Teohari Antonescu

(ryLTUil, (ilailililliltORi,

ilil|fl iln{ilRcoLEcTlA

TEOHARI ANTONESCU

CIJRULCABIRILOR

INDACIAStudiu arheologic qi miitologic asupra unor monumente antice,

in mare parte inedite qi descoperite in regiunile Istrului

Edifie ingrijiti gi prefafi de

r. oPRr$AN

Editura SAECULUM I.O.Bucureqti - 2017

Teohari Antonescu

Cultul Cabirilorin Dacia

DomnuluiAlexandru I. Odobescu

Profesor de arheologie qi antichitili laFacultatea de Litere din Bucuresti

in semn de respectuos devotament.

Precuvintare

Cu vreo cdteva zecimi de veacuri inddrdt, un popor mltn-tcirrr de aceeagi seminlie cu neamurile venite din centrul Asiei

1i risipite peste toat[ suprafafa Europei, cu graiul Ei obiceiuri-lc salo, precum qi cu o proprie manifestaliune de viafd, iEi frcutlin plaiurile inalte ale Frigiei Ei din nordul peninsulei Balcanice,

locl;;ul sdu predilect. Aci qi in Asia Micd trdi dAnsul uneori inrrlrrronie, adesea insd in luptd cu popoarele din imprejurimi gi totrrci ii;i desdvArqi el natura sa, aducAnd, dupd cum vom vedea, intlcrzvoltarea psihologicd a lumii o idee sau o concep{iune noud

cirrc ddinuieqte incd, deqi sub o altd formd. Frigienii qi tracii -irecstea sunt numele acelui popor - chiar din luminigul istoriei au

rlispirrut, au fost absorbili de vecini, ?n sAnul cdrora nafionalitateaIol s-a contopit, cici in lupta pentru trai, ei au fost mai slabi. Darrrorrir ni se pare cd, o datd cu dispariliunea lor, nu s-a stins orice

irrlluenld a lor asupra gdndirii omenegti. Se qtie cd popoarele pot

sir clispard etnograficeqte, sd inceteze de a fotma un corp compact

c,u un limbaj particular, cu o viald social[ qi politicd a 1or, insd

itk:ile lor, atunci mai ales cAnd ele au avut o concep{iune dura-

bilir, nu rdmdn sterpe, ci, trec6nd din vecindtate in vecindtate,

t:utreierd ldrile Ei, modificate, se perpetud in cencepjiunile altor

lx)poare inzestrate cu mai multb vitalitate.in s6nul naliunii traco-frigiene, arn zis, se nlscu o idee care

sc intrupd in cultul cabirilor.Oare in ce se rezumd ddnsa?

La inceput, cAnd frigianul sau tracul primitiv, aruncat in mrj-locul naturii,vdztt fenomenele schimbicioase qi cele permanente

lle ei, neputAndu-qi da seamd de apariliunea Ei dispariliunea lor,

l8 TEOHARIANTONESCU

gi totuqi cercand a qi le explica oarecum, el le inchipui ca niqteaparenle sau ca rezultatulvoinfei, ades capricioase, ale unor fiinfecu aceleaqi forme qi patimi ca qi dAnsul, fiin{e ascunse in penum-bra acestor fenomene. Ceea ce atrase qi mai mult atentiunea ace-lui om primitiv a trebuit, fhra indoiali, sd fie soarele cu regulatalui rotaliune in jurul locaqului nostru terestru; cdt timp astrul iqirevdrsa lumina pe pimdnt inrodindu-i ogoarele, veselia sa, ca om,n-avea margini; pierind insd acel focar, m6hnirea ii cuprindea totsufletul si, plin de spaimi, el credea cd dispariliunea soarelui depe bolta cereascd nu s-a putut efectua decdt in urma unui omor.Pun6nd in corela{iune soarele, transformat acum sub mAndrulchip al unui t6ndr, cu luceafbrul din amurgul serii qi cu cel dinrevdrsaful zorilor, el qi-a zis cd nimeni nu putea fi ucigaEul zeuluiluminos decdt fralii sii, luceferii. Omul intristat nu se putea bu-cura Ei mdntui dec6t cu reinvierea mortului, ascuns sub p6mAntsau in mare.

