor şientuziasmului tineresc, izvor de vitalitateşi speranţă, într-o lume în care repereleidentitare se pierd tot mai mult.

Ultima zi a fost dedicată exclusiv săpăturilor arheologice pe Coasta Boineştilor,la Cetatea Belavar (locuire din paleolitic), unde bucuria copiilor a fost deplină

Vestigii arheologice ;i locuri de memorie din |ara Oa;uluivizitate de elevii din Negre;ti ;i Vama

Copiii au mai fost la cimitirele evreieşti din Cămârzana, Târşolţ şi Vama, cunosc]nd astfel ;i civilizaţia iudaic[

3 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEProdusul induce un confort digestiv fiind indicat `n Sindromul colonului iritabil precum ;i `n cazul

altor afec\iuni gastrointestinale< constipa\ie, diaree non-patogen[, balon[ri, flatulen\[, crampe, halen[foetid[ de origine digestiv[, intoleran\[ la lactoz[. Componen\a probiotic[ ;i cea polenic[ au o ac\iunenet[ `n controlul ponderal produsul fiind util ;i celor ce doresc s[ sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Nu de foarte mult timp a v[zut lu-mina tiparului o carte a c[rui autoreste profesorul de matematic[ KalmarIuliu, un s[tm[rean preocupat de totceea ce `nseamn[ via\[ s[n[toas[.Volumul de fa\[ a fost intitulat“S[n[tate ;i via\[ lung[. Metode, pro-cedee, tehnici prin care putem pre-lungi via\a. Realizarea unei vie\i lungi;i active”. ~n cuprinsul celor peste 100de pagini autorul exprim[ o serie depuncte de vedere, sfaturi ;i reco-mand[ri pentru o via\[ lung[ ;is[n[toas[, metode de `nt[rire as[n[t[\ii, a sistemului imunitar, dar ;ic]teva date importante despre con-sumul anumitor alimente, obiceiurialimentare, stimularea func\ion[riicreierului, dar ;i informa\ii despresemnifica\ia apei ;i a aerului pentruorganism.

Apropiat de natur[, profesorulKalmar Iuliu devine un ghid al citi-torului `n descoperirea binefacerilorpe care le ofer[ natura. Vorbe;te de-spre sine, d]nd ca exemplu modul s[ude via\[, alimenta\ia pe care o adopt[,`ntr-un cuv]nt se dest[inuie cititoru-lui pornind de la problemele des[n[tate pe care le-a `nvins prinschimbarea radical[ a alimenta\iei ;ia felului ̀ n care prive;te lumea ̀ ncon-jur[toare. ~nt[rirea sistemului imuni-tar este un prim pas care l-a ajutat s[devin[ mai rezistent `n fa\a bolilor.Mersul pe jos este recomandat la oricev]rst[ ca terapie pentru a face fa\[ cubrio efortului fizic solicitat de anumiteactivit[\i.

Cartea poate fi considerat[ un ju-rnal personal al autorului `n carenoteaz[ cu meticulozitate acele lucruricare au contribuit la transformarea saradical[ ̀ ntr-un om viguros ;i plin de

via\[.“Consumul ceaiurilor medicinale,

al legumelor, fructelor, semin\elorprecum ;i al sucurilor ob\inute prinpresare la rece au un efect miraculosasupra s[n[t[\ii. ~n leg[tur[ cu acesteefecte am f[cut mai multe observa\ii,pe care le-am notat ;i pe care le relatez`n aceast[ carte. ~n ultima perioad[mul\i oameni sufer[ de boli foartegrave precum< cancerul, bolile cardio-vasculare, bolile autoimune, diabetulzaharat de tip 2, osteoporoza, bolilereumatice ;i nu ̀ n ultimul r]nd bolilesistemului nervos. Dac[ am fi maipruden\i ;i mai precau\i ;i dac[ amaprecia mai mult s[n[tatea pe care oavem, atunci am putea ocoli acestepericole” este de p[rere autorul c[r\ii,Kalmar Iuliu.

Profesorul Kalmar Iuliu nedest[inuie secretul s[n[t[\ii

;i al longevit[\ii

Supliment alimentar func\io-nal cu rol adjuvant ̀ n vitaminiza-rea organismului, reglareafunc\iei digestive ;i control pon-deral.

Compozi\ie< polen poliflor, culturiprobiotice complexe de Streptococcusthermophilus, Lactobacillus acidophi-lus, Bifidobacterium bifidum, Lacto-bacillus delbruekii bulgaricus, vitami-nele A, C, E, B1, B2, PP, B6, B9, B12,microelemente Zn, Se, Fe, Cr, Mn, Si,zah[r invertit enzimatic, inulin[, sor-bitol, tinctur[ de propolis. Prin com-pozi\ia sa complex[ ;i ̀ n ̀ ntregime na-tural[ PROTONIC reprezint[ o surs[de macro, micro-elemente, macronu-trien\i, factori biologici activi ;i mi-croorganisme probiotice cu `nalt[ va-loare biologic[ ;i biodisponibilitate.

Mecanism de ac\iune< este un su-pliment alimentar func\ional formatdintr-o component[ polenic[ ;i unaprobiotic[ cu ac\iune de prevenire ;itratament al afec\iunilor benigne deprostat[, de reglare a func\iei digestive;i control ponderal, de prevenire aafec\iunilor cardiovasculare, detoxi-fiant, neurotonic ;i cu efecte geriatrice.Produsul are ac\iune imuno-modula-toare ;i de stimulare a sistemului en-docrin. Vitaminizeaz[ ;i reminerali-zeaz[ organismul. O caracteristic[esen\ial[ a produsului este aceea c[ po-lenul a fost susceptibilizat printr-unprocedeu enzimatic cresc]nd astfelbiodisponibilitatea acestuia prin dis-trugerea exinei care `mpiedic[ asimi-larea substan\elor valoroase din pole-nul nativ.

PROTONIC con\ine fosfolipide,steroli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3,omega 6) au un rol metabolic deosebitde important, particip]nd la structu-rarea fosfolipidelor membranelor ce-lulare, fiind ;i activatori ai unor enzimece ac\ioneaz[ at]t `n metabolismul li-pidic c]t ;i `n procesele inflamatorii,intervenind ̀ n modularea expresiei fe-notipice a genomului. Aceste compo-nente lipidice au efecte benefice asuprasistemului cardiovascular, sistemuluinervos ;i pielii.

Produsul con\ine

vitamine hidrosolubile din grupa B,vitamina C, dar ;i vitamine liposolu-bile A ;i E. De remarcat con\inutul `nvitamina B12 cu activitate biologic[extrem de ridicat[.

PROTONIC are o activitate AN-TIOXIDANT{ NATURAL{ ridicat[datorit[ ac\iunii sinergice a vitamine-lor A, C, E ;i microelementelor Seleniu;i Zinc. Aceast[ activitate ̀ l recomand[`n prevenirea ;i combaterea STRESU-LUI OXIDATIV la nivelul celular, strescauzator al maladiilor grave cardio-vasculare, neurodegenerative, inflama-torii, cancerelor ;i ̀ mb[tr]nirii preco-ce. Produsul con\ine macroelementelenecesare organismului.

PROBIOTICELE

Produsul induce un confort diges-tiv fiind indicat ̀ n Sindromul colonuluiiritabil precum ;i `n cazul altorafec\iuni gastrointestinale< constipa\ie,diaree non-patogen[, balon[ri, flatu-len\[, crampe, halen[ foetid[ de originedigestiv[, intoleran\[ la lactoz[. Com-ponen\a probiotic[ ;i cea polenic[ auo ac\iune net[ `n controlul ponderalprodusul fiind util ;i celor ce doresc s[sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Produsul PROTONIC poate exer-cita ac\iuni benefice asupra alergiilor<eczema atopic[, alergii la lapte, poliar-trit[ reumatoid[. Prin ac\iunea de ab-sorb\ie a substan\elor mutagene ;i sti-mularea sistemului imunitar produsulPROTONIC exercit[ o ac\iune de in-hibi\ie a produc\iei de carcinogeni aimicrof lorei intestinale, oferindprotec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumorilorcanceroase.

Produsul induce un r[spuns imuni-tar prin efecte complexe de excluderecompetitiv[ ;i transloca\ie / efect ba-rier[, `mpotriva diareelor de origin[viral[ (Rotavirus), a diareelor generatede disbacteriemia consecutiv[ trata-mentelor cu antibiotice, a colitelor (C.difficile) ;i a diareelor nosocomiale.

PROTONIC are o activitate mar-cat[ antipatogen[ fa\[ de germenul He-licobacter pylori, agent cauzator al gas-tritelor, ulcerelor ;i cancerelor gastri-ce.

Produsul PROTONIC manifest[un efect imuno-

modulator (sta-tus imunitar,r[spuns vacci-nal)

interac\ion]ndcu celulele im-unitare sau cureceptorii celu-

lari deter-min]nd ocre;tere a ac-tivit[\ii de

fagocitoz[ acelulelor albe;i o sporire asintezei de ci-tokine.

PROTO-NIC prinac\iunea anti-patogen[ ;i deexcluderecompetitiv[exercit[ ;i unefect pozitivasupra vagi-nozelor ;i in-fec\iilor urina-re. Prin com-ponen\a pole-

nic[ ce sinergi-zeaz[ puternic cu

cea probiotic[ produsul PROTONICare ;i efect de detoxifiere, fiind indicat;i persoanelor dependente de alcool,diminu]nd dorin\a de a consumab[uturi alcoolice, precum ;i celor caredoresc s[ renun\e la consumul de dro-guri. Produsul prin componentele saleactive are capacitatea de a stimula me-canismele de metabolizare a xenobio-ticelor (substan\e toxice) din organism.Datorit[ inhibi\iei producerii de endo-toxine de c[tre microflora intestinal[produsul este indicat ;i ̀ n endotoxemiaasociat[ cirozei.

Produsul PROTONIC prin compo-nen\a probiotic[ ac\ioneaz[ asupra de-conjug[rii acizilor biliari reduc]nd ni-velul colesterolului din s]nge ;i deciriscul de apari\ie a aterosclerozei ;i bo-lilor cardiovasculare. Produsul con\ine,de asemenea, un raport corect ̀ ntre vi-tamina B6 ;i metionin[ ceea ce face caHomocisteina inductoare de arterios-cleroz[ s[-;i reduc[ toxicitatea.Anumi\i compu;i genera\i de micro-flor[ probiotic[ se comport[ ca inhibi-tori de ACE (Angiotensin ConvertingEnzyme) av]nd un efect de sc[dere atensiunii arteriale, indic]nd produsul;i suferinzilor de hipertensiune arte-rial[.

PROTONIC con\ine precursorihormonali de tip androgen precum ;iacizi hidroxamici, conferind o capaci-tate de prevenire ;i tratament al afec\iu-nilor benigne de prostat[< prostatite,hidrocel, prostato-veziculite, adenomde prostat[). Aceste efecte suntpoten\ate ;i de activitatea antioxidant[a microelementelor zinc (Zn), Seleniu(Se) ;i vitaminelor A, C, E, flavonoizi-lor naturali prezen\i `n produs.

