hi pergl ice mia
DESCRIPTION
nnTRANSCRIPT
1)
1) Hiperglicemia.- cauze:
- DZ tip 1 sau 2
- afectiuni pancreatice: pancreatite severe, tumori, hemocromatoza, pancreatectomii
- boli endocrine: sindrom Cushing, feocromocitom
- medicamente: steroizi, diuretice tiazidice, contraceptive orale
- diabetul zaharat = afectiune cu caracter cronic, ce apare in urma deficitului de insulina sau a unui raspuns deficitar al organismului la insulina cu perturbarea metabolismului glucidic, lipidic si proteic.
- DZ tip I= apare la copii sau la varsta tanara si se caracterizeaza printr-un deficit de I cauzat de distructia celulelor b din insulele Langerhans.
- etiogeneza este complexa, prin mecanisme autoimune ( atc anticelule b, factori genetici (HLA) si infectiosi.
- DZ tip II= varsta adulta cu aparitia rezistentei la I ( hiperinsulinism ( crestere a numarului si activ receptorilor I
- perturbarea caii de semnalizare a I
- reducerea captarii de glucoza in musculatura (reducerea sintezei glicogenului muscular)
- cresterea eliberarii de AGL din tes adipos in ficat si musculatura (patrunderea glucozei in celule prin GLUT 4)
- perturbarea captarii si inactivarii hepatice a insulinei.
- patogeneza DZ:
- hiperglicemia ( diureza osmotica ( poliurie ( deshidratare, senzatie de sete, polidipsie
- sustragerea energiei din AGL ( prin oxidare produc corpi cetonici ( consuma rezervele de bicarbonat( acidoza metab- catabolismul proteic( cresterea ureei serice ( scadere in greutate si polifagie.
- diagnosticul:
- glicemie bazala >125 mg/dl
- glicemie >200mg/dl la 2 ore dupa TTGO
- HbA1C > 6,5%
- glicemie >200mg/dl indiferent de momentul zilei la subiectii cu manifestari clinice
2) Hipoglicemia.- inanitie
- supradozaj insulinic
- tumori secretante de insulina (insulinoame)
- glicogenoze (tipurile I, III, VI, XI)
( clinic: senzatie de foame, oboseala, nervozitate, cefalee, transpiratii, tahicardie, vedere incetosata, ameteala.
3) Explorari de laborator.- dozarea glicemiei: valori mai ridicate in sangele capilar fata de ser
- TTGO la glicemie la limita normalului, AHC de diabet, gravide cu suspiciune
- normal: GB IH, malnutritie, anemii severe, reactia de faza acuta, intoxicatii cu organofosforice, hipotiroidism sever=> deficit genetic de Che ( adm de miorelaxanti ( succinilcolina (miorelaxant).- Che : accelerarea proteosintezei hepatice, sindromul nefrotic, hipertiroidismul.
( marker al sindromului metabolic fara a fi implicat direct in patogeneza.
- timpul de protrombina (TQ)- depinde de factorii coagularii dependenti de vitamina K
- factorul VII = 6-8h
- IH brusc instalata ( evaluare in timp util.9) Teste de explorare a capacitatii metabolice a ficatului.
- una din functiile ficatului este de a asigura indepartarea substantelor straine (xenobiotice)- depinde de nr hepatocitelor functionale, perfuzia adecvata a parenchimului hepatic
- testele vizeaza viteza cu care ficatul capteaza din plasma substante endogene sau exogene (teste de clearance hepatic)
- substante: - sa nu fie toxice
- sa fie usor de dozat
- sa se elimine din sange prin captare hepatica
- sa depinda cat mai putin de existenta sunturilor vasculare
- xenobiotice: bromsulfonftaleina, verde de indocianina, roz Bengal, antipirina
- metaboliti fiziologici: aa, galactoza10) Teste indicatoare ale colestazei.
- enzime indicatoare ale colestazei: FA, GGT, 5Nt (5-nucleotidaza), LAP (leucinaminopeptidaza).
- au sensibilitate crescuta, chiar si in formele minore cand valorile bb sunt normale sau usor crescute.
