harta strategică de zgomot a - primariatm.ro · 1 conferinţa de lansare a politicii viitoare a ue...

1118 Bp., Bozókvár utca 12. Tel:+ 36 1 3107292 Fax: +36 1 3196303 www.vibrocomp.hu E-mail:[email protected]

Cluj-Napoca, Bld. Constantin Brancusi nr 18A Tel:+ 40 723 580 811 + 40 728 018 976 www.vibrocomp.com E-mail:[email protected]

Nr. permisului de autorizare privind efectuarea analizelor de mediu: KTM 224/97

Harta strategică de zgomot a

TIMIŞOAREI

UNIVERSITATEA SAPIENTIA Romania

Cluj-Napoca Str.Matei Corvin nr.4 Tel: + 40 723 614 524 www.emte.ro

http://www.vibrocomp.com/

http://www.emte.ro/

www.vibrocomp.hu E-mail: [email protected]

2

Harta strategică de zgomot a TIMIŞOAREI

V. Material de lucru intermediar. Planul de actiune. Comitent: Primăria Municipiului Timişoara Nr. sarcinii VIBROCOMP:132/2007 Efectuat de: Bite Pálné dr. Inginer, protecţia mediului Expert juridic în domeniul protecţiei împotriva zgomotelor şi a vibraţiilor, Nr. permisului de expert: 1480 Nr. permisului de la Camera Inginerilor pentru protecţia împotriva zgomotelor şi a vibraţiilor: 01-0193 Bite Pál Inginer electrotehnic Expert în domeniul protecţiei împotriva zgomotelor şi a vibraţiilor OKVF-F-255/2004 Néda Tamás Fizician Lector, Universitatea Sapientia Studiul este protejat de dreptul de autor, acesta nu poate fi folosit parţial sau integral în afara temei menţionată în titlu. Studiul nu poate fi multiplicat parţial sau integral, o copie originală poate fi solicitat de la firma VIBROCOMP Kft.

Budapesta – Cluj-Napoca - 2008-


3

Conţinut

1. Introducere .......................................................................................................... 4

1.1. Antecedentele proiectului................................................................................. 5 1.2. Cadrul juridic .................................................................................................... 6

2. Soluţii posibile pentru combaterea zgomotului în municipiul Timişoara ............ 9 2.1. Circulaţia rutieră ............................................................................................. 10 2.2. Trafic feroviar ................................................................................................. 11 2.3 Amenajarea, exploatarea terenurilor ........................................................... 12

3. Proectul de măsuri pentru combaterea zgomotului în Timişoara.......................... 13 3.1. Reprezentarea situaţiei de circulaţie care influenţează sarcina de zgomot în Timişoara .......................................................................................................... 13 3.2. Propuneri pentru dezvoltarea circulaţiei rutiere care rezultă combaterea zgomotului............................................................................................................. 16 3.3. Dispoziţii propuse pentru atenuarea zgomotului drumurilor publice ......... 16 3.4. Propuneri privind perioada de după aplicarea măsurilor preconizate ............ 30

4. Delimitarea zonelor liniştite................................................................................ 34 4.1. Zone liniştite din Timişoara ............................................................................ 34

5. Planul de acţiune a zonelor industriale ................................................................. 37 5.1. Analizarea surselor de zgomot în vederea determinării surselor de zgomot dominante. ............................................................................................................ 37 5.2. Pregătirea tabelului ........................................................................................ 38 5.3.Elaborarea metodei de reducere a zgomotului ............................................... 39

6. Propunere pentru informarea publicului................................................................ 41 7.1. Publicarea planului de acţiune ....................................................................... 41 7.2. Propunere de informare pentru municipiul Timişoara .................................... 42

8. Concluzii ............................................................................................................... 43


4

1. Introducere În 1996, Comisia Europeană a publicat o Carte verde privind politica viitoare despre

problema zgomotului. Pe parcursul unei consultări publice au fost colectate sute de

observaţii. Cartea verde şi aceste observaţii au constituit împreună baza pentru

comunicările oficiale ale CE din cadrul Conferinţei de lansare de la Copenhaga din

1998, unde a fost demarată activitatea de elaborare a DZA1.

Această conferinţă a reprezentat de asemenea punctul de plecare pentru activitatea

a zece grupuri diferite de lucru conduse de un Grup de Coordonator. Rezultatul a

patru ani de muncă intensă a experţilor internaţionali invitaţi şi al dezbaterilor

ulterioare din Consiliu şi Parlament, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Comisiei

Europene în date de 18 iulie 2002 ca Directiva 2002/49/CE, cunoscută şi ca Directiva

privind zgomotul ambiental (DZA).

Directiva 2002/49/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind evaluarea şi

gestionarea zgomotului ambiental doreşte să asigure ca statele membre să realizeze

„Cartografierea strategică a zgomotului” a aglomerărilor şi infrastructura

transporturilor principale.

Pentru prima serie de cartografiere, statele membre pot utiliza metodele provizorii de

calcul al zgomotului recomandate. Metodelor provizorii au fost publicate în anexa II a

DZA de către CE în 6 august 2003 ca Recomandările Comisiei referitoare la liniile

directoare privind metodele provizorii de calcul pentru zgomotul industrial, zgomotul

aeronavelor, zgomotul traficului rutier şi feroviar, precum şi datele de emisie aferente

(notificat ca documentul numărul C(2003) 2807, JO L212, pag.0049-0064.

Alternativ, statele membre îşi pot utiliza metodele naţionale existente de calcul al

zgomotului, adaptate la definiţiile indicatorilor de zgomot date în Anexa I a DZA.

DZA cere statelor membre să utilizeze rezultatele activităţii lor de cartografiere

strategică a zgomotului pentru:

- a informa publicul cu privire la nivelurile de poluare sonoră;

1 Conferinţa de lansare a politicii viitoare a UE în domeniul zgomotului, Copenhaga - 7 şi 8 septembrie, 1998.


5

- a produce şi a pune la dispoziţia publicului date privind expunerea la

zgomot;

Unele din aceste date va trebui să fie comunicate CE, în particular

informaţiile privind numărul celor ce locuiesc pe proprietăţi expuse la

zgomot, astfel cum se prevede în anexele IV şi VI ale DZA. Această

evaluare trebuie realizată separat pentru diferitele surse de zgomot (trafic

rutier, trafic feroviar, trafic aerian şi produse de unele unităţi industriale),

pentru cei doi indicatori Lzsn şi LNoapte.

- a elabora planuri de acţiune pentru gestionarea zgomotului, în vederea

prevenirii şi reducerii zgomotului ambiental în scopul protejării sănătăţii

umane şi a conservării zonelor liniştite;

- a asigura participarea eficace a publicului în întregul proces de planificare

a acţiunilor

- a asigura participarea eficace a publicului în întregul proces de planificare

a acţiunilor.

După elaborarea hărţilor de zgomot s-a constatat că circulaţia rutieră produce o

sarcină a zgomotului care necesită intervenţie, de aceea şi planul de acţiune se

referă în primul rând la zgomotul produs de circulaţia rutieră.

În fazele anterioare s-a constatat că din circulaţia feroviară şi din cel al tramvaielor nu

provine o sarcină de zgomot peste limita admisă, deci acestea nu necesită un plan

de acţiune.

Dintre unităţile IPPC, numai CET CENTRU (Notat cu 8 în documentaţia anterioară)

produce o sarcină de zgomot care depăşeşte valoarea de conflict. Aceasta prezintă o

sarcină de zgomot pentru locuitorii din străzile Nischbach, Lonovici, Marinescu, Piata

Romanilor. În planul de acţiune ne-am ocupat cu reducerea zgomotului provenit de la

această unitate.

1.1. Antecedentele proiectului

Firma Vibrocomp Kft şi subcontractanţii săi au fost aleşi de Primăria Municipiului

Timişoara printr-o licitaţie publică, pentru elaborarea hărţii strategice de zgomot a

municipiului. Contractul cu privire la aceasta a fost semnată în a doua parte a anului

2007.


6

Această descriere tehnică satisface cerinţele cartografierii zgomotului datorată

traficului feroviar şi cel a tramvaielor şi poate fi folosită pentru documentarea

cartografierii strategice a zgomotului, respectiv la publicarea rezultatelor la organele

abilitate.

1.2. Cadrul juridic Harta strategică de zgomot a Timişoarei am efectuat luând în considerare directiva

DZA a Uniunii Europene din 25.06.2002 aplicată pentru România.

