globalizarea o singura planeta, proiecte divergente o singura planeta, proiecte... firmele...

Download Globalizarea o singura planeta, proiecte divergente o singura planeta, proiecte... Firmele multinationale

Post on 03-Feb-2020

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • :

    ,

    Globalizarea privegte in primul rind comerlul Triada controleazig}Y" din investiliile in striinitate Salarii de 10 pini la 40 mai mari Globalizarea f inanciari... Acordarea 9i primirea de imprumuturi...'indatorarea lirilor in curs de dezvoltare... Crizele financiare ale anilor '90...

    CuvAnt inainte o a tuturor si a c6to.rva

    Un fenornen secular

    Cgmertut r'ffirliorl

    rea capital i sm u I u i 'Replierea interbelicd Sistemul mondial dupd rdzboi

    Firmele muli Statele' lnstituti i Ie internationale

    e sociale

    7

    8-9 '10

    10 12

    16 16 17

    19

    22-23

    25 27 29

    34 35,,., JC,

    ,r$g ': 44

    46

    5o-51

    "'. 52 56 60

    66-67

    6B

    71

    73

    75-77

    7B

    84 88

    92-93

    95 gg

    100

    113

    ,Lscuii de munci, salarii 9i globalizhrdr Agricultorii si piala mondiali GIobal izarea si inegalititile

    lpe-Effiil] ' impotriva OMC si FMI Este posirbili o astfel de globalizare? Rispu nsul :parrtqan i lor global iziri i I i berale

    Raporturi e Torte st c area ?ntre na Statele-na[iuni... Conflicte gi compromisuri Multilateralism si regionalism

    Pondere demografici ;i pondere economicd pini in 2030 Mediul 9i dezvoltare durabili De Ia reuniunea la virf de la Rio la cea de Ia Johannesburg...

    Globaltzare Termenul numeste ansamblul fenomenelor prin intermediul

    cdrora viata fiecdrui locuitor al planetei este legatd, cel putin partial, de hotdrArile luate in afara propriei tAri.

    Bernard Cuillochon

    e

  • Clobalizarea

    de lucru strdine.

    Fortele in actiune

    pe piata mondiald Si la utilizarea bunurilor strdine si/sau a m6inii

    Dar deschiderea unei economii nu are doar avantaje, statele putdnd hotiri sd protejeze anumite sectoare, considerate strategice pe planul dezvoltirii silsau al independenfei nationale. Amploarea gi formele de internalionalizare a schimburilor de bunuri, servicii gi capitaluri depind, de asemenea, de activitatea organismelor internationale, precum Organizatia Mondiald a Comertului, Fondul Monetar lnternalional si Banca Mondial6.

    Producitorii Cdutarea unei maxime rentabilitdti pentru realizarea unor rezultate bune gi pentru cAstigarea increderii aclionarilor, se transferd pe piata mondiald, ceea ce permite reducerea costurilor 9i mdrirea debugeurilor.

    Avankjele comerfu I u i i nterna{ional lntreprinderile unei tdri exportd bunuri in schimbul cdroralara obline un avantaj. Conform teoriilor schimbului, aceste specializdri aduc profit tuturor partenerilor ldrii exportatoare - care igi rentabilizeazi productia pe o piald largi ;i fdrilor importatoare - ce dispun astfel de mdrfuri produse in cele mai bune condifii. Utilizarea optimi a factorilor la nivel mondial impune ca toti partenerii sd renunfe la producerea anumitor bunuri, in favoarea importurilor. Pentru fiecare !ard, exportul si importul sunt deci doud elemente complementare, indispensabile imbogdtirii tuturor.

    D eterm i n anli i speci al izdri I or Toate ldrile dispun de anumite avantaje la export. Aceste avantaje pot fi in legitura cu clima, fertilitatea solului, cu bogaliile subsolului. Pentru acele bunuri a cdror tehnologie de productie este rdspAnditd pe plan internalional cele care se vor impune vor fi tdrile unde mdna de lucru este ieftini, mai ales dacd existi sectoare economice vaste: producerea de serii lungi pentru o piali vasti permite de fapt scdderea costului unitar gi astfel se exportd mai ugor. Pentru bunurile sofisticate a cdror productie necesitd mari investitii in cercetare (aeronauticd, informaticd, farmacie),

    36

    produclia si exportul rdmAn apanajul marilor firme din ldrile cele mai avansate tehnologic. Dar concurenta internalionald nu se bazeazd doar pe diferentele de pret.

    Capacitatea intreprinderilor de a-si dlversifica bunurile 9i serviciile, propundnd modele gi tipuri de servicii diferite de cele ale concurenlei, poate permite cregterea exporturilor unei tiri: este vorba in acest caz de schimburi diferenfiate. Comerlul intraeuropean pentru automobile sau electrocasnice este exemplul tipic al acestor schimburi.

    'al. Uzinede asamblare.,.Boeing la Seqtlle. VitdlitateA industrieiaer-rcn'irLitice americane este dupe irnirgine r,olul.pivot al Statelor Unite in globalizdrea economiei

    Mize economice gi forle in acfiune Ell

  • Cine exportd 5i ce? ln sanul Triadei tirile au structuri de export diferite, in ciuda nivelurilor comparabile de dezvoltare. Japonia exporti putine servicii, dar este specializatd in anumite bunuri manufacturate (automobile si electronicd), pe cAnd Statele Unite exportd bunuri agricole, servicii si produse ale industriei aeronautice.