- specificitate scazuta ( FA poate creste si pe seama isoenzimei osoase (proliferare osteoblastica)
( GGT in toate bolile hepatice, de 20-50x
- poate creste si in consumul cronic de alcool sau tratamentul cronic cu anticonvulsivante prin inductie enzimatica.
- se poate urmari in dinamica => stoparea consumului de alcool scade GGT, dar ramane crescut in colestaza IH, creste progresiv in neoplasm hepatic.- valori moderat crescute in hiperTG, obezitate abdominala (steatoza hepatica +obezitate).
- poate aparea si la DZ II ( valoare predicativa pt aparitie.
- marker al steatozei hepatice si rezistentei la insulina asociat cu obezitatea.
- bilirubina.
- formarea si transformarile bilirubinei- nucleul hem ((hem oxi genaza)( biliverdina ((biliverdin reductaza)(bilirubina neconjugata, liposolubila, ce penetreaza membranele fosfolipidice cu efect toxic, indirecta ( circula legata de albumina (2:1) ( ajung la polul sangvin al hepatocitelor ( preluata de ligandine ((beta glicuronil transferaza)( conjugata cu 2 molecule de acid glucuronic ( bb conjugata, directa, hidrosolubila( excretata biliar.
- aportul de bb spre ficat este crescut (hemoliza) mecanismele sunt depasite ( suferinta hepatocitelor perturba procesul de excretie a bilirubinei decat pe cel de glicuronoconjugare.( bb ajunge in intestin ((flora microbiana)( urobilinogeni ( materiile fecale: stercobilinogeni sau se absorb, recaptata si excretata in bila sau in urina,
- particularitatile metabolismului bilirubinei la nou- nascut
- mecanismele de captare, conjugare, eliminare sunt imature ( aparitia unei bilirubinemii preponderent neconjugate (4-5mg/dl in primele 24h) pana la 10 mg/dl( icterul dispare dupa 5-7 zile.
- la prematuri ( icter intens si prelungit, cu leziuni nervoase ireversibile prin depunerea bb neconjugate la nivelul nucleilor bazali (icter nuclear).
- se administreaza albumina ce limiteaza difuziunea bb in tesuturi, expunerea la UV (transformarea in compus netoxic), administrarea de fenobarbital (induce sinteza de beta glucuronil transferaza), exsangvinotransfuzia.
- sindromul icteric.- icter= coloratia galbuie a tegumentelor si scleroticelor determinata de cresterea bb
- apare prin:
- producere excesiva de bb (hemoliza)
- defecte de captare a bb neconjugate in hepatocite- defecte de conjugare
- perturbarea excretiei bb in canaliculele biliare
- reducerea fluxului biliar apos in caile biliare intrahepatice
- obstructia coledocului
- primele 3 => cresterea celei neconjugate, ultimele 3 conjugate
- icterele hemolitice:
- modificari legate de distructia accelerata a eritrocitelor ( creste bb neconj, urobilinogenului urinar, LDH, anemie)
- modificari cauzate de accelerarea compensatorie a eritropoezei (creste nr de reticulocite)
- modificari specifice unor tipuri de anemii hemolitice (sferocite, schizocite, celule in forma de secera, protozoare, deficite enzimatice, aspecte particulare ale electroforezei Hb)
- icterele hepatocelulare:
- leziuni intrahepatice afecteaza eliminarea si formarea fluxului biliar apos- comprimarea canaliculelor biliare, comunicari intre canaliculele biliare si capilarele sangvine
- icterele colestatice:
- cresterea fractiunii conjugate a bb, pigmenti biliari pozitivi- forme de debut putin si in cele de cap de pancreas = 20-30 mg/dl- in caz de stopare completa( absenta urobilinogenului in urina si stercobilinogenului in scaun.