Hărţile strategice de zgomot elaborate, corespund întocmai cerinţelor formulate în

anexa DZA IV, mai mult, am dat şi datele şi informaţiile prevăzute în anexa nr. VI. Cu

privire la aceasta trebuie menţionat faptul că la nivel de UE nu există reguli stricte

privind forma şi modul de prezentare al rezultatelor. Actualmente există numai o

propunere în acest sens. (“Guidance to Member States on data reporting”)

Trebuie menţionat şi faptul că în 2006 a apărut o nouă şi dezvoltată formă acestei

directive („Good Practice Guide“ - EU Working Group Assessment of Exposure to

Noise).

De asemenea este important de precizat că în România, în 2007 a apărut un proiect

Phare (Romania Strengthening institutional capacities for implementing and

enforcing noise related Directives Project no.: 2004/016-772.03.03/02.02) privind

aplicarea directivei DZA a UE în România. În acest proiect Phare care se va sfârşi în

30.11.2007, participă şi un colaborator de la firma Vibrocomp Kft. Printre obiectivele

programului Phare figurează şi elaborarea metodelor de cartografiere a zgomotului

din România, si pregătirea cadrului juridic pentru aceasta. Aceasta din urmă este în

curs de aprobare, şi după cum se pare în curând va fi pus în aplicare. Hărţile de

zgomot a Timişoarei am elaborat ţinând cont de aceste directive.

Expresia „plan de organizare” reprezintă planurile prelucrate pentru tratarea

problemelor legate de zgomotul mediului ambiant şi conţine reducerea în mod

necesar a zgomotului. Realizarea măsurilor din planurile pentru combaterea

zgomotului este sarcina autorităţilor competente. Baza dispoziţiilor sunt depăşirea

valorii limită strategică precum şi numărul populaţiei afectate.


7

END conţine cerinţele care trebuie să conţine planul de acţiune. Această

documentaţie a fost elaborată luând în considerare cerinţele amintite şi contractul cu

Primăria Municipiului Timişoara.

Planul pentru combaterea zgomotului poate fi eficient numai în cazul dacă este în

armonie cu planul de îmbunătăţire a circulaţiei, de protecţia mediului, de urbanistică,

de structura aşezărilor, şi ia în considerare măsurile, posibilităţile, scopurile acestora.

Aceasta însemnă, că planuri privind reducerea zgomotului se pot efectua numai în

cunoştinţa planurilor de dezvoltare a oraşului Timişoara, şi în cazul oricărui planuri

urbanistice trebuie luate în considerare scopurile combaterii zgomotului.

Elaborarea proiectului pentru combatere a zgomotului în cazul municipiului

Timişoara, a fost efectuată cu ajutorul prelucrării următoarelor documente:

- Studiu de Circulaţie, elaborat de către SEARCH CORPORATION având ca

subproiectant pe SC VELTONA SRL Timişoara ca urmare a câstigării licitaţiei

organizate de Primăria Municipiului Timişoara.

Notă: În cazul diferitelor surse de zgomot, pentru estimarea valori strategice de prag,

sunt folosite valori şi indicaţii din anexa Ordinului 1830 din 21.11.2007. elaborat de

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.


8

Zgomot industrial

Zgomot aerian

Zgomot trafic rutier

Zgomot trafic

feroviar

Plan de acţiune2 ambientală

Perioada

Lzsn / Lnoapte

Lzsn / Lnoapte

Lzsn / Lnoapte

Lzsn / noapte

1. Valori de prag Indică aria de conflict

Termen scurt

65 / 55 dB(A)

70 / 60 dB(A)

70 / 60 dB(A)

70 / 60 dB(A)

Gradul de afectare a populaţiei trebuie reprezentat conform directivelor în formă de

tabel.

În cursul elaborării planului de acţiune s-a lucrat cu softul utilizat şi la cartarea

zgomotului, deci în această documentaţie aceasta nu mai este prezentat.

2 O R D I N pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită �i a modului de aplicare a

acestora atunci când se elaborează planurile de ac�iune, pentru indicatorii Lzsn �i Lnoapte , în cazul

zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale �i în aglomerări, traficul feroviar pe căile

ferate principale �i în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari �i/sau urbane �i pentru

zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfă�oară activită�i industriale prevăzute în

anexa nr.1 la Ordonan�a de urgen�ă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea �i controlul

integrat al poluării, aprobată cu modificări �i completări prin Legea nr. 84/2006


9

2. Soluţii posibile pentru combaterea zgomotului în municipiul Timişoara

Reducerea zgomotului se poate efectua cu utilizarea a mai multor posibilităţi. Măsuri

pentru combaterea zgomotului în municipiul Timişoara, se pot realiza în următoarele

domenii:

- îmbunătăţirea circulaţiei, reţelei stradale,

- amenajarea, exploatarea terenurilor,

- intervenţii technice în reţeaua drumurilor

- mijloace pentru combaterea zgomotului aşezate ulterior,

- regulamente, dispoziţii economice sau stimulente

- alegerea şi utilizarea surselor de zgomot mai silenţiose

Este necesar asigurarea priorităţii majore dispoziţiilor preventive care micşorează

zgomotul direct cu intervenţie la sursă.

Combatere eficientă şi rentabilă a zgomotului în fiecare caz se poate efectua în

cunoştinţa modurilor de reducere, şi în faza proiectării drumurilor publice şi

stabilimentelor aferente. În cazul mediului înconjurător deja afectat de zgomot stabil

peste nivelul limită, pentru atenuarea ulterioară a zgomotului ne stau la dispoziţie

numai nişte posibilităţi limitate, dar cu utilizarea specială a acestora se pot efectua cu

eficacitate atenuări ale zgomotului pentru asigurarea comfortului acustic

corespunzător.

Posibilitatea dezvoltării drumurilor pentru biciclete în cazul teritoriului afectat se

efectuază cu analiza reţelei actuale, în relaţie cu drumuri şi etape.

Aceasta conţine:

- dezvoltarea drumurilor de biciclete existente

- construirea a noi drumuri de biciclete


10

În cursul întocmirii planului de dispoziţii am avut în vedere următoarele posibilităţi:

2.1. Circulaţia rutieră

Reducerea densităţii traficului reducerea traficului, devierea traficului (în centrul municipiului, cu

ajutorul zonificării reţelei de alimentare),

sprijinirea modurilor de circulaţie prieten al naturii, transportul public

Reducerea proporţiei vehiculelor grei devierea traficului pe rute capabile,

marcarea rutelor pentru vehicule grei,

interzicerea şi limitarea temporară a circulaţiei vehiculelor grei

Limitarea de viteză / atenuarea traficului reducerea depăşirilor vitezei limită,

marcarea zonelor cu viteza limită de 30km/h,

marcarea zonelor limitate pentru trafic (ex. zone pentru magazine),

devierea rutelor, replanificare ( ex. devierea benzilor)

Înnoirea mijloacelor de transport

achiziţionarea vehiculelor marfare mai silenţioase,

achiziţionarea autobuzelor şi tramvaielor mai silenţioase

Schimbarea pavajului

folosirea stratului de uzură cu zgomot redus,

integrarea teritoriilor urbane cu cele folosite pentru circulaţie

Reînnoirea liniilor de tramvai construirea liniilor moderne cu zgomot şi vibraţie redusă


11

Ecranarea zgomotului construirea pereţilor şi digurilor de ecranare a zgomotului,

folosirea clădirilor pentru ecranarea zgomotului,

închiderea ulterioară a spaţiilor dintre clădiri.

Aici menţionăm, că în municipiul Timişoara, din cauza a multor străzi alăturate,

nu se pot construi pereţi de ecranare a zgomotului.

În primul rând am propus construirea unor ziduri pentru atenuarea zgomotului lângă

drumurile de intrare, unde circulaţia camioanelor este densă. În toate cazurile trebuie

avut în vedere la accesul locuitorilor, asigurarea triunghiului vizual, etc.. În cazul

plasării unor astfel de ziduri în interiorul oraşului, totdeauna trebuie efectuate

expertize separate.

În afara celor de mai sus, am considerat o prioritate din punctul de vedere al

amplasării zidurilor protectoare protejarea grădiniţelor, şcolilor, universităţilor.

Există mai multe instituţii unde în locul gardului se pot construi ziduri pentru

atenuarea zgomotelor.