Aqadar, aceastd doctrinb cabiricd s-a rezumat cum vedem,in dogma mAntuirii naturii prin moartea zeuhi principal, cdru-ia veneau sd se adauge periodica lui reinviere si apoteozare.Laurm6, cultul acesta cabiric, ludnd un corp definit, cu dogmele, cumisterele gi practicile sale, a fost impins sd adopte un simbolismoarecare; dar de vreme ce un popor nu se poate sustrage niciodatdinfluenfelor, fie ale neamurilor mai dinainte locuitoare pe acelaEi

tdrdm, fie ale celor dimprejur, ba chiar Ei ale unor popoare maidepdrtate, s-a intAmplat ca frigienii sd introduci ca un semn alsacrificiului zeului lor, simbolul peqtelui, al c5rui cult era rdspdn-dit in cercul Asiei qi slujise la o destinaliune religioasd incd maide mult. Aqa se fdcu cb principiul fundamental al cabirismului,adicd concepiil mdntuirii prin sacrificiz, necunoscut pAnd atuncilumii, sd ajungd a fi simbolizat printr-un peqte.

Aceastd credinld cu strania-i concepliune Ei cu felul ei carac-teristic de simbolism, cdnd, pe la sfdrgitul republicii romane Ei inprimii doi, trei secoli ai erei noastre, se des6vArEi, acea amalga-mare sau mai nimerit acea filziittne de idei filosofice qi religioaseale popoarelor lumii vechi, fuziune ajvtatd qi de curentul uni-

('tJLTUL cABIRILoR iN oacta

ficator c[tre care societatea de atunci tindea fatalmentc, toctnai

tlin pricina multiplicitbJii cresc6nde a raporturilor socialo qri clin

ncputinla in care se gdseau religiunile de a mulfr-rmi sccptioislrrLrl

rilspdndit pururea in atmosfera oamenilor, mai ales in pcrioadcle

cu civilizaliuni dezvoltate, aceastd idee a Mdntuirii, z.icern, prinOmor, esenliald qi particulard mai inainte numai cabirismului,rrcapdrat cd a trebuit sb inglobeze, tot aqa preculn au fbcut mithri-ircismul, neoplatonismul Ei, intr-un cuv6nt, mai toate credinlelece miqunau in Asia qi pe coastele Mediteranei, sd se endosmo-

r,cze, de ni se permite cuv6ntul, in acel complex de dogme qi de

practici curioase, care alcdtuiesc ceea ce s-a numit tot pe atunci

Gnosticismul. Astfel concepliunea cabiricl, a Mdntuirii prinntoarte trecu la creqtini qi cu aceastd trecere eaplaneazb asupra

rroastrd a tuturora incd qi astdzi.Iatd cum, printr-o schild fugitiv5, socotim noi s[ fi demon-

strat in acela;i timp Ei importanJa Ei frumuselea ideii care ne-a

cirlil:uzit in studiul de fa!5. Dar aceastd insemnitate ia un lustru ;iproporliuni mai mari pentru noi, de indatd ce aldturbm concluzi-Lrnile la care ne-au condus cercetdrile arheologice qi mitologiceprovocate de unele monumente plastice, descoperite mai toate inregiunile Istrului, in cuprinsul Daciei.

Nu e vorbi - Ei cu aceasta vom sfdrqi -, concluziunile lacare am ajuns prin studiul prezent ne-au fost sugerate, ardtate

chiar de cltre d[omnu]l profesor A. Odobescu, a c[rui comoardnesfArqitd de cunoqtin{e varii qi sigure nimdnui nu-i este necunos-

cut[. D[omnia] sa, cu o bundvoinldrar6, ne-a pus la dispozifiuneaproape toatd bibliografia subiectului Ei o mullime de notile ;iobservaliuni adunate qi inregistrate de dfomnia] sa incd de timpindelungat.