Datorit[ complexit[\ii componen-telor sale produsul PROTONIC mani-fest[ ;i o ac\iune revigorant[, revitali-zant[ ;i de prelungire a duratei de via\[(efecte geriatrice) sporind totodat[ ca-litatea vie\ii.

Consumul regulat de PROTONICare efecte benefice directe asupra sis-temului nervos, amelior]nd capacitateamental[, procesele de memorare ;i cog-nitive, comb[t]nd st[rile de anxietate,psihotice, dependen\e ;.a.

Recomand[ri persoanelor devita-lizate, stresate, care-;i desf[;oar[ acti-vitatea `n medii poluate, copiilor, ado-lescen\ilor, adul\ilor, b[tr]nilor, con-valescen\ilor. Produsul are efecte ge-nerale vitalizante ;i de protec\ie ;i pre-ven\ie a maladiilor metabolice (obezi-tate, diabet), degenerative (cardiovas-culare, neurodegenerative, cancere, in-flamatorii), a `mb[tr]nirii precoce.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

PROTONIC de la Hypericumvitaminizeaz[ organismul

6 Informa\ia de Duminic[/3 iulie 2016

RE}ETE

Sirop de ment[

Rulad[ cu crem[ de alune

Mod de preparare<

Din 300 g de mentă se face un ceaiconcentrat, care se fierbe circa 20 deminute. Se lasă să se răcească puțin, setoarnă peste menta proaspătă, binezdrobită și florile de soc dacă se folo-sesc, se lasă 24 de ore într-un loc rece,apoi se strecoară printr-un tifon dublu,storcându-se bine-bine. Se adaugă za-hărul și se mai fierbe o dată, până seleagă (se face testul cu picătura de pe

lingură, ca la jeleu). Spre sfârșit, seadaugă zeama de lămâie, iar după cese ia de pe foc și mierea. Aici se poateadăuga colorantul, sau dacă vreți să ră-mână un sirop natural, eventual 100ml de zeamă de mentă (se stoarce custorcătorul de fructe din frunze zdro-bite). Se toarnă fierbinte în sticle (substicle se pune un cuțit, sau o bucățicăde metal plat, să nu crape) și se lasă săse răcească foarte lent, o zi-două, aco-perite cu pături. Se păstrează în loc ră-coros. Se folosește diluat cu apă mine-rală sau sifon, eventual în combinaţiecu alte siropuri de fructe (pepene gal-ben, mere, ananas) dar nicidecum cusiropuri de culoare roșie.

Ingrediente<

500 g mentă cât mai proas-pătă, 1,5 kg zahăr, 2 linguri mierepolifloră, o lămâie, 4 bucăți deflori de soc (nu în mod obliga-toriu), 2 litri de apă, colorant ali-mentar (opțional, dacă doriți casiropul să aibă o culoare verde,

perfectă)

Mod de preparare<

Alunele se decojesc complet cu aju-torul unui prosop de bucătărie, apoi,împreună cu zahărul se macină binecu robotul de bucătărie, până când seobține o compoziție uleioasă omogenă.Ciocolata se topește pe aburi. Într-unbol, la alunele tocate se adaugă prima

dată untul, cacaoa și sarea, se amestecăpână când se obține o pastă omogenă,apoi se adaugă și ciocolata topită. Seadăugă cele 3 linguri de unt și zahărulvanilat, apoi amastecă până când se to-pește și zahărul vanilat.

În mod clasic, se prepară două bla-tuiri subțiri de pișcot. Ambele, imediatce sunt scoase de la cuptor, de ruleazăîn prosoape de bucătărie. Pișcotul răcitse derulează, cu grijă, să nu crape. Seunge cu jumătatea cremei, apoi se ru-lează înapoi. La fel se procedează și cucea de a doua parte. Ruladele se presarăcu zahărul sau se pot acoperi cu glazurăde ciocolată și se pot orna după prefe-rință.

Ingrediente<

Pentru blaturi< 8 ouă, 8 lin-guri de făină, 8 linguri de zahăr,2 plicuri zahăr vanilat, o lingurițăde amoniac alimentar sau prafde copt, un vârf de cuțit de sare.

Pentru cremă< 200 g alune(eventual arahide) nesărate șiprăjite, 170 g ciocolată menajușor amăruie (45-60%), 100 gciocolată cu lapte, 3 linguri dezahăr cristalin, 3 linguri de unt,3 linguri de cacao, 3 plicuri de

zahăr vanilat, puțină sare.

Cotlet gratinat, la cuptor

Mod de preparare<

Din sare, piper, 2-3 căței de usturoi,muștar și 4-5 linguri de ulei se preparăun baiț păstos, cu care se unge carneaspălată și sugativată cu șervețele. Cot-letul se lasă cel puțin o zi - două la fri-gider, să se marineze. Într-o tavă anti-aderentă se așează un strat de cartofităiați rondele mai grosuțe, peste carese pune un strat de ceapă feliată. Fie-care strat se condimentează puțin. Seașează apoi, în mod uniform jumătateacotletului. Din nou cartofi, ceapă, con-

dimente, după care, tot așa, în modegal distribuit, 7-8 căței le usturoi tăiațiîn două, longitudinal. Slănina și costițase taie cubulețe mărunte, se presară șiacestea în mod egal, apoi se așează șial doilea strat de carne. Se învelește cuo folie de aluminiu și se dă la cuptorulpreîncălzit, aproximativ o oră. În acesttimp se prepară un sos< smântâna seamestecă cu 4 - 5 căței de usturoi pisat,mărarul mărunțit, sare și piper colorat,după gust. După ce tava se dezvelește,se pune înapoi și se mai ține la cuptor,până când carnea începe să se rume-nească ușor. Roșiile tăiate felii se așeazăpe bucățile de carne, apoi se toarnă so-sul peste mâncare. Se dă din nou lacuptor, până când capătă totul o cu-loare aurie, apoi se poate presăra cucașcaval, se dă din nou la cuptor pânăcând cașcavalul se topește.

Ingrediente<

6 - 8 felii de cotlet, astfel încâtsă acopere tava în două straturi,2 kg de cartofi, 300 g de costițăafumată (fără oase), 150 g de slă-nină afumată, 4-5 cepe roșii, ocăpățână mai mare de usturoi,400 g de smântână, o legătură demărar verde, 4 roșii mari, 2 - 3linguri de cașcaval răzuit, sare,piper, busuioc (nu obligatoriu),delicat de casă, piper colorat o

lingură de muștar, ulei.

Sup[ de p[st[i cu cârna\i afuma\i

Mod de preparare<

Cârnații se feliază sau se taie în bu-căți mai mărișoare, după preferință șise pun la fiert în circa 2-2,5 litri de apă,cu puțină sare. Păstăii se curăță de co-dițe, se rup în bucăți de circa 3 cm, sespală și după ce cârnații sunt mai binede jumătate fierți, se adaugă în oală.Frunzele de pătrunjei se adaugă fie le-

gate, fie mărunțite, după plac. Din făinăși ulei se prepară un rântaș ușor auriu,se amestecă cu o linguriță de boia deardei, iar când atât cârnații cât și păstăiis-au fiert, r]ntașul se adaugă la supă.Smântâna se amestecă cu câteva linguride zeamă fierbinte, apoi se toarnă șiaceasta în oală. Se mai condimenteazădupă gust, iar după ce dă din nou înclocot, mâncarea este gata. La servirese mai poate adăuga smântână, sau sepoate acri cu oțet, sau eventual cu borș.Se oferă cu ardei iute, sau verdețuriproaspete, tocate.

Ingrediente<

Un fir de cârnați afumați, decasă, 1 kg de păstăi (preferabilalbi), 3 linguri de făină, 5-6 lin-guri de ulei, 250 g de smântână,o legătură de frunze de pătrunjel,sare, piper, boia de ardei (se poa-

te și iute), delicat (de casă).

Cine n-a văzut în zone cu iarbă,în vecintatea unor alei din parcuri,dar şi în grădini, o plantă care nuprea atrage atenţie. Este vorba des-pre pătlagina. Ea este o plantă erba-cee uşor adaptabilă la diversecondiţii de sol, umiditate, tempera-tură, lumină.

Se spune că dacă o broască este mușca-tă de păianjen se grăbește la pătlagină, căciaceasta o vindecă.

Frunzele de pătlagină conţin un iri-doid, numit aucubină, și flavonoide, pre-cum și mucilagii, uleiuri volatile și sub-stante antibiotice, fitoncide, fitochinona,carotenoizi, minerale.

Pătlagina se folosește în primul rândîmpotriva maladiilor aparatului respirator,mai ales în cazul unor secreţii abundenteale mucoaselor și al tusei. Pătlagina esterecunoscută pentru efectele sale de ex-pectorant și emolient. Dă rezultate în as-tmul pulmonar, ba chiar și în tuberculo-ză.

Veţi regăsi pătlagina in compozitiamai multor reţete de ceaiuri antibronșitice,alături de frunze de podbal, sovarf, muguride pin, ciuboţica cucului sau frunze deurzică. Bătrânii vorbesc însă despre păt-lagină ca despre o regină a plantelor me-dicinale.

Taninul conţinut de frunzele planteiare o acţiune antidiareică. Despre seminţese spune însă că au afect contrar, laxativ.Datorită acţiunii cicatrizante, pătlaginaeste folosită și în tratarea ulcerului sto-macal. De asemenea, planta are ;i pro-prietăţi hemostatice. De-a lungul timpuluis-a constatat că pătlagina scade tensiuneaarterial[ și ajută la scăderea colesterolu-lui.

Frunzele de pătlagină sunt recoman-date și în furunculoze. În acest caz, se apli-că frunzele proaspete, strivite, sub formade cataplasme. Ceaiul din pătlagină, celcare calmează tusea, se prepară dintr-olingură de frunze bine mărunţite, pestecare se toarnă 250 de mililitri de apă clo-cotită. Se acoperă 10-15 minute și se în-dulcește cu zahăr sau, și mai bine, cu mierede albine. Ceaiul trebuie băut pe parcursulunei zile - o lingură la două ore.

Administrare şi precauţii

Pătlagina se folosește sub< formă depulbere (se ia câte un vârf de cuţit de pul-bere după mesele principale)> infuzie (olinguriţă la 2-3 ore)> comprese sau băi cupătlagină pentru tratarea afecţiunilor depiele sau conjunctivitelor> gargară pentruafecţiuni dentare> sirop de pătlagină pen-tru calmarea tusei> cataplasme din frunzeproaspăt zdrobite care se aplică pe rănileinfectate sau sângerânde> tinctură (câte olinguriţă de tinctură dizolvată în jum[tatepahar apă de 3- 4 ori pe zi).

Până în prezent, nu s-au semnalatefecte adverse sau fenomene toxice. Totuși,nu sunt excluse reacţii alergice.