Intervenţii ulteriore posibile în cazul clădirilor (protecţie pasivă) montarea ferestrelor cu ventilaţie ocolitoare şi capacitate înaltă de filtru

de zgomot,

aşezarea perderelor transparente pe clădiri

2.2. Trafic feroviar

Pentru reducerea zgomotului produs de traficul feroviar avem două posibilităţi:

− reducerea activă a zgomotului,

− reducerea pasivă a zgomotului. Sub reducere activă a zgomotului întelegem reducerea zgomotului impus - emisiunea de zgomot - de sursa acestora, iar reducerea activă înseamnă reducerea zgomotului în anumite puncte de observare cu montarea obstacolelor în calea direcţiei de propagare a zgomotului emis.


12

Reducerea activă (reducere tehnică – mecanică – a zgomotului cu modificarea construcţiei vehiculului, impunerea a noi tehnologii de construcţie a căii, etc. ) se poate folosi în primul rând la reînnoirea căii sau în cazul construirii noi căi. În acest caz poate avea loc reducerea pasivă a zgomotului.

2.3 Amenajarea, exploatarea terenurilor

Pe parcursul amenajării şi exploatării terenurilor trebuie să ne străduim ca terenurile

şi stabilimentele folosite pentru diferite scopuri să fie însărcinate cât mai puţin de

zgomoturi de altă origine. În coordonarea reţelei de drumuri cu teritoriile protejate

considerăm următoarele puncte de vedere:

- coordonarea adecvată a şantierelor ca exigenţele de circulaţie să nu crească în

mod nemotivat,

- aşezarea avantajoasă a zonelor industriale fată de rutele de transport public,

stabilimentelor de prestări servicii faţă de rutele de transport interurban şi de

drumurile principale,

- proiectarea aşezărilor omeneşti conform reţelei de circulaţie ( restricţia construcţiilor

în zone de protecţie a aeroportului, respectarea distanţei de protecţie lângă drumuri

principale, etc.),

- construirea a mai multor instituţii, stabilimente economice şi de prestări servicii, şi

mai puţine locuinţe lângă drumuri principale,

- construirea magaziilor sau clădirilor de prestări servicii cu 2-3 etaje de-alungul

drumurilor principale între drum şi locuinţe.


13

3. Proectul de măsuri pentru combaterea zgomotului în Timişoara

3.1. Reprezentarea situaţiei de circulaţie care influenţează sarcina de zgomot în Timişoara

La întocmirea proiectului de combaterea zgomotului pornim de la problemele de

circulaţie ale oraşului, astfel în continuare sintetizăm scurt acestea. La întocmirea

capitolului am folosit Studiul de Circulaţie elaborat de către SEARCH

CORPORATION având ca subproiectant pe SC VELTONA SRL Timişoara ca urmare

a câstigării licitaţiei organizate de Primăria Municipiului Timişoara.

Circulaţia şi situaţia zgomotului în municipipiul Timişoara nu poate fi considerată

rezolvată până nu există centură şi traficul drumurilor publice judeţene trece prin

oraş.

Configuraţia de ansamblu a reţelei stradale a municipiului Timişoara este de tip radial

– inelar, bine structurată la nord de canalul Bega şi mai puţin conturată în partea de

sud. Una din disfuncţionalităţile majore ale reţelei stradale o reprezintă lipsa unui

număr suficient de treceri peste canalul Bega şi calea ferată în afara zonei centrale,

fapt ce nu permite închiderea legâturilor inelare între zonele de pe o parte si alta a

obstacolelor menţionate. Podurile existente peste Bega şi drumurile colectoare ale

acestora sunt aglomerate.

Cele două obstacole majore – calea ferată şi canalul Bega – afectează în mare

măsură continuitatea reţelei stradale din cauza numărului insuficient de poduri şi

pasaje.

Principalele disfuncţionalităţi în configuraţia actuală a reţelei stradale din municipiul

Timiăoara sunt:

– Deficienţe în structura reţelei stradale;

– Lipsa unor artere colectoare cu 4 benzi de circulaţie;

– Capacitatea de circulaţie necorespunzătoare a intersectiilor;


14

– Traficul stationar.

Traficul tot mai intens produce mari probleme. În zilele lucrătoare multe intersecţii din

centrul oraşului sunt însărcinate peste capacitate. Locurile de parcare existente nu

stimulează călătoria cu mijloace de transport public.

Centrul oraşului este centru de administraţie publică, acolo se găsesc şi stabilimente

economice importante, instituţii de învăţământ, de sănătate, şi bine ănţeles este şi ţel

turistic. Prcoesele de transport marfar spontane, care în general au loc în zile

lucrătoare şi folosesc terenuri publice pentru descărcare, sunt elemente importante

ale aglomeraţiei. Nu există sisteme tipizate pentru aprovizionare.

Proporţia locatarilor care folosesc transportul public variază în funcţie de tipul

spaţiului locativ. În zona centrală proporţia celor care folosesc transportul public este

mai mic, mai mulţi sunt pietoni. În colonii se foloseşte cel mai mult transportul public.

3.1.1. Deficiente in structura retelei stradale

Una din disfuncţionalităţile majore ale reţelei stradale o reprezintă lipsa unui număr

suficient de treceri peste canalul Bega şi calea ferată în afara zonei centrale, fapt ce

nu permite închiderea legăturilor inelare intre zonele de pe o parte si alta a

obstacolelor menţionate.

Din aceste motive, o mare parte a relaţiilor de trafic dintre nordul si sudul oraşului se

realizează pe arterele ce traversează zona centrală, rezultând astfel fluxuri mari şi

depăşiri ale capacităţii de circulaţie pe străzile:

– Republicii (sectorul Dragalina – Jiul) – pasaj Jiul – Circumvalaţiunii

(sectorul pasaj Jiul – Brediceanu);

– Gh. Dima – P-ţa Mărăşti – Oituz;

– Calea Aradului (între Circumvalaţiunii şi p-ţa Mărăşti);

– Alecsandri – Savineşti (20 Dec. 1989);

– Popa Şapca;

– Regele Ferdinand.


15

3.1.2. Lipsa unor artere colectoare cu 4 benzi de circulaţie

Lipsa unor artere colectoare cu 4 benzi de circulaţtie în unele zone din oraş (mai ales

la sud de Bega), fapt ce duce spre exemplu la depăşirea capacităţii de circulaţie pe

străzile:

– Calea Şagului - 16 Decembrie 1989;

– Calea Martirilor - Aries - Cluj;

– Eroilor - V.Babes – Porumbescu;

– Calea Aradului (figura 2.3.2.1);

3.1.3. Capacitatea necorespunzătoare de circulatie a intersectiilor

În intersecţii se întâlnesc fluxurile de vehicule care circulă pe direcţii diferite şi unde

se pot efectua manevre de viraj în raport cu reglementările actuale (semaforizare,

indicatoare de prioritate etc.). Din acest motiv, vehiculele care acced într-o intersecţie

au la dispoziţie, pentru a o traversa, doar o parte din timpul total de circulaţie din

traseul curent şi prin urmare se produce epuizarea capacităţii de circulaţie a străzilor

(figura 2.3.3.1), prioritar în intersecţiile de pe traseu.

Intersecţiile pentru care amenajarea actuală în raport cu fluxurile de traversare nu a

fost corespunzătoare au fost prezentate după elaborarea prognozei. În cadrul

Subfazei A.12 Elaborarea propunerilor de imbunatatire a circulatiei.

3.1.4. Traficul staţionar

Lipsa unui număr suficient de locuri de parcare în zonele de interes general (centru,

gara, zone comerciale) şi de garare în cartierele de locuit cu densitate mare conduce

la ocuparea în buna parte a părţii carosabile cu vehicule staţionate şi în consecinţa la

reducerea drastică a capacităţii de circulaţie a acestor străzi.

În această situaţie se găsesc străzile:

– Gh.Lazar între Cetăţii si Circumvalaţiunii;

– Circumvalaţiunii între Gh.Lazăr şi Calea Aradului;

– Calea Şagului între A.Ipştescu si L.Rebreanu;

– Calea Torontalului între Cetăţii si Bucovina;


16

– Calea Martirilor între Lidia (Mareşal C.Prezan) şi L.Rebreanu (Dr.

I.Bulbucă);

– G-ral.Dragalina si Brâncoveanu;

– Toate străzile din zona centrală (“Cetate”);

– majoritatea străzilor din interiorul cartierelor de blocuri (de exemplu:

Teiului, Stelelor, Timiş, Amforei, Naturii, Ofcea, Deliblata, Ştefan Stanca

etc.).

