MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI

ORDINUL Nr.1575

din 15.10.2002

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privindreabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor",

indicativ GT-041-02

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr.10/ 1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare Generală nr. 41/18.04.2002,

Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei emite următorul

ORDIN :

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor civile",indicativ GT-041-02, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor Bucureşti (INCERC) şi prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor.

Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MIRON

TUDOR MITREA

221

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞlLOCUINŢEI

GHID PRIVIND REABILITAREA FINISAJELOR

PEREŢILOR Şl PARDOSELILOR CLĂDIRILOR CIVILE

INDICATIV GT-041-02

Elaborat de:

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTAREÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILORÎNCERC - Bucureşti

Director general: prof. dr. ing. Dan LUNGU!

DEPARTAMENTUL FIZICA CONSTRUCŢIILOR,INTERACŢIUNE CONSTRUCŢII - MEDIU

Director Departament: dr. ing. loan PEPENAR Şef laborator: dr. ing. Liana MANOLACHE Şef de proiect: dr. ing. Liana MANOLACHE

Avizat de:DIRECŢIA GENERALA TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII - MLPTL

Director general: ing. Ion STĂNESCUResponsabil lucrare MLPTL: ing. Paula DRAGOMIRESCU

222

CUPRINS

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE ................................225

2. REFERINŢE ..............................................................................226

3. TERMINOLOGIE.....................................................................228

4. OPERAŢII PRELIMINARE ÎNCEPERII REABILITĂRII

FINISAJELOR .....................................................................229

4. l. Recunoaşterea finisajelor existente...............................231

4.2. Diagnosticarea finisajelor.............................................231

5. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE

A FINISAJELOR......................................................................235

5.1. Conţinutul proiectului privind reabilitarea finisajelor ....235

5.2. Alegerea soluţiei de reabilitare .....................................236

5.2.1. Condiţii generale................................................236

5.2.2. Criterii generale de alegere a soluţiilor de

reabilitare...........................................................237

5.2.3. Soluţii uzuale de reabilitare.................................238

223

6. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE

REABILITARE ...........................................................................2 6 5

6.1. Sistemul calităţii ........................................................2656.2. Obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor .......................2 6 56.3. Obligaţiile executanţilor .............................................2666.4. Verificări pentru asigurarea calităţii .............................267

7. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII Şl SIGURANŢĂ

LA FOC .................................................................................268

224

GHID PRIVIND REABILITAREAFINISAJELOR PEREŢILOR ŞI Indicativ GT 041-02PARDOSELILOR CLĂDIRILOR CIVILE

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul ghid are ca obiectiv elaborarea unor principii de concepţie a lucrărilor de reabilitare a finisajelor pereţilor şi tavanelor, precum şi a pardoselilor clădirilor civile existente.

Ghidul se referă la reabilitarea:a) finisajelor aderente executate la pereţi interiori, tavane şi

pereţi exteriori, de tipul tencuielilor decorative, zugrăvelilor,tapetelor, vopsitoriilor, placajelor din piatră naturală şi artifi-cială montate prin lipire; stratul suport poate fi constituit din:

- beton;- zidărie din produse ceramice, B.C.A.;- produse din B.C.A.;- tencuieli din mortare pe bază de ciment şi/sau varetc.

b) îmbrăcăminţilor pentru pardoseli interioare şi exterioare rea-lizate cu diverse sisteme de răşini sintetice, vopsele, PVC,cauciuc, produse textile, lemn sau derivaţi din lemn, sticlă,placaje din piatră naturală şi artificială, montate prin lipire;stratul suport poate fi constituit din:

- planşeu din beton, lemn;- strat intermediar de nivelare (şapă din mortar deciment)/de susţinere (elemente din lemn).