Planta, care se mai numește în poporlimba oii sau mama ploii, înflorește dinmai până în toamnă. Crește prin fâneţe,pășuni, pe marginea drumurilor, dar decele mai multe ori este întâlnită în majo-ritatea grădinilor din vecinătatea caselor.Nu are un miros anume, însă are un gustamărui-acrișor. Trebuie să-i culegeţi frun-zele cât timp este înflorită. Şi frunzele, șiflorile pot fi folosite atât proaspete, cât șiuscate la umbră, înstrat subţire.

Text selectat şi

adaptat deIoan

A.

P[tlagina scade tensiunea arterial[ ;i ajut[ la sc[derea

colesterolului

Pătlagina se foloseşte în primul rând împotriva maladiilor aparatului respirator, mai ales în cazulunor secreţii abundente ale mucoaselor şi al tusei. Pătlagina este recunoscută pentru efectele sale deexpectorant şi emolient. Dă rezultate în astmul pulmonar, ba chiar şi în tuberculoză.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

3 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Ţi-ai făcut deja planuri pentruvacanţa ta de var[? Sau eşti genulmai pragmatic care se gândeşte căvacanţă e în fiecare weekend dacămergi la o piscină? Oricum ar fi,noi ne-am organizat din timp.

Fără să te sfătuim că e nevoie să in-vesteşti în toate must-have-urile din lu-mea costumelor de baie, am făcut o list[de trenduri pe care o împărtăşim şi cu ti-ne, aşa ca să-ţi faci o idee despre ce e nouvara asta.

1. Mix & Match În cazul în care nu vrei să faci

o investiţie prea mare, joacă-tedoar cu ceea ce porţi în parteade sus. Mix & match îţi permitesă faci tot felul de alăturări de cu-loare, stil saubrand. Ai o mulţimede opţiuni< volane, cupe în formăde triunghi, asimetrie, suprapunerişi, desigur, eternul model bandeau.În ceea ce priveşte modelul de slip, îţirecomandăm să-l por\i pe cel cu talieînalt[. Este încă popular.

2. Colorama Dincolo de model, un aspect impor-

tant e culoarea sau printul costumului debaie. Am spune că vara aceasta se va purtaroşu. Dacă însă cauţi o cromatică anume,noi îţi recomandăm dungile sau impri-meul tropical. Primul va spune despre ti-ne că eşti chic, al doilea va crea imagineaunei femei exuberante, cu poftă de viaţă.Sfatul stilistului nostru este să nu mergipe suprapuneri de print. Adică un costumde baie în dungi e perfect sub o rochie deplajă albă iar costumul de baie cu impri-meu floral va fi o combinaţie numai bunăcu o rochie sau tricou în culo rile apusu-lui. Ah, mintea noastră e deja la mare!

3. Costume de baie într-o singură piesă

Ai observat transformarea prin carea trecut costumul de baie într-o singurăpiesă? Nu mai e modelul clasic, variantasafe, pentru atunci când nu vrei să riştiprea mult. Acum e mult mai sexy, chiarcu un twist. Am văzut în shop modele cubretele împletite sau cu tot felul de decu-paje.

4. Costume de baie croşetateBucurându-se de un adevărat succes,

costumele de baie croşetate reprezintăuna dintre cele mai hot tendinţe ale aces-tui sezon. Aducând feminitate şi graţieprin influenţele specifice stilului boho,acestea sunt distractive, colorate, oferăunicitate şi transmit starea de bine şi ve-selie pe care ne-o dorim mereu.

5. Costume de baie în stil sport Costumele de baie în stil sport sunt

perfecte pentru adepţii unui stil de viaţăactiv. Iar pentru că sportul şi vara suntconcepte inseparabile, în timpul verii pu-teţi face drumeţii, scufundări, pescuit sauorice alt tip de sport practicabil în aceastăperioad[. În astfel de situaţie, cel mai bunprieten al unei doamne va deveni acesttip de costum.

Greşeli pe care trebuiesă le eviţi când cumperiun costum de baie

O femeie nu va avea niciodată sufi-ciente perechi de pantofi şi nici suficientecostume de baie. Goana după costumulde baie perfect poate deveni un calvar.Ba este prea strâmt, ba prea larg, prea nute pune în valoare, ba se decolorează, bate irită etc.

Ca să scapi de aceste probleme? Amfăcut o list[ de greşeli pe care trebuie săle eviţi data viitoare când cumperi un cos-tum de baie. 1. Îţi cumperi aceea;i mărime şi pentru sutien şi pentru chilot

Costumele de baie nu se returnează,aşa că data viitoare când vrei să îţi cum-peri un costum de baie ai grijă să probezi

atât sutientul cât şi chilotul. Chiar dacăfac parte din acelaşi set! 2. Nu faci testul săriturii când probezi

Chiar dacă vrei să îţi cumperi un cos-tum întreg sau unul din două părţi trebuiesă faci testul săriturii. Îmbracă costumulde baie şi apoi fă câteva sărituri pentru avedea dacă totul rămâne la locul lui, cu-pele nu se mişcă şi chilotul nu este larg.

3. Nu faci testul mersului După ce probezi costumul de baie

trebuie să faci câţiva paşi. Astfel vei veri-fică dacă chilotul este prea strâmt sauprea larg. 4. Îţi cumperi un costum alb fără săverifici transparenţa

Costumele de baie deschise la culoarepot fi extrem de transparente. Ia cu tine

o prietenă când încerci un astfel de cos-tum. Mai bine să fii sigură decât să te tre-zeşti pe plajă cu priviri curioase. 5. Alegi în funcţie de ceea ce vrei să as-cunzi

În loc să alegi un costum de baie caresă-ţi pună în valoare bustul, te gândeştidoar cum să-ţi ascunzi burtica. Nu e ceamai înţeleaptă alegere.

Dincolo de model, un aspect important e culoarea sau printul costumului de baie. Am spune căvara aceasta se va purta roşu. Dacă însă cauţi o cromatică anume, noi îţi recomandăm dungilesau imprimeul tropical. Primul va spune despre tine că eşti chic, al doilea va crea imaginea uneifemei exuberante, cu poftă de viaţă.

Ce costume de baie se poart[ `n aceast[ var[?

8 Informa\ia de Duminic[/3 iulie 2016

DIET~

Statisticile arat[ c[ milioanede persoane sufer[ anual de in-fec\ii intestinale ;i alte forme dediaree. Mortalitatea la nivel mon-dial din cauza afec\iunilor diarei-ce este de peste dou[ milioanepersoane pe an.

Odat[ cu venirea c[ldurilor, gradulde r[sp]ndire al diareei este mare, a;ac[, oric]t de pu\in agreabil pare acestsubiect, el merit[ abordat ;i trebuie tra-tat cu maximum de seriozitate.

Diareea ;i cauzele sale

Diareea presupune materii fecalefrecvente (de cel pu\in trei ori pe zi)de consisten\[ moale sau apoas[. Fe-calele sunt reziduuri care urmeaz[ a fieliminate din organism, ob\inute ̀ n ur-ma digestiei ;i absorb\iei nutrien\ilor;i fluidelor din alimente. Absorb\ia ne-corespunz[toare a fluidelor sau secre\ia`n exces a acestora de c[tre sistemuldigestiv duce la apari\ia scaunelor moi,apoase (con\in ap[ ;i s[ruri minerale;i c]nt[resc mai mult dec]t scauneleobi;nuite, normale).

De obicei, diareea nu dureaz[ maimult de o zi, dou[ ;i poart[ denumireade diaree acut[, fiind o afec\iune des`nt]lnit[. Dac[ dureaz[ mai mult detrei s[pt[m]ni, vorbim despre diareeacronic[, o afec\iune grav[ care presu-pune neap[rat prezen\a la medic.

Mai multe tipuri de bacterii intro-duse `n organism prin intermediulm]nc[rii ;i a apei produc diaree, cumar fi Salmonella ;i Escherichia Colli.De asemenea, diver;i viru;i pot pro-voca diaree< virusul hepatic, citome-galovirusul, novovirusul sau rotaviru-sul. Infec\ia cu rotavirus este cea maifrecvent[ cauz[ a diareei `nt]lnit[ lacopii.

Gastroenterita viral[ este extremde contagioas[. Gastroenterita repre-zint[ inflama\ia mucoasei stomacului,intestinului sub\ire ;i a intestinului gros;i reprezint[ o cauz[ de `mboln[virede diaree a milioane de persoane. Ori-cine poate dob]ndi gastroenterit[ vi-ral[ ;i cei mai mul\i se recupereaz[ f[r[complica\ii.

Diareea cronic[ poate avea ne-num[rate cauze ;i cel mai adesea exist[o leg[tur[ cu disfunc\iile intestinale.Dintre cauze men\ionez< parazi\ii, sin-dromul colonului iritabil, boli infla-matorii intestinale(colit[ ulcerativ[,boal[ Crohn), intoleran\[ ;i sensibili-tatea la unele alimente (lactoza, fruc-toza sau sorbitolul), reac\iile la medi-camente, chimioterapia ;i radiotera-pia.

Persoanele care viziteaz[ anumite\[ri str[ine sunt expuse riscului de aavea diareea c[l[torului. De aceast[afec\iune sufer[ cam 20 de milioanede persoane care c[l[toresc `n \[ri dinAsia, Africa ;i America latin[. Diareeac[l[torului este cauzat[ de agen\i in-fec\io;i `ntre care "contribu\ia" bacte-riilor este de 80%.

Marea majoritate a cazurilor dediaree debuteaz[ brusc cu scaune dese.Alte simptome asociate sunt< ame\eal[,v[rs[turi, dureri abdominale, febr[,somnolen\[, balon[ri. Cele mai multecazuri se vindec[ ̀ n decursul a 1-2 zilef[r[ tratament medicamentos ;i nu pun`n pericol via\a.

Prima op\iune este preven\ia

Aplicarea unui set de m[suri deigien[ simple ne pot ajuta s[ evit[mnepl[cerile cauzate de diaree.

~nainte de a m]nca sau de a ne pre-para hrana, ne vom sp[la pe m]ini binecu ap[ ;i s[pun. Nu vom consumab[uturi ;i nici ap[ din surse nesigure,nici m[car pentru sp[latul din\ilor. Nuvom consuma lapte nefiert, iar fructele;i legumele, inclusiv cele din salate, vorfi sp[late cu cea mai mare aten\ie decel pu\in dou[ ori. Nu se consum[ car-ne ;i pe;te incomplet preparate saucrude. Nu se consum[ alimente pre-parate cump[rate de la v]nz[tori am-bulan\i. Orice aliment, chiar preparat`n cas[ care prezint[ semne de alterare,modific[ri ale gustului, mirosului, cu-lorii, nu va fi consumat deoarece poatefi contaminat cu bacterii.

Diet[ `n caz de diaree

Dac[ ave\i o stare general[ bun[,nu a\i pierdut multe lichide prin scaune;i v[rs[turi ;i nu sunte\i `n una din si-tua\iile `n care trebuie s[ merge\i lamedic, atunci pute\i s[ va trata\i sin-guri. Trebuie s[ be\i multe lichide, ̀ ns[nu alcool, cafea sau ceai negru. Apaplat[, ceaiul sau zeama de compot (slab`ndulcit[), sup[ de legume(nu uita\i demorcovi) sunt foarte bune. Dac[ sim\i\igrea\[, e de preferat s[ nu renun\a\i detot la lichide, ̀ ncerca\i cu cantit[\i mici,`ns[ trebuie evitate produsele lactate.