3.2. Propuneri pentru dezvoltarea circulaţiei rutiere care rezultă combaterea zgomotului

În raport cu problemele şi deficienţele amintite în capitolul anterior, propunem

următoarele dispoziţii pentru dezvoltarea circulaţiei oraşului:

- devierea unei proporţii mai mari a traficului rutier de transit pe trasee noi –

centură;

- despărţirea traficului local şi transit;

- extragerea traficului de transit din centrul şi coloniile oraşului;

- dezvoltarea transportului public;

- dezvoltarea unor reţele de parcare pus în concordanţă cu reţeaua de transport

public;

- asigurarea mijloacelor de transport bine amortizate;

- extinderea semnificativă a trotuarelor în centrul oraşului;

- rezolvarea parcărilor pe plan municipal – cu privire la diferenţele între zone

3.3. Dispoziţii propuse pentru atenuarea zgomotului drumurilor publice

Planul dispoziţiilor propuse pnetru atenuarea zgomotului am întocmit conform

Studiului de circulaţie pentru municipiul Timişoara.

Fazele de elaborare a studiului:

- analiza circulaţiei actuale


17

- elaborarea propunerilor de îmbunătăţire a circulaţiei

- elaborarea Plenului de Organizare a Circulaţiei (P.O.C.)

Analiza circulaţiei actuale:

- culegerea datelor necesare descrierii reţelei stradale semnificative şi a modului

actual circulaţiei;

- recensăminte în secţiunile caracteristice şi anchete de circulaţie pe arterele de

penetraţie în municipiu;

- modelarea matematică a traficului actual prin simularea fluxurilor de trafic pe

reţeaua actuală.

Elaborarea propunerilor de îmbunătăţire a circulaţiei:

- propuneri de amenajare a patru intersecţii<

- analiza intersecţiilor semaforizate.

Elaborarea Planului de Organizare a circulaţiei – P.O.C.

- planuri tematice ale reţelei stradale;

- reglementări ale circulaţiei pe ansamblul reţtelei stradale.

3.3.1. Planul de Organizare a Circulaţiei

3.3.1.1 Generalităţi In cadrul actelor normative in vigoare, mentionate mai jos:

– Ordonanta 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, aprobata prin Legea

82/1998;

– Ordinul MT nr. 49/1998 referitor la Normele Tehnice privind proiectarea si

realizarea strazilor in localitati urbane,

este introdusă noţiunea de “clasificare” a retelei stradale si in relatie cu aceasta

clasificare se instituie norme tehnice privind proiectarea/exploatarea strazilor si

obligatii ale autoritatilor centrale si locale in cadrul procesului de administrare a

acestei parti a domeniului public.


18

Clasificarea retelei stradale se face tinand seama de trafic si functiunile pe care le

asigura fiecare stradă in parte. Traficul este o expresie a cererii de calatorii in raport

cu oferta de capacitate de circulatie tinand seama de o serie de reglementari

instituite pentru exploatarea retelei stradale.

Planul de Organizare a Circulaţiei (în continuare P.O.C.) reprezinta un instrument de

gestionare a cadrului instituit de interdependetele dintre:

– parametrii fizici/geometrici ai retelei stradale, echipare tehnica;

– traficul actual si de perspectiva;

– reglementari de circulatie (prioritate, acces).

Din punct de vedere conceptual, P.O.C. trebuie inteles ca un ansamblu de date si

reglementari care pentru un moment de referinta – situaţia actuala – se expliciteaza

prin urmatoarele:

– Planul reţelei stradale, zonificare, graful asociat retelei majore de circulatie;

– Planul retelei stradale, reglementari de circulatie, intersectii semaforizate;

– Planul retelei stradale, traseele liniilor de transport in comun;

– Planul retelei stradale, semaforizarea generala de orientare, trasee

semnalizate pentru traficul de tranzit;

– Planul retelei stradale, clasificarea si incadrarea strazilor pe categorii.

Planul retelei stradale. Zonificare. Graful retelei majore de circulatie. (Plansa nr.1)

Plansa cuprinde 102 zone de trafic si limitele acestora, precum si strazile care fac

parte din reteaua majora de circulatie a municipiului.

Aceasta zonificare a stat la baza executarii studiului de circulatie si este de preferat

sa nu fie schimbata in timp pentru a se putea realiza comparatii ale datelor de trafic

rezultate din diferite studii la diferite etape.


19

Datorita faptului ca functionalitatea in retea a strazilor este diferita, nu toate strazile

au fost cuprinse in reteaua majora de circulatie.

Modelarea retelei majore de circulatie presupune un proces complex de analiza a

parametrilor fizici ai fiecarei strazi (capacitate de circulatie, natura imbracamintei

etc.), a functionalitatii in retea si a reglementarilor de circulatie.

Strazile necuprinse in reteaua majora de circulatie sunt fie in situatia de a nu putea

prelua fluxuri semnificative de trafic (nu sunt modernizate, au latime insuficienta, sunt

in zone protejate, au alte functiuni etc.), fie nu au legaturi functionale care sa

conduca la alegerea lor in cadrul unor posibile rute de legatura intre punctele

polarizatoare de trafic.

Planul retelei stradale. Reglementari de circulatie. Intersectii semaforizate (Plansa nr.2)

Plansa cuprinde strazile care fac parte din reteaua majora de circulatie a

municipiului, strazile cu restrictii de circulatie pentru vehiculele de marfa cu mai mult

de 2.7 tone si strazile pe care circulatia vehiculelor de marfa este total interzisa.

De asemenea, pe aceasta plansa sunt marcate strazile pe care circulatia se

desfasoara intr-un singur sens, reglementarile de prioritate, directiile de urmat in

intersectii si intersectiile semaforizate.

Planul retelei stradale. Traseele liniilor de transport in comun (Plansa nr.3)

Plansa cuprinde traseele liniilor de transport public (tramvai, troleibuz si autobuz),

inclusiv liniile expres, cu marcarea statiilor si a capetelor de linie.

Liniile de transport public incluse pe plansa sunt prezentate in tabelul de mai

jos:


20

Tip ve hicul

Linie Trase u

Tramvai T 1 Gara de Nord - P-ta 700 - P-ta Traian - Gara Timisoara Est - Prefectura

T 2 Dambovita - P-ta Maria - P-ta 700 - P-ta Traian - U.M.T.

T 3 Fabrica de Zahar - Canton C.F.R. - Dambovita - Gara de Nord

T 4 Torontalului - Cetatii - Circumvalatiunii - Prefectura - P-ta Traian - Detergenti - I.O.T.

T 5Razboieni - Macilor - Circumvalatiunii - Prefectura - P-ta Traian - P-ta General V. Economu - U.M.T.


21

Tip ve hicul

Linie Trase u

Tramvai T 7Dambovita - Regele Carol I - P-ta Maria - Maresal Al. Averescu - I.P.Pavlov - Chisodei - Transilvania

T 8 Gara de Nord - P-ta Maria - P-ta Crucii - Banatim - Detergenti - I.A.E.M.

T 9 Dambovita - Arta Textila - Drubeta - Martirilor - Billa 1 - I.A.E.M.

T 10Torontalului - Cetatii - Circumvalatiunii - Prefectura - P-ta Traian - Detergenti - I.A.E.M.