- cresterea izolata a bb, fara cresterea enzimelor de colestaza si AB ( alte cauze:
- sindromul Gilbert, sindromul Criggler Najjar, sindromul Arias (ictere cu bb neconjugata)
- sindromul Dubin Johnson, Rotor (ictere cu bilirubina conjugata)
- acizii biliari.- primari: acidul colic si chenodeoxicolic cu 24 atomi de C, sintetizati in hepatocite
- se conjuga cu glicocolul si taurina ( excretati in bila prin transport activ sub forma de micelii cu CST si fosfolipidele ( duoden
- in intestin ( dehidroxilati ( acizi biliari secundari: acid deoxicolic reabsorbit in ileon, litocolic eliminat prin materiile fecale.- pierderile de AB (tranzit accelerat, drenaj biliar, admin de colestiramina) amplifica sinteza lor hepatica
- inanitia limiteaza productia de AB.
- combinarea CST liber cu lecitina= lipoproteina X (colestaza EX > IH).11) Teste indicatoare ale fibrozei hepatice.
- markeri indirecti: transaminazele, trombocitele, albumina, TQ
- markeri directi: matrix metalo proteinazelor, acidul hialuronic, CK profibrotice si proinflamatorii (TNFa si b)
- corelarea cu sex, varsta, prezenta DZ
- fibrotest: a2- macroglobulina, haptoglobina, apolipoproteina A1, GGT, bb totala, ALAT, varsta si sexul
- ActiTest: dg procesului necrotico-inflamator din hepatita.
- NashTest: steatohepatita nonalcoolica.
- AshTest: steatohepatita alcoolica.
- FibroScan.
12) Explorarea in laborator a stomacului.- determinarea aciditatii gastrice bazale si dupa stimulare- teste pentru identificarea HP ce contine o enzima numita ureaza, capabila sa scindeze ureea la amoniac si dioxid de carbon
- uree +indicator de pH (virarea culorii
- administrarea orala de uree marcata radioactiv
- determinarea titrului seric al atc anti HP
- evidentierea hemoragiilor oculte (reactia Gregersen) acum prin Hemocult, rezultatele nefiind falsificate de carne sau vit C
- HLG penru o anemie microcitara hipocroma (cronica) sau anemie normocroma normocitara (acuta)
- anemie megaloblastica (gastrita atrofica)
- EAB, HE cu alcaloza metabolica si hipokaliemie la cei cu insuficienta evacuatorie gastrica cu varsaturi cronice.
- cancer gastric ( CEA monitorizare post-terapeutica.13) Explorarea in laborator a intestinului.
- testul Hemocult, HLG- examenul microscopic de digestie al scaunului: maldigestie (fibre musculare nedigerate, picaturi lipidice, granule de amidon)
- examen coproparazitologic: paraziti sau oua, repetare la 2-3 zile.
- coprocultura cu germeni patogeni: Shigella, Salmonella, ETEC, EHEC, Clostridium, Vibro cholarae, Yersinia pestis.
14) Separarea lipoproteinelor. Clase de lipoproteine.
Ultracentrifugarea= centrifugarea la 40 000-100 000g folosind echipament special
- separarea se face in functie de densitatea lor:
- chilomicroni = particule cu densitatea cea mai scazuta
contin TG exogene, transporta lipidele de la intestin la ficat
- VLDL = contin in principal TG endogene, transporta lipide de la ficat la tesuturi
- IDL = sunt particule cu densitate intermediara
rezulta din catabolismul VLDL
sunt rapid captate de receptori sau catabolizate spre LDL
- LDL = contin esteri de CST, provin din catabolizarea VLDL
sunt impartite in subclase: LDL I, LDL II (mai bogate in esteri de CST), LDL III (small LDL, aterogene)
- HDL = continut ridicat de proteine si fosfolipide
afinitate mare pentru a capta CST, transportandu-l de la tesuturi spre ficat
subclase: HDL2 si HDL3
Separarea electroforetica = greutatea moleculara si incarcatura electrica a particulelor
- chilomicroni- particule voluminoase ce nu migreaza, raman la linia de start
- fractiunea b- corespunde cu LDL
- fractiunea pre b- corespunde cu VLDL
- fractiunea a- corespunde cu HDL
15) Componentele lipoproteinelor.
Apoproteinelor- componente ale lipoproteinelor cu rol in producerea, transportul, catabolizarea si captarea la nivelul receptorilor specifici.