Elaborat de: Aprobat de: MINISTRULINSTITUTUL NAŢIONAL LUCRĂRILOR PUBLICE,DE CERCETARE-DEZVOLTARE TRANSPORTURILOR ŞIÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA LOCUINŢEI, cu ordinul

CONSTRUCŢIILOR - INCERC __________ nr. 1575 din 15.10.2002

225

Ghidul cuprinde:• descrierea operaţiilor preliminare: recunoaşterea finisaje-

lor existente şi diagnosticarea lor;• principii de stabilire a lucrărilor necesare de reabilitare

(refacere sau conservare);• principii de alegere a soluţiilor de reabilitare a finisajelor • măsuri de asigurare a calităţii lucrărilor de reabilitare;• măsuri de protecţie a muncii şi siguranţa la foc.

1.2. Prevederile prezentului nu se referă la clădirile de patri-moniu.

2. REFERINŢE

• Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii;

• Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi comple-

tată cu Legea 177/2000;

• Legea 137-95 Legea privind protecţia mediului.

• OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobatprin Legea 212/1997;

• Dispoziţia generală de ordine interioară privind prevenirea şi stin-gerea incendiilor - DGPSI 001 - aprobată cu ordinul M.I. nr. 1023/1999;

• Dispoziţia generală privind instruirea în domeniul prevenirii şistingerii incendiilor - DGPSI 002 - aprobată cu ordinul M.I. nr. 1080/2000

• Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, apro-bat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993;

226

• Norme generale de protecţia muncii elaborate de Ministerul Munciişi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii în anul 1996;

• Norme generale cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor,aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998;

• CE l-95 Normativ privind proiectarea clădirilor dinpunct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare;

• NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umedegroase şi subţiri;

• C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp frigurosa lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente;

• C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compactarea şiprepararea mortarelor din zidărie şi tencuială;

• GE 025-97 Ghid pentru refacerea etanşeităţii rosturilor laclădiri civile cu faţade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat;

• GP 037-98 Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigu-rarea calităţii pardoselilor la construcţii civile;

• P 101-78 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea clădi-rilor de locuit cu structura de rezistenţă din panouri mari;

• P 118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare aconstrucţiilor privind protecţia la acţiunea focului;

• P 130-99 Normativ privind urmărirea în timp a construc-ţiilor;

227

• C 149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedee de reme-diere a defectelor pe elementele din beton şi beton armat;

• C 167-77 Norme privind cuprinsul şi modul de întocmirecompletare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor;

• C 223-86 Instrucţiuni tehnice privind executarea placa-jelor din plăci de faianţă, majolică şi plăci ceramice smălţuite aplicate pe pereţi prin lipire cu paste subţiri;

• C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilorpe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

3. TERMINOLOGIE

3.1. Băşicare: umflarea parţială a unui finisaj, datorată pierderiiaderenţei la suport sau între diferite straturi ale finisajului.

3.2. Crăpătură: defect sub formă de deschidere, cu dimen-siunea mai mare de 2mm, în structura finisajului sau suportul acestuia.

3.3. Exfoliere: defect constând în desprinderea parţială sautotală a unui sau mai multor straturi dintr-un finisaj cu sau fărăafectarea suportului.

3.4. Fisură: defect sub formă de deschidere, cu dimensiunicuprinse între 0,2 - 2 mm.

3.5. Lucrări de reabilitare a finisajelor: ansamblu de operaţiice constă în recunoaşterea finisajelor existente, diagnosticarea lor şi

228

refacerea funcţionalităţii şi aspectului acestora, fie cu materiale şi tehnologii similare, fie cu soluţii modificate.

3.6. Microfisură: defect sub formă de deschideri discontinuesau continue cu dimensiuni sub 0,2 mm.

3.7. Prăfuire: defect ce se manifestă la suprafaţa unui finisaj,constând în pierderea coeziunii moleculare şi eliberarea constituenţilormaterialelor conţinute de către acesta, sub formă de pudră fină puţinaderentă.

3.8. Stabilizarea suportului: aplicarea unei amorse pe suporturilesuperficial pulverulente.

4. OPERAŢII PRELIMINARE ÎNCEPERII REABILITĂRII FINISAJELOR

Premergător conceperii soluţiilor de reabilitare a finisajelor este necesară parcurgerea unor etape, a căror derulare este prezentată sistematizat în schema cronologică şi decizională ce urmează şi detaliat în paragrafele 4. l. şi 4.2.