Ctt zece ani mai inainte, d[omnu]l profesor Gr.G. Tociles-cu, in erudita sa operd asupra Daciei tnainte de romani, spusese

publicului cd ,,d[omnu]l Odobescu a adunat un prelios materialasupra cestiunii qi aqteptdm de la studiile dfomniei] sale, totdeau-na conqtiincioase qi solide, lumini noi asupra unui punct din cele

mai complicate din mitologia greacd. Dfornnia] sa a binevoit, cu

l9

20 TEOHARI ANTONESCU

amabilitatea cunoscutd, a ne comunica mai multe desene dup5monumentele cabirice despre care vorbim,..

in acel prelios materiil,incredinfat acum noud cu o deplinddezinteresare de d[omnu]l odobescu, am dat chiar peste

"et"uufragmente din desciierea monumentelor, ftcutd cu o exactitateEi o aminunfime pe care ne-ar fi fost anevoie sd le atingem qi,atras de justefea stilului, nu ne-am sfiit de a copia in multe pdr{i,fraze intregi. De altminteri, bundvoinlei d[omniei] sale, lucrarcadatoregte Ei seria de tabele atdt de necesare gi importante pentrunoi. Dacd studiul de fali va aveavreun merit oarecare,apoi aces_ta desigur il datoreqte fondului de no{iuni gi indrumdri ce ne-adat d[omnu]l Odobescu; cdt pentru defecte, degi nici o ostenealdn-am crulat spre a ne feri de ele, acelea rdmAn toate in sarcinanoastr6.

PanrBl I

MONUMENTELE CABIRICE DIN DACIA

CAP. I

Descrierea monumentelor

Generaliuni dupd genera{iuni se duc, qi de la ddnsele uneorirrirrric nu rdmdne; sau cel mult, tot ce au mai crulat intemperiileirlrrrtrsf.'erice ori schimbdrile aduse de urmasi, aceea, cu scurgerealinrpilor, ajunge sd fie aproape de nerecunoscut. Arheologul, sti-rrrrrlat de enigma acelor ruine, mai adesea risipite qi amestecate inlr'rriind, catd sd reclddeascd cu ele lumea dispSrutd gi printr-inseles-o reinsufleleascd.

Dacd dAnsul se cdlduzeqte de o judecatd dreaptd si nu se

rnrige;te cu teorii ademenitoare, dacd qtie sd dezbrace rdmdqilelerrronumentelor antice de influenlele qi de adausele posterioare,irltrnci, pornind pas cu pas de la obazd sigurd, pldsmuirea sa de-

vine o realitate, mai apropiatd sau mai depdrtatd de adevdr, dupdcum Ei spiritul sdu a fost mai metodic sau mai disolut. Dacd insd,cl dd frAu liber ndlucirilor sale, clddirea-i, uneori poate qi fru-rnoasS, nu va avea decAt o existenld iluzorie, fantasticd, trditdnumai in mintea lui, iar opera sa va fi o simpld halucinaliune dearheologie.

Tocmai de aceast[ primejdie catd sd ne ferim gi noi in studiulce-l intreprindem. Ne mdgulim, totuqi, azice cdnici temelia, nicireclbdirea noastrS, in aceastS lucrare, nu sunt Ei nu vor fi lipsitede realitate.