Iat[ o re\et[ de limonad[ care ajut[`n diaree. Unui litru de ap[ mineral[ ise adaug[ zeama a 1-2 l[m]i ;i o lin-gur[ de zah[r brun. De asemenea, seadaug[ un v]rf de cu\it de sare marin[;i un v]rf de cu\it de bicarbonat de so-diu. Se beau mai multe pahare de li-monad[ pe zi. Persoanele cu restric\iela sare ̀ n alimenta\ie (hipertensivi, car-diaci) nu vor pune nici sare, nici bi-carbonat de sodiu.

Acest preparat ajut[ la prevenireapierderii de electroli\i prin fecale, datfiind c[ are aport de glucoz[, clorur[de sodiu, bicarbonat de sodiu ;i citra\i.

Este posibil ca la ̀ nceput s[ v[ pier-de\i cu totul pofta de m]ncare, iar dincauza v[rs[turilor s[ nu pute\i m]nca

nimic. Imediat ce lucrurile `ncep s[mearg[ mai bine, pute\i ron\[i c]tevagrisine, sticks-uri sau p]ine pr[jit[, pu-te\i m]nca orez, banane, mere coapte,carne de pui fript[ sau fiart[ ;i maca-roane cu br]nz[ de vaci. Pute\i renun\ala regim dup[ ce dispar grea\a ;iv[rs[turile, scaunele sunt din ce `n cemai consistente ;i reapare senza\ia defoame. Nu `ncepe\i brusc s[ m]nca\icartofi pr[ji\i, `n nici un caz.

Fitoterapia este util[

Plantele utilizate `n tratamentuldiareei sunt bogate `n taninuri, ;i prinurmare au un gust aspru. Taninurilesunt solubile `n ap[, dar necesit[ uninterval de timp pentru fierbere ;i derepaus relativ lung. De aceea toate cea-iurile `mpotriva diareei, preparate dinaceste plante, vor trebui s[ fie l[sate ̀ nrepaus un anumit timp cu planta ̀ n in-terior.

Cu ajutorul fructelor sau a frunze-lor de afin se poate scapa foarte u;orde sindromul diareic. :i ̀ n cazul ̀ n careeste vorba despre o infec\ie sau chiar otoxiinfec\ie alimentar[ este util trata-mentul cu afin deoarece acesta poates[ distrug[ eventualii germeni pato-geni. Se va folosi orice form[ de pre-parat pe care ̀ l ave\i la ̀ ndem]n[ at]tatimp, p]n[ se restabile;te scaunul nor-mal. ~n cazul diareei, de multe ori osingur[ linguri\[ de tinctur[ de afinpoate s[ rezolve rapid acest simptomat]t de nepl[cut. ~n cazurile ̀ n care esteperturbat[ grav flora intestinal[ sauexist[ o serie de agen\i patogeni maiputernici, se va face un tratament dedurat[, caz ̀ n care este indicat[ ̀ n plustinctura de propolis ;i de asemenrea,iaurtul de cas[.

Rozmarinul este antidiareicul celmai bun pentru bebelu;i, sub form[ deceai `n doze mici. Nu numai c[ are uncon\inut mare de taninuri, dar ac\iuneasa antispastic[ intestinal[ amelioreaz[durerile colicative care `i deranjeaz[at]t de mult pe copii. Vom fierbe 5 mi-nute ceaiul de rozmarin ;i apoi vomlasa un repaus de 5 minute `nainte deconsum.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

~nainte de a m]nca sau de a ne prepara hrana, ne vom spala pe m]ini bine cu ap[ ;i s[pun. Nuvom consuma b[uturi ;i nici ap[ din surse nesigure, nici m[car pentru sp[latul din\ilor. Nu vomconsuma lapte nefiert, iar fructele ;i legumele, inclusiv cele din salate, vor fi sp[late cu cea maimare aten\ie de cel pu\in dou[ ori. Nu se consum[ carne ;i pe;te incomplet preparate sau crude.

Vechea zicală “spune-mi cemănânci ca să-ţi spun cine eşti”s-ar putea transforma şi în“spune-mi ce mănânci ca să-ţispun cum dormi”. Cel puţinaceasta este concluzia unui noustudiu efectuat de cercetătorii dela Şcoala de Medicină Perelmande la Universitatea Pennsylvania,care va fi prezentat la CongresulAnual al Somnului din acest an.

Se pare că greutatea corporală şinumărul de calorii consumate potinfluenţa durata ciclurilor de somn şi,implicit, calitatea somnului. 

Cercetătorii de la Universitatea dinPennsylvania au realizat un studiu pe ungrup 35 de persoane cu o stare bună desănătate. Aceştia le-au analizat somnul,cu ajutorul polisomnografiei, careînregistrează modificările fizilogice carese produc în timpul somnului, douănopţi la rând. Apoi, au măsuratcompoziţia corporală şi consumulenergetic, inclusiv  obiceiurilealimentare  şi numărul de caloriiconsumate zilnic de subiecţi.

Studiul indică faptul că indicele demasă corporală (IMC),  procentul degrăsime corporală şi consumul energeticnu sunt indicatori semnificativi pentrudurata ciclurilor de somn. Astfel, adulţiisupraponderali sau care suferă de

obezitate au petrecut mai mult timp înstadiul 5 al somnului (faza REM) în carese produc visele şi care este caracterizatde bătăi cardiace şi respiraţie mai rapideşi este un somn mai puţin odihnitor decâtcel din stadiile non - REM, care nuasigură refacerea.

Un episod de somn REM poate duraîntre 5 minute şi o oră. Din durata totalăa unui somn, aproximativ 20% reprezintăstadiul REM de somn.

„Într-o cultură în care presiunea dea sacrifica orele de somn pentru amenţine productivitatea este tot maimare, acest studiu oferă informaţiipreţioase despre cum stilul de viaţă poateinfluenţa calitatea somnului”, explicăAndrea M. Spaeth, autorul principal alstudiului.

Cercetătorii au mai observat cămărirea aportului de proteine scurteazăfaza a 2 a somnului, atunci când ritmulcardiac şi respiraţia  sunt relativ normale,când temperatura corpului scade uşor,şi creşte durata somnului paradoxal. 

Un alt studiu realizat tot de o echipăde cercetători de la UniversitateaPennsylvania arată că persoanele care seculcă la ore târzii şi care suferăde afecţiuni ale somnului se îngraş[ mairepede. Un alt studiu din 2015 arată căpersoanele care mănâncă mai puţin searapot să-şi îmbunătăţească deficitul deatenţie şi concentrare care vin odată cuprivarea de somn.

Spune-mi ce m[nâncica s[-\i spun cum dormi

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

Tratamentul cu afine esteeficient `n diaree pentru c[distruge germenii patogeni

3 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Construcţii lirice de o pură, sfioa-să delicateţe şi fragilitate sunt poe-mele din volumul scriitorului colo-nel (r) Vasile Rus (,,Mărturisirea gân-durilor’’, Ed. Citadela, Satu Mare,2015). Poetul reuşeşte să impună untopos liric expresiv, pe linia tradiţio-nalismului rafinat.

O asemenea direcţie lirică este bine-venită în poezia noastră preocupată preamult de experimente sterile, de respingereacu aroganţă a cugetării, emoţiei autentice,a gândului şi a formei artistice disciplina-te.

Demersul poetic, al poetului menţio-nat, se desfăşoară pe parcursul a şapte ca-pitole, cu titluri tematice, parte dintr-untot, care dă unitate ideii promovate de poetab-initio. Se relevă o evidentă căutare a si-nelui şi provocare a gândirii semenilor în-tr-un dialog constructiv< ,,Te rog pe tine,gândule sfinte/ spune-mi cine sunt eu ace-la/ care aici şi acum/s-a rătăcit printre cu-vinte.’’(Gând final).

,,Mărturisirea gândurilor’’ este poeziaunei călătorii între începuturile şi sfârşitulacestei vieţi, ale iubirii de om, de neam, depatrie, de D-zeu, a valorilor care să ducăla perpetuarea românismului, a credinţeipure, de afirmare a neamului< ,,Doamne,cu puterile-ţi divine,/bate-i să-nţeleagă, înfine/că ce fac nu este bine.’’(Justiţiară).Maipresus de toate este , preceptul iubirii ca-re,,…este în toate/şi totul în viaţă/este acelceva/ greu de definit’’(Iubire şicredinţă).Dragostea de ţară şi de neam este

o constantă a gândirii şi a simţirii sale, preapuţin prezentă, din păcate, în poezia con-temporană.

Versurile sale nu se evidenţiază prinîndrăzneli la nivelul poeticii, situându-seîn acord cu dezideratele unei poetici aus-tere, cursive, ireproşabil articulată pe idee,fără a lăsa senzaţia unei compuneri pe te-mă dată. Deşi ideea ar fi o mărturisire agândurilor, situarea în poetică are expresiivariate, fără revenirea obsesivă asupra uneinuanţe, dovadă a gândirii sale poetice crea-tive. Lungi sau scurte, versurile poemuluisunt de o mare supleţe, iar prin contra-punctul sintagmelor poetice realizează ocantabilitate modernă. Foarte adesea, dis-cursul liric curge în valuri care se întretaie,creând o aureolă a limbajului sub hainacuvintelor simple, uzuale< ,,Cobor în mi-ne,/stând pe prima treaptă,/lumea asta îmipare/strâmbă şi nu dreaptă.’’(Lui M).Eaprovine din neostentaţia unei vieţi de ex-cepţie, trăită zi de zi cu modestie, sub sem-nul sacrului şi al spiritului, ale caldei inti-mităţi cu adevărurile divine, dragostea deoameni cărora le transmite din cugetărilesale asupra vieţii. În mod firesc doreşte sălocuim în fiecare cuvânt al lui> poemul sescrie într-o intimă confesiune care vinespre gândirea şi inimile noastre.

Marea parte a poeziilor au ca punctde pornire experienţa personală, strecuratăprintr-un filtru livresc.,,Prolog sau gândulgândurilor’’ exprimă direct această in-tenţie, fiind o scurtă biografie afectivă şispirituală, aşezată chiar la începutul cărţii<,,Să ştiţi, toţi,că nu mai vreau să fiu/nimic

altceva, decât om viu/cu mintea luminatăşi cugetul drept’’

Eul poetic se identifică cu idealurilemăreţe ale strămoşilor, simbol al aparte-nenţei şi al continuităţii, reflex al unui ritualde recunoaştere şi de asumare spirituală acomunităţii din care s-a ivit, avându-l caexponent fundamental pe Eminescu cel,,cu gânduri tăioase şi-nţelepte.’’ Echilibratîn conduita poetică, ne îndeamnă laînţelepciune şi prudenţă, cultivă normelepractice ale moralei creştine, îi priveşte curezerve spre contemporani< ,,Când coborîn mine/ stând pe prima treaptă/lumea as-ta-mi pare/strâmbă şi nedreaptă’’ (Epilogulgândurilor).Invocând numele unor cuge-tători (Hristos,Seneca, Pitagora, Emines-cu) poetul defineşte raţiunea, înţelegerea,ştiinţa, cultura, neamul, limba, sufletul< ,,Iubit-am în viaţă/frumosul, cartea şi cul-tura./ Dorit-am să învingă învăţătura, şti-inţa/ şi nu ignoranţa şi ura.’’