T 11 Torontalului - Cetatii - Circumvalatiunii - Regele Carol I - Gara de Nord

Troleibuz F 11Solventul - Jiul - P-ta 700 - A. Popovici - P-ta Badea Cartan - P-ta General V. Economu - Strandul Tineretului

F 12 Gara de Nord - Jiul - Carmen Silva - N. Balcescu - Iosefin

F 13 Grigore Alexandrescu - P-ta Avram Iancu - Circumvalatiunii - P-ta Marasti

F 14 Lipovei - Cimitirul Eroilor - Antena Radio - P-ta 700 - Gara de Nord - Baritiu

F 15 Maresal C. Prezan - Martirilor - Cluj - Posta Mare

F 16 Lidia Sudului - Billa 1 - Cluj - Posta Mare

F 17 Agronomia - Dacia - P-ta I.C. Bratianu - A. Popovici - Baader

F 18 Liege - Antena Radio - P-ta Marasti - P-ta 700 - Gara de Nord - Baritiu

F 19 Maresal C. Prezan - Martirilor - Cluj - Universitate - Electro - I.C.Bratianu

Autobuz A 21 Plopi - Jokai Mor - Vasile Carlova - Printul Turcesc

A 24 Prefatim - Chisodei - P-ta Iuliu Maniu - P-ta Mocioni

A 26 Aeroport - Strandul Tineretului - p-TA Badea Cartan - Bastion

A 28 Ghirodei - Matasarilor - Uzinei - Ferma 6 - Luncani

A 31 Metro - P-ta Veteranilor - P-ta Iuliu Maniu - P-ta Mocioni - Catedrala

A 32 Gara de Sud - Chisodei - Brancoveanu - Regele Carol I - Gara de Nord - Catedrala

A 33 Pod Calea Sagului - P-ta Veteranilor - P-ta Iuliu Maniu - P-ta Mocioni - Catedrala

A 34 Giroc - Maresal C. Prezan - Martirilor - Str. Craiova

A 40 Lipovei - Stuparilor - Divizia 9 Cavalerie - Popa Sapca - Posta Mare

A 43Pod Calea Sagului - P-ta Veteranilor - P-ta Iuliu Maniu - P-ta Mocioni - Universitate - Fabrica de Bere


22

Liniile expres sunt asigurate prin intermediul autobuzelor si functioneaza pe

urmatoarele trasee:

Linie e xpre s

Tras e u

Expres 1Pod Calea Sagului - Pop de Basesti - Gara de Nord - Circumvalatiunii - Antena Radio - Liege Torontalului - Institul Agronomic

Expres 2 Lipovei - Stuparilor - Divizia 9 Cavalerie - Popa Sapca - Posta Mare - Cluj - Sudului - Soarelui

Expres 3 I.A.E.M. - Billa 1 - Cluj - Universitate - Catedrala - Jiul - Gara de Nord - Baritiu

Planul retelei stradale. Semnalizarea generala de orientare. Traseele pentru traficul de tranzit de marfa si calatori (Plansa nr.4)

Traficul de marfa in municipiul Timisoara se desfasoara pe urmatoarele trasee:

– pentru legatura Lugoj (DN 6) – Jimbolia (DN 59A): Calea Dorobantilor – str.

Adam Gheorghe – Aleea C.F.R. – Aleea Demetriade – str. Divizia 9

Cavalerie (cu legatura la DJ 691, spre Lipova prin: Calea Lipovei) – str.

Amurgului (cu legatura la DN 69, spre Arad prin: Calea Aradului) – str.

Miresei (cu legatura la DN 6, spre Sannicolaul Mare prin: Calea

Torontalului) – bd. Cetatii – str. Closca – str. Ovidiu Balea;

– pentru legatura Lugoj (DN 6) – Moravita (DN 59): Calea Dorobantilor – str.

A.Saguna – str. St.O.Iosif – str. Stefan cel Mare – str. Stan Vidrighin (cu

legatura la DJ 592, spre Buzias prin: Calea Buziasului) – str. Dr. Iosif

Bulbuca – str. Liviu Rebreanu – Calea Sagului;

– pentru legatura Sannicolaul Mare (DN 6) – Moravita (DN59): Calea

Torontalului – str. Circumvalatiunii – bd. Republicii – str. Pop de Basesti –

str. Iuliu Maniu (cu legatura la DJ 591, spre Utvin prin: str. Budai Deleanu –

str. Dambovita – str. Ardealului – str. Ioan Slavici – str. Polona) – Calea

Sagului.

Prin indicatoare de circulatie se interzice accesul autovehiculelor de trafic marfa ce

au masa maxima totala mai mare de 2.7 tone spre centrul municipiului.


23

In anexa se prezinta, in detaliu, pentru fiecare intersectie, indicatoarele de orientare

si semnalizare a traficului de tranzit.

Planul retelei stradale. Clasificarea si incadrarea strazilor pe categorii (Plansa nr. 5)

Clasificarea si incadrarea strazilor actuale s-a facut doar pentru strazile componente

ale retelei majore de circulatie.

Aceasta clasificare s-a facut tinand seama de trafic, profilul transversal al strazii si

functiunile pe care le asigura fiecare strada in parte. In aceasta plansa se prezinta pe

planul retelei stradale incadrarea strazilor pe categorii si profilurile transversale

caracteristice aferente fiecarei categorii. Incadrarea pe categorii s-a facut in

conformitate cu “Normele tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitati

urbane”, astfel:

– strazi de categoria I – magistrale, cu minim 6 benzi de circulatie;

– strazi de categoria a II-a – de legatura, cu 4 benzi de circulatie;

– strazi de categoria a III-a – colectoare, cu 2 benzi de circulatie.

Strazile neclasificate sunt in general de categoria a III-a (2 benzi) sau categoria a IV-

a (o banda).

Pe langa aceasta clasificare plansa cuprinde tipurile profilurilor transversale

caracteristice ale strazilor clasificate.

La finalul studiului de circulatie, in urma unor analize specifice, Planul de Organizare

a Circulatiei va fi completat cu o serie de propuneri privind reamenajarea circulatiei si

clasificarea retelei stradale, in acord cu prognoza de trafic, incluzand intre acestea si

modificarile aduse prin reglementarile de circulatie adoptate de Primaria Timisoara

pana la acea data.

Prin aprobarea de catre Consiliul Local al Planului de Organizare al Circulatiei,

acesta va deveni instrument de lucru pentru administratorul retelei stradale si sistem

de referinta pentru Baza de Date Tehnice Stradale.


24

3.3.2. Schimbarea stratului de uzură Pe baza studiilor făcute la faţa locului, s-a constatat că în municipiu Timişoara starea

carosabilului este în stare proastă. În planul de acţiune, în concordanţă cu planul de

dezvoltare a oraşului, s-a luat în considerare următoarele schimbări ale stratului de

astfalt, care se vor efectua în următorii 5 ani:

20 Decembrie 1989 Aleea Padurea Verde Alexandru Odobescu Amforei Amforei Andrei Mocioni Andrei Saguna Andrei Saguna Aristide Demetriade Aurel Vlaicu Avram Imbroane Brasov Bujorilor Bul. Const. Diaconovici Loga Bul. Constantin Brancoveanu Bul. Dr. Iosif Bulbuca Bul. Eroilor de la Tisa Bul. Eroilor de la Tisa Bul. Eroilor de la Tisa Bul. Eroilor de la Tisa Bul. General Ion Dragalina Bul. Iuliu Maniu Bul. Mihai Eminescu Bul. Regele Ferdinand I. Bul. Regele Ferdinand I. Bul. Revolutiei din 1989 Bul. Revolutiei din 1989 Bul. Simion Barnutiu Bul. Sudului Cal. Buziasului Cal. Sagului Cal. Sever Bocu Calea Alexandru Ioan Cuza Calea Dorobantilor Calea Dorobantilor Calea Ioan Vidrighiu Calea Ioan Vidrighiu Calea Martirilor 1989 Calea Martirilor 1989 Calea Martirilor 1989 Calea Torontalului Cercului Ciprian Porumbescu


25

Ciprian Porumbescu Closca Constantin Titel Petrescu Coriolan Brediceanu Costache Negruzzi Costache Negruzzi Cpt. Damsescu Daliei Dr. Iosif Nemoianu Dunarea Emile Zola

Costul schimbării stratului de uzură a carosabilului nu este foarte mare, raportul cost-

beneficiu este relativ mare.

3.3.3. Construirea pereţilor de ecranare a zgomotului

S-au studiat posibilităţile de construire a unor ziduri de ecranare a zgomotului pe

teritoriul municipiului Timişoara.

În primul rând am propus construirea unor astfel de ziduri pe lângă drumurile de

intrare în municipiu, unde circulaţia vehiculelor de mare tonaj este intensă. În toate

cazurile trebuie avut în vedere la accesul locuitorilor, asigurarea triunghiului vizual,

etc.. În cazul plasării unor astfel de ziduri în interiorul oraşului, totdeauna trebuie

efectuate expertize separate.

În afara celor de mai sus, am considerat o prioritate din punctul de vedere al

amplasării zidurilor protectoare protejarea grădiniţelor, şcolilor, universităţilor.

Există mai multe instituţii unde în locul gardului se pot construi ziduri pentru

atenuarea zgomotelor.

În planul de acţiune am propus ziduri de 3 m înălţime, însă la proiectarea efectivă

trebuie făcute calcule amănunţite în vederea stabilirii înălţimii optime.