229

4.1. Recunoaşterea finisajelor existente

Recunoaşterea finisajelor existente ale pereţilor şi pardoselilor interioare sau exterioare constă în cercetarea acestora prin metode specifice şi anume:

• cercetarea istoricului finisajelor din cartea tehnică a construc-ţiei;• efectuarea de analize distructive şi nedistructive, după caz.

Aceste analize stabilesc:• materialele ce au stat la baza finisajelor în cauză;• concepţia lor de alcătuire:

- în câmp curent;- în eventuale zone cu structuri diferite ale suportului;- în zonele de rosturi structurale sau existente la nivelulsuportului finisajelor (ex.: rosturi în şape).

4.2. Diagnosticarea finisajelor

Diagnosticarea finisajelor existente ale pereţilor interiori sau exteriori şi a pardoselilor interioare sau exterioare constă în stabilirea gradului de uzură a finisajelor, a capacităţii lor funcţionale, precum şi a necesităţii lucrărilor de reabilitare şi a naturii acestora.

Diagnosticarea finisajelor se realizează după caz, prin analize nedistructive sau distructive şi vizează diversele modificări de aspect, structură, comportament al finisajului, inclusiv al suportului acestuia, conform schemei cronologice şi decizionale prezentate anterior.

în detaliu se va urmări:• stabilirea stadiului de uzură al finisajelor precum şi a tipurilordegradărilor:

- mecanice- chimice- biologice

• localizarea degradărilor şi aprecierea proporţiilor acestora:- la nivelul suprafeţei finisajelor monostrat sau la nivelul

stratului vizibil al finisajelor multistrat: murdărire, decolorări

231

datorate acţiunii razelor UV, pătări, băşicări, mici zgârieturiietc.;

- în structura finisajelor sau la nivelul interfeţelor stratu- rilor, în cazul finisajelor multistrat: tendinţa de măcinareprăfuire, fisuri sau crăpături, în grosimea finisajelor monostratsau la nivelul unuia sau mai multor straturi, în cazul celor multistrat, desprinderi între straturi, modificări de culoare înprofunzime (ca urmare a unor acţiuni biologice - ciuperci, mucegaiuri etc. sau chimice) etc.;

- la nivelul suportului finisajelor: desprinderi de pe suport, însoţite sau nu de umflări, exfolieri ale finisajelor de tip peliculogen sau ale protecţiilor împotriva acţiunilor mecanice,chimice, apei;

- în dreptul rosturilor structurale sau nestructurale aleisuportului finisajelor, precum şi al rosturilor specifice finisa-jelor cu diferite tipuri de placaje.

• stabilirea cauzelor degradărilor:- degradări provocate de acţiuni ale agenţilor atmosferici:

apă sub formă lichidă, solidă sau de vapori, variaţii de tempe-ratură, radiaţii solare, factori chimici poluanţi din atmosferă;

- degradări provocate de acţiuni ale agenţilor mecanici:solicitări de forfecare, poansonare, şocuri mecanice, dilatări contracţii, vibraţii din traficul suprateran sau subteran sau din alte activităţi conexe (garaje, discoteci etc.), apărute în timp caurmare a schimbărilor de destinaţii şi neluate în calcul la proiectare;

- degradări provocate de acţiuni ale fenomenelor reologice: deformaţii, fisuri datorate fenomenului de curgere lentă a betonului din structura de rezistenţă;

- degradări provocate de acţiuni ale agenţilor biologici: modificări de culoare sau structurale;

- alte degradări provocate de erori de concepţie, erori de proiectare, erori datorate nerespectării tehnologiei de execuţie, întreţinere sau survenite în urma alegerii unor soluţii incompa- tibile cu suportul sau finisajul existent.

232

- aprecierea procentului degradărilor, profunzimea şi suprafaţaafectată;

- aprecierea capacităţii funcţionale a finisajelor:- gradul de păstrare a performanţelor lor specifice;

- măsura în care mai răspund cerinţelor actuale.