Finalul cărţii include capitolul,,Loculşi rolul cărţii în formarea românului con-temporan’’ care însumează mărturisiri şiîndemnuri spre lectură a 12 oameni decultură sătmăreni (profesori, ziarişti,preoţi, scriitori) cu preţuire pentru carte.Prefaţa volumului este semnată de scrii-torul Teodor Curpaş.

,,Mărturisirea gândurilor’’ este o con-fesiune de credinţă într-un exerciţiu clasicpropriu unui autor care intuieşte dificul-tăţile poeziei, forma cea mai familiară deexprimare şi de comunicare cu semenii<,,Seamănă fericirea pe drum de veşnicii/omule fii om/ca-nfloritul pom’’( Să fii).

Cum trăim pe un tărâm al deziluziilorşi al speranţelor deşarte, cartea scriitoruluicolonel (r) Vasile Rus trebuie citită cu dra-goste şi preţuire pentru a ne regăsi pe noiînşine, în acord cu idealurile străbunilorpe care avem datoria să le perpetuăm şi sărespectăm omul care le pune în centrulscrierilor sale , mai presus de propriile-ifrământări. Un om care trăieşte şi promo-vează muzica valorilor umane şi poeticeautentice în climatul contemporan atât deviciat, scriitorul colonel(r) Vasile Rus esteun nume care nu poate fi omis de pe listăa valorilor literare autentice.

Prof. Livia Mărcan

Cenaclul literar Afirmarea,consecvent obiectivelor propuse,invită periodic la sedinţele sale şicreatori care sunt stabiliţi în me-diul rural, frecventează mai raraceste reuniuni, dar au preocu-pări în acest sens.

Recent, Centrul Cultural ”G.M.Zamfirescu” Satu Mare, a găzduit o nouăşedinţă atelier a cenaclului. Protagonistulîntâlnirii de lucru a fost poetul Ioan Bel-be, din Turţ, cel care a impresionat asis-tenţa. A recitat o serie de poeme care nicimăcar nu sunt incluse în volumul său"Spirale eterne", apărut în anul 2010, lao editură clujeană.

Editorul volumului, regretatul IonVădan scria pe coperta a IV-a< “El esteexpresia fericită a gospodarului îndră-gostit de tot ce ţine de artă şi poezia po-pulară, fiind un promotor al folcloruluiautentic oşenesc. Ion Belbe scrie un felde ”cronică” în versuri a vieţii lui dar şi aobştei… Prospeţimea şi simplitatea ver-surilor fac din ele mesagerul sigur al uneiconştiinţe active şi al unui suflet sensi-bil”.

Şedinţa de cenaclu a ieşit din toatetiparele, fapt ce a surprins plăcut asis-tenţa. Aproape fiecare poem recitat a fostînsoţit de o istorioară. Poetul Ioan Belbea dat o serie de detalii privind modul încare a luate naştere fiecare poem. Nupuţine au fost poeziile care au fost gânditeîn vreme ce lucra la câmp pe tractor,combină sau chiar la coasă. Nu întâm-plător în poezia lui se regăsesc nume-roase descrieri de natură.

Despre poemele citite şi/sau recitatede Ioan Belbe au vorbit< Ioan Raţiu, Ghe-orghe Cormoş, Ioan Sălăjanu, Mihai Sas,Liliana Lazăr Dobos, Ioan CoriolanAniţaş.

Este important ecoul ce-l stârnesc

poemele celor din jur, dar acestea cu si-guranăă că vor folosi ca pildă ascultăto-rilor. Poezia lui Ioan Belbe este clasică,sănătoasă, realistă şi pleacă de la frumu-seţile locului de unde vine autorul, dinzona Ţării Oaşului.

Numeroase construcţii metaforice, frumoase,este stăpân al cuvintelor,un adevărat creator de poezie

Are numeroase construcţii metafo-rice, frumoase, este stăpân al cuvintelor,un adevărat creator de poezie. Poezia decalitate se scrie în condiţii speciale. Acestfenomen este într-o revenire la starea de

sănătate a poeziei clasice. Trebuie să tenaşti poet ca să poţi scrie aşa. Ioan Belbeeste o pildă sănătoasă ce o avem azi înmijlocul nostru.

Creaţia poetului aduce în atenţie pu-blică, două tipuri de poezii, una baladicăcu arhaisme şi alta lirică, cu o filozofieaparte. Poezia lui Ioan Belbe curge curat,elegant. Fără nicio confuzie autorul estepoetul Ţării Oaşului”.

Ar fi fost o mare pierdere dacă nuam fi ascultat poeziile lui Ioan Belbe.Acesta scrie o poezie adevărată, cu pri-cepere şi trăire, iar sensurile poeziilorsale pătrund în inima cititorului. Este unom care ştie ce înseamnă bobul de grâu,scrie frumos, iar noi am beneficiat de oseară poetică deosebită.

Prin poezia sa frumoasă, poetul aprezentat imagini de la ţară, transpuseîn poezie, cu profunzime, sinceritate şinaturaleţe.

În poemele lecturate sau recitate seface remarcată lumea liniştită, relaxantă,frumoasă cu peisajele de la ţară care dauo picătură de energie într-o lume bolna-vă. ”Suntem la Turţ ţărani lângă mineri/Purtăm pe umeri aură străbună/ şi dinadâncuri pline de mister/ Neasemuiteflori aducem la lumină”.

Alături de cei menţionaţi mai sus, laşedinţa de cenaclu au mai participat<Claudiu Govor, Georgeta Govor, RodicaCuc, Angela Munteanu, Bâlc Ana Maria,Mihai Sas, Cecilia Sas, Lia-Florica Koka,Daniela Efimov.

Ca o dragoste târzie, Poezia

Şedinţa de cenaclu a ieșit din toate tiparele, fapt ce a surprins plăcut asistenţa

Finalul cărţii include capitolul ,,Locul șirolul cărţii în formarea românului con-temporan’’ care însumează mărturisiriși îndemnuri spre lectură a 12 oamenide cultură sătmăreni

St[pân al cuvintelor, Ioan Belbeeste un adev[rat creator de poezie

LITERATUR~Şedinţa de cenaclu a ieşit din toate tiparele, fapt ce a surprins plăcut asistenţa. Aproape fiecare

poem recitat a fost însoţit de o istorioară. Poetul Ioan Belbe a dat o serie de detalii privind modulîn care a luate naştere fiecare poem. Nu puţine au fost poeziile care au fost gândite în vreme ce lucrala câmp pe tractor, combină sau chiar la coasă. Nu întâmplător în poezia lui se regăsesc numeroasedescrieri de natură.

Dacii liberi

Dacii liberi mai trăiesc.Toaca lor mai bate încă, Ritm curat şi strămoşescEu sub val rămas-au stâncă

N-a fost val să spargă stânca,Nici furtună să omişte.Capul nu şi-a plecatfrunteaLa cei ce-au voit să-lciunte.

Cum am fost, aşa ră-mânem,Înfrăţiţi cu râul, ra-mul,Precum codrul me-reu suntemLăsăm nemuririi neamul.

Dăm poruncă peste fire,Ca în vatra strămoşească, În pace şi în iubire,Liberi Dacii să trăiască.

Brazda înflorită

Ţărani cu palmele bătătorite,Cuvântul meu e simplu şi curatEu scriu tăcerea ploilor trecuteCând voi vă-ntoarceţi de la arat.

Un car cu boi mai scârţâie pe drum,Pe faţa voastră brăzdată e câmpiaÎn liniştea-nserării de acum,Cântaţi un cântec vechi, contemporan cuglia.

Nu mai sunteţi singuri şi pierduţi,Că Ion şi Moromete au fost cu voi.Nu mai sunteţi flămânzi şi desculţiCă brazda voastră a-nflorit în noi.

Eu sunt feciorul tău ţăran românŞi setea de pământ nestinsă e în mine.Cu sufletul şi braţul meu în sat românŞi-ţi jur în toate să fiu lângă tine.

Oşenii

Între păduri, în colţ de ţară strămoşesc,Un neam de oameni neînfricaţi trăiesc.Îi recunoşti îndată după port şi grai,Şi după cântul zâs la ceteră pe plai.

Oşenii-s iuţi la muncă şi aspri sunt în toa-te,Ei nu spun niciodată cuvântul "nu se poa-te",Oşan sunt eu şi ştiu ce-i oşenia,E inima ce bate pentru România.

Spirale eterne

Poemul acesta îl scriu într-o zi de vară lacoasăSoarele-mi scapără-n clop cu săgeţi,Vântul adie prin iarba deasă,Iar coasa e parcă un colţ de mistreţ.

Spre fildeşul luciu se leagănă iarba,Supusă mereu, de legile vieţii perene,Că fânul a fost şi fânul e baza Rotirilor noastre-n spirale eterne.

Pelerin la coasăSus pe deal în mănăstireE icoana Maicii noastreFăcătoare de minuniNu te îndoi creştineSpală-ţi faţa păcătoasăÎn lacrimi şi-n rugăciuni.Nu te abate din cărareCe aduce la mănăstireNu lăsa călcâiu-ţi frateSă alunece-n neştire.Mergi spre Domnul Înainte.Şi cu oasele zdrobite.El e singur veşnic viuCu pace şi cu iubireUmple-ţi sufletul pustiuChiar acum când scriu acesteaSus pe deal răsună toacaDe Înviere aducând vesteaJos în vale eu bat coasa.

Pagin[ realizat[ de Ioan Ani\a;

Poeme Ioan Belbe

10 Informa\ia de Duminic[/3 iulie 2016

ART~

Ştefan Luchian, unul dintre ceimai originali ;i importan\i pictoriromâni din toate timpurile, a mu-rit acum 100 de ani, la data de 28iunie 1916, sărac şi în chinurigroaznice. Era măcinat de o boalăcumplită< scleroza multiplă.

Tablourile sale vorbeau celui careprivea. “Întocmai ca toţi marii artiştiai lumii, Luchian este un pictor pro-fund naţional, înzestrat cu o întinsăştiinţă a tuturor înfăţişărilor ţării, a oa-menilor ei. Vibraţia lui în faţa reali-tăţilor locale este adâncă şi răscolitoareşi focul simţirii o trezeşte pe a noastrăpentru a ne face să pricepem mai binelumea în care am trăit”, îl explică TudorVianu pe Ştefan Luchian.