Am propus amplasarea unor ziduri de ecranare a zgomotului pe câte o etapă a

următorilor străzi:

Calea Aradului

Calea Buziasului


26

Calea Sagului

Str. Gen.Dragalina

Bd. Cetati

Str. Gh. Adam

3.3.4. Legenda planului de acţiune

La elaborarea primei faze a planului de acţiune s-au luat în considerare cele

enumerate mai înainte. Reglementările din vigoare nu preved o prezentare prin hărţi

a planurilor de acţiune, firma noastră a efectuat acestea în plus faţă de îndatoririlor

sale.

Figurile din anexa 1. arată hărţile strategice de zgomot a planului de acţiune pentru

municipiul Timişoara. Figurile au fost efectuate pe o scară de 1:13000, care se

găsesc şi pe CD-ul alăturat.

1.1. Act-R-Z–Lzsnn.jpg Hartă de zgomot a planului de acţiune pentru circulaţia rutieră

efectuată pentru caracteristica Lden

1.2. Act-R-Z–Lnoapte.jpg Hartă de zgomot a planului de acţiune pentru circulaţia

rutieră efectuată pentru caracteristica Lnoapte

1.3. Dif-R-Z–Lzsn.jpg jpg Diferenţa dintre hartă de zgomot a planului de acţiune şi

harta de zgomot pentru caracteristica Lzsn

1.4. Dif-R-Z-Lnoapte.jpg Diferenţa dintre hartă de zgomot a planului de acţiune şi

harta de zgomot pentru caracteristica Lnoapte

1.5. 5-10-R-Z-Lzsn.jpg Zone unde caracteristica Lzsn scade între 5 şi 10 dB 1.6. 5-10-R-Z-Lnoapte.jpg Zone unde caracteristica Lnoapte scade între 5 şi 10 dB 1.7. 0-5-R-Z-Lzsn.jpg Zone unde caracteristica Lzsn scade între 0 şi 5 dB 1.8. 0-5-R-Z-Lnoapte.jpg Zone unde caracteristica Lnoapte scade între 0 şi 5 dB 1.9. 10+R-Z-Lzsn.jpg Zone unde caracteristica Lzsn scade cu mai mult de 10 dB 1.10. 10+R-Z-Lnoapte.jpg Zone unde caracteristica Lnoapte scade cu mai mult de

10 dB


27

4.3.1.5. Determinarea afectării din planul de acţiune

Pe baza metodei prezentate anterior am determinat efectul asupra populaţiei

afectate a planurilor de acţiune. Pentru afectare am luat în considerare datele primite

de la Primăria Timişoara privind numărul de locuitori din clădiri.

Lzsn Intervale ale nivelului de zgomot Actualmente locuitori afectaţi

Faza 1. al planului de acţiune locuitori afectaţi

Diferenţa (plan de acţ.-actualmente) locuitori afectaţi

50-55 50700 42500 -820055-60 38900 28900 -1000060-65 34300 30400 -390065-70 27300 30700 340070-75 31100 31100 0>75 23300 16200 -7100

Lnoapte Intervale ale nivelului de zgomot Actualmente locuitori afectaţi

Faza 1. al planului de acţiune locuitori afectaţi

Diferenţa (plan de acţ.-actualmente) locuitori afectaţi

45-50 44400 31300 -1310050-55 37500 29700 -780055-60 31200 30800 -40060-65 28500 31100 260065-70 27400 20800 -6600>70 7700 4700 -3000

Tabelul 4.3.1.5.: Planul de acţiune / pe baza ordinului s-a rotunjit pe 100 de loc/

Scăderea numărului personelor afectate arată bine eficacitatea planului de acţiune.

4.3.5. Evaluarea stării de zgomot după etapa 1 a planului de acţiune În urma efectuării măsurilor luate în etapa 1 a planului de acţiune, pe teritoriul întregului oraş va scădea nivelul de zgomot cu 3-5 dB. Harta de zgomot a diferenţelor (starea care va fi după efectuarea măsurilor) este arătată în figura 1.1. şi 1.2.. Mărimea suprafaţelor unde nivelul de zgomot scade cu mai mult de 5 dB este semnificativă. (a se vedea fig. 1.7, 1.8) În continuare va fi un nivel de zgomot de LDEN >75 dB pentru următoarele drumuri: Ana Ipatescu


28

Andrei Saguna Ardealului Aries Aristide Demetriade Baba Dochia Banatul Bogdan Petriceicu Hasdeu Budai Deleanu Bul. 16 Decembrie 1989 Bul. Cetatii Bul. Constantin Brancoveanu Bul. Corneliu Coposu Bul. Dambovita Bul. Dr. Iosif Bulbuca Bul. Eroilor de la Tisa Bul. General Ion Dragalina Bul. Iuliu Maniu Bul. Liviu Rebreanu Bul. Michelangelo Bul. Mihai Viteazu Bul. Republicii Bul. Revolutiei din 1989 Bul. Simion Barnutiu Bul. Victor Babes Cal. Bogdanestilor Cal. Buziasului Cal. Dorobantilor Cal. Sagului Cal. Sever Bocu Calea Aradului Calea Dorobantilor Calea Ioan Vidrighiu Calea Martirilor 1989 Calea Torontalului Chisodei Ciprian Porumbescu Circumvalatiunii Closca Cluj Cpt. Damsescu Divizia 9 Cavalerie Eeugeniu de Savoya Enric Baader Feldioara Garii Gheorghe Adam Gheorghe Pop de Basesti Ioan Slavici Ion Barac Linistei Lt. Ovidiu Balea Miresei Oituz Pasaj CF Jiul Rascoala din 1907


29

Spitalul Nou Spl. Tudor Vladimirescu Stefan cel Mare Stefan Octavian Iosif Surorile Martir Caceu 70 dB < Lden < 75 dB

20 Decembrie 1989 Aleea F.C.Ripensia Ana Ipatescu Ardealului Aries Aristide Demetriade Bogdan Petriceicu Hasdeu Bul. 16 Decembrie 1989 Bul. Constantin Brancoveanu Bul. Corneliu Coposu Bul. Dambovita Bul. Eroilor de la Tisa Bul. Liviu Rebreanu Bul. Michelangelo Bul. Revolutiei din 1989 Bul. Simion Barnutiu Bul. Take Ionescu Bul. Victor Babes Cal. Sagului Cal. Sever Bocu Calea Alexandru Ioan Cuza Calea Aradului Calea Martirilor 1989 Calea Torontalului Chisodei Circumvalatiunii Cluj Daliei Divizia 9 Cavalerie Eeugeniu de Savoya Emile Zola Enric Baader Gheorghe Lazar Iepurelui Linistei Lucian Blaga Marasesti Miresei Nicolae Andreescu Proclamatia de la Timisoara Sf. Apostol Petru si Pavel Spl. Tudor Vladimirescu Ulpia Traiana


30

Conflict semnificativ, mai mare de 10 dB

Cal. Dorobantilor (imobil de locuit numai pe un segment mic)

Cal. Sagului (imobil de locuit numai pe un segment mic) Conflict semnificativ, între 5-10 dB:

Andrei Saguna Bul. Cetatii Bul. Iuliu Maniu Bul. Liviu Rebreanu Bul. Republicii Cal. Bogdanestilor Cal. Dorobantilor Cal. Sagului Garii Gheorghe Pop de Basesti Stefan Octavian Iosif

Pe baza celor de mai spus se poate remarca că datorită intervenţiilor va scădea

semnificativ mărimea suprafeţelor şi a persoanelor afectate cu o sarcină a

zgomotului de peste 75 dB. Deasemenea se poate remarca că suprafaţa de conflict

de peste 10 dB va scădea semnificativ.

3.4. Propuneri privind perioada de după aplicarea măsurilor preconizate

3.4.1. Limitarea circulaţiei vehiculelor grele Limitarea circulaţieie vehiculelor grele poate avea loc dacă se vor construi drumurile

ocolitoare.

Propunem următoarele: - pe drumurile exterioare de centură ce urmează a fi proiectate un trafic de max.

7,5 t să fie permis, - În interiorul cartierului Cetate un maxim de 3,5 t de trafic de marfă să fie

permis.


31

3.4.2. Reducerea vitezei / atenuarea traficului Măsurile pentru reducerea traficului şi a atenuării traficului atunci pot avea loc, dacă

drumurile ocolitoare proiectate se vor construi. În primul rând în zona Cetate se pot

delimita zone cu „viteză 30”.

3.4.3. Proiectarea utilizării suprafeţelor – concepţia „centru verde” Centrul Cetate, din punctul de vedere al circulaţiei are un rol foarte important. Am

propus ca centrul să fie protejat din punctul de vedere calităţii mediului.