TEOHARIANTONESCU

intr-adevdr, de cateva decenii incoace, printre nenumdratelemonumente de metal, de piatrd gi de lut, gisite prin sdpdturile dinTransilvania qi din Romdnia, precum qi in unele pdrli are unga-riei orientale Ei ale Slavoniei, este o seamd dintr-insele a cdiornetdgdduitd vechime ne duce, fdrd indoiald, intr-o lume t[inuitdde cu mulli secoli inapoi. Acele rcprezentaliuni, lucrate pebronz,pe plumb, pe piatrd ordinard sau pe pietre fine, qi sdpate cu nigteddlli, in genere, nu indeajuns destoinice, ne reportd totuqi miniea- consider6nd diversele figure qi simboluri inftliqate pe ele _, laoarecare mistere religioase din lumea veche. Toatd, greutatea ins6constd in faptul c5, afhndu-neinfalaunor monumente odinioardfoarte rdspandite in regiunea Istrului, mai ales pe malu-i st6ngqi avdnd deci ca focar centralDacia, nu putem qti deindat[ cdroicredinfe din trecut ele se aplicd in mod necesar. cu o problemiaqa de grea se cere sd ?ntrebuinfdm metodele cele mai exacte ceni le poate da qtiinla arheologiei.

Ni se impune dar, in prima linie, sd facem o descrie_re amdnunlitd a diverselor monumente venite pdnd acum lacunoqtinla noastr6; apoi, prin generalizilri crescdnde, sd scoatemtot ceea ce este esenlial din acele reprezentdri. inldturAnd deo-camdatd noliunile secundare qi, prin comparaliuni qi analogii cualte urme sau monumente mai bine statorfnic]ite, s6 vedern nucumva se vor putea randui sub o rubricd mai cunoscutS acesteale noastre imagini? Nu cumva vom fi in stare sd le atribuim uneiepoci sigure sau cel pulin aproximative? 56 ghicim chiar de ceanume maini ele au fost lucrate qi cdror popoare le era familiarcultul la care se refer6? Noi suntem convinsi cd,,in cazll de fa!d,numai acest drum poate fi urmat cu siguranld qi orice altd, calear fi greqit5, cdci, numai pornind de la o bazd, reald qi vdzutd,necunoscutul ajunge sd fie ;tiut; altminteri, orice muncd ar fi za_darnicS.

Conformdndu-ne dar acestei metode, ne vom impune, maiintai de toate, sd facem deplind cunoqtinld cu cele vreo doudzeciqi patru de mici monumente de metal gi de piatr6, care, purtAndin sine invederate analogii, au sd fie pentru noi bazaunui studiu

22

cULTUL cABrRrLoR iN oacla

minulios, intemeiat atdtpe figurile ce am avut sub ochi cfit qi pc

indicaliuni curioase culese de prin unii scriitori vechi gi modortri,

Monumentele ce se mai afl[ in fiinld, gi care sunt reprodttso itttabelele aci anexate, le vom descrie pe c6t se poate mai fidcl tri

mai amdnunfit, stabilind incd de acum, intre ele, o singuril clco-

sebire de ordine: adicd vom vorbi mai intdi desprc cclc carc ttcinfrfiqeazd un cdl[re! unic, ;i apoi vom trece la monunrontclc ittcare cdldrelii sunt doi qi afrunta{i unul in fafa celuilalt.

Avem numai cinci exemple cu prirnr"rl tnotiv, qi anutttc:Pe tabela 11, figura 1, este reprezentat un monllment ine-

clit de bronz, aflat in Rom6nia qi av6nd o formd pentagonald, cu

0,073 m indllime qi 0,079 m l6rgime; el infrliEeazd o ediculd al

cdrei fronton este format din doud linii rdsucite, servind drept

calcane; in timpan sunt doi qerpi lungi, cu corpul sinuos; capetele

lor, plecate in jos, par a mugca tabulamentul ediculei; la impreu-

L Este vorba de ,,tabelele" de la sfdrgitul edifiei princeps pe care se

reproduc uneori mai multe figuri (n. ed.).