O tinere\e fericit[

Născut în la 1 februarie 1868, în lo-calitatea de graniţă Ştefăneşti, astăzioraş în judeţul Botoşani, Ştefan Lu-chian a avut o tinereţe fericită. Nu du-cea lipsă de bani şi în 1873 se mută cufamilia la Bucureşti. Contra dorinţeimamei, care vroia să-l vadă militar, cape tatăl său, Ştefan Luchian ajunge elevîn 1885 la Şcoala Naţională de ArteFrumoase.

Oricum, spun biografii, de micavea o atracţie deosebită pentru pictu-ră, dar şi un talent ieşit din comun îna desena şi apoi picta peisaje sau flori.Mai mult decât atât, văzându-l cumpictează, profesorul său, celebrul Ni-colae Grigorescu, ar fi exclamat în faţaunei lucrări semnate de Luchian< ”Însfârşit, am şi eu un succesor!”. Cu oavere frumoasă moştenită de la părinţişi cu un talent uriaş, viitorul se aşterneaneted în faţa lui Ştefan Luchian. Ni-meni nu avea să bănuiască chinurile şisărăcia în care va sfârşi genialul pictor.

Tânărul Ştefan Luchian studiază laMunchen începând cu 1889, la Aca-demia de Arte Frumoase. În 1890 seîntoarce în ţară şi expune la prima ex-poziţie a societăţii de artă ”Cercul ar-tistic”. În 1891 pleacă din nou în stră-inătate la Paris şi studiază la reputataAcademie Julien. Acolo, Luchian des-coperă impresionismul şi abia atunci,spun specialiştii, îşi cristalizează stilulpropriu. Acesta ar putea fi observat înlucrarea ”Ultima cursă de toamnă”, cuinfluenţe din partea lui Manet, dar şicu o amprentă proprie unică, cu tehnicimoderne, nemaîntâlnite în epocă - înprincipal în modul cum aşeza culori-le.

Un dandy al vremii lui

Contemporanii spun că Luchiantrăia din plin. Participa la curse cu bi-ciclete, frecventa ”bătăile cu flori” dela şosea, de pe 10 mai, aruncând alăturide alţi tineri buchete în trăsurile caretreceau de la Arcul de Triumf. Era şiun client fidel al cafenelei Fialkovsky,locul de întâlnire al artiştilor plastici.După moartea mamei sale în 1892 vin-de o casă din Bucureşti şi îşi cumpărăchiar o vilă. Laura Cocea, nepoata luiŞtefan Luchian, persoana cea mai apro-piată pictorului, descrie în jurnalul săulocuinţa de vis a botoşăneanului de peBulevardul Kiseleff. "De la uşa cea maredin faţă, din vestibul, intrai în salonulmare şi rotund ca la Atheneu. Aici era

şi atelierul lui Ştefan", scrie ”Lorica”,cum o alinta pictorul.

Luchian era o figură foarte cunos-cută în boema bucureşteană. De altfel,pictorul frecventase şi boema parizianăşi nimic nu părea să anunţe declinul.Cu toate acestea primul semn este datde împuţinarea averii. Banii cheltuiţidin moştenire nu au mai putut fi recu-peraţi. Luchian nu vindea suficientetablouri. Era, ca orice artist genial, în-aintea epocii sale şi era puţin înţeles.

Dec[derea economic[

Sărăcia bătea la uşă, iar în 1896 esterefuzat la salonul oficial de pictură dinBucureşti. Şi-a deschis alături de alţipictori avangardişti propriul salon<”Expoziţia artiştilor independenţi”. Cutoate acestea, nu reuşea să vândă ta-blouri, şi aproape ajunsese la fundulsacului.

Grijile materiale au fost primulsemn că norocul se schimbase. Deşigenial în pictură, nu ştia să-şi admi-nistreze finanţele. Investise prost şi acheltuit mult. La 31 de ani, Ştefan Lu-chian era sărac lipit. Culmea, tocmaiîn această perioadă se îndrăgostise defiica unui primar. Se numea CeciliaVasilescu şi era fata edilului din Ale-xandria. S-au iubit şi doreau să se că-sătorească. Boala a lovit, însă, peneaşteptate.

Debutul bolii

În 1898, acelaşi an în care o cunos-cuse pe Cecilia, pictorul a fost ţintuitpentru prima dată la pat. Avea o

erupţie de abcese purulente în gât şifebră mare. În anul următor a fost, dinnou doborât de aceleaşi simptome. Pă-rinţii Ceciliei i-au refuzat mâna fetei.A urmat declanşarea bolii propriu-zise.Scleroza multiplă s-a declanşat. Aceas-tă boală face ca celulele imunitare alecorpului să atace propriul sistem ner-vos şi să provoace pierderi de vederepână la paralizie generală şi moarte.

În 1902, Luchian era deja internatîn spital. Boala avansa rapid. Avea du-reri cumplite, uriaşe, dar cel mai multîl durea că nu se mai putea deplasa, fi-indcă îi plăcea să se inspire din natură.Doctorii din acea perioadă nu reuşeausă-i aline suferinţa. ”Nu v-am scrispentru că mi-a fost tare rău şi încă mi-este, dar mai puţin decât îmi era. Pelângă paralizia picioarelor, care de laşolduri în jos îmi sunt completamorţite şi în imposibilitatea de a faceceva cu ele, apoi încă o serie de boalece provin tot de la prima, pe care nuştiu cum să o numesc, pentru că doc-torul nu a pus încă diagnosticul. Suntaici de o lună şi jumătate şi nu am ajunscel puţin nici să cobor din pat, cu toateîngrijirile distinsului profesor Mari-nescu, ce pune pentru căutarea mea.Şi ştiinţa are o limită, aşa că bietul doc-tor dă şi el din umeri şi îmi recomandărăbdare", scria pictorul, din SpitalulPantelimon,în 1902, prietenului săuConstantin Mille.

Anii de calvar

"După o criză de dureri îşi întorceacapul de la perete şi, privindu-ne cuochii lui blânzi, ne spunea< A trecut. S-

a terminat. Hai să stăm de vorbă", măr-turisea Laura Cocea în jurnalul său. Îşipierduse o parte din vedere, dar con-tinua să lucreze chiar şi din memorie.Apropiaţii mărturisesc că cea mai mareteamă a pictorului era să nu mai poatălucra. De altfel, Luchian, în ciuda pa-raliziei, muncea până la extenuare.Avea idei, corpul îl părăsea, dar geniulîl făcea că continue. Mai mult decâtatât, specialiştii apreciază că cele maibune lucrări ale pictorului au fost dinaceastă perioadă.

Din cauza faptului că nu a mai pu-tut ieşi din casă, pictorul comanda floriprin apropiaţi. Din acel moment s-aapucat de pictat flori. Îşi concentreazătot efortul creator în pictarea lor. "Cândse apuca de lucru nimic nu-l oprea,nici dureri, nici vizite", preciza Lorica.Durerile şi neputinţa care-l sfâşiau îm-binate cu geniul au dat artei plasticeromâneşti capodoperele sale< florile luiLuchian.

Voia s[ moar[`n fa\a ;evaletului

Ţintuit în fotoliul său de acasă, pic-torul era decis să moară în faţa şevale-tului. ”Credeţi că există o moarte maibună decât să mori la lucru?”, le spuneatuturor celor care-i spuneau să se odih-nească. Durerile cumplite abia îl lăsau.Nu se mai putea mişca. Cu toate acesteadorea cu îndârjire să creeze. Boalaajunsese în stadiile finale. Pictorul acerut să i se lege pensula de încheieturamâinii, fiindcă nu mai putea mişca de-getele. Pictorul Traian Cornescu, soţulLaurei Cocea, îl ajuta pe Luchian, înmomentele în care pictorul abia îşi maiputea mişca mâinile. După indicaţiilelui Luchian, Cornescu trasa conturu-rile, iar genialul pictor le umplea cuculoare.

Nicolae Tonitza l-a văzut în calva-rul creaţiei din ultimul său an în viaţă.Tonitza a izbucnit în lacrimi vâzândchinul genialului moldovean< "I-am le-gat pensula de antebraţul mâinii drepteşi mâna lui începe să se zbată nervosşi stângaci pe suprafaţa pânzei şi faţalui se crispa ca de durerile unei faceri,înfricoşător. Rezonanţele nebănuit deadânci ale unui suflet încă viu m-auimpresionat până la laşitate. Am fugitdin faţa acelei schingiuiri voite şi într-o cameră alăturată, în urma perdelelorgroase, am plâns, plânsul sec al nepu-tinţei mele detestabile”.

Maestrul Luchian a murit în celedin urmă în noaptea din 27 spre 28 iu-nie 1916 în casa lui din Bucureşti. Peşevalet, odihnea ultima lui creaţie în-cepută< chipul unei femei. Ştefan Lu-chian a lăsat în urma sa în atelier 11peisaje, 8 tablouri cu celebrele flori, 5portrete şi 4 compoziţii. Biografia sa ainspirat un minunat film de art[ şi des-pre artă, regizat în 1981 de NicolaeMărgineanu, cu Ion Caramitru în rolulpictorului.

“Luchian este, mai mult decât mulțipictori, omul artei sale. Pentru tablou-rile lui el e ceea ce-s fluturii pentrucâmpie, ale căror culori se reproduc pepânza aripilor albă. Dacă trupu-i mun-cit de toate sfintele dureri nu este decatifea și mătasă, ochii lui Luchian, ilu-minați de-o flacără adâncă, poartă-ntr-înșii ștofa strălucită a tuturor tablou-rilor lui”, avea s[ scrie Tudor Arghezi.

Vasile A.

Două lucrări ale pictorului românAdrian Ghenie au fost vândute cu osumă totală care depăşeşte 2 milioanede lire sterline, în cadrul unei licitaţiide artă contemporană organizate deCasa Sotheby’s din Londra în 28 iunie,se arată pe site-ul casei de licitaţii.

Prima lucrare, intitulată „TheHunted” (2010) şi estimată de casa delicitaţii la 400.000-600.000 de lire ster-line, a fost achiziţionată în cadrulContemporary Art Evening Auctionde marţi pentru suma de 1,86 milioa-ne de lire.

Cea de-a doua pictură de AdrianGhenie scoasă marţi la licitaţie de că-tre Sotheby’s a fost „Self-portrait as amonkey”, un autoportret din 2011,vândut cu 665.000 de lire sterline, faţăde o estimare de 150.000-200.000 delire sterline.

Potrivit site-ului Sotheby’s, la lici-taţia de marţi seară au fost scoase lavânzare 47 de lucrări, iar vânzările autotalizat 52,19 de milioane de lire ster-line.

Adrian Ghenie s-a născut în 1977la Baia Mare. În anul 2001 a absolvitUniversitatea de Arte din Cluj-Napo-ca, și a fondat în 2005, împreună cuMihai Pop, Galeria Plan B, extinsă ul-terior și în Berlin. Plan B a organizatpavilionul românesc la Bienala de laVeneția din 2007, iar în 2008 a deschisun spațiu expozițional permanent laBerlin, o premieră pentru o galerie ro-mânească în străinătate.