Pe baza hărţii de zgomot efectuate se pot determina acele zone unde se pot construi

locuinţe, birouri, construcţii protejate din punctul de vedere al protecţiei zgomotului.

Pe baza hărţii de zgomot se pot determina distanţele de protecţie de la arterele

principale. Pe lângă arterele principale cu emisii mari de zgomot, se recomandă

construirea unor unităţi de deservire sau comerciale. Yntre drum şi locuinţe se pot

construi de ex. nişte depozite de 2-3 etaje.

Spaţiile de construcţie noi aşa trebuie gândite, ca nevoile de circulaţie să nu crească

nejustificat. Zonele industriale trebuie plasate în aşa fel, încât să fie în preajma

traseelor de circulaţie.

3.4.4. Protecţie pasivă

Măsurile de mai sus slujesc numai la ameliorarea zgomotului, dar singur nu pot

asigura confortul acustic. Pentru aceasta propunem montarea unor uşi, ferestre

izolatoare fonic. Considerăm că ar fi oportun demararea unui program de „schimbare

a ferestrelor”.

În primul rând în preajma nodurilor şi arterelor cu Lden >75 dB:

Ana Ipatescu Andrei Saguna Ardealului Aries


32

Aristide Demetriade Baba Dochia Banatul Bogdan Petriceicu Hasdeu Budai Deleanu Bul. 16 Decembrie 1989 Bul. Cetatii Bul. Constantin Brancoveanu Bul. Corneliu Coposu Bul. Dambovita Bul. Dr. Iosif Bulbuca Bul. Eroilor de la Tisa Bul. General Ion Dragalina Bul. Iuliu Maniu Bul. Liviu Rebreanu Bul. Michelangelo Bul. Mihai Viteazu Bul. Republicii Bul. Revolutiei din 1989 Bul. Simion Barnutiu Bul. Victor Babes Cal. Bogdanestilor Cal. Buziasului Cal. Dorobantilor Cal. Sagului Cal. Sever Bocu Calea Aradului Calea Dorobantilor Calea Ioan Vidrighiu Calea Martirilor 1989 Calea Torontalului Chisodei Ciprian Porumbescu Circumvalatiunii Closca Cluj Cpt. Damsescu Divizia 9 Cavalerie Eeugeniu de Savoya Enric Baader Feldioara Garii Gheorghe Adam Gheorghe Pop de Basesti Ioan Slavici Ion Barac Linistei Lt. Ovidiu Balea Miresei Oituz Pasaj CF Jiul Rascoala din 1907 Spitalul Nou Spl. Tudor Vladimirescu Stefan cel Mare


33

Stefan Octavian Iosif Surorile Martir Caceu În al doilea rând lângă drumurile: 70 dB < Lden < 75 dB

20 Decembrie 1989 Aleea F.C.Ripensia Ana Ipatescu Ardealului Aries Aristide Demetriade Bogdan Petriceicu Hasdeu Bul. 16 Decembrie 1989 Bul. Constantin Brancoveanu Bul. Corneliu Coposu Bul. Dambovita Bul. Eroilor de la Tisa Bul. Liviu Rebreanu Bul. Michelangelo Bul. Revolutiei din 1989 Bul. Simion Barnutiu Bul. Take Ionescu Bul. Victor Babes Cal. Sagului Cal. Sever Bocu Calea Alexandru Ioan Cuza Calea Aradului Calea Martirilor 1989 Calea Torontalului Chisodei Circumvalatiunii Cluj Daliei Divizia 9 Cavalerie Eeugeniu de Savoya Emile Zola Enric Baader Gheorghe Lazar Iepurelui Linistei Lucian Blaga Marasesti Miresei Nicolae Andreescu Proclamatia de la Timisoara Sf. Apostol Petru si Pavel Spl. Tudor Vladimirescu Ulpia Traiana


34

4. Delimitarea zonelor liniştite

Zona liniştită a oraşului este acea zonă delimitată de către primărie, unde pentru

toate sursele de zgomot se îndeplinesc condiţiile ca nivelul de zgomot <55 dB.

(Menţionăm că pe baza regulamentului în curs de adoptare suprafaţa minimă a zonei

liniştitie terbuie să fie de 4,5 ha, aceste zone sunt marcate cu o steluţă în

documentaţie.)

4.1. Zone liniştite din Timişoara

Numai în zonele închise circulaţiei putem vorbi de o sarcină a zgomotului favorabilă.

Drumuri, pieţe considerate favorabile:

Piata Unirii şi împrejurimi

Piata Liberta şi împrejurimi

Piata Victoriei şi împrejurimi

Parcul Doina

Piata Axente Sever

Padurice*

şi clădirile interioare mărginite de clădiri de pe arterele principale, sau clădiri situate

pe lângă drumuri cu circulaţie redusă

Parcuri aflate în centrul oraşului:

Parcul Civic*

Parcul Botanic*

Parcul Catedralei*

Parcul Central*

Parcul Justitiei

Parcul Copiilir*

Parcul Poporalui*

Piata L. da Vinci


35

toate sunt situate pe suprafeţe limitate de către artere principale, de aceea în zonele

exterioare nivelul de zgomot este ridicat, şi numai în interiorul parcurilor scade la 55-

65 db.

Delimitarea zonelor liniştite

Zona liniştită a oraşului este acea zonă delimitată de către primărie, unde pentru

toate sursele de zgomot se îndeplinesc condiţiile cele mai severe referitoare la

limitele nivelului de zgomot.

Mediu liniştit este acea zonă neconstruită, delimitată de pimărie, unde nu există nici

zgomot industrial, nici zgomote provenite de la activităţi de recreere sau de la

circulaţie.

Pe baza celor de mai sus se poate constata că următoarele zone pot fi propuse ca

zone liniştitite:

Padurice* Padurea Verde*

Parcurile din centrul oraşului

Parcul Civic* Parcul Botanic* Parcul Catedralei* Parcul Central* Parcul Justitiei

Parcul Copiilir* Parcul Poporalui* Piata L. da Vinci

Toate se situează pe spaţii delimitate de drumuri principale, de aceea pe marginea

lor nivelul de zgomot este destul de ridicat, şí numai în interiorul parcurilor va scădea


36

la 55-65 dB. Spaţiile de lângă drumurile principale se pot proteja cu amplasamente

de ecranare a zgomotului. În interiorul spaţiilor se pot delimita zone liniştite.


37

5. Planul de acţiune a zonelor industriale

Dintre uzinele IPPC numai de la CET CENTRU (notat cu 8) provine un nivel de

zgomot care depăşeşte semnificativ valorile de conflict. Această unitate prezintă o

sarcină de zgomot semnificativă pentru locuitorii din străzile Nischbach, Lonovici,

Marinescu, Piata Romanilor Pentru diminuarea zgomotului produs de această uzină

am întocmit un plan de acţiune.

5.1. Analizarea surselor de zgomot în vederea determinării surselor de zgomot dominante

În primul rând trebuie măsurat niveul de zgomot în prajma unităţii, iar în al doilea

rând trebuie făcute măsurători în jurul surselor de zgomot. Din măsurătorile ale

emisiei şi imisiei de zgomot, se pot efectua controlarea datelor de intare pentru

cartarea zgomotului respectiv determinarea şi identificarea efectelor unor surse.

Elaborarea planului de acţiune pentru această unitate industrială, unde sunt prezenţi

mai multe surse de zgomot, a făcut necesară pregătirea unor calcule care fac

posibile urmărirea situaţiei de emisie a zgomotului.

Studiile asupra zgomotelor trebuie efectuate în spaţiul apropiat susrsei, la 5-10 m de

suprafaţa sursei. Cunoscând nivelurile de presiune şi a părţilor de suprafeţe nivelul

de zgomot emis se poate calcula cu formula:

LAWi ≈ LApmed +10*log Si/S0-3 [dB] unde:

- LWi – nivelul de presiune acustică provenită de la suprafaţa i [dB]

- Lpmed – nivelul de presiune acustică medie măsurată în faţa suprafeţei i [dB]

- Si – mărimea suprafeţei i [m2]

- S0 – suprafaţa de referinţă (S0 = 1 m2) [m2]


38

- -3 – corecţia datorită reflexiei solului

Din valorile LWi determinate pe toate suprafeţele se poate determina pentru toată

instalaţia sarcina de zgomot radiată:

∑ LW = 10*log(10^(Lwi/10))

Mărimea astfel găsită este potrivită pentru caracterizarea sursei de zgomot şi poate

sluji ca şi dată de pornire pentru analiza de zgomot efectuată cu programul

SoundPlan.