- aprecierea necesităţii reabilitării finisajelor şi a modalităţilor

optime de realizare.

Pe baza diagnosticării se va stabili modul de refacere a finisajelor:

a) refacerea exclusivă a stratului vizibil al finisajelor pereţilorsau al stratului de uzură în cazul pardoselilor - R l;

b) refacerea parţială (pe zone, în profunzimea finisajului,funcţie de localizarea degradărilor) - R2;

c) refacerea totală (întreaga suprafaţă finisată, începând de lasuport, cu sau fără repararea acestuia, funcţie de rezultatelediagnosticării) - R3.

În cazul a) lucrările de reabilitare se referă la diferite operaţii, după caz, ca de exemplu:

- curăţarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spă-lare, curăţare cu abur, curăţare cu diferite substanţe chimice, sablare);

- reparaţii superficiale la nivelul stratului vizibil al finisajelorpereţilor sau al stratului de uzură în cazul pardoselilor (ex.: închideride microfisuri prin acoperire cu sisteme elastice: vopsitorii, tencuieli,alte protecţii);

- îndepărtarea stratului vizibil sau de uzură urmată de refacerealui integrală, în vechea soluţie sau alta nouă, compatibilă.

În ultimele două cazuri, b) şi c) se subînţeleg lucrări de reabilitare ale finisajelor în profunzimea structurii lor, care pot viza sau nu, operaţii de refacere a stratului suport:

- închiderea fisurilor rezultate în urma diagnosticării înprofunzimea finisajului, după caz, cu sisteme elastice (ex: chituriflexibile de reparaţii), răşini epoxidice etc.;

233

- închiderea fisurilor rezultate în urma diagnosticării la nivelul stratului suport, după caz, cu răşini epoxidice sau sisteme elastice(ex: chituri flexibile de reparaţii acoperite ulterior cu mortare flexibilece înglobează plase din fibră de sticlă pentru preluarea întinderilor şi împiedicarea fisurării noului finisaj);

- refacerea aderenţei la suport cu substanţe specifice de reglarea absorbţiei acestuia sau stabilizare (ex.: grunduri de impregnare).

Funcţie de concluziile stabilite în urma diagnosticării, se vadecide conservarea (C) finisajelor existente, în scopul prelungirii duratei de viaţă a acestora, constând în protecţii mecanice, chimice, hidrofobe.

Necesitatea conservării finisajelor poate surveni, conform schemei cronologice şi decizionale prezentate anterior şi în situaţiile următoare:

• analizele efectuate conduc la rezultate pozitive, parţiale, celenegative nevizând aspecte importante cum ar fi aderenţa la suport a finisajelor, modificări structurale importante, care să compromităexistenţa şi funcţionalitatea acestora; se decid în acest caz, lucrări de refacere de tip Rl, R2, ca de exemplu: curăţare (prin aspirare, spălare cu apă fără/cu detergenţi adecvaţi, cu abur, cu mijloace mecanice sau chimice) urmate sau nu, după caz, de conservare (C) (ex: aplicarea unor protecţii hidrofobe, chimice, mecanice etc.).

• analizele efectuate conduc la rezultate negative integrale sau parţiale, care vizează aspecte importante cum ar fi aderenţa la suport afinisajelor, modificări structurale importante, care să compromităexistenţa şi funcţionalitatea acestora; se decide în acest caz refacerea totală -R3, astfel:

- cu soluţii identice cu cele existente, dar protejate conform concluziilor diagnosticării, împotriva factorilor responsabili ai degradărilor (ex: diferite protecţii hidrofobe, protecţii chimice, protecţii mecanice);

- cu soluţii identice cu cele existente şi cu schimbarea concepţiei de alcătuire a finisajelor (ex: în dreptul rosturilorclădirii sau ale suportului lor, în zonele în care suportul se modifică ca materiale de realizare etc.);

234

• cu soluţii de finisaje diferite faţă de cele existente, care săcuprindă produse şi/sau tehnologii moderne, compatibile cusuportul existent.

5. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE A FINISAJELOR

5.1. Conţinutul proiectului privind reabilitarea finisajelor

Proiectul privind reabilitarea finisajelor se va efectua la solicitarea scrisă a beneficiarului construcţiei (clientului) şi va conţine cel puţin următoarele:

a) piese desenate:• planuri parter, nivele curente, elevaţii şi secţiuni pentru

faţade sau pereţi interiori, după caz; acestea pot fi preluate dindocumentaţia iniţială a construcţiei şi refăcute pe bază derelevee pentru marcarea unor eventuale modificări efectuate întimp, precum şi a degradărilor survenite la finisajele aferente(inclusiv la suportul acestora);

• detalii, secţiuni ale acestora, conform proiectului deexecuţie a vechilor finisaje;

• detalii, secţiuni ale acestora, conform proiectului deexecuţie în dreptul rosturilor aferente finisajelor şi suportuluiacestora, din care să rezulte în mod clar modul în care acesteaau fost rezolvate;

• planuri, detalii, secţiuni privind soluţiile de reabilitarea finisajelor, cu menţionarea agrementelor lor tehnice învalabilitate, atunci când lucrările se bazează pe soluţii modernesau a recepturilor produselor/standardelor în vigoare cândacestea se bazează pe soluţii vechi/tradiţionale.

235

b) piese scrise:• rezultatele expertizelor tehnice sau ale oricăror altor

sondaje efectuate, care au stat la baza alegerii soluţiilor tehnicide reabilitare;

• menţionarea agrementelor tehnice în valabilitate, atuncicând lucrările se bazează pe soluţii moderne (inclusiv în căzulîn care aceste soluţii se referă la oricare tip de curăţare) sau arecepturilor produselor, când acestea se bazează pe soluţii vechitradiţionale;

• menţionarea analizelor de compatibilitate între vechilemateriale şi noile produse utilizate în lucrările de reabilitare.

Proiectul va fi însoţit de caietul de sarcini care va conţine ce puţin:

• prezentarea etapelor tehnologice de preparare şi punereîn operă a materialelor/produselor utilizate pentru reabilitareafinisajelor;

• fazele determinate pentru verificările calităţii lucrărilorde reabilitare, obligatorii pe perioada execuţiei, conform norma-tivelor specifice în vigoare;

• măsuri speciale de protecţie a muncii şi stingere aincendiilor.

5.2. Alegerea soluţiei de reabilitare

5.2.1. Condiţii generale

Alegerea soluţiei de reabilitare constă în stabilirea produselor şi tehnologiilor de aplicare adecvate fiecărei situaţii concrete, în funcţie de degradările constatate şi ţinând seama de reglementările în vigoare.

Pentru luarea deciziei de reabilitare, diagnosticarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor trebuie să aibă la bază un studiu bazat pe analize distructive sau nedistructive, conform cazurilor concrete efectuate pe o suprafaţă de cel puţin 50 mp.

236

Produsele şi tehnologiile ce intră în alcătuirea unei soluţii de reabilitare trebuie să constituie un sistem omogen: acestea trebuie să provină de la un singur producător, iar în situaţia în care acest lucru nu este posibil, sistemul respectiv trebuie să aibă avizul tehnic al unui institut de specialitate, din punct de vedere al compatibilităţii componentelor lui.