23

.*{1,

lr,,'il1{..f

t;l!i

Fig. l. Bronz

TEOHARI ANTONESCU

narea caTcanelor este o rczetd, cu umbilic. Frontonul se reazimdpe doud columne al cdror trunchi, de la jumdtatea sa in sus, e lorssau risucit pand sub capitelul compus din trei foi involte. Toateaceste forme arhitecturale dovedesc un period tdrziu Ei decdzat alartei romane. intre cele doui column" u"d"- un cdldre! cu tuniciscurti, strAnsd la brdu gi cu mantia pe umeri, am6ndou[ fAlffiindin v6nt; cu mAna-i dreapt[ ridicd-n sus un potir sau o cupd; pecap poartd o cdciul5 frigiand sau furcd adusd inainte; piciorul dipinteni calului, carele e pornit spre dreapta. Dinaintea lui sti o fe-meie, a cdreifald este foarte alteratd qi frustd; cu mdinile, aceastdfiguri fin]tinde o paterd" sau tipsie spre botul calului. Scena secompleteazdprintr-un al treilea personaj, asemdnat cu clldreful gistdnd la spatele lui; in mdna stAngi acesta !ine, tocmai in dreptulcozii animalului, un ce rotund, poate o h6rcd sau craniu omenesc(?), iar pe cea dreaptd o inal16 in sus parc- ar tuma cu dAnsa din-tr-un com de bdut sa:u rltyton. Pulin mai sus de acest personaj, pecdmpul tdbliei, este un cap de berbece izolat, iar inparteaopusd,un pegte in formd de crap, [de]asemeni singuratic.

Aceastd plac5 se afld in Muzeul de Antichitdli din Bucureqti,provenind din fosta colecfiune aluiCezar Bolliac.

Tot pe tabela I, figura 2 reprezintd. dupi o placi de bronzpdtratd, avAnd de toate pdrlile 0,11 m, figure al cdror relief seafld acum cam $ters, deqi nu le lipsesc oarecare eleganld qi corec-titudine in desen. Acest monument, aflat in Romdnia, este incdinedit. in partea lui de sus se vdd doi Eerpi venind unul spre altul,pentru a forma o boltd, sub care sunt celelalte figuri: la mijloc, st6ameninldtor un cdldre! tdndr, imbr[cat uqor cu mantie fblffiinddqi cu furci pe cap; cu mAna dreaptd ridicd in sus un vas lunguiet,care este sau un rhyton sau un cyathus ori un cochlear,adicd uncorn, un cduq ori o lingurd. Calul s6u pd;ind spre dreapta calcdpeste un trup omenesc lungit pe p6ntece, cu bralele intinse; aces-ta poartd, ca gi cdldreful, tunicd scurtd qi ciciuld frigiand. in falacalului, o femeie bine invdluitd cu chytonpe trup qi cu marami pecap, intinde mdinile spre cdldre!; la spatele ei un acolit, imbrdcat

24

('IJLTUL CABIRILOR IN DACIA

Fig.2. Bronz

la fel cu bdrba{ii descriqi, std intors cu spatele la ea qi cu picioare-

lo incruciqate, el priveqte la scena centrald; mAinile lui sunt in jos.

tJn al patruleabdrbat, cu acelaEi costum caracteristic, std tocmaiirr dosul cblSrefului, gi, cu piciorul stdng adus peste cel drept,

pare cd se odihneqte, cdtAnd la cei din fala sa. in m6na stAngi

line insd un glob ce pare a fi o cbp6lAn5 de mort. Deasupra lui, pe

c0rnpul liber, se vede relieful unui peqte, cdruia [ii] corespunde,pe latura opus5, un caduceu. Dedesubtul acestor patru figuri, se

v5d rAnduite in linie dreapt[ trei cratere la mijloc qi o amford

la colful din dreapta. Reprezentaliunea se completeazd printr-unaap izolat de berbece ce se zdreste sub pdntecele calului, deasu-

pra tAndrului culcat sub picioarele acestui animal.Aceastd placd se pilstreazd in Muzeul de AntichitSli din

IlucureEti, fErd indica{iune de epoca la care a intrat acolo.

25