5.2. Pregătirea tabelului

Împreună cu analiza de zgomot se poate efectua şi un tabel, cu ajutorul căruia se

poate determina ca fiecare sursă de zgomot ce sarcină de zgomot va produce în

punctele de imisie, adică contribuţia fiecărei surse se poate determina. Cu aceasta

se poate determina mărimea reducerii de zgomot pe fiecare sursă ca în punctele de

imisie să scadă sarcina de zgomot.

Sursele de zgomot determinante pentru fiecare punct de imisie se pot reprezenta în

tabel în funcţie de ordinea de mărime a lor. Din tabel se pot citi acele echipamente a

căror zgomote trebuie reduse, ca sarcina de zgomot să nu depăşească valorile

prescrise.

Metoda propusă s-a ales luând în considerare experienţa de reducere a zgomotelor

obţinută în mai mulţi ani de către firma noastră. Datorită costului ridicat al reducerii

zgomotului, numai acele propuneri de reducere a zgomotelor s-au finalizat, a căror

eficacitate se poate demonstra.


39

5.3. Elaborarea metodei de reducere a zgomotului

Priorităţile soluţiilor de protecţie a zgomotelor:

1.) Diminuarea emisiei

2.) Atenuarea propagării (transmisiei)

3.) Protecţia spaţiului (imisie) protejat – în cazul de faţă nu este o soluţie

Posibilităţi de reducere a zgomotelor pentru sursele industriale:

Zgomote de propagare

– Acţionare (evitarea aerului comprimat)

– În locul răcirii cu aer să se utilizeze răcire cu apă

– Îmbinări optime

– Împiedicarea propagării sunetului combinat

– Turaţie mai mică, diametru mai mare

– Montarea unor amortizoare de zgomot

– Segmentarea tuburilor

Zgomote de aparate

– Fundaţii corespunzătoare

– Echilibrare dinamică

– Reducerea de turaţii

– Înlocuirea pieselor uzate

– Reducerea oscilaţiilor superficiale (rigidizări)

– Reducerea suprafeţelor oscilante

– Alegerea materialelor

– Cuplaje flexibile

– Ecranarea zgomotului


40

Reducerea nivelului de sunet emise de sursele de zgomot:

– reducerea puterii sursei

– scimbarea timpului de lucru a surselor de zgomot

– atenuarea zgomotelor mecanice (echilibrare, întreţinere)

– evitarea rezonanţelor structurale

– reducerea vitezei de propagare în cazul surselor de zgomot de propagare

– asigurarea eliberării uniforme a căldurii în cazul surselor termice de

zgomot

Obiectivul secundar este împiedicarea propagării sunetului:

– Ţinerea unei distanţe corespunzătoare în cazul problemelor de mediu.

– Alegerea direcţiei de propagare dependentă de caracteristica de direcţie a

sursei.

– Încapsulare protectivă din punctual de vedere al zgomotului

– Zid de ecranare

– Creşterea izolării fonice a pereţilor, uşilor, ferestrelor.

– Împiedicarea propagării în tuburile de aer.

– Utilizarea unor amortizoare de sunet.

– Utilizarea unor metode active de reducere a zgomotelor.

– O protecţie adecvată se pot obţine prin combinarea metodelor de mai sus.


41

6. Propunere pentru informarea publicului

Informarea publicului şi participarea opiniei publice sunt prescrise în directivele

privind realizarea planurilor de acţiune. Proiectările privind reducerea zgomotului este

un proces destul de lung. Informarea continuă a publicului oferă posibilitatea

oamenilor de a participa în proiect. Experienţa arată că acceptarea metodelor şi a

măsurilor este mult mai mare în cazul în care locatarii au fost informaţi încă de la

început cu privire la planurile de acţiune.

Deasemenea cunoştinţele „confidenţiale” ale locuitorilor despre problemele legate de

locuinţe poate ajuta foarte mult proiectantului. Deasemnea poate avea o importanţă

mare resursele organizaţiilor, a societăţilor de transport, etc. Un factor important în

cea ce priveşte informarea publicului este informarea despre reducerea zgomotului

prin intermediul politicienilor locali, artişti, funcţionar publici, care pot îndemna

populaţia privind implicarea în rezolvarea problemelor.

Este foarte important, ca încă de la început să fie o persoană responsabilă, care să

îndeplinească problemele de coordonare şi intermediere între autorităţi şi specialísţii

implicaţi, pe de altă parte între autorităţi, specialişti şi public. Acest rol de moderator

se extinde şi pentru pregătirea şi aranjarea înţelegerilor cu grupul de experţi.

Moderatorul asigură propagarea informaţiilor şi transparenţa, apoi va asigura şi

luarea în considerare a părerilor şi ca între părţi să aibă loc un consens. Dacă nu

este posibil un consens, atunci moderatorul va decide. Deasemenea intră în sarcina

moderatorului alcătuirea unui material de informare despre şedinţe.

6.1. Publicarea planului de acţiune

Sunt mai multe posibilităţi privind publicarea planului de acţiune. Este prescris în

directivă ca planul de acţiune să fie publicată într-o formă simplă, pe înţelesul tuturor,

şi ca aceasta să fie uşor accesibilă.


42

6.1.1.Campanii de presă / Internet

De a lungul întregului procedeu presa este partenerul cel mai important. Pentru

informarea publicului trebuie ţinute conferinţe de presă. Ziariştii trebuie informaţi

sistematic.

Internetul se poate folosi pentru informare în cursul derulării proiectului. Pe o pagină

web se pot afişa informaţiile importante.

6.1.2.Cooperare publică

Este foarte important asigurarea cooperării publice de a lungul întregului proiect.

Aceasta nu se referă numai la populaţie, ci şi la politicienii implicaţi şi la organizaţiile

de interes general.

6.2. Propunere de informare pentru municipiul Timişoara

Vibrocomp Kft propune publicarea pe internet a hărţilor de zgomot şi a rezumatului

planurilor de acţiune respectiv a figurilor grafice, eventual pe site-ul oficial al

municipiului Timişoara. Pe internet trebuie asigurate condiţiile pentru ca să apară şi

observaţiile opiniei publice şi a prelucrării acestor observaţii.


43

8. Concluzii

Pe baza hărţilor strategice de zgomot, Vibrocomp Kft, a efectuat Planul Strategic de

acţiune a Timişoarei, conform celor prescise de END.

Din acest plan se poate vedea care sunt acele zone unde se pot reduce semnificativ

nivelul de zgomt cu 5 sau 10 dB.

În planul de acţiune este determinat scăderea numărului de locuitori care au fost

afectaţi de zgomot.


44

Anexa 1. – Hartii

1.1. Act-R-Z–Lzsnn.jpg Hartă de zgomot a planului de acţiune pentru circulaţia rutieră

efectuată pentru caracteristica Lden


45

1.2. Act-R-Z–Lnoapte.jpg Hartă de zgomot a planului de acţiune pentru circulaţia

rutieră efectuată pentru caracteristica Lnoapte


46

1.3. Dif-R-Z–Lzsn.jpg jpg Diferenţa dintre hartă de zgomot a planului de acţiune

şi harta de zgomot pentru caracteristica Lzsn


47

1.4. Dif-R-Z-Lnoapte.jpg Diferenţa dintre hartă de zgomot a planului de acţiune şi

harta de zgomot pentru caracteristica Lnoapte


48

1.5. 5-10-R-Z-Lzsn.jpg Zone unde caracteristica Lzsn scade între 5 şi 10 dB


49

1.6. 5-10-R-Z-Lnoapte.jpg Zone unde caracteristica Lnoapte scade între 5 şi 10 dB


50

1.7. 0-5-R-Z-Lzsn.jpg Zone unde caracteristica Lzsn scade între 0 şi 5 dB


51

1.8. 0-5-R-Z-Lnoapte.jpg Zone unde caracteristica Lnoapte scade între 0 şi 5 dB


52

1.9. 10+R-Z-Lzsn.jpg Zone unde caracteristica Lzsn scade cu mai mult de 10 dB


53

1.10. 10+R-Z-Lnoapte.jpg Zone unde caracteristica Lnoapte scade cu mai mult de 10 dB

harta strategică de zgomot a - primariatm.ro · 1 conferinţa de lansare a politicii viitoare a ue...

Documents