- mentin lipidele in solutie si asigura transportul (caracter hidrofil)
- cofactori ai unor enzime ( participa la catabolizarea particulelor de lipoproteine
( apo A1 cofactor pt LCAT
( apo CII cofactor pt LPL
( apo CIII inhiba LPL
- liganzi (markeri) prin care receptorii celulari recunosc si capteaza particulele: apoB 100 pt IDL, LDL si apoB48 pt chilomicroni.
- transferul unor compusi lipidici intre diferitele clase de lipoproteine ( CETP (proteina de transfer a esterilor de colesterol) transporta esterii de CST de la HDL la LDL si VLDL.
Trigliceridele- esteri ai glicerolului cu AG
- origine exogena si endogena
- sintetizate in ficat si tesut adipos
- rezervor energetic
Colesterolul- surse exogene si endogene
- alimente bogate in colesterol: creierul, ficatul, untul, carnea de porc
- cantitatea absorbita este dependenta de cea ingerata si continutul in TG a dietei
- sinteza endogena este principala sursa.
- enzima cheie HMG-CoA reductaza- intracelulara de CST ( activarea sintezei endogene si expunerea pe suprafata a receptorilor pentru LDL- intracelulara de CST ( stoparea sintezei endogene si reducerea nr de receptori si a captarii de CSTFosfolipidele- fosfatidil colina, fosfatidil etanolamina, fosfatidil serina, acid fosfatidic, fosfatidil inozitol, sfingomielina.
16) Hiperlipemii primare.- cresterea chilomicronilor (hiperlipemia tip I):
- cresterea TG serice cu vn ale CST
- plasma centrifugata si refrigerata la 40C se smantaneste, prezentand la suprafata un strat cremos
- fractiunea electroforetica este crescuta a chilomicronilor
- defect molecular- deficit de catabolizare a TG, defect al LPL sau al cofactorului apoCII.
- boala debuteaza in copilarie prin xantoame eruptive, episoade de pancreatite, hepatosplenomegalie, lipemia retinalis
- nu este aterogena, tratamentul consta in restrangerea lipidelor alimentare.- cresterea fractiunii b ( hiperlipemia IIa, hipercolesterolemia familiala)
- cresterea CST, CST:TG= 2,2, ser normal
- la electroforeza( cresterea fractiunii beta
- boala este autozomal dominanta cu penetranta variabila ( 300-400 mg/dl pana la 600- 800 mg/dl.
- mecanism de producere: - afectarea captarii particulelor de LDL- afectarea receptorilor pt apoB100 / E sau apoB100:- deficite cantitative (sinteza unui nr redus de receptori)
- deficite calitative (anomalii in expunerea receptorilor la suprafata celulei sau in recunoasterea/ internalizarea receptorilor specif)
=> deficitul de captare a LDL cu cresterea in circulatie => excesul de CST intracelular este esterificat => incarcarea tesuturilor extrahepatice.
- extrem de aterogena cu IM, AVC in jurul varstei de 20 de ani, xantoame tendinoase, xantelasma.
- tratament: statine +colestiramina
- cresterea fractiunii b lata (hiperlipemia tip III, disbetalipoproteinemia)- aparitia unei fractiuni electroforetice particulare ce migreaza sub forma unei benzi b late (migreaza cu b si se centrifugheaza cu VLDL), formata din chilomicroni, resturi de VLDL(IDL) care nu sunt captate eficient.
- anomalie a apoproteinei E ce nu mai este recunoscuta de receptori, anomalia se transmite autozomal recesiv, majoritatea fiind homozigoti
- risc crescut pentru aparitia aterosclerozei, trasaturi ale sindromului metabolic (suprapondere, tulburari de glicoreglare, HTA, hiperuricemie), xantoame palmare, manifestari ce apar la varsta adulta.
- influenta factorilor de mediu: alimentatie hipercalorica, sedentarism, consum de alcool.
- regim igienicodietetic adecvat.- cresterea fractiunii pre b (hiperlipemiile tip IIb, IV, V)
- 17) Hiperlipemii secundare.