5.2.2. Criterii generale de alegere a soluţiilor de reabilitare

Criteriile de alegere se referă la:

a) tipul de refacere rezultat în urma diagnosticării: R1, R2, R3;

b) compatibilitatea soluţiilor de curăţare (produs şi tehnologie)cu finisajul căruia i se aplică, în cazul refacerii de tip R1;

c) compatibilitatea materialelor/produselor ce alcătuiesc fini-sajul nou cu cele din vechiul suport, în cazul refacerii de tip R3;

d) compatibilitatea materialelor/produselor care pot intra însistemul ales, în cazul refacerilor de tip R1, R2, R3; de exemplu:

- amorse sau grunduri de pregătire a suportului (pentrustabilizare, reducerea gradului de absorbţie etc.) faţă de finisajulce urmează a fi aplicat;

- protecţii hidrofobe, protecţie împotriva acţiunilor meca-nice sau chimice faţă de finisajul vechi;

e) compatibilitatea în zonele de interferenţă între vechiul şi noulfinisaj, în cazul refacerii de tip R2;

f) compatibilitatea soluţiei alese cu mediul ambiant, în cazulfinisajelor faţadelor cu refaceri de tip R1, R2, R3; de exemplu:

- se vor evita soluţii pe bază de lianţi organici la clădirisituate în apropierea unor zone împădurite;

- se vor evita finisaje cu culori închise pe faţade însorite;

g) posibilitatea redării aspectului unitar/omogen al finisajuluireabilitat;

h) durabilitatea;

237

i) durata lucrărilor raportată la costuri;

j) cantitatea lucrărilor de demolare pe care le implică soluţia dereabilitare adoptată;

k) scoaterea sau nu din exploatarea curentă a spaţiilor implicate

1) costul lucrărilor raportat la costul întreţinerii ulterioare.

5.2.3. Soluţii uzuale de reabilitare

În tabelul 1 sunt prezentate sistematizat soluţiile uzuale de reabilitare, pe cazuri curent întâlnite la clădirile din fondul de locuinţeiexistent.

Aceste soluţii trebuie să îndeplinească cerinţele Legii 10/1995,privind calitatea în construcţii, respectiv specificaţiile de performanţeice decurg din acestea, conform standardelor în vigoare. Condiţiiletehnice, criteriile de performanţă şi nivelurile de performanţă generalăpe ansamblul soluţiilor de reabilitare (finisaj/suport) sunt prezentate întabelul 2.

238

6. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE REABILITARE

6.1. Sistemul calităţii

Realizarea unei calităţi corespunzătoare a lucrărilor de reabi-litare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor din fondul de locuinţe existent trebuie să se înscrie în prevederile Legii nr. 10/1995.

Pentru asigurarea calităţii acestor lucrări sunt necesare urmă-toarele acţiuni:

- verificarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie funcţiede tipurile de finisaje ce urmează să fie reabilitate;

- verificări pe parcursul executării lucrărilor de reabilitare(verificarea calităţii stratului suport, verificarea calităţii materi-alelor utilizate la execuţia lucrărilor);

- recepţia lucrărilor de reabilitare.

Prin caietul de sarcini proiectantul va specifica condiţiile de:- urmărire a comportării în exploatare;- întreţinere, reparaţii şi postutilizare.

6.2. Obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor

Prevederea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor lucrărilor de reabilitare, cu asigurarea compatibilităţii între:

- soluţiile utilizate cu condiţiile specifice de mediu interiorsau exterior;

- natura stratului suport cu cea a materialelor utilizate însoluţiile de reabilitare a finisajelor.

Proiectantul trebuie:- să aleagă tipul de finisaj adecvat condiţiilor de fapt şi

să conceapă refacerea finisajelor respective pe baza principiilorde proiectare şi alcătuire prezentate la punctul 4; materialelepropuse trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele reglementă-

265

rilor tehnice în vigoare şi să corespundă cerinţelor de calitateimpuse de Legea 10/95.

- să asigure prin proiect toate detaliile de execuţiespecifice lucrărilor de reabilitare ce urmează a fi executate şi să elaboreze caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile.

- să stabilească prin proiect fazele de execuţie şi săparticipe pe şantier la verificările de calitate legate de acestea.

6.3. Obligaţiile executanţilor

- începerea execuţiei lucrărilor numai în condiţiile legii şi numai pe bază şi în conformitate cu proiecte verificate de specialiştiiatestaţi;

- verificarea documentaţiei primite referitoare la soluţiile dereabilitare;

- asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr- un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu;

- convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinate ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

- soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcor-danţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.