Adrian Ghenie și-a împărțit pânăîn 2013 viața între România și Ger-mania, însă, în cele din urmă, a alesBerlinul, unde este considerat repre-zentantul cel mai important al nouluival al artei vizuale românești.

Adrian Ghenie av]ndut dou[ lucr[ricu 3 milioane euro

Două lucrări semnate de Ion Țu-culescu și Theodor Aman au fost ad-judecate la Licitația de Vară Artmark,la prețuri de 65.000 euro, respectiv75.000 euro.

''Licitația de Vară Artmark 2016 s-a finalizat cu un total ce a depășit esti-mările, de peste 550.000 euro, în creș-tere cu 15% față de rezultatele Licitațieide Vară 2015'', precizează reprezentan-ții casei de licitații.

Cele mai importante două loturiale licitației - "Mare albastră" de IonȚuculescu și "Natură statică cu cireșe,caise și tutun" de Theodor Aman - s-au adjudecat pentru 65.000, respectiv75.000 euro, prima peste limita maxi-mă a estimării, cea de a doua în inte-riorul intervalului estimativ.

Rezultate semnificative a înregistratși Nicolae Dărăscu - cinci loturi adju-decate din cinci, marcând un total de53.500 euro. Artistul Alexandru Phoe-bus a înregistrat un record personal,pictura sa "Muncitor cu pâine" fiindadjudecată pentru 7.500 euro, cel mairidicat nivel de până azi.

Ultimele licitații ale verii și, toto-dată, ale anului de licitație 2015-2016vor fi Orientalism și Mari Poeți Ro-mâni, Postmodernism și Artă Contem-porană și Licitația de Ceasuri și Biju-terii, ale căror expoziții s-au deschisdeja, la Palatul Cesianu Racoviț[.

Tablouri de|uculescu ;i Amans-au v]ndut sub100.000 de euro

:tefan Luchian, geniul tragical picturii rom]ne;ti

“Un zugrav” (1907), ultimul autoportret al lui Luchian, pictat c]nd deja erafoarte bolnav

Maestrul a murit în noaptea de 27 spre 28 iunie 1916 în casa lui din Bucureşti. Pe şevalet,odihnea ultima lui creaţie începută< chipul unei femei. Ştefan Luchian a lăsat în urma sa în atelier11 peisaje, 8 tablouri cu celebrele flori, 5 portrete şi 4 compoziţii.

3 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

De-a lungul timpului, au existatnumeroase încercări de a afla caresunt șansele ca omenirea să fie singuracivilizaţie din întreg spaţiul cosmic.

Astronomii americani au folosit ovariantă îmbunătăţită a Ecuaţiei Dra-ke, pentru a estima numărul de civi-lizaţii inteligente care au existat pânăacum în Univers.

Noua metodă include date recente,obţinute cu ajutorul satelitului  Kepler,privind numărul de exoplanete carear putea adăposti viaţă. Cercet[toriiau adaptat, de asemenea, ecuaţia, cuscopul de a identifica numărul de ci-vilizaţii care există în prezent spaţiulcosmic.

Studiul arată că, deși șansele de adescoperi forme de viaţă extraterestrăsunt extrem de mici, acest lucru în-seamnă că omenirea este singura ci-vilizaţie avansată care a trăit pânăacum în Univers.

De fapt, posibilitatea ca noi să fimsingurele fiinţe superioare din întregcosmosul sunt de 1 la 10 miliarde detrilioane.

Cu ajutorul lui Kepler, astronomiiamericani au aflat că această valoareeste mult mai mare, ceea ce înseamnăcă extratereștrii ar fi putut exista, laun moment dat, în spaţiul cosmic.  

"Cercetătorii care au studiat pro-blema existenţei unor civilizaţii avan-sate în Univers s-au confruntat cu treiincertitudini mari în Ecuaţia Drake.

Ştim, cu aproximaţie, câte steleexistă în spaţiul cosmic, însă, nu știmcâte dintre aceste au în apropierea lorplanete locuibile, cât de des au apărutcivilizaţii extraterestre în aceste zoneși cât de mult au supravieţuit acesteaînainte de a dispărea pentru totdeau-na”, menţionează Adam Frank, profe-sor de fizică și astronomie la Univer-sitatea din Rochester și co-autor alacestui studiu. 

„Cu ajutorul satelitului Kepler, amaflat că cel puţin o cincime dintre steleau în apropierea lor planete locuibile.Prima neclaritate este, astfel, rezolva-tă”, a adăugat cercetătorul american. 

Cea de-a doua incertitudine se re-feră la faptul că oamenii de știinţă nuștiu cât de des ar fi apărut civilizaţiiextraterestre în spaţiul cosmic.

Specialiștii americani susţin că aurezolvat și această problemă, luând încalcul posibilitatea ca omenirea să fifost singura civilizaţie care a existatvreodată în Univers.

Rezultatele obţinute au arătat cășansele ca acest lucru să se fi întâmplatsunt de 1 la 10 miliarde de trilioane.

Astronomii susţin că această po-sibilitate atât de mică rezolvă și ceade-a doua neclaritate a Ecuaţiei Drake.Astfel, dacă șansele ca civilizaţiile ex-traterestre să fi existat sunt atât de re-duse, cercetătorii nu ar mai trebui săia în calcul perioada de timp în carepopulaţiile au trăit. 

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

În urmă cu circa 2.400 de ani,Herodot menţiona pentru primadată numele Atlantidei, spunândcă aici a vizitat-o celebra Elenadin Troia.

Nimeni nu cunoaşte cu exactitatelocaţia exactă a cetăţii mitice, însă odescoperire făcută în secolul al XIX-lea, în largul coastei Egiptului, paresă fie cea mai apropiată dovadă înacest sens. 

Ruinele aşezării egiptene seaflă astăzi la circa 45 de metriadâncime, în Golful Aboukir

În anul 2000, în Marea Mediteranăerau descoperite ruinele oraşului He-racleion, a cărui denumire a fost datăde întemeietorii săi după Hercules,cel care a adus faima urbei în Anti-chitate. Ruinele oraşului dispărut au

fost găsite în urma unui sondaj făcutde scafandri egipteni pe malul mării.După ce au studiat ruinele şi artefac-tele descoperite la faţa locului, arheo-logii au speculat că Heracleion a fostcel mai important centru comercialdin zona de coastă a Egiptului. 

Pe parcursul cercetărilor, arheo-logii au descoperit 64 de nave, aflateîn împrejurimea ruinelor oraşului. Înzona aşezării, specialiştii au identifi-cat, printre altele, monede de aur şigreutăţi din bronz şi din piatră. Mo-nedele şi greutăţile atestă faptul că He-racleion era un oraş comercial. 

Printre piesele de dimensiuni maimari aduse la suprafaţă s-au număratstatui uriaşe, cu o înălţime de până la5 metri, care, cel, mai probabil, întru-chipează zei din mitologia egipteană.

Alături de aceste descoperiri, cer-cetătorii au găsit statui mai mici, des-pre care se crede că înfăţilează zei mi-nori. Obiectele au fost aduse la supra-

faţă, pentru a fi studiate mai detaliat.Unul dintre coordonatorii echipei

de cercetare, Dr. Damian Robinson,declara, la un moment dat, că încear-că, împreună cu colegii săi, să afle caresunt zeii întruchipaţi sub formă destatui, pentru a afla mai multe infor-maţii referitoare la modul în care sedesfăşura viaţa religioasă în Heracle-ion.

De asemenea, specialistul a spuscă printre cele mai interesante desco-periri făcute în sit se numără şi naveleantice. În acest sens, Robinsonmenţionează că, până în momentulde faţă, au fost descoperite numaipuţin de 700 de ancore.

Ruinele aşezării egiptene se aflăastăzi la circa 45 de metri adâncime,în Golful Aboukir. Arheologii presu-pun că oraşul a fost fondat în zonaDeltei Nilului, în secolul al VIII-leaî.Hr.

Oamenii de ştiinţă încă încearcă

să afle motivul pentru care oraşul s-ascufundat. Specialiştii cred că eveni-mentul s-a petrecut la aproape 1.000de ani după ce aşezarea fost fondată.Principala cauză pe care cercetătoriiau luat-o în considerare a fost creşte-rea treptată a nivelului mării, care, întimp, a dus la distrugerea straturilorde rocă pe care a fost construit oraşul.

Din textele antice reiese că Hera-cleion nu a fost singurul oraş scufun-dat de-a lungul coastei Egiptului, înperioada Antichităţii. 

Arheologul francez Franck God-dio a fost cel care a identificat pentruprima dată ruinele oraşului Heracle-ion, în anul 2000.

Descoperirea pe care a făcut-o cer-cetătorul atunci a fost total întâmplă-toare, deoarece el se afla în căutareaunei nave franceze scufundate în Nil,în timpul unei bătălii desfăşurate însecolul al XVIII-lea. 

Sursa< thevintagenews.com

~n anul 2.000, în Marea Mediterană erau descoperite ruinele oraşului Heracleion, a cărui denumire a fost dată de întemeietorii săi după Hercules

Există o mulţime de artefacteîn lume care duc la concluzia căanticii foloseau cel puţin o teh-nologie modernă ca a noastră.

Sau este doar doar o eroare a omuluide interpretare, care vede artefacteledoar din punctul lui de vedere tehnolo-gic. 

Femeia atinge touchscreen-ulîn partea de sus a laptopului

Aşa s-ar putea interpreta sculpturagreacă, veche de peste 2.100 de ani, carea fost creată undeva în jurul anului 100î.Hr, scrie lovendal.ro. Minunea poatefi văzută pe piatra de mormânt a uneifemei împreună cu un copil-sclav.

Copilul ţine în mână către femeie

ceva ce pare a fi un laptop din zilelenoastre.

Şi femeia pare că se uită foarte aten-tă spre ecranul laptopului.

În plus, femeia parcă ar accesa tou-chscreen-ul sau ar atinge un buton aflatîn partea de sus a laptopului.

Înseamnă că grecii aveau acces întrecut la tehnologii extraterestre foarteasemănătoare cu cele folosite de noi înziua de astăzi sau avem o dovadă a că-lătoriei în timp.

Oricare dintre variante este demnăde luat în calcul sau pur şi simpluobiectul reprezintă cu totul altceva, ce-va care aparţine timpului respectiv. 

De asemenea, "laptopul" are douăgăuri în lateral, ce sunt asemănătoarecu porturile USB din ziua de astăzi, lu-cru care ar putea să îi pună pe gândurichiar şi pe cei mai sceptici.  Sursartv.net.

A fost mitica Atlantid[ ora;ul antic Heracleion?

:ansele de a descoperiforme de via\[ extraterestr[ sunt extrem de mici

Într-o sculptur[ veche de 2000 de ani apare un laptop

În anul 2000, în Marea Mediterană erau descoperite ruinele oraşului Heracleion, a cărui de-numire a fost dată de întemeietorii săi după Hercules, cel care a adus faima urbei în Antichitate.Ruinele oraşului dispărut au fost găsite în urma unui sondaj făcut de scafandri egipteni pe malulmării.