    !1r9ea.e1" specializati pe agriculturd (a cdrei productie este stimulatd prin PAC adicd politica agricold comund), in aeronauticd, chimie gi mecanicd (masini-unelte) ;i in servicii. ln schimb, statele Unite si Europa sunt mari importatori de prod'use electronice, provenite din Japonia 5i Asia de Sud-Est. Tdrile Asiei (mai putin Japonia) sunt specializate in bunuri manufacturate traditionale (textile, marochindrie), in electronici, agriculturd si unele dintre ele in hidrocarburi. Aceste exporturi rezulti din avantrlele naiurale si din existenla unei miini de lucru ieftine care le permite sd concureze cu succes tdrile dezvoltate pe propriile lor piete.

    Tdrile Americii Latine exporti bunurl manufacturate tradifionale, produse agricole, produse siderurgice, automobile si unele dintre ele hidrocarburi. o parte im"portanti din aceste exporturi provine de la filialele firmelor americane sau europene.'

    Repartilia exporturilor in 2000. TECO desemneazi tdrile Europei Centrale si orientale, fv1 adica Europa de Est, Lirile baltice si membrii comunititii statelor lndependente.

    -' lql

    America Asia LatinA fdrd.laponia

    Japonia Europa PECO Occidentale

    Africa Orientul Mijlociu

    : o

    Tdrile Golfului Persic tinAnd cont de avantajul lor natural sunt total specializate pe exportul de petrol si gaze naturale. Fluctuatiile cursurilor mondiale la aceste doud produse primare afecleazd, puternic veniturile din export ale acestei regiuni a lumii.

    Firmele multinationale, actori ai globalizirii Marile firme implantate intr-un numir ridicat de tiri participd foarte activ la dezvoltarea come(ului mondial si isi organizeazi procesul de productie la nivelul globului, realiz2nd profit din avantajele diverselor na{iuni unde ele sunt prezente. ONU estimeazd. cd in 1999 existau 63 000 de firme multinationale avind 590 000 de filiale in strdindtate. Primele 100, in termeni de active detinute in strdindtate, realizeazd ele singure 16% din vinzirile totale. Societdtile-mamd sunt situate in tdri dezvoltate 9i sectoarele lor de predileclie sunt: echipamentul electric 9i electronic, automobile, petrolul si distributia lui. Tendinla actuald la liberalizarea serviciilor (sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului) stimuleazi delocalizarea capitalului in sectorul tertiar.

    De ce firmele se delocalizeazd"? Crearea de filiale in striindtate, impulsionatd in mod tradifional de nevoia de a controla resursele naturale, de a gdsi mAna de lucru ieftinS, de a-9i asigura debusee, depinde -in zilele noastre - gi de alti factori. Politica statelorin

    Uzina Samsung, Coreea de Sud. Tirile Asiei folosesc din plin mtna de lucru feminind

    3B

    America de Nord

    Mize economice si forte in acfiune EEI

  • domeniul implantirii de capitaluri strdine joacd de acum un mare rol, mai ales^cd tendinta dominanti este de a le atrage in special in tdrile Americii Latine si Asiei. in plus, strategia intreprinderilor in mateiie de organizare a functiei de cercetare gi cursa fuziondrilor-achizitiilor in deceniul 1g9o-2ooo au accelerat procesul de m ultination alizare a capitalului.

    JmPlantirile,lntel in Iume in 2002. Fondate in 1968, Societatea lntel a devenit rapicl lider al pietei f;l mondiale a microorocesoarelor. l,j l

    ,

    v,rlabil in rest. Se constati, ,lir fapt, cd din 1980 pdnd,in 1990 trrmele care dettn cele mai mari irnplantdri in exterior sunt cele r are exportd cel mai mult. Aceastd complementaritate intre t.omert si delocalizarea de capital se oxplicd mai ales prin leglturile te hnice intre societatea-mami si filiale si prin efectele de difuziune in idrile de implantare a produselor vAndute de cdtre filiale.

    Firmele multinationale si tdrile in curs de dezvoltare (TCD)

    Marile grupuri industriale din tirile dezvoltate care se implanteazd.in TCD sunt adesea acuzate cd le exploateazd. pe acestea, singurul lor obiectiv fiind acela de a obtine profit maxim fdri a tine cont de interesele reale ale tirii. OrientAnd specializdrile spre productia de export ale cirei preturi sunt instabile si adesea putin remuneratoare pentru fard si captAnd resursele in capital si in mAnd de lucru ulilizatd. in dezvoltarea lor, aceste firme impiedicd procesul de dezvoltare al tdrilor in care igi creeazd filiale. in plus, ar participa adesea de o manierd mai mult sau mai putin directi

    , Ia exploatarea fortei de lucru reprezentati de copii, ', fortl" de munci ieftind si neprotejatd, in particular in : unele tdri asiatice. Dacd aceste crltici nu se aplici , obligatoriu tuturor firmelor, nu este mai : putin adevdrat ci operatlile de executie I pentru care costul fortei de lucru este : determrnant sunt adesea localizate in tdri

    cu salarii mici, cum indici, spre exemplu, alegerile de locatii pentru societatea informatici INTEL. La aceste critici cei care apd,rd" libertatea de circulatie a capitalurilor rdspund ci firmele multinafionale aduc inteligentd si tehnologie, cd suplinesc lipsa de capital lo