- utilizarea în execuţia lucrărilor, exclusiv a produselor şi procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice care conduc la realizarea cerinţelor;

- respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentrurealizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;

- supunerea spre recepţie, exclusiv a lucrărilor care corespund cerinţelor de calitate;

Orice modificare a prevederilor din proiect se poate face numai după obţinerea acordului scris al proiectantului şi investitorului.

266

- aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de placaje.

6.4. Verificări pentru asigurarea calităţii

6.4.1. Orice lucrare de reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardo-selilor va fi începută numai după stabilirea diagnosticului vechiuluifinisaj, verificarea şi recepţionarea suportului.

6.4.2. Verificări de calitate la materiale: toate materialele careintră în componenţa finisajelor propuse se vor utiliza numai după ces-au realizat următoarele operaţii:

- verificarea de către conducătorul tehnic al lucrării acertificatelor de calitate care să confirme că sunt corespun-zătoare normelor în vigoare;

- depozitarea şi manipularea în conformitate cu preve-derile specifice fiecărui produs, care sunt menţionate pe ambalajşi în fişele tehnice ale acestora;

- efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere înoperă, dacă este cazul, la solicitarea proiectantului, a benefici-arului sau a organelor de control abilitate;

- respectarea soluţiilor din proiect, inclusiv a tehnologiilorde aplicare.

6.4.3. Verificări de calitate obligatorii pentru lucrările dereabilitare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor:

a) în timpul execuţiei:- se va urmări aderenţa stratului suport; la ciocănirea uşoară

cu ciocanul de zidar, trebuie să prezinte un sunet plin;- se va verifica umiditatea stratului suport pe care se

execută finisajul; acesta trebuie să se încadreze în limiteleadmisibile prevăzute în proiect;

- se vor verifica abaterile de la planeitate; ele trebuie să seîncadreze în limitele admisibile specifice fiecărui tip de finisaj;

267

b) la recepţia lucrărilor

Recepţia lucrărilor se va face la fazele prevăzute în reglemen-ţările în vigoare sau prin caietul de sarcini.

La recepţia lucrărilor se va verifica îndeplinirea cerinţelor stabilite de proiectant prin caietele de sarcini, respectiv dacă s-a realizat o suprafaţă care să se încadreze din punct de vedere al performanţelor în limitele admisibile, precizate în normativele specifice:

- planeitatea suprafeţei finale: 3 mm sub dreptarul de 2 m; - uniformitatea rosturilor (la placaje) din punct de vedere

al grosimii, rectiliniarităţii, umplerii cu material;- corectitudinea dispunerii rosturilor rigide şi elastice (la

placaje);- realizarea aderenţei finisajelor realizate (la ciocănire să

nu sune a gol).

La terminarea executării lucrărilor ascunse se vor încheia procese verbale, privind constatarea calităţii lucrării.

Termenul de garanţie va fi stabilit prin caietul de sarcini, în funcţie de materialele utilizate şi/sau pe baza certificatului producătorului.

7. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞISIGURANŢĂ LA FOC

La executarea lucrărilor de reabilitare a finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor din fondul de locuinţă existent se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

- Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi completată cu Legea 177/2000;

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/l 993;

268

- Norme generale de protecţia muncii elaborate de MinisterulMuncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii în anul 1996;

- OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor,aprobat prin Legea 212/1997;

- Norme generale cu privire la prevenirea şi stingereaincendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998;

- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor,privind protecţia la acţiunea focului - indicativ P 118-1999, aprobate cu Ordinul MLPAT nr. 27/N/1999;

- Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durataexecutării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora - indicativ C 300-1994, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994;

- Dispoziţia generală de ordine interioară privind prevenirea şistingerea incendiilor - DGPSI 001 - aprobată cu ordinul M.I. nr. 1023/1999;

- Dispoziţia generală privind instruirea în domeniul preveniriişi stingerii incendiilor - DGPSI 002 - aprobată cu ordinul M.I. nr. 1080/2000.

269