12 Informa\ia de Duminic[/3 iulie 2016

Au trecut zece ani de c]nd adevenit regina emisiunilorculinare, `n calitate de gazd[ ashow-ului “Top Chef ”. ~n afaramicilor ecrane, cea care a c[l[torit`n toat[ lumea ca manechin se afl[acum `n fruntea propriei salecompanii ;i a unui imperiu fi-lantropic, dedic]ndu-;i tot timpulliber fiicei sale, Krishna, ̀ n v]rst[de 5 ani. “Conduc lumea cu aju-torul unei linguri de lemn,”glume;te Padma referindu-se laportofoliul s[u de produse pentrucas[ ;i buc[t[rie, pe l]ng[ celedou[ c[r\i de bucate publicate.

D[ruirea oamenilor remarcabili ceau f[cut parte din via\a ei au format-o,de la mama ei `nc[p[\]nat[ - care a`nc[lcat regulile stricte ale societ[\ii in-diene pentru a-;i construi o via\[ `nNew York, la `n\eleptul ei bunic – uninginer genial sau la omul care p[reas[ nu fie deloc potrivit pentru ea ;i cares-a dovedit a fi adev[ratul ei aliat.

Cu mult ̀ nainte de a p[;i pe un pla-tou de filmare, vedeta `n v]rst[ de 45de ani a `nv[\at c[ modul `n carem]nc[m reprezint[ o extensie a felului`n care iubim, `n care `i consol[m pecei dragi, cum ne cre[m sentimentulde acas[ ;i modul ̀ n care gust[m lumeape m[sur[ ce navig[m pe drumul nos-tru. F[c]nd naveta `ntre dou[ conti-nente pe c]nd era doar o copil[, aceast[dezr[d[cinare avea s[ devin[ un obicei`n via\a ei de adult, fiindu-i destul degreu s[ se simt[ acas[ `ntr-un anumitloc. Dup[ nenum[ratele c[l[torii printoat[ lumea, m]ncarea ei preferat[ ar[mas orezul simplu pe care l-a m]ncatprima oar[ pe podeaua rece abuc[t[riei bunicii sale din sudul Indiei.

Nu este u;or s[-\i dezv[lui emo\iile,secretele, speran\ele ;i visele unei au-dien\e necunoscute, dar aceasta e ceeace a f[cut Padma prin intermediulnoului s[u volum de memorii “Love,Loss, and What We Ate”. Vedetapoveste;te `ntr-o manier[ extrem deintim[ despre copil[ria ei petrecut[ `nIndia al[turi de mama sa, care adivor\at de tat[l Padmei c]nd aceastaavea doar 2 ani. Divor\ul era foarte rar`nt]lnit pe acea vreme ̀ n \ara sa natal[,iar femeile aflate `n aceast[ situa\ie nuerau v[zute bine `n societate. Datorit[acestei situa\ii au plecat am]ndou[ `nNew York, c]nd Padma a `mplinit 4ani.

Dup[ o perioad[ dificil[, ̀ n timpulc[reia a reu;it cu greu s[ se adaptezevie\ii din America, a fost nevoit[ s[ semute `napoi `n India, unde a locuital[turi de bunicii ei `n timp ce mamaa r[mas `n New York al[turi de cel de-al doilea so\. ~n adolescen\[, Padma ;imama ei s-au mutat `n sudul Cali-forniei pentru a `ncepe o via\[ nou[.Ajunse acolo, mama ei s-a rec[s[toritpentru a treia oar[, cre]nd ne`n\elegeri`n familia lor. Prin urmare, Padma afost ner[bd[toare s[ plece la facultate,urm]nd cursurile Universit[\ii Clarkdin Massachusetts, la sec\ia Art[teatral[. ~n timpul unui semestru pe-trecut `n Madrid a fost descoperit[ deun agent, care i-a propus s[ devin[ fo-tomodel. Aceast[ propunere a fost un;oc pentru ea, fiindc[ nu se considerafrumoas[ datorit[ unei cicatrici de 18cm aflat[ pe bra\ul ei drept, rezultat[`n urma unui accident de ma;in[ dincopil[rie.

La ̀ nceputul carierei sale de modeli se cerea deseori s[-;i ascund[ cica-tricea `n bluze ;i rochii cu m]nec[lung[, p]n[ c]nd renumitul fotografHelmut Newton a decis s[ o arate `ntoat[ splendoarea ei `n editorialele demod[. Astfel, stili;tii s-au asigurat c[cicatricea ap[rea `n poze pentru ca

publicul s[ ;tie c[ e vorba despre Lak-shmi. “S-a transformat dintr-un semnru;inos ̀ ntr-un fel de talisman, o surs[de putere ;i `ncredere `n propria per-soan[.”

Povestea ei trece `n revist[ rela\ia;i apoi mariajul al[turi de renumitulscriitor Salman Rushdie, precum ;ina;terea fiicei sale, Krishna. Modul dea reda ̀ nt]mpl[rile din via\a ei este un-ul plin de detalii, povestind despremirosuri, texturi, culori ;i m]nc[ruri.“Am dorit s[ fiu sincer[ ;i direct[.”

Primele dou[ c[r\i ale sale au fostdiferite de aceasta, fiind vorba de c[r\ide bucate. “La `nceput trebuia s[ fie ocarte despre alimenta\ie ;i un corps[n[tos.” Editura i-a oferit chiar ;i spri-jinul unui scriitor profesionist. “Nu maicolaborasem niciodat[ cu un alt scri-itor, dar am fost dispus[ s[ `ncerc ;iaceast[ metod[, f[r[ s[ m[ simt jignit[.Voiam s[ scriu cea mai bun[ carte posi-bil[. ~ns[ dup[ ce tipul c[r\ii pe care-lscriam s-a schimbat, ne-am dat seamac[ doar eu puteam s-o scriu. A;a c[ amrenun\at la scriitor ;i am ̀ nceput s[ re-scriu cartea.” Tocmai din aceast[ cauz[i-a luat patru ani ;i jum[tate s[ o ter-mine. Dar evolu\ia c[r\ii ̀ ntr-un volumde memorii a fost o `nt]mplare noro-coas[ at]t pentru Padma, c]t ;i pentrucititori. “Vorbeam cu editorul meu `n

fiecare diminea\[ la ora 10, uneoripl]ng]nd, alteori frustrat[. A fost,probabil, cel mai dificil lucru pe care l-am f[cut ̀ n via\a mea profesional[. Demulte ori am fost sceptic[ `n privin\afinaliz[rii c[r\ii.”

Padma spune c[ aceast[ carte i-aschimbat via\a, acum nefiindu-i team[de propria ei umbr[, lu]nd `n consid-erare faptul c[ statutul de persoan[public[ aduce cu sine apari\ia mai mul-tor articole neadev[rate despre propriapersoan[. “Cu c]t `ncerci s[ corecteziceea ce se spune despre tine, cu at]tatragi mai mult[ aten\ie asupra ta.Acum nimeni nu poate spune ceva de-spre mine ce nu am declarat eu.” Faptulc[ ;i-a dezv[luit perioadele de nesigu-ran\[ din via\a ei – adolescen\a petre-cut[ printre fetele blonde din Califor-nia, sentimentul c[ nu se ridica lanivelul fostului ei so\, Rushdie, sausitua\ia de incertitudine legat[ de pa-ternitatea fiicei sale – pare s[ fi puscap[t specula\iilor ;i b]rfelor.

Interesul tabloidelor fa\[ de via\aei personal[ poate explica par\ial de cepasionata de m]ncare nu prea mergela restaurante `n New York. “C]ndm]n]nc `n ora;, mi se pare c[ oameniise uit[ la mine mult prea insistent. Pre-fer s[ g[tesc acas[.” C]nd totu;i iese `nrestaurante, le prefer[ pe cele mai mici,

de cartier. Alimenta\ia Padmei este un punct

de interes dat fiind modul `n carereu;e;te s[ se men\in[ `n form[ dup[13 sezoane de “Top Chef ” ;i na;tereafiicei sale. C[r\ile ei de bucate ating ;iacest subiect, dar nu se declar[ o fan[a dietelor. “Unele persoane tind s[ seaga\e de tot felul de diete populare dinnoile apari\ii editoriale, dup[ care seiau apoi ;i ceilal\i, fie c[ e vorba dedieta South Beach sau Paleo. Aceste di-ete pot ajuta deoarece limiteaz[ aportulde carbohidra\i, glucide ;i gr[simi. Euconsider c[ ar trebui s[ ne baz[m pebunul sim\ ;i c]nd vine vorba de ali-menta\ie. Po\i foarte bine s[-\i propuis[ consumi fructe, legume, carne slab[;i pu\ini carbohidra\i, dar pentru astanu ai nevoie de o carte anume.”

~n ciuda programului ̀ nc[rcat, Lak-shmi este de neclintit ;i c]nd vine vorbade ;edin\ele de fitness. “Medita\ia meaeste reprezentat[ de box. Fac mi;caretot timpul, mai ales c[ `mi place s[m[n]nc ;i sunt obligat[ s[ gust tot ceeace g[tesc concuren\ii `n emisiune.” Fi-ind ;i mam[ singur[, ar putea fi ;i aces-ta un element aduc[tor de stres ̀ n via\aei. “Este singurul mod de via\[ pe care-l cunosc. :i eu am fost crescut[ de omam[ singur[. Doctorii mi-au spus c[nu pot avea copii, a;a c[ sunt `n al

nou[lea cer `n fiecare zi pentru c[ amo feti\[.”

Experien\a ei de imigrant ̀ ;i spunecuv]ntul ;i ̀ n aceast[ situa\ie. “Ca imi-grant, c]nd ajungi `n America ;i aipielea `nchis[ la culoare, te sim\i lipsitde orice putere. Eu nu am vrut s[ fiuniciodat[ `ntr-o astfel de pozi\ie. Nu afost vorba doar de bani, mai mult de-spre posibilitatea de a-mi controla sin-gur[ destinul. Nimeni nu-\i va da vre-odat[ ceva gratuit ;i cred c[ e foarteimportant ca femeile s[ ̀ n\eleag[ acestlucru.”

Cu aceast[ determinare a ei vine ;iun sentiment de compasiune. “Simt c[sunt un model pentru alte femei,”spune Padma, care a vorbit `n publicdespre lupta ei cu endometrioza, motivpentru care a `nfiin\at “EndometriosisFoundation of America”. “Nu s-a pusproblema c[ ardeam de ner[bdare s[apar `n fa\a unei mul\imi de oameni ;is[ vorbesc despre problemele meleginecologice. M-am g]ndit `ns[ c[ vafi ̀ n folosul altor femei dac[ o voi face.”Dorin\a ei cea mai mare este s[ inspire;i s[ le ̀ ncurajeze ;i pe alte tinere. “Fun-da\ia a devenit un proiect secundar care`mi dovede;te c[ m-am descurcat bine`n cariera mea ;i `mi d[ o putere pecare nu am avut-o niciodat[.”

Padma Lakshmi sper[ ca urm[torii40 de ani s[ nu fie la fel de inten;i